UNIVERSITATEA DE STIINŢE AGRICOLE SI MEDICINᾸ

VETERINARᾸ

‘ION IONESCU DE LA BRAD” IASI

FACULATATEA DE MEDICINᾸ VETERINRᾸ

DISCIPLINA: MEDICINᾸ VETERINARᾸ DE STAT SI SᾸNᾸTATE

PUBLICᾸ

Anchetă epidemilogică privind stafilocociile

ca zoonoză in România si Europa

Coordonator stiintific:

Prof. Dr. SAVUŢA Gheorghe Studenti:

2

Definitie, etiologie si importanta

Stafilocociile sunt denumirea generică a tuturor imbolnăvirilor

cauzate de stafilococi.

Stafilococii fac parte din ordinul Eubacterialis, familia

Micrococacceae, genul Staphylococcus.

Genul Staphylococcus cuprinde 40 de specii, dintre care 16 sunt

considerate ca fiind patogene pentru animale si om , cât si din punct de

vedere alimentar .

Bacteriile din genul Staphylococcus sunt coci sferici sau ovali, care

se divid in planuri perpendicular succesive. Datorită separarii incomplete

a celulelor fiice de cele parentale, celulele bacteriene formează gramezi

neregulate cu aspect de chiorchine de strugure ( staphylos = strugure ),

foarte evidente pe mediile de cultura solide .

Se colorează Gram pozitiv, sunt bacterii necilogene, nesporogene si

necapsulogene. In general sunt nefimbrinogeni, dar au fost evidenţiate

unele tulpini fimbriate care prezintă aderenţă la mucoase si tegumente .

3

Stafilococii sunt foarte raspandiţi in mediul extern, iar in

organismul animal cât şi cel uman pot trai ca saprofiţi , comensali sau

patogeni. Ei pot determina atat infecţii cutanate supurative cât şi entităţi

infecţioase bine conturate.

Stafilocociile prezintă importanţă econonică ridicată datorită

pierderilor, cuantificate prin scăderea producţiei de lapte şi uneori a

sfârşitului letal .

O imporţănta deosebită o are mastita stafilococică cauzată de

Staphylococcus aureus, ca urmare a consumului de lapte ce conţine

toxina sindromului de soc TSST-1 si o enterotoxina, ce cauzează grave

intoxicaţii alimentare .

Patogeneză

Patogenitatea stafilococilor este determinată de virulenţa

gemenului (posibilitatea de a se multiplica in organism) şi de elaborarea

unor substanţe specifice : o toxina stafilococică cu efect letal, hemolitic şi

neurotic pentru animalul senibil (iepure), precum şi o serie de enzime

bacteriene ca: coagulaza, fibrinoliza (stafilokinaza), hialuronidaza,

dezoxiribonucleaza, fosfataza, lipazele si nucleazele; unele tulpini posedă

şi o enterotoxina. Toxinele stafilococice au o structura proteică, au

proprietaţi antigenice si deterimina alterări morfologice si funcţionale ale

4

In cadrul genului Staphylococcus, există specii patogene pentru om

şi animale, numai pentru animale si specii nepatogene. Specia tip a

acestui gen este considerată a fi Stapylococccus aureus.

Pentru patologia animală, sunt mai importante urmatoarele specii

de stafilococi: ● Staphylococcus aureus

♦ subsp. anaerobius

♦ subsp. aureus

● Staphylococcus hycus

♦ subsp. hycus

♦ subsp. chromogenes

● Staphylococcus intermedius

Dintre speciile nepatogene sau cu o patogenitate redusa, izolate de

la animale, fac parte: ● Staphylococcus epidermidis

● Staphylococus caprae

● Staphylococcus felis

● Staphylococcus gallinarum

5

● Staphylococcus delphine

Epidemiologie –Surse de infecţie, cale de infecţie, caractere

epidemiologice

Stafilococii sunt foarte raspandiţi in natura. Speciile saprofite se

gasesc in aer, apa, pamant precum şi pe piele si mucoasele animalelor si a

omului, facând parte din flora normală a organismului.

Speciile cele mai receptive la infecţiile stafilococice sunt:bovinele ,

ovinele, caprinele, suinele, pasarile, iepurii, canidele si felinele şi este

influienţata de anumiţi factori: leziuni şi traumatisme cutanate,

alimentaţie dezechilibrată si carenţată in vitamine, diverse boli generale

debilitante.

Surse de infecţie: animalele bolnave si cele purtatoare si

eliminatoare de germeni, asternut contaminat, aerosoli, lapte .

Calea de transmitere: direct, indirect si vertical .

Manifestări clinice la animale

Cel mai des implicat in producerea bolilor este Stp. aureus .

Acesta afectează glanda mamara, cu modificari cantitative şi

calitative ale laptelui, inflamatii ale pielii, dermatite, conjunctivite,

infecţii genitale, urolitiază si discopatii.

Manifestări clinice la oameni

Cei mai patogeni stafilococi pentru om sunt Stp. cohnii subsp. cohnii

şi Stp. aureus.

Cel mai mare numar de germeni se gaseşte in nas, axila, intestin,

mucoase si piele.

6

Proporţia purtătorilor sanatoşi (la om), variază intre 10 si 40 % in

colectivitaţile generale şi 40-70 % in mediul intraspitalicesc.

Stp. epidermitis determină foliculite superficiale sau acneea

pustuloasă gravă.

Stp. aureus determină producerea de infecţii primare acute şi

toxiinfecţii alimentare, iar mai frecvent determina:

♦ sindromului şocului toxic

♦ sindromul stafilococic al pielii opărite

♦ foliculite

♦ sicozis (foliculita barbiei si a mustăţilor )

♦ hidrosadenita (inflamarea glandelor sudoripare axilare )

♦ furunculoză

♦ infecţii ale tractului repirator, urinar şi a sistemului nervos central

♦ infecţii musculo-scheletice

7

Toxiinfecţiile alimentare sunt produse de tulpini enerotoxicogene

din alimente ca: laptele si produsele lactate, ouale nefierte, carnea.

Cantitatea minimă de enterotoxină necesară pentru producerea bolii la

om este de aproximativ 20 ng.

Simptomele apar dupa 4 ore de la ingestia alimentului contaminat,

fiind reprezentate de: greaţă, vărsături, colici abdominale severe, diaree,

transpiraţie, prostraţie.

Are o evoluţie scurtă de 24-48 h, iar rata mortaliţatii fiind foarte

redusă sau nulă.

Cantitatea necesară pentru a provoca o toxiinfecţie, derivă dintr-o

gastroeneterită stafilococică determinată de laptele de ciocolată 2%. Din

12 cutii de lapte , SEA a fost găsită in cantitate de 94 pana la 184 ng per

cutie, cu o medie de 144ng.

Rata crizelor a fost asociată cu cantitatea de lapte consumata si varsta.

8

Cei in varsta de 5-9 ani, au fost mai sensibili decat cei cu varsta de 10-12

ani.

Sindromul şocului toxic- reprezintă o intoxicaţie acută ce ameninţă

viaţa pacientului, ce afectează in general persoanele tinere la care nu sunt

prezenţi anticorpii protectori.

Este produsă de toxinele sintetizate şi elaborate de Stp. aureus şi

anume de toxina SSTT-1 si enterotoxina stafilococică.

Manifestări clinice: debut brusc, febră (38,9˚C), greaţă, vărsături,

dureri abdominale, diaree , dureri musculare, de gat si cefalee, vertijii,

apariţia unei erupţii maculare caracteristice cu aspect de “arsură solară”,

edeme periferice, iar 50% din bolnavii prezinta aşa numita “limbă

zmeurie”.

In ultimii 30 de ani, cazurile fatale au reprezentat 2,5% din totalul

cazurilor raportate pe glob ce au aparut in timpul perioadei menstruale si

6,4% cazuri, dupa perioada menstruală.

Sindromul stafilococic al pielii oparite, (boala Ritter), este produs de

tulpinile de Stp. aureus, capabile de a produce toxine exfoliative.

Manifestări clinice: eruţtie eritematoasă cu evidenţ ierea liniilor Pastia,

edem periorbiatal, hipovolemie, pielea are aspect rugos, zbârcită,

descuamarea tegumentelor si infecţii secundare.

Are o evoluţie de maxim 10 zile, iar mortalitatea este cauzată de

hipovolemie si infecţiile secundare, ajungand la 3% in cazul copiilor si 50

% in randul adultilor.

9

Meningita stafilococica, apare in urma patrunderii stafilococilor pe cale

sangvina, de la nivelul altor focare aflate la distanta de meninge. Acesta

pot fi foarte frecvente la nivelul pielii. Infectiile stafilococice tegumentare

care dau cel mai frecvent inseamantare meningela, se afla la nivelul fetei,

in jumatatea inferioara a acestia.

Manifestari clinice: debut scurt si violent, cefalee, febra, tulburari

encefalice, agitatie psihomotorie, dezorientare termospatiala, delir,

obnubilare, coma si uneori convulsii.

10

Metode de depistare şi diagnostic la animale si om

La animale – examen clinic

-examen bacteriologic din material patologic

-izolarea, cultivarea pe medii speciale ( Chapmann) si

identificarea lor pe baza caracterelor culturale

-bioproba pe şoareci, şobolani, iepuri şi oaie

La oameni – izolarea germenului din leziuni

- izolarea şi cultivarea gemenului din alimentul incriminat

Strategii de prevenire, supraveghere si combatere la animale şi

om

Se recomandă ca masuri de profilaxie nespecifică la animale, respectarea

condiţiilor de igienă in adăposturi, evitarea traumatizării pielii şi a glandei

mamare cât şi indepărtarea ingrijitorilor cu afecţiuni stafilococice a

mâinilor.

Pentru imunoprofilaxie sunt utilizate vaccinuri si autovaccinuri asociate

cu antibioticoterapie si anatoxina stafilococică obţinuta prin inactivare cu

formol 3‰ şi căldura (T=40˚C).

1. prepararea alimentelor cu puţin timp inainte de a fi sevite si pastrarea

lor in conditii corespunzatoare.

11

2. prepararea termică suficientă

3. măsuri de igienă riguroasă in unităţile sanitare

4. control medical al personalului ce lucrează in sectorul alimentar

5. tratarea tuturor infecţiilor stafilococice chiar şi cele superficiale ale

pielii si ţesuturilor moi

6. limitarea folosirii antibioticelor in mod abuziv

Tratament – in cazul existentei unei infectii stafilococice se fa recurge la

drenarea focarelor purulente, la indepartatrea tesuturilor afectate de

necroza si la administrarea unor antibiotice cu actiune cat mai eficace

asupara tulpinilor de Stp. aureus.

În ultima perioada au fost semnalate din ce in ce mai multe tulpini

stafilococice reziatente la antibiotice. Initial s-a constatat rezistenta la

penicilina G, mediata de beta-lactamaza. La fel de rapid stafilococii au

dezvoltat rezistenta la actiunea tetraciclinelor, macrolidelor si

aminoglicozidelor.

Rezistenta la meticilina (penicilina sintetica) a stafilococilor, afost

demonstrata in 1961, la un an de la producere. În ultima decada s-a

constata o crestre marcanta a tulpinilor bacteriene rezistente la meticilina,

pe fondul utilizarii abuzive a antibioticelor.

Exista unitati clinice in care procentul tuplinilor de stafilococ, rezistente

la meticilina, depaseste valoarea de 40%.

De asemenea un numar mare de tulpini rezistente la a meticilina, au fost

sesizate si in grupul indivizilor ce consuma droguri injectabile. Rezistenta

la meticilina poate fi demonstrata pe culturi clasice de agar.

Tulpinile meticilin-rezistente pot deveni rezistente si la actiunea altor

antibiotice beta-lactamice, cum ar fi: penicilina, cefalosprinele si

carbapenimelor.

Exista anumite tulpini de Stp. aureus care inca isi mai pastreaza

sensibilitatea fata de actiunea vancomicinei.

12

Evolutia bolii in lume si in Romania la oameni si la animale

Incidenta stafilocociilor in alimente carora nu l-i s-au aplicat tratamente

termice este foarte mare. De obicei alimentele vehicule sunt reprezentate

de produse incorect refrigerate dupa preparare.

Evaluari recente situeaza numarul de cazuri de gastroenterite transmise de

stafilococi intre 1-2 milioane pe an , in S.U.A.

Una dintre cele mai marii epidemii raportate vreodata s-a produs in iunie-

iulie 2000, in districtul Kansai, in Japonia. Au fost 13.420 de victime,

vehiculul principal fiind laptele smantanit si pudrat cu zahar de la o

singura sursa. Agentul etiologoc l-a reprezentat Stp. aureus.

Simptomele au aparut la 83,4%, din victime, in decurs de 6 ore, din care

la 73,3% au fost prezente varsaturile, iar la 75,3% s-a semnalat diareea.

Între anii 1981-1995, in Koreea, au fost inregistrate 64 de epidemii de

intoxicatii alimentare stafilococice, cu 2490 de cazuri, reprezentand

16,5%, din totalul imbolnavirilor alimentare din acea perioada.

In Japonia, 9,9%din toate cazurile de toxiinfectii alimentare 15,9% din

epidemii au fost de origine stafilococica, iar intre anii 1980-1999, ao fost

raportate 2525 de epidemii stafilococice cu 59964 de imbolnaviri si 3

decese, avand ca baza orezul si pastaile de fasole.

13

Incidenta stafilocociilor in alimente

Probe

Nr. de culturi

Procental enetrotoxic

Enterotoxine A B C D E F

Probe umane

582 - 54,5 28,1 8,4 42 - 21

Lapte crud 236 10 1,8 0,8 1,2 6,8 - 21 Alimente congelate

260 30 3,4 3 7,4 10,4 - 21

Tulpini izolate din epidemii

80 96,2 77,8 10 7,4 37,5 - 21

Diferite alimente

200 62,5 47,5 3,5 12 18,5 6,5 85

Carne de pui

139 25,2 1,4 0 0,7 23,7 0 46

Probe umane

292 39 7,8 17,7 7,2 6,8 0,7 83

Carne de pui

55 62 60 1,8 3,6 0 0 42

Sunca afumata spaniola

135 85,9 54,3 2,6 10,3 - - 69

Diferite alimente din Belgia si Zahir

283 16,2 6,5 4,5 2,7 0,5 - 56

Lapte crud din Trinidad

230 40,4 7,5 9,7 34,4 8,6 - 1

Temperatura pt a se sigura distrugerea lui Stp. aureus 196 E

Produse T (˚C) Pui a la king 5,37-10,5

Custard (crema facuta din ou si lapte )

7,82-10,5

Supa de mazare verde 6,7-8,1 Lapte smantanit 3,1-9,2

14

NaCl 0,5% 2,2-10,3 Carne fiarta 2,2-10,5

Lapte smantanit simplu 5,43 Lapte smantanit +10% zahar 4,11 Lapte samantanit +25% zahar 6,71 Lapte smantanit +45%zahar 15,08

Lapte smantanit +6% grasime 4,27 Lapte smantanit +10% grasime 4,20

Staphylococus aureus meticilino-rezistent (MRSA) Stp. aureus meticilino-rezistent a devenit o problema de sanatate pentru majoritatea statelor membre ale U.E. In special , porcii au fost identificati ca fiind o sursa importanta de infectii atat pentru crescatori cat si pentru familiile acestora. La aceasta specie a fost identificata tulpina T127 de Stp. aureus, care apoi a fost identificata si la oameni ( Franco, A. si colab. 2011). MRSA este rezistent la majoritatea antibioticelor si reprezinta un pericol major pentru pacientii imunodeficienti. In Regatul Unit , numarul de decese atribuite MRSA, au fost estimate la 3000 pe an. Peste 50% din cele 31 de state membre ale U.E, in principal state din Sudul Europei, Regatul Unit al Irlanda, raportul izolatelor de MRSA in peste 25% din totalul izolatelor de Stp. aureus. In Nordul Europei procentul de MRSA se mentine sub 4%. Procente crescande de izolate sunt raportate in ultimii 2 ani de Olanda, Finlanda, Cehia, Germania, Belgia, regatul Unit al Marii Britaniei si al Irlandei de Nord, Portugalia si Malta, in tipm ce scaderea incidentei este semnalata in Franta, Austria, Letonia si Slovenia. In Romania, situatia este foarte grava, in ultimii ani, numarul de izolate de MRSA a crescut foarte mult, procentul de izolate de Stp. aureus depaseste 50-60%.

15

Prevalenta globala MRSA ,( EARS 2004)

16

Din harta de mai sus, se constata o scadere a incidentei MRSA. Daca in anul 1990 rezistenta la meticilina era de 2%, doar dupa 1 an de la introducerea acesteia pe piata, in 2004 deja antibiorezistenta ajunsese la 50% in Anglia si Tara Galilor. Incidenta decesurilor din totalul cazurilor dupa 14 zile de la diagnosticare

bolii produse de Stp. aureus

Incidenta antibiorezistentei in lume a lui Stp. aureus

17

18

Procentul de izolate de Stp. aureus rezistente la antibiotice

Procentul de imbolnaviri determinate de Stp. spp. Coageulaser(-)

19

Situatia stafilocociilor in Romania

Îmbolnavirilor avand ca agent etilogic stafilococii, in Romania atat la

animale cât si la om sunt destul de frecvente, dar neraportate la nivel de

tara.

Dintre speciile de animale cel mai afectate sunt bovinele, la care

determina mamite stafilococice si care au o importanta majora din punct

de vedere sanitar-veterinar , datorita toxinei elaborate in lapte.

In tara noastre, frecventa mamitei stafilococice a fost raportata ca avand

valori cuprinse intre 25,5% - 43,8%.

La oameni frecventa stafilocociilor sunt detul de ridicate, datorita igienei

deficitare si a conditiilor necorespunzatoare de pastrare a alimentelor.

Cele mai frecvente mamifestari date de stafilococi sunt meningitele care

sunt foarte frecvente la oara sta in spitalele din tara noastra.

De exemplu, s-a efectuat un studiu privind rezistenta tulpinilr de

stafilococi la Spitalul Clinic de Boli Infectioase, Iasi, in perioada

1.01.1977- 1.03.2007. S-au testat cel putin 220 de tulpini de stafilococ,

izolate din hemoculturi de la pacientii cu meningite, LCR si alte izolate

patologice. Ca tulpina de referinta s-a folosit Stp. aureus.

Pentru ca rezultatele sa fie cat mai relevante, aceasta perioda de tim a

fost impartita in 3 decade.

I. 1977-1987, au fost testate 47 de tulpini de stafilococi (35 tuplini Stp.

aureus si 10 tuplini stafilococi coagulaza negativi). In urma

testarilor s-a remarcat o sensibilitate destul de crescuta a lui Stp.

aureus fata de tulpinile de stafilococi coagulaza negativi, la

antibioticele clasice.

II. 1988-1998, au fost testate 19 tulpini de stafilococi ( 13 tulpini de

Stp. aureus si 6 tulpini de stafilococi coagulaza negativi. In

acesta perioda o mai mare sensibilitate s-a evidentiat fata de

oxacilina, rimfampicina si lincominina sub 73%, iar fata de

20

trimetoprim-sulfametaxozol sub 40% (antibiotice

antistafilococice clasice).

III. 1999-2007, s-au testat 23 de tulpini (17 tulpini de Stp. aureus si 6

tulpini de stafilococi coagulaza negativi). Aceste 23 de tupni au

fost testate fata de 16 antibiotice (adaugandu-se si

ciprofloxacina, imipenemul, amoxacilina+acid clavulanic si

vancomnicina).

Testele au relevat o sensibilitate destul de scazuta si anume, fata de ,

oxacilina -65,2%, gentamicina-78%, lincomicina-47,8%, eritromicina

-30,4%.

Fata de ceftriaxona, ofloxacina si sulbactam +ampicilina, sensibiliatea

a variat intre 83-87%.

Sensibilitatea fata de vancomicina si ciprofloxacina a fost de 100%.

Antibiotice folosite Perioada

1977-1987 1988-1998 1999-2007

Oxacilina 4.4% 26,3% 34,8%

Penicilina G 91.9% 94,7% 95,7%

Gentamicina 6,7% 10,5% 21,7%

Kanamicina 20% 63,2% 60,9%

Eritromicina 26,7% 57,9% 69,6%

Rifampicina 17,8% 31,6% 30,4%

Lincomicina 6,7% 31,6% 52,2%

Cloramfenicol 6,7% 69,6% 56,5%

Trimetoprim+sulfametaxone 17,8% 63,2% -

Tetraciclina 68,3% 78,9% -

Ceftriaxone - 5,3% 13

21

Ofloxacin - - 13

Sulbactam +Ampicilina - 5,3% 17,4%

Din datele realizate de Epi, au reiesit mai multe date despre infectiile

nasocomiale, depistate in sistemul santinela din spitale.

Au fost inregistrate un numar de 2116 de infectii nasomicomiale, au

predominat cele respiratorii 31,6%, urmat de cele de plaga

chirurgicala 24,2%. Sectiile care au raportat cele mai multe au fost

ATI 29% si chirurgia 19,8%. In suparvegerea santinela, in ceia ce

priveste infectia nasomicomiala au fost inregistrate urmatoarele:

a) 116 de infectii micosomiale de pe plaga; predomina infectiile de

plaga profunda 75%, din care cel mai frecvent microorganisme

izolate au fost Stp. aureus(25%) si E. coli (20%), iar dintre acestea

96,6%dintre aceste tulpini su fost rezistente la penicilina,

amoxicilina si ampicilina.

b) b) 39 de spticemii; cel mai adesea a fost izolat Stp. aureus rezitent

la penicilina, amoxicilina si ampicilina.

Un alt studiu s-a desfasurat in perioada iulie-august, 2010, pe 271 de

pacienti. Din acest studiu au reiesit ca infectiile streptococice afecteaza

22

mai frecvent persoanele cu varste cuprinse inte 60-71 de ani, bolnavii in

faza terminala si cei ce au suferit interventii chirurgicale.

Factorii de risc evidentiati au fost: prezenta ventilatiei mecanice 16,6%,

prezenta cateterului central 38,3% si acelui periferic 66,6% cat si prezenta

sondei urinare 44,4%.

In urma testarilor microbiologice s-a constatat ca Stp. aureus este implicat

in peste 70%, in declasarea imbolnavirilor, alaturi de alti factori.

In Romania in ultimii 2ani, respectiv 2010-2012 , au fost inregistrate mai

multe focare de intoxicatie alimentara cauzata de Stafilococus aureus.

Cele mai multe intoxicatii alimentare stafilococice au drept cauza

mancarea preparata necorespunzator sau persoane purtatoare de

stafilococi.

Pe 21 august 2010, la o manastire din jud. Satu Mare, dupa consumarea

unor alimente gen salam Victoria, branza telemea, cas de oaie si pilaf , 23

de persoane din care 18 erau copii, au manifestat simptomele intoxicatiei

alimentare stafilococice din 200 de persoane ce au consumat produsele

respective. Din analizele efecuate , a reiesit ca alimentele erau

contaminate cu Stp. aureus.

Un alt focar de intoxicatie alimentara avand drept cauza Stp. aureus, s-a

inregistrat la 9 august 2010, la o nunta in care cauzele au fost atat

alimentele contaminate cat si 8 dintre angajati (3 bucatri si 5 ospatari). 30

de persoane din 100, au avut nevoie de spitalizare. Alimentele

incrimanate au fost aperitivele (rulouri cu branza, cascaval, salamul),

salata de boeuf.

In anul 2011, in jud. Galati, au fost inregistrate 6 focare de toxiinfectie

alimentara, avand ca punct de plecare branza din pietele agroalimentare.

Din punct de vedere epidemiologic au fost anchetate 60 de persone, care

au consumat branza. Dintre aceste 16 persoane (din care 7 erau copii cu

varsta cuprinsa intre 8-15 ani), au ajuns la spital avand nevoie de ingrijire

23

medicala, acuzand dureri de cap, stari de greata si scaune diareice. In

urma testarilor microbologice s-a dovedit prezenta lui Stp. aureus in peste

10 sortimente de branza, prelevate din pietele agroalimentare.

In anul 2012 au fost inregistrate 4 focare de toxiinfectii alimentare avand

drept cauza stafilococii.

In luna aprilie 63 de copii si 3 adulti din Prahova, au fost diagnosticati cu

toxiinfectie alimentara stafilococica, dupa ce au consumat produse

distribuite prin programul “ Cornul si laptele “. Din probele de lapte

analizate s-a stafilit prefenta lui Stp. aureus.

In jud. Iasi, in urma unui praznic, 53 de persoane au prezentat simptomele

intoxicatiei alimentare stafilococice: varsaturi, febra, stari de greata,

dureri abdominale.

Un alt focar de intoxicatie stafilococica, s-a inregistrat la Brasov, intr-o

tabara de copii. Din cele 23 de persoane aflate in tabara, 20 persoane

dintre care 17 copii si 3 adulti au avut nevoie de spitalizare, dupa

consumul unor alimente. Din ancheta efectuata, a rezultat ca alimentele

fusesera contaminate de bucatorul unitatii, care era purtator de Stp.

aureus.

Cel mai recent focar de toxiinfectie determinata de stafilococul auriu, s-a

inregistrat in luna septembrie la manastirea Tazlau, din jud. Piatra-Neamt.

Alimentele sevite au fost preparate pe baza de peste, iar sursa de

contaminare stafilococica a fost o persoana ce a ajutat la prepararea

mancarii.

24

Judeţele in care s-au inregistrat intoxicaţii stafilococice

Judeţul Nr. total de

peroane afectate

Nr. total de persoane

spitalizate

Satu-Mare 200 23

Sibiu 100 30

Galaţi 60 17

Prahova 66 66

Iasi 53 40

Brasov 23 23

Piatra-

Neamţ

- 30

Judetele in care s-au inregistrat intoxicatii alimentare stafilococie

050

100150200250

Satu-M

are

Sibiu

Galati

Prahov

aIas

i

Brasov

Piatra

Neamt

Nr. total de peroaneafectateNr. total de peroanespitalizate

25

Concluzii

Din cele prezentate mai sus, reiese ca infecţiile stafilococice sunt

foarte frecvnte in randul oamenilor ca si la animale. Ele prezinta o

deosebita importanta sanitar veterinara, deoarece potae afecta toate

categoriile de varsta, in special copii si batranii. Cel mai important este

modul de actiune al agentului etiologic, precum si modalitatea lui de

actiune intr-un scurt timp. Acestea dand caracterul exploziv al

intoxicatiilor alimentare stafilococice si cu manifestari clinice destul de

grave.

O alta importanta privind aceste imbolnaviri, este dat de rezistenta

stafilococilor la antibiotice. Aceasta rezistenta este data de faptul ca la noi

in tara nu este reglementata circulatia antibioticelor, acestea putand fi

folosite de oricine si pentru orice afectiune. Pentru a se putea limita

cresterea rezistentei, ar trebui utilizarea rationala a medicamentelor in

mediul spitalicesc cat la nivel personal.

De exemplu in spitalele din Germania exista registre speciale in care

sunt trecute toate prescriptiile cu antibiotice ale tuturor pacientilor.

26

Bibliografie

1. Boli infectioase ale animalelor, vol I, Perianu Tudor , ed. Venus,

Iasi, 2003

2. Bacteriologie speciala veterinara, Rapuntean Gheorghe, Cluj-

Napoca, 1999

3. Patologie alimentara, vol 2, Alexandru T. Bogdan si colab., ed.

Asclepius, 2011

4. Jurnal of preventive medicine, 2008

5. www.sanatateatv.ro

6. www.usamvcluj.ro

7. www.bibliotecafmvb.ro

8. www.bioquell.fr

9. www.plosmedicine,org

10. www.sfatulmedicului.ro

11. www.romedic.ro

12. http.infoffb.files.wordpress.com