Anatomia clinica a sistemului urinar Pneumografia peritoneala consta in injectarea de aer la nivelul spatiului presacral, aer care urca in grasimea retroperitoneala si patrunde in fascia renala permitand astfel delimitarea rinichiului de glanda suprarenala datorita septului interrenosuprarenal. Se dem astfel laxitatea conexiunilor intre cele doua foite anterioara si posterioara ale fasciei renale. In present aceasta metoda se foloseste din ce in ce mai rar fiind inlocuite prin mijloace mai moderne(echo, CT, RMN). Abcesul perinefrenic. La niv hilului cele doua foite sunt unite intre ele prin tractusuri conjunctive; de asemenea cele doua foite adera la nivelul vaselor sip e sistemul pielic si chiar pe ureter, impiedicand astfel propagarea colectiilor(purulente) spre rinichiul vecin. Aceste colectii sub efectul presiunii se pot raspandi intre foitele fasciei renale, in partea inferioara, ajungand in bazin. Ptoza renala/ nefroptoza. Este favorizata de nesudarea inferioara a celor doua foite ale fasciei renale care formeaza canalul lui Tuffier si care fav coborarea patologica a rinichiului atunci cand rinichiul este anormal mobil, situatie in care suprarenala ramane in pozitia fiziologica. Poate cobori pana la nivelul fosei iliace si trebuie deosebita ptoza renala de ectopia renala, care este congenitala. Rinichiul ectopic congenital putand fi iliac sau pelvin. In ptoza renala, ureterul este cudat, ondulat; in ectopie ureterul fiind rectiliniu. In ptoza renala, vasele renale sunt intinse pe cand la cel ectopic isi au originea mai jos situata in aorta sau pot sa-si aiba originea/terminarea intr-unul din vasele iliace. Se poate trai cu rinichi ectopic. Transplantul renal. Unul dintre cele maif acile transplanturi cu toate ca primul transplant reusit a fost in 1954, la Boston, desi inainte fusese incercat la spitalul Necker(Paris) dar nu a fost reusit. Succesul a fost dup ace a fost emisa teoria anticorpilor .. demonstrate de un Australian Mac Farlan si un englez Burnet. Avand in vedere ca rinichiul nu are un support pt polul sau inferior care sa-l sustina in pozitie transplantul renal se face in fosa iliaca dreapta cu implantarea de a iliaca fapt ce det si aproprierea rinichiului de VUpe care este implantat ureterul. Dr sinescu si lucan(cluj) Chiste renale. Pot fi unice sau multiple. Cand sunt multe poarta numele de maladia polichistica a rinichiului si aceasta are un prognostic mai grav putand finalize cu insuficienta renala. Prezenta unui chist poate fid et prin inspectie si palpare. Se pp ca ar fi urmarea gena autozomala. La palpare rinichiul pare deformat marit in volum si dimensiunile acestori chisti sunt foarte variabili, un chist putand ajugen pana al 5cm. Durerea pararenala. Raportul pe care il are rincihiul cu m psoas face ca la extensia coapsei sa se produca durere atunci cand la nivelul rinichiului sau in regiunea pararenala exista un proces inflamator. Anatomia de suprafata a rinichiului si ureterului Hilul rincih stang este apropiat de planul transpiloric care trece la aprox 5cm de linia mediana. Polul sup stang este mai jos situate decat cel drept cu 2.5 cm in medie si astfel polului sup al rinch drept coresp planului transpiloric. Polul inf al r drept este mai jos situat cu 1-1,5cm deasupra crestei iliace, ceea ce permite abordul chirurgical facil pe fata posterioara si de asemenea permite palparea cu usurinta, palpare care se face bimanual. Rinichiul fiind perceput ca o masa ferma, neteda si rotunjita care coboara in inspir. Vasele renale accesorii De obicei 1 artera, 1 vena. Dupa americani 25% rinichii prez vase multiple(mai mult artere) si mai rar ambele. In literatura un singur caz cu 6 artere renale dat de Henle.

De regula cand sunt 2 sau3 artere sunt dispuse una sub cealalta si ele pot patrrunde amandoua prin hilul renal numindu-se artere renale suplimentare/duble propriu-zise. Pot patrunde pe la nivelul hilului superior =polare superioare. Mai frecvent sub hil = polare inferioare. Pot sa aiba amandoua originea in aorta abdominala(frecvent) dar pot avea originea si in artera iliaca(deci traiect ascendent). Pot patrunde prin fata anterolaterala sau mai rar posterolateral si poarta numele de artere penetrante. Uneori artera suplimentara reprezinta ramul posterior(artera retropielica). Atat arterele renale duble cat si cele triple pot avea un traiect incrucisat(in cazul triplei, numai 2 dintre ele). De regula sunt insotite si de alte variante sau anomalii ale sistemului vascular sau renal. Vene renale duble, ureter dublu sau bifid, pastrarea lobulatiei fetale pe rincihiul adult, etc. Arterele renale pot fi si arterele renale ectopice. Originea poate fi situate mai sus(ectopice inalte, s-au int pana la T10) sau ectopice joase sub L2. Mai rar vena renala stanga in loc sa treaca prin pensa aorticomezentirca are traiect retrocav, iar artera renala dreapta are traiect precav. Segmentarea renala se face pe baza distributiei intrarenale a ramurilor arteriale renale descriirndu-se rinichi cu 3-4-5-6 segm. Cel mai frecvent cu 5 dupa care urmeaza 4. Graves si simescu se bazeaza pe 4 segm sup: polar super, mezorenal sup, mezorenal inf, polar inf si unul posterior sau retropielic. Segmentele anterioare se intend sip e fata posterioara. La intalnirea acestor segmente au ca si character paucivasculare deoarece nu exista anastomoze. Foloseste la segmentectomia partiala, cu conditia ca mai mult de 50% din parenchimul renal sa fie indemn. Calculi renali si ureterali. Afectiune destul de frecvent, nu tine cont de varsta, poate migra in basinet si acesta in ureter. Sau poate ajunge in VU. Pe traiectul ureterului poate fi oprit in deplasare, la nivelul coletului, la niv stramtorii iliace si in portiunea intravezicala putand produce o intrerupere a scurgerii urinii totala sau intermitenta. Provoaca dureri accentuate, colici renale sau ureterale. Durerea iradiaza spre regiunea lombara, hipogastrica sau spre organelle genitale externe. Este o durere referita doarece se propaga in aceleasi regiuni ca si durerea cutanata din zonele mentionate la nivelul T11-L2. durerea pare sa se transmita sip e partea anterioara a coapsei, prin intermediul nv genitofemural. Se pun in evidenta prin examen radiologic, echo si prin CT si RMN. Ureteroscopie cu ureteroscop. Cand sunt mici pot fi eliminate cu ajuntorul ureteroscopului. Eiminarea calculilor urinari se poate face prin mai multe metode in functie si de marirea calculului. Prin chirurgie plastica cand este mare, prin endourologie endoscopica(ureteroscopul) care are fie o portiune ascutita care poate perfora sau prin emitere de US. Cea mai neinvaziva : litotrispsie cu aj litotritorului care se bazeaza pe folosirea US care produc faramitarea deci fragmentarea calculilor. Unoeir artera polara inferioara/suplimentara are traiect retroureteral constintuind una din cauzele producereii hidronefrozei. Ramurile venoase sunt prearteriale. Anomalii congenitale ale rincihiului si ureterelor System pielocalicial dulu. Poate fi cu un sg hil renal sau cu duplicitatea hilului este urmat de bifiditatea sau duplicitatea ureterului. Pirmul caz a fost descries de Juvara(1913), descrie si ureterul in Y intors. Este ca urmare a unei tulburari de evolutie a mugurelui metanefretic sau .. O duplicitate a ureterelor. Acestea se unesc la diferite nivele, intre basinet si VU. Ureter dublu: cele doua uretere se deschid separat in VU. Ureterul in Y intors: deasupra VU se bifurca ficarea ram deschizandu-se separat in VU. Sunt cazuri in care dublicitatea ureterului/ureter bifid se insoteste cu existenta unui ram orb. Sunt situatii n care ureterul poate avea raport retrocav. Ureterul poate fi retroiliac(contrar teoriei lui Lushcka). Cand este vorba despre bifiditate sau duplicitate mai rar este bilaterala. De asemenea in caz de bifiditate joasa sau dublicitate ureterala cel mai frecvent cele doua uretere merg alaturat dar sunt cazuri in care se pot incrucisa de 2 ori pana la intrare in VU.

Sunt situatii in care pe o singura parte se pot afla 2 rinichi: cu doua aspecte: cele 2 uretere merg separate pana la VU si ma rar se pot uni. Sunt situatii in care exista un sg rinichi de regula, in pozitie iliaca. Ft rar rinichiul ectopic poate fi bilateral. Cand este unic poate fi confundat cu o tumora pelvina. O anomalie a rinichiului este rinichiul in potcoava in care cei doi rincihi sunt uniti printr-unn istm care este localizat imediat sub AMS(L3-L5) si care se datoreste impiedicarii .. AMS a ascensiunii metanefrosului. Acest rinichi in potcoava poate avea doua vase renale, de regula pot fi 3-4-5 artere si vase renale. Sistemul pielocalicial ureteral este unic. Ureterul drept al r in potcoava poate trece retroiliac. Anomaliile vezicale sunt mai rare si anume poate fi un sept vezical ce se desprinde de pe peretele superior deci de la septul vezicii, sept care poate fi incomplet sau complet, compartimentand VU in 2. o duplicitate incompleta VU: prez o incizura la niv peretelui sup care o imp in 2 vezici. O varietate rara: vezica in clepsidra. Leziuni ureterale. Ureterul este lezat frecvent in interventiile chirurgicale in special ginecologice in vedere raporturile cu organelle genitale interne. Atunci cand se practica histerectomia totala trb sa ligaturezi a uterine si ac artera are raporturi si cu ureterul dar si cuvasele ovariene. Aceste raporturi se fac la niv stramtorii sup a bazinului si raporturile ureterului se fac in latul colului uterin. Iar in mom ligaturarii a uterine si ovariene se ligatureaza si ureterul. Cistocel care consta in hernia vezicala ca urmare a lezarii muschilor perineali superficiali sau a fasciei lor ceea ce are ca urmare un defect de sustinere a VU care va hernia astfel in peretele vaginal anterior sau se va produce un prolaps al viscerelor pelvine consecutive unei leziuni a planseului pelvin in timpul nasterii. Cistectomia suprapubiana. Cand este goala nu depaseste mg sup a simfizei pubiene. In caz de glob vezical putand ajugne la ombilic si nu numai. i In astfel de situatii se face punctie vezicala Incizie suprasimfizara pt extirpatia unui calculi sau a unei tumori de dimensiuni mai mici. VU suprapubiana prezinta si inconveniente , in traumatismul partii inf a peretului ant in in timmpul fracturii de bazin poate det patrunderea urinii in cav peritoneale. Cistoscopia cu aj cistoscopului este mai usor de executat la femeie decat la barbat si pune in evidenta aspectul mucoasei VU, aspectul celor 3 orificii si avand adaptate o serie de accesorii se poate executa extragerea calculilor, sectionarea si cauterizarea unori tumorete mici atat in VU cat sip e ureter. Se poate folosi pt cauterizare un current electric cu frecventa inalta si in cazul tumorilor, tumora este fragmentata si eliminate pirn spalaturi vezicale. Rupture uretrei masculine. Se intampla frecvent la niv celor 2 segm: membranoasa sau spongioasa Uretra membranoasa poate fi lezata/rupta in fracture la niv bazinului sau lezari ale simfizei pubiene cand prin indepartarea celor doua oase pubiene si ruptura lig puboprostatice se poate leza peretele vezical cu extravazarea urinei si bineinteles a sangelui in spatial perineal profound de unde pooate sa patrunda in spatial. Mai frecvent se produce la niv uretrei spongioase: prin leziuni la niv bulbului pubian cand cand se produc lovituri puternice la niv perineului traumatism Calare pe cal. Se produce o extravazre a urinei care este insotita de pasajul sau in spatial superficial perineal si difuzia in t conjunctiv lax al scrotului si din jurul penisului de unde urca la nivelul peretelui abdominal anteroinferior. Astfel de accidente se pot produce si in cazul cateterizarilor uretrale. Urina nu trece in triunghiul anal deoarece straturile superficial si profound ale fasciei perineale sunt unul in continuarea celuilalt in jurul muschilor superficiali perineali si cele doua straturi sunt fuzionate pe mg posterioara a perineului