ANATOMIA ANIMALELOR DOMESTICE. ANATOMIE CLINICA

232
. CI;.3jj!/7~-::-C"~ ~-- GABRIEL PREDOI CRISTIAN BELU .. ANATOMIA ANIMALELOR DOMESTICE Anatomie clinic -

Transcript of ANATOMIA ANIMALELOR DOMESTICE. ANATOMIE CLINICA

. CI;.3jj!/7~-::-C"~ ~--GABRIEL PREDOI • CRISTIAN BELU

.. ANATOMIAANIMALELOR

DOMESTICEAnatomie clinic-

Conf. Dniv. Dr. Gabriel Predoi este doctor in Medicina Veterinara, membru al Asociatiei Europene aAnatomi~tilor Veterinari; membru al Asociatiei Mondiale a Anatomi~tilor Veterinari; titularul disciplineide Anatomia animalelor domestice, Facultatea de Medicina Veterinara Bucure~ti.$ef de lucran Dr. Cristian Belu este doctor in Medicina Veterinara; disciplina de Anatornia animaIeIordomestice, Facultatea de Medicina Veterinara Bucure~ti.Pomind de Ia locul, roIul ~i importanta anatorniei, ca baza a ~tiintelor medicaIe, autorii au realizat, inpremiera la noi in tara, 0 lucrare care raspunde atat cerintelor formative ale invatamantului veterinar, cat~i,mai ales, practicii sanitar-veterinare.Parcurgand structura generala a caytii, capitolele ~i succesiunea lor, se evidentiaza ordinea logic a, de laelementele anatornice generale la cele de stricta importanta practica. Plan~ele ce ilustreaza capitolele,originale in totalitate, au fost realizate direct dupa piesele anatomice preparate in acest scop.

Colectia ALL MEDICALL,MEDICINA UMANA

MEDICINA VETERINARA

Specialititi medicale,i chirurgicaleStomatologieFarmacologieMedicini alternativi

Psihologie .SociologieManagement ,i marketingsanitar

ISBN 973-571-332-2

Jl.JLJJJAllmedicAl1

.,

"·1\ ',I ,

/oYav·'-----./

GABRIEL PREDOI CRISTIAN BELU

ANATOMIA ANIMAlElOR DOMESTICE

(ANATOMIE CLiNICA) .

ANA TOMIA ANIMALELOR DOMESTICE (ANA TOMIE CLINIC:t)Gabriel Predoi, Crislian BelLI

Copyright © 2001 - Editura BIC ALL

Toate drepturile rezervate Editurii BIC ALL. Nici 0 parte din acest volurn nu poatefi copiata fara permisiunea scrisa a Editurii BIC ALL.Copyright © 2001 by BIC ALLAll rights reserved. The distribution of this book outside Romania

is prohibited without the written permission of BIC ALL.

Referent §tiintific:Cota de participare:

Prof. Univ. Dr. Nicolae CornilaG. Predoi 75%C. Belu 25%

Descrierea CIP a Bibliotecii NationalePREDOI, GABRIEL

Anatomia animalelor domestice: (anatomie clinica) /, Gabriel Predoi, Cristian Belu. - Bucure§ti: BIC ALL, 2001

p. 232; em. 24ISBN 973-571-332-2

1. Belu, Cristian619:611

Editura ALL

Comezi la:URL:

Distributie:

Bucure§ti, cod 76578Bd Timi§oara ill. 58, sect. 6~ 402.26.00,402.26.01Fax: 402.26.10comenzi @all.ro

http://www.all.ro'il 402.26.30

Redactor:Director artistic:

Procesare coperta:

Dr. Bianca VasilescuMircia DumitrescuStelian Stanciu

PRINTED IN ROMANIA

IMPRIMERIILE MEDIA PRO BRA~OV

GABRiEl PREDOI CRISTIAN BElU

ANATOMIA ANIMALELOR DOMESTICE

\ '"'

(ANATOMIE CliNICA)

c·- ~?'OJ .'

.it"' '. ;' ','i

·AII

CuprinsINTRO D UCER E ............................................................................• 12

1. DELIMIT AREA REGIUNILOR CORPORALE 131.1. REGIU NILE CAP U LU I 13

1.1.1. Regiunile craniului (neuro-craniului) : 141.1.2. Regiunile fetei •..................................................................... 15'A

1.2. REGI UN ILE GA TU LU I 161.3. REGIUNILE TRUNCHIULUI 19

1.3.1. Regiunile toracelui 193 2 R' . '1 . v •• 201 eglunl e spl_narll : .

1.3.3. Regiunile abdomenului 201.3.4. Regiunile bazinului 231.4. REGI U NILE MEMBRU LU I TORACIC 241.5. REGIU NI LE MEMBRU LU I PELVI N 28

2. ELEMENTE CUT ANA TE DE REPER 292.1. ELEMENTE DE REPER LA ECVI NE 292.1.1. Eminente ............................•................................................. 29,2.1.1.1. Eminenle osoase, eartilaginoase ~ieornoase 292.1.1.1.1. Eminenlele eefaliee 292.1.1.1.2. Eminenlele eervieale 302.1.1.1.3. Eminenlele trunehiului 302.1.1.1.4. Eminenlele membrului toracie 322.1.1.1.5. Eminenlele membrului pelvin 332.1.1.2. Eminenle museulare, ligamentare ~ieutanate 352.1.1.2.1. Eminenlele eefaliee 352.1.1.2.2. Eminenlele eervieale 352.1.1.2.3. Eminenlele trunehiului 352.1.1.2.4. Eminenlele membrului toraeie 372.1.1.2.5. Eminenlele membrului pelvin 382.1 .2. Depresiu ni 382.1.2.1. Depresiuni osoase eefalice 382.1.2.2. Depresiuni intermusculare ~i eutanate 392.1.2.2.1. Depresiunile eefaliee 392.1.2.2.2. Depresiunile eervieale : 392.1.2.2.3. Depresiunile trunehiului 392.1.2.2.4. Depresiunile membrului toracie 402.1.2.2.5. Depresiunile membrului pelvin 40

2.2. ElEMENTE DE REPER LA TAURI NE 41

2.2.1. Eminente osoase, cartilaginoase ~i cornoase 412.2.2. Eminente musculare, ligamentare ~i cutanate 432.2.3. Depresi uni osoase 452.2.4. Depresiuni intermusculare ~i cutanate 452.3. ELEMENTE DE REPER LA OVI NE 46

2.3.1. Eminente osoase, cartilaginoase ~i cornoase 462.3.2. Eminente muscu lare 47,2.3.3. Depresiu ni osoase 482.3.4. Depresiu n i intermuscu lare 482.4. ElEMENTE DE REPER LA SUINE .482.4.1. Eminente 49,2.4.2. Depresiuni 502.5. ELEMENTE DE REPER LA CANI DE 50

2.5.1. Eminente 502.5.2. Depresiu n i 522.6. ElEMENTE DE REPER LA FEll NE 522.6.1. Eminente 52,2.6.2. Depresi uni 542.7. ELEMENTE DE REPER LA LEPORIDE : 542.7.1. Eminente 54,2.7.2. Depresi uni 553. DELIMIT AREA 51 PROIECTIA MU5CHILOR 56, , ,3.1. ECVINE 56

3.1.1. Mu~chii capului 563.1.2. Mu~chii gatului 593.1.3. Muschii trunchiului 62,3.1.4. Muschii membrului toracic 65,3.1.5. Mu~chii membrului pelvin 673.1.6. Delimitarea articulatiilor membrelor 693.2. BO VI N E 70

3.2.1. Mu~chii capului 703.2.2. Mu~chii gatu lu i 723.2.3. Musch ii tru nch iulu i 74,3.2.4. Muschii membrului toracic 76,3.2.5. Mu~chii membrului pelvill 793.3. SU I N E ...........•....•..•..................•.............................................. 81

3.3.1. Mu~chii capului 81

3.3.2. Mu~ch ii gatu Iu i 813.3.3. Muschi i tru nch iulu i 82,3.3.4. Muschii membrului toracic 84,3.3.5. Mu~chii membrului pelvin 843.4. CAN IDE 84

3.4.1 . Mu~chi i capu lu i 863.4.2. Mu~ch ii gatu lu i ........................................•........................... 863.4.3. Muschii tru nchi uIu i 88,3.4.4. Muschii membrului toracic 89,3.4.5. Mu~chii membrului pelvin 903.5. FEll N E ~I l EPO RID E 904. MORFOTOPOGRAFIA 51 PROIECTIA ORGANELOR .94, ,4.1. ECVI N E 94

4.1.1. Morfotopografia organelor 944.1.1.1. Zona cefalica 944.1.1.2. Zona cervicala 954.1.1.3. Cavitatea toracica 954.1.1.4. Cavitatea abdominala 96

4.1.2. proiectia organelor 1014.1.2.1. Zona cefalica 1014.1.2.2. Zona cervicala 103'4.1.2.3. Cavitatea toracica 1034.1.2.4. Cavitatea abdominala 105

4.1.2.5. Cavitatea pelvina 1074.2. BO VI N E 107

4.2.2. Morfotopografia organelor 1074.2.2.1. Zona cefalica 1074.2.2.2. Zona cerv icala 1084.2.2.3. Cavitatea toracica 1094.2.2.4. Cavitatea abdolninala 110

4.2.3. Proiectia organelor 1144.2.3.1. Zona cefalica 1144.2.3.2. Zona cervicala 1164.2.3.3. Cavitatea toracica 1164.2.3.4. Cavitatea abdominala 119

4.2.3.5. Cay itatea pelv ina 1204.3. OVINE 51 CAPRINE 120,4.3.1. Morfotopografia organelor 1204.3.1.1. Zona cefalica 1204.3.1.2. Zona cervicala 121

4.3.1.3. Cavitatea toracica 1214.3.1.4. Cavitatea abdominala 122

4.3.2. proiectia organelor 1244.3.2.1. Zona cefalica 1244.3.2.2. Zona cervicala 1254.3.2.3. Cavitatea toracica 125.4.3.2.4. Cavitatea abdominala 126

4.3.2.5. Cavitatea pelvina 1274.4. SU IN E 127

4.4.1. Morfotopografia organelor 1274.4.1.1. Zona cefalica 1274.4.1.2. Zona cervicala 1284.4.1.3. Cavitatea toracica 1284.4.1.4. Cavitatea abdominala 129

4.4.2. Proiectia organelor 1324.4.2.1. Zona cefalica 1324.4.2.2. Zona cervicala 1334.4.2.3. Cavitatea toracica 1334.4.2.4. Cavitatea abdominala 135

4.4.2.5. Cavitatea pelvina 1364.5. CAN IDE 136

4.5.1. Morfotopografia organelor 1364.5.1.1. Zona cefalica 1364.5.1.2. Zona cervicala 1374.5.1.3. Cavitatea toracica 1384.5.1.4. Cavitatea abdominala 138

4.5.2. Proiectia organelor 1414.5.2.1. Zona cefalica 1414.5.2.2. Zona cervicala 1424.5.2.3. Cavitatea toracica 1424.5.2.4. Cavitatea abdominala 1434.6. FEll NE 144

4.6.1. Morfotopografia organelor 1444.6.1.1. Zona cefalica 1444.6.1.2. Zona cervicala 1454.6.1.3. Cavitatea toracica 1454.6.1.4. Cavitatea abdominala 146

4.6.2. Proiectia organelor 1474.6.2.1. Cavitatea toracica 1474.6.2.2. Cavitatea abdominala 1484.7. lEPORI DE 149

-----------

4.7.1. Morfotopografia organelor 1494.7.1.1. Zona cefalica 1494.7.1.2. Zona cervicala 1494.7.1.3. Cavitatea toracica 1504.7.1.4. Cavitatea abdominala 150

4.7.2. Proiectia organelor 1534.7.2.1. Zona cefalica 1534.7.2.3. Cavitatea toracica 1544.7.2.4. Cavitatea abdominala 155

5. MORFOTOPOGRAFIA LlMFONODURllORSU PERF Ie IALE 1 58

5.1. ECVINE 1585.1.1. Limfocentru Imandibular 158

5.1.2. Limfocentrul parotidian : 1595.1.3. Limfonodurile retrofaringiene laterale ~ 1595.1.4. Limfocentrul cervical superficial 1595.1.5. Limfonodurile subiliace 1605.1.6. Limfonodurilescrotale 1605.1.7. Limfonodurile mamare 1605.2. BO VI N E : 1605.2.1. Limfonodul mandibular 160

5.2.2. Limfocentrul parotidian 1615.2.3. Limfocentrul cervical superficial 1615.2.4. Limfonodul subiliac 1625.2.5. Limfonodurile scrotale 1625.2.6. Limfonodurile mamare 162

5.2.7. Limfonodurile fosei paralombare 1625.2.8. Limfonodul tuberal 1625,.3. 0 VINE 51 CAPR IN E 162,5.3.1. Limfocentrul mandibular ; 162

5.3.2. Limfocentrul parotidian 1635.3.3. Limfonodurile retrofaringiene laterale 1635.3.4. Limfocentrul cervical superficial 1635.3.5. Limfonodurile scrotale 1635.3.6. Limfonodurile mamare 1635.3.7. Limfonodul subiliac 1635.3.8. Limfonodul tuberal 1645.4. 5U INE 1645.4.1. Limfocentrul mandibular 164

5.4.2. limfocentrul parotidian 1655.4.3. limfonodurile retrofaringiene laterale 1655.4.4. limfocentrul cervical superficial 1655.4.5. limfocentrul inghino-femural 1665.4.6. limfonodul popliteu superficial 1665.5. CAN IDE 1665.5.1. limfocentrul mandibular 166

5.5.2.limfocentrul parotidian 1665.5.3. limfonodul retrofaringian lateral 1675.5.4. limfocentrul cervical superficial 1675'.5.5. limfocentrul axilar 167

5.5.6. limfocentrul inghino-femural 1685.5.7. limfocentrul popliteu 1685.6. FEll NE 1685.6.1. Umfocentrul mandibular 168

5.6.2. limfocentrul parotidian 1685.6.3. limfonodurile retrofaringiene laterale 1695.6.4. limfocentrul cervical superficial 1695.6.5. limfonodul axilar propriu 1695.6.6. limfonodurile axilare accesorii 1705.6.7. limfonodul scrotal 1705.6.8. limfonodul mamar 170

5.6.9. limfonodurile epigastrice caudale 1705.7. lEPOR IDE 1705.7.1. limfocentrul mandibular 170

5.7.2. limfocentrul parotidian ; 1715.7.3. limfonodul retrofaringian lateral 1715.7.4. limfocentrul cervical superficial 1725.7.5. limfonodurile axilare proprii 1725.7.6. limfonodurile axilare accesorii 1725.7.7. limfonodurile scrotale 172.5.7.8. limfonodurile mamare 172.5.7.9. limfonodurile subiliace 172

.5.7.10. limfonodul popliteu superficial 1736. ABORDAREA TRANSCUTANATA A FORMATIUNllOR, .

VASCUlARE, UMFATICE ~I NERVOASE 1746.1. ZONA CEFAlICA. 1746.2. ZONA CERVICALI\. 177

6.3. ZO NA TRU NCH lULU I 1786.4. ZONA MEMBRULUI TORACIC 1816.5. ZONA MEMBRU LUI PELVI N 1847. TOPOGRAFIA ZONELOR 5ENZITIVE 1877.1. ECVINE................•................................................................ 1877.1.1. Zonele cefalice 1877.1.2. Zonele cervicale 1907.1.3. Zonele trunchiului 1907.1.4. Zonele membru lui toracic 192

7.1.5. Zonele membrului pelvin 1957.2. BO VI N E 1997.2.1. Zonele cefalice 1997.2.2. Zonele cervicale 2017.2.3. Zo nel e tru nchiu lu i 2027.2.4. Zonele membrului toracic 203

7.2.5. Zonele membrului pelvin ; 2067.3. 0 VI N E 21 07.3.1. Zonele cefalice 2107.3.2. Zonele cervicale 2107.3.3. Zonele trunchiului 2117.3.4. Zonele membrului toracic 212

7.3.5. Zonele membrului pelvin 2137.4. CANIDE ~ 2167.4.1. Zonele cefalice 2167.4.2. Zonele cervicale 2177.4.3. Zonele trunchiullii 2187.4.4. Zonele membruilli toracic 218

7.4.5. Zonele membrlllui pelvin 2208. REGIUNILE COMERCIALE 51 ALE CARCA5EI 221,8.1. REGIUNILE CARCASEI LA TAURINE 2218.2. REGIUNI LECARCASEI LA SUINE 2248.3. REGIUNILE CARCASEi LA OVINE 224BIBLiOGRAF IE 5ELECTIVA 227

INTRODUCERE

Porniild de la locul, rolul §i importanta Anatomiei, ca baza a §tiintelor medicale,in arealul formativ al studentului §i medicului veterinar, am realizat prezenta lucrarecare se dore§te a fi 0 veritabila anatomie veterinara practica.

Aparitia acestei carli ne okra ocazia de a ne exprima satisfaqia pentru editareain premiedi la noi in tara a unei lucrari integrate in totalitate componentei practice amedicinei veterinare.

In realizarea acestui material s-a avut in vedere punerea la indemana celorinteresati - in mod deosebit studenlilor §i practicienilor veterinari - a unui materialunitar, degrevat in mod rational de unele detalii anatomice care sa pennita reti nerea§i folosirea componentelor morfologice necesare pe de-o parte pregatirii studenlilorla disciplinele beneficiare (fiziologie, morfopatologie, semiologie, propedeutica,igiena alimentelor §i sanatate publica, patologie chirurgicala, boli interne etc.), iarpe de alta parte uzitarea acestora in clinica veterinara.

Parcurgand structura general a a cartii, capitolele §i succesiunea lor, se evidentiazaordinea logica, de la elemente anatomice gcnerale la cele de stricta importantapractica.

Plan§ele ce ilustreaza capitolele, originale1n totalitate, au fost retinute §i executatedirect dupa piesele anatomice preparate in acest scop.

Consideram ca lucrarea prezentata, redactata intr-un stil adecvat, cu 0 iconografiebogata §i originala, raspunde atat cerintelor formative ale invalamantului medicalveterinar, dar mai ales practicii sanitar-veterinare.

IUimanem recunoscatori §ireceptivi acelora care prin sugestii sincere vor contribuila realizarea unor edititii imbunatatite.

Aducem pe aceasta calc multumirile noastre Editurii ALL care a facut posibilaaparitia acestei lucrari.

Bucure§ti, februarie 200 I

Conf. Univ. Dr. Gabriel Predoi

1. DELIMITAREA REGIUNILOR CORPORALE

Integrata anatomiei topografice, suprafata corpului unui animal poate fi impartita

In regiuni a ciiror conformatie §i delimitare pot varia in funqie de specie. Fiecare

regiune corporal a este definita printr-o baza anatomica caracteristica.

Delimitarea regiunilor sc face cu ajutorul unor repere, care pot fi morfologice,

reprezentate prin depresiuni sau proeminente pe suprafata corpului, sau pot fi

conventionale: in general sub forma de linii, care unesc doua repere naturale.

Reperele morfologice sunt vizibile sau pot fi palpate transcutanat. La unele specii,

datorita abundentei Inveli§ului pilos (Hlna, parul de acoperire la unele rase de caini

etc.) sau depozitarea masiva a grasimii In hipodenn (suine), fac inaccesibile unele

repere naturale, motiv pentru care delimitare regiunilor se facecu oarecare dificultate.

Executarea unor examene clinice, a unor interventii chirurgicale sau chiar

executarea actului de diseqie, sunt mult u§urate in cazul cunoa§teriii regiunilor §i

delimitarii lor pe animalul viu. Viziunii de ansamblu trebuie sa i sc alature permanentcapacitatea de localizare (functie de elementele de reper vizibile sau palpabile) a

fiecarui organ sau formatiune, In zona topografica corespunzatoare.

In corelatie cu cele mentionate, se va face 0 prezentare general a a regiunilor

corporale, IUra a realiza 0 detaliere exhaustiva a elementelor perimetrale.

1.1. REGIUNllE CAPUlUI

Regiunile capului (fig 1.1.; fig. 1.2.) sunt sistematizate in doua grupe, dintre

care una corespunde neuro-craniului, iar cealaWi fetei. Neuro-craniul este foarte

redus la mamifereJe domestice comparativ cu omul. In schimb, fata are 0 dezvoItare

exagerata, ocupand la ungulate aproape doua treimi din cap. La mamifere (cu exceptia

Fig. 1.1. Regiunile capului la ecvine(aspect lateral)1-regi unea frun!ii; 2-regiunea parieto­temporala; 3-regiunea auricular:!; 4-re­giunea dorsala a nasului; 5-regiunea gurii;6-regiunea varfului nasului; 7-regiuneanarinei; 8-regiunea mentala; 9-regiuneaorbitara;IO-regiunea zigomatic5;11­regiunea infraorbitara, 12- regiuneamaseterina;13-regiunea buccinatorie;14-regiunea maxi lara; -15-regiunea man­dibulara; 16-regiunea laringiana; 17­regiunea parotidiana; 18-regiunea cefei.

14 Gablie1 Predoi - Oistian BelLI

taurinelor), punelul eel mai 1nalt - vertexul - nu apartinc parietalului, ca la om, cioccipilalului. La taurine accst punct este situat 1n tcritoriul frontalului.

1.1.1. Regiunile craniului {neuro-craniului}

Acestea sunt cuprinse 1ntrc 0 linie transversaHi care une§te comisurile medialeale pleoapelor §i 0 linic lransversala tangenta caudal bazei urechilor. Ultima linieconstituic, totodata, §i Jimiladorsala aeapului. Lateral, regiunile craniului au raporturieu regiunile fetei (orbitara, zigomatica §i parotidiana).

Regiunea occipital a cuprinde, 1n general, zona situata Intre bazele ureehilor,eorespunzfl11d protuberantei oecipitale externe. La eevine este proeminenta §i secaracterizeaza prin insertia unui smoe de peri care acopera partial fata dorsal a acraniului, fonnand motul. La taurine, nu este bine delimitata din cauza conformatieipartieulare a capului osos, occipitalul tiind situat In profunzimea regiunii cerei. Larumegatoarele mici este §tearsa, iar fa eelelalte specii proemina In plan median.

Regiunea parieto-temporala are ca baza anatomiea 0 parte a oaselor omonime.Ea se afla dispusa rostral §i lateral fata de precedenta §i are 0 Intindere variabila Infunqie de specie (de 0 parte §i de aita a planului median). Medial, ea este delimitatade 0 linie convex a dorsal care unc§te mijloeul pleoapei superioare eu baza medialaa ureehii, iar lateral de 0 linie u§or convexa ventral ce une§te unghiul extern palpebralcu partea Iateral a a bazei urechii. La laurine, datorila conformatiei capului osos, eaesle Ingusla §i deplasata laleral iar la eevine In jumatatea ei anterioara se afla 0depresiune earacteristica (vizibila mai ales la exemplarele slabe sau 1n varsta),cunoscuta sub denumirea de solnita.

Regiunea auriculara este situata Inapoia regiunii parieto-temporale §icorespunde bazei urechii. Ea cuprinde baza §i pavilionul urechii a earui forma,marime §i pozitie variaza In funqie de specie, rasa §i individ.

Regiunea frontala are ea baza anatomica oasele omonime. Limita anterioaraeorespunde unei Jinii ce une§te comisurile mediale ale pleoapelor. Latero-aboralare raporturi cu regiunile orbitala §i parieto-temporala. La ecvine, ea este foartelarga §i aplatizata, iar la caine prezinta 0 depresiune mediana mai mult sau maiputin accentuata In funqie de rasa. La suine, ea are un aspect concav rostro-aboral,fiind §i mai alungiUl. Cea mai mare 1ntindere a regiunii frontale se Intalne§te lataurine, aceasta ocupand practic toata fata dorsal a a eraniului, pcntru a se Invecinaposterior cu regiunea cefei. Vertexul corespunde la aceasta specie osului frontal.La rumeg5toare, de fiecare parle a regiunii frontale se poate deta§a cate un procescornual (baza anatomica a cornului), a earui existenta, forma §i marime variaza Infunqie de specie, rasa §i individ. Cornul delimiteaza 0 regiune de sine statatoare­regiunea cornuala.

Anatomia animalelor domestice

1.1.2. Regiunile fetei

15

Regiunea naza15 are ca baza anatomica oasele nazale. Este 0 regiune impara,

delimitata aboral de regiunea frontala. Rostral se margine§te cu regiunea buzei

superioare. Lateral, regiunea nazaHieste limitatade 0 linie ce une§te comisura dorsala

a narinelor cu comjsura medial a a pleoapelor. Cu aspcct variabil, atat In privinta

Intinderii, cat §i a conformatiei, ambele dependente de specie, rasa §i individ, ea

prezinta 0 zona Ingusta mediana, regiunea dorsala a nasului. Rostral se gasesc cele

doua narine, fiecare delimitand cate 0 regiune a narii. Cele doua regiuni ale narilor

Incadreaza varful nasului. Varful nasului, Impreuna cu regiunile gurii, narilor §i

barbiei, formeaza botul. La ecvine, rumegatoarele mici §j leporide, varful nasului

este acoperit cu peri, la carnivore el formeaza 0 zona epidermica, umeda, lipsita de

perj §i pigmentata denumita truf5, iar la taurine zona epidermica (de aspect

trapezoidal) se une§te cu buza superioara constituind un plan nazo-Iabial. La suine,

zona epidermica (suprafata circulara, pe care se gasesc cele doua nari) este, de

asemenea, unita cu buza superioara, rezultand ratul.

Regiunea gurii, exprimata prin 1"anta bucala (orificiul bucal),are ca baza

anatomica mu§chiul orbicular al gurii. Orificiul bucal, dispus transversal, este

delimitat de cc1e doua buze: buza superioara §i buza inferioara. Acestca sunt reunite

lateralla nivelul comisurilor, delimitfmd fiecare cate 0 rcgiunc proprie. Ambele au

ca baza anatomjca portiunile corespunzatoare ale mu§chiului orbicular al buzelor.La suine §i carnivore, comisurile sunt situate mult aboral ceca ce face ca fanta

bucala sa fie foarte alungita.

Regiunea melltal5 (sau a barbici) are ca baza anatomica corpurile mandibulelor

articulate prin sinostoza (ecvine §i suine) sau prin amfiartroza (la restul speciilor).Spre deosebire de om, la mamifere1e domestice baza anatomica osoasa nu este

proeminenta §i, ca urmare, barbia este §i ea §tearsa. La ecvine, prezenta unui nucleu

grasos In aceasta regiune marcheaza proeminenta ce constituie motu] barbiei. La

caprinedin aceasta regiune se deta§eaza un smoc de peri lungi §i aspri - barbi§onul.Regiullea orbital5 are ca baza anatomidi conturul orbitei §i bulbul ocular limitat

la exterior de pleoape. Pleoapele se unesc la nivelul comisurilor: mediala §i laterala,

fiecare constituind 0 regiune proprie: regiunea pleoapei superioare §i regiuneapleoapei inferioare.

Regiunea zigomatidi corespunde arcadei omonime. Ea se'lntinde aboral de

regiunea precedenta §i ajunge pana la baza urechii. Inaintea bazei conchiei auriculare,

la ecvine se evidentiaza 0 proeminenta rotunjita ce constituie regiunea articulatieitemporo-mandi bulare.

Regiullea illfraorbital5 este limitata aboral de regiunea orbitaHi §i se continua

rostral cu regiunea maxilara. Dorsal este delimitata de regiunea nazaHi iar ventral

de 0 linie ce une§te comisura palpebral a temporal a cu comisura ventral a a narinei.

16 Gabriel Predoi - CJistial1 Belu

Regiunea maseterina are ca baza anatomica

mu§chiul maseter, fiind foarte intinsa la ierbivore.

Marginea ei aboral a, ce corespunde marginii aborale aramurii verticale a mandibulei, se afla la limita cu

regiunile gatului.Regiunea bucaHi (buccinatorie) are ca baza

anatomica portiunea bucala a mu§chiului buccinator.

Este cuprinsa intre regiunea maseterina, infraorbitara,

maxilara §i regiunea mandibulara. Impreuna cu regiuneamaseterina formeaza obrazul.

Regiunea maxilara se gase§te In continuarca regiunii

infraorbitare, avand acelea§i repere imaginare dorsale

§i vcntrale. Rostral este delimitata de regiunea gurii. In

partea dorso-rostralainclude regiunea laterala a nasului

ce corespunde incizurii nazo- incisive.

Regiunea mandibulara limiteaza inferior rcgiunea

bucala §i are ca baza anatomica portiunea inferioara aramurii orizontale a mandibulei.

Regiunea intermandibulara (fig. 1.2.) se prezint5

sub forma unei deprcsiuni, cuprinsa Intre portiunilc

orizontale ale mandibule10r (gana§c), fiind cunoscuta la

ecvine §i sub denumirea de "jgheab intermandibular".

Regiunea subhioidiana are ca baza anatomica corpul

hioidului §i se afla In continuarea aboraHi a regiuniiintermandibulare.

1.2. REGIUNllE GATUlUI

Fig. 1.2. Regiunile capu­lui la ecvine (aspectventral)

l-regiunea intermandi­bulara; 2-regiunea sub­hioidiana; 3-regiunealaringiana.

A vand ca baza anatomica cele §apte vertebre cervicale, gatul la mamiferele

domestice apare aplatizat in sens latero-Iateral. Gradul cel mai mare de aplatizare

se Intalne§te la ecvine, pentru ca la suine, carnivore §i leporide gatul sa fie aproapecilindric.

Regiunea cefei este 0 rcgiune impara care arc ca baza anatomica prima vertebra

cervicala (atlas) §i articulatia occipito-atloidiana. La ecvine §i rumegatoare regiunea

integreaza §i insertia portiunii [uniculare a ligamentului cervical. Este situata caudal

fata de regiunea occipitals. §i dorsal fata de regiunea parotidiana.

Regiunea parotidiana (fig.l.3.) se gasqte inapoia regiunii maseterine §i are ca

baza anatomica glanda omonima. In general, aceasta regiune apare denivelata §i in

plan inferior fata de regiunea maseterina, astfel.di inapoia regiunii maseterine se[onneazs. 0 veritabiHi fosa retro-mandibulara.

Anatomia animaleJor domestice 17

Fig. 1.3. Regiunile corporale la ecvine (aspectullateral)I-regiunile capului; 2-regiunea auriculara; 3-regiunea parotidiana; 4-regiunealaringiana; 5-regiunea traheala; 6-regiunea sterno-mandibulara; 7-regiunea jgheabuluijugular; 8-regiunea brahio-cefalic5; 9-regiunea cervical a laterala; 1O-regiunea cervical adorsala; 11-regiunea ;;an!ului cervico-scapular; 12-regiunile laterale ale spetei; 13­regiunea caudala a bra!ului (tricipitala); 14-regiunea cal1ilajului suprascapular; 15­regiunea al1icula!iei scapulo-humerale; 16-regiunea laterala a bra!ului;17-regiuneacotului; 18-subregiunea olecranului; 19- regiunea antebra!ului; 20-regiunea carpi ana;21-regiunea metacarpiana; 22-regiunea metacarpo-sesamo-falangiana (a buletului);23-regiunea falangei I (a chi;;i!ei); 24-regiunea coroanei; 25-regiunea copitei; 26­regiunea grebanului; 27-regiunea dorso-costala; 28-regiunea lombara; 29-regiuneacostala; 30-regiunea hipocondrului; 31-regiunea flancului; 32-regiunea tuberculul uicoxal; 33-regiunea gluteana; 34-regiunea sacrala; 35-regiunea bazei cozii; 36-regiuneaal1icula!iei coxo-femurale; 37-regiunea tuberozita!ii ischiatice; 38-regiunea cranialaa coapsei; 39-regiunea laterala a coapsei; 40-regiunea caudala a coapsei; 41-regiuneapatelara; 42-regiunea pliului grasetului; 43-regiunea grasetului; 44-regiunea poplitee;45-regiunea gambei; 46-subregiunea corzii jaretului; 47-regiunea tarsiena; 48­subregiunea calcaneana; 49-regiunea metatarsiena",

Regiunea laringiana, impara, este situaUi ventral §i aboral fata de regiuneasubhioidiana. Are ca baza anatomica laringele §i are 0 intindere variabila lamamiferele domestice, fiind mai mult sau mai putinalungita.

Regiunea (marginea) cervical a dorsal a este situata pe marginea superioara agfttului, dinapoia regiunii cefei pana la greban, la ecvine, rumegiitoare §i canideavand ca baza anatomica coarda ligamentului cervical. La speciile amintite ea estemult ingustata, pentru ca la ceIelalte specii sa formeze un adevarat plan cervicaldorsal. La ecvine pe toata lungimea ei se prinde coama.

18 Gabriel Predoi - Crislian Belu

Fig. 1.5. Regiunile corporale la ecvine (aspect caudal)1-regiunea gluteana; 2-regiunea tuberculului coxal; 3­regiunea tuberozitaJii ischiatice; 4-regiunea mediala acoapsei; 5-regiunea caudala a coapsei; 6-regiunea laterala;} coapsei; 7-regiunea patelara; 8-regiunea poplitee; 9­regiunile gambei, 1O-regiunea jaretului; 11-regiuneametatarsiana (a fluierului);12-regiunea buletului;13­regiuneachi~iJei;14-regiuneacoroanei; 15- regiuneacopitei.

Fig. 1.4. Regiunile corporale la ecvine (aspect cranial)1-regiunea traheala; 2-regiunile laterale ale spetei; 3­regiunea articulaJiei scapulo-humerale; 4-regiuneapresternala; 5-regiunea antebraJului; 6-regiunea carpi ana;7-regiunea metacarpului; 8-regiunea buletului; 9­regiunea chi~iJei; 10-regiunea coroanei;11-regiuneacopitei.

Regiunea brahio-cefalidi corespunde proceselortransverse ale vertebrelor cervicale, lncepfmd de laprima pana la nivelul articulatiei scapulo-humerale. Dinaceasta cauza, ea proemi na pe partile lateral e ale gatul ui.

Ventral ]imiteaza jgheabul jugular, depresiunealungita, vizibila In specialla mamiferele cu gatullung(ecvine, rumegatoare), care adapostqte formatiunivasculo-nervoase impor­tante §i care constituie 0regiune de sine statatoare.Regiunea brahio-cefalicaeste deli mitata proximal deo linie conventional a, pa­ralela cu jgheabul jugular§i situata la cativa centime­tri de acesta, latimea ei va­riind In functie de specie. I.

Regiunea lateraBi agntului este cuprinsa lntreregiunea precedenta §i re­giunea cervicala dorsala.Ea este mai lngusta crani­al, pentru a se lati treptatla jonctiunea gatu]ui cutrunchiul.

Regiunea ventral5 a gatului (fig. 1.4.) este 0regiune impara, cuprinsa lntre cele doua jgheaburi

Anatomia 8nimaJeJor domestice 19

jugulare. Sub jgheabul jugular sc atH regiunea sterno-cefalidi, a direi baza anatomidio constituie mu§chiul ol11onim.0 zona ingusta, situata in plan median pc margineaventral a a gatului, corespunde regiuni i traheale. Cranial, rcgiunea cervicala ventralase limiteaza cu regiunea laringiana, iar caudal, cu regiunea presternala. La taurinemarginca ventral a a gfrtului se caracterizeaza prin prezenla unei cute alungite apielii denumiUl salba.

Regiunea prescapulara se gase§te la baza gatului, la jonqiunea cu trunchiul.Ea corespunde unei depresiuni situate inaintea spetei.

1.3. REGIUNILE TRUNCHIUlUI

Prin trunchi se define§te partea corpului structurata pe cavit51ile: toracica §iabdominaUi, ultima prezentand un compartiment caudal cu care comunidi larg­cavitatea pelvina. Aceste cavitali corespund subdiviziunilor mari ale trunchiului:loracele, abdomenul §i bazinul. Toraeele §i abdomenul au 0 zona comuna situatadorsal, care include regiunile spinarii, iar bazinul se continua cu regiunea cozii.

1.3.1. Regiunile toracelui

Toracele are ca baza anatomidi vertebrele toracale, coastele §i sternul, care

% impreuna [ormeaza cu§ca toracica. Ca inlrcgul trunchi, toracele este aplatizat inY sens transversal, cel mai mare grad de aplatizare intalnindu-se la ecvine. Toraceleinclude trei regiuni principale.

Regiunea presternal a se afla cuprinsa intre regiunile umarului (scapulo-hume­rale) §i are ca baza anatomidi manubriul sternal §i mu§chii pectorali descendenli.ACC§timu§chi apar ca doua proeminenle simetrice, convexe §i alungite,care convergdorsal ditre manubriul sternal §i sunt separate printr-un §ant - §antul pectoralmedian. Lateral, regiunea este delimitata in fiecare parte de regiunile umarului §iantebratului prin cate 0 depresiune alungita, care constituie §antul deito-pectorai.

Regiunea sternala este 0 regjune impara, situata pe partea ventrala a toracelui.

Cranial vine in raport cu regiunea precedenta. Baza anatomidi este fOlmata de corpul

sternului (mezostern) eu musculatura pectoral a ce II acopera. Oatorita aplatizariitransversale a toracelui §i pozitiei verticale a membrelor solidarizate in parteaproximaHi cu trunchiul, ]a mamiferele domestice aceasta regiune este foarte ingusta.

Regiunea costala ocupa cea mai mare parte a fetei laterale a toracelui §i are cabaza anatomidi coastele, exceptand primele 4-6 perechi, care sunt acoperite despata §i musculatura bratului. Limita dorsala este formata de linia de proieqie atavanului cavitatii abdominale (Iinie imaginara ce une§te tuberozitatea spineiscapulare cu tubercu]ul coxal) care 0 separa de regiunea dorso-costala. Caudal seinvecineaza cu regiunea flancului, ventro-caudal cu regiunea hipocondrului, iarcrania] cu regiunea tricipitaIa. Limita fata de ultima regiune este marcata de margineacaudala a portiunii lungi a mu§chiului triceps brahial (Iinia anconee).

20 Gabliel Predoi - Czistian BelLi

1.3.2. Regiunile spinarii

Regiunea interscapulara este 0 regiunc

impar~, delimitata lateral de cele doua regiuni

scapulare. Ea se continua cranial cu regiunea

cervicala dorsal a, iar caudal cu regiunea dorso­

costala. La ungulatele de talie mare, ea se mai

nume~te ~i greban fiind foartc praeminenta datorita

lungimii proccselor spinoase ale vertebrelor

toracale II-X la ecvine ~i II-VII la bovine, praeese

care constituie baza anatomidi a regiunii (fig. 1.6.).

Regiunea dorso-costala este tot 0 regiune

impara, situata intre regiunea interscapulara ~i

regiunea lombara. Latera-ventral este limitata de

regiunea costala. Baza anatomica este reprezentata

de vertebrele toracale, impreuna cu extrernitatile

dorsale ale eoastelor de aeela~i rang ~i musculatura

situata in ~antul vertebra-costal (fig. 1.6.).

Regiunea lombara continua regiunea dorso­

costala in sens caudal ajungfmd pana la regiunile

bazinului. Lateral, linia de praieqie a tavanului

cavitatii abdominale 0 separade regiunile l1aneului.

Baza anatomiea a aeestei regiuni este data de

vertebrele lombare ~i musculalura eorespunzMoare- "masa eomuna". La animalele mici, aceasta

regiune se remarea printr-o lungime exagerata.

Eevinele se situeaza la extremitatea opusa, avandcea mai scurta regiune lombara.

1.3.3. Regiunile abdomenului

Fig. 1.6. Regiunile corporale laecvine (aspect ventral)l-regiunea presternalii; 2-re­giunea axilarii; 3-regiuneasternalii; 4-regiunea epi­gastricii; 5-regiunea Illezo­gastrid; 6-regiunea pubianii;7-regiunea inghinalii; 8­regiunea peretelui costal; 9­

regiunea perinealii

Abdomenul poate fi impartit in trei regiuni mari (fig. 1.7.).Regiunea craniala a abdomenului este siluata la limita eu toraceJe. Ea este

a1catuita din regiunea xifoidiana, impara, situata median ~i ventral ~i din cele doua

regiuni ale hipocondrului, dispuse lateral.

Regiunea hipocondrului are ea baza anatomidi areul eartilaginos omonim

rezultat prin articularea succesiva a cartilajelor eoastelor asternale, precum ~i

cartilajelc coastelor sternale cu exeeptia primelor 4-6. Ambele regiuni eonverg medialspre regiunea xifoidiana.

Regiunea xifoidiana se afla la extremitatea eaudala a regiunii sternale, fiindcentrata pc apendiceJe xifoidian.

Analomia animalelor domeslice 21

Fig. 1.7. R/egiunile corporale la bovine (aspect lateral)

I-regiunile capului; 2-regiunile gatului; 3-salba; 4-regiunea grebanului; 5-regiunilelaterale ale spetei; 5'-regiunea cal1ilajului supra-scapular; 5"-regiunea caudal a abratului (tricipitala); 6-regiunea al1iculatiei scapulo-humerale; 7-regiunea laterala abra!ului; 8-regiunea olecranului; 8'-regiunea cotului; 9-regiunea antebratului; 10­regiunea carpului; 11-regiunea metacarpului;12-regiunea buletului; 13-regiuneachi;;itei;14-regiunea ongloanelor;15-regiunea dorso-costala; 16-regiunea lombara;17-regiunea gluteana; 17'-regiunea sacrala;18-regiunea al1iculatiei coxo-femurale;19-regiunea tuberculului coxal; 20-regiunea costala; 20'-regiunea hipocondrului; 21­regiunea flancului; 22-regiunea craniala a coapsei; 23-regiunea laterala a coapsei;24-regiunea caudala a coapsei; 25-regiunea tuberozitatii ischiatice; 26-regiuneagrasetului; 26'-regiunea patelara; 26"-regiunea pliului grasetului; 26'''-regiuneapoplitee; 27-regiunea gambei; 28-regiunea tarsi ana; 28'-regiunea calcaneana; 29­regiunea metatarsului; 30-regiunea ugerului.

Regiunea mijlocie a abdomenulu! este formata din regiunea ombilicala, situatamedian, §i ceJe doua regiuni laterale ale abdomenului ce constituie pe fiecare parte·cate a regiune a t1ancului.

Regiunea tlancului este cuprinsa Intre regiunea hipocondrului situata cranial,regiunea lombara situata dorsal §i regiunea coapsei situata caudal (delimitata demarginea craniala a mu§chiului tensor al fasciei lata). Ea este foarte scurta la ecvine,larga la rumegatoare §i foarte alungita la animalele de talie mica. Regiunea I1anculuipoate fi Impartita In trei subregiuni, distincte mai ales la ecvine §i bovine:

- subregiunea corzii tlancului are ca baza anatomica un redus relief ce poate fiurmarit de la unghiul extern al iliumului la ultima coasta, constituit din fascicuJelecarnoase ale mu§chiului oblic intern al abdomenului ce se insera pe ultima coasta.

- subregiunea golului tlancului (fosa paralombara, t1amanzeala) este situatadeasupracorzii tlancului §i apare sub forma unei depresiuni triunghiulare, marginitadorsa-cranial de regiunile lombara §i ale hipocondrului. Caudal, varful triunghiuluiajunge pana la unghiul extern al iliumului.

22 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Fig. 1.8. Regiunile corporale la ovine (aspect lateral)1-regiunile capului; 2-regiunile gatului; 3-regiunea grebanului, 4-regiunile scapularelaterale; 5-regiunea alticulatiei scapulo-humerale; 6-regiunea laterala a bratului; 7­regiunea antebratului; 8-regiunea carpiana; 9-regiunea metacarpiana; "0- regiuneametacarpo-sesamo-falangiana; 11-regiunea falangei I; 12-regiunea ongloanelor;13­regiunea dorso-costala; 14-regiunea lombara; 15-regiunea gluteana;15'-regiuneatuberozitatii ischiatice; 16-regiunea tuberculului coxal; 17-regiunea costala; 17'­regiunea hipocondrului;18-regiunea flancului; 19-regiunile coapsei; 20-regiunea cozii;21- regiunea grasetului; 21'-regiunea patelara; 21"-regiunea poplitee; 21"'-regiuneapliului grasetului; 22-regiunea gambei; 23-regiunea jaretului; 24-regiunea metatarsului.

- subregiunea pantei t1ancului se ana ventral de coarda fJancului, are suprafataconvexa, ajungfmd pana la regiunea ombilicala. Baza anatomica este constituita dinaponevrozele mu§chilor oblici§i transvers ai abdomenului. Din pattea sa caudalase deta§eaza pliul grasetului, 0 cuta formata de pielea ce trece de pe abdomen pcgraset.

Regiunea ombilicala este 0 regiune impara, cuprinsa intre cele doua regiuni alenancului, injurul cicatricei ombilicalc. Baza anatomica este reprezentata de mu§chiidrepti ai abdomenului impreuna cu aponevrozele intretesute ale celorlalti mu§chiabdorninali ventro-Iaterali.

Regiunea caudala a abdomenului, la mamit'erele domestice, este situata intrecoapse. Este formata din cele doua regiuni inghinale care t1ancheaza regiuneapubiana.

Regiunea inghinala se gase§te la limita adomenului cu fata mediala a coapsei §ieste centrata pe inelul inghinal superficial. Regiunea este dominata la ecvine §irumegtitoare de pungile testiculare.

Regiunea pubiana, impara, este situata median §i are ca baza anatomica tendonulprepubian §i locul de insertie al acestuia pe pubis. La mascul, regiunea integreaza intotalitate preputul, formatiune cutanata care adaposte§te extremitatea libera a

·':'~natomiaanimalelor domestice 23

. nisului. La femeHi in aceasta regiune se gasesc mamelele inghinale care ocupa §iartea caudala a regiunilor inghinale. Ecvinele §i rumegatoare1e prezinta numai

mamele inghinaJe, unite intr-o masa voluminoasa, care constituie ugerul.

1.3.4. Regiunile bazinului

Regiunea sacrala, siluata in plan median, inapoia regiunii lombare, cranial [ala

e baza cozii, este 0 regiune impara §i are ea baza anatomica osul sacrum.Regiunea gluteana are ca baza anatomica masa musculara ce acopera cea mai

mare parte a coxalului, reprezentata de mu§chii glutei. Limita superioara a regiuniieste marcata de linia ce unqte unghiul intern al iliumului eu baza eozii. Impreuna

cu regiunea saerala, la ungulate1e de talie mare, constituie crupa.Regiunea tuberculului extern al iliumului este 0 regiune cu un contur

aproximativ circular, centrata pe unghiul extern al iliumuJui care proemina caudal

fala de golul flancului.Regiunea punctului fesei are ca baza anatomiea tuberozitatea ischiatica. Aceasta

regiune delimiteaza l(audal regiunea gl uteena §i constituie regiunea cea mai caudalaa animalului.

Fig. 1. 9. Regiunile corporale la suine (aspect lateral)1-regiunile capului; 2-regiunile gatului; 3-regiunea grebanului; 4-regiunile lateraleale spetei; 4'-regiunea cal1ilajului suprascapular; 4"-regiunea caudala a bratu1ui(tricipitala); 5-regiunea al1icula!iei scapulo-hulllerale; 6-regiunea laterala a bratului;7- regiunea cotului; 7'-regiunea olecranului; 8-regiunea antebra!ului; 9-regiuneacarpiana; 1O-regiunea Illetacarpiana; 11-regiunea Illetacarpo-sesalllo-falangiana; 12­regiunea falangelor proxilllale; 13-regiunea dorso-costala; '14-regiunea costala; 14'­regiunea hipocondrului; 15-regiunea IOlllbara; 16-regiunea giliteana; 17-regiuneaflancului; 18- regiunea tuberozita!ii ischiatice; 19- regiunile coapsei, 20-regiunileabdolllinale ventrale; 21-regiunea grasetului; 21'-regiunea patelara; 21"-regiuneapoplitee; 21"'-regiunea pliului grasetului; 22-regiunea galllbei; 23-regiunea jaretului;24-regiunea Illetatarslilui.

24 Gabriel Predoi - Clistian Belu

Regiunea coccigiana sau a cozii se afHiIn prelungirea regiunii sacrale. Are cabaza anatomjca vertebrele coccigiene. Coada are 0 portiune fixa sau radacina cozii,prin care se ata§eaza la regiunea sacral a, §i 0 portiune mobila prevazuta cu peri, cuun aspect variabilln funqie de specie, rasa sau individ.

Regiunea perineala, prin morfo-topografie, integreaza practic doua regiuni:anala §i uro-genitala.

Regiunea anaIa, marcata de anus sub care se afla perineul, este situata ventralfata de baza cozii, fiind reprezentata de 0 depresiune Ingusta §i alungita In sensvertical.

Regiunea uro-genitaia este corelata cu sexul.La femela, aceasta regiune are ca baza anatomjca vulva, constiluind perineul

superior (sau adevarat), delimilat Intre anus §i eomisura inferioara (aprox. 1 cm) avulvei.

La mascul, regiunea are ca baza anatomica portiunea fixa a penisului §icorespunde unci benzi relativ Inguste, situate Intre anus §i extremitatea caudala abazei pungilor testiculare, ceea ce denota variabilitatea morfometrica a regiunii.Astfel, la speciile cu'topografie subanala a burselor testiculare (feline), regiuneaurogenital a este extrem de redusa (practic absenta), In timp ce la speciile cu topografieinghinala, regiunea este bine reprezentata.

Regiunea supramamara este caracteristica femelelor, fiind cuprinsa Inlre celedoua coapse, de la comisura ventral a a vulvei pana la ultima pereche de mameleinghinale, constituind perineul inferior (sau falsul perineu).

1.4. REGIUNllE MEMBRUlUI TORACIC

Spre deosebire de om, la mamiferele domestice, membrele toracice sunt maimult sau mai putin Inglobate trunchiului prin extremitatea lor proximaUi, ce scata§eaza printr-o sinsarcoza peretilor laterali ai toracelui. La carnivore §i leporidegradul de ata§are este mai redus, regiunea cotului ramanand practic independenta.

Regiunea scapulara are ca baza anatomiea spata, conlinuata dorsalla ungulate§i leporide eu cartilajul suprascapular. Cranial, regiunea este delimitata de bazagatului prin regiunea prescapulara, dorsal are raporturi eu regiunea grebanului, iarcaudal cu regiunea trieipitala (caudala a bratului). Distal r~giunea se Invecineaza curegiunea articulatiei seapulo-humerale. Regiunea scapulara beneficiaza de un reperosos important, dispus oblic ventro-cranial, reprezentat de spina scapulara. AceastaImparte regiunea In: a) regiunea suprapinoasa situata cranial §i b) regiuneainfraspinoasa dispusa caudal. Cartilajul suprascapular circumscrie regiuneaomonima.

Regiunea articulatiei scapulo-humerale, centrata pe articulatia omonima, estebine deta§ata.

Regiunea axilara, datorita alipirii centurii scapulare §i a bratului la peretele toracal,este dispusa In profunzime. De§i la exterior regiunea este reprezentata printr-o zonaIngusta ce separa regiunea stemala de regiunea antebratului, in profunzime ea includeformatiuni vasculo-nervoase deosebit de importante (plexul brahial, formatiunivasculare ce deservesc membrul toracic).

Anatomia animalelor domestice 25

Regiunea bratului are ca baza anatomid. osul humerus §i mu§chii

corespunzatori. Datorita dezvoltarii masei musculare extensoare a bratului, in special

la ungulatele mari, in paitea caudala a regiunilor scapulara §i brahiala se po ate

delimita 0 regiunc bine circumscrisa - regiunea tricipitala. Limita caudala a accstcia

este marcata de linia anconee, dispusa vertical de la unghiul toracal al spetei la

tuberozitatea olecranului, rezultata din diferenta de nive! dintre rcgiunea tricipital a

§i regiunea costala.

Regiunea cotului este dispusa la zona de trccere dintre brat §i antebral §i are ca

baza anatomica articulatia humero-radio-ulnara.

22'

Fig. 1.10. Regiunile corporale la canide (aspect lateral)I-regiunile capului; 2-regiunile gatului; 3-regiunea grebanului; 4-regiunea dorso-costala;5-regiunea lombara; 6-regiunea gluteana; 6'- regiunea tuberozita1ii ischiatice; 7-regiuneatuberculului coxal; 8-regiunea alticulatiei scapulo-humerale; 9- regiunile laterale alespetei; 1O-regiunea costala; 1O'-regiunea hipocondrului;ll-regiunea pliului grasetului;12-regiunea craniala a coapsei; 12'-regiunea laterala a coapsei;I2"-regiunea caudalaa coapsei;13-regiunea Iaterala a bra1ului; 14-regiunea cotului; 14'-regiunea olecranului;15-regiunea antebra1ului; 16-regiunea carpului; 17-regiunea metacarpului; °18-regiuneadegetelor; 19-regiunea flancului; 20-regiunea patelara;- 20'-regiunea grasetului; 20"­regiLinea poplitee: 21-regiunea gambei; 21'-subregiunea corzii jaretului; 22-regiuneatarsiana; 22'-regiunea calcaneana; 23-regiunea metatarsului.

26 Gabliel Predoi - Oistian Belu

Fig. 1.11. Regiunile corporale la feline (aspect lateral)

l-regiuni Iecapului; 2-regiuni Ieg5.tului; 3-regiunea grebanului;4-regiunile scapulare Iaterale; 5-regiunea al1icula!iei scapulo­humerala; 6-regiunea prescapulara; 7-regiunea presternala; 8­regiunea tricipitala; 9-regiunea laterala a bra!ului, 10-regiuneadorso-Iombara; ll-regiunea costala;12- regiunea antebra!ului;13-regiunea carpiena; 14-regiunea Illetapodiului; 15-regiuneadegetelor; 16-regiunea IOlllbara;17-regiunea hipocondrului;18-regiunea flancului; 19-regiunea gluteana; 20-regiunilecoapsei; 21-regiunea grasetului; 22-regiunea tubercululuicoxal; 23-regiunea patelara; 24-regiunea poplitee; 25-regiuneagambei; 26-regiunea tarsiena; 27-regiunea tuberozita!iiischiatice; 28-regiunea cozii.

22

15

Regiunea antebratului are ca baza anatomica oasele radius §i ulna. Ea estealungita §i complet deta§ata de trunchi. La ecvine, In treimea distala a regiunii, pefata mediala, se afla 0 formatiune proel11inenta, cornificata, rugoasa §i lipsita deperi denul11Wi"castana" (reprezentarea filogenetica a degetului I).

Regiunea carpului este 0 regiune cunoscuta §i sub denumirea (improprie) deregiunea "genunchiului" atribuita In special ungulatelor. Ca baza anatomica arecomplexul articular antebrahio-carpo-metacarpian. La carnivore, pe fata palmara aacestei regiuni §i spre limita ei proximala, se ana torusul carpian, formatiuneproeminenta, cornificata, cu suprafata neteda. La suine, pe fata mediala a regiunii,se ai1a deschiderile glandelor carpale.

Regiunea metacarpului are ca baza anatomica oasele metacarpiene. Laungulatele de talie mare se disting doua regiuni: una dorsala, cu baza anatomicaformata numai de metacarpiene (subregiunea "i1uierului") §i cealalta dispusa palmar,determinata de prezenta puternicclor tendoane ale mu§chilor Hexori (subregiuneatendoanelor).

Regiunea metacarpo-sesamo-falangiana, cunoscuPi la ecvine §i rumegatoarel11ari§i sub denumirea de regiunea buletului, are ca baza anatomica articulatiaomonima. Membrulln sprijin formeaza la acest nivel un unghi deschis dorsal. Laecvine, pc fata pal-mara, se ana pinte­nul, 0 proeminentacentrata pe un nu­deu grasos, vestigi­ul prob;:lbil al dege­telor III §iIV. Aces­ta este prevazut cuun smoc de peri ceformeaza motulpintenului. La ru­megatoare, celedoua ongloane rudi­men tare situate laacest ni vel cores­

pund degete10r II ~iV. Carnivorele pre­zinta In zona omo­

loaga torusul me­tacarpian, formati­une rotunjita §i cor­nificata, cu rolln a­mortizare.

27

Regiunile degetelor au ca baza anatomica falangele §i micii sesamoizi. La speciilemamifere domestice degetele variaza ca numar.Ungulatele se caracterizeaza prin lipsa degetului mare sau a degetului I. La

arnivore el este prezent, insa fiind mai redus dedit celelalte degete, nu participa la-prijin. La rumegatoare §i suine sunt dezvoltate degetele III §i IV, acestea fiindolosite la sprijin. La suine, degetele II §i V sunt seeundare §i reduse, pentru ca la

rumegatoare aceste degete sa fie reprezentate numai prin doua ongloane rudimentare,ituate pe fata palmara a regiunii matacarpo-falangiene. Ecvinele au un singur degetezvoltat: degetul III.

La mamiferelc polidactile, degetele sunt separate pri n spatii interdigi tale, fiecarepatiu eonstituind 0 regiune interdigitala. La ovine, in aeeasta regiune se deschide

canalul bitlex, apartinfmd glandei interdigitale, glanda earaetcristica aeestei specii.La carnivore, degetele II-V prezinta la extremitatea lor distala catc un torus

digital, situat pe fata palmara. Degetul I este lipsit de torus. La rumegatoare §isuine, extremitatea distala a degetelor este reprezentata de ongloane, icu·la eevine de

copita.La ungulatele de ta­

lie mare, degete1e suntfoarte voluminoase §ipot fi impartite in maimulte rcgiuni.

Regiunea primeifalange are ea baza a­natomica osul omonim

§i este cunoscuta subdenumirea de regiuneachi§itei.

Regiunea articula­tiei interfalangiene estecunoscuta §i sub de­numirea de regiuneacoroanei, corespunzandzonei situate imediat

deasupra cutiei de corn.Regiunea copitei

sau a onglonului estereprezentata la exteriorprin cutia de corn,formatiune epidermicade natura cornoasa.Baza anatomica"a aces­

tei regiuni 0 constituieoasele ce integreaza cuti­culatia interfalango­sesamoiadiana.

Anatomia animalelor domestice

Fig. 1.12. Regiunile corporale la leporide (aspect lateral)

I-regiunile capului; 2-regiunile gatului; 3-regiuneagrebanului; 4-regiunile scapulare laterale; 5-regiuneaal1icula!iei scapula-humerala; 6-regiunea prepectorala; 7­regiunea tricipitala (caudal a a bra!ului); 8-regiullea lateralaa bra!ului; 9-regiunea antebra!ului;1 O-regiuneametacarpiana;ll-regiunea degetelor; "'2-regiunea dorso­costala; 13-regiunea castala; 14-regiullile abdaminaleventrale; 15-regiunea lombara;16-regiunea gluteana; 17­regiullile coapsei; 18-regiunea patelara,19-regiullea gambei;20-regiunea tuberazita!ii ischiatice; 21-regiullea jaretului;22-regiunea cozii; 23-regiunea metatarsului.

28 Gabriel Predoi - Ciistian Belu

1.5. ·REGIUNllE MEMBRUlUI PElVIN

Dintre segmentele membrului pelvin, numai centura sa face parte integranta dintrunehi, prin partieiparea ei la alcatuirea bazinului.

Regiunea articulatiei coxo·femurale arc ca baza anatomica articulalia cu acela§inume. Aceasta este situata In profunzime, fiind marcata la exterior printr-oproeminenla rotunjita, determinata de trochanterul mare al femurului §imuseulaturacare II acopera.

Regiunea coapsei are ca baza anatomica osul femur. Prezinta patru ft:te carepot fi considerate ea regiuni de sine statatoare. Regiunea eraniala a coapsei estesituata posterior regiunii flaneului. Regiunea mediala a coapsei include 0 zonatriunghiulara - trigonul femural ce adapostC§te formaliuni vasculo-nervoase eu mareimportanla practica ( cordonul vascular femural §i nervul safen). Regiunea caudala

a coapsei continua distal regiunea tuberozitalii ischiatice, pentru a se terminaproximal fala de regiunea poplitee. Regiunea laterala a coapsei este u§or convexa §ieste desparlita de regiunea precedenta printr-o depresiune alungita, verticala §i putinarcuita, numita la ecvine" linia de mizerie".

Regiunea genunchiului are ca baza anatomica regiunea femuro-tibio-patelara.La ungulatele de talie mare este cunoscuta §i sub denumirea de graset. Cranialregiunii, se distinge proeminenla patelei, care cireumscrie regiunea patelara. Intreperetele abdominal §i aceasta regiune, pielea (cutata) circumscrie pliul grasetului(sau iei). Caudal, deprcsiunea pe conturul membrului pelvin marcheaza regiuneapoplitee.

Regiunea gambei are ca baza anatomica oasele tibia §i fibula. Profilul anterioral acestci regiuni este dat de musculatura zonala. Tendoanele musculaturii caudaleformeaza Impreuna cu unele formaliuni de Intarire provenite din regiunea coapsei(bridele mu§chilor biceps §i semitendinos) coarda jaretului. Aceasta formatiunefibroasa, evidenta In pattea caudala a gambei, corespunde subregiunii corziijaretului.

Regiunea tarsiena este cunoscuta la animalele domestice sub denumirea de

jaret. Spre deosebire de membrul toracic, la care regiunea carpului se flexeazapalmar, regiunea tarsului se flexeaza dorsal. Pala plantara este marcata de bazainserliei mobile a corzii jaretului ce corespunde tuberozitatii calcaneului. Eaconstituie regiunea calcaneana. La limita distala a regiunii, numai la ecvine seIntalne§te 0 fonnaliune cornificata numita "castana".

Dispozilia §i diviziunile autopodiului pelvin sunt similare cu ceIe ale membrului

toracic. Totu§i, la carnivore §i leporide, numarul degetelor este mai redus prinlipsadegetului mare (hallux).

2. ELEMENTE CUT ANA TE DE REPER

Acestea sunt elemente morfologice de referinta, necesare orienUirii topografice~ animalul viu, fata de care se poate preciza atat localizarea unor organe sau a altoI'fomlatiuni, precum §i intinderea unor zone topografice, senzitive sau de proiectie\'iscerala.

Elementele de repel' sunt reprezentate, in general, de denivelari pe suprafataorpului, putand fi sistematizate in eminente §i depresiuni.

Eminentele pot fi vizibile pe suprafata corpului sau nu pot fi identificate §ilocalizate decilt prin pal pare.

eel mai frecvent, acestea sunt datorate unor accidente de relief ale oaselor, vizibilesau palpabile, caz In care sunt sistematizate ca proeminente osoase. Altele, numjteproeminente musculare, corespundunui corp muscular masiv, subcutanat sausubfascial, bine delimitat. In alte cazuri, eminentele sunt date de [ormatil~nicartilaginoase subcutanate, tendoane sau ligamente care, prin pozitia lor, sunt u§orde identificat sau, eventual, a unor produqii cornoase pe suprafata pielii.

Depresiunile apar, cel mai adesea, sub forma unor §anturi, pante sau adancituriperfect delimitate datorita situarii lor intre fonnatiuni de contiguitate procminente(intre doi mu§chi, intre un mu§chi §i un os etc.). Exista §i depresiuni care, fara a fivizibile, sunt u§or de identificat prin palpare.

2.1. ELEMENTE DE REPER LA ECVINE

Oatorita conformatiei §i finetii pielii, dit §i masivitatii corpului, cde mai evidente§i mai multe elemente de repel' pot fi identificatcla ecvine.

2.1.1. Eminente ,2.1.1.1. Eminente osoase, cartilaginoase ~i cornoase

2.1.1.1.1. Eminentele cefalice

Creasta faciala este situata in parlea laterala a capului §i apare ca 0 proemincntaintinsa, vizibila §i paJpabila sub picJe, orientata oblic de sub unghiul temporal alplcoapelor spre comisura ventrala a narinei, terminandu-se brusc lajumatatea fetei.Spina maxilara corespunde extremitatii rostrale a crestei faciale (fig. 2.1.; fig. 2.2.).

Arcada zigomatid este 0 proeminenta alungita, situata inapoia comisuriitemporale a pleoapclor, in continuarea aborala a crestei maxilare.

Arcada orbitara limiteaza dorsal orbita, hind plasata deasupra pleoapcisuperioare.

Protuberanta occipital a externa estc palpabila in plan median, la limita aboral aa craniului, intre bazele celor doua cartilaje auriculare.

Creasta sagitala extern a se poate palpa cu oarecare dificultate pe fata dorsal aa craniului, in plan median. Ea se dirijeaza rostral de la protuberanta occipital aextcrna, pc 0 distanta de 4-5 cm, dupa care se imparte in cele doua linii temporale.

L

30 Gabliei Predoi - Oistian Belu

palpabila in plan median venlrallajonqiunea cerviCo­cefalica.

Fig.2.2. Emillellle osoase pe fala velltral5 a capului la ecvillel-rnarginea ventrala a por1iunii orizontale a rnandibulei.

Fig. 2.1. Emillellle osoase pe fala lateral5 a capuluila ecville

l-rnarginea ventrala a rarnurii orizontale arnandibulei; 2-creasta rnaxilo-faciala ~i spinarnaxilara; 3-creasta zigornatica; 4-rnargineacaudala a rarnurii verticale a rnandibulei; 5­

rnarginea superioara a orbitei; 6-linia ternporala.

2.1.1.1.2. Eminentele cervicale

Aripa atlasului apare ca 0 eminenta osoasaconvexa, situata inapoia §i sub baza urechii.

Varful apofizelor transverse cervicale suntpalpabile prin lransversul mu§chiuJui brahio-cefalic pc° linie ce unqte baza urechii cu tuberculul mare cranialal osuJui humerus.

Traheea estc palpabiJa pe pmtea ventral a a giltului.

2.1.1.1.3. Eminentele trunchiului

Unghiul cervical al spetei estc palpabil subextremitatca caudala a liniei nucalc la limita dintre gat§i trunchi.

Linia temporaHi (creastafronto-parietaHi) este putinevidenta, palpabila de laextremitatea mediala a arcadei

orbitare spre inapoi in direqiacrestei sagitale exlerne.

Marginea ventraBi aportiunii orizontale a ramuriimandibulare proemina subpick inapoia motului barbiei,pan a la unghiul de recurbare alacestci ramuri (fig. 2.2.).

Marginea caudala aportiunii verticale a ramuriimandibulare este palpabila indireqie vertical a, continuandpana sub baza urechii margineaventral a a portiunii orizontale.

Protuberanta laringica(corpul cartilajului tiroid) este

Anatomia animaJelor domestice 3 ]

Fig.2.3. Eminentele osoase cervicale la ecvinel-aripa atlasului; 2-procesele transversecervicale; 3-unghiul cervical al spetei; 4­unghiul toracal al spetei; 5-spina scapular;}; 6­tuberculul mare cranial; 7-tuberculul marecaudal.

Unghiul toracal al spetei estepalpabil'inapoia unghiului cervical'in partea antero-Iatero-dorsala atoracelui.

Spina scapulara, eminentaoblic5 cu originea 'intre cele douaunghiuri (cervical §i toracal ) alespetei, este dirij ata 'injos §i 'inainte,

,4 pe partea antero-laterala atrunchiului.

Tuberozitatea spinei scapula­re corespunde unei proeminentevizibile, situate subcutanat, 'in trei­mea mijlocie a spinei scapulare.

Coastele sunt palpabile pc latu­rile toracelui, cu exceptia primelor

3-4 perechi, care sunt mascate despata §i musculatura caudala a bra­tului. Ultima coasta este palpabila'in partea dorso-caudaHi a pereteluicostal.

Hipocondrul este un semicerccartilaginos, prelungit de la

genunchiul ultimei coaste, cranio-ventral, pe partea caudo-laterala a toracelui, spreolecran.

Extremitatile Iibere ale apofizelor spinoase toracale sunt situate 'inplan median,pe linia dorsala a toracelui.

Extremitatile Iibere ale apofizelor spinoase lombare se gasesc 'in plan medianpe partea dorsal a a regiunii lombare.

Extremitatile Iibere ale apofizelor transverse lombare sunt marcate de 0 linie

situata 'in partea latero-dorsala a abdomenului, ce une§te extremitatea proximala aultimei coaste cu unghiul extern al iliumului.

Manubriul sternal (apendicele tra§elian) este situat 'in plan median laextremitatea rostrala a sternului.

Xifisternul (cartilajul xifoidian) se palpeaza la extremitatea caudala a sternului.Creasta sternala este palpabila 'inplan median, 'intre cele doua membre toracale,

pe directia manubriu sternal - apendice xifoidian.Spina sacrala este dispusa 'in planul median pe 0 linie care continua §irul

extremitatilor libere ale apofizelor spinoase lombare, 'in partea dorsala a crupei.Tuberculul sacral sau unghiul sacral al iliumului este palpabil paramedian la

extremitatea craniala a spinei sacrale.

32 GabIieJ Predoi - CIistian Belu

Fig. 2.4. Eminentele ososase ~i cartilaginoase ale trunchiului la ecvineI-coarda ligamentului cervical; 2-aripa atlasului; 3-procesele transverse ale vel1ebrelorcervicale; 4-unghiul cervical al spetei; 5-unghiul toracal al spetei; 6-spina scapulara;7-tuberculul mare cranial; 8-tuberculul mare caudal; 9-creasta deltoidiana; -10­

tuberozitatea olecranului; ll-rabordul costal; 12-apendicele xifoidian; 13-unghiulintern al iliumului; 14-unghiul extern al iliumului; 15-patela;16-trochanterul rnarecranial; 17-trochanterul mare caudal; 18-tuberozitatea ischiatica; 19-varful proceselorspinoase ale vertebrelor sacrale; 20-varful proceselor transverse ale vel1ebrelorlombare; 21-valful proceselor spinoase ale vel1ebrelor toracale; 22-varful proceselorspinoase ale ver1ebrelor lombare; 23-coastele.

Tuberculul coxal (unghiul lateral sau extern al iliumului) este 0 proeminenta

evidenta sub piele, situata in partea caudo-ventrala a regiunii f1ancului, inapoia

varfului ultimelor procese transverse lombare.

Tuberozitatea ischiatidi poate fi palpata la 10- J 5 cm lateral §i ventral de bazaCOZII.

2.1.1.1.4. Eminentele membrului toracic

Tuberculul mare cranial al humerusului se po ate identifica prin palpare la

nivelul praeminentei dintre gat §i trunchi, situata sub extremitatea ventral a a spinei

scapulare.

Tuberculul mare caudal al humerusului se identifica la 4-5 cm inapoiatuberculului mare cranial al humerusului.

Tuberozitatea deltoidiana este palpabila subcutan, ventra-caudal fata detuberculul mare humeral.

Anatomia anjmalelor domestice 33

Fig. 2.5. Eminentele osoase ~icartilaginoase ale membruluitoracic la ecvine

1-unghiul celvical al spetei; 2-unghiul toracal al spetei; 3­spina scapulara; 4-tuberculul mare cranial; S-tubercululmare caudal; 6-tuberozitatea deltoidiana; 7-creastaepicondilului lateral; 8- tuberozitatea olecranului; 9­tuberozitatea laterala a radiusului; 10- pisiformul; 11­metacarpianul principal ~imetacarpienele rudimentare; 12­marii sesamoizi.

Creasta epicondil ul ui lateral, relati v pal pabiHiventro-caudal In raport cu tuberozitatea deltoidiana .

Olecranul este a proeminenta evidenta situatalateral de stern, caudal articulatiei humero-radio-ulnare.

Tuberozitatea olecranului este palpabila subcutanla extremitatea proximala a olecranului.

Tuberozitatea proximo-lateral a a radiusului estepalpabiHi In partea proximo-laterala a antebratului.

Marginea medial a a radiusului este palpabila pepartea mediala a antebratului.

Torusul carpian (castana) este a placuta cornoasasituataln treimea mijlocie a fetei mediale a antebratului.

Pisiformul este palpabil subcutan pe partea caudalaa membrului toracal, la limita distala a antebratului,

Inapoia articulatiei genunchiului.Metacarpul principal (III), cu aspect cilindroid,

este palpabil In totalitate §i formeaza baza anatomicaosoasa a regiunii fluierului piciorului.

Metacarpienele rudimentare (II-medial §i IV-lateral) sunt palpabile Inapoiametacarpianului III la care apar sudate. La extremitatea distala a metacarpienelorrudimentare se pot palpa extremitatile butonate ale acestora.

Marii sesamoizi sunt palpabili sub extremitatea distala a metacarpului principal111 partea caudala a articulatiei.

Torusul metacarpi an (pintenul), cu aspect de nodul comas Inconjurat de unmac de peri (motul pintenului), esle situat ventro-caudal de marii sesamoizi, In

vftrful unghiului articular dintre metapodiu §i acropadiu.Marginea cornoasa a cutiei de corn corespunde limitei dorsale a cutiei de corn

a copitei.

2.1.1.1.5. Eminentele membrului pelvin

Trochanterul mare caudal, relativ di[icil de palpat la animalele Clla stare bunade Intretinere, corespllnde proeminentei reduse siluata Inaintea "Iiniei de mizerie",

eo orizontala ce trece prin extremitatea venlrala a spinei scapulare.Trochanterul al III-lea este palpabilla 15-20 cm ventral de trochanterul mare,

pe partea laterala a coapsei.

34 Gabliel Predoi - Cristian Belu

Fig. 2.6. Eminentele osoase ~i cartilaginoaseale memhrului pelvin la ecvinel-unghiul intern al iliumului; 2-unghiulextern al i1iumului; 3-trochanterul marecranial; 4-trochanterul mare caudal; 5­patela; 6-trochanterul al III-lea; 7-condilullateral al femurului; 8- tuberozitatea Iateralaa tibiei; 9-tuberozitatea anterioara a tibiei ~icreastatibiala; 1O-tuberozitatea calcaneului;11-metatarsul principal ~i metatarsienelerudimentare; 12-marii sesamoizi.

Fig. 2.7. Eminente musculare, ligamentare~icutanate cefalice la ecvine

l-marginea ventrala a mu~chiului coborator 3al buzei inferioare; 2-marginea rostrala amu~chiului maseter;3-aripa interna a narinei;4-aripa externa a narinei.

Rotula este palpabila la nivelul pliuluicutanat (pliul grasetului) de trecere de peabdomen pe partea anterioadi amembrului pelvin.

Tuberozitatea tibiaHi (craniaHi) estepalpabiHi la extremitatea proximala agambei, pe partea anterioara, sub rotula.

Tuberozitatea proximo-lateral a atibiei este palpabiHi pe parte a laterala amembrului pelvin, caudo-Iateral detuberozitatea tibialii craniaHL

Fata mediala a tibiei este palpabiHisubcutanat, pe rata mediaHi a gambei.

Creasta tibiala este palpabiJa subcutanat, pe partea anterioara a gambei in treimeaproximaHi, prelungind ventral tuberozitatea tibiaHi craniaUi.

Tuberozitatea calcalleana p~mina subcutanat,laextremitateaventralaacorzii jaretului.Metatarsul principal III, metatarsienele rudimentare II §i IV, extremitatea

distal a (butonul) acestor metatarsi ene,marii sesamoizi, torusul metatarsian(motu1 pilltenului) §i marginea corona­ra a cutiei de corn sunt asemanatoare cu

formatiunile metacarpiene §i acropodialede la membrul toracal.

_.:.natomia animaJeJor domestice 35

•••••

Fig. 2.8. Eminen!ele musculare cervicale laecvine

l-proeminen!a mu~chiului sterno-cefalic; 2­

tendonul mu~chiului sterno-cefalic; 3-margineaventral a a mu~chiului brahio-cefalic.

2.1.1.2. Eminenle musculare, ligamentare ~i cutanate

2.1.1.2.1. Eminenlele cefalice

Marginea ventrala a mu§chiului cob orator al buzei mandibulare esteaJpabila pe partea lateral a a capului, pe 0 linie oblica rostro-aborala, situata dorsal

fata de marginea ventraHi a mandibulci.Marginea rostral a a maseterului este palpabila subcutanat pe 0 linie ce coboara

pe partea Iateral a a capului, de la spina maxilm'a spre marginea ventral a a mandibulei.Aripa laterala a narinelor, vizibita cuta a pielii, mobila ~ideplasabila, limiteaza

audo-lateral orificiul de patrundere In cavitatea nazala.Aripa mediala a narinei, eminenta cuto-cartilaginoasa, limiteaza medial

patrunderea In cavitatea nazaHi.

2.1.1.2.2. Eminenlele cervicale

Proeminenta mu§chiului sterno-cefalic este palpabila pe partea ventro-lateralaa gatului, tlancand fata Jaterala a traheei.

Tendonul mu§chiului sterno-cefalic este palpabil lnapoia unghiului dintreportiunea orizontala ~i cea verticala a ramurii mandibulare.

Marginea ventrala a mu§chiului brahio-cefalic este situata dorsalln raport cumu~chiul sterno-cefalic.

Linia nucala (coarda ligamentului cervical) corespunde marginii dorsale agatului, fiind mascata de coama.

2.1.1.2.3. Eminenlele trunchiului

Culmea marginii anterioarea musculaturii spetei este eviden­ta la limita caudala a gatului ~iori­entata ventro-crani a1.

Marginea caudal a a mu§­chiului triceps brahial (Iinia an­conee) este palpabiJa pe 0 verticaHice coboara de la unghiul toracalal spetei la olecran.

Coarda flancului (culmealombo-coxo-costala) este un reliefcare are ca baza anatomica porti­unea carnoasa a mu~chiului oblicintern al abdomenului inserata peultima coasta, fiind orientata oblic

de la tuberculul coxal la genun­chiul ultimei coaste.

Culmea tuberozitatii ischia­tice (punctul fesei) corespunde ce­lui mai caudal punct de pe parteaposterioara a trunchiului.

-36 Gabriel Predoi - Cristian Belu

~ 4

1/' ,y'2 ,L\,~\\'

\ " 1~\\\·\~ l',"",\'\ ' ! /"J "~~ --- -

Fig. 2.9. Eminentele musculare ale trunchiului la ecvinel-culmea marginii anterioare a musculaturii spetei; 2-proeminenp mu~chiului mareledorsal; 3- coarda flancului; 4-marginea laterala a masei comune; 5-marginea caudal aa pOl1iunii lungi a mu~chiului triceps brahial; 6-mu~chiul dintat ventral cervical; 7­proeminenta pOl1iunii laterale a mu~chiului triceps,

4

Marginea lateraHi a masei comune corespunde

liniei extremitalilor libere ale apofizelor transverselombare.

Pliul grasetului (pliul iei) corespunde pliului pe

care 11 face pielea inaintea ratulei, prin trecerea

acesteia de pe trunchi pe membrul pelvin.

Prepu!ul sau furoul (la mascul) adapostind

poqiunea libera a penisului, are aspect de

infundatura cutanata situata in planul median in

treimea posterioara a peretelui ventral alabdomenului.

Anusul, avand aspect de bure1et inelar ce

inconjoara orificiul anal, se gase§te plasat sub bazaCOZIL

Buzele vulvei (Ia femeIa) au aspect de pliUli cuto- Fig. 2.10. Eminentele ~i depre­mucoase alungite vertical, limitand orificiul vulvar, siunile musculare ale gatului

situ at in pozilie ventraJa fala de anus. ~i trunchiului la ecvine

Proeminen!a mu§chiului pectoral descendent l-~antul jugular; 2-~antul celvi­(fig.2.11.), situata lateral de manubriul sternal, sub co-scapular; 3-~antul pectoral

• v' •• ~. lateral (delto-pectoral)' 4-santulextremltatea caudala a margInll ventrale a gatulUl, - I d' 5 ' : '

V" v pectora me Ian; -proemlllentaapare bombata §l onentata ventra-lateral. h' I' to ''''1de d'tmu~c IU UI pec I•• seen en.

-~ ~

Anatomia animalelor domestice 37

Fig. 2.11. Eminenjele ~i depresiunile musculareale membrului toracic la ecvine

l-rnu?chiul supraspinos; 2-rnu?chiul infraspinos;3-proerninenp rnu?chiului deltoid; 4­proerninenp poqiunii laterale a rnu?chiuluitriceps; 5-proerninenp poqiunii lungi arnu?chiului triceps; 6-proerninenp rnu?chiuluiextensor carpo-radial; 7-proerninenprnu?chiului extensor digital cornun; 8­proerninenp rnu?chiului extensor carpo-ulnar;9-?antul brahio-antebrahial; 10-?antul cranio­lateral al antebratului; 11-?antul caudo-Iateralal antebratului; 12-proerninenta tendonuluirnu?chiului extensor digital lateral;13-?antulcaudo-rnedial al antebratului; 14-?antul cranio­rnedial al antebratului; 15-proerninentatendoanelor rnu?chi lor flexori digitali.

14

15

1113

12

10

2.1.1.2.4. Eminenfele membrului toracic

Lacertul fibros al mu§chiului biceps (brida mu§chiuJui biceps) se palpeaza pepartea cranio-mediala a membrului, fiind situat dorsal de extremitatea proximala amu§chiului extensor carpo-radiar.

Proeminenta mU§Chiuluiextensor carpo-radial fonneazaprofilulanterioralantebratului.Proeminenta mu§chiului extensor digital comun, relativ fuziforma, se palpeaza

pe fata lateral a a antebratului, caudo-lateral fata de mu§chiul extensor carpo-radial.Proeminenta mu§chiului extensor digital lateral, redusa, se palpeaza in treimea

distaHt a fetei laterale a antebratului, caudal fata de mu§chiul extensor digital comun.Proeminenta mu§chiului extensor carpo-ulnar se identifica pe partea latero­

caudala a antebratului intre proeminenta mu§chiului extensor digital comun §i 0linie ce coboara de la olecran la pisiform.

Proeminenta mu§chiului flexor carpo-ulnar formeaza impreuna cu cea amu§chiului extensor carpo-ulnar profilul caudal al bratului, fiind delimitata intre 0linie ce une§te olecranul cu pisiformul §i alta linie verticala ce trece prin "castana".

Marginea craniaHi a mu§chiului flexor carpo-radial se palpeaza inapoiamarginii mediale a radiusului.

Proeminenta mu§chiului interosos median se palpeazainapoiajumatatii distalea metacarpului principal.

Tendoanele mu§chilor flexori falangieni se palpeaza sub pisiform, inapoiamu§chiului interosos median.

Brida fasciei cuzinetului palmar(plantar) se palpeaza (uneori) in extensiefortata a falangelor, sub marii sesamoizi, dela motul pintenului cob orand oblic inainte spremarginea cutiei de corn.

.....-: -~

38 GabJieJ Predoi - Crislian Belli

2.1.1.2.5. Eminentele membrului pelvin

Marginea craniala a mu§chiului tensor al fasciei lata este palpabila pc 0verticala ce coboara de la tuberculul coxalla rotula.

Proeminenta articulatiei coxo-femurale, putin evidenta, corespunde unei zonecirculare cu diametrul de 5-6 cm, centrata pe proeminenta trochanterului marc.

Culmea fesei, cu aspect de proeminenta semicilindrica, prelunge§te ventralcuimea tuberozitatii ischiatice.

Proeminenta mu§chiuluiextensor digital lung apare evidentape fata anterioara a gambei, reali­zand profilul anterior al acestei re­giuni

Proeminenta mu§chiului exten­sor digital lateral se palpeaza pe ra­ta lateral a a gambeih Inapoia mu§­chiului extensor digital lung.

Proeminenta mu§chiului flexorlung al halucelui se palpeaza In ju­matatea distala a fetei Iaterale a gam­bei, Inapoia mu§chiului extensor di­gital lateral §i pe fata medial a, 1na­poia tibiei.

Proeminenta mu§chiului inter­osos median, a tendoanelor flexo­rilor §i a bridei fasciei cuzinetuluiplantar, se identificaln acela§i modca la membrul toracal.

Coarda ..iaretului, ~uvaspect de !:?'. ) A!.)~ordon tendll1os~proemll1a.subcutan .~"" _~~111 partea caudal a a gambcl. ..J

L....

2.1.2. Depresiuni

2.1.2.1. Depresiuni osoasecefalice

Gaura infraorbitara, palpabilasubmuscular pe partea lateraUi acapului, dorsal de spina maxi Iara pco perpendiculara pc creasta maxilararidicata de la nivelul acestei spine.

Gaura supraorbitara palpabiladeasupra orbitei la extremitateamediala a arcadei orbitare.

Fig. 2.12. Eminentele ~i depresiunilemusculare ale membrului pelvin la ecvinel-proeminenJa marginii craniale a mu~chiului

tensor al fasciei lata; 2-proeminenJa pOlliuniiparamelare a mu~chiului biceps femural; 3­proeminenJa poqiunii bicipitale a mu~chiuluibiceps femural; 4-~anJul bicipito-tricipital("Iinia de mizerie"); S-proeminenJa mu~chiuluiextensor digital lung; 6-~anJul cranio-medialal gambei; 7-~anJul caudo-medial al gambei;9-~anJul caudo-Iateral al gambei;1 O-~anJulcranio-Iateral al gambei;ll-~anJul medio­lateral al gambei; 12-proeminenta tendoanelormu~chilor flexori digitali.

Anatomia animalelor domeslice 39

Orbita adaposte§te bulbul ocular, marginile acesteia putfmd fi palpabile la bazapleoapeloI'.

Gaura mentala este palpabila pe fata laterala a portiunii orizontale a ramuriimandibulei, pe 0 verticaUi ce coboara de la nivclul comisurii buzeloI'.

Jgheabul intermandibular corespunde depresiunii de pe partea ventral a acapului cuprinsa Intre cele doua ramuri ale mandibulei.

Incizura vaselor faciale este 0 redusa depresiune situata pe marginea ventrala a

portiunii orizontale a ramurii mandibulei, la marginea rostral a a mu§chiului maseteI'.

2.1.2.2. Depresiuni intermusculare ~i cutanate

2.1.2.2.1. Depresiunile cefalice

Comisura dorsal a a narinei corespunde unghiului dorsal de convergenta a celordoua aripi ale narinei.

Comisura ventral a a narinei, relativ rotunjita, corespunde zonei de continuitateventral a Intre cele doua aripi ale narinei.

Comisura buzelor corespunde unghiului de unire dintre ccle doua buze.Comisura palpebral a mediala corespunde unghiului nazal de unire a celor

doua pleoape.Comisura palpebral a laterala corespunde unghiului temporal de unire a

pleoapelor.Depresiunea hio-tiroidiana, palpabiHi Inaintea marginii rostrale a tiroidului,

corespunde ligamentului hio-tiroidian, pe fata ventral a ajonctiunii cervico-cefalice.Depresiunea tiro-cricoidiana, palpabila pc pmtea ventrala a jonctiunii cervico­

cefalice, la extrcmitatea caudala a jghcabului intermandibular, Inapoia marginiicaudale a tiroidului.

2.1.2.2.2. Depresiunile cervicale

Triunghiul Viborg este 0 depresiune triunghiulara situata Inapoia portiuniiverticale a ramurii mandibulare, sub tendonul mu§chiului stcrno-cefalic §i deasupravenei lingo-faciale.

~antul jugular este 0 depresiune liniara situata Intre marginea ventral a amu§chiului brahio-cefalic (portiunea cleidomastoidiana) §i marginea dorsaHi amu§chiului sterno-cefalic.

~alltul cervico-scapular este 0 depresiune situaUi Inaintea culmii marginiianterioare a musculaturii spetei, la limita dintre gat §i trunchi, :wand 0 orientareventro-craniaHi.

2.1.2.2.3. Depresiunile trunchiului

Fosa paralombara este 0 depresiune triunghiulara (corespunzand goluluiflancului), limitata dorsal de marginea laterala a masei comune, ventral de coardaflancului §i cranial de ultima coasta.

Depresiullea inghinala este situata Intre extremitatea caudala a peretelui ventralal abdomenului §i fata mediaIi'i a fiecarui membru pelvin.

Illelele inghinale subcutane sunt palpabile In depresiunea inghinala Inainteamarginii anterioare a pubisului, de 0 parte §i de alta a planului median.

40 Gabriel Predoi - Clistian Be1u

Depresiunea perianaHi inconjoara (la mascul) proeminarea anusului.~antul pectoral median este 0 depresiune situata intre cele doua proeminente

ale mu§chilor pectorali descendenti.~antul pectoral lateral, denumit §i delto-pectoral, este 0 depresiune situata intre

marginea lateral a a mu§chiului pectoral descendent §i marginea ventrala a mu§chiuluibrahio-cefalic (portiunea cleido-brahiala).

2.1.2.2.4. Depresiunile membrului toracic

~antul brahio-antebrahial este 0 u§oara depresiune pe partea laterala amembrului, coborand de sub creasta deltoidiana la olecran. Marcheaza limita dintrebrat §i antebrat.

~antul antebrahial cranio-Iateral este situat pe partea antero-Iaterala aantebratului, intre proeminenta mu§chiului extensor carpo-radial §i cea a mu§chiuluiextensor digital comun.

~antul antebrahial caudo-Iateral este situat pe partea laterala a antebratului,inapoia proeminentei mu§chiului extensor digital lateral (in treimea distala a §antuluigasindu-se proeminenta mu§chiului extensor digital lateral).

~antul antebrahial cranio-medial este palpabil intre marginea mediala aradiusului §i marginea mediala a mu§chiului extensor carpo-radial.

~antul antebrahial caudo-medial este palpabil intre marginea mediala aradiusului §i marginea anterioara a mu§chiului flexor carpo-radial.

~antul metacarpi an caudal este palpabil atat lateral, cat §imedial, intre mu§chiulinterosos median §i tendoanele mu§chilor f1exori digitali.

~antul metacarpi an cranial este palpabil intre metacarpul principal §i mu§chiulinterosos median.

Scobitura chi§itei este 0 depresiune situata palmar, sub torusul metacarpi an(motul pintenului) §i deasupra copitei.

2.1.2.2.5. Depresiunile membrului pelvin

"Linia de mizerie" este 0 depresiune vizibila la caii in stare proasta de Intretinere,pe partea laterala a coapsei, coborand dinapoia proeminentei articulare coxo­femurale.

Trigonul femural este 0 depresiune palpabila la extremitatea proximala a feteimediale a coapsei, intre mu§chii gratios §i croitor.

~antul cranio-Iateral al gambei este 0 depresiune lineara intre proeminentamu§chiului extensor lung al degetelor §i cea a mu§chiului extensor digital lateral.

~antul caudo-Iateral al gambei este 0 depresiune palpabila intre mu§chiulextensor digital lateral §i mu§chiul flexor lung al halucelui.

~antul cranio-medial al gambei este palpabil intre creasta tibiala §i mu§chiulextensor digital lung.

~antul caudo-medial al gambei este palpabil intre marginea craniala a feteimediale a tibiei §i mu§chiul flexor lung al halucelui.

Scobitura jaretului este 0 depresiune evidenta, ingustata proximal, situatainaintea corzii jaretului, deasupra calcaneului.

Anatomia animalelor domestice 41

~antul metatarsian dorso-Iateral, palpabil pe partea dorso-lateraHi a extremitatiidistalc a metatarsului principal, adaposte§te artera metatarsica dorsala comuna III.

~antul metatarsian cranial, §antul metatarsian caudal §i scobitura chi§itei,se identifica In acela§i mod ca la membrul toracal.

2.2. ELEMENTE DE REPER LA TAURINE

Dintre elementele de reper descrise la ecvine, unele lipsesc la taurine datoritaconformatiei specifice sau grosimii pielii, altele apar modificate, avand un aspectparticular.

2.2.1. Eminente osoase, cartilaginoase ~i cornoase

Creasta faciaHi lipse§te, ca dealtfel §i spina maxi]ara,In schimb, deasupra ce]ui de a] 3-1ea premolar maxilar exista 0 u§oara

proeminenta, reprezentand tuberculu] facial §i servind insertiei tendonului planuluisuperficial de fibre a] mu§chiu]ui maseter.

Arcada zigomatidi apare proeminenta §i mai taioasa decat la cabaline.Arcada orbitara este scurta §i mai subtire decat ]a ecvine.Linia temporal a, proeminenta §i groasa, este situata la ]imita laterala a fruntii,

pre]ungindu-sc pana ]a baza apofizei cornua]e.Creasta sagitala externa lipse§te.Intre apofizele cornuale proemina protuberanta intercornuala, limitand caudal

regiunea fruntii, la extremitatile ei laterale gasindu-se, la majoritatea raselor,coarnele.

Protuberanta occipital a extern a ]a taurine nu poate fi palpata, fiind rcdusa,situata profund sub protuberanta intercornuala.

Marginea v~ntrala a mandibulei apare groasa, cu §antul vaselor facia]e §ters.Protuberanta laringica este §tearsa, In schimb se pa]peaza corpu] carti]ajului

tiroidian, cu aspect de p]ato§a.Aripa atlasului este palpabila, ca §i la ecvine.Varful apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale se palpeaza mai greu,

datorita grosimii pielii, dupa acelea§i repere ca §i la ecvine.Unghiul cervical §i unghiul toracal al spetei sunt palpabile §i relativ evidente.Spina scapulara, In schimb, este palpabila cu oarecare dificultate In functie de

starea de Intretinere.Coastele, Incepand de la coasta a 6-a pan a la ultima coasta, precum §i genunchiul

ultimei coaste, sepalpeaza cu destula u§urinta.Hipocondrul este pa]pabil ca §i la ecvine.Varful apofizelor spinoase ale vertebrelor toracale, de la greban pana'ia ultima

vertebra toraca]a, sunt re]ativ proeminente §i palpabile, ca de altfe1§i varfu] apofize]orspinoase ale vertebre]or lombare §i varful procese]or transverse ale ultimelor.

Sternul, Iipsit de creasta, este relativ palpabiJ Intre membrele toracale.Episternul, scurt, este relativ palpabil, In schimb cartilajul xifoidian se palpeaza

cu u§urinta.

42 Gabriel Predoi - CIistian Belu

33

Fig. 2.13. Eminente osoase, cartilaginoase ~i cornoase la taurinel-protllberanp intercornuala; 2-marginea superioara a arcadei olbitare; 3-tubercululfacial; 4-rnarginea ventrala a pOl1iunii orizontale a mandibulei; 5-marginea caudala apOl1iunii vel1icale amandibulei; 6-arcada zigomatid; 7-creasta temporala; 8-pol1iuneafuniculara a ligamentului cervical; 9-aripa atlasului; 1O-procesele transverse cervicale;11- lInghiul cervical al spetei;12-unghiul toracal al spetei; 13-spina scapulara;14­

tuberculul mare cranial al humerusului;15-tuberozitatea olecranului; 16-creasta

epicondilului lateral; 17-tuberozitatea proximo-Iaterala a radiusului; 18-metacarpulprincipal;19-pisiformlll; 20-marii sesamoizi; 21-varful proceselor spinoase alevel1ebrelor toracale; 22-coastele; 23- rabordlll costal; 24-unghiul extern al iliumului;

25-unghilll intern al iliumului; 26-trochanterul mare; 27-tllberozitatea ischiatica; 28­patela; 29-tuberozitatea laterala a tibiei; 30-creasta tibiala; 31-tuberozitateacalcaneului; 32-metatarsul principal; 33-varful proceselor spinoase lombare; 34-varful

proceselor transverse lombare; 35-creasta deltoidiana.

Tuberculul sacrat ~i tuberculul coxal apar evidenti.

Tuberculul mare este relativ palpabil ea §i la eevine.Tuberozitatea deItoidiana, mai redusa dedit la eevjne, este totu~i palpabila pe

partea laterala a bratului. ,Olecranul este proeminent, eu tuberozitatea perfect palpabila.

Tuberozitatea proximo-laterala a radiusului, situata eranio-lateralin raport

ell oJceranul, ea ~i marginea mcdiala a radiusului, sunt, de asemenea, lI~or palpabile.

"Castana" lipsqte.

Pisiformul, situat pe parte a latero-eaudala a regiunii earpiene, este u§or palpabil

sub pick.Metacarpul, rezultat din eoaJeseenta metaearpelor III §i IV, situat distal rata de

pisiform, ea ~i marii sesamoizi, situati inapoia extremitatii distale a metaearpului,

se palpeaza ell u§urinta.

Anatomia animaJeJor domestice 43

Pe pm"tea caudal a a articulatiei metacarpo-sesamo-fa1angiene se obscrvaongloanele sccundm"c rudimentare, ['ara substrat osos, dar acoperite de corn.

Marginea coronara a ongloanelor (III §i IV) apare mai subtire dedit la cal,avand 0 portiune colaterala axiala §i una abaxial a, separate printr-o marginc dorsala.

Trochanterul mare caudal estc relativ palpabil submuscular.Al treilea trochanter lipse§te .Rotllia este palpabila la nivelul p]iului grasetului, ca §i la ecvine.Tuberozitatile craniala, proximo-Iaterala a tibiei, fata mediala a tibiei §i

creasta tibial a sunt, de ascmenea, palpabilc ca §i la ecvine.Se poate pa1pa, de asemenea, tuberozitatea calcaneului, metatarslll principal,

marii sesamoizi §i ongloanele rlldimentare, precLlm §i marginea coronara aongloanelor III §i IV.

2.2.2. Eminente musculare, Iigamentare ~i cutanate

Marginea ventral a a mu§chiului cob orator al bllzei mandiblllare estepalpabila ca §i la cal, situata deasupra marginii ventrale a portiunii orizontale aramurii mandibulei.

Marginea rostrala a maseterullli are direqie oblica ventro-caudala, de latuberculul facia] la incizura vaselor faciale, [iind pa]pabi]a subcutan.

Aripa laterala a narinei, vizibi]a, este mai putin mobita decat]a ecvine.Aripa mediala a narinei ]imiteaza planul nazolabial, zona lipsita de peri, situata

intre cele doua narine.

Pe partea ventral a a g1ituluise observa salba, evidenta cuta a pielii care mascheazapartial formatiunile zonale.

Proeminenta mu§chiullli sterno-cefalic este relativa, mai putin evidenta decat'Ia ecvinc.

Marginea ventral a a mll§chiului brahio-cefalic limiteaza dorsal jgheabuljwgular.

Linia nucala (coarda ligamentului nucal) se palpeaza pe marginea dorsa]a agatului, aparfll1dgroasa, cu pielea relativ cutata.

Cuhnea marginii anterioare a musculaturii spetei este tot atat de evidenta ca§i ]a ecvine.

Marginea caudala a mu§chiului triceps brahial, mai putin evidenta decM lacal, este palpabila pe verticala ce coboara de la unghiul toracal a] spetei latuberozitatea o]ecranu]ui.

Coarda flancului este mai evidenta decat ]a ecvine, orientata oblic de latuberculul coxal la genunchiul ultimei coaste.

Punctul fesei, mai evident dedIt la ecvine, permite pa]parea tuberozitatiiischiatice.

Marginea laterala a masei comune corespunde cxtremitatilor libere aleapofize]or transverse lombare.

44 Gablie1 Predoi - Cristian BelLI

11

Fig. 2.14. Eminentele ~idepresiunile musculare la taurine

l-lllarginea anterioara a Illu~chiului maseter; 2-marginea ventral a a coboratoruluibuzei mandibulare; 3-proelllinen!a Illu~chiului cleido-cefalic; 4-jgheabul jugular; 5­proeminen!a Illu~chiului sterno-mandibular; 6-salba; 7-proeminenp mu~chiului tricepsbrahial-pol1iunea laterala; 8-proeminenp pOl1iunii lungi a mu~chiului triceps; 9-liniaanconee;1 O-proeminen!a mu~chiului extensor carpo-radial; 11- ~an!ul cranio-Iateralal antebra!ului; 12-proelllinenp mu~chiului extensor digital comun; 13- ~an!ul cranio­medial al antebra!ului;14-proelllinenp mu~chiului extensor digitallateral;15-~an!ulcaudo-Iateral al antebra!ului; 16-~an!ul caudo-medial al antebra!ului;17-coardaflancului; 18-golul flancului;19-pliul grasetului; 20-proeminen!a Illu~chiului extensor

digital lung; 21- coarda jaretului; 22-proelllinen!a tendoanelor mu~chi lor flexori digitali.,

Pliul grasetului este evident inaintea rotulei, la treeerea pielii de pe membr~lpelvin pe peretele abdominal.

Preputul (la maseul) este situat pe partea ventraHi a abdomenului, prezentandun orifieiu prevazut cu un smoc de peri.

Anusul este neproeminent, iar buzele vulvei (la femela), mai subliri decM laiapa, se intalnesc intr-o comisura ventral a angulara.

Proeminenta mu§chiului pectoral descendent este parlial mascata de salba.Lacertul fibros la mu§chiului biceps, de§i palpabil, este mai pUlin evident decat

la ecvine.

Proeminenta mu§chiului extensor carpo-radial se palpeaza pe partea anterioaraa antebralului, formand ca §i la ecvine profilul anterior al acestei regiuni.

Proeminenta mu§chiului extensor digital formeaza 0 singura masa palpabilape partea antero-laterala a antebralului, caudal fala de mu§chiul extensor carpo­radial

- ;-;alOmiaanimaleJor domestice 45

Proeminenta mu§chiului extensor carpo-ulnar este relati va, situata pe parte a~audo-laterala a antebratului.

Proeminenta mu§chiului tlexor carpo-ulnar, formfmd Impreuna eu mu§ehiul~xtensor carpo-ulnar profilul regiunii posterioare a antebratului, este palpabila, pe. artea caudo-mediala a antebra1ului.

Marginea cranial a a mu§chiului flexor carpo-radial se palpeaza Inapoiamarginii mediale a radiusului.

Tendoanele mu§chilor tlexori digital superficial §i profund §i a mu§chiuluiinterosos median se identifica prin palpare ca §i la ecvine.

Marginea cranial a a tensorului fasciei lata, mai putin evidenta decal la ecvine,orespunde vertiealei coborate din unghiul coxal catre pateHi.

Culmea fesei, ca §i la eevine, prelunge§te ventral culmea tuberozi tatii ischiatiee.Proeminenta mu§chiului fibular III esle evidenta pe partea anterioara a gambci,

ormand profilul anterior al acestci regiuni.Proeminenta mu§chiului fibular lung este relativ palpabila, avand un aspect

[riunghiular, eu baza sub tuberozitatea proximo-Iaterala a tibiei, lateral deproeminenta mu§chiului fibular III.

Tendoanele celor doua portiuni ale mu§chiului extensor digital lung suntpalpabile In trcimea dislala, pe fata craniala a gambei.

Corpul mu§chiului extensor digital lateral (IV) proemina In jumatatea distala,pe partea lateraHi a gambei.

Proeminenta mu§chiului tlexor lung al halucelui se palpeaza In jumatateadistala, pe partea lateral a a gambei, Inapoia mu§chiului extensor digital lateral §i pe[ata mediala, Inapoia marginii caudale a tibiei.

Coarda jaretului este palpabila §i vizibila ca §i la ecvine.

2.2.3. Depresiuni osoase

Gaura infraorbitara este palpabila submuscular deasupra primului molar,Inaintea tubereulului facial.

Gaura supraorbitara se palpeaza In partea latero-rostrala a fruntii Inapoiaarcadei orbitare §i medial de creasta temporala.

Gaura mentaHi §ijgheabul intermandibular sunt evidente §i palpabile ca §i laeeVlne.

Incizura vaselor faciale, In schimb, de§i identificabila, este mai putin evidentadecat la ecvine.

Fosa temporal5, deplasata In partea laterala a fruntii, apare net delimitata Intrecreasta temporala §i areada zigomatica.

2.2.4. Depresiuni intermusculare ~i cutanate

Comisurile (dorsal a §i ventrala) ale narinelor apar evidente.Comisurile buzelor §i comisurile palpebrale sunt evidente ca la eevine.

46 Gabriel Prcdoi - Ciistian Bclu

Depresiunea hio-tiroidian5 este palpabila inaintea marginii rostrale a cartilajuillitiroidian.

Depresiunea tiro-cricoidiana este, in schimb, mai putin evidenta dedit la ecvine.

~antul jugular este evident, situatintre mu~chii cleido-mastoidian ~i sterno­cefalic.

~antul cervico-scapular, situat inaintea spetei, este relativ evident.Fosa paralombara, sitllata de 0 parte ~i alta a regillnii lombare, este mai evidenta

dedit la cal.

Depresiunea inghinala ~i inelele inghinale subcutanate, situate inapoiamargi nii anterioare a pllbisllilli, sunt evidente.

~antul pectoral median este mai putin evident decat la ecvine, fiind mascat departe a caudala a salbei; in schin'1b, §anturile pectorale laterale (delto-pectorale)sllnt mai evidente.

~anturile: brahio-antebrahial, antebrahial cranio-Iateral, caudo-Iateral,cranio-median ~i caudo-median sunt la fel de evidente ca la ecvine.

~anturile metacarpiene (cranial ~icaudal) sunt asemanatoare celor de la ecvineScobitura chi§itei apare mai adanca dedit la ecvine, situata sub ongloanele

rudimentare.

"Linia de mizerie" este adesea foarte vizibila, marcand limita dintre portiuneaparamelara ~i cea bicipitaHi a mu~chiului biceps [emural.

Trigonul femural este evident ~i palpabil.~anturile gambei (cranio-Iateral, caudo-]ateral, cranio-media] ~icaudo-media])

sunt vizibile sau palpabile ca ~i la ecvine, iar scobitura jaretului este evidenta.

2.3. ELEMENTE DE REPER LA OVINE

Oatorita acoperirii corpu]ui cu ]ana, 0 buna parte din elementele de reper descrisela ecvine ~i taurine sunt mascate, fiind vizibile sau palpabile in mod deosebitelementele de reper de la cap ~i membre.

2.3.1. Eminen!e osoase, cartilaginoase ~i cornoase

Creasta facial5 este scurta, lipsita de spina, situata numai ]a nive]u] osuluizigomatic.

Tuberculul facial, palpabil, este situat deasllpra celui de-al treilea premolar sauchiar deasupra primului molar.

Arcada orbitara ~i arcada zigomatic5 sunt relativ subtiri ~iinguste.Linia temporala este ~terasa.La une]e rase, inapoia arcadei orbitare ~i medial de linia tempora]a, se gasesc

coarnele (p]asate mult mai rostral decat la taurine).Lipsesc protuberanta intercornuala ~i creasta sagitala externa.Marginea ventrala a mandibulei este re]ativ groasa, cu ~antul vaselor [acialc

~ters ca ~i la tauri ne.

Am1lDl7lia animalelor domestice 47

taurine, mai fine, mai

putin evidente §i difi­eil de pal pat.

2.3.2. Eminente,musculare

Marginea ven­trala a nlu§chiuluicoborator al buzei

inferioare se palpea­za eu u§urinta deasu­pra marginii ventralea mandibulci.

Marginea ros­trala a mu§chiului

. maseter este eviden­

ta §i palpabila, orien­tata oblie ea §i la tau­nne.

20

Fig. 2.15. Eminenlele osoase ~i cartilaginoase la ovine1-tuberculul facial; 2-marginea superioara a arcadeizigomatice; 3-arcada zigomatica; 4-marginea ventrala aramurii orizontale a mandibulei; 5-marginea caudala a ramuriiverticale a mandibulei; 6-aripa atlasului; 7-proceseletransverse ale veliebrelor cervicale; 8-unghiul cervical alspetei; 9-unghiul toracal al spetei; 10 -spina scapulara; 11­tuberculul mare cranial; 12-creasta deltoidiana; 13­

tuberozitatea olecranului;14-pisiformul; 15-metacarpulprincipal;16-marii sesamoizi;17-coastele; 18-varfulproceselor spinoase toracale; 19-varful proceselor spinoaselombare; 20- varful proceselor spinoase sacrale; 21-varfulproceselor transverse lornbare; 22-unghiul extern a i liumului;23-rabordul costal; 24-trochanterul mare; 25-tuberozitatea

ischiatica; 26-patela; 27-tuberozitatea laterala a tibiei; 28­creasta tibiala; 29-tuberozitatea calcaneului; 30-rnetatarsul.

Protuberanta laringica este, de asemenea, relativ §tearsa.Aripa atIasului este palpabila.Varful apofizelor transverse cervicale este greu palpabil pe animalele netunse.

Unghiurile spetei, ea §i spina scapulara, se palpeaza eu difieultate pe animalelenetunse, fiind, 'in sehimb, u§or palpabile dupa tundere.

Varful apofizelor spinoase ale vertebrelor toracale §i lombare §i varfulproceselor transverse ale vertebrelor lombare sunt palpabi1c. Tuberculul coxal,unghiul sacrat al i1iumului sunt relativ u§or de identifieat pe animale1e tunse.

Tuberculul mare al humerusului §i creasta detoidiana sunt pu~in evidente §ipu~in palpabile,olecranul fiind 'in

sehimb proeminent.Restul elemente­

lor de repel' de la

]nembrul toraeal suntsimilare eelor de la

48 Gabriel Predoi - Clislian BellI

Aripile narinelor sunt evidente, planul eutanat al nasului estdn sehimb redus.Spre deosebire de taurine, ovinele sunt lipsite de salba, In sehimb la unele rase,

pielea de pe partea ventral a a gatului fonneaza 0 serie de cute transversale.La exemplarele netunse, mu§chii ventrali ai gatului sunt difieil de palpat, ea §i

culmea musculaturii scapulare sau marginea caudala a tricepsului brahial.Coarda tlancului este In sehimb relativ evidenta §i In general u§or de palpat ea

§i marginea laterala a masei comune.Pliul grasetului se palpeaza cu u§urinta chiar cfmd este mascat de lana.Proeminenta articulatiei scapulo-humerale, mascata de lana, se poate palpa,

ca §i lacertul fibros al mu§chiului biceps.Proeminentele mu§chilor antebrahiali, de§i mai reduse decat la taurine, sunt

la rei de individualizate, putandu-se palpa eu oarecare dificultate.Tendoanele mu§chilor tlexori, In schimb, se palpeaza eu u§urinta.CuI mea fesei este palpabila, In timp ee proeminentele mu§chilor gambei sunt

relativ §terse, dar palpabile eu oarecare difieultate.

2.3.3. Depresiuni osoase

Gaura infraorbitara este palpabila, larga §i situatalnaintea tubereulului facial,deasupra primilor doi premolari.

Gaura supraorbitara, In general, se palpeaza eu difieultate.Gaura mentala, situata pe partea laterala, sub eoboratorul buzei mandibulare,

este situata la jumatatea lungimii dintre zona ineisivilor §i zona molarilor.Jgheabul intermandibular este evident.

2.3.4. Depresiuni intermusculare

Comisurile narinelor, comisurile buzelor §i comisurile palpebrale suntevidente.

Depresiunile hio-tiroidiana §i crico-tiroidiana sunt relativ palpabile.~antul jugular, maseat de lana, este, In sehimb, palpabil.~antul cervico-scapular este relativ palpabil.Fosa paralombara este eVldenta, ea §i depresiunile §i inelele inghinale.~antul brahio-antebrahial este §ters.~anturile metacarpiene §i metatarsiene, redusc, sunt relativ palpabile.Trigonul femural este evident, ea §i seobitura jaretului.

2.4. ElEMENTE DE REPER lA SUINE

La suine, datorita stratului gros de grasime, punetele de reper sunt reduse §i, Ingeneral, putin vizibile §i greu palpabile.

Anatomia animalelor domestice

2.4.1. Eminente,

49

Extrem de reduse §i greu palpabile, sunt ceva mai evidente la cap §i membre.Creasta fadala, scurta, este doar relativ palpabila, chiar §i la exemplarele In

stare de Intretinere mediocra, confundandu-se partial cu marginea arcadei zigomatice.Relieful alveolei caninului superior poate fi palpat lajumatatea distantei dintre

rat §i comisura buzelor.

Linia temporala, situata In partea laterala a fruntii, se identifica la palpare, cudificultate, doar prin diferenta de duritate Intre planul fruntii §i cel al mu§chiuluitemporal.

Arcada orbital a, osoasa, incompleta, este palpabila deasupra pleoapei superioare.Protuberanta occipital a se identifica prin diferenta de duritate Intre planul osos

h'onto-occipital §i musculatura cefei.

Fig. 2.16. Eminentele osoase la suine

l-marginea ventrala a ramurii mandibulare; 2-linia temporal a; 3-arcada orbitara; 4­tuberozitatea olecranului; 5-patela; 6-tuberozitatea calcaneului.

Marginea ventrala a portiunii orizontale a ramurii mandibulei, ca §i

marginea caudal a a portiunii verticale, pot fi palpate relati v u§or, chiar daca suntpartial mascate de stratul de grasime.

Aripa atlasului poate fi palpata caudal de baza urechii, In depresiunea retro­auriculara.

Unele coaste pot fi palpate la indivizii In stare cahectica, la rei ca §i varfulapofizelor spinoase toracale §i lombare.

Unghiul toracal al spetei, ca §i tuberozitatea spinei scapulare, se pot palparelativ u§or la exemplarele cahectice sau la exemplarele tinere (pana la 6luni, cand

50 Gabriel Predoi - Cristian Belu

tesutul adipos este mai putin abundent). Tot la aceste exemplare pot fi palpate §icreasta iliaca, tuberozitatea ischiatica, tuberculul mare humeral, precum §ituberozitatea tibiei.

Indiferent de individ, poate fi palpaUi intotdeauna rotula.Olecranul este u§or de palpat, ca §i marginea mediala a radiusului, calcaneul

sau apendicele tra§elian.Pungile testiculare, evidente, sunt situate in regiunea perineal a, restul

eminentelor fiind mascate de stratul de grasime.

2.4.2. Depresiuni

Din acelea§i moti ve, depresiunile, atilt osoase, cat §i intennusculare, sunt redusesau mascate.

Nici una din gaurile craniului, descrise la alte specii, nu sunt palpabile la suine.Eventualla exemplarele foarte slabe, cu oarecare dificultate, se poate palpa gaurainfraorbitara, situata deasupra celui de-al treilea sau al patrulea molar.

Narinele sunt lipsite de aripi, avand aspect circular §i plasate in planul rostral alriltului (Iipsit de peri), aproximativ circular, orientate in plan vertical pe directiacapului.

Comisurile buzelor sunt plasate mult mai inapoi in comparatie cu alte specii.Bureletul care circumscrie planul rostral al ratului este, in schimb, evident.

Jgheabul intermandibular apare ca 0 depresiune palpabila, mascaUi de tesutadipos.

Depresiunea inghinala este evidenUi, iar la exemplarele slabe se pot palpa ineleleinghinale subcutanate, relativ largi.

2.5. ElEMENTE DE REPER LA CANIDE

Datorita conformatiei caracteristice §i elementele de reper la caine prezinta uneleparticularitati legate de specie.

2.5.1. Eminente,Pe langa unele eminente similare intaInite la alte specii (arcada zigomatiea,

marginea ventrala a mandibulei (fig.2. j 7.; fig.2. j 8.), unghiurile spetei, spinascapulara, coastele, hipocondrul, extremitiitile apofizelor transverse lombare,extremitatea apofizelor spinoase toracale §ilombare, tuberculul sacrat, creasta iliaca,marginea anterioara a pubisului, tuberculul mare humeral, creasta deltoidiana,olecranul, tuberozitatea proximo-lateral a a radiusului, marginea mediala a radiusului,trocanterul mare, tuberozitatea ischiatiea, rotula, tuberozitatea tibiaIa, creasta tibiaJa,fata mediala a tibiei, calcaneul, marginea rostrala a maseterului, aripile narinelor,marginea masei comune, pliul grasetului, preputul, anusul, vulva, proeminentaarticulatiei scapulo-humerale, proeminentele mu§chilor antebrahiali superficiali,culmea fesei) se rem area in plus:

9

Arcada orbitadi, osoasa, discontinua

dorsa-lateral, este palpabila la bazapleoapei superioare.

Creasta sagitala extern a, evidenta, sepa1peaza in p1anul as as a1 fruntii pana 1aprotuberanta occipitala.

Baza spetei, lipsita de carti1aj, §i re1ativproeminenla sub piele, este palpabila para­median de 1inia grebanului.

Procesul hamat (acromionul) estepalpabil 1a extremitatea ventral a a spineiscapulare.

Creasta epicondilului lateral alhumerusului esle palpabila pe partealaterala, deasupra articu1atiei cotu1ui.

51Anatomia animaleJor domestice

Fig. 2.17. Eminentele osoase ale capuluila canide

1-marginea ventrala a ramurii orizontalea mandibulei; 2-marginea caudala aramurii vel1icale a mandibulei; 3-arcada

zigomatica; 4- apofiza zigomatica afrontalului; 5-linia temporala.

Fig. 2.18. Eminentele osoase ale trunchiului la canide

1-aripa atlasului; 2-apofizele transverse ale vertebrelor cervicale; 3-marginea toracalaa spetei; 4-spina scapulara; 5-acromionul; 6-tubercululmare humeral; 7-tuberozitatea

olecranului; 8-coastele; 9-rabordul costal; 10-procesele transverse lombare; 11­procesele spinoase ale vel1ebrelor toracale; 12-procesele spinoase ale vel1ebrelorlombare; 13-creasta iliaca; 14-trochanterul mare; 15-tuberozitatea ischiatica; 16­tuberozitatea laterala a tibiei; 17-creasta tibiala; 18-pisiformul; 19-tuberozitateacalcaneului.

52 Gabriel Predoi - Clistian Belu

Torusul carpal, comos, este evident inapoia §i la nivelul articulatiei antebrahio­carpo- metacarpi ene.

Pisiformul este palpabil pe partea latero-caudala, la baza torusului carpal.Metacarpienele (in numar de 5, cel al polexului fiind scurt) sunt palpabile §i

u§or de individualizat.Torusul metacarpal, masiv, cu aspect triunghiular, este evident inapoia

articulatiei metacarpo-falangiene.lnapoia [iedirui deget se observa cate un torus digital (4 in total).Falanga I §i a II-a sunt palpabile, mai ales pe [ala dorsala a regiunii acropodiale.Trochanterul mare, este relativ palpabillatero-cranialln raport cu tuberozitatea

ischiatica.

Tuberozitatea ischiatic5, este palpabila, fiind partial acoperita de mu§chiulsemimembranos.

Condilullateral al femurului, este palpabillatero-caudalln raport de rotula.Marginea craniaUi a mu§chiului croitor se palpeaza pe sub pliul grasetului

pana la rotuH't(mu§chiul tensor al [asciei lata hind redus).Proeminenta mu§chilor gastrocnemieni este palpabiHi in partea posterioara a

treimii proximale a gambei.Proeminenta mu§chilor craniali ai gambei se poate identifica cu u§urinta.

2.5.2. Depresiuni

Gaura infraorbitara este palpabiHi Inaintea §i deasupra comisurii buzelor.Gaura mental a este palpabiHi sub §i inapoia caninului mandibular.Jgheabul intermandibular este evident.Incizura vaselor faciale lipse§te.Comisurile narinelor sunt evidente dar pJasate in cadrul pJanului nazal (lipsit

de peri §i pigmentat).Comisurile buzelor sunt deplasate aboral, obrajii fiind foarte scurti.Fosa paralombara este putin evidenta.Depresiunea inghinala, In schimb, este adanca.

2.6. ELEMENTE DE REPER LA FELINE

Dintre mamiferele domestice, felinele sunt cele mai apropiate din punct de vederefilogenetic de canide, ceea ce face ca §i topografia §i identificarea punctelor derepel' sa fie In linii mari asemanatoare. lntrucat inveli§ul pilos, tcsutul conjunctivsubcutanat §i,uneori, tesutul adipos mascheaza reliefurile sau depresiunile musculare.acestea sunt dificil de a fi folosite ca elemente de reper, motiv pentru care orientareain diferite zone corporale se face in funqie de reperele osoase.

2.6.1. Eminente,Felinele, avand masa musculara relativ redusa, cele mai multe eminente pot fi

identificate cu ochiulliber sau prin palpare.

Anatomia animalelor domestice 53

Fig. 2.19. Eminentele osoase la feline1-marginea ventrala a ramurii mandibulare; 2-apofiza zigomatica a frontalului; 3­arcada zigomatica; 4-aripa atlasului; 5-procesele transverse cervicale; 6-margineatoracala a spetei; 7- spina scapulara; 8-tuberculul mare humeral; 9-episternul; 10­procesele spinoase toracale; 11-procesele spinoase ale vel1ebrelor lombare;12­coastele; 13-rabordul costal; 14-creasta epicondilului la.teral; 15-tuberozitateaolecranului; 16-pisiformul;17-procesele trnsverse lombare; 18-creasta iliaca; 19­trochanterul mare; 20-tuberozitatea ischiatica; 21- patela; 22-tuberozitatea laterala atibiei; 24-creasta tibiala; 25-tuberozitatea calcaneului.

Procesul zigomatic al frontalului este ascutit, putandu-se palpa deasupra

unghiului palpebral extern. Sub pleoapa inferioara se identifica marginea ventral5a orbitei, proeminenta, limita ei aborala fiind data de procesul frontal al osul\li

zigomatic, palpabil la aproximativ 0,5 cm ventral de procesul zigomatic alfrontalului. Arcada zigomatic5 este fina §i proemina lateral, rostral de baza urechii.

Marginea ventral5 a mandibulei este u§or convexa §i se tennina printr-unevident proces angular.

Dintre eminentele neuro-craniului, sunt u§or identificabile creasta sagital5externa, scurHi §i taioasa, palpabila in plan median in treimea aboral a a tavanului

cutiei craniene, protuberanta occipital5 extern5 dispusa transversal, precum §iIiniile nucale.

La nivelul regiunii cervicale se palpeaza u§or marginea lateral5 a aripiiatlasului, procesul spinos al axisului §i cuspizii ventro-caudali ai proceselor

transverse ale vertebrelor cervicale, ultimii fiind mai proeminenti.

La nivelul trunchiului se identifica cu u§urinta varful proceselor spinoase ale

vertebrelor toracale §i lombare. Primele au varfurile acestor procese ascutite §i

u§or dirijate caudal in cazAulvertebrelor T VI - T XII' iarultimele, mai putin ascutite §imai distantate intre ele. In regiunea abdominala se palpeaza varfurile proceselortransverse ale vertebrelor lombare, dirijate cranial, cu dimensiuni crescand de laprima la ultima. Cu exceptia primelor 3 - 4 coaste (mascate de spata), restul sunt

palpabile, ca de altfel §i apendicele tra§elian §i marginea ventral5 a sternului.

-

54 Gabriel Predoi - Ciistian Belu

Cu exceptia unghiului glenoidal, spetei i se pot palpa toatG proeminentele, inspecial acromionul ~i paracromionul, deosebit de cvidente situate la cxtremilateadistaHi a spinei scapulare. Tuberculul mare este u§or identificabil, in timp ce creastadeltoidiana, ca §i la canide, este §tearsa. La extremitatea distala a humerusului sepoate palpa creasta extensorilor, care la aceasta specie este taioasa.

Datorita reduqiei musculaturii din zona zeugopodiului §i autopodiului, oaseleregiunilor se pot palpa praetie pe toata lungimea lor, exeeptie constituind-o treimileproximale ale oaselor radius §i ulna, mascate de museulatura antebratului §i oasclccarpiene (mai putin pisifonnul, care se palpeaza u§or), incluse in capsula articulad1.

Creasta Hiaca este scurta ~i convexa, iar tuberozitatea ischiatica estc simpla,u~or rotunjita. Elementele identificabile ale femurului sunt varful trochanteruluimare, iar la extremitatea distali'i, printr-o palpare atenta, se pot seziza partile extcrneale celor doi condili. Pe partea anterioara a grasetului se identifica patela, iar distalde aceasta, tuberozitatea anterioara a tibiei, continuata cu 0 creasta tibiala cc sc

pierde lent distal. Ca §i la membrul anterior, oasele zeugopodiului §i autopodiuluipelvin pot fi palpate cu cxceptia treimilor proximale ale tibiei §i fibulei §i oaselortarsiene ( mai putin calcaneul ce poate fi palpat u§or).

2.6.2. Depresiuni

Spre deosebire de eminente, depresiunile sunt grcu de identifieat prin pal pare,datorita faptului ca de cele mai multe ori sunt mascate de alte fonnatiuni (musculare,tendinoase, tesut adipos etc.).

Trebuie mentionat, totu§i, ca la palparea profunda a tesuturilor situate submarginea rostro-ventrala a orbitei se poate sesiza 0 u§oara depresiune cc corespundcgaurii infraobitare.

2.7. ELEMENTE DE REPER LA LEPORIDE

Ca §i la feline, principalele reperc sunt ccle osoase. Acestea pot servi lasistematizarea topografica a corpului.

2.7.1. Eminente,La nivelul capului se poate palpa conturul orbi tei, care este proemi nent doar in

partea superioara. La aceasta specie se poate palpa creasta fadala, ascutita, tenninataprintr-o spina la nivelul primului premolar superior. Ca §i la feline, se poate identificaprocesul angular, dar marginea ventral a a mandibului prezinta 0 cvidenta incizuravasculara.

In ceca ec pri ve§te seheletul trunchiului, se identifidi acelea§i reperc ea la fcline,carora Ii se adauga varful proeeselor spinoase ale vertebrclor ee intra in alcatuireasaerumului. Dc asemcnca, pe fata vcntrala a sternului se poate seziza 0 evidentacreasta sternala.

_--...natomiaanimaJeJor domestice 55

Fig. 2.20. Eminenlele osoase la leporidel-marginea ventral a a ramurii orizontale a mandibulei; 2-marginea caudala a ramurii'velticale a mandibulei; 3-marginea superioara a arcadei zigomatice; 4-proceseletransverse ale veltebrelor cervicale; 5-unghiul cervical al spetei; 6-unghiul toracal alspetei; 7-spina scapulara; 8-tuberculul mare cranial; 9-episternul; 1O-varful proceselorspinoase toracale; ll-varful proceselor spinoase ale veltebrelor lombare; 12-coastele;13-valiul proceselor transverse ale veltebrelor IOlllbare; 14-creasta epicondilului lateralal humerusului; 15-tuberozitatea olecranului; 16-pisiforrnul; 17-rabordul costal; 18­apendicele xifoidian; 19-patela; 20-creasta tibiala; 21-creasta iliaca; 22-trochanterulmare; 23-trochanterul alill-Iea; 24-tuberozitatea calcaneului.

Spre deosebire de feline, la membrul anterior se poate palpa cartilajulsuprascapular §i un pm'acromion mult mai dezvoltat, iar la membrul pelvin celde-al treilea trochanter, situat imediat sub varful troehanterului mare.

2.7.2. Depresiuni

Depresiunile nu prezintainteres, eu exeeptia a§a numitelor "defeete de osifieare",identifieabile pe partile laterale ale oaselor maxilare.

Fig. 3.1. Proieqia mu~chilor capului la ecvinel-mu~chiul orbicularul gurii; 2-1l1L1~chiuldilatatorapical al nasului; 3-mu~chiul ridicator propriu albuzei superioare; 4-ll1u~chiul canin; 5-mu~chiuldilatator nazo-Iabial; 6-mu~chiul buccinator; 7­mu~chiul coborator al buzei inferioare; 8­mu~chiul zigomatic; 9-mu~chiLlI malar; 10­mu~chiul supraciliar; l·I-ll1u~chiul orbicularulpleoapelor; 12-mu~chiul temporal;13-mu~chiul

3. DELIMIT AREA 51 PROIECTIA MU5CHIlOR, , ,Proieqia musculaturii la nivelul pielii corespunde unei relative delimitari a

intinderii, formei §i raporturilor naturale ale fiedirui mu§chi pe animalul viu.Delimitarea se realizeaza prin desenarea conturului fiecarui mu§chi pe piek sau,eventual, prin trasarea unor linii conventionale, presupunand: studierea prealabila amusculaturii prin diseqie, cunoa§terea formei, marimii, a§ezarii, raporturilor §icaracteristicilor de structura §i/sau functionale ale fiecarui mu§chi, cunoa§terea unorelemente de reper reprezentate prin accidente de relief (eminente osoase saumusculare, §anturi §i depresiuni musculare §i cutanate), interlinii musculare,septumuri etc.

3.1. ECVINE

3.1.1. Mu~chii capului

Dupa raporturile pe care Ie au fata de pielea regiunii, mu§chii extremitatii cefalice(ai botului, fetei, urechii §i mu§chi masticatori) se sistematizeaza in: superficiali §iprofunzi.

Mu~chii superficiali ai capului (fig. 3.1.)

Mu§chiul orbicularul guriiRepere: marginile libere §i

comisurile buzelor.

Proieclie: 0 banda circulara de 3­4 cm in jurul orificiului bucal.

Mu§chiul cutanat la fetei(mu§chiul risorius)

Repere: comisura buzelor,marginea rostrala a mu§chiuluimaseter, unghiul mandibular §iporliunea orizontala a ramurijmandibulare.

Proiecfie: 0 linie care porne§tedin partea dorsala a comisuriibuzelor spre punctul care marcheazalimita dintre treimea mijlocie §iventrala a marginii rostrale(rabordul) a mu§chiului maseterpentru a ajunge la unghiulmandibular, §i 0 alta linie u§ordivergenta ce plead de la comisura

Analomia animalelor domeslice 57

buzelor spre mjjlocul marginii ventrale a ramurii orizontale a mandibulei, pentru aajunge la corpul cartilajului tiroid.

Mu~chiul zigomaticRepel-e: creasta maxilo-faciaHi ~i comisura buzelor.Pldeclie: 0 banda subtire de circa 2 cm Hitime, situata In treimea mijlocie a

fetei, care plead de la comisura buzelor treca.nd pe sub creasta maxilo-faciala laaproximativ 1 cm ventral de aceasta, ajungand pana sub arcada zigomatica (pefascia maseterina).

Mu~chiul rididitor nazo-IabialRepere: unghiul nazal al pleoapelor, comisura buzelor, comisura dorsaHi a

narinelor.

ProiecJie: 0 linie care plead de la unghiul nazal al pleoapeJor 1acomisura buzelor~i 0 linie ce urca de la comisura dorsala a narinei spre limita caudala a regiuniidorsale a nasului.

Mu~chiul caninRepel-e: spina maxilara, aripa laterala a narinei, comisurile narinelor.ProiecJie: 0 linie care plead de la comisura dorsala a narinei, ajunge la spina

maxilara, revine (divergent fata de precedenta) la comisura ventrala a narinei §iurca pe aripa laterala la comisura dorsala.

Mu~chiul rididitor propriu al buzei superioareRepere: unghiul nazal al pleoapeJor, apofiza nazala, unghiul temporal al

pleoapelor.

ProiecJie: 0 linie ce plead de la unghiul nazal §i alta de la unghiul temporal alpleoapelor spre a se intalni la nivclul apofizei nazale, punct de unde tendonul seune§te cu simctricul ~i se latqte sub forma unei bcnzi de aproximativ 1,5-2 cmlatimc, ce coboara subcutan pc linia mediana a botului pana la marginca dorsal a abuzei superioare.

Mu~chiullacrimalRepel-e: marginea orbitei, creasta maxilo-faciala §i spina maxi1ara.ProiecJie: 0 linie care une§te unghiul nazal al pleoapelor cu spina maxi lara, alta

ce urmarc§te creasta maxilo-facia1a pana In dreptul unghiului temporal al pleoapelor,limita superioara fiind delimitata de marginea ventrala a orbitei.

Mu~chii profunzi ai capuluiMu~chiul transvers alnasului (dilatator apical al narilor)Repel-e: cartilajele nazale §i comisurile narinelor.Proiecfie: 0 zonacuprinsa Intre doua linii paralelc care unesc, comisurile dorsale,

respectiv comisurile ventrale ale narinclor.Mu~chiullateral al nasuluiRepel-e: incizura nazo-incisiva.ProiecJie: 0 banda lata de aproximativ I cm In jurul incizurii nazo-incisive.Mu~chiul buccinator

Repere: spina maxilara, comisura nazala ventral a, comisura buzelor, un punctsituat pe marginea rostral a a mu§chiului maseter la limita dintre trcimca ventrala §imjjlocie a acestuia.

58 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Pidecfie: 0 linie ee plead. de la spina maxilara spre eomisura nazala ventrala,

eoboara atingand limita aborala a eomisurii buzelor pana la planul osos mandibularde unde se indreapta aboral spre un punet situat la limita dintre treimea mijloeie §iventral a a marginii rostrale a mu§ehiului maseter.

3

Fig. 3.2. Musculatura superficiala la ecvineI-mu~hiul ridicator propriu al buzei superioare;2-mu~hiul ridicator nazo-Iabial; 3-mu~hiulcanin; 4--mu~hiul zigomatic; 5-mu~hiul coborator al buzei mandibulare; 6-mu~hiul malar;7-mu~hiul maseter;8-mu~hiul sterno-mandibular;9-rnu~hiul c1eido-mastoidian;1O-mu~hiulc1eido-transvers;ll-mu~hiul parotido-auricular;12-mu~hiul splenius;13-mu~hiul romboidcervical; 14-mu~hiul dinpt ventral cervical; 15-mu~chiultrapez cervical; 16-mu~hiul trapeztoracal;17-mu~hiul c1eidocefalic;18-mu~hiul deltoid; 19-mu~hiul tricepsbrahial (por1iunealunga);20-mu~hiul tricepsbrahial (pol1iunealaterala);21-mu~hiul mareIedorsal;22-mu~hiLlIdin!at ventral toracal; 23-mu~chiul din!at dorsal toracal (por!iunea caudala); 24-mLl~hiiintercostali;25-mu~hiul oblic external abdomenului(pol1iuneacarnoasa);26-mu~hiul pectoralascendent; 27-mu~hiul tensor al fasciei lata; 28-mu~hiul gluteu superficial; 29-mu~hiulbiceps brahial; 30-mu~hiul semitendinos; 31-mLl~chiulextensor carpo-radial; 32-mu~hiulextensor digital comun; 33-mu~hiul extensor digital lateral; 34--mu~hiul extensor carpo­ulnar; 35-mu~chiul flexorcarpo-radial; 36-mu~chiul flexorcarpo-ulnar; 37-mu~hiul interososmedian;38-tendoanelemu~hilorflexori digitali; 39-mu~hiul extensordigital lung;40-mu~hiulextensordigital lateral; 41-mu~hiul flexor lung al degetului mare; 42-coarda jaretului.

Anatomja anhnaJeJor domes{jce 59

Mu~chiul coborator al buzei inferioareRepere: marginea ventraHi a mu§chiului buccinator.

ProjecJie: 0 banda de aproximativ 2 cm latime situata la marginea ventrala amu§chiului buccinator.

Mu~chiul milo-hioidian

Repere: portiunile orizontale ale ramurilor mandibulare §i unghiurile mandibulare.

ProiecJie: 0 banda musculara lata, a§ezata In spatiul intermandibular, de lamarginea aboral a a articulatiei intermandibulare pana la nivelul unei linii transversalece une§te unghiurile mandibulare.

Mu~chiul maseter

Repere: creasta maxilo-faciala, marginea caudala a portiunii vertic ale a ramuriimandibulei, ramura recurbata a mandibuluei, spina maxilara.

ProiecJie: 0 linie ce coboara de la spina maxilara laincizura vasculara (marcheaza

sub forma unei deruvelari marginea ventro-anterioara a mu§chiului maseter), unnare§teInapoi marginea ventrala a portiunii orizontale a ram Uli imandibulei, ramura recurbata

a mandibulei §i apoi marginea caudal a a porkiunii verticale pana sub ruticulatia temporo­mandibulara, apoi creasta maxilo-faciala, pfma la punctul de plecare.

Mu~chiul temporal

Repere: marginea mediala a fosei temporale (linia temporal a §i creasta sagitalaexterna), marginea dorsala a arcadei zigomatice, baza urechii §i arcada orbitara.

ProjecJie: 0 linie care plead de la baza urechii, urmare§te marginea superioara aarcadei zigomatice, apoi marginea caudal a a arcadei orbitare de unde revine la baza

urechii, urmarind linia temporal a §i creasta sagitala externa.

3.1.2. Mu~chii gatului

Dupa rapolturile cu pielea regionala (totale sau pMkiale), mu§chii cervicali (situati dorsal

§i ventral fata de apoiizele transverse ale vertebrelor) se Imprut In superiiciali §i profunzi.

Mu~chii superficiali ai gatului (fig. 3.3.)

Mu~chiul sterno-mandibular

Repere: unghiul mandibular, §antul jugular, manubriul sternal (apendiceletra§elian).

Projecfie: 0 linie ce coboara din treimea inferioara a ramurii recurbate a

mandibulei (dintr-un punct situat la aproximativ 10 cm deasupra unghiuluimandibular) spre manubriul sternal §i 0 linie situata la 2 - 3 cm deasupra precedentei,care urmare§te marginea ventral a a §ankului jugular.

Mu§chiul brahio-cefalic (format la ecvine din: mu§chiuI cleido-mastoidian,mu§chiuI cIeido-transvers §i mu§chiul cIeido-brahiaI).

Repere: §antul jugular, haza urechii, aripa atlasului, apofizele transverse cervicale,

§antul pectoral lateral (del to-pectoral), §antul brahio-antebrahial, articulatia scapulo­humerala, §antul cervico-scapular.

Proiec{ie: 0 linie ce coboara de la baza urechii, pe directia marginii dorsale a

§antul ui jugular, pana la §antul pectoral lateral pe care cobom·a pana sub tuberozi tatea

deltoidiana, de unde urea Inaintea tuberozitatii deltoidiene, vertical peste articulatia

60 Gabrjel Predoj - Cristjan Belu

seapulo-humerala pan a la un punet situat in §anlul eervieoseapular, la 8 - 10 emdeasupra apofizelor transverse eervieale, de unde se indreapta spre aripa atlasuluipentru a ajunge la baza ureehii.

o linie, ee eoboara de la marginea aripii atlasului pe linia apofizelor transverseeervieale, mareheaza in eadrul zonei delimitate anterior limita dintre mu§chiulcleido-transvers (situat dorsal) §i mu§chiul cleido-mastoidian (situat ventral pelinia respeeti va).

Fig. 3.3. Proiectia musculaturii superficiale la ecvine

I-mu~hiul splenius; 2-mu~hiul romboid celvical; 3-mu~hiul trapez celvical; 4--mu~hiul dinptventral celvical; 5-mu~hiul c1eida-transvers; 6-mu~hiul c1eida-mastoidian; 7-mu~hiul sterna­

mandibular; 8-mu~hiul pectoral prescapular; 9-mu~hiul c1eida-brahial; 1O-mu~hiul supraspinos;

Il-mu~hiul infraspinos; 12-mu~hiul deltoid; 13-mu~hiul biceps brahial;l4--mu~hiul tricepsbrahial (pol1iunea lunga); 15-mu~hiul triceps brahial (pol1iunea laterala); 16-mu~hiul marelelung dorso-Iombar; 17-mu~hiul ilia-costal toracal; 18-mu~hiul marele dorsal; 19-mu~hiuldin!at ventral celvical; 20-mu~hiul pectoral ascendent; 21-mu~hiul oblic extern al abdomenului;

22-mu~hiul gluteu mijlociu; 23-mu~hiul tensor al fasciei lata; 24--mu~hiul gluteu superficial;25-mu~hiul biceps femural; 26-mu~hiul triceps femural; 27-mu~hiul extensor carpo-radial;28-mu~hiul extensor digital comun; 29-mu~hiul extensor digital lateral; 30-mu~hiul extensorcarpo-ulnar; 31-mu~hiul flexor carpo-radial; 32-mu~hiul flexor carpo-ulnar; 33-mu~hiul

interosos median; 34--tendoanele mu~hilor flexori digitali; 35-mu~hiul extensor digital lung;36-mu~hiul extensor digital lateral; 37-mu~hiul flexor lung al degetului mare; 38-coalda jaretului;39-tendonul mu~hiului flexor lung al degetelor; 40-mu~hiul tibial caudal.

Anatomia animalelor domeslice 61

o linie perpendiculara pe axa mu§chiului brahio-cefalic, dusa Inaintea articulatiei

scapulo-humerale delimiteaza mu§chiul cleido-cefalic (situat rostral) de mu§chiulcleido-brahial (a§ezat Inapoia liniei respective).

Mu§chiul pielos cervical, acopera pe toata lungimea §antul jugular §i diminueazaIn grosime pe masura ce se apropie de jgheabu! intermandibular.

Repere: manubriul stemal, linia mediana (planul sagital) ventral a cervica!a, carpulhioidului, linia apofizelar transverse cervicale §i §antul jugular.

ProiecJie: 0 linie ce plead de la corpul hioidului urmarind planul sagital Inregiunea ventrala cervicala pana la manubriul sternal (unde masa musculara se

Ingroa§a considerabil), nivel la care se orienteaza cranial pe linia apofizelor transversecervicale pana deasupra unghiului mandibular.

Mu~chiul trapez cervical \Repel-e: spina scapulara, ligamentul cervical. \

ProiecJie: 0 linie care plead de la un punct situat la limjta dintre trcimea mijlocie

§i craniala a corzii ligamentului cervical pe care 1l urmare§te pana In regiunea

grebanului la nivelul prelungirii imaginare a spinei scapulare, pe care coboara panaIn dreptul varfului spinei scapulare (punct situat la aproximativ 10 em deasupraarticulatiei scapulohumerale), de unde se IndreapUi oblic spre punctul de pomire.

Mu~chiul romboid cervicalRepere: unghiul cervical al spetei, coarda ligamentului cervical.

ProiecJie: sfertul anterior al corzii ligamentului cervical pe care 0 unnare§tepan a la nivelul prelungirii imaginare a unei perpendiculare pe coarda din unghiul

cervical a] spetei pe care coboara pana la acest unghi, de unde urca oblic cranial lapunctul de plecare.

Mu~chii profunzi ai gatuluiMu~chiul omo-hioidianRepel-e: unghiul mandibular, tuberozitatea spinei scapulare.

ProiecJie: 0 linie care une§te unghiu] mandibulei cu tuberozitatea spinei scapulare

pentru marginea dorsa]a §i 0 linie paralela cu precedenta]a distanta de 10 cm pentrumarginea ventrala.

Mu~chiul sterno-hioidianRepere: traheea, manubriul sternal, corpul hioidului.

Proicc[ic: 0 banda de 1,5-2 cm latime situata sub trahee, lateral de linia mediana,dusa de la manubriu] sternalla corpu] hioidului.

Mu~chiul splenius

Repere: coarda ligamentuJui cervical, apofizele transverse cervicale, §antulcervi co-scapular, baza conchiei auriculare.

Proieclie: 0 linie care pleaca de la baza urechii urmarind coarda ligamentll]ui

cervical, pana la lInghiul cervical al spetei, de unde coboadi pe linia §<mtului cervi co­

scapular, pana ]a ni vellil apofizelor transverse cervicale pe care Ie lIrmalT§te cranialpana la locul de pornire.

Mu~chiul din!at ventral cervicalRepcl-e: unghiul cervical al spetei, ]inia apofizelor transverse cervicale.

62 Gabliel Predoi - Cristian Be1u

Proiecfie: 0 linie care pleaea din zona apofizei transverse a vertebrei a III-acervicale spre unghiul cervical al spetei, coboara pe direqia §anlului cervico-scapular,la apofizcle transverse cervicale pe care Ie urmare§te cranial pana la nivelul vertebrcia TTT-acervicale.

3.1.3. Muschii trunchiului,Dupa rol §i pozitie, sunt sistematizali in: mu§chi pectorali (axilari), ai spinarii,

toracelui §i abdomenului, iar dupa topografie, in mu§chi superficiali §i profunzi.

Mu~chii superficiali ai trunchiului

Mu~chiul pielos al trunchiului IRepere: baza grebanului, pliul grasetului, tuberozitatea olecranului, uQghiul

toracal al spetei.Proiecfie: 0 linie care porne§te oblic de la baza grebanului spre rotula marcheaza

marginea dorsala; limita ventrala este data de linia ce une§le rotula cu tuberozitateaolecranului ( linie paralela cu vena pintenului). Limita cranial a (care il separa demu§chiul pielos omo-brahial) este marcata de linia tricipitala (de la unghiulloracalal spetei la tuberozitatea olecranului).

Mu~chiul pectoral descendent

Repere: manubriul sternal, §anlul del to-pectoral , §antul brahio-antebrahial, §antulpectoral median.

Proiecfie: 0 linie care pleaca de la manubriul sternal, coboara prin §anlul delto­pectoral pana intalne§te §antul brahio-antebrahial, apoi urea prin §antul pectoralmedian pan a la manubriul sternal.

Mu~chiul pectoral transversRepere: marginile (antelioara §i posterioara) extremitatii proximale a antebratului.Proiixfie: suprafata aproximativ patrulateradelitnilata de doua linii perpendiculare

pe creasta sternal a, una tangenta la marginea cranial a a membrului toracic §i cealaltaparalela cu prima, tangenta la marginea caudala a sa. Limita laterala este data demembrul toracic (§anlul axilar), iar cea mediala de creasta sternala (carena sternal a).

Mu~chiul trapez (por!iunea toracala)Repere: spina §i tuberozitatea spinei scapulare, baza (scobitura) grebanului.Proiecfie: 0 linie ce urca pe spina scapulara de la tuberozitatea spinei pana la

planul de simetrie al grebanului, de unde urmare§te caudal varful proceselor spinoasedorsale pana la scobitura grebanului, pentru a cobori oblic §irectiliniu la tuberozitateaspinei scapulare.

Mu~chiul marele dorsalRepeI-e: creasta deltoidiana, unghiul toracal al spetei, varful proceselor spinoase

toracale §i lombare, tuberculii (sacrat §i coxal) iliumului.Proiecfie: 0 linie care urea de la creasta deltoidiana spre baza greabanului trecand

prin unghiul toracal al spetei, pentru a se dirija caudal pe linia proceselor spinoasetoracale §i lombare pana la unghiul sacrat al iliumului, de unde coboara la tuberculul

Anatomia animaJeJor domestice 63

coxal al acelea§i parti, orientfmdu-se apoi cranial, oblic spre creasta deltoidiana,pana la marginea mu§chiului triceps brahial.

Mu~chii profunzi ai trunchiului

Mu~chiul pectoral prescapularRepere: marginea craniala a spetei §i §antul cervi co-scapular.Proiecjie: 0 banda de 5 - 6 cm inapoia §antului amintit, care se ingusteaza spre

unghiul cervical al spetei.Mu~chiul pectoral ascendentRepeJ-e: olecranul, planul median a! sternului (creasta sternal a) §i cicatricea

ombilicala.

Proiecfie: limita caudo-laterala corespunde unei linii ce coboara de la un punctsituat la aproximativ 10 cm deasupra tuberozitatii olecranului (pe marginea caudal aa portiunii lungi a mu§chiului triceps) spre cicatricea ombilicala. Medial este delimitatde 0 linie care urmare§le creasta sternala. Exlremitatea anterioara a mu§chiului,situata intre cele dou~ membre anterioare, este acbperi ta de mu§chii pectoral transvers§i pectoral descendent.

Mu~chiul dinlat ventral toracalRepere: unghiul toracal al spetei, coasta a VIII-a, tuberculul mare caudal al

humerusului.

Proiecfie: 0 linie care coboadi de la unghiul toracal al spetei pana in punctulunde 0 orizontaHi ce trece prin tuberculul mare cauda! al humerusului intretaie coastaa VIII-a, de unde merge cranial (cu dintaturi pe fiecare coasta pe orizontala amintila)pana la linia tricipital a, care marcheaza limita craniala de proieqie cutanata.

Mu~chiul romboid toracalRepere: extremitatile (toracica §icervical a) cartilajului suprascapular, ligamentul

supraspmos ..Proiecfie: 0 linie orizontala ce une§te extremitatile cartilajului scapular la nivelul

unghiurilor (toracal §i cervical) spetei marcheza limita ventral a, limitele craniala §icaudaHi fiind date de perpendicularele ridicate din cele doua unghiuri ale spetei peligamentul supraspinos (Jimita dorsaHi).

Mu~chiul dinlat dorsal toracalRepere: tuberozitatea spinei scapulare §i tuberculul coxal al iliumului.Proiecfie: p0rtiunea carnoasa (bine reprezentata la ecvine) apare ca 0 banda

musculara dreptunghiulara a carei margine dorsala este marcata de linia ce une§tetuberculul coxal cu tuberozitatea spinei scapulare. Limita ventral a (cu dintaturisuccesive la nivelul fiecarei coaste) este data de 0 linie paralela cu precedenta,situata la 6-8 cm distanta, dusa intre liniartricipitala §i ultima coasta.

Mu~chiul ilio-costal (porriunile lombara?i toracala)Repere: tuberculul coxal al iliumului, extremitatea libera a apofizelor transverse

lombare, tuberozitatea spinei scapulare, unghiul toracal al spetei.Proiecfie: 0 linie care pleaca de la tuberculul coxal spre tuberozitatea spinei

scapulare pana la linia tricipitala, de unde urca pana la unghiul toracal al spetei,penlru a merge apoi caudalla tuberculul coxal.

64 Gabriel Predoi - Cristian Belu

\

\

Mu'~chiul iIio-spinal (Illu?chiullllarele lung dorso-Iornbar).Repere: unghiul toracal al spetei, extremitatea libera a proceselor transverse

lombare, tuberculii coxal ~i sacral ai iliumului, varful proceselor spinoase lombare

~i toracale.Proiecric: 0 linie dusa de la unghiul toracal al spetei spre tuberculul coxal de

unde urea la tubercuiul sacral pentru a se lndrepta apoi cranial, mergand pe planul

median al proceselor spinoase lombare ~i toracale (linia spinarii) pana la bazagreabanului,

Mu~chiul oblic extern al abdomenului

Repere: apendicele xifoidian, coasta a V-a, fosa paralombadi, linia alba, osulpubis, tuberculul coxal al iliumului.

Proiccfie: 0 Iinie care pleaea de la apendicele xifoidian pc linia alba a abdomenuluipana la pubis, de unde urea prin ~an~ul ingvino-femural ~i apoi la fata anterioara a

grasetului ~i mu~chiului tensor al fasciei lata pfll1a la tuberculul coxal, lndreptandu­se apoi spre unghiul cranio-ventral al fosei paralombare ("genunchiul ultimeicoaste"), de unde sub forma de dintaturi la nivelul extremitatii distale a fiecarei

coaste coboara spre olecran pana la coasta a V-a. Limita dintre portiunea musculara(banda earnoasa de 20 - 2S em latimc situata pe partea-Iaterala a hipocondrului) ~iaponevroza (In'tinsaln regiunea ±1ancului) corespunde unci linii curbe cu concavitatea

orientata cranial, dusa pm"alel cu marginea caudal a a hipocondrului.

Mu~chiul oblic intern al abdomenuluiRcpcre: tuberculul coxal al iliumullli, ultima coasta, hipocondrul, apendicele

xifoidian, linia alba ~i pubisul.Proiccfie: 0 linie ce pleaca de la tuberculul coxalla genunchiului ultimei coaste,

coborand apoi pc hipocondru pan a ]a apendicele xifoidian, de unde se lndreaptacaudal pc linia alba a abdomenului pana la pubis, pentru a urca la tubercullll coxal

prin ~antul inghino-femural §i apoi Ia fata anterioara a grasetului. Limita dintreportiunea musculara (situata la ni velul corzii §i jumatatii dorsale a pantei flancului)

§i aponevroza (lntinsa ventral fata de portiunea musculara pfll1a la linia alba)corespunde unui plan orizontal ce trece la limita dintre treimea mijlocie §i inferioaraa marginii craniale a mu§chiului tensor al fasciei lata.

Mu~chiul drept abdominalRepere: linia alba, olecranul, rotula, coasta a XIII-a §i inclul inghinal superficial.

ProiccJie: 0 linie ce urmare§te planul median de la apendicele xifoidian la pubis§i a Iinie ce pleaea de la nivelul olecranului tangent a eu genunchiul coastei a XIII­a, de unde se curbeaza medial pentru a trece pe langa buzamediala a inelului inghinalsuperficial pana la pubis.

Mu~chiul diafragmRepcre: ultima coasta, coasta a IX-a §i a VII-a articulatie condro-sternal.5.

Proiecfie: convexitatea cupolei musculo-aponevrotice a diafragmei se proiecteazaprintr-o linie obliea sub forma de arc cu convexitatea lndreptata cranial care pleaca

de la un punct situat pc linia de plafon (marcata de orizontala care une~te tuberculul

coxal cu tuberozitatea spinei scapulare) la marginca caudala a ultimei coaste, trece

Anatomia animalelor domestice 65

prin mijlocul coastei a IX-a pentru a ajunge la articulatia condro-sternala a coasteia VII-a.

3.1.4. Muschii membrului toracic,Mu§chii membrului toracic, dispu§i in doua planuri (superficial §i profund), H'ititi

sau masivi, cu portiuni dirnoase de diverse forme geometrice, apar fuziformi lanivelul antebratului §i autopodiului.

Mu~chii superficiali

Mu~chiul deltoid

Repere: tuberozitatea spinei scapularc, unghiul toracal al spetei §i tuberozitateadeltoidiana.

Proiecfie: 0 linie care pleaca de la tuberozitatea spinei scapulare la creastadeltoidiana, de unde urca la unghiul toracal al spetei, apoi coboara spre extremitateaventrala a spinei scapulare pana la un punct situat lajumatatea distantei dintre celedoua laturi ale unghiului format, de unde urca la tuberozitatca spinei scapulare,

Mu~chiul triceps brahialRepere: creasta deltoidiana, unghiul toracal al spetei, olecranul, tuberculul mare

caudal al humerusului.

Proiecfie: portiunea lunga a mu§chiului triceps - 0 linie ce coboara de la unghiultoracal al spetei spre creasta deltoidiana, pana la nivelul tuberculului mare caudal alhumerusului de unde se indreapta spre tuberozitatea olecranului. apoi urca pana la

unghiul toracal al spetei; portiuyea Iatcral a a mu§chiului tricep~ - II Iinie ce pleaeade la tuberozitatea olecranului1Je direqia §antului brahio-antcbrahial pana la creastadeltoidiana, de unde urca pan a la tuberculul mare caudal al humerusului, indreptandu­se apoi spre tuberozitatea olecranului.

Mu~chiul extensor digital cornun

Repere: §anturile caudo-Iateral §ifcranio-Iateral ale antebratului.ProieCfie: 0 linie ce urea de la nivelul carpului (pentru portiunea earoasa) pc

§antul cranio-Iateral al antebratului pana la §antul brahio-antebrahial, pe care ilurmare§te spre inapoi pana la nivelul tuberozitatii proximo-Iaterale a radiusului, deunde coboara pe §antul caudo-Iateral. Tendonul sau (de aproximativ 2,5 cm) seproiecteaza pe fata dorsal a a carpului §i metacarpului pana deasupra coroanei.

Mu~chiul extensor digital lateralRepere: §antul caudo-Iateral al antebratului.Proiecfie: este situat in profunzimea §antului antebrahial caudo-Iateral, tendo nul

sau putand fi urmarit pe fata dorso-laterala a metacarpului pan a sub bulet(extremitatea proximala a falangei I).

Mu~chiul extensor carpo-radial

Repere: §anturile cranio-Iateral §i cranio-medial ale antebratului, §antul brahio­antebrahial.

Proiecfie: 0 linie ce urca de la nivelul carpului pe §antul cranio-medial alantebratului, pana intalnqte §antul brahio-antebrahial pe care il urmare§te pana laoriginea §antului antebrahial cranio-lateral, pe care coboara apoi pana la carp.

66 GabrieJPredoj - Clis{jan BellI

Mu~chiul flexor carpo-radialRepeJ-e: §antul caudo-medial al antebratului, "castana", §antul axilar, extremitatea

proximala a metacarpului rudimentar medial.Proiecfie: 0 linie ce coboara vertical pe partea mediala a antebralului tredlnd

prin "castana", apoi pe pmtea caudo-mediala a regiunii carpiene pana la extremitateaproximala a metacarpului II, de unde urea pe §antul caudo-medial al antebratuluipana la §antul axilar.

Mu~chiul flexor carpo-ulnarRepeJ-e: olecranul, "castana", pisiformul,ProiecJie: 0 linie ce coboara pe partea mediala a antebratului trecand prin

"castana" pana la pisiform, urcand apoi pe partea caudala a antebratlilui de la pisiformla olecran.

Mu~chiul extrensor carpo-ulnarRepeJ-e: olecranul, pisiformul, extremitatea proximala a metacarpului rudimentar

lateral, §anlul caudo-lateral al antebratului, §antul brahio-antebrahial.ProiecJie: 0 linie ce coboara vertical pe pmtea caudala a antebratului de la olecran

la pisiform, trece pe partea lateraHi a pisiformului pfma la extremitatea proximala ametacarpului IV, urea pe fata lateral a a pisiformlilui, apoi pe direqia §antului caudo­lateral al antebratului pana la tuberozitatea proximo-lateral a a radiusului.

Tendoanele f1exorilor falangieni

Repere: §anturile postero-Iateral §i postero-medial metapodiale.Proiecfie: inapoia §anturilor amintite din regiunea metacarpi ana palmara, tendonul

m. flexor digital profund fiind situat inaintea tendonului m. flexor digital superficial.

/ Mu~chii profunzi

Mu~chiul supraspinosRepere: spina scapulara, unghiul cervical al spetei, tlibercllilil mare cranial al

humerusului.

Proiecfie: 0 linie ce coboara de la unghiul cervical al spetei la 3-4 cm inpoia§antuilli cervico-scapular, spre tuberculul mare cranial al humeruslilui, apoi urea pedireqia spinei scapulare pana la marginea ventral a a cartilajului suprascapular pecare 0 urmare§te pana la unghiul cervical al spetei

Mu~chiul infraspinosRepere: spina scapulara, tuberculul mare caudal al humerusului.Proiecfie: 0 linie care coboara de la unghiul toracal al spetei la tuberculul mare

caudal al humerusului, apoi urca pe directia spinei scapulare pana la margineaventraUi a cartilajului suprascapular pe care 0 urmare§te pana la unghiul toracal alspetei.

Mu~chiul biceps brahial

RepeJ-e: articulatia scapulo-humerala,spaliul delto-pectoral, §antul brahio­antebrahial.

Proiecfie: 0 linie care pleaea de la articulatia scapulo-humerala, coborand pespatiul delto-pectoral pana la §antul brahio-antebrahial de unde urca paralel cu primalinie §i la distanta de 8-10 cm spre tuberculul mare caudal al humerusului

Anatomia animalelor domestice 67

Mu~chiul abductor lung al policeluiRepere: ~anlul caudo-Iateral al antebralului, extremitatea proximala a

metacarpului rudimental' medial.Proiecfie: 0 linie care pleaca din jumatatea ~anlului caudo-lateral al antebralului

la extremitatea metacarpului rudimentar medial, de unde urca oblic (la aproximativ2 - 2,5 cm), pentru a ajunge In treimea inferioadi a aceluia~i ~anl·

Mu~chiul interosos medianRepel-e: ~anlurile laterale §i mediale ale regiunii metapodiale.Proiecfie: pe ambele parti (Iaterala ~i mediala) lntre cele doua ~anluri (cranio­

lateral ~i postero-Iateral, respectiv cranio-medial ~i postero-medial) de sub carppana la nivelul buletului.

3.1.5. Mu~chii membrului pelvin

In regiunile bazinului §i coapsei, mu§chii membrului pelvin prezinta portiunicarnoase lntinse, cu forme geometrice §i structurale care Ie determina denumiri[oarte diferite.

Mu~chii superficiali

Mu~chiul gluteu superficialRepere: tuberculul coxal, tuberculul sacrat al iliumului, trochanterul al III -lea.Proieclie: 0 banda cu latimea de 4-5 cm. avand originea la aproximativ 10 cm

lnapoia tubercul ului sacrat ce coboara peste tochanterul mare ~iajunge la trochanterulal III-lea, r~prezinta porliunea caudala a mu§chiului. 0 banda foarte lngusta(aproximafiv 2 cm latime) care urea de la trochanterul al treilea spre tubercululcoxal, corespunde porliunii craniale a mu§chiului.

Mu~chiul gluteu mijlociu .Repel-e: tuberculul coxal, tuberculul sacrat al iliumului, trochanterul mare caudal

al femurului.

ProiecJie: 0 linie care pleaea de la trochanterul mare caudal spre un punct situatla 10 cm lnapoia unghiului sacrat al iliumului, apoi trecand prin respectivul unghi,depa~e§te creasta iliaca lntr-un semicerc cu raza de 15-20 cm pentru a atingetuberculul coxal, de unde se lndreapta spre trochanterul mare caudal.

Mu~chiul tensor al fasciei lata ( por!iunea musculara)Repel-e: tuberculul coxal, patela, trochanterul al III-lea.Proiecfie: 0 linie ce coboara de la tuberculii ventrali al unghiului extern al iliumului

la patela marcheaza marginea craniaHi, alta care une~te tuberculul coxal cutrochanterul al III-lea delimiteaza limita caudaHi, iar marginea ventraUi a portiuniimusculare este marcata de 0 linie ce une~te trochanterul al III-lea cu un punct situatlajumatatea distantei lntre unghiul extern al iliumului cu patela.

Mu~chiul biceps femuralRepere: tuberculul sacrat al iliumului, trochanterul al III-lea, patel a, originea

corzii jaretului, interlinia fesei ninia de mizerie", mai evidenta la animalelesubnutrite).

Proieclie: 0 linie ce pleaca de la originea corziijaretului, urca pe "Iiniade mizerie"pana la un punct situat la aproximativ 20 cm lnapoia unghiului sacrat al iliumului,

68 Gabriel Predoi - Cristian Belu

de unde coboara, trecfmd peste trochanterul mare caudal §i peste trochanterul al III­lea pentru a ajunge la patela. Ventral este delimitat de linia ce une§te patela cuoriginea corzii jaretului.

Mu~chiul semitendinos

Repere: "Iinia de mizerie", punctul fesei, originea corzii jaretului.Proiec[ie: limita laterala este data de "Iinia de mizerie". Medial este delimitat de

o Iinie ce pleaca lateral de baza cozii, trece prin tuberozitatea ischiatica ajungand pepartea mediala a originii corzii jaretului.

Mu~chiul semimembranos

Repere: baza cozii, coardajaretului, condilul medial al femurului.Proiec[ie: 0 linie ce coboara de la baza cozii peste tuberozitatea ischiatica pana

la parte a mediala a originii corzii jaretului, de unde urca spre condilul medial alfemurului, apoi catre baza cozii la aproximativ 4-5 cm medial de punctul de plecare.

Mu~chiul flexor lung al degetelor picioruluiRepere: marginea caudala a fetei mediale a tibiei.Proiecpe: 0 banda de 2-3 cm situata Inapoia acestei margini.Mu~chiul flexor lung al degetului mare

Repere: §anturile caudo-medial, §antul medio-Iateral §i caudo-Iateral.Proiec[ie: pe parteamediala se proiectcaza ca 0 banda de 2-3 cm Inaintea §antului

caudo-medial (ce prelunge§te proximal scobiturajaretului), Inapoia flexorului lungal degctelor; pe partea lateraHi se proiecteaza Intre §anturile medio-Iateral §i latero­caudal.

Mu~chiul extensor lung al degetelor picioruluiRepere: §antul cranio-medial, §antul cranio-Iateral al gambei, creasta tibiala.Proiec[ie: formeaza profilul anterior al regiunii gambei, fiind delimitat pe partea

mediala de fata mediala a tibiei prin §antul cranio-medial iar lateral este delimitatprin §antul cranio-Iateral de mu§chilll extensor digital lateral. In treimea proximalaa gambei mu§chiul se Ingllsteaza, fiind limitat medio-anterior de creasta tibiala.

Tendonullui trece prin inelcle (retinaculele) tibial, tarsian §i metatarsi an §i po ate fiurmarit pe fata anterioara a autopodiului pana deasupra regiunii coroanei.

Mu~chiul extensor lateral

Repere: §antul antero-Iateral al gambei, §antul medio-Iateral.ProiecJie: Intre cele doua §anturi, tendonlll traverseaza fata laterala a jaretlllui

pentru a se uni cu cel al precedentlllui In treimea mijlocie a fetei dorsale ametacarpului principal.

Mu~chii profunzi

Mu~chiul gluteu accesoriu

Repel-e: creasta iliaca, tuberculul coxal, trochanterul mare al femurului.ProiecJie: 0 linie ce pleaca de la jumatatea crestei iliace la trochanterul mare

cranial (convexitatea) al femurului, apoi ajunge pana la tuberculul coxal pentru a sedirija, In cele din urma, spre punctul initial.

Anatomia animalelor domestice 69

Coarda jaretuluiRepere: §anturile caudo-medial §i caudo-lateral ale regiunii gambei.Projeclje: intre cele doua §anturi, largindu-se u§or spre limita proximal a a regiunii

caudale a gambei.

3.1.6. Delimitarea articulatiilor membrelor,Articulatia scapulo-humeralaRepere: tuberculul mare cranial al humerusului.Projecpe: un cerc cu raza de 5-6 cm, centrat pe tuberculul mare cranial al

humerusului.

Articulatia humero-radio-ulnaraRepere: tuberozitatea superioara a radiusului.Projecpe: un cerc cu raza de 6-8 cm, centnit pe aceasta tuberozitate.Articulatia antebrahio-carpiana

Repere: tuberozitatea mediala a extremitatii distale a radiusului.Projecfje: 0 linie aproximativ orizonta~a la 1-2 cm sub pisiform.Articulatia medio-carpianaRepel-e: pisiformul.Projecpe: 0 linie orizontala la circa 1 cm sub pisiform.Articulatia carpo-metacarpianaRepere: extremitatea proximala a metacarpului rudimentar lateral.Projecpe: 0 linie orizontala tangenta la extreIllitatea respectiva.Articulatia metacarpo-sesamo-falangiana (articula!ia buletuluj)Repem: marii sesamoiziPldecpe: 0 linie orizontaHi lajumatatea sesamoizilorArticulatia interfalangiana proximalaRepel-e: marginea superioara a fibrocartilajului complementar.Projecfje: 0 linie orizontala tangenta la marginea respectiva a cartilajului.Articulatia coxo-femuralaRepere: tuberculul ventral al unghiului coxal, punctul fesei, marginea craniaHi a

mu§chiului biceps femural.Projecpe: un cerc cu raza de 5-6 cm centrat pc punctul de intretaiere a marginii

anterioare a bicepsului cu 0 linie ce une§te tuberculul ventral al unghiului coxal aliliumului cu punctul fesei.

Articulatia femuro-tibio-rotulianaRepere: rotula, tuberozitatea anterioara a tibiei, §antul antero-Iateral al gambei.Projecpe: un cerc cu raza de 8-10 cm centrat pe punctul de intreUiiere a liniei

tangente la marginea distala a patelei cu linia de prelungire a §antului antero-Iateralal gambei.

Articulatia tibio-tarsianaRepere: maleolele tibiale.

70 GabJiel Predoi - Oistian BelLI

Proiecpe: 0 linie pe axul vertical al tibiei, dusa la I em sub maleolele tibiale(mediala §i laterala).

Articulatia medio-tarsiana

Repere: trochleea astragali ana.Proiecfie: 0 linie orizontala ce trece prin extremitatea distaHi a §an!ului trochlcei

astragaliene.Articulatia tarso-metatarsiana

Repere: extremitatea proximala a metatarsului rudimentar lateral.

Proieclie: 0 linie orizontala tangenta la extremitatea respectiva.

3.2. BOVINE

3.2.1. Mu~chii capului

Planul cutanat al nasului

Repere: ZOna lips ita de peri (dominata de glande sudoripare) dintre narine §ibuza superioara.

ProiecJie: circumscrierea circumferintei respectivei zone.Mu~chiul orbicularul buzelorRepere: orificiul bucal.

Proiecpe: 0 banda musculara de I - 2 em injurul orificiului buca!.Mu~chiul ridicator nazo-Iabial

Repere: unghiul nazal al pleoapelor, comisura dorsala a narinei, comisura buzelor.ProiecJie: 0 linic ce pleaca de la unghiul nazal al pleoapelor, coboara la comisura

buzelor, apoi la comisura dorsala a narinei, de unde urea paralcl cu prima linie, sprcdosul nasului.

Mu~chiul ridicator propriu al buzei superioareRepere: tuberculul malar, comisura dorsala a narinei.

Proiecpe: 0 banda dc circa 1 em intre cclc doua repere.Mu~chiul caninRepere: comisurilc narinelor, tuberculul malar

Proieclie: doua linii divergente ce pleaea de la tuberculul malar spre comisurilcnarinelor.

Mu~chiul coborator al buzei inferioareRepere: tuberculul facial, comisura ventral a a narinci.

Proiecpe: doua linii paralele, la distanta de 1 em, unind cele doua puncte dereper.

Mu~chiul zigomaticRepere: crcasta zigomatica, comisura buzclor.

ProiecJie: 0 banda de 1 em unind cele doua pucte de reper.Mu~chiullacrimal

Repere: unghiul nazal al ochiului, tuberculul facial, creasta zigomatica.

Anatomia animalelor domestice 71

Proiecfie: 0 linie care pleaea de la unghiul nazal al p1eoapelor, perpendicular pecreasta zigomatidi, apoi spre tuberculul malar, de unde urea spre unghiul nazal alpleoapelor.

Mu~chiul orbicular al pleoapelorRepere: deschiderea palpebrala, marginea orbitei.Proiecfie: 0 linie circulara ce urmare§te marginea orbitei.Mu~chiul maseter

Repere: tuberculul facial, creasta zigomatiea, ramura recurbata §iramura vertical aa mandibulei, depresiunea premaseterina (rabordul mu§chiului maseter).

Proiecfie: 0 linie care urmare§te directia crestei zigomatice pana la tubercululmalar, coboara pe depresiunea premaseterina, apoi urmare§te marginea recurbata§i verticala a mandibulei pana la creasta zigomatica.

Mu~chiul coborator al buzei inferioare

Repere: margineainferioara a porliunii drepte aramurii mandibulare, depresiuneapremaseterina, comisura buzelor.

9

Fig. 3.4. Proieqia musculaturii capului la bovinel-mu>chiul orbicularul gurii; 2-mu>chiul rididtorpropriu al buzei superioare; 3-mu>chiul coboratorulbuzei superioare; 4-mu>chiul canin; 5-mu>chiuldilatator nazo-Iabial; 6-mu>chiul malar; 7- mu>chiulbuccinator; 8-mu>chiul zigomatic; 9-mu>chiulcoborJ.ror al buzei inferioare; 1O-mu>chiul maseter;ll-mu>chiul parotido-auricular; 12-mu>chiulzigomatico-auricular; 13-mu>chiul zigomatico­scutulaI'; 14-mu>chiul franto-scutular; 15-mu>chiulinterscutular; 16-mu>chiul cervico-scutular.

Proiecfie: 0 linie ceplead de la depresiuneapremaseterina sprc comisurabuzelor, la distanla de 2 emde marginea mandibulei,marcheaza marginea infe­rioara,o aIta linie paralela §ila distanla de 0,5 cm situatadeasupra liniei precedente,marcheaza limita dorsala.

Mu~chiul buccinatorRepere: tuberculul

malar, marginea superioara(dorsal a) a coboratorul ui

buzei inferioare, depresiu­nea premaseterina, comisurabuzelor, comisura ventrala anarineIor.

ProiecJie: a linie ce p1ea­ca de la tuberculul malar la

un punct situat lajumatateadistanlei dintre comisuraventral a a narinei §i comisu­ra buzelor, coboara apoi lacomisura buzelor, de undeurmare§te marginea dorsal a

72 Gabriel Predoi - Ciistian Be1u

a coboratorului buzei inferioare pana la depresiunea premaseterina, de unde urea latuberculul malar.

Mu~chiul frontalRepere: baza cornului, radacina arcadei orbitare.Proiecpe: limita lateral a corespunde unei linii care une§te baza cornului cu

radacina arcadei orbitare (apofiza zigomatica a frontalului), limita medialacorespunzand unei "degradari" musculare care nu poate fi delimitata cu precizie.

Mu~chiul interscutularRepere: cartilajul scutular, liniile temporale (creasta frontal a externa), radacina

arcadei orbitare.

Proiecpe: 0 linie ce pleaca de la cartilajul scutular perpendicular pe ereasta frontal aextern a, pe care 0 urmare§te pan a la radacina arcadei orbitare, de unde se indreaptaspre eartilajul scutular.

Mu~chiul fronto-scutularRepere: eartilajul scutular, areada orbitara (procesul zigomatic al frontalului),

arcada zigomatica.Proiecpe: 0 linie care pleaca de la cartilajul scutular la radacina arcadei orbitare,

urmare§te marginea ei caudal a pana la arcada zigomatiea de unde se indreapta sprecartilajul seutular.

Mu~chiul zigomato-scutularRepere: cartilajul scutular, extremitatea laterala a arcadei orbitare (procesul

zigomatic al frontalului).Proiecpe: 0 banda de I em, unind cele doua puncte de reper.Mu~chiul zigomato-auricularRepere: baza conchiei auriculare, extremitatea laterala a arcadei orbitare.Proiecfie: 0 banda de 1 cm unind cele doua puncte de reper.Mu~chiul parotido-auricularRepere: baza urechii, marginea caudala a ramurii verticale §i recurbate a

mandibulei.

Proiecpe: 0 banda de circa 1 cm ce coboara de la baza urechii, paralel cu ramuraverticala §i recurbata a mandibulei.

3.2.2. ~uschii gatului/ 'Mu~chiul omo-hioidian

Repere: unghiul mandibular, confluenta venei faciale, un punet situat la circa 10em de confluenta pe traiectul jgheabului jugular.

Proiecfie: 0 linie care pleaea de la unghiul mandibular la confluenta venei faciale,coboara pe jgheabul jugular la 10 cm, apoi se indreapta din nou spre unghiulmandibular.

Mu~chii sterno-hioidian ~i sterno-tiroidianRepel-e: prosternul, traheea, cartilajul tiroidian.

Anatomia animalelor domeslice 73

ProiecJie: 0 banda musculara de circa 6 cm lil1ime, situata pe partea ventrala atraheei, de la prostern la fetele laterale ale cartilajului tiroidian (sterno-tiroidian) §i,respectiv, fala ventral a a corpului hioidului (pentru sterno-hioidian).

Mu~chiul sterno-cefalic

Repere: prosternul,jgheabul jugular, unghiul mandibular.ProiecJie: doua linii paralele la distnla de 2-3 cm, unind prosternul cu unghiul

mandibular, linia dorsal a corespunzand jgheabului jugular.Mu~chiul brahio-cefalic (c1eido-mastoidian ~i c1eido-brahial)Repere: baza urechii, §anlul jugular, §anlul delto-pectoral, §anlul brahio­

antebrahial.

ProiecJie: 0 linie care coboara de la baza urechii pe linia apofizelor transversecervicale, trecand peste articulalia scapulo-humerala pana la extremitatea cranial aa §anlului brahio-antebrahial, de unde cobom'a la §anlul delto-pectoral, la §anluljugular, prin intermediul earuia ajunge la punctul de plecare.

Mu~chiul c1eido-transvers

Repere: apofizele transverse cervicale, articulalia scapulo-humerala, §anlu1brahio-antebrahial, acromionul, aripa atlasului (extremitatea latero-caudala).

Prf}iecJie: 0 linie care coboara de la aripa atlasului urmarind apofizele transversecervicale, pentru a ajunge la extremitatea cranial a a §anlului brahio-antebrahial, deunde urca (peste articulalia scapulo-humerala) la acromion, nivel de la care seorienteaza spre aripa atlasului.

Mu~chiul trapez

Repere: osul occipital (protuberanla occipitala externa), coarda ligamentuluicervical, scobitura grebanului, spina scapulara.

Proiecfie: 0 linie ce pleaea de la occipital, urmare§te coarda ligamentului cervical,apofizele spinoase toracale, pana la scobitura grebanului, de unde coboara latuberozitatea spinei scapulare, pe care 0 urmarqte pana la nivelul acromionului deunde urea la punctul de plecare.

Mu~chiul romboid

Repere: unghiul toracal al spetei, linia grebanului, unghiul cervical al spetei,coarda ligamentului cervis-al, treimea craniala a treimii anterioare a corziiligamentului cervic;al. ./

ProiecJie: 0 linie ce urea de la unghiul toracal al spetei perpendicular pe liniagrebanului, urmare§te apoi coarda ligamentului cervical pana la un punct situat lanivelul treimii craniale a treimii anterioare a corzii ligamentului cervical, de undecoboara la unghiul cervical al spetei, prelungindu-se pana la unghiul toracal.

74 Gabriel Predoi - Cristian Belu

3.2.3. Muschii trunchiului,Mu~chiul dintat ventral (cervical ~i toracal)Repere: apofiza transversa a axisului, unghiul cervical al spetei, unghiul toracal

al spetei, coasta a VIII-a, olecranul, apofizele transverse cervicale, §antul cervico­scapular.

Proicc[ie: 0 lillie ce urmare§le apofizcle transverse cervicale, plecand de la nivelul§antului cervico-scapular, pana la apofiza transversa a axisului, de unde urcarectiliniula unghiul cervical al spelei, trece la unghiul toracal al spetci de unde coboara sprearticulatia condro-costala a coastei a VIII-a, ulteriorindreptandu-se sprc olecran, lanivelul trecerii peste fiecare coasta, In trecerea spre olecran prezentand cate 0dintatura.

Mu~chiul ilio-costalRepere: tuberculul coxal, jum5.tatea spinei scapulare.Proiec[ie: doua linii pm'alele, la distanta de 4-5 cm una de alta, unind unghiul

coxal .eujumatatea spinei scapulare.Mu~chiul ilio-spinal (marele lung dorso-Iombar)Repere: cuspidul dorsal al tuberculului coxal, apofizele spinoase lombare §i

toracale, jumatatea spinei scapulare.Proiec[ie: 0 linie ce pome§te de lajumatatea spinei scapulare la cuspidul dorsal

al tuber~ulului coxal, trece prin unghiul sacrat al iliumului la apofizele spinoase alecarol' linii Ie urmare§te pan a la nivelul grebanului (limita anterioara).

Mu~chiul marele dorsal

Repere: creasta deltoidiana, unghiul coxal, unghiul toracal al spetei.Proiec[ie: 0 lillie care pleaca de la unghiul coxalla unghiul toracal al spetei, de

unde coboara spre olecran pana Intillne§te linia care une§te creasta deltoidiana cuunghiul coxal, linie pe care 0 urmare§te pan a la acest unghi.

Mu~chiul oblic extern al abdomenuluiRepere: tuberculul coxal, hipocondrul.Proiec[ie: 0 banda de 25 - 30 de cm centrata pc hipocondru, pomind de la

tuberculul coxal (numai portiunea musculara).Mu~chiul oblic intern al abdomenului

Repere: tubcrculul coxal, patela, cicatricea ombilicala.ProiecJie: 0 linie care urca de la rotliia la unghiul coxal, coborand apoi la cicatricea

ombilicala.

Zona aponevrotica abdominalaRepere: patela, olecranul, cicatricea ombilicala.ProiecJie: 0 linie care trece de la patela spre olccran, pana la nivelQl unei linii

perpendiculare ridicala de la nivelul cicatricci ombilicale, tredind apoi s)re inclulinghinal (comisura caudo-mediaUi).

Coarda flancului

Repere: tuberculul coxal, genunchiul uitimei coaste.

Anatol11ia anil11aJeJor dOl11estice 75

Proieclie: proeminenta liniara (cu dimensiuni variate) ce une§te cele doua punctede reper.

Golul flancului

Repere: tuberculul coxal, varful apofizelor transverse lombare, ultima coasta,coarda flancului.

Proiecfie: 0 linie ce urmarqte coarda flancului, de la tuberculul coxal pana laultima coasta, urmarind apoi marginea caudala a coastei pana la limita varfuluiapofizelor transverse lombare pe care 0 urmare§te pana la tuberculul coxal.

Panta flancului

Repel-e: coarda t1ancului, hipocondrul, tuberculul coxal, patela.

Fig. 3.5. Musculatura superficiala la bovinel-mu~chiul ridicator nazo-Iabial; 2-mu~chiul canin; 3-mu~chiul coborator al buzeisuperioare; 4-mu~chiul zigomatic; 5-mu~chiul maseter; 6-mu~chiul buccinator; 7­mu~chiul coborator al buzei inferioare; 8-mu~chiul deido-o'£QJ2ital; 9-mu~chiul deido­mastoidian; 1O-mu~chiul slerno-cefalic;ll-mu~chiul cleido-brahial;12-mu~chiultrapezcervical; 13-mu~chiul trapez cervical; 14-mu~chiul deltoid; 15-mu~chiul triceps brahial(pol1iunea lunga); 16-mu~chiul triceps brahial (pol1iunea laterala); 17-mu~chiul omo­transversar; 18-mu~chiul marele dorsal; 19-mu~chiul dinJat ventral cervical; 20-mu~chiiintercostali; 21-mu~chiul dinJat dorsal toracal (pol1iunea caudala); 22- mu~chiul oblicextern al abdomenului; 23-mu~chiul pectoral ascendent; 24-mu~chiul tensor al fascieilata; 25-mu~chiul gluteu mijlociu; 26-mu~chiul gluteu superficial; 27-mu~chiul bicepsfemural; 28-mu~chiul semitendinos; 29-mu~chiul extensor carpo-radial; 30-mu~chiulextensor digital comun; 31-mu~chiul extensor digital lateral; 32-mu~chiul extensorcarpo-radial; 33-mu~chiul flexorcarpo-ulnar; 34-mu~chiul fibular alill-Iea; 35-mu~chiulfibular lung; 36-mu~chiul extensor digital lateral; 37- mu~chiul flexor lung al degetuluimare; 38-mu~chiul interosos median; 39-tendoanele mu~chilor flexori digitali.

76 Gabriel Predoi - Oistian Belu

Proiec{ie: 0 linie care urea de la patel a la tuberculul coxal, urmare§te coardaflancului, apoi hipocondrul pana la nivelul unei linii care unqte olecranul cu patel a,pe care 0 urmare§te pana la punctul de plecare.

Mu~chiul pectoral descendentRepere: prosternul, §antul brahio-antebrahial, spatiul del to-pectoral.Proiec{ie: 0 linie care coboara de la prostern, pe linia mediana pana IntaIne§te

extremitatea ventral a a §antului brahio-antebrahial, apoi urea prin spatiul deIto­pectoral pana la prostern.

Mu~chiul pectoral transversRepere: sternul, marginea craniala §i marginea caudala (In plan vertical) a

antebratului.

Proiec{ie: doua linii aproximativ paraleIe, perpendiculare pe stern, una tangentala marginea craniala §i,alta la marginea caudala a antebratului.

Mu~chiul pectoral ascendentRepere: articulatia scapulo-humerala, xifisternul, vena subcutanata toracica.Proiec{ie: 0 linie care pOfl1qte de la xifistern spre creasta deltoidiana, urmarind

vena subcutanata toracica, pana sub brat, de unde se Intoarce pe linia de simetrie(zona descoperita fiind situaUi numai Inapoia articulatiei cotului).

3.2.4. Muschii membrului toracic,Mu~chiul deltoidRepere: creasta deItoidiana, unghiul toracal al spetei, acromionul.Proiecrie: 0 linie care coboara de la unghiul toracal al spetei la acromion, apoi la

creasta deItoidiana, de unde urea spre punctul initial.Mu~chiul supraspinosRepere: spina scapulara, articulatia scapulo-humerala, §antul cervico-scapular.ProiecJie: 0 linie care urmare§te spina scapulara pe toata Intinderea ei, pana la

nivelul articulatiei scapulo-humerale, de unde urea pe §antul cervico-scapular panala unghiul cervical al spetei.

Mu~chiul infraspinosRepere: spina scapulara, limita caudala a articulatiei scapulo-humerale, unghiul

toracal al spetei.

Proiecfie: 0 linie care coboara pe directia spinei scapulare pana Inapoia articulatieiscapulo-humerale, de unde urea la unghiul toracal al spetei.

Mu~chiul triceps brahialRepere: unghiul toracal al spetei, olecranul, §antul brahio-antebrahial, creasta

deltoidiana.

Proiecrie: 0 linie care coboara de la unghiul toracal al spetei la olecran, urmare§te§antul brahio-antebrahial pana la creasta deltoidiana, de unde se Indreapta spreunghiul toracal al spetei.

Anatomja anjmalelor domestjce 77

Porliunea lateral5 a tricepsului: 0 banda limitata ventral de §antul brahio­antebrahial §i dorsal de 0 linie curba cu concavitatea orientata ventral, ce une§tetuberozitatea olecraniana cu creasta deltoidiana.

Mu~chiul brahialRepere: §antul brahio-antebrahial, creasta deltoidiana, proeminenta insertiei

proximale a extensorului carpo-radiar.Proiecfie: 0 linie ce coboara de la creasta deltoidiana urmarind §antul brahio­

antebrahial pana intalne§te proeminenta extensorului carporadiar, apoi urca directla creasta deltoidiana.

Mu~chiul extensor carpo-radialRepel'C: marginea anterioara a radiusului (§antul antebrahial medio-cranial), §antul

brahio-antebrahial, §antul antebrahial cranio-Iateral.Proiec[ie: spatiul cuprins intre §antul cranio-medial §i cranio-Iateral de la nivelul

§antului brahio-antebrahial pana la jonctiunea carpo-metacarpiana.Mu~chiul extensorul degetului III

Repel'C: §antul antebrahial cranio-Iateral, §antul antebrahiallateral.Proiec[ie: jumatatea anterioara a spatiului dintre cele doua §anturi.Mu~chiul extensor comun al degetelor III ~i IVRepere: §antul antebrahial cranio-Iateral, §antul antebrhiallateral.Proiec[ie: jumatatea posterioara a spatiului cuprins intre cele doua §anturi.Mu~chiul extensor al degetului IVRepel'C: §antul antebrahiallateral, §antul antebrahial caudo-Iateral.Proiecfie: zona cuprinsa intre cele doua §anturi.Mu~chiul extensor carpo-ulnarRepeJ'C: olecranul, pisiformul, §antul caudo-Iateral al antebratului.Proiec[ie: spatiul cuprins intre §antul caudo-Iateral al antebratului §i 0 linie ce

coboara de la olecran la pisiform.Mu~chiul flexor carpo-ulnarRepere: olecranul, pisiformul, marginea mediala a radiusului (§antul caudo-medial

al antebratului).Proiecpe: 0 linie care coboara de la olecran la pisiform, apoi urea la distanta de

3 cm inapoia §antului caudo-medial (de la marginea radiusului).Mu~chiul flexor carpo-radialRepel'C: marginea mediala a radiusului (§antul caudo-medial al antebratului).Proiecfie: 0 linie care coboara de la axil a, urmarind marginea radiusului pana

sub pisiform, apoi urea paraJel §i la distanta de 3 cm inapoia radiusului pana lasubtioara.

Mu~chiul abductor lung al policelui •Repere: §antul lateral al antebratului, tuberozitatea proximo-mediala a

metacarpul ui.

78 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Fig. 3.6. Proiectia musculaturii superficiale la bovine

I-mu~chiul trapez cervical; 2-mu~chiul trapez toracal; 3-mu~chiul c1eido-occipital;4- l1lu~chiul c1eido-mastoidian; 5-l1lu~chiul sterno-cefalic; 6-mu~chiul omo-transversar;7-mu~chiul deltoid; 8-mu~chiul triceps brahial (pol1iunea lunga); 9-mu~chiul tricepsbrahial (pol1iunea laterala);1 O-mu~chiul marele dorsal; l1-mu~chiul din!at ventralcervical; 12-mu~chiul marele lung dorso-Iombar ~i iliocostal toracal; -13-mu~chiuloblic extern al abdomenului; 14-mu~chiul pectoral ascendent; 15-mu~chiul tensor alfasciei lata;16-mu~chiul gluteu mijlociu; 17-mu~chiul biceps femural; 18-mu~chiulsemitendinos; 19-mu~chiul extensor carpo-radiar; 20-mu~chiul extensor digital comun;21-mu~chiul extensor digital lateral; 22-mu~chiul extensor carpo-ulnar; 23-mu~chiulflexor carpo-radial; 24-mu~chiul flexor carpo-ulnar; 25-mu~chiul interosos median;26-tendoanele mu~chilor flexori digitali; 27-mu~chiul fibular alill-Iea; 28-mu~chiulextensor digital lung; 29-mu~chiul extensor digital lateraL

Proiec/,ie: 0 linie care coboara de la jumatatea §an1ului antebrahial lateral spretuberozitatea proximo-mediala a metacrapului, apoi urca pentru a ajunge laextremitatea distala a respectivului §ant-

Telldoanele flexorilor falangieniRepere: §an1ul metapodial caudal.Proieejie: Inapoia §antului sus-mentionat.Mu~chiul illterosos median

• Repere: §antul metapodial anterior §i §antul metapodial posterior.ProiecJie: Intre cele doua §anturi, zona delimitata prelungindu-se pe partea latcrala

a articulatiei buletului pana la jumatatea falangei L

Anacomia animalelor domeslice 79

3.2.5. Mu~chii membrului pelvin

Mu~chiul gluteu mijlociuRepere: tuberculu] coxal, trochanterul mare, unghiu] sacrat al iliumului.ProjecJie: 0 linie care coboara de la unghiul coxal la trochanterul mare, apoi

urca la unghiul sacrat al iliumului de la care urmare§te creasta i]iaca pana la punctul.de pornire (in partea antero-mediala a crestei i]iace realizeaza 0 u§oara expansiune).

Mu~chiul gluteu accesoriuRepere: tuberculul coxal, trochanterul mare, creasta iliaca.Projec!je: 0 linie care pleaca de la tubercuul coxal la partea laterala a

trochanterului, de unde urea spre un punct situat lajumatatea crestei iliace, apoi latuberculul coxal.

Mu~chiul tensor al fasciei lataRepere: tuberculul coxal, patel a, baza trochanterului mare.Projecpe: 0 linie care pleaca de la baza trochantcrului mare la tuberculul coxal,

de unde coboara la patela apoi urea spre baza trochanterului intr-o linie franta cudeschiderea caudo-ventrala.

Mu~chiul biceps femuralRepel-e: unghiul sacrat a] iliumlllui, trochanterul mare, patela, tuberozitatea

ischiatiea, baza corzii jaretului, baza cozii.ProjecJie: 0 linie cu concavitatea orientata cranial, coborand de la unghilll sacrat

al iliumului, peste trochanterul mare pana la pate]a, de unde se indreapta spre bazacorziijaretului, apoi urea, trecand pe partea lateral a a tuberozitatii ischiatice pana labaza cozii.

Mu~hiul semitendinosRepere: cllspidullateral al tuberozitatii ischiatice, linia bicipito-semitendinoasa

("linia de mizerie"), orginea corzii jaretului, creasta tibialii.Projecpe: 0 linie care coboal'a de la cllspiduJ lateral al tuberoziUitii ischiatice pe

interlinia bicipito-semitendinoasa pana la jumatatea ei, de unde se indreapta spreoriginea corzii jaretului, apoi pe pattea mediala, pana la extremitatea distal a a cresteitibiale, de unde se intoarce, urcand pana la originea corzii jaretului, apoi pe culmeafesei pana la tuberozitatea ischiatidi.

Mu~chiul semimembranosRepere: tuberozitatea ischiatica, culmea fesei, [ata mediala a articulaliei grasetului.PldecJie: 0 linie care eoboara de ]a tuberozitatea ischiatidi, pe euhnea fesei

pana pe partea mediala a originii eorzii jartelllui, apoi trece la partea mediala aarticulaliei grasetului, de unde se intoaree aproximativ paralel eu linia de origine §ila 3-5 cm lnaintea ei, pana la tuberozitatea ischiatica.

Mu~chiul gratiosRepere: simfiza ischio-pubiana, tuberozitatea proximo-mediala a tibiei,

ligamentul tibio-patcIar medial, ereasta tibiaHi, marginea anterioara a pubisului.

80 Gabriel Predoi - Cristian BelLi

Proiecfie: 0 linie care eoboara de la extremitatea eaudala a simfizei isehio-pubiene,spre ereasta tibiala, pana la fata mediani a artieulatiei grasetului, urea apoi pana latuberozitatea proximo-mediala a tibiei, prelungindu-se ulterior pana la margineaanterioara a pubisului.

Mu~chiul tibial anterior

Repere: ereasta tibiala.ProiecJie: 0 redusa zona de I em Uitime, situata pe partea lateraUi a erestei.Mu~chiul fibular allll-leaRepere: creasta §i marginea tibiei, §antul gambier antero-medial, §antul gambier

antero-Iateral.

Proiecfie: doua treimi anterioare din suprafata cuprinsa 'intre cele doua §anturi.Mu~chiul extensor al degetului III al picioruluiRepcre: §antul gambier antero-Iateral.Proiecfie: 'in fundul acestui §ant - treimea craniala.Mu~chiul extensor cornun al degetelor III ~i IV ale picioruluiRepere: §antul antero-Iateral al gambei (palpabil).Proiecfie: 0 zona de I cm situata pe partea anterioara a acestui §ant.Mu~chiul fibular lung

Repere: §antul antero-Iateral al gambei, tuberozitatea proximo-Iaterala a tibiei,tuberozitatea proximo-lateral a metatarsului.

Proiecfie: spatul triunghiular situat sub tuberozitatea proximo-Iateiala a tibiei,'injumatatea proximal a, prelungit apoi de la extremitatea distala a §antului pana latuberozitatea proximo-Iaterala a metatarsului.

Mu~chiul extensor al degetului IVai picioruluiRepere: §antullateral al gambei, §antul postero-Iateral al gambei.Proiecfie: spatiul cuprins 'intre cele doua §anturi, tendonullui prelungindu-se pe

parte a antero-Iaterala ajaretului §i a metatarsului pana la nivelul buletului.Mu~chii gernenii garnbei

Repere: tuberozitatea proximo-lateral a a tibiei, calcaneul, linia paralela cu solul,tangenta la baza patelei.

Proiecfie: 0 linie care coboara de la tuberozitatea proximo-Iaterala a tibiei laca1caneu, limitand 'inapoi §antul caudo-Iateral §i scobitura jaretului, apoi urca pepartea mediala pana la intersectia cu linia paralela cu solul, tangenta la baza patelei.

Mu~chiul solear

Repere: tuberozitatea proximo-lateral a a tibiei, originea corzii jaretului.Proiecjie: 0 banda musculara de 2 cm latime ce coboara dinapoia tuberozitatii

proximo-Iaterale a tibiei la originea corzii jaretului.Mu~chiul flexor lung al halucelui

Repere: §antul caudo-Iateral al gambei, scobitura jaretu]ui (lateral §i medial),limita caudala a marginii mediale a tibiei.

Proiecfie: pe partea laterala - spatiul cuprins 'intre §antul caudo-Iateral al gambei§i scobitura jaretului; pe partea mediala - spatiul cllprins 'intre tibie §i scobitura

Anatomia animalelor domestice 81

jaretului (pe suprafata respectiva proiectandu-se §i flexorul lung al degetelorpiciorului §i mu§chiul tibial anterior, vezi mai jos).

Mu~chiul flexor lung al degetelor picioruluiRepere: originea corzii jarteului, depresiunea subpoplitee.Proiecfie: redus spatiu situat 'intre depresiunea subpoplitee §i originea corzii

jaretului, prelungita distal cu un tendon ce trece pe partea mediala ajaretului panala nivelul scobiturii tarso-metatarsiene.

Mu~chiul tibial posteriorRepere: scobiturajaretului.Proiecfie: 0 redusa zona corespunzand limitei exterioare a scobiturii, zona mulata

pe fata caudala a mu§chiului flexor lung al halucelui.

3.3. SUINE

La suine, proiectia mu§chilor este mai dificila dedit la restul speciilor domesticedatorita stratului de tesut adipos subcutanat care mascheaza majoritatea punctelorde repel', delimitarea lor fiind aproximativa (fig. 3.7.; fig. 3.8.).

3.3.1. Mu~chii capului

Mu~chiul rididitor nazo-Iabial este plasat 'in partea dorso-Iaterala ajumatatiirostrale a botului.

Repere: un punct situat lajumatatea regiunii nazale, pmtea laterala a circumferinteibureletului rostral.

Mu~chiul ridid'itor propriu al buzei superioare, redus, este plasat 'in partealatero-dorsala a fetei.

Repere: unghiul nazal al pleoapelor, partea dorsala a bureletului rostral.Mu~chiul canin ~i mu~chiul coborator al buzei superioare, sunt situati ventral

'in raport cu mu§chiul precedent.Repere: extremitatea dorsala a marginii rostrale a mu§chiului maseter, narina

corespunzatoare.Mu~chiul maseter, relativ masiv, ocupa fata laterala a ramurii recurbate a

mandibulei.

Repere: ramura recurbata a mandibulei, §antul premaseterin, creasta faciala.

3.3.2. Mu~chii gatului

Datorita atat stratului de grasime, cat §i scurtimii gatului, dintre mu§chii gatuluinu se pot proiecta (§i ace§tia cu aproximatie) decat:

Mu~chiul trapez cervical, mai redus decat trapezul toracal, ocupa treimea caudo­dorsala a gatului.

Repere: protuberanta occipitala, articulatia scapulo-humerala, linia ce une§teprotuberanta occipital a cu baza cozii.

-82 Gabliel Predoi - Clistian Belu

2

Fig. 3.7. Musculatura superficiala la suine1-mu~chiul ridicator propriu 011buzei superioare; 2-mu~chiul canin; 3-mu~chiulcoborator propriu 011buzei superioare; 4-mu~chiul buccinator; 5-mu~chiul coborator011buzei inferioare; 6-mu~chiul maseter; 7-mu~chiul temporal; 8-mu~chiul trapezcervical; 9-mu~chiul c1eido-occipital; 1O-mu~chiul cleido-mastoidian; 11-mu~chiulsterno-hioidian;12-mu~chiul omo-transversar; 13-mu~chiul pectoral prescapular; 14­mu~chiul cleido-brahial; 15-mu~chiul trapez toracal;16-mu~chiul deltoid; 17-mu~chiultriceps brahial (pol1iunea lunga); 18-mu~chiul triceps brahial (p0'1iunea laterala); 19­mu~chiul marele dorsal; 20-mu~chiul tensor 011fasciei antebrahiale; 21-mu~chiulpectoral ascendent; 22-mu~chiul dintat ventral cervical; 23-mu~chiul dintat dorsaltoracal (p0'1iunea caudala); 24-lnu~chiul oblic abdominal extern; 25- mu~chiul marelelung lombar; 26-mu~chiul tensor 011fasciei lata; 27-mu~chiul gluteu mijlociu; 28­mu~chiul gluteu superficial; 29-mu~chiul biceps femural; 30-mu~chiul semitendinos;31-mu~chiul extensor carpo-radiar; 32-mu~chiul extensor digital comun; 33-mu~chiulextensor digital lateral; 34-mu~chiul extensor carpo-ulnar; 35-mu~chiul fibular 011treilea;36-mu~chiul fibular lung; 37-mu~chiul solear.

Mu~chiul brahio-cefalic (mu§chiul cleido-occipital §i cleido-mastoidian) estesituat oblic pe pattea lateraHi a gatului.

Repere: baza urechii, articulatia scapulo-humeraHi.

Mu~chiul sterno-cefalic (mu§chiul sterno-mastoidian), redus, plasat paralel cumarginea ventral a a mu§chiului brahio-cefalic.

Repere: articulatia temporo-mandibulara, prosternul.

Mu~chiul sterno-hioidian, foarte dezvoltat, este plasat pe fata ventrala a gatului.Repere: prosternul, unghiul mandibular.

3.3.3. Muschii trunchiului,Mu~chiul trapez toracal, mai dezvoltat decaL trapezul cervical, este foarte intins.

Repere: un punct situat la jumatatea unei linii orizontale care une§te baza urechii cu baza

cozii, un punct situat lajumatatca unci linii verticale ce une§te pliul cotului cu linia grebanului.

Anatomia animalelor domeslice 83

Fig. 3.8. Proiectia musculaturii superficiale la suine

l-mu?chiul trapez cervical; 2-mu?chiul c1eido-occipital; 3-mu?chiul c1eido-mastoidian;4-mu?chiul sterno-hioidian; 5-mu?chiul omo-transversar; 6-mu?chiul trapez cervical;7-mu?chiul deltoid; 8-mu?chiul triceps brahial (pol1iunea lunga); 9-mu?chiul tricepsbrahial (portiunea laterala); 10-mu?chiul marele lung dorso-Iombar; ll-mu?chiulmarele dorsal; 12-mu?chiul dintat dorsal toracal; 13-mu?chiul dintat ventral toracal;'14-mu?chiul pectoral ascendent; 15-mu?chiul oblic abdominal extern; 16-mu?chiulgluteu mijlociu;17-mu?chiul tensor al fasciei lata; 18-mu?chiul gluteu superficial; 19­mu?chul biceps femural; 20-mu?chiul semitendinos.

Mu~chiul marele dorsal, foarte dezvoltat, este plasat pe peretele lateral altoracelui.

Repen:: un punct situat in treimea inferioara a marginii caudale a tricepsului,

deasupra olecranului, 0 linie dusa din acela§i punct la tuberculul coxal, marginea

caudala a tricepsului, 0 linie dusa de la baza urechii la baza cozii pfma la intersecliacu prelungirea liniei tricipitale.

Mu~chiul pectoral ascendent, este situat pe fala ventro-Iaterala a regiuniixifoidiene.

Repere: un punct situat in treimea inferioara a marginii caudale a tricepsului

brahial, prepulul (orificiul prepulial).

Mu~chiul oblic extern al abdomenului, plasatpe peretele lateral al abdomenului

in regiunea hipocondrului.

Repere: un punct situat In treimea ventrala a marginii caudale a tricepsului brahial,

unghiul cranial al fosei paralombare, unghiul coxal, olecranul.

Mu~chiul oblic intern al abdomenului, lat, plasat pe parte a laterala a

abdomenului sub mu§chiul oblic extern, are 0 forma aproape patrulatera.

Repere: ultima coasta, hipocondrul, linia alba, unghiul coxal, 0 linie ce une§teunghiul coxal cu marginea anterioara a pubisului.

84 Gabriel Predoi - CIistian Belu

Mu~chiul ilocostal toraco-Iombar, fa§ie ingusta ce une§te unghiul coxal cu unpunct situat la jumatatea verticalei ce une§te articulatia scapulo-humeraH'i cu grebanul.

Mu§chiul mareJe lung toraco-Iombar este situat dorsal de precedentul.Repere: linia spinarii, 0 linie care une§te unghiul coxal cu un punct situat la

jumatatea verticalei dintre articulatia scapulo-humerala §i greban.

3.3.4. Muschii membrului toracic,Mu§chiul triceps brahial este situat cranio-dorsalin raport de olecran.Repere: olecranul, articulatia scapulo-humerala, greban, unghiul toracal al spetei.Mu~chiul deltoid, greu de delimitat §iplasat dorso-lateral de articulatia scapulo-

humerala.

Mu~chiul supraspinos se gase§te plasat inaintea verticalei care unqte articulatiascapulo-humerala cu grebanul, pana la unghiul cervical al spetei (cand este palpabil).

Mu~chiul infraspinos, este plasat inapoia aceleea§i verticale cervicale, pana launghiul toracal al spetei (cand este palpabil).

Restul mu§chilor ~u se pot delimita, proiectia lor deducandu-se din pozitiacunoscuta de la diseqie.

3.3.5. Mu~chii membrului pelvin

Mu~chiul gluteu mijlociu, este relativ SCUtt, dar gros.Repere: tuberculul coxal, articulatia coxo-femurala, un punct situat dorsal de

tuberculul coxal pe linia ce une§te protuberanta occipital a externa cu baza cozii.Mu~chiul gluteo-biceps (mu§chiul gluteu superficial unit cu mu§chiul biceps

femural) este situat in jumatatea latero-mediala a coapsei.Repere: un punct situat dorsal de tuberculul coxal pe linia ce une§te protuberanta

occipitala externa cu baza cozii, alt punct situat la egala distanta intre punctulprecedent §i baza cozii, articulatia coxo-femurala, scobitura fesei.

Mu~chii semitendinos §i semimembranos sunt situati pe culmea fesei.Mu~chiul tensor al fasciei lata, este foarte dezvoltat. Puncte de reper: tuberculul

coxal, articulatia coxo-femurala, rotula.Restul mu§chilor nu se delimiteaza.

3.4. CANIDE

Proieqia mu§chilor la canide apare mai diferita, pe de 0 parte, data fiindvariabilitatea de talie in funqie de rasa, iar pe de alta parte, datorita dezvoltariiexcesive a mu§chiului pielos. Din aceste moti ve, la aceasta specie se vor indicadoar punctele de reper, forma §i orientarea aproximativa a mu§chiului (fig. 3.9.; fig.3.10.).

Anatomia animalelor domestice 85

Fig. 3.9. Musculatura superficiala la canide1-mu?chiul ridicator nazo-Iabial; 2-mu?chii canin ?i ridicator propriu al buzeisuperioare; 3-mu?chiul malar; 4-mu?chiul zigomatic; 5-mu?chiul temporal; 6-mu?chiulmaseter; 7-mu?chiul cleido-cervical; 8-mu?chiul sterno-cefalic;' 9-mu?chiul sterno­mastoidian; 10-mu?chiul c1eido-brahial; 11-mu?chiul trapez cervical; 12-mu?chiulomo-transversar; 13-mu?chiul deltoid; 14-mu?chiul triceps brahial (pol1iunea lung;!);15-mu?chiul triceps brahial (p0i}iunea lateral;!); 16-mu?chiul trapez cervical; 17­mu?chiul marele dorsal; 18-mu?chiul pectoral profund; 19-mu?chiul oblic extern alabdomenului; 20-mu?chiul croitor; 21-mu?chiul gluteu mijlociu; 22-mu?chiul gluteusuperficial; 23-mu?chiul biceps femural; 24-mu?chiul semitendinos.

Proieclia mu~chiului cutanat (pielos)Mu§chiul pielos la canide este extrem de dezvoltat, Intinzandu-se pe 0 vasta

portiune din zona toraco-abdominala pana In regiunea fetei, putand fi sistematizatIn: mu§chiul cutanat al fetei, mu§chiul cutanat al gMului (Impreuna form and platis­ma), mu§chiul sfincter profund al gatului, mu§chiul cutanat omo-brahial §i mu§­chiul cutanat al trunchiului.

Mu~chiul cutanat al felei, format dintr-o multitudine de benzi §i fa§ii musculare,acopera partea latero-ventrala a capului, In continuarea mu§chiului pielos al gatului,avand 0 forma de lama musculara aproximativ triunghiulara.

RCpCI"C: comisura buzelor, articulatia temporo-mandibulara, unghiul mandibular.Mu~chiul cutanat al gatului cu aspect de lama musculara groasa, triunghiulara,

continua caudo-dorsal pielosul fetei.RCpCI"C: marginea ventral a a mandibulei, gatul condilului mandibular, un punct

situat pe ligamentul nucalinapoia bazei urechii §iun punct situat la nivelul grebanului.

86 Gabriel Predoi - CIistian Belu

Mu~chiul sfincter profund al gatului, reprezentand planul profund al pielosului,este format din faseicule de§irate, orientate oblic ventro-caudal pe partea ventro­lateraHi a gatului ..

Repere: prostemul, laringele, un punct situat lajumatateacorzii ligamentului cervical.Mu~chiul cutanat omo-brahial este excesiv de subtire, uneori fiind reprezentat

de reduse fa§ii museulare pe suprafata bicepsului brahial.Mu~chiul cutanat al trunchiului, cu aspect de mu§chi lat, excesiv de dezvoltat,

se gase§te plasat pe peretcle lateral al trunchiului §i abdomenului.Repere: patela, unghiul sacrat al iliumului, ligamentul supraspinos toraco-Iombar,

un punct situat la nivelul grebanului, olecranul.

3.4.1. Mu~chii capului

Mu~chiul orbicular al gurii este reprezentat de 0 banda musculara de 0,5 - 2.cm latime (In functie de talie) in jurul orificiului bucal.

Repere: orificiul bucal.Mu~chiul rididitor nazo-Iabial este reprezentat de 0 banda de 2-4 cm orientaUi

oblic rostro-ventral.

Repere: unghiul nazal al ochiului, un punct situat pe dosul nasului, lajumatateadistantei dintre nas §i frunte, narina §i un punct situat lajumatatea distantei dintrenarina §i buza superioara.

Mu~chiul canin are aspect de banda orizontala de 1 - 3 cm.Repere: extremitatea rostral a a arcadei zigomatice §i un punct situat la jumatatea

distantei dintre narina §i buza maxilara.Mu~chiul buccinator, relativ redus, de forma patrulatedi, este situat intre

comisura buzelor §i marginea rostrala a mu§chiului maseter.Repere: marginea rostrala a mu§chiului maseter, comisura buzelor, un punet

situatin treimea ventral a a marginii rostrale a mu§chiului maseter, extremitate rostraHia arcadei zigomatice.

Mu~chiul zigomatic cu aspect de Hi§ie fina musculara de 0,5-1 cm, este situatin regiunea buccinatorie.

Repel-e: comisura buzelor, limita rostrala a bazei urechii.Mu~chiul temporal este plasat in fosa temporala.Repel-e: arcada zigomatica, creasta sagitala, linia temporala.Mu~chiul maseter: marginea ventrala a arcadei zigomatice pc toaUi lungimea

ei, unghiul mandibular, ramura mandibulara.Mu~chiul parotido-auricular, are aspect de fa§ie musculadi vertical a de 0,3 - 1

cm latime, situata sub baza urechii.Repel-e: partea laterala a bazei urechii.Restul mu§chilor capului, datorita dimensiunilor reduse, nu se delimiteaza.

3.4.2. Mu~chii gatului

Mu~chiul trapez cervical, cu aspect triunghiular, este situat pe pmtealateraHia gatului.Repel-e: spina scapulara, acromionul, un punct situat lajumatatea ligamentului nucal.

Anatomia animalelor domestice 87

Mu~chiul c1eido-cervical, triunghiular, cu baza cranio-dorsaHi, este situat pepartea lateral a a gatului.

Repere: un punct situat in treimea proximala a fetei anterioare a bratului, unpunct situat la jumatatea ligamentului nucal, un punct la 2 - 5 cm de extremitateacraniala a ligamentului nucal.

Mu~chiul sterno-cefalic, are aspect de fii§ie musculara paralela cu margineaanterioara a mu§chiului cleido-cervical.

Repere: extremitatea anterioara a stemului, protuberanta occipital a, baza urechii.Mu~chiul romboid cervical, dispus sub trapezul cervical, de forma relativ

triunghiulara, este situat (prin marginea dorsala) pantlel cu ligamentul nucal,Repere: unghiul cervical al spetei, ligamentul nucal, protuberanta occipitala.Mu~chiul splenius, relativ triunghiular, Cll baza orientata cranial, este acoperit

de mu§chiul trapez cervical §i partial de mu§chiul cleido-cervical.Repere: unghiul cervical al spetei, protuberanta occipitalaextema, aripa atlasului.Mu~chiul din1at ventral cervical, de aspect triunghiular cu baza la nivelul

apofizelor transverse cervicale, este situat lajumatatea caudo-ventrala a fetei lateralea giitului, sub mu§chiul trapez cervical.

Repere: unghiul cervical al spetei, apofizele transverse cervicale incepand de laa III-a vertebra cervicala.

Fig.3:10. Proieqia musculaturii superficiale la canide 'Ifl-ll1u~chiul cleido-cervical; 2-ll1u~chiul sterno-cefalic; 3-ll1u~chiul sterno-rnastoidian;4-ll1u~chiul trapez cervical; 5-mu~chiul orno-transversar; 6-ll1u~chiul cleido-brahial;7-mu~chiul deltoid; 8-ll1u~chiul trapez toracal; 9-mu~chiul triceps brahial (pol1iunealunga); 10-ll1u~chiul triceps brahial (poqiunea Iaterala); 11-ll1u~chiul marele dorsal;12-ll1u~chiul pectoral profund; 13-ll1u~chiul oblic extern al abdomenului; 14-ll1u~chiulGoitor; 15-mu~chiul gluteu ll1ij lociu; 16-ll1u~chiul gluteu superficial; 17-ll1u~chiulbiceps.

88 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Mu~chii sterno-hioidian §i sterno-tiroidian sunt reprezenta1i de 0 fina bandamusculara situata pe partea ventral a a traheei.

Repere: extremitatea anterioara a sternului, cartilajul tiroid.~an!ul jugular este putin evident, venajugulara Incruci§and superficial mu§chiul

sterno-cefalic cu aproximatie lajumaratea lui, pentru a se pIasa pat'alel cu jumatateasuperioara a marginii lui anterioare.

Restul mu§chilor cervicali, In general nu se delimiteaza.

3.4.3. Muschii trunchiului,Mu~chiul trapez toracal este mult mai bine reprezentat comparativ cu celelalte

specll.Repere: un punct situat la limita dintre treimea mijlocie §i dorsala a spinei

scapulare, grebanul (apofiza spinoasa a celei de-a III-a vertebre cervicale), treimeacaudal a a ligamentului supraspinos (segmentul toracal).

Mu~chiul marele dorsal, latit, triunghiular, este situat pe partea laterala aperetelui toracal.

Repel'C: un punct situat In treimea mijlocie a marginii caudale a bicepsului brahial,unghiul toracal al spetei, unghiul coxal, apofizele spinoase toracale §i lombare.

Mu~chiul oblic extern al abdomenului este un mu§chi latit, situat pe partealaterala a peretelui abdominal.

Repel'C: un punct situat In treimea mijlocie a marginii caudale a bicepsului brahial,marginea ventrala a mu§chiului marele dorsal, unghiul coxal, apendicele xifoidian,linia alba. Portiunea musculara este delimitata ventral de 0 linie ce pleaca de lajumatatea sternului lajumatatea marginii anterioare a mu§chiului croitor.

Mu~chiul oblic intern al abdomenului, aproximativ trapezoidal, foarte HiVt,este dispus pe partea laterala a pereteJui abdominal, sub mu§chiul oblic extern alabdomenului.

Repere: unghiul coxal, varful apofizelor transverse lombare, hipocondrul,xifisternul, linia alba. Portiunea musculara este limitata ventral de 0 linie ce une§teun punct la jumatatea hipocondrului cu un punct situat la jumatatea mu§chiuluicroitor.

Mu~chiul pectoral ascendent, aproximativ triunghiular, este a§ezat pe parteaventro-laterala a peretelui toracal.

Repere: un punct situat In treimea mijlocie a marginii caudale a mu§chiului bicepsbrahial, un punct situat pe partea ventrala a abdomenului la jumatatca disranteidintre xifistern §i cicatricea ombilicala, 0 linie mediana trecand prin stern.

Mu~chiul pectoral descendent, redus, are aspect de banda musculara dispusasuperficial, de 1-4 cm (In func1ie de talie).

Repel'C: extremitatea rostral a a sternului, creasta humerusului.Mu~chiul pectoral transvers, aproximativ patrulater, este situat In regiunea

axilo-pectorala.Repere: sternul, fata mediala a articulatiei humero-radio-ulnare.

Anatomia animalelor domestice 89

Mu~chiul iliocostal toraco-Iornbar este reprezentat de 0 banda de 2 cm careune§te tuberculul coxal cu un punct situat lajumatatea spinei scapulare.

Mu~chiul rnarele lung toraco-Iornbar este situat paralel §i lateral de apofizelespinoase ale vertebrelor toracale (§antul vertebro-costal) §i lombare.

Repere: un punct situat la jumiitatea spinei scapulare, un punct situat laextremitatea lateral a a crestei iliace, ligamentul supraspinos.

3.4.4. Musehii membrului toracie,Mu~chiul supraspinos, acoperit complet de mu§chiul trapez cervical, este plasat

inaintea spinei scapulare.Repere: unghiul cervical al spetei, spina scapulara, articulatia scapulo-humerala.Mu~chiul deltoid, foarte dezvoltat, prezinta doua portiuni (acromiala §i

scapulara) §i este situat pe partea laterala a articulatiei scapulo-humerale.Repere: un punct situat in treimea dorsala a spinei scapulare, spina scapulara,

acromionul §i paracromionul, creasta deltoidiana.

Mu~chiul infraspinos este situat inapoia spinei scapulare, fiind partial acoperitde deltoid §i de trapezul toracal.

Repere: unghiul toracal al spetei, spina scapulara, articulatia scapulo-humerala.Mu~chiul triceps brahial are 0 forma triunghiulara fiind situat in unghiul

scapulo-humeral.Repere: jumatatea marginii caudale a spetei, olecranul, articulatia scapulo­

humerala.

Mu~chiul biceps brahial este situat pe partea anterioara a bratului, fiind acoperitde mu§chiul cleido-brahial.

Repere: articulatia scapulo-humerala, fata craniala a articulatiei humero-radio­ulnare, §antul pectoral lateral.

Mu~chiul brahial, acoperit de mu§chiul triceps brahial, ajunge subcutan la pliulcotului, inaintea articulatiei humero-radio-ulnare.

Mu~chiul extensor carpo-radial este situat pe fata anterioara a radiusului.Repere: articulatia humero-radio-ulnara, extremitatea proximala a metacarpelor,

§antul antebrahial cranio-medial §i §antul antebrahial cranio-Iateral.

Mu~chiul flexor carpo-ulnar este format din doua portiuni (humeraHi §i ulnara)§i este plasat pe partea caudo-laterala a antebratului, fiind partial acoperit de flexoruldigital superficial.

Repere: articulatia humero-radio-ulnara, pisiformul.Mu~chiul extensor carpo-ulnar este plasat pe parte a laterala a ulnei.Mu~chiul extensor digital cornun este plasat pe partea cranio-laterala a

antebratului.

Repere: §antul antebrahial cranio-lateral §i §antul antebrahial caudo-lateral,tendoanele ajungand pana la degete.

Mu~chiul extensor digital lateral este plasat in §antul antebrahial caudo-lateral.

90 GablieJ Predoi - Cristian Belu

3.4.5. Mu~chii membrului pelvin

Mu~chiul gluteu superficial, redus, este dirijat spre extremitatea caudaHi asacrumului

Repere: osul sacrum, prima vertebra caudaHi, trochanterul mare.Mu~chiul gluteu mijlociu este scurt, puternic §i lipsit de portiunea lombara.Repere: creasta iliaca, spina iliadi dorso-craniaHi, spina iliaca ventro-craniala,

trochanterul mare.

Mu~chiul tensor al fasciei lata, are aspect de banda musculara de 3-6 cm.Repere: spina iliad. ventro-caudala, patela.Mu~chiul croitor (portiunea patelara), are aspect de banda musculara de 3-7

cm, este situat paralel cu marginea craniala a mu§chiului tensor al fasciei lata.Repel-e: spina iliaca ventro-craniala, patela.Mu~chiul biceps femural are un aspect relativ triunghiular, cu baza injos.Repere: tuberozitatea ischiatica, patela, scobitura poplitee.Mu~chiul semitendinos, redus, este situat pe partea ventro-laterala a culmei

fesei.

Repel-e: tuberozitatea ischiatica, creasta tibiala.

Mu~chiul semimembranos, mult mai dezvolatat, prezinta doua portiuni(femurala §i articulara) §i ocupa partea caudo-mediala a culmei fesei.

Repere: tuberozitatea ischiatica, fata mediala a articulatiei femuro-tibiale.Mu~chiul gratios este situat pe partea mediala, apare mai ingust decat la restul

speciilor prezentate.Repel-e: linia simfizara, fata mediala a coapsei.Mu~chiul tibial cranial, voluminos, acoperind restul extensorilor digitali, este

plasat inaintea tibiei.

Repel-e: creasta tibiala, §antul cranial lateral al gambei.Mu~chii extensori digitali sunt a§ezati la nivelul §antului cranio-lateral al

agmbei.

Mu~chii gastrocnemieni, ocupa planul profllnd al scobitllrii poplitee.Mu~chii caudali ai gambei sunt situati inapoia tibiei.

3.5. FEliNE SllEPORIDE,La feline §i leporide, datorita suprafetei corporale restranse §i datorita faptului

ca elemente1e de reper pot fi evidentiate doar prin palpare (fiind mascate de inve1i§lIlpilos), proiectia mllsclilaturii la nivellil pielii se face relativ dificil §i nu are mareimportanta practica.

Totll§i, in linii mari, proiectia mu§chilor la feline este asemanatorae cu cea de lacanide, specia cea mai apropiata din punct de vedere filogenetic.

Leporidele prezinta, insa, unele particularitati legate de morfologia suportuluianatomic §i acesta, la randlillui, influentat de modul specific de locomotie.

Anatomia animalelor domestice 91

Fig. 3.11. Musculatura superficiala la leporide1-mu~chiul ridicator nazo-Iabial; 2-mu~chiul zigomatic; 3­mu~chiul zigomatico-auricular; 4-mu~chiul maseter; 5­mu~chiul cleido-mastoidian; 6-mu~chiul sterno-hioidian;7-mu~chiul sterno-cefalic; 8-mu~chiul trapez cervical; 9­mu~chiul omo-transvers; 1O-mu~chiul c1eido-transvers; 11­mu~chiul deltoid; 12-mu~chiul c1eido-brahial; 13-mu~chiulbrahial; 14-mu~chiul triceps brahial (poi}iunea lateraI5l;15­mu~chiul infraspinos; 16-mu~chiul marele rotund; 17­mu~chiul trapez toracal; 18-mu~chiul pectoral profund; 19­mu~chiul marele dorsal; 20-mu~chiul dintat ventral toracal;21-mu~chiul oblic abdominal exern; 22-mu~chiul marelelung dorsa-lombaI'; 23 - mu~chiul tensor al fasciei lata;24-mu~chiul gluteLi mijlociu; 25-mu~chiul gluteusuperficial; 26-mu~chiul gluteo-femural; 27-mu~chiulbiceps femural; 28-mu~chiul semitendinos.

Fata dosala a capu­lui este marcata de pre­zenta a trei arii de pro­iectie musculara net de­limitate. Astfel, 0 zona

patrulatera cuprinsaintre marginile medialeale cartilajelor scutula­re, apartine mu§chiuluiinterscutular, iar cateo banda musculara de

fiecare parte a planuluimedian ce une§te extre­mitatea rostral a a carti­

lajului scutular cu apo­fiza zigomatica a osuluifrontal apartin mu§­chiului fronto-scutu­lar.

Mu§chii ce se potproiecta relativ u§or pepartea laterala a capuluisunt reprezentati, inprimul rand, de mu§­chii orbicularul gurii§i orbicularul pleoa­pel or, care apar subforma unor benzi de a­

proximativ 0,5 cmlatime ce circumscriu

respectivele orificii. Mu§chiul rididitor nazo-Iabial se poate proiecta sub formaunei benzi de aproximativ 2-3 cm lapme ce incruci§eaza oblic ventro-rostral regiuneamaxiladi. Marginea caudala a acestei benzi poate fi delimitata cu aproximatie de 0linie care une§te unghiul palpebral nazal cu comisura buzelor. Avand acelea§i reperedelimitati ve ca §i la celelalte specii, aria de proiectie a mu§chiului maseter dominafata laterala a capului. Doua benzi musculare inguste (O,7-Jcm latime), orientateaboro-rostral, de la baza cartilajului auricular, una spre comisura buzelor §i cealaltaspre marginea ventrala a treimii rostrale a portiunii orizontale a ramurii mandibulare,constituie proiectia mu§chilor zigomatic, respectiv zigomatico-auricular.

La nivelul zonei cervicale, aria de proieqie cea mai intinsa este cea a mu§chiuluitrapez care are aspeetul unui triunghi a carei latura ventral a unqte baza urechii eu

92 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Fig. 3.12. Proieclia musculaturii superficiale la leporide1-mu~chiul ridicator nazo-Iabial; 2-mu~chiul zigomatic; 3­mu~chiul zigomatico-auricular; 4-mu~chiul maseter; 5­mu~chiul cleido-mastoidian; 6-mu~chiul sterno-hioidian;7-mu~chiul sterno-cefalic; 8-mu~chiul trapez cervical; 9­mu~chiul omo-transvers; 1O-mu~chiul c1eido-transvers; 11­mu~chiul cleido-brahial; 12-mu~chiul biceps brahial; 13­mu~chiul deltoid; 14-mu~chiul triceps brahial (p0l1iunealaterala);15-mu~chiul infraspinos; 16-mu~chiul marelerotund; 17-mu~chiul trapez toracal; 18-mu~chiul pectoralprofund;19-mu~chiul marele dorsal; 20-mu~chiul dinratventral toracal; 21-mu~chiul oblic abdominal exern; 22­mu~chiul marele lung dorso-Iombar; 23-mu~chiul tensoral fasciei lata; 24-25-mu~chii gluteu mijlociu ~i gluteusuperficial; 26- mu~ciul gluteo-femural; 27-mu~chiul bicepsfemural; 28-mu~chiul semitendinos.

paracromionul. Douabenzi de aproximativ0,5-0,7 cm latime,dispuse paramedian, pefata ventrala a traheii,constituie ariile de

proiectie ale mu§chilorsterno-hioidieni.

Mu§chiul cleido­mastoidian se proiec­teaza printr-o banda In­tinsa Jntre jumatateamediala a claviculei §ibaza urechii. In parteainferioara, aceasta

banda este mai Jngusta(aproximativ 1cm), la­tindu-se cranial (apro­ximativ 2-2,5 cm). Ariamu§chiului cleido­mastoidian este limitatainferior de 0 banda In­

gusta (0,5-0,7 cm lati­me) ce reprezinta pro­iectia mu§chiului ster­no-cefalic. Intre ariile

de proiectie ale mu§­chiului cleido-mastoi­

dian §i trapez se pot

trasa ariile de proieqieale mu§chilor cleido-transvers §i omo-transvers (fig. 3.12.).

Cea mai vasta arie de proieqie la nivelul trunchiului apartine mu§chiului oblicabdominal extern a carei portiune carnoasa, bine rerezentata (fig. 3.12.), se inseraprin dintaturi pe extremitatea ventral a a coastelor V-XII. Limita Jntre portiuneadirnoasa §i cea aponevotica este 0 linie cu 0 u§oara convexitate orientataoventral, ceune§te spina iliaca ventro-craniala cu olecranul.

In zona peretelui costal se afla aria de proieqie a mu§chiului marele dorsal.Aceasta are un aspect triunghiular, limita craniala constituind-o 0 linie ce une§tevarful paracromionului cu unghiul toracal al spetei, iar cea caudala, 0 linie careune§te viirful paracromionului cu mijlocul ultimei coaste, prelungindu-se de aicispre linia spinarii. Varful triunghiului, a carei baza este reprezentati'i de linia spinarii

Anatomja anjmaJeJor domestke 93

include portiunea carnoasa a mu§chiului, in timp ce zona cea mai intinsa dinsprebaza, portiunea aponevrotica.

Pe partile laterale ale cavitatii toracice se mai pot identifica ariile de proieqie alealtor trei mu§chi de legatura intre membrul toracic §i trunchi, §i anume: mu§chiitrapez toracal, dintat ventral toracal §i pectoral ascendent (fig. 3. 11.; fig. 3.12.).

Profilul anterior al regiunii bratului este dat de mu§chiul cleido-brahial, iar pe

partea laterala a bratului se gasesc ariile de proieqie ale mu§chilor deltoid §i tricepsbrahial (portiunea laterala).

Aria de proieqie a mu§chiului tensor al fasciei lata este limitata de doua linii

divergente ce pleaca de la spina iliaca ventro-craniala, una directionandu-se sprerotula, iar cealalta spre trochanterul III al femurului.

Jumatatea craniala a regiunii crupei este marcata de aria de proieqie a mu§chiuluigluteu mijlociu, acoperit de mu§chiul gluteu superficial, iar jumatatea caudala dearia de proieqie a mu§chiului gluteo-femural. Inapoia ariei mu§chiului gluteo­femural se afla aria de proiectie a mu§chiului biceps femural. Limita craniala aacestei ultime arii 0 constituie 0 linie ce une§te baza cozii cu patel a, iar cea caudalade 0 linie ce se orienteaza de la baza cozii lajumatatea diafizei tibiei.

Mu§chii zeugopodiului sunt mu§chi fusiformi, fini §i foarte subtiri, relativ dificilde proiectat. Se poate mentiona totu§i ca profilul anterior al antebratului, ca §i lacelelalte specii, este dat de mu§chiul extensor carpo-radiar, iar profilul posteriorde mu§chii flexor carpo-ulnar pe partea laterala §i flexor superficial al degetelorpe parte a mediala.

Profilul anterior al zeugopodilllui pelvin esle dat de mu§chiul tibial cranial, iarprofilul posterior de cei doi mu§chi gastrocnemieni.

4. MORFOTOPOGRAFIA 51 PROIECTIA ORGANELOR, ,4.1. ECVINE

4.1.1. Morfotopografia organelor

3

5

Fig. 4.1. limba laecvme

l-silon median; 2­

papile fungiforme;3-papile calicifor­me; 4-papile foliate;5-pilierii aborali aj,limbii.

Este bine reprezentata, de culoare alb-galbuie §i prezintacapul bifurcat in raport cu baza pavilionuJui urechii (fig. 4.2.).Coada organului ajunge pana la confluarea venei linguo­faciale in vena jugulara, acompaniind, astfel, insertiamandibulara a tendonului mu§chiului sterno-cefalic. Canalul

colector (Stenon),dispus de la ni ve­lul cozii in zona

mu§chiului amin­tit, se angajeaza lafata mediala a ra­murii rccurbate a

mandibulei, panala nivelul scizurii

vaselor faciale (raport A.V.c.), de undese orienteaza dorso-rostral, pana lanivelul vestibulului bucallateral, unde se

deschide printr-o evidenta papila, indrept4,1 celui de-al III-lea premolarsupenor.

4.1.1.1. Zona cefalica

4.1.1.1.1. Limba

Porti unea libera prezi nta un redus dar constant §ant median(fig. 4.1.) iar varful este Hitit. PapileJe filiforme, fine,necornificate, uniform repartizate, imprima organului un 4

aspect catifelat. Papilele caliciforme, in numar de doua, suntdispuse paramedian, la limita dintre baza §i corpul organului.Papilele foliate, bine reprezentate, alcatuiesc un veritabil organfoliat.

4.1.1.1.2 ..Glanda parotida

Fig. 4.2. Glandele salivare (parotida ~imandibulara) la ecvine

l-glanda parotida; 2-canalul parotidian; 3­glanda mandibulara.

Anatomia animaleJor domestice 95

Fig.4.3. Traheea la ecvine(sectiune transversalii).

4.1.1.2.1. Traheea

4.1.1.1.2. Glanda mandibulara

Mult mai redusa decat glanda parotida, este situata

inapoia ramurii recurbate a mandibulei §ila fata medialaa aponevrozei subparotidiene (fig. 4.2.). Cu aspect debanda alungita, turtita dintr-o parte in aHa §i recurbata

ventro-rostral, glanda are raporturi prin fata mediala cupunga guturala, faringele §i laringele. Canalul colector(Wharton) se deschidc in vestibulul sublingual apical,

la nivelul carunculilor (care au aspect triunghiular §iconsistenta redusa).

4.1.1.2. Zona cervicala

Situata in plan median ventral, are diametrul vertical de 4 - 5 cm, iar cel transversal

de 6-7 cm. Extremitatile inelelor cartilaginoase se suprapun (fig. 4.3.).

4.1.1.2.2. Glanda tiroida

Fig. 4. 4. Glanda tiroidala ecvine.

4.1.1.3.1. Cordul

Este reprezentata de doi lobi reuniti printr-un istm

glandular (conjunctiv), cei doi lobi simetrici, cu aspectovoidal (lungime 3 - 4 cm; Hitime 2,5 cm, grosime 0,6­],2 cm) §i de culoare brun-ro§cat, sunt situati pe partile

laterale ale traheei, in zona topografica a unghiuluiformat de conf]uarea venei linguo-faciale in venajugulara (fig. 4.4.).

4.1.1.3. Cavitatea toracid

Analizat sub aspectul conformatiei exterioare, evidentiaza urmatoarele

caracteristici: aspect conic cu varful relativ rotunjit; §antul coronar §i originea§anturilor paraconal §i subsinuos sunt acoperite cu tesut adipos de culoare galbena§iconsistenta redusa, auriculele putin festonate; auriculul drept constant vine incontact cu originea arterei pulmonare; absenta §antului intermediar (fig. 4.5.).

4.1.1.3.2. Traheea ~ipulmonii

Traheea prezinta inelele cartilagioase in portiunea terminala (7 - ]0 cm), cu

extremitatile distantate, spatiul delimitat fiind completat de lame cartilaginoaseindividualizate.

Pulmonii, aproape simetrici, se caracterizeaza prin: absenta desenului lobular

pe suprafata organului §i prezenta acestuia pe seqiune (fig. 4.6.). Incizurile cardiacesunt evidente, in mod deoseb(t cea stanga care are aspect aproximativ deptunghiular.

96 GabIiel Predoi - Clistian BeJu

8

Fig. 4.5. Cordul la ecvine (fa!astanga - auriculara)l-auriculul drept; 2-auriculul stang;3-~an!ul interventricular paraconal;4-vena cava craniala, 5-trunchiulbrah io-cefal ic, 6-artera aorta; 7­

trunchiul pulmonar; 8-ligamentulinteralierial; 9-vene pulmonare.

Fisurile interlobare sunt discrete, cu exceptia

celei care circumscrie lobul accesoriu (azigos).

4.1.1.4. Cavitatea abdominala

4.1.1.4.1. Stomacul

Redus comparativ cu greutatea corporal a a

speciei, este dispus transversal retrodiafragma­

tic §i retrohepatic, cu marea curbura sprijinita

pe curbura frenid a colonului ascendent. Car­

dia este situata Ia joncti unea di ntre extremitatea

stanga §i mica curbura. Conformatia interioara

este dominata de intinderea mucoasei de tip

esofagian care ocupa jumatatea stanga a

viscerului, de linia de demarcatie - sinuoasa,

care 0 desparte de mucoasa gastrica, mucoasa

extrem de cutata §i de culoare ro§ie-violacee §i

de aspectul orificiilor cardiac §i piloric.Orificiul cardiac, stramt, este dclimitat de 0 cuta

musculo-mucoasa circulara, orientata dltre

cavitatea gastrica §i care nu permite rcfularea

continutului gastric. Orificiul piloric, bine reprezentat, este partial astupat de 0 cllta

mucoasa, orientata catre duoden (fig. 4. 7.)

Fig. 4.6. Pulmonii la ecvinel-Iobi apicali; 2-lobi cardiaci; 3-lobidiafragmatici; 4-lobul azigos.

6

Fig. 4.7. Stomacul la ecvine (fa!aviscerala)

I-cardia; 2-pi lor; 3-duoden; 4­fundul de sac stang; 5-mica curbura;6-marea curbura.

Anatomia animaleJor domestice

Fig.4.8. Ampula hepato-pancreaticala ecvine

l-ampula hepato-pancreatica; 2­tunica Illucoasa; 3-tunica musculara;

4-tunica seroasa; S-canalul hepaticprincipal; 6-canalul pancreaticprincipal.

97

4.1.1.4.2. Intestinul

Intestinul sub1ireDuodenul, sistematizat In doua portiuni,

craniala §i orizontala, este mentinut de 0multitudine de Jigamente care II pexeaza deelementele viscerale adiacente topografic,prezinta la aproximativ 15-20 de cm de pilordoua orificii dimetral opuse: hepato­pancreatic (dschiderca In comun a canaluluihepatic §i a canalului pancreatic principal)(fig. 4.8.) §i pancreatic acesoriu.

Jejunul, continua duodenul de la nivelulligamentului duodeno-transvers, fiindsuspendat de marele mezenter, care sedesprinde de pe plafonul cavitatii

Fig. 4.9. Cecumulla ecvinel-carja cecull1ului; 2-ileon; 3-corpulcecumului; 4-varful cecull1ului.

abdominale, paramedian stanga.Ileonul, marcat morfometric de lungimca ligamentlui ileo-cecal, prezinta la

deschiderea In cecum (situata sub orificiul ceco-colic) 0 cuta mucoasa dezvoltata­valvula ileo-cecala.

Intestinul grosEste foarte dezvoltat §i boselat, aspecte impuse de digestia celulozei, digestie

care se realizeaza la acest nivel.

Cecumul, cu un volumde aproximativ 50% din colon, are forma unui sac alungit§i curbat, dispus oblic, dorso-ventra-cranio-median (fig. 4.9.). Topografic ocupatlancul drept §i fata mediala a treimii mijlocii §i caudale a hipocondrului drept.

Boselat, gratie a patru tenii, cecumul estesistematizat In trei portiuni: a) carja, situatala nivelul golului flancului, dominata pe micacurbura de orificiiIe ileo-cecal §i ceco-colic;b) corpul, raportat In jumatatea calldala lacoarda §i panta flancului, respectiv fatamediala a hipocondrului §i podeaua cavitatiiabdominale (intre ansele I §i II ale colonuluiascendent) §i c) viirful, dispus In plan ventra­cranio-median, la ni velul apendice111ixifoidian.

Colonul ascendent (marele colon ­

portiune dominanta a intestinului gros),examinat extracavitar, are aspectul unei anse,formate din doua portiuni paralele, reunitela nivelul unei curburi (curbura pelvina) §i

98 Gabriel Predoi - Cristian Belu

4

5

Fig. 4.10. Cecumul, colonul ascendent ~itransvers la ecvine

1-carja cecumului; 2-corpul cecumului; 3-varfulcecumului; 4-flexura sternala; 5-flexuradiafragmatica; 6-flexura pelvina; 7-colontransvers; I-IV - ansele colonului ascendent.

unite intre ele printr-un ligament

§i mezou intercolic. DatoriUi

lungimii deosebit de mari,intracavitar, colonul se curbeaza

pe el insu§i, generand patru

portiuni reunite la nivelul a trei

curburi. Portiunea I (lombo­

sternaHi) §i a II-a (sterno-pelvina),

boselate gratie a patru tenii, prin

raporturile directe cu podeaua

cavitatii abdominale, formeaza

colonul ventral, iar portiunea a IlI­a (pelvo-diafragmatica), nebose­

lata, eu 0 singura tenie §i a IV-a(freno-Iombara), boselata cu trei

tertii, reprezinta colonul dorsal sub

raport topografic, ansa I §i a IV-a

sunt pe partea dreapta, iar

portiunea a II-a §i a III-a pe partea

stanga. Ansele a II-a §i a III-a la nivelul curburii pelvine sunt reunite printr-unveritabil mezou intercolic (fig. 4.10.).

Colonul transvers, scurt §i neboselat, are lungimea marcata de insertia

ligamentului duodeno-transvers, a marelui epipoon, respectiv de teritoriul de irigareal arterei colice medii (fasciculul anterior al trunchiului arterial mezenteric cranial).

Colonul descendent (micul colon sau colonul flotant), situat intre ansele jejunale

§i sprijinit pe curbura pelvina a colonului ascendent, este boselat (doua tenii), lung

de circa trei metri §i suspendat de micul mezenter.

Rectumul are 0 lungime de 20-35 cm, cu diametrul maxim in zona mijlocie, esteneboselat §i suspendat de mezenter.

4.1.1.4.3. Ficatul

Nu are vezica biliara §i nu evidentiaza lobulatie. Marginea dorsala, groasa,

prezinta 0 incizura esofagiana adanca, originea incizurii venei cave caudale §i insertia

ligamentelor triunghiulare (stang §i drept). Marginea ventrala, subtire, fara raporturi

ligamentare, prezinta incizuri care impart organulin cinci lobi: caudat (Spiegel), cu

aspect de piramida triunghiulara; drept, eel mai bine reprezentat; patrat, redus, ell

marginea ventrala de regula discret incizata; inlennediar stang, destul de redus §i

limitat de lobul patrat prin ligamentul falciform §i stang, care raportat la lobul drcpt

este mai redus la animalele tinere §i mai dezvoltat la cele adulte (datorita atrofieilobului drept) (fig.4.I!.).

Anatomia animalelor domestice

Fig. 4.11. Ficatul la ecvine (fataviscerala)

l-Iobu I stang; 2-lobu I interrned iarstang; 3-lobul drept; 4-lobul patrat; 5­lobul caudat; 6-ligarnentul triunghiularstang; 7-ligarnentul triunghiular drept;8-zona hilului; 9-incizura esofagiana;1 O-vena pOl1a; ll-vena cava caudala.

99

4.1.1.4.4. Rinichii

Au suprafata ncteda ~isunt rnonopapilari.Rinichiul drept are aspect de cord(cordiform) sau "as de cupa", datoritadominantei diametrului transversal,convergentei ~i continuitatii Intr-un arcextrem de strans a marginii craniale(convexa) ~i caudala (rectilinie) (fig. 4.12.).Sinusul renal are aspect de "U". RinichiuJsUingare extremitatea craniala efilata, iar ceacaudala latita, ceea ce imprima sinusuluirenal aspect de arc de cere.

4.1.1.4.5. Ovarele

Topografic situate In planul vertebrelorlombare 4-5, au apect globulos, cxtremitatilcegale, iar marginea libed (ventral a) excavatade 0 fosaovariana, formatiune carecorespundc zonci de dehisccnta a foliculilorovanem.

4.1.1.4.6. Uterul

Coarnele uterine, dispuse In totalitate In cavitatea abdominala, divergente Insens cranial ~i recurbate dorsal, sunt suspendate de mica curbura. Extremitatca lorcranial a are raporturi cu trcimea anterioara (L2) a tavanului cavitatii abdominale.La jonctiunea cu oviductele, coarnele prezinta papila utcrina. Corpul uterin estesituat prin jumatatea craniala In cavitatea abdominala. Cervixul, bine reprezentat,cu floare involta simpla po ate fi palpat transrectal (fig. 4.13.; 4.14.).

4.1.1.4.7. Vaginul

Dublu ca lungime fata de vcstibululvaginal, turtit dorso-ventral, are peretiisubtiri ~i foarte extensibili.

4.1.1.4.8. Vestibulul vaginal

Integreaza la nivelul peretilor lateraliglandele vestibulare mari care se deschid

prin 1-10 orificii, iar la nivclul podelei,glandeJe vestibulare mici. Bulbii vestibulri

Fig. 4.12. Rinichii ~i glandele sunt extrem de bine reprezentati.suprarenale la ecvine (vedere dorsala)

l-rinichiul stang; 2-rinichiul drept; 3­glandele suprarenale; 4-al1era aOl1a;5-vena cava caudala.

100

4.1.1.4.9. Vulva ~ic1itorisul

Vulva are comisura dorsaHi

ascutita §i ingusta, iar ceaventrala larga §i rotunjita.Clitorisul, foarte bine reprezen­tat, prezinta un evident gland,emisferic, acoperit de 0 mucoa­sa de regula plisata §i pigmen­tata.

4.1.1.4.10. Testiculele

Sunt dispuse (ca la toatespeciile de mamifere) intr-undiverticul al cavitatii abdomina­Ie, care structureaza §iintegreazapungile testiculare. Au aspectovoidal, cu marele ax dispus (in"vivo") orizontal. Capul §icoadaepididimului, datoriUi lungimiiligamentului testicular propriu,sunt deta§ate de testicul.Mediastinul testicular este bine

reprezelal. Artera testiculara, lanivelulmarginii libere (ventrala),este i1exuoasa §i emite colateralecare nu depa§e§c jumatateaperetilor laterali (fig. 4.15.).

Gabriel Predoi - Clistian Belu

\\.; \\'\,~, I'

':! \ .•.. . . , .

. . '.\

Fig. 4.13. Aparatul genitalia iapa (vedere dorsala)

l-ovar; 2-pavilionul trompei; 3-trompa uterina(salpinx); 4-corn uterin; 5-ligament larg; 6-eelvix; 7­vagin; 8-orifieiul uretral extern; 9-c1itoris.

Fig. 4.14. Topografia

aparatului genitaliaiapa

l-ovar; 2-mezosalpinx;3-pavilionul trompei; 4­riniehi; 5-ligarnentutero­ovarian; 6-salpinx; 7­corn uterin; 8-ligamentvezieal median; 9­ligament rotund; 10­ligament larg; 11-eorpuluterului; 12-vezicaurinara; 13-vagin; 14­vulva; 15-c1itoris.

Anatomia animalelor domestice 101

4.1.2.1. Zona cefalica

4.1.2. ProiecJia organelor

3

5

4.1.2.1.1. Proiectia cavih'itii bucale

Limita posterioara a vestibulelor laterale alecavitatii bucale corespunde aproximativ unui plance coboara de la unghiul nazal al pleoapelorperpendicular pe portiunea orizontaHi a ramuriimandibulare.

Limita dorsaIa a vestibulelor laterale

corespunde cu aproximatie unui plan parakl curamura orizontala a mandibulei, plccand de lacomisura ventrala a narinei.

Limita ventral a a vestibulelor corespunde cuaproximatie unui plan care urmare§te limita dorsal aa mu§chiului coborator al buzei mandibulare.

4.1.2.1.2. Proiectia cavitatii nazale

Limita ventral a corespunde cu aproximatie unui plan paralel cu portiuneaorizontala a ramurii mandibulare, pledind de la comisura ventrala a narinei.

Limita caudala, cu labirintul olfactiv, corespunde unui plan perpendicular pepJanul fruntii, trecand pe lajumatatea orbitei.

Orificiul nazo-faringian corespunde unei zone cuprinse intre un planperpendicular pe portiunea orizontala a mandibulei, coborand de la comisura nazalaa pleoapelor §i un plan paralel coborand de la comisura temporal a a pleoapelor.

4.1.2.1.3. Proiectia sinusurilor

Sinusul frontal (separat de simetricul sau printr-o lama sagitala intersinusala §icomunicand cu sinusul maxilar printr-o larga deschidere ovala) prezinta limitacaudala la nivelul unui plan transversal ce traverseaza linia temporal a (creastafrontoparietal a) la jumiltatea ei; lirnita rostrala avansand in conca nazala dorsalapana la nivelul unui plan transversal ce trece inapoia spinei maxilare, in timp celimita laterala corespunde perctelui medial al orbitei. Patrunderea in sinus se poateobtine: a) prin trepan area osului frontal sub linia care unqte marginea caudala aapofizelor orbitare §i la 1cm de planul sagital; b) trepanarea osului nazalla 2-3 cmde planul median.

Sinusul maxilar (rostral §i caudal), cu dimensiuni variabile in raport cu varsta §icu peretelc separator, la randullui cu pozitie variabila, prezinta limita caudala lanivelul orbitei, cea laterala coborand sub creasta maxilo-faciala, cea dorsal a urmarindcu aproximatie 0 linie ce urmm'e§te comisura nazala a pleoapelor cu comisura dorsalaa narinelor. Limita rostrala, fiind cu atat mai avansata, cu cat animalul cste maibatran, variaza in jurul unui plan transversal corespunzand gaurii infraorbitare.Peretele separator intrc sinusul maxilar rostral §i cel caudal este un plan oblic la 45°

5

Fig. 4.15. Testicululla armasar

I-testicul; 2-capul epididimului;3-coada epididimului; 4­cordonul testicular; 5-arteratesticu lara.

102 Gabliel Predoi - CrisLian BelLI

fala de creasta maxilo-faciala la un nivel situat in treimea rostrala a crestei, nivellacare se proiecteaza §i fanta de comunicare cu meatul nazal mijlociu. Patrunderea insinusul maxilar rostral se poate obline prin trepanarea maxilci deasupra cresteimaxilare §i la I - 2 cm inapoia unei perpendicu]are pc creasta maxi]o-facia]a ridicatade la nivelu] spinei maxi]arc. Patrunderea in sinusul maxi]ar cauda] se obline printrepanarea osului ]a 4-5 cm inaintea orbitei.

4.1.2.1.4. Proiecfia faringelui

Acoperit in parte de ramura recurbata a mandibulei, de masetcr §i de mu§chiu]pterigoidian medial, faringele po ate fi abordat pe parte a cauda]a a deschideriimandibulare, ]imita cauda]a a zonei faringiene corespunzand unui plan cc trcceparale] eu ramura recurbata a mandibulei. Limita inferioara corespundc euaproximalic unui plan ce unc§te comisura buzclor cu originea traheei. Limita dorsa] a,in pozilia normala a capului, corespunde unui plan ce unqte comisura buzelor cuarticulalia temporo-mandibulara.

4.1.2.1.5. Proiecfia laringelui

Mascat parlia] de faringe, laringele apare in plus abordabil pe fala ventral a acapului in regiunea sublaringiana. Limita caudala coincide cu originea trahcei, Iimitaventra]a cste pa]pabi]a prin jgheabu] intermandibu]ar in regiunea subhioidiana,simlindu-se corpu] eartilajului tiroid. Limita dorsala corespunde unui plan ce une§tecomisura buzelor cu un punct situat la jumatatea ramurei recurbate a mandibulei.Patrunderea directa in ]aringe se poate obline pc calc chirurgicala, prin incizarcamembranei crieo-tiroidiene (pa]pabi]a in rcgiunea sublaringiana).

4.1.2.1.6. Proiecfia limfonodurilor

Limfocentru] parotidian se proiecteaza]a nivelul gatu]ui condi]u]ui mandibular,]a nivelul marginii caudale a porliunii orizontale a ramurii mandibu]are.

Limfocentrul mandibular se proiecteaza in spaliu] intermandibular, pc falamediala a ramurii orizonta]e a mandibulei, inapoia planului transversal ce treceprin incizura vaselor faciale.

Limfonodurile retrofaringiene mediale se proiecteaza in unghiul dintre planullimitei dorsale a faringelui §i planullimitei cauda]e.

4.1.2.1.7. Proiecfia cutiei craniene

Cuprinde zona ]imitata rostral de un plan transversal care trece tangent cumarginea caudala a apofizelor orbitare, iar limita cauda]a este marcata deprotuberanla occipi tala externa, ]imita Iatera]a corespunzand unui plan situat media]de baza apofizei zigomatice a osu]ui temporal, iar limita ventra]a corespunzandpIanu]ui orizonta] ce trece prin articu]alia temporo-mandibu]ara.

4.1.2.1.8. Proiecfia glandei parotide

Cuprinde 0 zona de 4 - 5 cm inapoia ramurii recurbate a mandibulei, de la bazaureehii, pana]a nive]u] venei ]inguo-faciale.

Anatomia animalelor domeseice 103

4.1.2.1.9. Proiectia glandei mandibulare

Corespunde unei zone de 3-4 cm Hilime ce urea de pe fala mediala a ramuriirecurbate a mandibulei, strecurandu-se pe sub glanda parotida pentru a ajungcaproape sub extrem.itatea rostraHi a aripii atlasului.

4.1.2.2. Zona cervicala

Proiectia traheeiCorespundc unci bcnzi mediane de 4-5 cm lalime, pe partea ventraHi a gatului,

In treimca rostral a, fiind plasata subcutanat.Vena jugulara se proiecteaza In §anlul jugular.Esofagul se proiecteaza la marginea dorsala a §anlului jugular, a§ezat fiind

deasupra §i inapoia traheii, u§or deviat spre stanga, In trcimea caudal a a gfitului.Artera carotida ~i cordonul vago-simpatic, se gasesc deasupra §i Inapoia

esofagului, in ccle doua treimi rostrale ale gfllului, dar Incruci§eaza caudo-ventralesofagul §i traheea In lreimea caudala.

Glanda tiroida se proiecleaza pe fala laleraHi a traheei, inaintea unui plantransversal care trece tangent cu exlrcmitalca rostrala a aripii atlasului.

limfonodurile cervicale superficiale (prescapulare) corespund §anluluicervico-scapular, la nive!ul unui plan orizonla! situat la 10 - 12 cm deasupraarticulaliei scapulo-humeralc.

4.1.2.3. Cavitatea toracica

4.1.2.3.1. Proiectia cavitatii toracice

Limita dorsa! a corespunde unei linii ce une§te tubcrozitatca spinei scapu!are cuunghiu! cranio-dorsa! al fosci para!ombare, limita ventral a se situeaza pc un planorizonlal ce trece prin o!ccran, limila craniala corespunde cuaproximalic unui plan

Fig. 4.16. Topografia organelor din cavitatea toracid la ecvine (fala stanga)I-esofag; 2-trahee; 3-ti mus; 4-cord; 5-pulmon; 6-diafragm.

104 Gabriel Predoi - Cristian Belu

vertical ce trece prin creasta deltoidiana, animalul fiind tinut In statiune fortata.Limita caudal a periferica corespunde unei linii ce trece prin articulatiile condro­costale. Cum diafragma are Insa 0 curbura atat In plan vertical, cat §i In plantransversal, concavitatea fiind orientata caudal, In planul median punctul cel maiavansat al curburii ajunge la nivelul coastei a 7-a, linia de curbura Incruci§and coastaa 9-a lajumatatea ei pentru a ajunge la plafon Inapoia ultimei coaste.

4.1.2.3.2. Proiectia anatomid a pulmonilor

Corespunde In general proieqiei limitelor cavitatii toracice, In unghiulcostodorsal, pulmonul neajungand pana la ultima coasta, existand un redus "recesuspleural costo-diafragmatic ".

4.1.2.3.3. Proiectia c1inica a pulmonului

Zona de ascultatie §i percutie clinicii a pulmonului apare mult mai restransadecM zona de proieqie cutanata, datorita pe de 0 parte faptului cii unele zone suntacoperite de straturi groase de mu§chi, In altele, din contra, masa pulmonara esteredusa. Dacii se divizeaza peretele costal cuprins Intre limitele cavitatii In nouasectoare egale, prin doua linii orizontale §i doua verticale, zona propice c1iniciicorespunde careului central, la care se adauga 0 redusa portiune din careul dorsal §idin careul ventral, conturul zonei aparand destul de neregulat.

4.1.2.3.4. Proiectia anatomica a cordului

Corespunde unei arii cuprinse Intre a 3-a coasta §i marginea caudala a coastei a6-a, baza cordului corespunzand unui plan orizontal ce trece deasupra articulatieiscapulo-humerale la jumatatea distantei dintre tuberculul coxal §i rotula.

Fig. 4.17. Topografia organelor din cavitatea toracica la ecvine (fala dreapta)I-trahee; 2-pulmon; 3-cord; 4-diafragm.

Anatomia animale10r domestice lO5

Fig. 4.18. Topografia viscerelor abdominale la ecvine

(fala stanga)

l-diafragll1; 2-ll1arginea ventrala a hipocondrului; 3­ficat; 4-stoll1ac; 5-splina; 6-colon descendent; 7-jejun;8-colon ascendent (ansa III); 9-colon ascendent (ansaII); 1O-rinichi stang.

4.1.2.3.5. Proiectia c1inica a cordului

Zona de ascultatie a cordului apare §i ea mai restransa (datorita interpuneriipulmonului intre cord §i perete), fii nd evidenta pe partea stanga intre coasta a 4-a §ia 6-a.

Orificiul pulmonar se proiecteaza intr-un plan ce trece prin articulatia scapulo­

humeral a la jumatatea marginii caudale a coastei a 3-a §i spatiul III intercostallamarginea caudala a mu§chiului deltoid.

Orificiul tricuspid se proiecteaza sub nivelul orificiului precedent lajumatateacoastei a 4-a.

Orificiul aortic se proiecteaza la acela§i nivel cu orificiul pulmonar, dar intrecoasta a 4-a §i a 5-a (in spatiul IV intercostal).

Orificiul bicuspid se proiecteaza sub nivelul orificiului precedent in spatiul Vintercostal.

4.1.2.3.6. Bifurcatia traheala ~ioriginea bronhiilor cu limfonodurile bronhice

Se proiecteaza cu aproximatie la nivelul coastei a 6-a, deasupra unui plan orizontal

ce trece printr-un punct situat lajumatatea distantei dintre tuberculul coxal §i rotula.

4.1.2.4. Cavitatea abdominala

4.1.2.4.1. Ficatul

Se proiecteaza pe parte a dreapta, intre linia de curbura maxima a diafragmului

§i un plan orizontal ce trece la egala distanta intre tuberculul coxal §i rotula, limita

caudala corespunzand unui plan perpendicular pe coloana vertebral a trecand princoasta a 14-a.

Pe partea stanga, ficatul se proiecteaza intre linia concava a diafragmului §i 0linie ce coboara de la interseqia marginii ventrale a mu§chiului ilio-costal cu coasta

a 14-a, pentru a ajunge ]aarticulatia dintre coasta a 7­

a §i cartilajul ei §i un plan

orizontal ce trece la egaladistanta dintre tubercululcoxal §i rotula.

4.1.2.4.2. Stomacul

Se proiecteaza pe parteastanga, intre limita diafrag­mei, linia ce coboara de la

interseqia marginii ventra­Ie a mu§chiului iliocostal cucoasta a 14-a, la a 7 -a arti­

culatie condro-costala, li­

mita ventrala corespunzandunui plan orizontal ce trece

106 Gabriel Predoi - Cristian Belli

Fig. 4.19. Topografia viscerelor abdominale la ecvine

(fata dreapta)

1- diafragm; 2-marginea ventrala a hipocondrului; 3­ficat; 4-duoden; 5-cecum; 6-colon ascendent (ansa IV);

7-colon ascendent (ansa I); 8-rinichiul drept.

Se proiecteaza pe pm'tea

stiingrl, intr-o pozitie abliciide jos §i inainte, limita dor­saEi corespunzand marginii

ventrale a mu§chiului ilio­costal, limita craniaHi unci

linii u§or concave cranialcare coboara de la intcrsec­

tia mu§chiului ilio-costal cucoasta a 14-a, pentru a

ajunge la a 7-a articulatiecondro-costal a. Li mi ta

caudala corespunde unei linii u§or concave cranial, cobarfmd de la un punct situatpe marginea laterala a mu§chiului ilio-costal la 4 - 5 cm inapoia ultimei coaste, deunde coboara pentru a ajunge la a 7-a articulatie condrocostaHi.

la egaHi distanta intre tubcr­culul coxal §i rotula.

4.1.2.4.3. Splina

4.1.2.4.4. Rillichii

Rinichiul drept se proiecteaza sub marginea ventral a a mu§chiului ilio-costalin

partea dreapta, de la al j 5-lea spatiu intercostal pana sub apofiza transversa a primeivertebre lombare.

Rinichiul stang se proiecteaza tot sub marginea ventraJa a mu§chiului ilia-costal

din partea stanga, de la al 16-lea spatiu intercostal pana sub apafiza transversa acdei de a 2-a vertebre lombare.

4.1.2.4.5. Intestinul

Duodenul se proiecteaza pe pm'tea dreapta pe a direclic ablidi 1n jos §i 1nainte,

pe 0 linie ce coboara de sub apofiza transversa a vcrtebrei a 3-a lombarc sprejumatatea coastei a IO-a.

Cecumul se proiecteaza 1n pm'tea dreapta, 1ntr-o pozitie oblicii ventro-cranial,carja cecumului proiectfindu-se la nive]ul fosei paralombare, ajungfmd sub limita

1ateral a a mu§chiului ilia-costal pana la a] I3-lea spaliu intercostal, sub limita inferioaraa duoclenului; corpul cecumului ocupa zona regiunii abdaminale mijlocii (abdominala

laterala §i partial ombilicala), varful tinzfll1d sa ajunga la apendicele xifoidian.

Colonul ventral drept (portiunea lombo-sternala, ansa I)se proiecteaza pcpartea drcapta lntre hipacondru §i zona cecala, paralel cu hipoconclrul.

Colonul dorsal drept (portiunea freno-lombara, ansa IV) se proiecteaza tat pepartea dreapta, la fala mediala a hipocondrului.

Flexura stemala se proiecteaza dcasupra §i inaintea apendicelui xifoidian.

Colonul ventral stang (portiunea sterna-pelvina, ansa II ) se proiecteaza pepartea stanga, sub linia hipacondrului stang 1n regiunea abdominaHi mijlacie,porliunea ventral a sprijinindu-se pe podcaua cavitalii abdomillalc.

Anatomia animaleJor domestice 107

Colonul dorsal stang (portiunea pelvo-diafragmatidi, ansa III) se proieeteaza pcprutea stfll1ga, intr-o zona lata de 10 cm, ce coboara de la nivclul aperturii pelvine

cranialc la nivelul pantei ilancului (regiunea abdominaHi lateraHi), apoi pc fata mediala

a hipocondrului sUing pfll1a in dreptul celei de a 8-a artieulatii condro-costale.Flexura frenica (diafragmatica dorsal5) se proiecteaza deasupra Hexurii sternale,

aproximativ la nivclul artieulatiilor 8-9 condro-sternale.

Colonul descendent se proieeteaza la ni velul fosei paralombare stangi §i partialin panta Hancului stang, medio-dorsal in raport eu eolonul dorsal stang.

Jejunul are 0 pozitic relativ mediana, putandu-sc proiecta pe partea stfll1ga, de lafata mediala a splinei pana la nivelul pantei l1ancului stang.

4.1.2.4.6. Ovarele

Ovarul stang se proieeteaza sub marginea ventral5 a mu§ehiuluiilio-costalintr-un plan transversal ee treee inaintca tubereulilor coxal i simetriei, corespunzand

aproximativ spatiului dintre apofizelc transverse ale vertebrelor IV - V lombarc.

Ovarul drept se proiecteaza la aecla§i nivel, eventual intr-un plan vertical ectrece prin spatiul dintre apofizele transverse ale vertebrelor III-IV lombare.

4.1.2.5. Cavitatea pelvina

Proieqia la exterior a organelorpclvinc cstc eu totul rdati va. Se poate aprceia totll§i ca:Vezica urinara poate fi proicetaUi in regiunea erupei, intr-un plan orizontal ce

treee prin articulatia eoxo-femurala §i un plan paralel ee treee aproximativ lajumatatea distantei dintre respeetivul plan §i alt plan ee trece prin tubcrculul coxal.

Corpul uterului poate fi proieetat pe 0 zona de 8 - 10 em situat dcasupra planuluicare mareheaza limjta dorsala a vczicii.

Vaginul ~ivestibululvaginal sc proieetcaza intr-un plan olizonlal ee tTeeeprin rutieulatiaeoxo-fcmurala §i un plan paralel eorespunzfll1d pClineului.

Rectul sc proieeteaza in regiunea erupei, intrc doua planuri care tree tangent

dorsal §i ventral de anus.

4.2. BOVINE

4.2.2. Morfotopografia organelor5

4.2.2.1. Zona cefalica

4.2.2.1.1. limba

In general este groasa, aspra la pipait (prin eornifiearca

papilelor filiformc), ell portiunca mobila bine reprczentata,

mobila (intrcgata functional aetului de prehensiune), ell varful

Fig. 4.20. limba la bovinel-protuberanp lingual5.; 2- papile odontoide; 3-papilefungiforme; 4-papile lenticulare; 5-papile caliciforme; 6- pilieriaborali ai limbii.

108

ascupt. Corpul ~i baza limbii prezinta pe [ata

dorsal a 0 foarte dezvoltata proeminenta ­

protuberanta lingual a, la nivelul careia mucoasa

(in zona corpului) prezinta papile lentiforme.

Papilele caliciforme sunt dispuse pe doua

randuri, paramedian (8-10), la originea corpului

limbii. Crestele sublinguale laterale sunt mascate

de papile odontoide. Papilele foliate lipsesc (fig.4.20.).

4.2.2.1.2. Glanda parotida

GabrieJ Predoi - Cristian BeJu

Compara:iv.cu ecvinele, este ~a~ p~tin bine Fig. 4.21. Glandele salivarereprezentata ~1 de culoare rO~latlca. Capul (parotida ~i mandibulara) laglandei, simplu, dispus inaintea bazei urechii, bovine

acopera articulatia temporo-mandibulara. Corpul l-g I anda parotida; 2-can al u I

este ingust ~i acopera marginca aboral a a parotidian; 3-glanda mandibulara.

mandibulei. Coada, in general, nu are raporturi

cu tendonul mu~chiului sterno-mandibular; canalul parotidian, situat la nivelul

extremitatii inferioare a fetei mediale a ramurii recurbatc a mandibulei, se deschide

la nivelul vestibulului bucallateral, in zona topografica a molarului al II-lea superior

(fig. 4.21.).

4.2.2.1.3. Glanda mandibulara

Mult mai dezvoltata decM glanda parotida, de culoare galben-palid, are limita

dorso-caudaHi la nivelul extremitatii craniale a atlasului iar cea ventro-craniala­care are aspectul unei proeminente ovoide - ajunge pana la pmtea

ventrala a laringelui ~i hioidului (fig. 4.21.). Canalul glandei se

deschide la nivelul carunculilor sublinguali corespunzatori,

carunculi care sunt fibro-cartilagino~i ~i au marginea liberafestonata.

4.2.2.2. Zona cervicala

4.2.2.2.1. Traheea

Cu aceea~i topografie ca ~i la ecvine, prezinta, prin recurbarea

~i situarea la acela~i nivel a extremitatilor inelelor fibro­

cartilaginoase, 0 creasta dubla (fig. 4.22.).

4.2.2.2.2. Glanda tiroida

Situata in planul inelelor 2-3 traheale, este reprezentata de doi

lobi, triunghiulari, cu suprafata u~or accidentata ~i reuniti printr­un evident istm cu structura glandulara (fig. 4.23.).

Fig. 4.22. Traheeala bovine (seqiunetransversala).

4.23. Glandatiroida labovine.

Anatomia animalelor domestice 109

4.2.2.3. Cavitatea toracidi

4.2.2.3.1. Cordul

Comparativ cu ecvinele, este proportional mai mic, cu varful mai accentual.

Tesutul adipos subepicardic de la baza cordului este in cantitate mare, de culoarealb-galbuie §i cu 0 consistenta ferma (sfaramicios).

Marginea caudala a cordului este dominata de un

evident §ant intermediar, deviat in apropierea apexului

pe fata stanga (auriculara) (fig. 4.24.). Auriculele sunt

festonate. In ventriculul drept, in 85-90% din cazuri,

se evidentiaza un puternic mu§chi septo-marginal

4 (pilier de ordinul al II-lea). Constant la animalele

adulte, in jurul inelului aortic, se identifica oaselecardiace. In numar de doua, ele reprezinta osificarea

trigoanelor fibroase corespunzatoare.

4.2.2.3.2. Trahee~ ~ipulmonii

3

Traheea are aceea§i configurakie ca ill segmentulcervical. Inainte de bifurcare emite bronhia accesorie

(sau eparteriala) destinata lobului apical.

Pulmonii, in general, se caracterizeaza prin:

evidentierea lobulatiei (aspect poliedric) pe intreg

arealul suprafetei (fig. 4.25.)§i incizuri adanci care

configureaza 0lobatie eviden­ta. Pulmonul

drept, mai dez­voltat decM cel

stang, prezinta

cinci lobi: cranial anterior (apical cranial) §i

cranial posterior (apical caudal) - deservitide bronhia accesorie; mijlociu (cardiac),

diafragmatic §i accesoriu (azigos). Lobul api­

cal cranial, foarte dezvoltat, trece pe sub

trahee, deviind mediastinulin plan paJ"ame­dian stang. Pulmonul stang prezinta lobulatie

clasica incluzand: lobul cranial (apical),

mjlociu (cardiac) §i diafragmatic.

Fig. 4.24. Cordul la bovine(fata stanga - auriculara)1-auriculul drept; 2-auricululstang; 3-?an!ul interventricu­lar paraconal; 4-?an!ul inter­mediar; 5-vena cava crania­la; 6-trunchiul brahio-cefalic;7-aoI1a; 8-ligamentul interar­terial; 9-trunchiul pulmonar;10-vena azigos stanga; 11­venele pulmonare.

Fig. 4.25. Pulmonii la bovine1-lobul apical stang; 1a-Iobul apicaldrept cranial;! b-Iobul apical dreptcaudal; 2-lobii cardiaci; 3-lobiidiafragmatici; 4- lobul azigos.

110 Gabriel Predoi - Clistian Belu

4.2.2.4. Cavitatea abdomillala

4.2.2.4.1. Stomacul

Fig. 4.26. Prestomacele ~istomacullarumegatoare (fala stanga) .l-sac ruminal dorsal; 2-sac ruminalventral; 3-vezicula conic5 dorsala; 4­

vezicul5 conica ventrala; S-?antruminal longitudinal drept; 6-atriulruminal; 7-esofag; 8-re!ea; 9-foios; 10­cheag; ll-pi lor; 12-duoden.

1112 '"

Cvadricompartimental, este format din rumen, retea, foios (omas), care \'mpreuna

formeaza prestomacele sau proventriculul, ~i cheagul (abomasul) sau stomacul

propriu-zis.

Rumcnul, u§or de reperat dupa volum, configuratie ~i structura, ocupa 3/4 din

cavitatea abdominala ~i are raporturi directe prin fata corespunzatoare cu peretele

stang al cavitatii abdominale. La nivelul ~anlurilor se deta~eaza marele epiploon

extern (stang), respectiv marele epiploon intern (drept). Extremitatile caudale ale

sacilor ruminali (dorsal ~i ventral) constituie vcziculele conice, care sunt egale.

Rcteaua, situata \'n continuilatea sacului

ruminal dorsal (atriul ruminal) cu care

comunidi, este cel mai redus §i mai putin

deta~at compartiment al proventriculului.

Mucoasa, groasa, formeaza peintreg arealul

compartimente poliedrice, divizate prin

pereti secundari \'n alte compartimente mai

mici cu aceea~i configuratie, care aparincluse unele \'n altele, asemanator unui

fagure de albine.

Foiosul, mai voluminos decat reteaua, cu

forma elipsoidala, turtit cranio-caudal, esteata~at de fical de la nivelul curburii dorsale

prin micul epiploon, iar prin curbura

ventrala are raporturi cu retcaua ~i cheagul,

cu care comunica prin orificiile corespun­

zatoare. Mucoasa, deta~ata de la nivelul

marii curburi (curbura dorsala) ~i de pe

partile laterale, circumscrie patru categorii

de lame (primare, secundare, terliare ~i

cuaternare), cu dispunere 1ntr-o ordine

perfecta, orientate ditre mica curbura (cUl'bura ventrala),

Mucoasa compartimentelor descrise este cornificata.

Chcagul sau stomacul propriu-zis, este alungit ~i situat pe partea dreapta a cavitatii

abdominale \'n raport cu regiunea hipocondrului. Extremitatea craniala, bine

reprezentata, comunica cu foiosul, iar cea caudala, efilata, se continua de la nivelul

pilorului cu duodenul. Marginea dorsala estc convex-concava cranio-caudal, iar

cea ventral a este convexa pe toata lungimea ~i primqte illsertia marelui epiploon

extern. Mucoasa, necornificata, realizeaza prin pliere 0 multitudine de lame spiroide.

Anatomia animalelor domestice

4.2.2.4.2. Intestinul

L 11

4

Fig. 4.27. Intestinul gros la bovine

l-cecum; 2-colon sigmoid; 3-colonspiral at; 4-cololl transvers.

Topografia prestomacclor ~i a cheagului "obliga" masa intestinala sa aiba

raporturi exclusiv cu peretele abdominal drept al cavitatii abdomina1e (regiunea

l1ancului §i portiunea corespunzaroare a regunii mezogastrice)a) lntestinul subtire

Ouodenul prezi nta patru portiuni (ascendcnta, orizontala cranio-caudala,

orizontaJa caudo-craniaUi ~i verticaHi), reunite la nivelul a trei llexuri ( portal a,

caudaUi §i lombara). La nivelul f1exurii porta1e se deschide canalul coJedoc iar la

nivelul f1exurii lombare canalul pancreatic.

Jejunul, foarte lung, cste suspcndat de marginea inferioara a marelui mczenter.

Topografia mentionata detennina formarea a numeroase anse, ce Ii confera aspect

de "ghirlanda".

I1eollul, suspendat la extremitatea ventro-caudala a marelui mezellter §i ata§at

de cecum prin ligamentul specific (ilea-cecal), se dcschide la limita dintre cecum §icolon prin orificiul ileo-ceco-colic.

b) lntestinul gros, suspendat de marele mezenter, este neboselat §i mult mai

redus (lungime, calibru, volum) dedit la ecvine.

Cecumul, dispus orizontal, este neted, cilindroid, cu extremitatea liber.a rotunjita

§i orientata caudal. Are a lungime de 60-70 cm §i un diametru de 7-9 cm.

Colonul ascendent continua cecumul, demarcatia [jind realizata de deschiderea

i1eonului (orificiul ileo-ceco-colic). Este format din trei portiuni: colonul sigmoid,

colonul spiral at §i ansa distala. Colonul sigmoid, cu calibru identic cecumului, domina

fosa paralombara §i circumscrie a dubUi inflexiune In "S", cu a doua flexura dispusa

dorso-caudal. Colonul spiral at, cu diametru asemanator anselorjejunale, este format

din trei ture concentrice, 0 flexura centrala §i

trei ture excentrice, toate echidistante §i

aproximativ In acela§i plan. Jumatatea

terminala a ultimei ture, se distanteaza decolonul spiral at, continuandu-sc In zona

topografica a arterei mezenterice craniale cuansa distala.

CoJonul transvers, mascat de insertia

ligamentului duodeno-transvers, este scurt §isc continua cu colonul descendent.

CoIonuJ descendent, extrem de scurt

comparativ cu ecvinele, este situat In planul

median al regiunii sublombare, sustinut demicuJ mezenter.

RectumuJ, uniform cali brat, este scurt §irectiliniu.

112 Gabriel Predoi - Cristian BeJu

4.2.2.4.3. Ficatul

Intracavitar, este dispus retrodiafragmatic, paramedian dreapta, cu axul mareorientat ventro-cranial. Esle gros, masiv §i prezinta incizuri superficiale, care-Isistematizeala'ln palru lobi: caudat (Spiegel), format din doua portiuni - supraportalasau lobul papilar §i, respectiv, laterala sau procesul caudal. Portiunea lalerala

4·.~-j'/4 Cl

Fig. 4.28. Ficatulla bovine (A) ~iovine (B)I-lob stang; 2-lob drept; 3- lob patrat; 4-proces caudat; 4' -proces papi lar; 5-vezicabiliara.

Fig. 4.29. Rinichiul drept la bovinel-Iobi renali; 2-calice renale, 3-calice

majore; 4-zona medulara; 5-arterarenala; 6-vena renala; 7-ureter.

4.2.2.4.5.0varele

Reduse comparativ cu iapa, suntovoidale, cusuprafata galbuie §i u§oraccidentate de foliculii ovarieni sau corpiigalbeni In diferite faze de evolutie.

depa§e§te conturullobului drept; acoperit In cca mai mare parte de lobul Spiegel,este limitat de lobul patrat prin intermediul fosei vezicii biliare; patrat, redus, arelimita ventral a marcata de ligamentul falciform §istang, bine reprczentat, cu margineainfcrioara semicirculara. Prin topografie, exlremitatea dorsal a aparline lobului caudat§i lobului drept iar extremitatea ventral a lobului stang. Marginea Iibera (ventrala lacelelalte specii) este orientata lateral dreapta, iar marginea mediala sau stanga,rectilinie §i groasa, corespunde marginii dorsale de la celelalte specii. Vezica biliaradepa§e§te mult marginea lateraHi. Canalul cistic realizeaza lajonqiunea cu canalulhepatic un unghi de aproximativ 90°.

4.2.2.4.4. Rinichii

Sunt pluripapilari, ell suprafata extrem de accidentata (lobati, boselati). Rinichiuldrept este aplatizal dorso-ventral, cuexlremilatea caudala efilata §i hilullarg.Rinichiul stang, ilotant, lorsionat, cu hilulIngust, are aspect de piramida. Pelvisulrenal, lipsit de bazinet, este reprezentat dedoua ramuri uretcrale.

Anatomia animaJeJor domestice 113

4.2.2.4.6. Uterul

4.2.2.4.7. Vaginul

Mai 1arg§i eu perete]e mai grosfata de iapa, prezinta in submueoa­sa pc podea doua evidcnte eanale

epoforiee (Gaertner), eu origine infundul de sae prcecrvieal §ieu des­ehiderea situata de 0 parte §i de altaa meatului urinar, eare este preee­dat de un divertieul suburetral.

108

7

La anima]ele tinere are topografie exclusiv pelvina.La femelele multi pare depa§e§te marginea anterioara apubisului.

Coarnelc uterine, lungi de aproximativ 30-35 em,

sunt orientate eranio-latero-ventro-dorso-media1 §i. suspendate de marea eurbura. Caudal ele sunt eontopite

pe 0 distanta de 10-15 em, limita de separare fiindreprezentata la exterior printr-un §ant median dorsal,inaintea caruia se gase§te mezoul intereornual, iar ]a

interior printr-un evident septum. Corpul uterin, foarteseurt, se eontinua eu un eervix

1 ung, dur, prevazut in portiuneaintravaginala eu doua sau trei flori

invo]te. Mucoasa colului se pliazaaUitlongitudinal cat §i transversal,faciind astfe] destul de difieil

aeeesulin cavitatea UlL:rina,iar cea

de la niveIul eorpului §i coarnelorrealizeaza earuneulii (80 - 120),dispu§i pe patru randuri. Aee§tiaau suprafata neteda §i eonvexa.

Fig. 4.30. Coamele uterinela vaca

I-corpul uterului; 2­coarnele uteri ne;. 3­ligament intercornual; 4­ovare.

Fig. 4.31. Topografia aparatului genitalia vacaI-oval'; 2- salpinx; 3-coarne uterine; 4-cervix; 5­vagin; 6-vestibul vaginal; 7-vulva; 8-clitoris; 9­vezica urinara; 10-diverticul suburetral; 11­mezoovar; 12-ligament larg;13-fund de sacsacro-rectal;14-fund de sac recto-vaginal; 15­fund de sac veZico-vaginal, 16-fund de sacvezico-pubian.

4.2.2.4.8. Vestibulul vaginalEste dominat la nivelul

peretilor 1aterali de glandele

vestibulare mari, formatiuniunitare bine delimitate, eare se des­

ehid prim-un orifieiu larg aproxi­mativ 1a jumatatea organului.

114 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Fig. 4.32. Cervixulla vacal-ostiumul uterin extern; 2-canal cervical; 3­

fornix vaginal;4-ostium vaginal; 5-vagin.

.-.,:","-

5

3Glandele vestibulare mici sunt

reprezentate de doua grupe dispuseinapoia clitorisului.

4.2.2.4.9. Vulva ~i c1itorisul

Vulva prezinta buzele groase,comisura dorsal a rotunjita, iar cea

ventrala ingusta §i ascutita, avfmdin prelungire un smoc de peri.Cli torisuI, foarte redus, este mascat

in fosa corespunzatoare.

4.2.2.4.10. Testiculele

Sunt elipsoidale, cu marele ax

(in burse) vertical. Corpul epididimului acopera in totalitateextremitatea corespunzatoare a testiculului, prelungindu-sepe portiunea initiala a marginii libere. Marginea epididimaraeste ingusta §i rectilinie. Coada epididimului este aderenta§i putin deta§ata. Mediastinul testicular, foarte bine

reprezentat, are aspectul unui cordon gros situat in plan axial.

Artera testiculara, mascata apoape in totalitate de corpulepididimului, abordeaza marginea libera la nivelulextremitatii caudate a testiculului, nivel de unde emite 0

multitudine de ramuri flexuoase (cu calibru asemanator) careacopera ambele fete ale oganului.

4.2.3. Proiecfia organelor

4.2.3.1. Zona cefalidi

4.2.3.1.1. Proiecfia cavitafii bucale

Este relativ asemanatoare cu proiectia cavitatii bucalede la cabaline.

Fig. 4.33. Testiculullataur

l-testiculul; 2-capulepididimului; 3-coadaepididimului; 4­cordon testicular; 5­artera testiculara.

4.2.3.1.2. Proiecfia cavitafilor nazale

Nu se deosebe§te in principiu de proiectia cavitatilor nazale de la cal.

4.2.3.1.3. Proiecfia sinusurilor

Este, in schimb, diferita de cea de la cabaline.

Sinusul frontal este mult mai intins §i multicompartimentat. Compartimentulnazal are limita rostral a inapoia unui plan perpendicular pe axul capului, care trece

Anatomia animaleJor domestice 115

prin tuberculul facial (molar). Limita aborala corespunde protuberantei intercornuale,iar limitele laterale crestei frontale cu prelungiri in apofizele cornuale.

Sinusul maxilar, neimpartit in sinus maxilar rostral §i sinus maxilar caudal,prezinta limita rostra!:"ipana la un plan transversal ce trece prin tuberculul facial(eventual chiar mai rostralla animalele in varsta); limita caudala ajunge la nivelulorbitei, cea dorsaH'icorespunzand unui plan ce une§te comisura nazala a plcoapelorcu comisura dorsal a a narinei. Limita ventral a corespundc unui plan paralel cu profilulnasului, trecand prin tuberculul facial.

4.2.3.1.4. Proieclia cavitalii craniene

Este dificila datorita impingerii ei in profunzime datorita dezvoltarii sinusurilorfrontale, limita dorsala a cavitatii situandu-se sub nivelul crestei frontale, limitacaudala corespunzand bazei coarnelor, iar cea rostral a unui plan transversal ce trecela marginea caudala a apofizei orbitare.

4.2.3.1.5. Proieclia farillgelui

Mai alungit decat la cal, dar ascuns de crestele pterigo-palatine excesiv dedezvoltate, faringele la taurine se proiecteaza intr-o zona a cavitatii bucale carecorespunde unui plan perpendicular pe portiunea orizontala a ramurei mandibulare,trecand prin comisura nazala a pleoapelor, plafonul ajungand pan a la un plan ceune§te comisura buzelor cu articulatia temporo-mandibulara. Limita ventral acorespunde cu aproximatie unui plan ce une§te comisura buzelor cu originea traheei,iar limita caudal a unui plan ce coboara de la baza urechii la 5 - 6 cm inapoia ramuriirecurbate a mandibulei.

4.2.3.1.6. Proieclia laringelui

Laringele se proiecteaza pe fata ventrala a capului, intr-o zona mai scurta decatla cabaline, cuprinsa intre ligamentul hio-tiroidian (palpabil) §i ligamentul crico­traheal.

4.2.3.1.7. Proieclia limfonodurilor

Limfocentrul parotidian se proiecteaza in unghiul caudo-dorsal al regiuniimaseterine, sub articulatia temporo-mandibulara. Limfocentrul mandibular seproiecteaza sub marginea mandibulei la nivelul unghiului mandibular. Limfocentrulretro-faringian este dispersat in grupele limfonodulare astfel: limfonodurile lateralese proiecteaza intr-o zona situata ventral de aripa atlasului; limfonodurile retro­faringiene mediale se proiecteaza cu aproximatie la intersectia unui plan ce trece dela comisura buzelor la articulatia temporo-mandibulara, cu marginea caudal a aramurei recurbate a mandibulei.

4.2.3.1.8. Proieclia glandei parotide

Ocupa 0 zona de 4 - 6 cm ce coboara de la baza urechii pan a lajumatatea portiuniiverticale a ramurii vertricale a mandibulei.

4.2.3.1.9. Proieclia glandei mandibulare

Ocupa 0 zona mai intinsa decat la cabaline, proiectandu-se de la nivelul regiuniisublaringiene, pan a sub aripa atlasului.

116 GabIieJ Predoi - Clislian BeJu

4.2.3.2. Zona cervicala

Proiectia traheei, esofagului, venei jugulare externe ~i arterei carotide nuprezinta diferente esentiale in raport cu proieqia acelora§i formatiuni la cabaline.

Glanda tiroida, latita, cu lobii triunghiulari uniti printr-un istm glandular, esteplasatii la nivelul primelor doua inele traheale.

limfonodurile cervicale superficiale caudale (prescapulare), suntreprezentate de un pachet limfonodular masiv ce se proiecteaza tot la nivelul §antuluicervi co-scapular, aproximativ la jumatatea distantei dintre epistern §i linia dorsal aa gatului (cranio-dorsalin raport cu articulatia scapulo-humerala).

4.2.3.3. Cavitatea toracica

Oatorita toracelui mai scurt decat la cal (13 vertebre cu 13 perechi de coaste),atat aspectul, cat §i proieqia organelor toracice este diferita fata de proieqia de lacabaline, diafragmul fiind mult mai convex spre inainte.

4.2.3.3.1. Proiectia cavitatii toracice

Limita dorsala corespunde, ca §i la cabaline, unui plan orizontal ce une§tetuberozitatea spinei scapulare cu unghiul cranio-dorsal al fosei paralombare: Limitacraniala corespunde cu aproximatie unui plan vertical ce trece tangent la tubercululmare caudal al humerusului. Limita ventrala ajunge la nivelul unui plan orizontalce trece prin articulatia humero-radio-ulnara In timp ce limita caudalii este marcatade diafragma. La taurine ins a, diafragma, prezentand atM convexitatea craniala maiaccentuata, cat §i insertia periferica fiind deplasata cranial in a§a fel ca limita caudalaperiferica pe 0 linie ce pleaca de la un punct situat deasupra limitei ventrale amu§chiului ilio-costal toracal, la nivelul coastei a 13-a, coboara In treimea distal a acoastei a 12-a, apoi In treimea di stala a coastei a II-a, pentru a trece apoi dorsal dearticulatiile condro-costale, pentru a ajunge la stern la nivelul celei de-a 7-a articulatiicondro-sternale. Linia de curbura verticala ajunge la punctul cel mai avansat inplan median la jumatatea coastei a 7-a, coborand de Ia extremitatea dorsal a a ultimeicoaste, pentru a ajunge la a 6-a articulatie condro-costala.

4.2.3.3.2. Proiectia anatomica a pulmonului

Um1are§te, in general, limiteJe peri ferice ale cavitatii toracice exceptand recesusulpleural costo-diafragmatic.

4.2.3.3.3. Proieclia c1inica a pulmonului

Este §i ea mai redusa decat la cabaline. Impartind aria peretelui toracal in nouasectoare, cum s-a procedat in cawl cabalinelor, zona de explorare in careul centralajunge spre Inapoi pana la coasta a lO~a, in treimea mediana ajunge doar pana lacoasta a 9-a, de unde coboara panD.la coasta a 6-a.

4.2.3.3.4. Proiectia anatomica a cordu/ui

Corespunde unei arii cuprinse intre coasta a 3-a §i coasta a 6··a(la 3-5 em inapoiadiafragmei), baza cordului corespunzand unui plan orizontalla nivelul coastelorIV -VI, plan tangent la articulatia scapulo-humeralii.

Anatomia anima/cloT domestice 117

--=-'~..

Fig. 4.34. Topografia organelor din cavitatea toracidl la bovine (fata stanga)l-esofag; 2-trahee; 3-pulrnon; 4-cord; 5-diafragrn.

4.2.3.3.5. ProiecJia c1inica a cordului

Aria de ascultatie obi§nuita este pe partea stanga (cordul fiind dispus paramedianstanga), lntre coastele IV §i VI.

-- -~~~~Fig. 4.35. Topografia organelor din cavitatea toracidl la bovine (fata dreapta)l-trahee; 2-pulrnon; 3-cord; 4-diafragrn.

118 Gabriel Predoi - Clislian Be1u

Fig. 4.36. Proieclia viscerelor din cavitatea abdominala la bovine (fata stanga)l-rumen; 2-re!ea; 3-splina.

Bifurcatia traheaUi §i originea bronhiilor cu limfocentrul traheo-bron§ic sedelimiteaza cu aproximatie la nivelul coastelor V - VI deasupra planului orizontalcare trece printr-un punct situat lajumatatea distantei dintre tuberculul coxal §i pate1a.

Fig. 4.37. Proieqia viscerelor din cavitatea abdominala la bovine (fala dreapta)l-rinichi; 2-ficat; 3-vezica biliara; 4-foios; 5-cheag; 6-duoden (pol1iunea ascendenta);7-duoden (pol1iunea orizontala); 8-colon spiralat; 9-cecum; 10-jejun ..

Anatomia animalelor domestice

4.2.3.4. Cavitatea abdominala

119

4.2.3.4.1. ficatul

Se proiecteaza pe partea dreapta, 'intre curbura diafragmei §i 0 linie ce coboarade la extremitatea dorsala a coastei a 13-a (pe linia plafonului) la jumatatea coasteia IO-a, pana la articul atia condro-costala a VI-a.

Vezica biliara se proiecteaza pe partea dreapta, 'in spatiul X intercostal, la nivelulunui plan orizontal ce trece la jumatatea distantei dintre tuberculul coxal §i pateHL

4.2.3.4.2. Prestomacele ~i stomacul

Rumenul se proiecteaza pe parte a stanga, de la diafragma pana la apertura pelvi nacraniala, marcata cutanat de marginea cranial a a m. tensor al fasciei lata. Ventralocupa zona delimitata de linia ce coboara din treimea ventrala a spatiului VIIintercostalla linia alba pana la nivelul pubisului.

Releaua se proiecteaza pe partea stanga -'in treimea ventrala a spatiului VI - VIIintercostal, la nivelul unui plan orizontal tangent la olecran.

Foiosul (sprijinit pe mica curbura a cheagului §i acoperit'in treimea anteioara deticat) se proiecteaza pe partea dreapta, 'in spatiul intercostal VI - IX, sub nivelulplanului orizontal ce trece pe lajumatatea distantei dintre tuberculul coxal §i patcHi.

Cheagul are aria de proiectie 'in zona latero-ventrala dreapta, de la coasta a 6-apana sub cartilajul coastei a II-a, ceca ce corespunde fetei interne a hipocondrului.Marea curbura se sprijina pe plan§eul cavitatii abdorninale, iar mica curbura depa§e§teIn sus, cu aproximativ 10 em, hipocondrul.

4.2.3.4.3. Splina

Se proiecteaza pe partea stanga, 'inzona ruminaHi, sub forma unei benzi cu Hitimeade 10 - 12 cm, ce coboara oblic de la un punct situat la extremitatea dorsal a acoastei a 13-a (pe Iinia plafonului) pfma aproape de a 7-a articulatie condrocostaHi.

4.2.3.4.4. Intestinul

Duodenul se proiecteaza prin primele doua din cele patru anse ale sale:ascendenta §i orizontala. Ansa ascendenta se gase§te In spatiul penultim intercostal(XI - XII), mascata de ticat. Ansa orizontala traverseaza golul flancului la Iimitadintre treimea mijlocie §i superioara a sa In sens cranio-caudal.

Jejunul se proiecteaza pe partea dreapta Ia limita ventral a a pantei flancului §ipe portiunea corespunzatoare a podelei cavitatii abdominale.

Cecumul se proiecteaza cu aproximatie la nivelul corzii flancului.Colonul ascendent se proiecteaza pe peretele lateral drept al abdomenului, mascat

fiind de mare1e epiploon; co~onul sigmoid (ansa proximala) ocupa golul flancului, iarcolonul spiralat se proiecteazala nivelul corzii §itreimii rnijlocii§idorsale apantei ilancului.

4.2.3.4.5. Rinichii

Rinichiul drept se proiecteaza pe parte a dreapta, sub marginea masei comune(sub linia plafonului), de la apotiza transversal a a vertebrei a 3-a lombare pana lacoasta a 12-a. Extremitatea craniala se sprijina pe lobul caudat. Rinichiul stang,datorita topografiei rumenului, nu prezinta raporturi parietale.

120 Gabriel Predoi - Crislian BelLI

4.2.3.4.6. Pancreasul

Se proiecteaza de la originea porliunii orizontale a duodenului (f1exura portaHi­coasta a X-a) pfma in treimea mijlocie a acestuia (coasta a XII-a).

4.2.3.4.7.0varele

La animalele tinere se gasesc la nive\ul unghiului de bifurcalie al coarnelor uterine,ceea ce corespunde la nivel cutanat intersectiei planului paramedian (dus la aproximati v 5cm pc marginea anterioara ajumatalii pubisului), cu planul vertical tangentlaextremitateaanterioara a trochanterului mare. La femelele multipare, ovru"elese gasesc in cavitateaabdominalala3 - 5 cm de marginea anterioara a pubisului (laaproximativ 5em de unghiuleranio-medial al respeetivului os), ceea ce corespunde planului transversal ee treee prinunghiurile exteme ale iliumurilor.

4.2.3.5. Cavitatea pelvina

Rectul se proieeteaza deasupra planului orizontal ce trece la nivelul limiteiinferioare a anusului.

Vaginul §i vestibulul vaginal se proieeteaza sub planul precedent, deasupraplanului paralel cu preeedentul ce trece la nivelultrochanterului mare.

Vezica urinara se proiecteaza sub planul precedent, adesea depa§ind margineacraniala a podelei bazinului.

Uterul se proieeteaza inaintea unui plan vertical ce trece prin articulaliaeoxofemurala. In gestalie el depase§te marginea pubisului.

Coarnele uterine se gasesc inaintea aperturii pelvine la nivelul unui plantransversal ce trece prin tuberculii coxali.

4.3. OVINE ~I CAPRINE

4.3.1. Morfotopografia organelor

4.3.1.1. Zona cefalica

4.3.1.1.1. Limba

Comparativ cu taurinele, are un volum mai mic, protuberanlamai redusa, porliunea libera seurta, eu §anl median dorsal §iextremitatea anterioara rotunjita, papilele filifonne mai dezvoltate§i mai pUlin cornificate, papilele calicifonne in aceea§i dispoziliesunt duble numeric. Frecvent mucoasa este pigmentata.

4.3.1.1.2. Glanda parotida

Asemanatoare cu cea de la tauri ne, este proporlional mai mica.La ovine, canalul colector, desprins de la limita mijlocie a treimii

rostro-inferioare a glandei, abordeaza fala laterali:i a mu§chiului 3Fig. 4.38. Limba la oville

l-silon median; 2-protuberan!5 lingual5 eu papile lentieulare; 3-papilefungifonne; 4-papile ealieifonne; 5- pilieri posteriori ai limbii.

Analomia anima/eloT domestice 121

00Fig. 4.39. Glandele salivare(parotida ~i mandibulara) laovme

I-glanda parotida; 2­canalul parotidian; 3-glandamandibulara.

A

3

B

maseter la limita dintre treimea mijlocie §i inferioarapentru a se deschide In vestibulul bucal lateral Indreplul primului molar superior. La caprine, topogratiacanalului parotidian este asemanatoare rumegatoarelorman.

4.3.1.1.3. Glanda mandibulara

Mai redusa decat la taurine, este relativ ovoidala

§i cu extremitatea rostral a bilobata.4.3.1.2. Zona cervicala

4.3.1.2.1. Traheea

La ovine, In sfertul cervical al regiunii, inelelecartilaginoase au extremitatile distantate, In resttraheea este asemanatoare taurinelor cu diferenta ca

extremitatile libere ale inelelor, inegale (cea stangamai dezvoltata), realizeaza 0 creasta simpla (fig.4.40.).

La caprine, extremitatile libere ale cartilajelorsunt distantate pe toata lungimea traheei, realizandastfel un veritabil jgheab, care are raporturi euesofagul.

4.3.1.2.2. Glanda tiroid5Fig. 4.40. Traheea la ovine ~icaprine (sectiune transversala).

Fig. 4.41. Glandatiroida la ovine.

Situata pe partile laterale ale primclor 3-8 ineletraheale, este circumserisa de doi lobi tiroidieni,

de culoare ro§ie castanie, redu§i, alungiti, egali, cu suprafata neteda, uniti printr-unistm seurt, care la animalele adulte involueaza. La caprine, lobii tiroidieni sunt solitario

4.3.1.3. Cavitatea toracica

4.3.1.3.1. Cordul

Comparativ cu taurinele este mai alungit, cu tesut adipos In cantitate mai mica.Elementele diferentiale Intre cele doua specii sintetic sunt: cordulla caprine esteaccentuat mai lung §i cu varful ascutit; §antul intermediar la ovine este scurt §iorientat In portiunea terminala pe partea stanga a cordului (la caprine este lung,

rectiliniu §i ajunge pana In apropierea varfului); pilierul deordinul II din ventrieulul drept este mai gros la caprine; laovine, aorta aseendenta este'seurta §i trunchiul comun brahio­cefalic lung, la eaprine raportul este'inversat.

4.3.1.3.2. Traheea ~i pulmonii

Traheea pastreaza configuratia din segmentul cervical.Bronhia accesorie se desprinde din bifurcatia traheala.

Pulmonii, In general asemanatori taurinelor, prezintaurmatoarelc pmticularitati: la ovine desenullobular este absent,

122 Gabriel Predoi - Crislian Belu

Fig. 4.42. Cordulla ovine (fala stanga- auriculara)l-auriculul drept; 2-auriculul stang; 3-?an!ullongitudinalintelventricular paraeonal; 4-?an!ul interrnediar; 5-venacava craniala; 6-trunchiul brahio-cefalic; 7-altera aOlta;8-ligamentul interalterial; 9-vene pulmonae; 10-venaazigos stanga; ll-trunchiul pulmonar.

extremiHitile lobilor convexe, lobul apical drept multmai redus; la caprine desenullobular este prezent ~ievident pe lobii craniali ~i mijlocii ~i discret pe lobiidiafragmatici, extremitatile lobilor ascutite, lobul apicalcranial este practic unitar.

4.3.1.4. Cavitatea abdominala

4.3.1 :4.1. Stomacul

Asemanator cu cel de la taurine, prezintaunnatoarele particularitati: rumenul prezinta veziculaconica ventraIa mul t mai dezvoltata dedit cea dorsala.

Reteaua, bine deta~ata de atriul ruminal, este maidezvoltata dedit foiosul, are peretii mai subtiri ~i

Fig. 4.43. Pulmonii la ovinel-Iobul apical stang; 1a-Iobul apical drept cranial; 1b­lobul apical drept caudal; 2-lobii mijlocii, 3-lobiidiafragmatici; 4-lobul azigos.

desenul poliedric (al mucoasei) mai putin conturat.Foiosul, mic ~i bine deta~at, contine un numar mai redus de lame. Cheagul este maialungit, cu peretii mai subtiri iar mucoasa realizeaza cute spiroide putin deta~ate.

4.3.1.4.2. Intestinul

a) lntestinul subtire, asemanator taurinelor, beneficiaza la nivelul duodenului(flexurii portale) de deschiderea orifici ului hepato-pancreatic (deschiderea In comuna canalului coledoc ~i pancreatic).

b) lntestinul gros se caracterizeaza prin: colon sigmoid mai redus, cu a douaflexura dirijata ventro-caudal; ultima tura a colonului spiralat mai Indepartata desegmentul colic, se plaseaza In imediata apropiere ajejunului. Aceasta particul aritate

Fig. 4.44. Ficatulla bovine (A) ~iovine (8)

l-Iob stang; 2-lob drept; 3- lob patrat; 4-proces caudat; 4'-proces papilar; 5-vezica biliara.

Anatomia animalelor domestice 123

modifidi topografic limfonodurile jejunale care segasesc situate intre lamele marelui mezenter, deasupraultimei ture excentrice amintite (la taurine,limfonodurile jejunale sunt plasate intre jejun ~iultima

2 tura a colonul ui spiralat).

4.3.1.4.3. Ficatul

Cu aceea~i topografie ~i numar de lobi ca larumegMoarele mari, se caracterizeaza prin: incizurilobare mai pronuntate; lobul caudat nu depa~e~teconturullobului drept; lobul drept are marginea libera

taiata oblic, canalul cistic paralel cu marginea lobului drept, realizeaza un unghiascutit cu canalul hepatic; vezica biliara depa§e§te cu putin marginea libera aorganului; lobul patrat redus, bine conturat, are marginea inferioara ob1ica.

4.3.1.4.4. Rinichii

Fig. 4.45. Rinichiulla ovineI-h iI renal; 2-vene sub­

capsulare.

Sunt monopapilari, au suprafata neteda ~i forma de bob de fasole, cu feteleconvexe ~i extremitatile egale. In zona hilului se pot observa venele subcapsulareeratice. Rinichiul stang, datorita compresiunii rumenu1ui, are convexitatea fetelormai putin accentuata. Pe1visul renal este dominat de bazinet.

4.3.1.4.5. Ovarele

Asemanatoare taurinelor, sunt mai plate ~i proportional mai mici.

4.3.1.4.6. Uterul

4.3.1.4.9. Vulva

Asemanatoare bovinelor, prezinta lacomisura inferioara un clitoris subtire ~if1exuos.

4.3.1.4.10. Testiculele

La berbec sunt foarte voluminoase in

raport cu talia animalului, avand aspect

B

5

A

Fig. 4.46. Testiculele la berbec (A) ~itap (B)

l-testicul; 2-capul epididimului; 3­coada epididimului; 4-cordontesticular; 5-al1era testiculara.

Comparativ cu bovinele, se caracterizeaza prin: coarnele uterine sunt mai lungi~i mai apropiate de planul median; carunculii uterini au suprafata excavata 1aovine

~iplana la caprine; mucoasa uterina frecventeste pimgentata; colul uterin prezinta f10areinvolta simpla.

4.3.1.4.7. Vaginul

Este Iipsit de canale epoforice ~i areaproximativ 7-8 cm 1ungime.

4.3.1.4.8. Vestibulul vaginal

Reprezinta aproximativ jumatate dinlungimea vaginului. Glandele vestibularemari sunt inconstante.

124 Gabliel Predoi - Clistian Belu

ovoidal. Extremitatea capitata este acopcrita in totalitate de capul epididimului,care se prelunge§te pfma la extremitatea marginii libere. Marginea epididimara esteorientata caudo-medial. Coada epididimului, bine deta§ata, adera la extremitateacorespunziHoare a testiculului. Artera testiculara realizeaza pe fata laterala atesticulului, in apropierea marginii epididimare, 0 dubla inflexiune, dupa carepatrunde sub coada epididimului, pana la nivelul marginii libere, de unde emite 0multitudine de colaterale, mai putin flexuoase, care se distribuie asemanator celorde la taurine.

La tap, comparativ, testiculele sunt mai scurte, coada epididimului foarte bineconturata, are un aspect de apendice; artera testiculara, situata in partea laterala,urmare§te la mica distanta marginea epididimara, fara sa patrunda sub coadaepididimului, emite colaterale mai groase §i mai putin sinuoase, care nu ajung panala capul epididimului.

4.3.2. Proiectia organelor

4.3.2.1. Zona cefalid

4.3.2.1.1. Proiectia cavitatii bucale

Corespunde unei zone cuprinsa intre un plan dorsal ce une§te comisura ventral aa narinei cu treimea dorsala a ramurei recurbate a mandibulei §i un plan ventral ceune§te marginea m. coborator al buzei mandibulare. Limita caudala (eu orificiulbueofaringian) eorespunde unui plan transversal ee treee la 3 - 5 em inaintea orbitei.

4.3.2.1.2. Proiectia cavitatilor nazale

Podeaua eorespunde unei zone situate deasupra planului ee treee prin eomisuraventrala a narinei. Plafonul este marcat de orizontala tangenta la treimea dorsala aramurei vertieale a mandibulei. Limita caudala eorespunde aproximativ marginiieraniale aorbitei. Orifieiul nazofaringian se proieeteaza inapoia unui plan transversalee treee prin eomisura nazala a pleoapelor.

4.3.2.1.3. Proiectia sinusurilor

Oatorita reduetiunilor, delimitarea este relativa:-sinusal frontal, redus, limitat lateral de orbite ajunge ventral pana la un plance depase§te cu putin linia dintre eomisurile nazale ale pleoapelor, In timp celimita eaudala rare ori treee de linia transversal a ee unqte baza apofizelorzigomatiee ale frontalului;-sinusal maxilar, de asemenea redus ea Intindere, se proiecteaza In regiuneainfraorbi tara.

4.3.2.1.4. Proiectia cutiei craniene

La oaie euprinde 0 zona relativ Intinsa, eu limita rostrala mareata de planultransversal ee une§te baza apofizelor zigomatiee ale frontalului, iar eea eaudalaajungand pana in zona nueala. Limitele laterale depa§ese lateral liniile frontale.Podeaua eavitatii eorespunde eu aproximatie marginii ventrale a areadei zigomatiee.

Analomia animaJeJor domcstice 125

4.3.2.1.5. Proiectia faringelui

Cuprinde zona dintre un plan transversal ce trece prin marginea orbitei, limitaeaudala eorespunzand unui plan paralel cu precedentul, tangent la ramura recurbataa mandibulei ..

4.3.2.1.6. Proiectia laringelui

Pe pmtca ventral a a capului euprinde zona dintre ligamentul hiotiroidian (palpabil)§i ligamentul crieotraheal.

4.3.2.1.7. Proiectia limfocentrilor

Se deosebe§te prea putin de proieqia de la taurine.-Limfocentrul parotidian este compact §i bine reprezentat, palpabil, la baza§iInapoi a gatul ui condilului mandi bular, partial acoperi t de extremi tatea dorso­rostral a a glandei parotide.-Limfocentrul retrofaringian prezinta limfonodurile mediale reduse, In sehimblimfonodurile retrofaringicne laterale, foartc dezvoltatc se proiecteaza eranio­lateral In raport eu aripa atlasului.

4.3.2.1.8. Proiectia glandei parotide

Cuprinde 0 zona de 1,5 - 2. em latime §i 5 - 6 em lungime, situata sub bazaurcehii, Inapoia ramurii vertieale pana la jonctiunea eu ramura reeurbata amandibulei. Canalul parotidian treee In treimea inferioara a maseterului.

4.3.2.1.9. Proiectia glandei mandibulal'eOeupa 0 zona situata medio-caudal de unghiul mandibular tinzand sa ajunga

sub aripa atlasului

4.3.2.2. Zona cervicala

Traheea, esofagul, vena jugulara ~i cordonul vagosimpatic se proieeteaza lafel ea la taurine.

Glanda tiroida este lipsita de istm glandular, fieem"clob ovoid se proieetcazapc partea laterala a primelor trei incle trahealc.

Limfocentrul cervical superficial dorsal (prescapular), dczvo]tat, se proiecteazaea Ia tauri ne.

4.3.2.3. Cavitatea toracica

ProiecJia hmitelar cavitafii taracice. Limita dorsaIa, ventral a §i eraniala nu sedeosebese de limitele de la taurine, limita eaudala periferiea, 11lsa,este mai apropiatade artieulatiile eondroeostale decat la taurine. Linia de eurbura a diafragmei Incepede sub a 2-a vertebra lombara, Ineruei§and coasta a 7 -a la jumatatea ei.

Proiecfia anatamica a pulmonului ajunge spre Inapoi pana la ultima coasta.Proieqia c/inica a pulmani/or cste restransa ]a 0 zona cuprinsa In portiunea

mijloeic a peretelui toraeal euprins Intre coastele V - VIII (IX).Proiccfia anatamicfi a cOldului euprinde zona dintre eoastele III -VI situata sub

planul ce trece la jumatatea respeeti velor eoaste

126 Gabriel Predoi - Cristian Belli

ProiecJia c1inica a cordului corespunde portiunii ventrale a proieqiei anatomice.Limfocentrul traheobronhic se proiecteaza cu aproximatie lajumatatea spatiului

VI - VII intercostal.

4.3.2.4. Cavitatea abdominala

4.3.2.4.1. Ficatul

Se proiecteaza numai pe partea dreapta, inapoia diafragmei, pana la 0 linie cecoboara de la ultima coasta pana la a IQ-a articulatie condrocostala, de unde tindesa ajunga la articulatia condrocostala a coastei a VI-a.

4.3.2.4.2. Prestomacele ~istomaculRumenul se proiecteaza pe intreg peretele abdominal lateral stang.Reteaua se proiecteaza pe partea stanga, la nivelul articulatiilor condrocostale

VI - VIII.

Foiosu! sc proiecteaza pe partea dreapta, sub §i inapoia ficatului, la nivelularticulatiilor condrocostale VIII - IX §i deasupra hipocondrului.

Cheagul se proiecteaza pe parte a ventrala, la nivelul §i inapoia apendiceluixifoidian, pe paJtea dreapta, de la podcaua cavitatii pana deasupra articulakiilorcondrocostale IX - X.

4.3.2.4.3. Splina

Redusa, ovala, se proiecteaza pe partea stanga la nivelul penultimului §iantepenultimului spatiu intercostal, la nivelul planului ce trece prin unghiul coxal.

4.3.2.4.4. Intestinul

Duodenul se proiecteaza pe partea dreapta, portiunea craniaHi urcand spre celde-al lO-lea spatiu intercostal, inapoia ficatului §i deasupra hipocondrului, undeformeaza flexura retrohepatica (portala), portiunea orizontala proiectandu-se lamarginea dorsal a a fosci paralombare.

Jejunul se proiectcaza pe partea dreapta, in regiunea t1ancului, pe podeauacavitatii.

Pancreasul se proiecteaza sub extremitatea ultimelor trei coaste, deasupra zoneide proiectie a duodenului.

Cecumul se proiecteaza pe partea dreapHi, la nivelul corzii flancului.Colonul ascendent se proiecteaza pe peretele lateral drept al abdomenului;

colonul sigmoid la nivelul golului flancului; colonul spiralat la nivelul panteiflancului.

4.3.2.4.5. Rinichii

Rinichiul drept se proiecleaza sub plafonul cavitatii, la limita dorsala a foseiparalombare, inapoia ultimei coaste.

4.3.2.4.6.0varele

Se proiecteaza la nivelul unui plan transversal ce trece prin tuberculii coxali.

Anatomia animalelor domestice

4.3.2.4.7. Coarnele uterine

127

Se proiecteaza la intrarea in bazin.

4.3.2.5. Cavitatea pelvina.

Rectul se proiecteaza la nivelul unui plan orizontal situat la nivelul anusului.Vezica urinara. Cel mai adesea depase§te marginea pubisului la intrarea in

bazin.

Vaginul ~ivestibulul vaginal se proiecteaza intre planul de proieqie a rectului§i un plan orizontal ce trece prin articulatia coxofemurala.

4.4. SUINE

4.4.1. Morfotopografia organelor

4.4.1.1. Zona cefalica

4.4.1.1.1. Limba

..2

Fig. 4.47. limba la suinel-creasta linguala; 2-papilefungifonne; 3-papile foliate;4-papile caliciforme; 5­papile con ice; 6- pilieriaborali ai limbii.

Este groasa §i prevazuta pe fata dorsala a corpuluicu 0 creasta alungita. Extremitatea anterioara a portiuriiilibere are aspect ogival. Papilele filiforme, reduse, suntfine §i moi, uniform distribuitc la nivelul portiunii libere§i corpului organului. Baza limbii (inapoia papilelorcaliciformc) este dominata de papilele conice, binereprezentate morfometric, cu viirful dirijat aboral.Papilele caliciforme, in numar de doua, sunt dispuse cala ecvinc. Papilele foliate sunt prezente, dar slabconturate.

4.4.1.1.2. Glanda parotida

Foarte voluminoasa, alungita dinainte inapoi,neregulata, prczinta capul in raport cu baza urechii, iarcoada, extrem de latita, este bifurcata, prezentiid 0portiune craniala, paralela cu marginea recurbata amandibulei §i 0 portiune eaudala sau traheala, situatain regiunea eervieala, pfma in apropierea aperturiitoracale eraniale. Canalul colee tor, eu topografieasemanatoare taurineJor, se desehide in vestibulul bucal

lateral, la nivelul molarului I sau II superior.

4.4.1.1.3. Glanda mandibulara

Este voluminoasa §i prezinta doua p0rtiuni:anterioara, alungita, dispusa la rata mediala a portiunii eraniale a ramurii recurbatca madibulei §i aboral a, dezvoltata §i globuloasa, situatainapoia mu§chiului oeeipito-

128 Gab/ieI Predoi - Clistian BeIu

3

Fig. 4.43. Glandele salivare (parotida ~imandibulara) la suine

l-glanda parotida; 2-canalul paotidian; 3­glanda mandibulara.

4.4.1.2.1. Traheea

Are aspect cilindroid, aspect mareatde cartilajele inelare, ale carol'

extremitali se suprapun.

4.4.1.2.2. Glanda tiroida

mandibular §i sub §i inapoia mu§chiului

stcrno-mastoidian. Canalul glandci, cuoriginea in partea dorso-rostraUi a

portiuni aborale, se deschide la nivelulfraului limbii.

4.4.1.2. Zona cervicala

4.4.1.3.1. Cmdul

Arc un aspect unital', de forma unui

scut, rczultat din fuziunea lobilor §i a

istmului.Estc situata pe fata ventral a a

traheei, de la nivelul cartilajuIui tiroidian

pana in apropierea aperturii toracaIccraniale. Glanda are conturul cranial

prevazut eu trei proeminente - doua

latetrale, lungi §i efilate cranial, §i una mcdiana, scurta

§i convexa, iar cel caudal cste convex, ceea ce imprimaorganului aspect de trident, aplatizat (seut).

4.4.1.3. Cavitatea toracica

fv1ai globulos decat Ia eevine §i rumegi'itoare, secaractcrizeaza prin: §antul subsinuos deviat caudal;

§antu1 paraconal, paralel cu marginea caudaHi,abordeaza marginea cranialii aproximativ lajumiitatea

sa; §anlu1 intermediar scurt §i Fig. 4.49. Traheea la suineputin evident; tesutul adipos de (sectiune trallsversala).la baza cordului are culoare

galbena §i consistenta onctuoasa; aurieulul drept nu ating.

baza arterei pulmonare; atriul stang, dominat de trei §anlurievidente, prezinta aurieulul dezvoltat, eu marginile festonate.

4.4.1.3.2. Traheea ~ipulmonii

Traheea, cu acela§i aspect ea in portiunea cervieaHi, emit,

in unghi de 90°, in apropierea bifurcaliei, 0 bronhie aceesorie.

Pulmonii au ineizuri adanci §i lobulatia evidenta pe toatisuprafata. Pulmonii prezinta ]obulatie clasicil. Lobul crania::drept, unital', este deservit de bronhia aecesorie.Fig. 4.50. Glanda

tiroida la suine.

Anatomia animale10r domestice 129

Fig. 4.51. Cordulla suine(fala stanga - auriculara)l-auriculul drept; 2­auriculul stang; 3-~an!interventricular paraconal;4-~an! intermediar; 5-venacava craniala, 6-arteraao rta; 7- artera b rah i0­cefalica; 8-artera

subclaviculara stanga; 9­ligament interal1erial; 10­trunchi pulmonar.

4

Fig. 4.52. Pulmonii la suine

l-Iobi apicali; 2-lobi mijlocii;3-lobi diafragmatici; 4-lobazigos.

4.4.1.4. Cavitatea abdominala

4.4.1.4.1. Stomacul

Cu forma asemanatoare ecvinelor, prezinta la nivelulfundului de sac stang 0 expansiune redusa, dar bineconturata - diverticulul ventricular, iar la extremitatea

dreapta 0 evidenta dilatatie - antrul piloric. Mucoasade tip esofagian ocupa zona cardiei §i a diverticululuiventricular. Esofagul se deschide in jumatatea stanga amicii curburi. Orificiul cardia este larg §i limitat inpartea stanga de 0 cuta mucoasa, iar cel piloric esteinchis de un dop mucos alungit §i pediculat, care poatefi retras in cavitatea gastrica gratie unui fasciculmuscular care se deta§eaza in zona orificiului de peplafonul stomacului.

4.4.1.4.2. Intestinul

a) lntestinul subtireDuodenul, situat in partea Clreapta, prezinta doua

portiuni: verticala §i orizontala, §i doua flexuri, cea de­a doua in "S", se continua de la nivelul ligamentuluiduodeno-transvers cu jejunul. In duoden, la 3 - 5 cm depilor, pe mica curbura, se deschide canalul coledoc, iar

la 15 - 20 cm de acesta, canalul pancreaticJejunul este suspendat in parte a dreapta a colonului

ascendent de un fald al marelui mezenter

Ileonul, scurt, apraape paralel cu portiunea mijlocie§i caudala a cecumului, se deschide in unghi ascutit,prin orificiul ileo-ceco-colic, ornat de 0 valva ileo­cecala evidenta.

b) lntestinul gros, partial boselat, are 0 conformatiecu totul particulara.

Cecumul are aspect cilindric, extremitatea caudalaratunjita, este boselat §i prezinta trei tenii.

Colonul ascendent continua cecumul de la nivelul

deschiderii ileonului, §i se ruleaza dupa un ax helicoidal,realizand, astfel, colonul helicoidal. Este format din trei

ture concentrice, rulate ventra-cranial §i de la dreaptala stanga, §i trei ture excentrice, invers rulate. Tureleconcentrice, cu exceptia portiunii terminale a ultimei,sunt boselate, avand trei tenii. Turele excentrice sunt

neboselate, avand aspect asemanator anselor jejunale.

130

Colonul transvers, raportat morfome­tric la ligamentul duodeno-transvers, secontinua cu colonul descendet, scurt,

sustinut de micul mezenter, deasupracolonului helicoidal.

4.4.1.4.3. Ficatul

Caracterizat patognomonic prinevidentierea lobulatiei (singura specie demamifere), prezinta la nivelul marginiiventrale trei incizuri adfmci (dreapta,mediana §i stanga), care alaturi detopografia vezicii biliare §i a canaluluicistic, imparte organul in §ase lobi: labuldrept, relativ redus, labul intermediar

drept, dezvoltat; lobul palrat este redus,triunghiular, situat pe fata viscerala, ladistanta de marginea ventrala; labulintermediar stang; redus §i cuextremitatea inferioara u§or efilata, labulstang, dezvoltat, are marginea dorsalaparctic rectilinie; labul caudat, redus, estelipsit de fosa renala.

4.4.1.4.4. Rinichii

Sunt pluripapilari, alungiti (lungimeaaproape dubla fata de latime) §i aplatizatidorso-ventral. Suprafata rinichilor esteneteda §i de culoare galben- lutoasa, iarhilul redus se gasqte pe margineamediala.

Fig. 4.56. Rinichiulla suine

l-hil renal; 2- artera, vena rena/a ~i ureter.

Gabriel Predoi - CJjstian Belu

Fig. 4.53. Stomaculla suine

l-divel1icul ventricular; 2-cardia; 3-pi lor;4-duoden.

Fig. 4.54. Intestinul gros la suinel-ileon; 2-cecurn; 3-anse concentrice(boselate) ale colonului ascendent; 4-anseexcentrice (nebose/ate) ale colonuluiascendent.

Fig. 4.55. Ficatulla suine (fata viscerala)l-Iob stang; 2-lob interrnediar stang; 3-lobpatrat; 4-lob interrnediar drert; S-Iobdrept; 6-proces caudat; 6'-proces papilar;7-vezica biliara.

Anatomia animaJeJor domestice 131

4.4.1.4.5. Ovarele

Intracavitar, ovarele suntapropiate §i mentinute la distantade regiunea sublombara prinligamentul suspensor, care estelung. Ele au aspect caracteristic,muriform, aspect generat decorpi i gal beni §i numero§iifoliculi ovarieni care ajungsimultan la maturitate.

4.4.1.4.6. Uterul

Fig. 4.57. Aparatul genitalia scroaf5l-vestibu I vaginal; 2-vagin; 3-cervix; 4-coarneuterine; 5-ovar; 6-salpinx; 7-bursa ovariana; 8­ligamente largi.

Este foarte dezvoltat §i dispusintegral In cavitatea abdominala.Coarnele uterine, foarte lungi §iflexuoase (40 - 80 em), pot ficonfundate intravital cu ansele

jejunale de care se deosebesc princonsi sten ta crescu ta §i pri nevidentierea la palpare pesuprafata a unor striatiilongitudinale. Coarnele uterine secontinua fara nici 0 demarcatie cucervixul, care este extrem de

lung. Cervixul, foarte lung (10- 15 em), nu prezinHi portiune intravaginala. Mucoasacervixului formeaza 0 multitudine de formatiuni proeminente, dispuse pe doua sautrei randuri, angrenate Intre ele, generand, astfel, un canal cervical extrem de sinuos.

4.4.1.4.7. Vaginul

Este lung, cu peretele gros In j umatatea crani ala §i subtire In cea caudala. Mucoasa,bine reprezentata, este pliata longitudinal. In submucoasa se gasesc canaleleepoforice.

4.4.1.4.8. Vestibulul vaginal

Limitat anterior de meatul urinar, precedat de diverticulul suburetral, este lipsitla nivelul submuc'oasei de glande vestibulare mari.

4.4.1.4.9. Vulva ~i c1itorisul

Vulva se caracterizeaza prin labii groase (congestionate §i marite In volurn Inperioada estrului), reunite ventral Intr-o comisura extrem de ascutita, continuata cuun apendice bine reprezentat. Clitorisul este lung, cu extremitatea vulvara foarteredusa.

4.4.1.4.10. Testiculele

Sunt mari, acoperite pe marginea corespunzatoare §ila extremitati de un epididim binereprezentat, a cilrui albuginee permite vizualizarea flexuozitatilor canalului epididimar.

132 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Mediastinul testicular,bine reprezentat, areaspectul unuiveritabil cordon dispus axial, gros de aproximativ 0,5cm. Artera testiculara, situata sub corpul epididimului,se angajeaza pe marginea libera a testiculului (lara aaborda coada acestuia), pe care 0 parcurge pana la nivelulextremitatii capitate. Colateralele emise sunt lungi,ajungand pana la marginea epididimara a testieulului.

4.4.2. Proiectia organelor

Fig. 4.58. Testicululla vierl-testicul; 2-capul epididimului;3-coada epididimului; 4-cordontesticular, 5-artera testiculara.

4.4.2.1. Zona cefalica

4.4.2.1.1. Proiectia cavitatii bucale

Este dependenta de eonformatia eapului, la randulei dependenta de rasa, varsta, uneori chiar de sex.

In general, limita dorsala corespunde unui plance une§te treimea ventrala a ratului cu un punet situat la jumatatea distantei dintrebaza urechii §i limita superioara a ramurii recurbate a mandibulei.

4.4.2.1.2. Proiectia cavitatii nazale

Este la fel de variata, fiind situata deasupra planului precedent, limita caudal acorespunzand marginii orbitei.

4.4.2.1.3. Proiectia sinusurilor

Este diversificata In funqie de conformatia craniului:- sinusul frontal este mai spatios decat la rumegatoare §i extrem decompartimentat, putand ajunge caudal pana la nivelul protuberantei occipitaleexterne; limita anterioara ajunge cu aproximatie pana la un plan perpendicularpe axul capului ee trece la jumatatea distantei dintre rat §i orbita, limitelelaterale sunt marcate de ereasta frontal a;.- sinusul maxilar, mai redus decM la speciile mari, corespunde regiuniiinfraorbitare. Oimensiunile §i zona de proieqie variaza In functie de varsta,putandu-se prelungi In osul zigomatic §i lacrimal.

4.4.2.1.4. Proiectia cavitatii craniene

Fiind mult impinsa In profunzime prin dezvoltarea sinusului frontal, nu se poatedelimita decat cu mare aproximatie.

4.4.2.1.5. Faringele

Se proiecteaza la nivelul ramurii recurbate a mandibulei, intre un plan ce eoboara de launghiul temporal al pleoapelor pe mandibuHipana la un plan ee treee prin vertebra a IV-a.

4.4.2.1.6. laringele

Lung §i mobil, se proiecteaza pe 0 zona ee se intinde de la fata mediala a ramuriirecurbate a mandibulei pana la nivelul unui plan vertical ce treee prin intervaluldintre vertebra a IV -a §i a V-a cervicaHi.

Anatomia' animalelor domestice 133

4.4.2.1.7. Proiectia limfocentrilor

Limfocentrul parotidian se proiecteaza sub baza urechii, la marginea caudala aramurii recurbate a mandibulei, Limfocentrul retrofaringian se proiecteaza la nivelularticulatiei temporomandibulare (limfonoduri retrofaringiene mediale) §i ventralde baza urechii §iInapoia gatului mandibular (limfonoduri retrofaringiene laterale).Limfocentrul mandibular se proiecteaza sub unghiul mandibular.

4.4.2.1.8. Proiectia glandei parotide

Cuprinde 0 zona Intinsa, cu aspect triunghiular, limita rostrala corespundemarginii caudale a ramurii recurbate a mandibulei, lirnita ventral a unei Iinii ce une§teincizura vaselor faciale cu episternul, lirnita dorsala ajungand la nivelul unei linii ceune§te baza urechii cu treimea caudala a gatului.

4.4.2.1.9. Proiectia glandei mandibulare

Redusa §i ovoida, se proiecteaza Inapoia unghiului mandibular.

4.4.2.2. Zona cervicala

Este dificila atat din cauza scurtirnii g1ltului, cat §i datorita stratului de grasime.Traheea. Mascata In buna parte de mu§chiul sternohioidian, se proiecteaza pc

partea ventrala a gatului, de la nivelul vertebrei a 4-a cervicale.Vena jugulara externa este redusa, cea interna mai dezvoltata, este mascata de

mu§chiul brahiocefalic (cleido-occipital §icleido-mastoidian), precum §ide mu§chiulsternocefalic, proiectia aproximativa ajugularelor corespunzand unei linii ce une§tetreimea inferioara a ramurii recurbate a mandibulei cu episternul.

Glanda tiroida, la randul ei, este mascata de mu§chii cervi cali ventrali §i po atefi proiectata cu aproximatie la originea traheei (lajumatatea regiunii cervicale).

limfocentrul cervical superficial dorsal se proiecteaza In jumMatea caudalaa regiunii cervicale, pe 0 linie ce une§te articulatia temporomandibulara cu un punctsitu at la jumatatea distantei dintre tuberculul coxal §i rotula.

Timusulla animalele tinere se proiecteaza pe fata laterala a traheei, de la nivelullaringelui pana la apertura toracala craniana.

4.4.2.3'. Cavitatea toracica

Pmiecpa]jmite1orcavitiipi toracice. Limita dorsala corespunde unei linii ce une§tetuberculul coxal cu baza urechii. Lirnita craniala ajunge pana la nive1ul unui planvertical ce trece prin articulatia scapulohumerala, iar cea ventrala corespunde unuiplan orizontal ce trece prin articulatia humeroradioulnara. Limita caudala corespundediafragmei, a carei insertie periferica (costala) urmare§te 0 linie ce coboara de la unpunct situat deasupra marginii iliocostalului toracalla extremitatea dorsala apenultimei coaste, de unde coboara Intretaind sfertul distal al fiecarei coaste asternale,

deasupra articulatiilor condrocostale. Linia de curbura mediana a diafragmeiurmare§te 0 linie ce coboara de la extrernitatea proximala a penultimei coaste,Intretaie coasta a 8-a la jumatatea ei, pentru a ajunge la cea de a 6-a articulatiecondrocostala.

134

~~

) I

Gabriel Predoi - Cristian Belu

Fig. 4.59. Topografia organelor din cavitatea toracidi ~i abdominala la suine (falastanga)l-pulrnon; 2-tirnus, 3-cord; 4-ligarnent gastro-lienal; 5-ficat; 6-splina; 7-cecurn; 8­colon {ascendent} helicoidal; 9-jejun; 1O-vezica urinara.

4.4.2.3.1. Proieqia anatomidl a pulmonilor

Urmare§te linia periferica a diafragmei (deasupra articulatiilor condrocostale),lirnita dorsala corespunzand plafonului cavitatii, cea ventral a podelei, In timp celimita craniala articulatiei scapulohumerale.

Fig. 4.60. Topografia organelor din cavitatea toracica ~iabdominala la suine (faladreapta)l-pulrnon; 2-cord; 3-ficat; 4-vezic5. biliar5.; 5-rnarele epiploon; 6-jejun; 7-colondescendent; 8-rinichi drept; 9-duoden.

Anatomia animale10r domestice 135

4.4.2.3.2. Proieqia c1inidi a pulmonilor

Este restransa, subimpartind suprafata de proieqie a peretelui toracic in 9 sectoare,doar sectorul central fiind explorabil; in generalihsa, explorarea clinidi a pulmonuluieste ingreunata de existenta stratului de grasime.

4.4.2.3.3. Proieqia anatomidi a cordului

Ocupa zona dintre coastele 3 - 6, baza corespunzand unui plan orizontal ce trecepe la jumatatea regiunii scapulare.

4.4.2.3.4. Proieclia c1inidi a cordului

Extrem de dificila, corespunde aproximativ cu spatiul IV - V intercostal (subtricepsul brahial), explorarea clinica fiind mai dificila.

4.4.2.4. Cavitatea abdominala

4.4.2.4.1. Ficatul

Poate fi proiectat pe parte a dreapta, intre curbura diafragmei ~i0 linie ce coboarade la extremitatea dorsala a ultimei coaste, coborand vertical la nivelul coastei

penultime, apoi sub hipocondru pana la nivelul unui plan orizontal ce une~te rotulacu pliul cotului. Pe partea stanga, ficatul se proiecteaza inapoia curburei diafragmei,pana la nivelul spatiului XI intercostal ~i sub hipocondru, pana la podeaua cavitatii.

4.4.2.4.2. Stomacul

Are zona de proieqie pe parte a stanga, de la coasta IX la coasta XII - XIII.

4.4.2.4.3. Splina

Se proiecteaza tot pe peretele stang, avand aspectul unei benzi ce coboara oblicde la fata dorsala a penultimei coaste spre a XI-a articulatie condrocostala, adeseadepa~ind hipocondrul.

4.4.2.4.4. Intestinul

Duodenul are zona de proieqie in partea dreapta, In treimea dorsal a a ultimului~i penultimului spatiu intercostal, depa~ind inapoi unghiul cranio-dorsal al foseiparalombare.

Zona de proieqie a jejunului ocupa panta flancului drept ~i podeaua cavitatiidin zona mezo- ~i hipogastrica.

Cecumul se proiecteaza pe partea dreapta, la nivelul fosei paralombare, orientatspre apertura pel vina craniala:

Colonul ascendent (helicoidal) se proiecteaza pe parte a dreapta, de la nivelulfosei paralombare, sub hipocondrul drept ~iarticulatiile condrocostale ale ultimelor4 - 5 coaste.

4.4.2.4.5. Pancreasul

Are zona de proieqie sub linia ce une~te tuberculul coxal cu jumatatea regiuniiscapulobrahiale, intre coastele 12 - 14.

136 Gabriel Predoi - Cristian Belu

4.4.2.4.6. Rinichii

Rinichiul drept are zona de proieqie sub forma unei linii ce une§te un punctsituat lajumatatea regiunii scapulohumerale cu tuberculul coxal, in partea dorsala afosei paralombare, de la ultima coasta la apofiza transversa a celei de-a 4-a sau a s­a vertebra lombara.

Rinichiul stangse proiecteaza tot pe linia plafonului cavitatii abdominale, de lapenultima coasta pana sub apofiza transversa a vertebrei a 3-a lombara.

4.4.2.4.7. ()varele

Se proiecteaza la nivelul unui plan ce une§te tuberculul coxal cu ultima mamela.

4.4.2.4.8. Uterul

Cu aspect intestiniform, se proiecteaza in partea stanga, in zona flancului.

4.4.2.5. Cavitatea pelvina

Vezica urinara se proiecteaza la intrarea 'in cavitatea pelvina, depa§ind pubisul.Restul organelor pel vine nu se proiecteaza.

4.5. CANIDE

4.5.1. Morfotopografia organelor

4.5.1.1. Zona cefalica

Fig. 4.61. limba la canidel-silon median; 2-papilefungiforme; 3-papi Iecaliciforme; 4-papileconice; 5- pilieri aboraliai limbii.

4.5.1.1.1. Limba

Este subtire, relativ lata, cu extremitatea liberarotunjita, strabatuta pe fata dorsala 'in plan median de un§ant foarte evident, a carui baza morfologica estereprezentata de un cordon fibro-elastic (apendicevermiform), evidentiat prin palpare, care constituiesuportul insertiei musculaturii intrinseci. Papilelefiliforme, necornificate, dispuse pe toata suprafata limbii,sunt bine reprezentate in jumatatea aborala. Papilelefungiforme lipsesc 'in portiunea bazala. Papilele foliate,prezente, proemina discret 'inaintea pilierilor aborali.Papilele caliciforme (3 - 5), sunt dispuse la baza limbiisub forma literei "V" cu varful dispus aboral.

4.5.1.1.2. Glanda parotidii

Foarte redusa, triunghiulara1 prezinta capul bifurcat,'in raport cu baza urechii, iar coada nu depa§e§te limitainferioara a portiunii verticale a mandibulei. Canalulparotidian trece peste mu§chiul maseter (lajumatatea lui)§i se deschide 'in vestibulul bucallateral dorsal, la nivelulultimului premolar sau primului molar.

54

3

Anatomia animaJeJor domestice 137

Fig. 4.63. Traheea lacanide (seqiune trans­versala).

Fig. 4.62. Glandele salivare(parotida ~imandibulara) lacanide

l-glanda parotida; 2-cana­lul parotidian; 3-glandamandibulara.

Fig. 4.64. Glanda tiroida lacanide.

4.5.1.1.3. Glanda mandibulara

Este mult mai dezvoltata decat glanda parotida,are forma globuloasa §i poate fi palpatatranscutanat, inapoia §i la extremitatea inferioaraa ramurii recurbate a mandibulei. Canalul colectorse deschide in vestibulul sublingual apical, lanivelul unui redus caruncul.

4.5.1.2. Zona cervicala

4.5.1.2.1.1raheea

Cu aspect cilindroid, este formata din inelecartilagnoase ale diror extremitati sunt distantate,realizand, astfel, in plan dorsal, pe toata lungimeatraheei, un veritabil jgheab.

4.5.1.2.2. Glanda tiroida

Este formata din doi lobi (cel stang maidezvoltat), de culoare brun- ro§cata, elipsoidali, cucapetele rotunjite, plasati in partea dorso-Iaterala ainelelor 1-8 traheale, reuniti printr-un istm

6 7

A B

Fig. 4.65. Cordulla canide (A) ~i feline (B) (fala stanga - auriculara)l-auricul drept; 2- auricul stang; 3-~anr longitudinal paraconal; 4-vena cava caudala;

5-artera aorta, 6-artera brahio-cefalica; 7- al1era subclaviculara stanga; 8-trunchipulmonar; 9-vene pulmonare.

138 Gabliei Predoi - Oistian BelLi

glandular, bine reprezentat la animalele de talie mare.La animalele de talie mica, lobii tiroidieni sunt unitari.

4.5.1.3. Cavitatea toracidi

4.5.1.3.1. Cordul

Este globulos, cu varful rotunji t. Tesutul adipossubepicardic este in cantitate mica, galben-portocaliu§i consistenta onctuasa. Topografia sistemului vasculararterial §i venos, in mod deosebit la nivelulventriculului drept, ofera cordului un desen particular,fapt ce i-a atribuit denumirea improprie de "cord inploaie".

4.5.1.3.2. Pulmonii

Se caracterizeaza prin: absenta desenului lobular,incizuri lobare extrem de adanci care ajung pana lanivelul hilului, exceplie face fisura intcrlobm'a a lobuluicranial stang; lobii sunt aproximativ egali dezvoltati,simetrici, cu excepkia lobului cranial drept, care estelat §i are marginea rotunjita.

4.5.1.4. Cavitatea abdominala

4.5.1.4.1. Stomacul

Este alungit, cu aspect piriform. Esofagul sedeschide la nivelul extremitatii drepte a fundului desac stang. Orificiul cardia este larg §i tapetat eumucoasa de lip esofagian, care se continua cu mueoasade tip digestiv; portiunea piloriea, de culoare accentuatro§iatica, ocupa mai mult de jumatate din arealulmucoasei gas trice.

4.5.1.4.2. Intestinul

a) Intesti nul subtireDuodenul are aspectul literei "U", cu deschiderea

anlerioara. La nivelullui (la aproximativ 4 - 6 cm depilor) se deschide, in comun, canalul coledoc §i canalulpancreatic principal, iar inapoia acestuia, la 4 - 5 cm,canalul pancreatic secundar.

Fig. 4.68. Stomacul ~i intestinulla canide

l-stomac; 2- duoden - poqiune descendent;}; 3-duoden­poqiunea ascendent;}; 4-jejun; 5-cecum; 6-colonascendent; 7-colon transvers; 8-colon descendent; 9­rect.

Fig. 4.66. Pulmonii la canide

l-Iobii apicali; 2-lobii cardiaci;3-lobii diafragmatici; 4-lobulazigos.

Fig. 4.67. Stomaculla canide

l-cardia; 2-pi lor; 3-fund desac stang; 4-duoden.

7

Anatomia animalelor domestice 139

Jejunul, bine reprezetat morfometric, este suspendat in exclusivitate de plafonulcavitatii abdominale de mareJe mezenter.

Ileonul este scurt.

b) lntestinul gros

Asemanator topografic celui de la primate, este scurt §i neboselat.Cecumul este sCUlt§i torsionat, avand aspect de "tirbu§on", fiind pexat de ileon

printr-un scurt ligament ileo-cecal.Colonul, privit in general, are forma literei "U" cu deschiderea caudala, fiind

sistematizat in perfecta corefatie topografica in: ascendent, situat pe partea dreaptaa cavitatii abdominale, transvers §i descendent, situat pe partea stanga, pana la intrareain pelvis, unde realizeaza 0 u§oara inflexiune (sigmoida) de unde se continua curectumul.

4.5.1.4.3. Ficatul

Foarte dezvoltat comparativ cu specia, prezintafata craniala convexa, mulata pe diafragm, fatacaudal a concava §i incizuri extrem de adanci, careajung pana in apropierea hilului, sistematizandviscerul in §ase lobi caracterizati prin: lobulcaudat, bine reprezentat, format din trei portiuni­stanga (proces papilar), mijlocie §i dreapta (procescaudat); lobul drept redus; lobul intermediar dreptare aspect triunghiular cu varful ce depa§e§teconturul marginii ventrale; lobul patrat dezvoltat;lobul intermediar stang, mai redus decMintermediarul drept, prezinta portiunea mijlocie

Fig. 4.69. Ficatulla canide (fa1aviscerala)

l-canal coledoc; 2-canal cistic;3-lob stang; 4-lob intermediarstang;, s-Iob patrat; 6-lobintennediar drept; 7-lob drept; 8­proces papilar; 9-proces caudat.

a marginii inferioare ascutita; lobulstang, foarte dezvoltat, are conturuJsemicircular.

4.5.1.4.4. Rinichii1 2

Asemanatori ca forma cu cei de

la ovine, se caracterizeaza prin:culoare violacee; prezenp

Fig. 4.70. Rinichiulla canidel-venu Ie subcapsulare; 2-hi I renal.

140 Gabriel Predoi - Cristian BelLi

desenului specific vascular venossubcapsular - venulele stelate(Verhayem). lntracavitar suntflotanti, cu hilul pe portiuneadorsala.

4.5.1.4.5. Ovarele

Inchise complet in bursa ovaria­na, sunt mici, eliptice, de culoare gri­ro§iatidl.

4.5.1.4.6. Uterul

Situat aproape integral in cavi­tatea abdominala, se caracterizeazaprin: coarnele uterine uniform cali­brate, sunt lungi, subtiri §i rectilinii,realizeaza prin convergenta caudalaaspectul Iiterei "V"; corp uteri nscurt; cervix cu poqiunea intra­vaginala prezenta, dar lipsita defIoare invoIta ..

4.5.1.4.7. Vaginul

Fig. 4.71. Aparatul genitalia ca!eal-ovar in bursa ovariana; 2-ovar scos din bursa

ovariana; 3-coarne uterine; 4-cervix; 5-vagin;6- meat urinar; 7-vestibul vaginal; 8-clitoris;9-labii vulvare; 10-vezid urinara; 11­ligamente largi.

4

Fig. 4.72. Testicululla caine1-testicul; 2-capul epididimului; 3­coada epididimului; 4-cordontesticular; 5-artera testiculara.

Sunt globuloase, cu extremitatile §imarginea eorespunzatoare acoperita de

Este foarte lung, depa§ind marginea craniala a pubisului. Mucoasa realizeaza 0

multitudine de pliuri longitudinale, mai ales in zona cervixului §i a plafonului. Lipsesccanalele epoforice.

4.5.1.4.8. Vestibulul vaginal

Este scurt §iprezinta in submucoasa numaiglandele vestibulare mici. Peretii lateraliintegreaza bulbii vestibulului, care sunt foartedezvoltati, cu aspect piriform.

4.5.1.4.9. Vulva ~i c1itorisul

Vulva are aspect triunghiular, cu comisuraventral a ascutita, continuata cu 0 expansiuneprevazuta eu un smoc de peri. Clitorisul, dez­voltat §i structurat pe un substrat eartilaginos,are un gland redus fiind adapostit intr-o fosaclitoridiana a earei extremitate fundica areaspect areolat.

4.5.1.4.10. Testiculele

Anatomia animalelor domestice 141

epididim, a carui albuginee permite vizualizarea flexurilor canalului epididimar.Artera testiculara abordeaza oblic jumatatea inferioara a fetei laterale a testiculului,pana sub coada epididimului, de unde se angajeaza pe marginea libera a testicululuipe care a parcurge pana in apropierea extremitatii capitate. Emite colaterale putinflexuoase, care nu depa§esc jumatatile fetelor laterale ale organului.

4.5.2. Proiectia organelor

4.5.2.1. Zona cefalidi

4.5.2.1.1. Proiectia cavihltii bucale

Este variabila in functie de rasa. Limita dorsala corespunde unui plan ce une§tecomisura ventrala a narinei cu marginea ventrala a arcadei zigomatice, extremitateacaudala ajungand pana la nivelul unui plan transversal corespunzator arcadei orbitare.

4.5.2.1.2. Proiectia cavitatilor nazale

Ocupa zona situata deasupra planului ce trece prin comisura ventrala a narinei §imarginea ventrala a arcadei zigomatice, extremitatea caudal a ajungand pana la unplan transversal tangent la marginea rostrala a orbitei.

4.5.2.1.3. Proiectia sinusurilor

Variaza atat in raport de rasa, cat §i in functie de varsta:- sinusuJ fiYJntaJ este, in general, redus. Este localizat medial de orbita, limitarostral a nedepa§ind planul transversal ce trece tangent cu marginea orbitei,iar limita caudala se situeaza cel mult la nivelul unui plan transversal ce trecepe lajumaratea distantei dintre apofiza zigomatica a frontalului §i extremitatearostrala a crestei sagitale externe;- sinusuJ maxilareste redus, aparand ca un diverticul al cavitatii nazale, ce sepo ate proiecta inaintea orbitei.

4.5.2.1.4. Cavitatea craniana

Se proiecteaza de la nivelul protuberantei occipitale externe pana la nivelul unuiplan perpendicular, tangent la apofiza orbitara a frontalului.

4.5.2.1.5. Faringele

Se proiecteaza pe suprafata maseterului, de la nivelul unui plan transversal cetrece tangent la apofiza zigomatica a frontalului, pan a la un plan tangent cu unghiulmandibular, limita dorsala corespunzand unei linii ce unqte comisura buzelor cuarticulatia temporomandibulara.

4.5.2.1.6. laringele

Se proiecteaza pe partea ventrala, de la membrana hiotiroidiana (palpabila) laoriginea traheei.

4.5.2.1.7. Proiectia limfocentrilor

Prezinta relativ putine particularitati:

142 GabJiel Predoi - CJistian Belu

- limfocentrul parotidian, voluminos, se proiecteaza sub articulatiatemporomandi bul ara;- limfocentrul mandibular se proiecteaza sub unghiul mandibular, realizanddoua sau chiar grupe de limfonoduri;- limfocentrul retrofaringian se proiecteaza 0 parte sub ramura recurbata amandibulei (grupul medial), iar alta parte (grupullateral) sub §iInapoia bazeiurechii.

4.5.2.1.8. Glanda parotida

Redusa, triunghiulara, se proiecteaza sub baza urechii.

4.5.2.1.9. Glanda mandibulara

Globuloasa, se proiecteaza ventral de parotida, Inapoia unghiului mandibular.4.5.2.2. Zona cervicala

Traheea se proiecteaza pe fata ventrala a gatului.Vena jugulara externa se proiecteaza la nivelul §antului jugular.Vena jugulara interna, esofagul, carotida ~i cordonul vagosimpatic se

proiecteaza deasupra traheei, la limita dorsala a §antului jugular.Glanda tiroida se proiecteaza Inapoia laringelui, pe partea laterala a traheei,

pana la al 7-lea inel traheal.Limfocentrul cervical superficial dorsal (prescapular), cuprinzand doua

pachete lmfnodulare, se proiecteaza aproximativ la jumaratea ~antuluicervicoscapular (limfonodul dorsal) §i aproape de §antul jugular (limfonodul ventral).

4.5.2.3. Cavitatea toracica

Proiectia limitelor cavitatii toracice este aproximativ similara cu cea de la cabaline.limita pcriferica corespunzand articulatiilor condrocostale, curbura diafragmeiurmand 0 linie ce coboara de la extrcmitatea dorsala a ultimei coaste, pentru aIncruci~a coasta a 7-a lajumatatea ei ~i a ajunge la a 6-a articulatie condrocostaHi.

4.5.2.3.1. Proiectia anatomid a pulmonilor

Corespunde cu aproximatie limitelor cavitatii toracice.

4.5.2.3.2. Proiectia c1inica a pulmonilor

Cuprinde 0 arie mai Intinsa decat la celelalte specii. Impartind suprafata deproieqie a pulmonului In 9 sectoare egale, prin cate doua linii orizontale ~i douaverticale, aria cuprinde aproape In totalitate cele trei sectoare centrale (de la stern Intreimea dorsala), precum §i aproape jumarate din sectoarele posterioare, doarsectoarele anterioare fiind mai greu de abordat clinic.

4.5.2.3.3. Proiectia anatomid a cordului se realizeaza pc partea stanga.

cuprinzand zona dintre coastele 3 - 7 (fiind mai aproapc de diafragma datoritaoblicitatii ei), baza cordului corespunzand unui plan orizontal ce trece prin articulatiascapulohumerala.

Anatomja 8njmaleJor domestice 143

4.5.2.4.1. Ficatul

4.5.2.3.4. Proiectiac1inica a cordului

Cuprinde zona spatiilorintercostale 3 - 6. Orificiul

pulmonar corespunde cuaproximatie coastei a 3-a.Orificul tricuspid corespun­de spatiului III intercostal §icoastei a IV.-a. Orificiul

aortic corespunde cuaproximatie spatiului IVintercostal §i coastei a V-a.Otificiul bicuspid se situeazala nivelul spatiului al V-lea

intercostal §isub coasta a VI­a. Varful cordului ajunge lanivelul spatiului al VI-leaintercostal.

Bifurcatia traheal5 §ilimfocentrul traheobron­

§ic au aria de proiectie inspatiul 5 - 6 intercostal, lanivelul planului orizontalce trece prin articulatiacoxofemuraHi.

4.5.2.4. Cavitateaabdominala

Fig. 4.73. Proieclia viscerala la canide (fala stanga)l-pulrnon; 2-ficat; 3-stornac; 4-splina; 5-rinichi stang;6-colon descendent; 7-jejun.

Fig. 4.74. Proieclia viscerala la canide (fala dreapta)l-pulrnoni; 2-ficat; 3-rinichi drept; 4-pancreas; 5­duoden; 6-jejun; 7-stornac.

Se proiecteaza pe parte adreapta, inapoia curburiifrenice, de la coasta a 6-a laultimacoasta,limitacaudalacobodind vertical de la

ultima coasta, tredind prina IO-a, pana sub hipocon­

dru. Pe partea stanga, proieqia ficatului se intinde de la coasta a 6-ala coasta a 9-a.

4.5.2.4.2. Stomacul

Se proiecteaza pe partea stanga, de la coasta a 7-a la coasta a II-a, partial fiindacoperit de ficat. Pe partea dreapta, aria se intinde de la coasta a 9-a la coasta 12-a,coborand sub hipocondru.

144 Gabriel Predoi - Cristian Belu

4.5.2.4.3. Splina

Se proiecteaza pe partea stanga, in u1time1e doua spatii intercostale, cob orandsub hipocondru, in dreptul spatiului intercostal antepenu1tim.

4.5.2.4.4. Intestinul

Duodenul se proiecteaza pe partea dreapta, pe 0 linie oblica ce coboara de lanivelul fosei paralombare oblic inainte §i injos, spre treimea ventral a a coastei a 9-a.

Pancreasul se proiecteaza pe partea dreapta, deasupra duodenului.Jejunul se proiecteaza pe toata regiunea abdominala mij10cie (dreapta §i stanga)

§i regiunea ombilicala, precum §i in regiunea abdominala caudala (prepubiana §iinghinala).

Cecumul se proiecteaza pe partea dreapta, la nivelul fosei paralombare la nivelulapofizei transverse a vertebrei VI lombare.

Colonul ascendent se proiecteaza pe partea dreapta, la limita dorsala a foseiparalombare.

4.5.2.4.5. Rinichii

Rinichiul drept se proiecteaza pe partea dreapta aproape de plafonul cavitatiiabdominale, de la coasta a 12-a pana la nivelul apofizei transverse a vertebrei a 2­a lombare.

Rinichiul stangse proiecteaza la limita dorsal a a fosei paralombare, de la nivelulultimei coaste, pan a la nivelul apofizei transverse a vertebrei a 4-a lombare.

4.5.2.4.6.0varele

Se proiecteaza la nivelul vertebrelor III - IV lombare, inapoia rinichilor.4.5.2.4.7. Uterul

Se proiecteaza in cavitatea abdominala, pana la a 4-a vertebra lombara.

4.6. FELINE

4.6.1. Morfotopografia organelor

4.6.1.1. Zona cefalidi

4.6.1.1.1. limba

Relativ asemanatoare cu cea de la canide, se caracterizeaza prin: aceea§i latimepe toata lungimea corpului §iportiunii libere; §antul median dorsal practic inexistent;varful cu aspect de semicerc; papilele filiforme, foarte dese, sunt cornificate atat la

nivelul bazei, cat §i a portiunii libere (la pipait, limba este aspra); papilele caliciformeau acela§i numar §i topografie; papilele foliate sunt mult mai reduse;cordonul fibro­elastic slab reprezentat.

Anatomia animalelor domestice 145

4

Fig. 4.75. limba lafeline

l-papile fungifonne;2-papile filiformecorn ificate; 3-papi Iecaliciforme; 4-papilecalicifonne; 5-pilieriaborali ai limbii.

4.6.1.1.2. Glanda parotid a

Asemanatoare morfotopografic cu cea de la canide, esteproportional mai mare, iar canalul colector se deschide investibulul bucal lateral dorsal, in dreptul celui de-al doileapremolar.

4.6.1.1.3. Glanda mandibulara

Este asemanatoare canidelor.

4.6.1.2. Zona cervicala

4.6.1.2.1. Traheea

Comparativ cu canidele, "jgheabul" traheal este mai ingust,iar extremitatile cartilajelor sunt curbate spre interior.

4.6.1.2.2. Glanda tiroida

Situata in planul inelelor traheale 7 - 10, este structuratain doi lobi de culoare ro§ie-castanie, cu un extrem de fin desenlobular. Lobii sunt egali, alungiti, cu extremitatile cranialeconvexe, reuniti printr-un istm foarte sublire.

6 7

A B

Fig. 4.76. Cordulla canide (A) ~i feline (B)l-auricul drept; 2- auricul stang; 3-~an! longitudinal paraconal; 4-vena cava caudala;5-aliera aOlia;, 6-aliera brahio-cefalica; 7- aliera subclaviculara stanga; 8-trunchipulmonar; 9-vene pulmonare.

4.6.1.3. Cavitatea toracid

4.6.1.3.1. Cordul

La feline, cordul, accentuat globulos, cu varful rotujit §i §antul intermediar binereprezentat, este u§or mai voluminos la mascul deeat la femela. ~anlul subsinuos,evidentiaza 0 puterniea artera interventrieulara, uneori dubla, eare se ramifiea

146 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Felinele au rinichii asemanatori celor de

la canide, deosebindu-se de ace§tia prin forma lor mairotunjita §i existenta a 4 - 6 venule subcapsulare, unitare§i evidente pe toata lungimea, care converg pe fiecare laturacatre hilul renal, fadi sa formeze stele Verheyen. In ceeace prive§te coloratia, este mai deschisa decat la canide, iarhilul relativ redus.

Fig.4.79. Rinichiulla feline

l-venule subcapsulare;2- hilul renal.

Fig. 4.77. Pulmonii la feline

l-Iobii apicali; 2-lobiimijlocii;3-lobii diafragmatici;4-lobul azigos.

Fig. 4.78. Ficatul la feline (fa!aviscerala)

l-canal coledoc; 2- canal cistic; 3­

canal hepatic principal; 4-lob stang; s­lob intermediar stang; 6-lob pat rat; 7­lob intermediar drept; 8-lob drept; 9­proces caudat; lO-proces papilar.

1

Fata de cei de la canide, lobii apicali sunt cuvarfurile ascutite, egali dezvoltati, ceea ce penniteincadrarea pulmonului intr-un veritabil romb. Lobulazigos, redus, are 0 forma triunghiulara.

4.6.1.4. Cavitatea abdominala

4.6.1.4.1. Stomacul

4.6.1.4.4. Rinichii

arboriform, fadi a atinge apexul. Mu§chiul papilarsubarterial §i mu§chiul papilar subatrial sunt maiputernici. Trigoanele sunt exclusiv fibroase, lipsitede tesut cartilaginos.

4.6.1.3.2. Pulmonii

Se aseamana cu cel de la canide, avand aspectaccentuat piriform, cu orificiul cardia mai ingust.

4.6.1.4.2. Intestinul

a) lntestinul subtireLung de aproximativ 2 m, se aseamana

cu cel de la canide.

c) lntestinul grosAsemanator celui de la canide, prezinta

un cecum scurt (I - 2 cm), cu extremitatealibera recurbata (in forma de "carlig").

4.6.1.4.3. Ficatul

Ficatul este asemanator cu cel de caine,lobul intermediar drept fiind insa foartedezvoltat, iar lobul drept redus §i mas catde lobul caudat, care prezinta procesulpapilar rotund. Vezica biliara nu depa§e§temarginea ventrala, iar canalul cistic esteflexuos.

Anatomia animalelor domestice 147

4.6.1.4.5. Ovarele

Sunt asemanatoare canidelor, dar proportional mai mici, sunt Inchise Intr-o busaovariana care comunica larg cu cavitatea peritoneala.

4.6.1.4.6. Uterul

Uterul este asemanator cu eel de la catea, dar proportional mai mic In raport cutalia.

4.6.1.4.7. Vaginul

Pisica prezinta vaginul asemanator celui de la catea, Insa proportional mai mic,masurfmd In medie 2 em. Pe podea, de 0 parte §i alta a meatului urinar, exista dHeun mic fund de sac (Skene), dificil de observat cu ochiulliber.

4.6.1.4.8. Vestibulul vaginal

Este asemanator celui de la catea. Spre deosebire de aceasta specie, ofera Instructura sa glande vestibulare mari. Bulbii vestibulari lipsesc.

4.6.1.4.9. Vulva ~i c1itorisul

Comparativ cu cateaua, prezinta comjsura ventrala rotunjita.

4.6.1.4.10. Testiculele

Au 0 forma ovoida sau sferoidala,

dispuse In regiunea subanala.Epididimul are corpul bine dezvoltat§i extremitatile latite, acoperind atatmaginea fixa a testiculului, cat §iextremitatile, la care aded intim.Artera testiculara se djferetiaza de ceade la caine prin faptul ca la nivelulmarginii libere a gonadei are un traiectoblic de jos In sus §i medial, emitandcateva colaterale numai pe fata laterala,acestea fiind lipsite In mod obi§nuit deflexuozitati.

5

Fig. 4.80. Testicululla cotoil-testicul; 2-capul epididimului; 3-coadaepididimului; 4-cordon testicular; 5-al1eratesticulara.

4.6.2. Proieclia organelor

4.6.2.1. Cavitatea toracidi

Atilt pe partea dreapta, cat §i pe partea stanga a cavitatii toracice, tot peretelecostal are raporturi directe cu pulmonul respectiv, cu exceptia unei zone redusesituate In treimea inferioara a celui de-al V-lea spatiu intercostal, ce reprezinta ariade proiectie directa a cordului.

148 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Fig. 4.81. Topografia organelor abdominale la feline (fata stanga)I-ficat (lob intermediar stang); 2-ficat (lob stang); 3-marele epiploon; 4-rinichi stang;5-jej un; 6-colon descendent; 7-vezica urinara; 8-splina; 9,1 O-depozite de resut adipos;11-stomac

4.6.2.2. Cavitatea abdominala

Comparativ cu canidele, la feline cavitatea abdominaHi este proportional mai lunga.Mu~chii abdomina1iventro-laterali sunt sub­

tiri, putandu-se realiza cuu~urinta palparea vis­cerelor la animalul viu.

Topografia viscere­lor este In linii mari ase­manatoare cu cea descri­

sa la canide. Totu~i, ri­nichii la feline sunt mai

volumino~i, comparativcu canidele ~i situaticeva mai caudal. Rini­

chi III drept este plasat

Fig. 4.82. Topografia organelor abdominale la feline (fata dreapta)1-ficat (lob caudat); 2-stomac; 3-ficat (lob intermediar stang); 4-ficat (lob intermediardrept); 5-ficat (lob patrat); 6-vezica biliara; 7-rinichiul drept; 8-duoden; 9-jejun; 10­ileon; 11-cecum; °12-ligament ileo-cecal; 13-colon ascendent; 14-vezica urinara; 15­marele epiploon; 16-pancreas.

Anatomia animalelor domestice 149

intre ultima coasta §i primele trei procese transverse ale vertebrelor lombare.Rinichiul stang se gase§te intre extremitatea cranial a a celei de-a II-a vertebre lombare§i extremitatea craniala a celei de-a V-a, fiind relativ mai mobil §iplasat mai ventraldecat la canide.

Organele situate imediat retro-diafragmatic (stomacul §i ficatul) se proiecteazaasemanator celor de la canide. Aria de proiectie a stomacului variaza mult in functiede starea de plenitudine, ceea ce atrage dupa sine §i modificarea topografiei splinei.

Cecumul este mai redus decat la canide §ieste deplasat cranial, colonul ascendentfiind extrem de scurt.

Vezica urillarl'i §i organele gellitale interne au aproape aceea§i topografie cucele de la canide, ovarele fiind plasate totu§i mai profund. Ele pot fi proiectate lamarginea regiunii lombare, la aproximativ 1 cm inapoia rinichilor.

4.7. lEPORIDE

4.7.1. Morfotopografia organelor

4.7.1.1. Zona cefalica

Comparativ cu cea de la carnivore, este maiturtita dorso-ventral, are inelele cartilaginoase maisubtiri, cu extremitatile apropiate, §i mu§chiultraheal mai puternic.

Fig. 4.83. Glandele salivare(parotida ~i mandibulara) laleporideI-glanda parotida; 2-canalul

parotidian; 3-glanda mandibulara.

4.7.1.1.1. Limba

Este, in general groasa, avand portiunea libera mai scurta decMla carnivore, corpuldominat de 0 extrem de evidenta protuberanta linguala (creasta linguala), iar baza masivaeste delimitata de cute gloso-palatine evidente. Mucoasa fina, catifelata, este prevazutacu papile tiliforme §ifungiforme raspandite pe toata suprafata. Papilele caliciforme suntin numar de doua, cu aceeas§i dispozitie ca §i la ecvine, iar papilele foliate, situate pemarginile laterale, formeaza doua evidente organe eliptice, lungi de 0,5 cm.

4.7.1.1.2. Glanda parotidaEste asemanatoare ca forma cu cea de la ecvine.

Canalulparotidiantrecepe fatalateralaatreirniisuperioarea mu§chiuluimaseter,deschizandu-sein cavitateabucalala nivelul primului molar superior.

4.7.1.1.3. Glanda mandibulara

Este, in general, redusa §i nu prezintacaracteristici deosebite.

4.7.1.2. Zona cervicala

4.7.1.2.1. Traheea

150

4.7.1.2.2. Glanda tiroida

Este formata din doi lobi mici, turtiti, ascun~isub mu~chiul sterno-tiroidian, Intinzandu-se de

la primul pana la al VII-lea inel traheal; suntreuniti printr-un redus istm.

4.7.1.3. Cavitatea toracidi

4.7.1.3.1. Cordul

In general, este mai alungit, cu vfuful efilat, iar

tesutul adipos subepicardic este In cantitate mica.

Marginea ventrala a auriculului stang este prevazutacu cateva incizuri. Marginea dorsala a acestuicompartiment este traversata de vena cava cranial a

stanga, ce lip~te la toate celelalte marnifere domestice.

Margineacaudala a ventriculului stang este prevazutacu un ~ant lung, deviat spre fata auriculara.

4.7.1.3.2. Pulmonii

Se aseamana cu cei de la pisica, Insa prezinta

lobii apicali foarte redu~i, lobii cardiaci foartedezvoltati ~i incizurile lobare adanci.

4.7.1.4. Cavitatea abdominala

4.7.1.4.1. Stomacul

Foarte dezvoltat In raport cu tali a, este mairecurbat ca eel de la ecvine (cu care se aseamana),

sprijinindu-se pe plan~eul cavitatii abdorninale.Oatorita deschiderii esofagului lajumatatea micii

curburi, fu ndul de sac stang apare foarte

proeminent. Orificiul cardia este foarte larg, iar

mucoasa esofagiana tapeteaza mica curbura.

4

Fig. 4.86. Stomaculla leporide1-cardia; 2-pilor; 3-fundul de sac stang, 4­duoden.

Gabriel Predoi - Cristian Belu

7

Fig. 4.84. Cordulla leporide (falastanga - auriculara)1-auriculul drept; 2- auriculul stang;3-~an!interventricular paraconal;4­vena cava craniala dreapta; 5­trunchiul pulmonar; 6-altera aorta;7-ligament interar1erial; 8-~an!intermediar; 9-vena cava caudala

stanga; 1O-venacava craniala; 11­venele pulmonare.

Fig. 4.85. Pulmonii la leporide1-lobii apicali; 2-lobii mijlocii; 3­lobii diafragmatici; 4-lobulazigos.

Anatomia animaJeJor domestice 151

Fig. 4.87. Intestinulla leporidel-duodenul; 2-jejunul; 3-cecumul; 4­prima pol1iune a colonului; 5- a douapOl1iune a colonului; 6-apendicelececal.

4.7.1.4.2. Intestinul

a) lntestinul subtireAre 0 lungime de circa 3 m.Duodenul prezinHi 0 dilatatie

initiaHi destul de redusa. De la acestnivel, organul se orienteaza caudalpana la intrarea cavitatii pelvineunde formeaza 0 f1exura, dirijandu­se apoi cranial. Forma sa descrie 0ansa larga deschisa Inainte, Inconcavitatea careia se afla situat

B

pancreasul.Jejunul, Hidi particularitati deosebite este suspendat de mare1e epiploon.Ileonul prezinta In apropierea deschiderii In cecum 0 dilatatie (sacul rotund) cu

peretii Ingro§ati, ce contine In structura sa formatiuni limfoide ce se prelungesc §iIn cecum. Placile Peyer sunt bine dezvoltate §i groase, putandu-se observa cu u§urinta

prin transversul peretilor intestinali.b) Intestinul grosEste foarte dezvoltat comparati v cu

celelalte specii.Cecumul, situ at pe plan§eul cavitatii

abdominale, este enorm (56-75 cm lungime).Rulat pe ellnsu§i, descrie aproape doua turecomplete, terminandu-se cu un apendice cecallung de 8 - 10 cm, bogat In foliculi limfoizi.Peretii cecumului sunt subtiri §i prevazuti cuo banda musculara spirala, care Ii imprimaaspectul boselat. Valvula ileo-cecala esteInlocuita cu un disc mucos limfoid.

Colonul este divizat In doua portiuni: primaportiune are un calibru mai mare, peretii

Ficatul la leporide (fata boselati §i prezinta trei benzi muscularelongitudinale; portiunea a doua are un calibrumai redus §i un aspect mai regulat, cilindric,fiind situata In apropierea duodenului.

Rectumul este relativ lung §iprezinta patrusinusuri paraanale, cele craniale fiind maidezvoltate.

Fig. 4.88.viscerala)

l-Iob drept; 2-lob pat rat; 3-lobintermediar stang; 4-lob stang; 5­proces papilar; 6-proces caudat, 7­canal hepatic pri nc ipal; 8-vezicabiljara; 9-canal cistic; lO-canalcoledoc.

152 Gabriel Predoi - Cristian Belu

12

15

6

Fig. 4.90. Aparatul genitalIa iepuroaidil-ovar; 2-bursa ovariana; 3-ligament utero-ovarian;4-ligament larg; 5-pavilionul trompei uterine; 6­salpinx; 7-coarne uterine; 8- vagin; 9-vestibulvaginal; 10-vezica urinara; 11-uretra; 12-glandevestibulare mari; 13-labiile mari; 14-labiile mici; 15­clitoris; 16-flori involte.

Sunt mult alungite, de culoare galben-roza §i cu suprafatau§or neregulata. Nu sunt incluse In bursa ovariana.

4.7.1.4.6. Uterul

4.7.1.4.8. Vestibulul vaginal

Este foarte lung (in mediede 5 em), iar peretiii prevazuticu glande vestibulare mari,rudimentare.

4.7.1.4.9. Vulva~i c1itorisul

Iepuroaica are vulva alcatuitiidin doua pereehi de labii, dintrecare unele mari sau extern, §iunele mici sau interne. Labiile

mari, previizute pe toatasuprafata eutanata eu peri lungi,delimiteaza ventral 0 comisura

aseutita, iar dorsal 0 eomisuralarga, ascutita. Labiile mici, in

4.7.1.4.3. Ficatul

Are 0 circumferinta aproape rotunda. Se caracterizeaza printr-un lob drept cumarginea festonata, un .lob piitrat redus, un lob intermediar stang bine deta§at, unlob stang dezvoltat §i cu marginile festonate, un lob caudat foarte dezvoltat (cuportiunea dreapta mai bine dezvoltata decat cea stanga).

4.7.1.4.4. Rinichii

Sunt mai mici decat cei de la pisica, avand 0 formaasemanatoare celor de la canide §iovine, Insa hilul, turtit, Ingust§i profund, este mai apropiat de polul cranial decat de polulcaudal. Culoarea rinichilor este bruna ciocolatie. Corticala este

de doua ori mai subtire decM medulara.4.7.1.4.5.0varele

Fig. 4.89. Rinichiulla leporide.

Din cauza lipsei corpului uterin, coarnele uterine suntindependente §i apar paralele, pe 0 buna portiune a extremitatii lor (uter duplex),deschizandu-se in fundul vaginului, separat, prin doua orificii uterine externe.

4.7.1.4.7. Vaginul

Este extrem de lung, in me­die 6 - 8 cm. Mucoasa prezintafalduri longitudinale, iar in gro­

~ --simea peretelui (in apropiereameatului urinar) se observa douaorifieii ale eanalelor lui Gaertner.

Anatomia animaleJor domestice 153

Fig. 4.91. Testiculul laleporidel-testicul; 2-capul epidi­dil1lului; 3-coada epidi­dil1lului;4-cordonul testi­cular;5-JJteratesticulara.

totalitate structurate pe mucoasa, se Intind de la comisurasuperioara pana Ia extremitatea Iibera a clitOlisului. eli torisuI,extrem de dezvoltat, ajunge uneori la 0 lungime considerabila.

4.7.1.4.10. Testiculele

Sunt alungite, acoperite partial de epididim, a caruicoada apare perfect deta§ata, avand aspect <:Ieapendice.Spre deosebire de restul speciilor domestice, el este Inmod alternativ endorhid §i exorhid, aceasta mobilitate atesticulelodn burse, realizata de mu§chiul cremaster (careInconjoara canalul testicular), este corelata In Intregimecu actul sexual.

4.7.2. Proiectia organelor

4.7.2.1. Zona cefalica

Datorita configuratiei generale a capului, proiectia segmentelor cavitare serealizeaza cu relativa dificultate.

4.7.2.1.1. Proieclia cavitalii bucale

Limitadorsala corespunde, In general, unei linii ce une§te limita aboralrl a treimiianterioare a conturului ventral al orbitei cu comisura ventral a a narinei, iar ceaventral a este marcata de linia ce une§te originea dorsala a unghiului mandibular cumarginea libera a extremitatii rostrale a buzei inferioare. Limita aboral a corespundeplanului transversal ce trece la nivelullimitei dintre treimea mijlocie §i rostrala aconturului ventral al orbitei.

4.7.2.1.2. Proieclia cavitalilor nazale

Este marcata de zona situata dorsal ariei de proieqie a cavitatii bucale; limitaaboral a este reprezentata de planul transversal tangent la marginea rostral a a orbitei.

4.7.2.1.3. Proieclia sinusurilor

La aceasta specie lipsesc sinusurile frontale, palatine §i lacrimale. Sinusul maxilar,foarte redus, se poate proiecta §i trepana Inaintea orbitei, sinusul sfenoidal, extremde redus, nu se poate proiecta direct.

4.7.2.1.4. Cavitatea craniana

Este alungita §i se proiecteaza de la nivelul unui plan transversal tangent laextremitatea Iibera a procesului zigomatic al frontalului, pana la nivelul protuberanteioccipitale externe.

4.7.2.1.5. Faringele

Se proiecteaza In zona ramurii recurbate a mandibulei Intre planul transversal cetrece lajumatatea orbitei §i planul tangent la unghiul mandibular.

154 Gabriel Predoi - Cristian Belu

4.7.2.1.6. laringele

Re1ativ mobil, se proiecteaza pe fala ventrala a capului, Intre ligamentele(palpabile) hiotiroidian §i cricotraheal.

4.7.2.1.7. Proiectia limiocentrilor

Limfonodul parotidian se proiecteaza sub baza urechii §i Inapoia bazei gatuluicondilului mandibular. Limfocentrul mandibular se proiecteaza la fala mediala aextremitalii aborale a ramurii recurbate a mandibulei.

4.7.2.1.8. Proiectia glandei parotide

Cuprinde zona de aproximativ 1 - 1,5 cm situata sub baza urechii §iInapoiaramuriiverticale a mandibulei, pana la nivelul planului orizontal tangent la unghiul mandibular.

4.7.2.1.9. Proiectiaglandei mandibulare

Marcheaza spaliul cutanat de aproximativ 1 cm lalime §i 2,5 - 3 cm lungimeorientat dorso-medial de la nivelul unghiului mandibular catre extremitatea rostralaa aripii atlasului.

4.7.2.2. Zona cervicala

Traheea, mascata de mu§chii cervicali ventrali, se proiecteaza In planul medianventral al regiunii.

Vena jugulara externa se proiecteaza In §anlul jugular, fiind partial mascata demusculatura ce delimiteaza §antul respectiv.

Glanda tiroida seproiecteaza pe partile laterale ale treimii craniale a traheei.limionodurile cervicale superiiciale ventrale (prescapulare) se proiecteaza

la nivelul interseqiei dintre extremitatea distala a marginii craniale a spetei §i liniace une§te acromionul cu baza urechii.

4.7.2.3. Cavitatea toracid

Datorita unei cu§ti toracice scurte (12 perechi de coaste, dintre care ultimele treisunt scurte §i aproape lipsite de cartilaj) §i datorita volumului relativ mare, viscerele

10 9 8 6 1

7 5 4

Fig. 4.92. Proiegia organelor din cavitatea toracica ~iabdominala la leporide (fa!a dreapta)l-pulmonul; 2-cordul; 3-lobul caudat al ficatului; 4-lobul dreptal ficatului; 5-stomacul;6-rinichiul drept; 7-cecumul; 8-duodenul; 9-colonul ascendent; 1O-duoden (pol1iuneatransversa.); l1-jejun; 12-vezica urinara.

Anatomia animalelor domestice 155

plasate imediatlnapoiadiafragmului(ficat, stomac) ocupa In afara celor doua regiunihipocondrale, tot spatiul cuprins Intre cele doua arcuri costa1e, pe care Ie depa§escmai ales pe partea stanga. Diafragma, care Ie delimiteaza cranial, se insera pe pereteletoracal de-a lungul unei linii care pleaca de la extremitatea dorsal a a celei de-a XII­a coaste, trece prin treimea dorsala a celei de-a XI-a, prin sfertul ventral al celei de­a IX-a §i apoi Intretaie cartilajele costale ale coastelor a VII-a §i a VI-a. Proiectiaparietala a convexitatii se realizeaza dupa 0 linie curba cu convexitatea orientatacranial, care plead de la extremitatea dorsala a celei de-a XII-a coaste, intersecteazamijlocul celui de-al VIII-lea spatiu intercostal, ajungand la extremitatea ventral a acelui de-al V-lea spatiu intercostal.

Pulmonii se proiecteaza pe tot perete1e costal situat Inaintea liniei de insertie adiafragmului.Exceptie 0 constituie cate 0 arie rcdusa, pe fiecare parte, ce corespundespatiului situatintre cartilaje1e condrale ale primelor cinci coaste §icare se prelungc§teu§or dorsal In spatiul al II-lea intercostal, arie ce corespunde zonei de proieqie acordului. Pe partea stanga, aria de proieqie a cordului este ceva mai Intinsa, ocupand§i treimea inferioara a primelor trei spatii intercosta1e.

4.7.2.4. Cavitatea abdominala

Ficatul se proiecteaza pe partea dreapta prin lobul caudat (procesul caudat) §iprinlobul drept. Primul ocupa aproximativ al IX-lea §i al X-lea spatiu intercostal,ajungand pana Inapoia coastei a XI-a. Acest lob nu depa§e§te extremitatea vcntralaa ultimelor trei coaste. Lobul drept are 0 zona de proiectie ce corespunde treimiimijlocii al ce1ui de-al VIII-lea spatiu intercostal, treimii inferioare a celui de-al VII­lea §i zonei cartilajelor costale V - VIII, zona pe care 0 depa§e§te spre apendiCelexifoidian .•.

Pe partea stanga, prin lobii stang lateral §i stang intermediar, ocupa spatiileintercostale V - VIII, situate sub linia de proieqie a diafragmului, precum §i zonasituata ventral de hipocondru, zona delimitata caudal de 0 linie vcrticala ce treceprin extremitatea dorsala a coastei a X-a.

Pe peretele ventral al abdomenului, ficatul se proiecteaza printr-o arietriunghiulara In regiunea xifoidiana, triunghi al carui varf este situat la nivelulapendicelui xifoidian, iar baza este 0 linie care une§te extremitatile ventrale alecoastelor a IX-a sau a X-a pe partea stanga cu cea de-a VII-a pe partea dreapta.

Stomacul, In stare de p1enitudine moderata, se proiecteaza pe partea dreapta, Intreimea inferioara a spatiului al VIII-lea intercostal, aria sa prelungindu-se spreperetele inferior al abdomenului. Aceasta proiectie este relativa pentru ca se mare§temult In stare de plenitudine maxima §i se mic§oreaza In cazul unui conti nut alimentarredus.

Ca §i pe parte a dreapta, pe stanga, aria de proieqie a stomacului este variabila.In stare de plenitudine moderata ocupa spatiul al X-lea intercostal, aria prelungindu­se ventrallnapoia marginii caudale a ficatului spre peretele ventral al abdomenului.

Pe peretele ventral, stomacul se proiecteaza printr-o banda de grosime variabila(In funqie de starea de plenitudine), situata caudal de aria de proiectie a ficatului.

Splina - aria de proiectie este 0 banda de 1 - 1,5 cm latime ce trece prin ultimulspatiu intercostal stang, banda situata para1e1 §i caudal de aria de proieqie a

156 Gabriel Predoi - Ciistian Be1u

stomacului. Aceasta banda se prelunge§te ventral, ajungand la limita dintre treimeamjjlocie §i inferioara a peretelui abdominal. Modificarile de volum ale stomaculuiIn diferite stadii de plenitudine atrag dupa sine §i modificari ale ariei de proieclie asplinei.

Rinichiul drept, situat cranial fala de cel stang, lasa 0 amprenta profunda pelobul caudat al ficatului. EI ocupa ultimul spatiu intercostal, ajungand caudal lavarful procesului transvers al celei de-a III-a vertebre lombare.

Aria de proieclie a rinichiului stang este 0 zona ovoidala limitata cranial devarful procesului transvers al celei de-a treia vertebra lombara, iar caudal de varfulprocesului transvers al celei de-a V-a.

Duodenul se proiecteaza, prin portiunea sa descendenta, la marginea ventral a aariei de proieqie a lobului caudat, zona de proieqie fiind reprezentata de 0 bandade aproximativ I cm latime ce trece pe sub extremitatea ventral a a ultimelor patru

1

2

~ 7

Fig. 4.93. Proieqia organelor din cavitatea toracidi ~i abdominala la leporide (fatastanga)l-pulmon; 2-cord; 3- ficat (Iobii stang ~i intermediar stang); 4-stomac; 5-splina; 6­rinichi stang; 7-cecum; 8-ovar stang; 9-colon ascendent; 1O-jejun; ll-vezica urinara;12-uter.

coaste, apoi pe sub rinichiul drept §i pe sub primele doua apofize transverse lombare.In unghiul caudo-dorsal al regiunii flancului se proiecteaza pe 0 zona redusa(aproximativ 2 - 3 cm) portiunea transversa a duodenului.

Ansa spiralata a colonului ascendent este proiectata pe partea dreapHi printr­o banda de aproximativ 1 - 1,5 cm latime ce coboara de sub ultimjle trei procesetransverse lombare, apoi pe sub aria de proieqie a porliunii transverse a duodenului,pentru ca ajungand la nivelul unui plan vertical ce trece prin ultimul spatiu intercostalsa se curbeze ventral spre peretele inferior al abdomenului.

Anatomia animale10r domestice IS7

4

2

Fig. 4.94. Proiectia viscerelor pe peretele

ventral al abdomenului la leporidel-ficat; 2-stolllac; 3-ceculll; 4-colon

ascendent; 5 jejun; 6-vezica urinara; 7­uter.

Jejunul se proiecteaza pe parteadreapta, pe 0 zona restransa, situata inregiunea flancului, ventral de zona deproieqie a portiunii transverse aduodenului. Pe partea stanga, anselejejunale ocupa jumatatea superioara aregiunii flancului.

Cecumul este segmentul care ocupacea mai mare parte a pereteluiabdominal drept, aria de proieqiecorespunzand zonei situate caudal ~iventral de aria de proieqie a anseispiral ate a colonului ascendent, ocupandpractic aproximativ 90% din regiuneai1ancului. De asemenea, 0 zona redusa,

ce prelunge~te in sens ventral spatiul alIX-lea intercostal, situata intre ariile de

proieqie ale stomacului ~i colonuluiascendent, corespunde tot cecumului. Pepartea stanga, cecumul ocupajumatateainferioara a flancului. Aria de proieqiea cecumului este traversata cranio­

caudal de 0 banda de aproximativ I,S

cm latime ce constituie proieqia anseispiral ate a colonului ascendent.

Pe fata ventral a, inapoia ariei deproieqie a stomacului, exista 0 zonavasta, ce corespunde ariei de proiectie acecumului ~i colonului ascendent(portiunea ascendenta).

La femeUi, ovarul drept este situat in zona sublombara, la egaHi distanta deultima coasta §i spina iliaca ventra-craniala, in zona celei de-a V-a vertebre lombare.

Ovarul stang are aproximativ aceea~i topografie cu cel drept, datorita pozitieicaudale a rinichiului, el fiind mai apropiat de acesta decat ovarul drept de rinichiulcorespunzator.

In partea caudala a peretelui ventral, imediat inaintea pubisului, se proiecteazavezica urinara, circumscrisa de 0 arie redusa de proiectie a catorva anse jejunale.Lateral de aceste doua ultime arii, la femela, se gasesc coarnele uterine, cu unaspect asemanator anselor jejunflle, iar la mascul, in perioada de repaus sexual,testiculele.

5. MORFOTOPOGRAFIA lIMFONODURILORSUPERFICIALE

Nodurile limfatice sau limfonodurile, cunoscute in trecut sub denumirea de

ganglioni limfatici, sunt mici organe intercalate pe traiectul vaselor limfatice,implicate In supravegherea imunologica a organismului.

Exista grupe limfonodulare inconstante (prezente la unii din indivizii unei speciisau absente la al1ii din cadrul aceleea§i specii). Se pot remarca la unele specii (cal,magar) noduri limfatice de marime redusa, insa foarte numeroase, in timp ce laaltele (cline, pisica, iepure), limfonodurile sunt mai pU1in numeroase, dar au unvolum mai mare. In general, un grup de limfonoduri cu dimensiuni mici, Intalnite lao anumita specie, echivaleaza cu un nod limfatic unic dar voluminos de la altaspecie. Exista §i situa1ia ca un nod limfatic constant sa fie acompaniat de mai multelimfonoduri reduse, variabile sau inconstante. 0 categorie aparte de limfonoduri 0constituie cele proprii anumitor specii (limfonodul bucal la leporide, ovarian laiapa, testicular la vier, epigastric §i al fosei paraJombare la bovine).

In funqie de topografie, limfonodurile pot fi clasificate in doua categorii: unelesunt superficiale §i in general explorabile la animalele in viala, altele sunt profunde,inabordabile la examenul clinic. Procedeele moderne de investigare, precum celeradiologice §i,mai nou, tomografice permit explorarea lor. Examenullimfonoduriloreste utilin cazul efectuarii necropsiei §i foarte important la inspec1ia carnii, in ultimulcaz efectuandu-se dupa reguli stabilite de "Controlul alimentelor".

Ansamblul nodurilor limfatice care participa la drenarea limfei dintr-un teritoriucomparabil la toate speciile §i care poseda Q analogie topografica constituie unlimfocentru. Doar unii limfocentri sunt alcatui1i dintr-o singura grupare de nodurilimfatice. Cei mai mul1i sunt alcatui1i din unul sau doua limfonoduri principale §ialte limfonoduri accesorii.

5.1. ECVINE

Ecvinele prezinta un numar mare de limfonoduri reduse ca dimensiuni.Dimensiunile lor variaza de la capva milimetri la I sau 2 cm. De regula, limfonodurilenu se gasesc niciodata izolate, ci formeaza grupe alcatuite dintr-un numar mai micsau mai mare de noduri.

5.1.1. Limfocentrul mandibular

Este alcatuit dintr-o singura grupa voluminoasa de limfonoduri: limfonodulmandibular cunoscut §i sub denumirea de limfonodul jgheabului, datorita plasariisale in regiuneajgheabului intermandibular. Compusa din 40 - 50 de limfonoduri,aceasta grupa se constituie intr-o forma1iune compacta, lunga de 10 - 15 cm §i latade aproximativ 3 cm. Prin por1iunea sa rostrala vine in contact cu cea de pe parteaopusa, astfel ambele grupe confera aspectulliterei "Y" sau "v" aJcarui varf depa§e§te

Anatomia animaJelor domestice 159

cu putin incizura vasculara a mandibulei. Marginile sale laterale vin in raport cumu§chiul pterigoidian medial. Ansamblul este u§or de palpat prin transversul pielii.

5.1.2. Limfocentrul parotidian

Limfonodurile parotidiene formeaza un grup mic, dar redus. In numar de 6 - 8,sunt reduse ca dimensiuni §i greu de izolat dintre acinii glandei parotide. Sunt situativentral, in apropierea articulatiei temporo-mandibulare §i acoperiti de marginearostral a a glandei parotide, in apropierea nervului facial. Nu pot fi palpati.

5.1.3. Limfonodurile retrofaringiene laterale

Apartin limfocentrului retrofaringian §i suntsituate sub aripa atlasului. In numarde 8 - 15, ele formeaza un lant la marginea caudala a pungii guturale, sub portiuneacaudaHi a glandei mandibulare, pe fata lateral a a mu§chiului marele lung al capului.Nu sunt palpabile.

Fig. 5.1. limfonodurile superficiale la ecvinel-li mfonoduri Ie mand ibu lare; 2-limfonoduri Ie parotidiene; 3-1imfonoduri Ieretrofari ngiene laterale; 4-1i mfonoduri Ie cervicale superfic iale; 5-1i mfonoduri Iesubiliace; 6-limfonodurile scrotale (mamare - la femela).

5.1.4. Limfocentrul cervical superficial

Este reprezentat de 0 singura grupare limfonodulara, limfonodurile cervicalesuperficiale ventral, denumite §i "prescapulare" datorita pozitiei pe care 0 au,raportata la marginea cervicala a spetei. Limfonodurile prescap~lare acompaniaza

160 Gabriel Predoi - Cristian Belu

ramura ascendenta a arterei cervicale superficiale. Este situat sub mu§chiul cleido­cefalic §i fata laterala a mu§chiului scalen. Extremilatea venlrala a acestei gruparilimfonodulare ajunge in apropicrea limfonodurilor cervicale profunde caudale.Oatorita topografiei precizate nu sunt palpabile.

5.1.5. Limfonodurile subiliace

Apartin limfocentrului ingvino-femural. Formeaza 0 grupa u§or de explorat laanimalul in viata. In numar de 20 - 50, sunt plasate intr-un abundent tesut adipos.Ansamblul poate atinge 8 - 9 cm lungime. Este situat pe traiectul ramurii superficialea arterei circumilexe iliace profunde, la fata cranio-mediala a mu§chiului tensor alfasciei lata, la distanta egala intre tuberculul coxal §i patela.

5.1.6. Limfonodurile scrotale

Apartin tot limfocenlrului ingvino-femural (inghinal superficial). Sunt in numarvariabil (20 - 100) §i formeaza 0 grupa limfonodulara de aproximativ 15 cm lungime,plasata in apropierea inelului inghinal superficial, pe traiectul arterei epigastricecaudale superficiale (subcutanata abdominala). Se palpeaza inapoia cordonuluitesticular, de 0 parle §i de aHa a penisului.

5.1.7. Limfonodurile mamare

Apartinand aceluia§i limfocentru, sunt echiva1entul precedentelor la femeHi.Cevamai putin numeroase decat cele scrotale, sunt cel mai adesea repartizate in maimulte subgrupe situate in lungul vaselor mamare craniale §i caudale, intreparenchimul mamar §i peretele abdominal. Un grup accesoriu apare cel mai adeseain apropierea marginii caudo-Iaterale a glandei.

5.2. BOVINE

Limfonodurile bovinelor sunt mult mai putin numeroase decat cele de la ecvine,dar mai ales cele principale sunt foarte mari. Fiecare grupa este reprezentata, ingeneral de unu sau doua limfonoduri mari, cel mai adesea acompaniate de alteleaccesorii §i mici.

5.2.1. Limfonodul mandibular

Apartine limfocentrului omonim (care include uneori §ilimfocentrul pterigoidian)§i apare ovalar, lung de 3 sau 4 cm, rar acompaniat de un limfocentru accesoriu.Este situat ventro-medial de vena faciala, u§or caudal de incizura vasculara amandibulei, intre mu§chiul sterno-zigomatic §i lobul rostral al gJandei mandibulare,de care este relativ dificil de deosebit la palpare la subiectul in viata.

Anatomia animaJeJor domestice

5.2.2. Limfocentrul parotidian

161

Este reprezentat de un singur nod limfatic voluminos, ova1ar, aplatizat dintr-oparte In alta, lung de 5 - 6 cm. Este situat la extremitatea proximo-rostraHi a glandeiparotide care 11acopera partial, In apropierea articulatiei temporo-mandibulare. Esteu~or palpabil la animalul viu ~i u~or de izolat la cadavru, fiind bine delimitat deglanda parotida.

5.2.3. Limfocentrul cervical superficial

Este constituit din limfonodurile cervicale superficiaJe ventrale voluminoase ~iditeva limfonoduri reduse, accesorii.

Limfonodurile cervicale superficiale au 0 lungime de 7 - 8 cm ~i0 grosime de 2­3 cm. Se gase~te de-a lungul marginii craniale a mu~chiului supraspinos, fiind separatde piele prin mu~chiul trapez (foarte subtire) ~i omo-transversal. Este u~orpalpabilla animalul viu.

2 3

6

Fig. 5.2. limfonodurile superficiale la bovineI-limfonodurile mandibulare; 2-limfonodurile parotidiene; 3-limfonodurileretrofaringiene laterale; 4-limfonodurile cervicale superficiale; 5-limfonodurilesubiliace; 6-limfonodurile retromamare (scrotale-Ia mascul); 7-limfonodurile cervicalesuperficiale accesorii; 8-limfonodurile fosei paralombare; 9-limfonodurile tuberale.

Limfonodurile cervicale superficiale accesorii sunt situate dorsal ~i u~or cranialde limfonodul principal. Sunt In numar de 3 - 4 em, cu un diametru de 5 - 10 mm,situate pe fata laterala a mu~chiului dintat ventral cervical, sub mu~chiul trapez.

162 Gabriel Predoi - Cristian BelLi

5.2.4. limfonodul subiliac

Este voluminos, cilindroid, cu 0 lungime de 10 - 15 cm. Se gase§te dispus lamarginea craniala a mu§chiului tensor al fasciei lata sau u§or cranial de acesta. Esteu§or de accesat prin pal pare.

5.2.5. limfonodurile scrotale

Pot fi intalnite cate 2 sau 3 pe fiecare parte, dar cel mai adesea exista un singurlimfonod voluminos (4 - 5 cm). Sunt situate caudal de f1exura sigmoida a penisului§i de cordonul testicular, fiind acoperite parlial de mu§chiul prepulial caudal (retractoral prepulului). Pot fi palpate.

5.2.6. limfonodurile mamare

Sunt omoloagele precedentelor la femela §i sunt cunoscute §i sub denumirea deretro-mamare, datorita topografiei fala de baza ugerului, fiind la limita dintre glanda§i perineu. In aceasta regiune, de-o parte §i de alta a planului median, la mica distanlade acesta, se gase§te un limfonod ovoidal, lung de 6 - 10 cm §i lat de 3 - 4 cm, iarinprofunzime alte doua sau trei limfonoduri accesorii. Gruparea limt"onodulara estepalpabila, dand informalii importante asupra starii de sanatate a glandei mamare

5.2.7. limfonodurile fosei paralombare

Aparlin limfocentrului ingvino-femural §i cel mai adesea lipsesc. Reduse, innumar de doua sau trei, se gasesc subcutanat la nivelul acestei depresiuni, la distanlamica de ultima coasta §i de marginea laterala a regiunii lombare. Nu pot t"ipalpalidatorita dimensiunilor reduse.

5.2.8. limfonodul tuberal

Aparline limt"ocentrului ischiatic, fiind constant intalnit, indus intr-o masa de

lcsut adipos subcutanat situat pc marginea mediala a tuberozitalii ischiatice, laextremitatea caudo-ventrala a ligamentului sacro-tuberos.

5.3. OVINE ~I CAPRINE

De§i asemanatorin linii mari cu sistemullimt"atic al bovinelor, diferenle vizibileapar in ceea ce prive§te volumul relativ sau numarul (in general mai mic) al unorlimfonoduri mai importante sau constau in absenla unor limfonoduri accesorii.

5.3.1. limfocentrul mandibular

Mai voluminos decat la bovine, are aproximativ aceea§i topografie.

Anatomia animalelor domestice

5.3.2. Limfocentrul parotidian

163

Se remardl prin dimensiunile limfonodului parotidian principal, dublu fata decel mandibular. Uneori apare format din doua sau trei limfonoduri. Limfocentrulparotidian apare aproape complet acoperit de glanda parotida, puUlnd fi totu§i palpattranscutanat.

5.3.3. Limfonodurile retrofaringiene laterale

Formeaza 0 grupa mai voluminoasa In comparatie cu bovinele. La caprine apardoua sau trei limfonoduri comparabile ca dimensiuni, iar la ovine, un limfonod maivoluminos caruia i se mai alatura doua sau trei mai reduse. Este palpabilln conditiipatologice la §i sub jumatatea caudala a marginii atlasului.

5.3.4. Limfocentrul cervical superficial

Este reprezentat de limfonodurile cervicale superficiale ventrale, lungi de 4 ­5cm §idispus ca §i la rumcgatoarele mari. La caprine cste simplu, iar la ovinc, celmai adesea apare divizat In doua parti inegale. Limfocentrul cervical superficialaccesoriu lipsc§te Intotdeauna la caprine, iar dind se Intalne§te rar la ovine, esteextrem de redus. Este situat mai cranial dedit la bovine, pe partea 1ateral a a mu§chiuluisplenius, la nivelul celei de-a treia vertebre cervicale.

5.3.5. Limfonodurile scrotale

Au aceea§i dispozitie §i aceca§i arie de drenaj ca §i la bovinc. Aproape constant,la tap se inUHne§teun singur limfonod de fiecare parte a planului median, in timp cela berbec exista cel mai adesea doua sau trei. Sunt u§or palpabile.

5.3.6. Limfonodurile mamare

Sunt mai voluminoase la oaie dedit la capra, dar sunt dispuse identic la celedoua specii. De fiecare parte, in apropierea planului median §i a vaselor mamarecaudale, dorso-caudal de glanda mamara, exista un limfonod ovoidal sau putin curbat,cu 0 lungime medie de 3cm. U§or cranial de accsta, mai exista uneori unul sau doualimfonoduri mai reduse.

5.3.7. Limfonodul subiliac

Este lung de 3 - 4 cm, situat la mica distanta de marginea craniala a mu§chiuluitensor al fasciei lata. Este u§or deplasat ventralla caprine, comparativ cu ovinele.Sunt palpabile.

164 GabIiel Predoi - Cristian Belu

5.3.8. Limfonodul tuberal

Inconstant, este plasat dorsal de tuberozitatea ischiatidi, la marginea caudala amu§chiului gluteo-biceps.

5.4. SUINE

Dintre particularitatile sistemului limfatic la suine, cele mai remarcabile sunt

legate de numarul §i aspectul lor. Acestea au un aspect neregulat, adesea multilobat,incluse Intr-un tesut adipos abundent. Se gasesc Intr-un numar intermediarcomparabil cu ecvinele §i rumegatoarele.

5.4.1. Limfocentrul mandibular

Este constituit din limfonodurile mandibulare §i mandibulare accesorii.Limfonodurile mandibulare formeaza 0 grupa compacta, lunga de 3 - 5 cm §i latade 2 - 3cm. Aceasta grupa este situata la nivelul unghiului mandibulei, la margineaventral a a venei lingno-faciale. Marginea caudala a acestei grupe vine In raport cuglanda mandibulara. Fata mediala a acestor limfonoduri vine In contact cu mu§chiulsterno-hioidian, iar fata laterala este acopenta de mu§chiul cutanat al gatului §i,partial, de glanda parotida.

Limfonodurile mandibulare accesorii, In numar de trei sau patru, sunt dispuse lamarginea ventral a a venei lingno-faciale, In apropierea conlluarii acesteia cu vena

5

Fig. 5.3. limfonodurile superficiale la suinel-limfonodurile mandibulare; 2-limfonodurile parotidiene; 3-limfonodurileretrofaringiene laterale; 4-limfonodurile cervicale superficiale dorsale; 5-limfonodurilesubiliace; 6-limfonodurile scrotale ( mamare la femela); 7-limfonodurile popliteesuoperficiale; 8-limfonodurile cervicale ventrale.

Anatomia animalelor domestice 165

jugulara externa. Sunt aeoperite de glanda parotida. Fata de glanda mandibularasunt situate ventro-caudal. Nu sunt palpabile. Se evidentiaza pe sectiunea realizatatangent la nivelul unghiului mandibular.

5.4.2. limfocentrul parotidian

Limfonodurile parotidiene, inabordabile transeutanat, sunt in general in numarde doua sau trei, in eazuri rare numai unul singur, iar uneori ~apte sau opt. Suntreduse ~iformeaza 0 grupa Iimfonodulara voluminoasa, lunga de 2 - 3 em ~i lata deaproximaiv 2 em. Culoarea lor mai inehisa eontrasteaza eu eea albicioasa a glandeiparotide. Gruparea limfonodulara este uneori aeoperita in totalitate de marginearostral a a aeestei glande, dar in general apare partial acoperita, pe marginea caudalaa mu~chiului maseter.

5.4.3. limfonodurile retrofaringiene laterale

Cel mai adesea sunt in numar de doua, aV1:lI1d0 lungime de 1 - 3 cm. Uneori apartrei limfonoduri, iar in cazuri rare numai unul singur. Sunt situate pe suprafatamu~chiului cleido-mastoidian, Ia marginea aborala a venei auriculare caudale ~isunt acoperite partial sau complet de marginea caudala a glandei parotide. Nu suntpalpabile.

5.4.4. limfocentrul cervical superficial

Mai bine reprezentat dedit la alte ongulate, este constituit din: l)limfonduriledorsale, din care se deta~eaza un mic grup accesoriu (ultimeIe consideratelimfonoduri cervicale superficiale mijlocii); 2)limfonodurile ventrale, binereprezentate.

Limfonodurile cervicale superficiale dorsale sunt reprezentate de un limfonodprincipal, constant, ~i unul sau doua grupuri accesorii, adesea absente. Primul este

lung de 2 - 5 cm, de aspect lobulat, situat la marginea craniala a mu~chiului pectoralprescapular, pe fata lateral a a mu~chiului dintat ventral cervical. Extremitatea dorsal a

a grupului este acoperita de mu~chiul trapez, iar extremitatea ventrala de mu~chiulomo- transversal.

Limfonodurile cervicale superficiale mijlocii, reduse ca numar ~i ca volum, suntplasate la marginea dorsala a veneijugulare externe, in apropierea locului de atluireal venei cervicale superficiale. Sunt acoperite de mu~chiul cleido-cefalic. Nu suntpalpabile.

Limfonodurile cervica1e superficiale ventrale formeaza un ~ir pe suprafatamarginii ventrale a mu~chiului cleido-cefalic din vecinatatea Iimfonodurilorretrofaringiene laterale pana in apropierea articulatiei scapulo-humerale. In numarde 5 - ] 0, ele sunt cu atat mai voluminoase, cu cat sunt dispuse mai caudal. UItimelepot atinge 3 - 4 cm lungime. Acest lant limfonodular este aproape in intregimeacoperit de marginea caudala a glandei parotide.

166 Gabriel Predoi - Cristian Belu

5.4.5. Limfocentrul inghino-femural

Este constituit din limfonodurile scrotale, mamare §i subiliace.Limfonodurile scrotale formeaza un grup lung de 5 - 6 cm §i cu 0 grosime de

aproximativ 2 cm, lateral de cordonul testicular §i dorso-Iateral de penis, cranialfata de flexura sigmoida. Cranial de aceasta grupare, uneori se mai pot observacateva limfonoduri accesorii.

Limfonodurile mamare, in numar de 2 - 6, formeaza la femela un grup similarcu precedentele, la partea dorsala a ultimei mamele, pe traiectul vaselor pudendeexterne. Un mic grup de limfonoduri accesorii poate fi observate in partea dorsalaa penultimei mamele.

Limfonodurile subiliace formeaza un grup compact, alcatuit din 2 - 6 elemente,lung de 3 - 5 cm §i lat de 1 - 2 cm, situat pe traiectul ramurii superficiale a artereicircumtlexe iliace profunde, la marginea craniala a coapsei, la egala distanta dintreunghiul extern al iliumului §i patela. Nu sunt palpabile.

5.4.6. Limfonodul popliteu superficial

Apartine limfocentrului popliteu §i are 0 lungime de pana la 3 cm, uneori fiindacompaniat de un limfonod mult mai mic. Se gase§te inclus In tesutul adipossubcutanat, pc §antul de demarcatie dintre mu§chii biceps §i semitendinos, lamarginea caudala a mu§chilor gastrocnemieni. Se evidentiaza pe seqiune cutanata.

5.5. CANIDE

La caine, limlonodurile formeaza grupe mai compacte, dar rriai putin numeroasedecM la speciile precedente, datorita absentei grupelor mici accesorii.

5.5.1. Limfocentrul mandibular

Limfonodurile mandibulare constituie 0 grupa unica, formata in mod obi§nuitde 2 - 3, uneori 4 §i foarte rar 5 unitati. Sunt situati caudo-ventral de procesulangular al mandibulei, de 0 parte §i alta a vcnei faciale. Acoperita numai de platisma§i piele, grupa este u§or de palapat la animalul viu.

5.5.2.Limfocentrul parotidian

Limfonodul parotidian, in mod obi§nuit unic, poate fi uneori acompaniat de unulsau doualimfonoduri mai reduse. Are 0 lungime de I - 2 cm, 0 latime de 0,5 cm §ieste situat ventro-caudal de articulatia temporo-mandibulara. Glanda parotida Iiacopera jumatatea caudala. Parte a sa rostrala acopera margi nea caudala a mu§chi uluimaseter. Aceasta topografie ii permite sa fie palpat la animalul viu.

Anatomia animalelor domestice

2 3

167

Fig. 5.4. limfonodurile superficiale la canidel-limfonodurile mandibulare; 2-limfonodurile parotidiene; 3-limfonodurileretrofaringiene laterale; 4-limfonodurile cervicale supetiiciale; 5-limfonodurile axilare;6-limfonodurile axilare accesorii; 7-limfonodurile scrotale (mamare la femel;}); 8­limfonodurile poplitee superficiale.

5.5.3. Limfonodul retrofaringian lateral

Apare aproximativ la 30% din cazuri. Uncori dublu sau triplu, are 0 lungimemedie de 6 - 7 mm. Se gase§te la margin~a ventral a a aripii atlasului, la margineadorsala a glandei mandibulare, sub baza urechii, pe suprafata tnu§chiului sterno­cefalic §i la marginea caudala a glandei parotide. Cand exista, poate fi palpat.

5.5.4. Limfocentrul cervical superficial

Este reprezentat do~r de grupa limfonodurilor cervicale superficiale ventrale §isunt in mod obi§nuit doua. Uneori exista unul singur voluminos, iar rar 3 - 4. Ei potatinge 1 - 7 cm lungime §i 2 - 3 cm latime. Se gasesc anterior fata de mu§chiulsupraspinos, intre mu§chii dintat ventral cervical §i scalen pe de 0 parte §i trapez,omo-transvcrsar §i brahio-cefalic pe de aWiparte. Sunt u§or de palpat prin transversulpielii.

5.5.5. Limfocentrul axilar

Este format din unul sau doua limfonoduri axilare proprii §i un limfonod axilaraccesoriu, adesea absent.

Limfonodul axilar propriu este discoidal, lat de 0,5 - 2 cm. La 25% din cazuri peo parte sau ambele este acopcrit de un limfonod suplimentar. Este plasat in parteadistaHi a mu§chiului marele rotund, ventral de originea arterei toraco-dorsale. Estepalpabil atunci cand membrul este in abduqie fortata.

168 Gabliel Predoi - Cristian Belu

Limfonodul axilar accesoriu, prezent In 25 - 30% din cazuri, este redus (0,5 - 1cm). Se gase§te la marginea dorsaUi a mu§chiului pectoral ascendent, Intre acesta §imu§chiul marele dorsal, la nivelul olecranului. Nu este separat de pie1e decat prinmu§chiul cutanatul trunchiului.

5.5.6. Limfocentrul inghino-femural

Este reprezentat doar prin limfonodurile scrotale sau mamare.Limfonodurile scrotale sunt In numar de doua sau trei, numai uneori unul singur,

avfmd 0 lungime de 2 - 3 cm. Sunt palpabili pe marginea dorso-Iaterala a penisului,la aproximativ 1 cm Inaintea cordonului testicular, In tesutul conjunctiv dinvecinatatea portiunii caudale a preputului.

Limfonoduri1e mamare, cel mai adesea unul sau doua, rar trei, au 1 -:2 cm fiecare.

Sunt plasate la marginea dorso-lateraJa a ultimei mamele, la 3-4 cm de margineacraniaUi a pubisului.

5.5.7. Limfocentrul popliteu

Este reprezentat prin limfonodul popliteu superficial, aproape In to ate cazurileunic, ovoidal §i cu 0 lungime medie de aprox 3 cm (cu variatii Intre 1 §i 5 cm). Esteu§or palpabilla marginea caudala a mu§chiului gastrocnemian, In tesutul adipossubcutanat care ocupa interstitiul dintre mu§chii biceps femural §i semitendinos.

5.6. FEliNE

5.6.1. Limfocentrul mandibular

Limfonodurile mandibulare sunt, In general, In numar de doua, situate de 0 parte§i de alta a venei faciale. eel dorso-Iateral este mai voluminos (6 - 16 mml 4 - 8mm), fiind uneOli acompaniat caudal de unul sau doua limfonoduri minuscule; celmedial este mai redus (5 - 6 mm/ 4 - 6 mm). Au 0 culoare gri, mai mult sau maiputin Inchisa §i sunt plasate la marginea rostrala a glandei mandibulare, la fataventro-Iaterala a mu§chiului digastric, separati de piele doar prin platisma. Suntu§or palpabili. La 50% din cazuri, pe traiectul venei faciale, In apropierea arculuivenos hioidian sau chiarinapoia lui se mai pot gasi cateva limfonoduri reduse, fiindconsiderate un rudiment al grupei mandibulare accesorii.

5.6.2. Umfocentrul parotidian

Este reprezentat de limfonodul parotidian, unic, discoidal sau valar, lung de 2-7mm §i lat de 2-3 mm. In mod exceptional, poate fi dublu sau poate lipsi. Este plasatpe suprafata venei temporale superficiale, iar tenta sa gri-roza 11face dificil dedistins de glanda parotida, a carei margine rostral a tinde sa 11acopere.

Fig. 5.5. Limfonodurile superficiale la feline

l-limfonodurile mandibulare; 2-limfonodurile parotidiene; 3­limfonodurile retrofaringiene laterale; 4-limfonodurilecervicale superficiale; 5- limfonodurile cervicale superficialeventrale; 6- limfonodurile axilare proprii; 7- limfonodurileaxilare accesorii; 8-limfonodurile mamare (scrotale la mascul);9- limfonodurile epigastrice caudaIe; 1O-limfonodurile popliteesuperficiale.

169

5.6.3.Limfonodurile

retrofaringiene8 laterale

Foarte rar pot

lipsi. Cel mai adeseasunt prezente subforma unitara, alungi­ta (1-2 cm), sau

10 fragmentate, inclu­zand doua sau trei

grupari mai mlC!.Acest ansamblu I§imerita denumirea maiveche de limfonod

parotidian caudal,deoarece are raporturicu marginea caudala

a glandei parotide §icu cea dorsala a

glandei mandibulare,

pe traiectul veneiauriculare caudale.

Este u§or de palpatla animalul viu, Intre aripa atlasului §i baza urechii.

Anatomia animaJeJor domestice

2

5.6.4. Limfocentrul cervical superficial

Limfonodurile cervicale superficiale dorsale sunt In numar de doua, adesea trei

§i rar apar sub forma unui singur pachet. Cel mai constant §i mai bine reprezentat

este pachetul limfonodular dorsal, ce masoara 10 - 25 mm lungime / 4-5 mm latime.Este situat In dreptul jumatatii marginii craniale a mu§chiului supraspinos fiind

acoperit de mu§chiul trapez §i omo-transvers. CelelaLte sunt plasate sub mu§chiul

omo-transvers §i cleido-cefalic §i sunt mai variabile. Ansamblul este palpabil cuoarecare dificultate.

Limfonodul cervical superficial ventral, practic constant, este mic (4 - 8 mm),

ovalar, rar dublu. Este plasat pe partea lateraHi a veneijugulare externe, 'in apropierealocului de afluire a venei cervicale superficiale, fiind acoperit de mu§chiul brahio­cefalic In apropierea claviculei.

5.6.5. Limfonodul axilar propriu

Este ovalar, lung In medie de 1cm §i 2 - 6 mm latime. Uneori este acompaniat de un mic

nod globulos de 2 - 3 mm diametlU. Este plasat'intre extremitatea distalaa mu§chiului marele

rotund §i mu§chiului pectoral ascendent, 'in unghiul dintre vena toracica laterala §i axilara.

170 GabrieJ Predoi - Crjstian BeJu

5.6.6. Limfonodurile axilare accesorii

Sunt cele mai volumioase limfonoduri din cele apartinand limfocentrului axilar.Exista doua limfonoduri principaJe, unul cranialla nivelul coastei a III-a §i altulcaudal, in vecinatatea coastei a V-a, masurand fiecare 5 - 7 mm lungime §i 3 - 5 mmHitime. Adesea sunt acompaniate de doua sau trei lim[onoduri mult mai reduse.Ansamblul este plasat pe traiectul vaselor toraco-dorsale, sub marginea ventral a amu§chiului mare1e dorsal §i este palpabil prin transversul pielii §i al mu§crulorsuperficiali.

5.6.7. Limfonodut scrotal

In mod obi§nuit mare §i voluminos (5 - 15 mm), este uneori dublu. Este situat intesutul adipos al pliului inghinal, lateral de cordonul testicular §i zona de confluarea venei epigastrice caudale superficiale cu vena pudenda externa. Se poate palpau§or.

5.6.8. Limfonodut mamar

Analog precedentului, este dificil de observat datorita culorii roz pal §i tesutuluiadipos situat la faka dorsala a mamelei inghinaJe.

5.6.9. Limfonodurite epigastrice caudate

Pot fi considerate in compJetarea limfonodului scrotal sau mamar §iil1cadrate inaceea§i grupa. eel mai adesea in numar de doua, pot exista chiar.trei, sau sub formaunei singure grupari, foarte rar fiind absente. Se gasesc la 2-3 cm cranial deprecedente1e, cu care se aseamana ca forma §i marime. Satelite venei epigastrice

caudale superficiale, sunt explorabile la mascul prin transversul pielii, pe cand lafemela sunt inc1use in tesutul adipos al cdor doua perechi de mamele abdominale.

5.7. lEPORIDE

Sistemullimfatic alleporidelor prezinta 0 oarecare analogie cu cel al carnivorelor,mai ales prin numarul re1ativ redus de noduri limfatice §i de grupari limfonodulare.Avand 0 nuanta gri-roz sau roz pal, chiar albicio§i uneori, nodurile limfatice suntditicil de observat in mas a tesutului adipos care, cel mai adesea, Ie 1nconjoara.

5.7.1. Limfocentrut mandibular

Include 1n general trei grupari limfonodulare: limfonodul bucal, limfonodurilemandibulare §i limfonoduri1e mandibulare accesorii.

Limfonodul bucal (10 mm/2 - 3 mm), constant, este situat pe suprafata mu§chiuluibuccinator, rostral de mu§chiul maseter, la marginea dorsal a a mu§chiului zigomatic.

Anatomia animaJelor domestice 171

7

Fig. 5.6. Limfonodurile superficiale la leporidel-limfonodurile bucale; 2- limfonodurile mandibulare; 3-limfonodurile parotidiene;4-limfonodurile retrofaringiene; 5-limfonodurile cervicale superficiale ventrale; 6­limfonodurile axilare proprii; 7-limfonodurile axilare accesorii; 8-limfonodurilesubiliace; 9-limfonodurile poplitee superficiale.

Limfonodurile mandibulare sunt cel mai frecvent in numar de doua, cel mai

voluminos fiind cel caudal. Uneori poate fi reprezentat printr-o singura grupare (10mm/3 - 4 mm). Sunt plasate in unghiul format de radacinile venei linguo-faciale,intre extremitatea rostrala a glandei mandibulare §i marginea ventrala a mu§chiuluipterigoidian medial, intr-un tesut conjunctiv lax ce Ie imprima 0 mare mobilitatesub piele.

Limfonodurile mandibulare accesorii sunt in general doua. Au forma ovoidala(4 - 5 mm/2 - 3 mm) §i 0 culoare gri-roz. Sunt plasate la marginea dorsala a veneilinguo-faciale §i au raporturi cu marginea ventraHi a glandei parotide, cu mu§chiulsterno-cefalic §i cu marginea caudala a mu§chiului pterigoidian medial.

5.7.2. limfocentrul parotidian

Limfonodurile parotidiene formeaza un grup lung de 10 - 12 mm §i lat de 4 - 5mm. Poate fi mai rar un singur limfonod, dar cel mai frecvent se observa doua sautrei. Sunt pIasate rostral de baza conchiei auriculare, la marginea caudala a mu§chiuluimaseter. Sunt acoperite partial de prelungirea rostrala a glandei parotide.

5.7.3. limfonodul retrofaringian lateral

Se mai nume§te §i retro-auricular fiind, in general, unic §i redus (4-5 mm). Esteplasat pe suprafata mu§chiului cleido-mastoidian, lateral de baza conchiei auriculare,rostral de nervul auricular mare §i sub marginea caudala a glandei parotide.

172 Gabriel Predoi - Cristian BelLI

5.7.4. Limfocentrul cervical superficial

Este, In general, redus §i reprezentat de limfonodurile cervicale superficialccraniale, situate dorsal de at1uenta venei linguo-faciale In vena jugulara extern acare se gasc§te lajumatatea traiectului venei jugulare externe §ilimfonodul cervicalsuperficial ventral.

5.7.5. Limfonodurile axilare proprii

Sunt reprezentate fie de un singur limfonod (8 - 9 mm / 5 - 6 mm), fie cel maiadesea prin doua limfonoduri, chiar 3 sau 4 mai reduse. De culoare gri-ro§iatica,sunt situati la partea distala a mu§chiului marele rotund, medio-caudal de plexulbrahial §i de vaseJe axil are, aproape de punctul unde acestea Incruci§eaza margineadorsala a mu§chiului pectoral ascendent.

5.7.6. Limfonodurile axil are accesorii

Constituie doua grupe distincte. Prima, constanta, este situata dorsal, adeseafiind calificata drept superficiala. Este formata din doua sau trei lim[onoduri mici,uneori unul singur. Sunt incJuse Intr-o masa adipoasa redusa §i sunt plasate petraiectul venei toraco-dorsale, pe suprafata mu§chiului mareJe dorsal, In apropiereaunghiului caudal al spetei.

Grupa ventral a este costituita din I - 3 limfonoduri mici, e§alonate de-a lungultraiectului venei toracice laterale, la marginea dorsala a mu§chiului pectoralascendent, In dreptul coastelor 4 - 5 - 6.

5.7.7. Limfonodurile scrotale

Sunt cel mai adesea In numar de doua, rotunjite sau oval are. Cel mai voluminos,este situat caudal, avand In medie 1 cm diametru. Uneori se pot observa 3 sau 4.Topografia lor este variata. In general, cele mai caudale sunt sub-pubiene, In contactcu mu§chiul gratios. Uneori acestea sunt deplasate cranial In contact cu mu§chiuldrept al abdomenului.

5.7.8. Limfonodurile mamare

Au 0 dispozitie analoaga celor precedente, gasindu-se la marginea dorso-lateralaa ultimei mamele.

5.7.9. Limfonodurile subiliace

Dispuse In plan superficial, sunt u§or de desprins cu pielea §i mu§chiul cutanatal trunchiului. Exista un limfonod sau doua, foarte rar trei. Sunt plasate asemanatorcu cele de la ecvine.

Anatomja anjmalelor domestjce

5.7.10. Limfonodul popliteu superficial

173

Este singurul reprezentant allimfocentrului popliteu, unic §i voluminos, ovalar,cu axul mare orientat vertical (12 - 16 mm/4 - 6 mm). Uneori este acompaniat la

extremitatea sa proximal a de un limfonod suplimentar. Este plasat 1ntr-un tesutadipos,ln interstitiul dintre mu§chii biceps femural §i semitendinos, la nivelul undemu§chiul gastrocnemian devine superficial. Vena safena laterala are raporturi cumarginea sa caudala.

6. ABORDAREA TRANSCUTANATA A FORMATIUNllOR,VASCUlARE, lIMFATICE ~I NERVOASE

2

2

Fig. 6.1. Locuri deelectie pentru:I-trunchiul incisiv, 2­

plexul mentonier.

Fig. 6.2. Locuri de eleqiepentru: l-artera palatinamare, 2- plexul mentonier.

6.1. ZONA CEFALlC.\

In regiunea extremitatii orale a capului se abordeaza:

Trunchiul incisiv.Punctedereper: §anlul gingivolabial

maxilar, spatiul dintrc cle§tii superiori. Loc de elecjic: in

fundul §antului gingivolabial maxilar, pe 0 linie sagitala

ee treee prin spatiul dintre ele§tii superiori.

Plexul mental. Puncte de repel': gaura mental a,

eomisura labiala.Locdee1ccjie: 0 linie de 2 - 3 em, paralela

eu marginea ventrala am. eoborator al buzei inferioare,

prelungita oral de la nivelul gaurii mentale.

A. palatina mare. Puncte de repel': spatiul

interdentar maxilar (diastema), erestele palatine, primul

molar maxilar. Loc de e1ecfie: 0 linie ce treee la 1 em

medial de diastema §i paralel eu ea, de la a 3-a ereasta

palatina la primul molar.

Pe fata dorsal a a eapului se abordeaza:

A. V. N. supraorbitar.Punctedemper: bazaareadeiorbitarc a osului frontal, gaura supraorbitara. Loc dee1ccjic: 0 linie de 2 - 3 em, orientata sagito-medial de la

gaura supraorbitara.

N. infratrochlear. Puncle de repel~ unghiul nazal

al oehiului, pleoapa inferioara, ineizura nervului

infratrochlear. Loc de eJeCjie: 0 linie de 2 - 3 em orientata oro-medial de unghiulnazal al oehiului.

Pe fetele laterale ale eapului se pot aborda:

In regiunea parietotemporala:

N. auriculopalpebral. Puncte de repel': eartilajul seutular, marginea dorsala a

areadei zigomatiee. Loc de e1ecjie: 0 linie vertical a de 2 - 3 em ee prelunge§te

dorsal marginea eaudaJa a ramurii reeurbate a mandibulei, pana intretaie marginea

dorsala a areadei zigomatice, trecand tangent la eartilajul scutular.

Formatiunile morfologiee superfieiale (vaseulare,nervoase, limfatiee, funduri de sac sinoviale) pot fi

abordate pe animalul viu in vederea examinarii, reeoltarii

prin punqie sau aplicarii de mijloace terapeutice. Dinaeeste motive prezcntam punctele de reper §i locul de

eleqie a aeestor formatiuni.

Anatomia animafe10r domesticc 175

N. zigomatotemporal. PUI1cte de reper: marginea aboraUi a arcadei orbitare,

marginea dorsal a a arcadei zigomatice. Loc de eJecfie: 0 linie de 2 - 3 cm ce urmare§te

marginea mediala (dorsal a) a arcadei zigomatice, pornind de laconvergenla acesteia

cu marginea aborala a arcadei zigomatice.

In regiunea maxilara:

Plexul infraorbitar. PUI1cte de repel~ spina maxilara, gaura infraorbitara, unghiul

nazal al ochiului. Loc de c1ecfie: 0 linie sagitala de 3 cm ce continua oral gaura

infraorbitara, situata la nivelul intersectiei dinlre perpendiculara ridicata din spina

maxilara pe linia ce une§te unghiul nazal al ochiului cu comisura dorsal a a narinei.

In regiunea infraorbitara:

A. V. angulara palpebrala. PUI1cte de reper: unghiul nazal al ochiului, spina

faciala. Loc de clecJie: 0 linie oblid de 2 - 3 cm ce unqte spina facial a cu unghiulnazal al ochiului.

In regiunea buccinatorie:V. reflexa (la nivelul confluarii sale In vena faciala). PUI1cte de reper: creasta

faciala, marginea orala a mu§chiului maseter. Loc de e1ecfie: 0 linie de 2 - 3 cm,

parelela cu creasta maxi lara (facial a), situata la 2 cm ventral fala de aceasta §i treciind

pe sub m. maseter.V. buccinatorie (la nivelul conOuarii In vena faciala). PUI1cle de reper: incizura

mandibulara (sigmoidiana), un punct situat pe marginea oral a a m. maseter, la 2 - 3

cm dorsal de incizura vaselor faciale. Loc de e1ectie: 0 linie ce une§te aceste doua

puncte, treciind pe sub m. maseter.

In regiunea mandibulara:

A. V. faciala, canalul parotidian. PUI1cte de reper: marginea orala a mu§chiului

maseter, illcizura vasculara a mandibulei, marginea ventraHi a mu§chiului coboriitor

al buzei inferioare. Loc de clccfie: 0 linie ce une§te marginea oral a a mu§chiului

maseter, unind marginea ventrala a mu§chiului coboriitor al buzei inferioare cu

incizura vaselor faciale, raportul fiind In sens oro-aboral A.V.C.A. labiala mandibulara. Puncte de reper: marginea oral a a m. maseter, marginea

ventral a a m. coboriitor al buzei inferioare. Loc de e1ecfic: 0 lillie de 3 - 5 cm ce

urmare§te marginea ventrala a m. coborator al buzei inferioare, pornind de la

marginea oraUi am. maseter.

In regiunea maseterina:

Plexul subzigomatic, a. v. subzigomatica, a. faciala, n. auriculotemporal.PUl1cte de reper: condilul mandibulei, creasta faciala, marginea aboralii a ramurii

recurbate a mandibulei. Loc de e1eCfie: 0 linie de 3 - 4 cm ce pornqte oral de giitul

condilului mandibular, paralela cu creasta faciala, dar la 2 - 4 cm ventral de ea. N.

auriculotemporal (n. temporal superficial) se abordeaza pe giitul condilului

mandibular, la I-2 cm sub articulatia temporomandibulara. N. facial, situat ventral

de precedentul, la 1,5 - 2 cm, §i v. suhzigomatid sunt paralele cu creasta faciala,dar situate la 1 - 2 cm ventral de ea.

176 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Fig. 6.4. locul de eleqie pentru nervul auricularmare (1).

Fig.6.3. Regiunile fetei laterale a capului ~ locul de eleqiepentru descoperirea unor fonnatiuni vasculo-nervoase.1. reg. vJ.lfului nasului; 2. reg. buzelor; 3. reg. mentala;4. reg. narinelor; 5. reg. dosului nasului; 6. reg. maxi lara;7. reg. buccinatorie; 8. reg. mandibulara; 9. reg.infraorbitara; 10. reg. maseterina; 11. reg. frun!ii;12.reg. palpebra-orbitara; 13. reg. parieto-temporala; 14.reg. auriculara; 15. reg. parotidiana: a) plexulmentonier;b) a. v. faciala?i canalul parotidian; c) plexul infraolbitar;d) a. v. maseterina aborala; e) n. maseterin; f) v.

buccinatorie; g) v. profunda a fe!ei (v. reflexa); h) a. v.transversa a fe!ei; i)plexul subzigormtic; j) n. supraorbital';k) n.

auriculopalpebral;

N. maseterin. PUI1ctede

reper. ineizura mandibulara(sigmoidiana), ineizuravasculara a mandibulei. Loc

de elecJie: 0 linie oblid eeune§te aeeste puncte treeandprin profunzimea mu§ehiuluimaseter.

A. ~i v. maseterinaaborala. PUl1cte de reper:margi nea aborala a m.maseter, insertia m.sternomandibular, unghiulmandibular. Loc de e1ecrie:o linie de :2 - 3 em ee

urmare§te marginea aboralaa m. maseter, pornind oblieventro-oral de la nivelul

insertiilor mandibulare ale

mm. sternomandibulari §ioeeipitomandibulari.

In regiunea palpebro­orbitara:

GI. lacrimala. PUI1ctede

reper: apofiza orbitara aosului frontal, pleoapasuperioara, unghiul temporalal oehiului. Loc de elecfie: 0linie de 2 - 3 em ee urmare§te§antul orbi topal pebralsuperior, pornind medial dela unghiul temporal aloehiului.

N. zigomatic. PUl1cte de reper: unghiultemporal al oehiului. Loc de elecfie:o linie eeprelunge§te lateral eu 2 - 3 em acest unghi.

In regiunea subhioidiana:Limfocentrul mandibular. PUI1ctede reper:

unghiul mandibular, ineizura vaseulara amandibulei. Loc de elecJie: In jgheabul

Anatomia animalelor dOinestice 177

1

Fig. 6.5. locurile deelectie pentru: l-limfo­

centrul mandibular, 2­

artera ~i vena faciala, 3­

canalul parotidian.

intermandibular, 0 linie de 3 - 5 em ee porne~te oral de launghiul mandibular spre ineizura vaselor faeiale, pal'alel~i in apropierea fetei mediale a ramurii orizontale amandibulei.

A. ~iv. faciala. PUllcte de repel': unghiul mandibular,jgheabul intermandibular, ineizura vaseulara amandibu1ei. Lac de eJecJie: in jgheabul intermandibular,o linie de 2 - 3 em lungime, orientata aboral, pornind dela ineizura vaselor aborale spre unghiul mandibular, inraport eu fata mediala a mandibulei.

Pe extremitatea postelioara a eapului se pot aborda:In regiunea aurieulara:N. auricular profund (mijloeiu sau intern). PUl1cte

de repel': baza eartilajului eoneal, unghiul mandibular.Lac de elecJie: 0 linie vertieala de 2 - 3 em ee coboal'a dela infundibulul eonealla unghiul mandibular, pfma lanivelul unei depresiuni care mareheaza orifieiul depatrundere in eonehie.

In regiunea parotidiana:limfocentrul parotidian. PUl1cte de repel': eondilul

mandibular, baza ureehii, marginea aboral a a mandibulei.Lacde eJecJie: 0 linie de 2 - 3 em perpendieulara pe marginea aboral a a mandibulei,dusa la nivelul gatului eondilului mandibular, avansand in profunzimea glandeiparotide.

N. auricular mare (ansa atloidiana). PUl1ct de repel': marginea libed a aripiiatlasului. Lac de elecJie: 0 linie eurb~ de 2.- 4 em ee urmare~te marginea lateraHi aaripii atlasului.

V. linguofaciala (maxi lara externa), n. jgheabului (r. eraniala an. transvers algatului). PUl1cte de reper: unghiul mandibular, tendonul m. sternomandibular,

extremitatea eaudalil a aripii atlasului. Lac de eJecJie: 0 linie de 3 - 4 em ee porne~teoblie dorso-aboral de la unghiul mandibular spre extremitatea eaudaHi a aripiiatlasului, pana intalne~te tendonul m. sternomandibular.

6.2. ZONA CERVICAL'\

In ~antul jugular se abordeaza:

V. jugulara. PUl1ctedereper:jgheabuljugular.LacdeeJecJie: in tremea mijloeieajgheabului 0 linie de 3 - 5 em pe direqiajgheabului (dupa 0 eventuala staza).

A. carotida comuna, cordonul vagosimpatic, n. recurent, conductullimfatic

traheal. PUl1cte de repel': ~antul jugular, treimea sa mijloeie ~i eaudala. Lac de

eJecJie: in treimea mijloeie ~i eaudala a jgheabului jugular. 0 linie de 5 - 7 em pedireqia jgheabului, in profunzime ajungand pana la inelele traheale. Cordonul

178

vagosimatic este situat dorsal de artera carotidacomuna, iar nervul recurent §i conductullimfatic traheal sunt situate ventral de arteracarotida com una.

limfocentrul cervical superficial(prescapular). Puncte de reper: §antulcervicoscapular, articulatia scapulohumerala.Loc de elee[ie: 0 linie de 10 cm pe direqia§antului cervicoscapular, dusa pana la 10 - 15cm dorsal de articulatie, intretaind linia ceune§te olecranul cu aripa atlasului.

Traheea. Punet de reper: margineacervical a ventrala. Loc de e1ecJie:0 linie de 5- 7 cm in axullongitudinal al treimii cranialea marginii cervicale ventrale, pornind de laoriginea traheei.

6.3. ZONA TRUNCHIUlUI

Gabriel Predoi - Cristian Belu

Fig. 6.6. locuri de elecJie Inregiunea cervicalal-vena jugulara; 2-aliera carotidacomuna, cordonul vago-silllpatic,nervul recurent; 3-lilllfocentrul

prescapular.

Pe regiunile trunchiului se pot aborda:In regiunea costala:A. V. N. intercostal. Puncte de reper: marginile caudale ale coastelor. Loc de

elec[ie: in treimea sau jumatatea proximala a fiecarui spatiu intercostal, prin linii de5 - 7 cm ce urmiiresc marginea caudala a fiecarei coaste.

Fig. 6.7. locuri de eleqie a unor formaJiuni vasculo-nervoase din regiunea pereteluitoracal:

l-vena subcutanata toracica, nervul toracallateral; 2-artera, vena ~i nervul intarcostal.

Anatomia animaJeJor domestice 179

Fig. 6.8. Locuri de elec!ie pentru:l-artera ~i vena circumflexa iliacaprofunda, nervul cutanat femurallateral,2- limfonodurile subiliace.

V. pintenului (subcutanata toracid sau toracid superficiala), n. toraciclateral. Puncte de reper: apendicele xifoidian, olecranul. Loc de elecfie: 0 linie de 5- 7 cm care urmare§te margi nea dorsal a a m. pectoral ascendent, unind tuberozitateaolecranului cu apendicele xifoidian.

Ramurile cutanate dorsale ale nervilor toracali. Puncte de reper: tuberculul

coxal, apofizele transverse lombare, tuberozitatea spinei scapulare. Loc de eleclie:linia ce marcheaza marginea ventral a a mu§chiului marele lung dorsolombar, unindin sens cranial tuberculul coxal cu apofizele transverse lombare §i tuberozitateaspinei scapulare, nivella care acestea perforeaza fascia trunchiului.

Ramurile cutanate laterale (sau perforante proximale) ale nervilorintercostali. Puncte de reper: tuberculul coxal, rotula. Loc de eJecfie: 0 linieorizontala paralela cu solul, dusa la niveluljumatalii distanlei dintre tuberculul coxal§i rotula, marcand cu aproximalie limita dintre treimea mijlocie §i distaHi a spaliilorintercostale.

Ramurile cutanate ventrale (sau perforante distale) ale nervilor intercostali.Puncte de reper: olecranul, rotula. Loc de eJeclie: la nivelul unei Iinii ce une§tetuberozitatea olecraniana cu rotula.

In regiunea presternala (prepectorala):V. cefalid brahiala, ramura deltoidiana a a. cervicale superficiale. Punct

de reper: §anlul pectoral lateral (deltopectoral). Loc de eleCfie : 0 linie de 5 - 7 cmpe direclia §i in profunzimea §anlului deltopectoraI.

In regiunea flancului (subabdominalalaterala):

Ramura descendenta a a. circum­

f1exeiliace profunde, n. cutanat femu­ral lateral. Puncte de reper: tubercululcoxal, rotula, marginea craniala a m.tensor al fasciei lata. Loc de eleclie: olinieverticala de 5 - 7 cm ce coboara pe direcliatuberculului coxal-rotula, la marginea cra­niala a m. tensor al fasciei lata, pornindde la tuberculul cranio-ventral al unghiuluiextern al iliumului.

Limfonodurile subiliace (precrura­Ie). Puncte de reper: tuberculul coxal,rotula, marginea craniala a m. tensor alfasciei lata, pliul iei. Loc de e1ecfie:in pliuliei, 0 linie de 5 - 6 cm, dusa pe direcliatuberculului coxal - rotula, la marginea

craniala a m. tensor al fasciei lata, pornind in sens ventral de la un punct situat laegala distanla intre tuberculul coxal §i rotula.

180 Gabliel Predoi - Cristian Belu

Fig. 6.11. Locuri de electie pentru:l-nervul pudend, 2-nervul rectal, 3­limfocentrul popliteu.

Fig. 6.10. LocuriIe de electie pentru:l-aI1era, vena ;;i nervul coccigian lateraldorsal, 2- altera, vena ;;i nervul coccigianventral, 3-altera ;;i vena coccigiana medie.

I· IIJ!\I

Ramurile ventrale ale nn. lombari. Puncte de repel': unghiul costolombar,varful apofizelor transverse lombarc. Lac de elecjie: 0 linie paralela cu linia spinaHidorsaHi dusa paramedian la 5 -7 cm (dupa MAGDA) sau prinlocurile de inlerseqieale acestor linii cu perpendicularele ridicate pe linia spinala din bazele marginilor

posterioare ale apofizelor transverse LJ §i L2 (dupa Farquharson) sau di n unghiuri Ieanteroexterne ale apofizelor transverse L2,

L3 §i L4 ( dupa Schreiber).In regiunea inghinala:limfocentrul inghinal superficial

(inghinofemural). PUllcte de reper:penisul, inelul inghinal superficial. Lac deelecfie: 0 linie de 3 - 5 cm paralela cupenisul, ce porne§te in sens cranial de lacomisura caudo-mediala a inelului

inghinal superficial.

A. ru~inoasa externa (pudentaextern a), v. pudenta accesorie. PUIlctede reper: comisura caudo-mediala a

inelului inghi nal superficial, penis. Lac deeJecjie: 0 lillie de 3 - 5 cm paralela cupenisul, ce porne§te cranial de la nivelulcomisurii caudo-mediale a ineluluiinghinal superficial.

In regiunea cozii:A.V.N. coccigian lateral dorsal.

PllIlcte de repel': apofizele transverse ale

primelor vertebre caudale. Lac de eJecjie:o linie de 3 - 4 cm, dorsal de apofizeletransverse coccigiene, urmari nd §anluldintre mu§chiul saeroeoecigian dorsallateral §i mm. intertransversari dorsali aieozii.

A. V. N. coccigian lateral ventral.PUllcte de reper: apofizele transverseeoeeigiene. Lac de eJecjie: 0 linie de 3 - 4em situata ventral de apofizele transverseeoccigicne, urmarind §anlul dintre m.sacroeoeeigian ventral lateral §i mm.intertransversari ai eozii.

A. V. coC(;igiana med iana. PllIlcte dereper: linia mediana a felei ventrale aregiunii eoeeigiene. Lac de elecJie: olinie

Anatomia animale10r domestice 181

mediana ventral a de 3 - :')cm ce urmare§te depresiunea dintre mm. sacrococcigieniventrali mediali.

In regiunea anal a:A.V.N. rectala (hemoroidala). PUI1cte de reper: orificiul anal, depresiunea

perianala. Lac de elec{ie: 0 linie de 2 - 3 cm ce urmare§te depresiunea peri anal a, lanivelul partii laterodorsale a regiunii ,male.

In regiunea perineala:N. pudend. PUI1cte de reper: tuberozitatea ischiatica, arcada ischiatica. Lac de

elec{ie: 0 linie verticala de 3 - 5 cm pe direqia depresiunii ce desparte regiuneaperineal a de regiunea coapsei sub nivelul tuberozitatii ischiatice, dar dorsal de arcadaischiatica (de radacina penisului la mascul sau pe partea laterala a regiunii vulvare).

6.4. ZONA MEMBRUlUI TORACIC

3

2

Fig. 6.12. Locuri deelectie pentru:l-nelvul cutanat cranial al

antebratului; 2-nelvul cutanat

medial al antebratului; 3­nervul cutanat lateral al

antebratului; 4-nelvul cutanat

caudal al antebratului.

1

In regiunea bratului:N. cutallat cranial al alltebratului. PUI1ctde repel~

creasta deltoidiana.Lac de elec{ie: 0 linie verticala de3 - :') cm ce pornqte ventral de insertia mu§chiuluideltoid pe creasta delloidiana.

In regiunile cotului §i antebratului:N. cutallat medial al alltebratului. Punct de repel':

lacertuJ fibros (brida) al m. biceps brahial. Lac deelec{ie: 0 linie verticala de 3 -:') cm urmarind marginealaterala a lacertului fibros bicipital.

N. cutallat lateral al alltebratului (ramuracutallata a n. radial). PUI1cte de reper: margineaventrala a portiunii laterale a m. triceps brahial,§anturile craniolateral §i medio-lateral al antebratului.Lac de elec{ie: 0 linie vertical a de:') - 7 cm pornind Insens ventral de la jumatatea marginii ventrale aportiunii laterale a m. triceps brahial §i urmarind §antulcranio-Iateral ( dintre m. extensor carporadial §i m.extensor digital comun), pentru filetul cranial §i §antul

lateral mijlociu (dintre m. extensor digital comun §i m. extensor digitallateral), pentru filetul caudal.

N. cutallat caudal al alltebratului. PUI1cte de repel': olecranul, t~\ '''"depresiunea mediana caudala (dintre m. extensor carpoulnar §i 111.

11exor carpoulnar). Lac de eleejie: 0 linie verticala de :')- 7 cm cepleaca ventral de tuberozitatea olecraniana, umlarind pe partea lateral ala 3 - :')cm de depresiunea mediana caudala.

Fig. 6.13. Locul de electie pentru nervul ulnar (1)

182 Gabriel Predoi - Cristian BelLI

Fig. 6.14. Locul de eleqie pentru:l-altera interosoasa craniala; 2-venacefalica accesorie; 3-altera, vena ~inervul median; 4-vena cefalicaantebrahiala.

3

1 .

2

A.V.N. ulnar. Puncte de reper: olecranul, pisiformul. Loc de e1eclie: in treimeamijlocie a marginii caudale a antebratuIui, a linie de 3 - 5 cm dusa pe direqia ceunqte olecranul cu pisiformul, in profunzimea §antului dintre m. flexor carpoulnar§i m. extensor carpoulnar.

A.V.N. median. Puncte de repel': §antul cauda-medial al antebratuIui, delimitatintre marginea mediala a radiusului §i m. flexor carporadial. Loc de elecJie: a linieverticala de 3 - 5 cm, pornind de la extremitatea proximala a regiunii antebratului,pe direqia §i in pianul §antului cauda-medial.

A. interosoasa craniala a antebralului.Punet de repel': §antul antebrahial lateralmijlociu. Loc de eJecJie: in treimea distala aregiunii antebrahiale, a linie de 3 - 5 cm pedireqia §antului lateral mijlociu sub insertia m.abductor lung al policelui.

V. cefalica antebrahiala. Puncte de repel~brida bicepsului, castana, pisiformul. Loc dee1ecJie: in treimea mijlocie a fetei mediale aantebratului, la nivelul castanei, pe a linieoblid de 3 - 5 cm ce une§te lacertul fibros albicepsului cu pisiformul.

V. cefalica accesorie. Puncte de repel':brida bicepsului, tendonul m. extensorcarporadial. Loc de eJecfie: in treimeaproximal a a antebratului pe fata mediala a liniede 3 - 5 cm dusa pe direqia tendonului m.extensor carporadial pfma Ia brida bicepsului.

In regiunea carpi ana:N. dorsal al mainii. Puncte de reper:

pisiformul, bifurcatia distala a tendonului m.extensor carpoulnar. Loc de eJecJie:a linie verticala de 2- 3 cm dusa in prelungirea tendonului m. extensor

carpoulnar, de la nivelul insertiei acestuia pe pisiform.N. palmar profund. Puncte de repel': pisiformul,

ligamentul pisimetacarpian. Loc de eJeCjie:a linie oblicade 2 - 3 cm dusa la marginea cauda-ventral a aligamentului pisimetacarpian.

In regiunea metacarpiana:

Fig. 6.15. Locul de eleclie pentru:l-nervul dorsal al mainii; 2-nervul palmar profund; 3-nervul palmarlateral; 4-nervul digital posterior.

Analomia animale1ordomestice 183

Fig. 6.16. locuri de electiepentru:l-fundul de sac proximal al sino­vialei marii teci sesamoidiene; 2­fundul de sac palmar al articula­!iei buletului; 3- sinoviala alticu­la!iei intelfalangiana proximala; 4­sinoviala articula!iei intelfalangia­na distala.

2

3

4

N. palmar medial (n. volar media!), a. ~i v. digitala palmara comuna II (a.~i v. metacarpiana volara superficiala). PLll1ctede reper. tendoanele flexorilor,~antul metacarpi an caudal. Loc de electie: pe fata mediaHi a regiunii tendoanelor, 0linie verticaHi de 3 - 5 cm, in treimea mijlocie a regiunii, la nivelul depresiuniidintre tendonul m. t1exor digital superficial ~i al m. flexor digital profund (pentrunerv) sau la nivelul ~antului metacarpi an caudal (pentru a. ~i v. digitaHi palmaracomuna II).

N. palmar lateral (n. volar latera!), v.metacarpialla volara superficialalaterala (v. digitala comuna palmara III).PLll1ctede reper. tendoanele mm. flexori,~antul metacarpian caudal lateral. Lac de eJecfie: in treimea mijlocie a fetei lateralea metacarpului, 0 linie vertical a de 3 - 5 cm pe direqia ~antului metacarpi an caudallateral, intre tendonul m. intersos median ~i tedonul m. flexor profund al degetelor,vena fiind situata cranial de artera.

In regiunea buletului:A. V.N. digitali palmari proprii III (Iaterali sau mediali). PLll1cte de reper.

fetele excentrice ale marilor sesamoizi. Lac de elecfie: 0 linie verticala de 2 - 3 cmla nivelul fetelor excentrice ale marilor sesamoizi, ordinea formatiunilor in senscranio-caudal fiind V.A.N.

Fundul de sac palmar al art.metacarposesamofalagiene. PLll1cte de repel':extremitatea distala a metacarpului principal, marii sesamoizi, tendonul m. interosos

median. Lac de elecfie: in centrul depresiuniidelimitate de fata caudala a metacarpului principal,extremitatea distala a metacarpului secundar ~i deinsertia pe marii sesamoizi am. interosos median.

Fundul de sac proximal al sinovialei marii1 teci sesamoidiene. PLll1cte de reper: marii

sesamoizi, tendonul m. interosos median,

tendoanele mu~chilor flexori. Lac de eJec[ie: incentrul depresiunii delimitate cranial de m. interososcranial de m. interosos median, caudal de tendoanelemm. flexori ~i distal de marii sesamoizi.

In regiunea chi~itei:N. digital palmar propriu III caudal (lateral

sau median). PLll1cte de reper: fete Ie laterale alechi~itei, marginea dorsaHi a fibrocartilajeIorcomplementare, ligamentele pintenului (lateralmedial). Lac de eJecfie: 0 linie de 3 cm pe direqiace une~te butonul metacarpienilor rudimentare cubrida de intarire a fasciei cuzinetului palmar, dorsalde'marginea libera a fibrocartilajului complementar.

184 GabrieJ Predoi - Cristian BeJu

6.5. ZONA MEMBRULUI PELVIN

7

Fig. 6.17. Locurile de elegiepentru:l-limfonodurile subiliace; 2-nervulcutanat sural lateral; 3-nervul cutanatsural caudal; 4-nervul tibial; 5-nervulfibular, 6-nervul fibular superficial; 7­limfocentrul popliteu.

4

,.

In regiunea femuraHi:N. cutanat sural lateral. Plincte de reper:

§antul care desparte cele doua portiuniposterioare ale mu§chiului biceps femural,marginea ventral a a m. biceps femura\. Lacde elec[ie: 0 linie de 5 cm dusa pe directia§antului dintre cele doua portiuni caudale alem. biceps, dorsal de marginea ventral a a m.biceps femural.

A.V.N. fernural, lirnfocelltrul inghillalprofund. Puncle de repel~ marginea cranialaa pubisului, marginea caudala a m. croitor,margineacraniaHi am. gratios. Lacde eJec[ic:o linie de 5 -7 cm ce porne§te de la margineaanterioara a pubisului, urmarind depresiuneadintre m. croitor §i m. gratios.

A.V.N. safen. Puncte de reper: margineacraniala a pubisului, condilul medial alfemurului. Lac de elec[ie: 0 linie de 5 - 7 cmdusa pe directia: marginea craniala apubisului, condilul medial femural porninddistal de la marginea cranial a a m. gratios.

In regiunea grasetului:lirnfocentrul popliteu. Puncte de reper originea corzii jaretului, extremitatea

distala a §antului dintre m. biceps §i m. semitendinos. Lac de eJec[ie: 0 linie de 7 ­10 cm pe directia depresiunii dintre m. biceps §i m. semitendinos, situata dorsal deoriginea corzii jaretului.

In regiunea gambiera:N. fibular cornun. Punct de reper: tuberozitatea dorso-Iaterala a tibiei. Lac de

elec[ie: 0 linie oblica de 5 - 7 cm, orientata cranio-ventral, situata la circa ~ cmventral de tuberozitatea proximo-Iaterala a tibiei, la originea insertiei proximale am. extensor digital lateral.

Nn. fibular superficial ~i profund. Plincte de reper: tuberozitatea proximo­laterala a tibiei, depresiunea dintre m. extensor lung al degetclor §i m. extensordigital latera\. Lac de eJec[ie:0 Iinie de 3 - 5 cm, dusa la 10 cm ventral de tuberozi tateaproxi mol ateraHi a tibiei, pe direqia depresiunii dintre m. extensor lung al degetelor§i m. extensor digital latera\. N. fibular profund po ate fi abordat 1ntreimea proximalaa depresiunii dintre m. extensor hing al degetelor §i m. extensor digital lateral.

Anatomja anjmale10r domcsticc 185

2

Fig. 6.18. loculde eleqie pentru:l-al1era metatar­sica dorso-Iatera­

la; 2-nervul plan­tar lateral, 3-ner­

vul digital poste­riOr.

A. tibiala craniala. Puncte de repe]~ marginea mediaHi a tibiei, §anlul antero­medial. Loc de elec£ie: 0 linie de 5 - 7 cm, in treimea mijlocie a gambei, in §anlulantero-medial, dintre tibie §i m. tibial cranial.

V. safena mare, ramura craniala: Pl111clede repe]~ marginea mediala a tibiei.Loc de eJecjje: treimea mijlocie a felei media1c a tibiei, 0 linie paralela cu axullongitudinal al osului, urmarind §anlul dintre tibie §i m. extensorullung al degetelor.

V. safena mare, ramura caudala. PUl1cte de reper: coarda jaretului, §anlulcaudo-medial. Loc de eJecJie: in treimea mjjlocie a felei media1c a gambei, in §anlulcaudo-medial, delimitat intre m. flexor lung al halucelui §i coardajaretului.

A. ~i v. tibiala caudala. PUl1cte de reper: §anlul vertical mijlociu §i verticalcaudal de pe fala mediala a gambei. Loc de eJec{ie: fala mediala a gambei, 0 linie de5 - 7 cm dusa in treimea distala a §anlului vertical mijlociu.

N. tibial, a. femurala caudala - ramura descendenta. PUl1cte de reper: §anlul

caudo-medial, scobitu~ajaretului. Loc de eJeCjie: 0 linie de 5- 7 cm, dusa in scobiturajaretului, lajumatatea distanlei dintre tendonul calcanean comun §i stratul profund,pe 0 direqie paralela cu tendonul.

V. safena mica, n. cutanat sural plantar. PUl1cte de rcpe]~ fala laterala a corziijaretului, baza corzii jaretului, §antu1 intermuscular dintre m. biceps femural §i m.

semilendinos. Loc de eJecjie: fata laterala a corzii jaretului, 0linie de 5 - 7 cm, paralela cu tendonul calcanean comun, pe parte alateral5. a originii lui, pornind in sens distal din §anlul dintre m.semitendinos §i m. biceps femural.

In regillnea tarsi ana:A. tarsica perforanta. PUl1cte de reper: extremitatea distala

a buzei laterale a trochleei astragalului. Loc de eJecfie: 0 linie de1 2 - 3 cm, dusa ventral de buza lateral a a troch1eei astragaliene, in

unghiul format de tendoanele m. extensor lung al degetelor §i m.extensor digital lateral.

In regiunea metatarsi ana:A. metatarsica dorso-Iaterala (a. metatarsica dorsala III).

Pl111cte de reper: marginea lateraHi a metatarsienelor, §antulmetatarsi an dorso-Iateral. Loc de eJeclie: 0 linie de 3 - 5 cm ceurmare§te §antu1 dorso-Iateral al metatarsului §i, in continuare,§antul intermetatarsian dorsal.

V. metatarsiana dorso-mediala (v. metatarsiana dorsala

II). PUl1cte de reper. marginea mediala a metatarsienelor, §antu1intermetatarsian medial. Loc de eJec{ie: in treimea mijlocie aregiunii metatarsiene mediale, olinie de 3 - 5 cm urmarind §antu1intermetatarsian medial, dintre metatarslll rudimentar II §imetatarsul principal III.

N. plantar medial, a. ~i v. digitala plantara comuna II.Puncte de reper: tendoanele mu§chilor flexori. Loc de eJec[ie: pc

186 Gabriel Predoi - Cristian BeJu

fata mediaUi a metapadiului, in treimea mijlacie, a linie vertical a de 3 - 5 cm, dusala nivelul depresiunii dintre tendaanele celar dai mu§chi flexori, rapartul fiind insens crania-caudal V.A.N.

N. plantar lateral, a. ~i v. digitala plantara comuna III. PUflcte de reper:tendaanele mu§chilar flexari. Lac de elecJie: pe rata lateral a a regiunii metapadiului,in treimea mijlacie, a linie verticala de 3 - 5 cm, dusa la nivelul depresiunii dintretendaanele mu§chilar t1exari, raportul farmatiunilar in sens crania-caudal flindV.A.N.

Formatiunile nervoase din regiunile buletului ~i chi~iteipat fi abardatetranscutanat falasind acelea§i puncte de reper §i lacuri de eleqie ca §i la membrultaracal.

7. TOPOGRAFIA ZONElOR SENZITIVE

Avand in vedere stdinsele relatii intre intricarea dintre ramurile diver~ilor nervi,zonde senzitive cutanate nu pot ti strict delimitate, ci doar cu aproximatie, prezentandadesea variante de intindere

7.1. ECVINE

7.1.1. Zonele cefalice

Abstractie facand de nervii senzoriali ~i sensibilitatii speciale (n. olfactiv, n.optic, n. vestibulocochlear §i partial n. glosofaringic), inervatia senzitiva a capuluise realizeaza prin n. trigemen §i partial prin ramura ventral a a perechii a II - acervicale ~i ramuri dorsale din perechea I cervicala.

N. frontal (r. oftalmiea), confera sensibilitate pielii din regiunea fruntii §i pleoapeisupenoare.

Zona senzitiva cutanata a n. frontal se delimiteaza aproximativ printr-o liniecare pleaea de la creasta sagitala externa, urmare§te linia temporal a §i margineacaudala a apofizei orbitare pan a la comisura temporal a a plcoapelor, de unde seindreapta pe marginea libera a pleoapei superioare pana la comisura nazala apleoapelor, coborand pe 0 curba cu cavitatea orientata dorsal, pentru a ajunge lacomisura nazala a pleoapei din partea opusa, de unde urea simetric pana la creastasagitala. De asemenea, n. frontal confera sensibilitate §i sinusului frontal.

N. lacrimal (r. oftalmica) preia sensibilitatea pielii din regiunea parieto-temporala§i glandei lacrimale.

Zona senzitiva cutanata, redusa, este localizata in unghiul de articulare dintreapofiza zigomatica a frontalului (arcada orbitara) cu arcada zigomatica §i liniatemporala.

N. zigomatotemporal (din lacrimal) culege sensibilitatea pielii cuprinse intrebaza urechii, linia temporal a, creasta frontoparietala §i arcada zigomaliea.

N. nazociliar inerveaza 0 zona cutanata mai redusa decat a celorlalte doua ramuriale r. oftalmice

Zona cutanala senzitiva dependenta de ramura infratrochleara a "nazociliarului"

corespund.e jumatatii mediale a pleoapei inferioare, precum §i unei zone cuprinseintre comisurile nazale ale pleoapelor, §i 0 linie aproximativ paralela cu aceasta,situata la aproximativ 3 - 5 cm rostral de acesta limita. Prin ramura sa infratrochleara,n.nazociliar inerveaza: sacul §i canalele lacrimalc, pleoapa a III-a, 0 portiune dinmucoasa sinusului frontal §i portiunea sinusala a cornetului nazal dorsal.

De remarcat, deci, ea ramura oftalmica a trigemenului raspunde dominant desensibilitatea portiunii aborale a fetei dorsale a capului §i unor formatiuni §i organedin jurul neurocraniului (in special anexe oculare).

N. zigomatic (r. maxilara) inerveaza §i el 0 zona cutanata redusa.

188 Gabrjel Predoj - Cds(jan BelLi

Fig. 7.1. Zonele senzitive ale capuluiI. zona n. infraorbitar; 2. zona n. temporalsuperficial; 3. zona n. frontal; 4. zona n.zigomaticotemporal; 5. zona n. infratrochlear;6. zona n. zigomatic; 7. zona n. transvers algatului (n. jgheabuluil; 8. zona n. auricularmare. 9. zona n. auricular mijlociu (ramura dinnervul vag).

98

5

Zona senzitiva cutanaUi cores­

punde jumatatii laterale a pleoapei

inferioare, comisurii temporak apleoape]or §i unei portiuni deli­

mitate de 0 linie ce p]eaca de ]aunghiu] temporal a] p]eoape]or ]ajumatalea zonei de noire dintre

arcada orbilara §i arcada zigoma­tica, de unde se Indrcapta spre Ina­

inte, paralcl §i ]a un ccntimetru de a­supra creslei zigomalice pan a Inta]­

ne§te 0 \inie perpendiculara cobo­rata de lajumatatea pleoapci infe­noare.

In plus, n. zigomatic (prin lntre­. tesere cu fibre din n. lacrimal) se

distribuie §i glandei ]acrimale.N. infraorbitar (r. maxilara)

inerveaza 0 Intinsa zona din regi­unea facia]a.

Zona senziliva cutanaUi depen­denta In special de p]exul infraor­bitar cuprinde regiunea naza]a,

regiunea maxi]ara, regiunile nari­ne]or, varful nasului, buzei superi­

oarc §i 0 redusa portiune din rcgi-

unea buccinatorie, ]imitele fiind reprezenlate de 0 linie care p]eaca de ]ajumatateapleoapci superioare ]a creasta facia]a, apoi ]a comisura buzelor, ]imita superioaracorespunzand limitci rostrale a zonei inervate de n. infratroch]car.

Concomitent, n.inli·aorbitar confera sensibi]ilate dentitiei superioare §i sinusuri]ormaxilare.

N. auriculotemporal (n. temporal superficial) preia sensibilitatea tegumentu]ui

temporal, regiunii buccinatorii §i a treimii superioare §i mijlocii a regiuni maseterine.Zona senzitiva cutanata este relativ Intinsa:

- prin ramura auriculara roslrala inerveaza zona tempora]a, cuprinzand pieleace acopera arcada zigomatica de ]a unghiul de unire cu arcada brbitara ]abaza urechii;

-prin ramura zigomalotemporali"i, zona arcadei zigomatice de la unghiul de

articulare cu areada orbilara pana la sutura zigomatotemporala (5 - 6 emInapoia spinei maxilare);

-prin ramura transversa a fetei §i ramura comunicanta cu nervul racial, care

concura la formarea plexului subzigomatic 0 Intinsa zona maseterina §ibuccinatorie;

Anatomja anjmaJelor domeslice 189

-prin ramurile bucale ventraIe inerveaza pielea cuprinsa intre 0 linie ce pleacade la un punct situat pe creasta faciala la:; cm lnapoia spinei maxilare, deundc sc lndreapta la comisura buzelor, de unde coboara perpendicular lamarginea ventral a a mandibulei pana lntalnqte marginea ventrala a m.cob orator al buzei inferioare, la marginea rostrala a maseteruJui, urmarind 0curba ce traverseaza fata maseterului in treimea lui inferioara, pentru a ajungela nivelul articulatiei temporomandibulare;-prin ramurilc bucale dorsale contribuic imprcuna cu plexul infraorbital lainervarea unei zone triunghiulare cuprinse lntre 0 linie ce plead de la unpunct situat lnapoia spinei maxilarc Oa :; - 6 cm) pana la comisura dorsala anarinelor §i 0 linie ce pleaca din acela§i punct la comisura buzelor, filetelcterminaIe distribuindu-se buzci superioare §i aripiJor narinelor.

Deasemenca, n. auriculotemporal incrveaza glanda parotida(fibrc parasimpatice,de distributie din ggl. otic) §i punga guturala.

N. alveomandibular confera prin pJexul mentonier sensibilitate unei redusepGrtiuni din pielea capuJui.

Zona senzitiva cutanata, dependenta de plexuJ mental, corspunde buzei inl"erioare§i regiunii motului barbiei, fiind limitata aboral de linia ce une§te comisurile buzelor.. In plus, inerveaza molarii mandibulari, incisivii mandibulari §i gingia

mandibulara.

Zonele de inervare visceraJa ale trigemcnului sunt lnsa mult mai Intinse:- n. palatin mare se distribuie mucoasei anterioare a valului palatin, mucoaseipalatului dur §i fetei bucale a gingiilor;- n. nazal aboral inerveaza mucoasa nazala de pe pereti §i de pe cornetulventral;- n. bucal (buccinator) inerveaza mucoasa vestibulului bucallateral §i glandclemolare (fibre efectoare parasimpatice din ggl. otic);- n. lingual distribuie fire nervoase la mucoasa care acopera portiunea liberaa limbii §i aproximativ jumatate din corpul lingual;- ramura ventraHi a perechii a II-a cervicala se redistribuie portiunii caudo­ventrale §i partial pavilionuli urechii.- n. auricular mare (ansa atloidiana) sc distribuie pielii de pe fata externa aconchiei auriculare §i eventual unei portiuni de pe 1Aa interna a pavilionuluiurechii externe;- ramura craniala a nervului transvers al gatului (n. jgheabului) se distribuiepielii jgheabului intermandibular, treimii ventrale a regiunii maseterice §iregiunii mandibulare, limita dorsala fiind marcata de 0 linie ce plead de lanivelul gaurii mentale, urmare§te marginea ventral a a m. coborator al buzeimandibulare, apoi de la marginea rostrala a maseterului printr-o linie curbacu concavitatea orientata ventral, traverseaza treimea inferioara a regiuniimaseterine, pentru a ajunge la nivelul articulatiei temporomandibulare.

Ramura dorsala a perechii I cervical a distribuie fibre regiunii cefei(retroauriculara) §i fetei externe a conchiei auriculare.

190 Gabriel Predoi - Cristian Belu

JLFig. 7.2. Zonele senzitive ale gatului1. zona IT. cervicale dorsale; 2. zona IT.

cervicale ventra Ie; 3. zona nervului

supraclavicular (ramuri ventrale dinperechea a VI-a cervicala).

7.1.2. Zonele cervicale

Zonele inervate de nervii cervi cali

depa~esc regiunea cervicala, perechea Icontribuind la inervatia capului, ramurile

ventrale .de la perechile VI - VIIIcontribuie la formarea plexului brahial,iar nervul supraclavicular se distribuiezonei pectorale, brahiale craniale ~icervico-scapulare.

In regiunea cervicala propriu-zisa sedisting doua teritorii senzitive: zonaramurilor dorsale ~i zona ramurilorventrale.

Zona senzitiva a ramurilor dorsalecervicale. Ramurile dorsale

cervicale confera sensibilitate treimii

dorsale a gatului, limita ventraHi estemarcata de linia ce une~te punctele reprezentate de baza urechii cu tuberozitateaspinei scapulare.

Zona senzitiva a ramurilor ventra1e. Ramurile ventrale cervicale confera

sensibilitate pielii cuprinse intre linia care une~te baza urechii cu tuberozitatea spineiscapulare ~i marginea ventrala a gatului.

- Organele cervicale (esofagul ~i traheea) sunt inervate senzitiv de nervulpneumogastric (vag).

Nervul glosofaringian, pe langa bazalimbii, inerveaza fari ngele, iar nervul vag,faringele, laringele, originea traheci ~ioriginea esofagului.

7.1.3. Zonele trunchiului

Zonele senzitive cutanate apar extrem de diferentiate ~i dependente de: ramuridorsale toracale, ramuri ventrale toracale, nervul supraclavicular, nervii cluniali, n.iliohipogastric, n. ilioinghinal, n. hemoroidal (anal) ~i n. pudend.

Zona senzitivaaramurilordorsaletoracale.Ramurile toracaledorsalecamera sensibilitate

unei zone cutanate aproximativ cuprinsa intre a linie perpendiculara pe linia grebanuluicoborand la unghiul cervical al spetei urm~te marginea cartil~ului scapular, apoi coboarape marginea caudala a tricepsului brahial pana intillne~tea linie oblica ventra-caudal careurmare~te luberozitatea spinei scapulare de unde se indreapta oblic ventra-caudal pana larotula, de unde urea pe linia spinarii, trecand prin unghiul cranial al fosei paralombare.

Zona senzitiva a ramurilor toracale ventrale. Ramurile toracale ventrale confera

sensibilitate pielii trunchiului cuprinsa intre a linie ce urea de la olecran panaintalne~te linia ce une~te tuberozitatea spinei scapulare cu patela.

Anatomia animalelor domestice 191

Fig. 7.3. Zonele senzitive ale trunchiului1. zona IT. toracale dorsale; 2. zona IT. toracale ventrale;

3. zona plexului intercostobrahial; 4. zona nervi lorcluniali craniali; 5. zona nn. cluniali mijlocii; 6. zonann. c1uniali caudali; 7. zona n. iliohipogastric; 8. zonan. ilioinghinal ~i a n. cutanat femural lateral; 9. zonann. coccigieni.

N. supraclavicularconfera sensibilitate pieliidin regiunea prepectorala(presternal a), zona fiinddelimitata lateral de a linie

ce unqte apendiceletra§elian cu pliul cotului, deunde coboara pe §antul

II pectoral lateral pana la. I nivelul sternului pentru a

trece pe partea opusa.De remarcat ca pri n

ramura dorsala, n. supracla­vicular inerveaza 0 zona

redusa de la baza gatului,inaintea §antului cervi co­scapular, iar prin ramura luimijlocie a zona cutanata dinregiunea scapulohumerala.

Zona de inervatie a nervilor cluniali (craniali §i mijlocii) in portiunea trunchiu­lui corespunde, cu apraximatie, regiunii lombare §iregiunii crupei, limita anterioaracorespunzand unei linii care urca oblic dorsa-cranial de la unghiul cranial al foseiparalombare spre linia spinarii, iar limita caudala corespunzand marginii caudale ainsertiei praximale a mu§chiului semitendinos (restul zonei cluniale prelungindu­se in regiunea coapsei). Limita dintre zona nervi lor cluniali craniali §i mijlociicuprinde marginea craniala a m. biceps femural.

Zona de inervare cutanata a nervului hemoraidal cuprinde a redusa portiune dela baza cozii corespunzand insertiei praximale a mu§chiului semimembranos.

Zona de inervatie cutanata a nervului iliohipogastric corespunde unei benzi de10 - 15 cm latime care coboaJ'a de la marginea ventral a a fosei paralombare sprepliul iei.

Zona de inervatie cutanata a nervului ilioinghinal cuprinde, la trunchi, a redusabanda de 8 - 10 cm ce coboara oblic ventra-caudal de la marginea ventral a a foseiparalombare spre marginea craniala a m. tensor al fasciei lata' (restul zoneiprelungindu-se in regiunea coapsei §i in zona pungilor testiculare.

Zona cutanata a nervului pudend corespunde regiunii perineale pana la nivelulpungilor testiculare. De asemenea, nervul pudend inerveaza penisul, zona vulvara§i cIitori suI.

Viscerele din cavitatea toracica §iabdominala au inervatie vegetativa diversificata.Viscerele din cavitatea toracica sunt inervate holosimpatic de nervul vag §i ggl.cervical caudal.

Viscerele din cavitatea abdominala sunt inervate diferentiat:

192 Gahliel Predoi - CIis(jan BelLI

- ficatul, pancreasul, stomacul §i intestinul (pana 1acolonul transvers inclusiv)

primesc fibre din plexuJ solcu"(vag-fibre parasi mpatice §i ggl. celiomezenteric­fibre ortosimpatice);

- rinichiul, glandele suprarenale §i portiunea iniliaHi a uret ere! or primesc fibredin plexul renosuprarenal (din vag §i ganglionul renosuprarenaIian);

- colonul descendent prime§te fibre ortosimpatice din ggl. mezenteric caudal

§i parasimpatice din parasimpaticlll sacrat prin intermediul nervului hipogastric

- rectul prime§te fibre ortoparasimpatice din plexul hipogastric;

-testiculele §i ovarele primesc fibre vegetative din piexul renosuprarenal §idin plexu! mezenteric caudal;

- porliunea pelvina a canalelor deferente §i glandele anexe mascule, oviductele,

uterul, vaginul §i vestibulul vaginal sunt inervate de fibre din plexulhipogastric.

7:1.4. Zonele membrului toracic

Pielea care acopera fonnatiunile componente ale membrelor toracice este inervaUi

de fibre provenile din: ramuri dorsalc ale nervilor spinali loracali, ramuri venlraleale nervilor toracali, ramuri din nervul supraclavicular, din n. musculoculanat, n.

axilar, n. radial, n. ulnar §i 11. median.

Ramurile dOl"Sale ale nervi lor spi nali toracali inerveaza °redusa porliune siluata

la limita dorsaJa a regiunii scapulare, putand 11delimitata cranial printr-o linie ce

urca la unghiul cervical al spetei, unnare§te marginea cartilajului scapular, apoi de

la unghiul toracal al spctei cobom"a pe marginea lricepsului brahial pana intalne§te

o linie oblica care une§te tuberozitatea spinei scapulare cu patela, de unde trece

peste tuberozitatea spinei scapulare pentru a ajunge la unghiul cervical al spetei.

Ramurile ventrale ale nervilor spinali toracali confera sensibilitate pielii care

acopera in general portiunea lunga a mu§chiului triceps brahial, zona respectiv(lputand fi delimitata printr-o linie ce urea de la olecran la tuberculul mare al

humerusuJui, apoi la tuberozitatea spinei scapulare, de unde seindreapta spre rotula

pana ajunge la marginea posterioara a tricepsului brahial, coborand apoi pe aceastamargine pan a la olecran.

Zona nervului supraclavicular corespunde unei portiuni din pielea regiuniiscapulohumcrale putand fi dclimitata aproximativ printr-o linie care coboara de la

jumatatea §anlului cervico-scapular, apoi pc 9antul pectoral lateral (deltopectoral)

lnconjurand pliul cotului pentru a merge prin §antu1 axilar, de unde urca pe creastahumeraHi pana 1a creasta deJtoidiana, peste tuberculul mare caudal al humcrusului,

spre spina scapulara §i tuberozitatea acestcia, indreptandu-se spre unghiul cervicalal spetei.

Zona de inerva~ie cutanata a nervului musculocutanat, denumit §i nerv cutanat

medial al antebratului, este situata pe partea mediala a membrului corespunzator

mu§chi~lluif1exor carporadial, fetei mediale a radiusului, fctei anterioa~e a carpu1ui

Anatomia animalelor domestice 193

I

Fig. 7.4. Zonele senzitive alemembrului toracic1. zona n. cutanat cranial al ante­

bralUlui ( din n. axilar); 2. zona n.

cutanat lateral al antebratului (dinn. radial); 3. zona n. cutanat me­

dial al antebratului (din n. muscu­locutanat); 4. zona n. cutanat

caudal al antebratului (din n.ulnar); 5. zona n. dorsal al mainii

(din n. ulnar); 6. zona n. digital an­

terior; 7. zona n. digital mijlociu;

8. zona n. digital posterior.

§i extremitatea dorsaHi a metacarpului, putand fi delimitata printr-o linie ce pleacade la un punct situat la 5 cm sub extremitatea proximal a a radiusului, urmarind§antul cranio-medial (dintre radius §i m. extensor carporadial), pana la nivelularticulatiei antebrahiocarpometacarpiene, apoi marginea mediala a tendonuluimu§chi ului extensor digital comun pana Iani velul buletului, de unde urea urmari nd§antul metacarpi an cranio-medial (Intre metacarp §i mu§chiul interosos median),apoi marginea craniala a tendonului m. l1exor carporadial, trecand prin castana, §iprelungindu-se distal pana la un punct anat sub §antul axilar, de unde se indreaptacranial spre punctul de pornire.

Zona de inervatie cutanata a nervului axilar cuprinde doua portiuni distincte:a) N. cutanat lateral cranial al bratului inerveaza pielea de pe fata anterioara a

bratului, corespunzatoare m. biceps §ipartial m. cleidobrahial, zona respectiva putandfi delimitata printr-o linie care, coboarad sub tuberculul mare caudal al humerusului,trece prin creasta deltoidiana, pana la originea §antului antebrahial cranio-lateral(In partea laterala a pliului cotului) pentru a ajunge la tuberozitatea proximo-mediala

a radiusului, de unde urea pentru a ajunge latuberculul mare caudal al humerusului.

b) N. cutanat cranial al antebratului conferasensibilitate pielii care acopera corpul muscular alm. extensor calvo-radial, zona putand fi delimitataprintr-o linie care coboara de la creastaepicondilului lateral, urmare§te §antul antebrahialcranio-medial (dintre m. extensor carpo-radial §iradius) pana deasupra articulatieiantebrahiocarpometacarpiene, de unde urcaurmarind §antul antebrahial cranio-lateral (dintrem. extensor carpo-radial §i m. extensor digitalcomun) pana la nivelul §antului brahio-antebrahialpe care 11 urmare§te pana la creasta deltoidiana.

Zona de inervatie cutanata a nervului radialcuprinde §i ea doua portiuni distincte:

a) N. cutanat lateral caudal al bratului conferasensibilitate pielii care acopera portiunea lateral a am. triceps brahial. Zona poate fi delimitata cuaproximatie printr-o linie care pleaca de subtuberculul mare caudal al humerusului pentru aajunge la olecran, apoi urmarqte §antulbrahioantebrahial pana la creasta deltoidiana deunde urea spre punctul initial.

b) N. cutanat lateral al antebratului conferasensibilitate pielii care acopera portiunea muscularaa m. extensor digital comun §i m. extensor digital

194 Gabriel Predoi - Cristian Belu

lateral. Zona poate fi delimitata printr-o linie care pleadi de la nivelul tuberozitatiiproximo-Iaterale a radiusului, coboara urmannd ~antul antebrahial carnio-Iateralpana 1ntiinle~te ~antul brahioantebrahial pe care-l urmare~te apoi pana la punctulini tial.

Zona de inervatie cutanata a nervului ulnar poate fi sistematizata 111trei portiuni:a) N. cutanat caudal al antebratului confera sensibilitate pielii care 1nvele~te

mu~chii caudali ai antebratului (exceptand zona de proiectie a m. flexor carporadial),respectiv al m. extensor carpoulnar ~i m. flexor carpoulnar. Zona se delimiteazaprintr-o linie care, pornind de la tuberozitatea proximo-lateraUi a radiusului, cobom"aurmarind ~antul antebrahial caudo-Iateral pana deasupra pisiformului, nivel la care1nconjoara caudal tendonul de insertie pc pisiform, pentru a urea vertical, trecD.ndprin castana pentru a ajunge sub olecran pe care ll1nconjoara pentru a ajunge lapunctul initial.

b) Ramura dorsala a ulnarului (N. dorsal al mainii) confera sensibilitate pielii depe partea latero-caudala a regiunii carpiene ~i metacarpiene. Zona poate fiaproximativ delimitata printr-o linie care coborand de la punctul situat la 3 - 4 cmdeasupra pisiformului urmarind fata posterioara a tendoanelor mu~chilor flexoridigitali, ajunge deasupraregiunii buletului, de unde trece lateralla nivelul extremitatiidistale a metacarpului principal pana la marginea mediala a tendonului m. extensordigital comun pe care 0 urmarqte pana la nivelul articulatieiantebrahiocarpometacarpiene, de unde urea oblic 1napoi ~i1n sus spre punctul ini tial.

c) Ramura dorsala a nervului palmar lateral (n. digital anterior ~in. digital rnijlociucuprinzand fibre ati'Ltdin n. ulnar, cat ~idin n. median) confera sensibilitate pielii depe fata antero-laterala a buletului, chi~itei, coroanei, bureletului cutidural ~ipodofiluldin zona fruntii copitei (n. digital anterior), pielii de pe fata laterala a buletului,chi~itei ~i coroanei, precum ~i plexul cartilaginos lateral, bureletului cutidural ~ipodofilul de la nivelul sfertului lateral (n. digital mijlociu).

Zona de inervatie cutanata a nervului median poate fi ~i ea sistematizata 1n treiportiuni:

a) Portiunea principala de inervatie exclusiva a nervului median cuprinde pieleade pe partea caudo-mediala a regiunii metacarpiene digitale. Zona poate fiaproximativ delimitata printr-o linie ce coboara de la pisiform pe margineaposterioara a tendoanelor mu~chilor flexori pana la nivelul bulbi lor caJciiielor, deunde trece pe fata lateraUi pana deasupra bulbului. Urmare~te linia coroanei, apoiurea oblic de la nivelul acestui punct situat pe coroana la limita dintre pensa ~isfertullateral anterior, spre [ata anterioara a buletului ~i urmarind pe pmtea mediala~antul dintre inerososul median ~i tendoane, pana la punctul initial.

b) A doua portiune de inervatie, comuna nervului median ~i nervuluimusculocutanat (respectiv n. cutanat medial al antebratului), corespunde unei benzisituate pe partea mediala a regiunii metacarpiene. Zona poate fi aproximativdelimitata printr-o linie care, pornind de la nivelul carpului, urmarqte §antulmetacarpian, dintre interososul median ~i tendoanele flexorilor pana la nivelul

Anatomia animalelor domestice 195

buletului, urmarind marginea eaudala a bridei pana la unirea eu tendonul flexoruluidigital eomun, pana la fata anterioara a buletului, de unde se intoaree pentru a ureaurmarind §antu1 dintre metaearp §i interososul median pana la punetul initial.

c) A treia zona, de asemenea redusa, eomuna nervului median §i nervului ulnar,eorespunde fetei laterale a buletului §i chi§itei (zona ramurii dorsale a nervuluipalmar lateral, respectiv a nervului digital anterior §i digital mijlociu).

Formatiunile complexe ale membrului sunt inervate in mod difercntiat:- articulatia seapulohumerala eu sinoviala, inervate de n. axilar;- articulatia humeroradioulnara eu sinoviala, eu dubla inervatie, portiuneaanterioara prime§te fibre din n. median, in timp ee portiunea posterioaraprimqte fibre din n. ulnar;- artieulatia carpi ana are sinoviala inervata de n. ulnar (n. dorsal al mainii);- artieulatia metaearposesamofalangiana, interfalangiana §i interfalangose-samoidiana are sinoviala eu dubla inervatie: pe pattea mediala prin fibreprovenite din n. median, in timp ee pe pmtea lateral a prin fibre provenite atatdin n. median, cat §i din n. ulnar;- sinovialele teeilor preearpiene primese fibre din nervii in a ciiror zona segasese. In prineipiu, eea a extensorului earporadial §i eea a abductorului lungal policelui, primesc fibre din n. musculocutanat, cea a extensorului digitalcomun §i cea a extensorului digital lateral primesc fibre atat din n. cutanatlateral al antebratului, cat §i din n. dorsal al mainii (ulnar);- sinoviala marii teci postcarpiene, tendoanele flexorilor falangieni, sinovialamarii teci sesamoidiene primesc fibre din n. ulnar §i n. median, in timp cesinoviala marii teci primqte fibre predominant din median §i secundar dinulnar;- tesuturile vii ale copitei sunt inervate de fibre provenite atat din median(predominant), dH §i din ulnar (n. digital posterior).

7.1.5. Zonele membrului pelvin

Pielea care acopera formaliunile componente ale metnbrelor pelvine este inervatade fibre provenite din: n. cluniali, n. cutanat femural caudal, n. ilioinghinal, n.iliohipogastric, n. cutanat femurallateral, n. safen, n. cutanat sural lateral, n. cutanatsural caudal, n. fibular profund, n. fibular superficial §i n. tibial.

Zona nervilor cluniali apare in continuarea zonei inervate de aceia§i nervi dinregiunea crupei, in regiunea coapsei ea cuprinzand zone de piele care acopera m.gluteu superficial, m. gluteu mijlociu §i cea mai mare parte din m. biceps femural §io porliune din m. semitendinos. Zona respectiva din regiunea coapsei poate fidelimitata aproximativ printr-o linie care pleacii de la tuberculul coxal, coborandob1ic caudo-ventral spre condilullateral al femurului (situ at la 10- 12 cm deasupratuberozitatii proximo-laterale a tibiei) de unde urca pe un traiect curb cu concavitateaanterioara spre extremitatea superioat'a a liniei de mizerie pana 1a1imita caudala a

196 GabIiel Predoi - Cristian Belu

insertiei proximale a m. semitendinos. Dorsal se confunda cu zona cluniala a crupei,o limita conventionala corespunzand unei linii ce unqte tuberozitatea ischiatiea cutuberculul coxal. Limita dintre zona nervilor c1uniali craniali (r. dorsale lombare) §izona n. cluniali mijlocii (r. dorsale sacrate) corespunde unei linii ce coboara de lapunctul articular coxofemural la condilullateral al femurului.

Zona nervului cutanat femural caudal (n. clunial caudal) cuprinde, in special,pielea regiunii culmii fesei §i regiunea poplitee. Delimitarea aproximativa se poateface printr-o linie care, plecand de la un punct, situat la interseqia "Iiniei de mizerie"cu linia ce une§te tuberozitatea ischiatica cu tuberculul coxal, coboara pe un traiectcurb, cu concavitatea anterioara la condilullateral al femurului, apoi la tuberozitateaproximala a tibiei, de unde spre extremitatea proximal a a §antului caudo-Iateral algambei, urea oblic in sus §i apoi pana la scobitura fesei, apoi trece pe fata medialaa coapsei, unnarind marginea caudala a mu§chiului gratios pana la §antul perineal,pe care urca pentru a ajunge la tuberozitatea ischiatica.

Zona nervului ilioinghinalin regiunea coapsei este situat in prelungirea zoneirespectivului nerv din regiunea abdominala, cuprinzand 0 redusa portiune latero­inferioara a coapsei, putand fi delimitata printr-o linie care, plecand de la tubercululcoxal, ajunge la condilul lateral al femurului, apoi la extremitatea proximo-lateral aa tibiei, de unde urea peste trochleea femurala, pentru a ajunge la marginea crania!::ia m. tensor al fasciei lata pana la tuberculul coxal.

Zona nervului iliohipogastric la nivelul membrului pelvin este situata inprelungirea zonei respectivului nerv din regiunea abdominala, cuprinzand 0 redusaportiune pc parte a laterala a grasetului. Zona poate fi delimitata printr-o linie careurca de la tuberozitatea proximo-Iaterala a tibiei, peste rotula, pentru a ajunge lamarginea anterioara a m. tensor al fasciei lata, de unde coboara la tuberozitateatibiala, apoi la punctul initial.

Zona nervului femurallateral este situata pc parte a mediala a regiunii grasetului§i partial a gambei, putand fi delimitata aproximativ printr-o linie care coborand dindepresiunea inghinala paralel cu marginea anterioara a mu§chiului croitor, ajungela creasta tibiala de unde un::a, trecand tangent la unghiul medial al patelei pan a subpliul iei.

Zona mixta a nervului iliohipogastric §i nervului inghinaI (ramUl"agenitofemuralaa nervului spermatic extern) inerveaza fata mediala a coapsei(jumatatea proximala)inclusiv pungile testiculare la mascul) sau pielea mamelei (la femela), zona putandfi delimitata aproximativ printr-o linie care cobom"a din depresiunea inghinalaurmarind marginea craniala a mu§chiului croitor pana la nivelulligamentului tibio­patelar medial de unde urca la condilul medial al femurului, indreptandu-se apoispre' scobitura fesei, pana la marginea caudala a mu§chiului gratios de unde ureapentru a ajunge in regiunea perineala.

Zona nervului safen, situata pe partea mediala a gambei §ipartial pe partea medialaa regiunii tarsiene §i metatarsiene, poate fi delimitata aproximativ printr-o liniecare, plecand de la nivelul scobiturii fesei, trece pe paJtea mediala, indreptandu-se

Anatomia animalelor domestice 197

spre rotulii, pana la nivelul condilului medial al femurului de unde coboara la creastatibiala, apoi pe fata anterioara a gambei pana pe fata anterioara ajaretului, trecandoblic Injos pentru a ajunge la fata mediala a articulatiei metacarposesamofalangiene,de unde urca pe fata mediala a metacarpului principal, apoi peste maleola mediaUia tibiei pentru a ajunge la scobitura fesei.

Zona nervului cutanat sural lateral (dorsal), situata pe partea laterala a treimii

mijlocii a jumatatii distale a coapsei §i treimea proximala a fetei laterale a gambei,se delimiteaza aproximativ printr-o linie care unqte emergenta portiunii bicipitalea m. biceps femural cu tuberozitatea proximo-lateral a a tibiei, creasta tibiala,extremitatea proximala a §antului caudo-lateraLal gambei, baza corzii jaretului,pentru a ajunge la punctul initial.

Zona nervului cutanat sural caudal cuprinde doua portiuni:a) Zona proprie corespunde pielii de pe partea caudo-laterala a gambei, jaretului

§iregiunii metatarsiene (postero-lateral). Zona poate fi aproximativ delimitata printr­o linie ce porne§te de la baza corzii jaretului, trece pe partea laterala, pe linia ceune§te tuberozitatea proximolaterala a tibiei cu baza corzii jaretului, pana la §(lI1tulcaudo-lateral al gambei, pe care coboara pana la scobitura jaretului, de unde urcape fata laterala a metacarpului, pana deasupra buletului, pentru a trece caudallanivelul marilor sesamoizi, nivel de la care se angajeaza pe margine caudala atendoanelor tlexorilor pana la locul de pornire.

b) Zona mixta a nervului cutanat sural caudal §i nervului tibial cuprinde 0 redusaportiune caudo-laterala ajaretului §i metatarsului, putand fi delimitata aproximativprintr-o linie ce coboara de la jumatatea corzii jaretului, peste tuberozitateacalcaneului, pentru a ajunge lajumatatea §antului metatarsi an caudo-lateral pe care­l urmare§te pana deasupra sesamoizilor, de unde urca pe partea lateral a a metatarsului,peste maleola laterala a tibiei pentru a ajunge prin scobitura jaretului la jumatateacorzii jaretului.

Zona nervului fibular profund poate fi sistematizata In doua portiuni:a) Zona proprie a fibularului profund, Intinsa pe 0 redusa portiune antero-mediala

a jumatatii distale metatarsi ene, putand fi aproximativ delimitata printr-o linie cecoboara de la fontanelele jaretului la fata anterioara a falangei I, de unde trece pepartea mediala la extremitatea distala a metatarsului principal, urcand apoi oblicspre Inainte la fontanelele jaretului.

b) Zona mixta a nerv\.11uifibular profund §i nervului tibial cuprinde portiunea depiele din regiunea chi§itei §i coroanei, putand fi aproximativ delimitata proximalprintr-o linie care pornind de la marii sesamoizi, coboara la fata dorsala a articulatieimetatarsosesamofalangiana, pentru a ajunge la sesamoizi pe partea opus a, distalcorespunzand coroanei.

Zona nervului fibular superficial, situata pe partea antero-laterala a gambei,jaretului §i metatarsului, poate fi aproximativ delimitata printr-o linie care, pornindde la creasta tibiala, coboara pe fata anterioara a gambei, jaretului §i metatarsuluipana la fata anterioara a articulatiei buletului de unde trece lateralla extremjtatea

198 Gabliel Predoj - Crjstjan Belu

Fig. 7.5. Zonele senzitive alemembrului pelvinI. zona nn. c1uniali craniali; 2.

zona nn. cluniali rnijlocii; 3.zona nn. cluniali caudali; 4.zona nn. coccigieni; 5. zona n.iliohipogastric; 6. zona nn.ilioinghinal ~i a n. cutanatfernural lateral; 7. zona n.cutanat sural lateral; 8. zona nn.cutanat sural plantar; 9. zona n.safen; 10 zona n. fibular; 11.zona n. digital anterior; 12.zona n. digital rnijlociu;13.zona n. digital posterior.

distala a metatarsului principal, urdind apoi vertical

pana la scobiturajaretului pentr a ajunge la creastatibiala.

Zona nervului tibial cuprinde trei portiuni:

a) Zona proprie a nervului tibial este situata pe

partea mediala a jaretului §i metatarsului, putandfi delimitata printr-o linie care, pornind de la

extremitatea proximala a scobiturii jaretului,

coboara peste fontanel a jaretului, apoi pe partea

mediala a metatarsului principal, pana la nivelul

articulatiei buletului, de unde urea pe partea

mediala a tendoanelor flexorilor falangieni, trecand

pe dinapoia maleolei tibiale mediale, pentru a

ajunge la punctul de pornire.

b) Zona mixta a nervului tibial §i nervului

cutanat sural caudal de pe pat"tea mediala ametatarsului a fost descrisa.

c) Zona mixta a nervului tibial §i nervului fibularprofund a fost, de asemene, delimitata.

Formatiunile complexe ale membrului pelvin

sunt inervate diferentiat:

- articulatia coxofemurala are sinovialainervata de n. ischiatic;

- articulatia femurotibiopatelara are

sinoviala cu dubla inervatie: sinoviala

femuropatelara prime§te fibre din n. safen,

In timp ce sinovialele femurotibiale suntinervate de n. tibial;

- complexul articular al jaretului prime§te

fibre pe partea anterioara din n. fibular

profund, fundul de sac posterior primindfibre din n. tibial;

- sinovialele tecilor pretarsiene sunt inervate atat de n. fibular profund,

sinoviala tecii posttarsiene prime§te fibre din tibial;

- sinoviala marii teci sesamoidiene §i a micii teci sesamoidiene sunt inervatede n. tibial;

-tesuturile vii ale copitei sunt inervate In principal de n. tibial (prinn. digital

posterior) §i partial de n. fibular profund (bureletul perioplic §i cutidural).

Anatomia animalelor domestice

7.2. BOVINE

7.2.1. Zonele cefalice

199

Sensibilitatea cutanata a capului la taurine poate fi sistematizata 1n 9 mari zone- relativ diferite ca delimitare cu zonele descrise la ecvine.

Zona nervului infraorbitar cuprinde 0 suprafata mai intinsa dedit la ecvine, darlocalizata tot in regiunile nasului ~ifetei, putand fi delimitata printr-o linie ce pleaeade la comisura buzelor la extremitatea rostral a a crestei faciale (zigomatice), de

unde urea la comisura nazala a pleoapelor, pentru a trece la comisura nazala apleoapelor din pat"tea opusa punctului de pornire.

Zona nervului infratrochlear apare mult mai 1ntinsa decat la ecvine, ocupand1ntreaga regiune frontala, putand fi delimitata aproximativ printr-o linie care, plecandde la comisura nazala a pleoapelor dintr-o parte, trece la didacina apofizei zigomaticea frontalului, urmare~te margi nea superioara a arcadei supraorbitare (orbitara) panalajumatatea ei, de unde se indreapta spre parte a mediala a cornului, pentru a intalnio linie ce une~te baza conchei auriculare dintr-o parte cu cea din partea opusa, pecare 0 urmare~te pana cand 1ntalne~te 0 Jinie ce une~te baza mediala a cornului dinparte a opusa, cu jumiitatea arcului, linie pe care 0 urmare~te pana la pleoapasuperioara, pentru a ajunge la comisura nazala a pleoapei opuse, de unde revine lapunctul de pornire.

Zona nervului zigomatic este localizata, ca ~i la ecvine, 1ntre pleoapa inferioara

~i creasta faciala, putand fi delimitata printr-o linie care, pornind de la unghiulnazal al pleoapelor, trece la extremitatea rostrala a crestei faciale (zigomatice), apoiurmare~te creasta zigomatiea pana intalne~te 0 linie ce coboara perpendiculat· de pecreasta faciala, coborand la comisura temporal a a pleoapelor.

Zona nervului frontal apat'e total diferita de cea de la ecvine, conferind sensibilitatepieJii din regiunea parietotemporaHi, distribuind putine fibre 1n regiunea frontala.Zona poate fi aproximativ delimitata plintr-o linie ce pleaca de lajumatatea pleoapeisuperioare, 1ndreptandu-se spre limita mediala a cornului pana intalne~te 0 linietransvesala ce une~te baza pavilioanelor auriculare simetrice, Iinie pe care 0urmare~tepana la baza urechii, de unde trece pe marginea dorsala a arcadei zigomatice, pentrua ajunge la comisura temporal a a pleoapelor. Cateva firi~oare trec ~i1n zona nervuluiinfratrochl ear.

Zona nervului lacrimal (ramura cutanata = nervul zigomatotemporal) este, de

asemenea, complet diferita de cea de la ecvine fiind localizata la pielea regiuniiintercornuale ~i coarnelor, putand fi aproximativ delimitata rostral printr-o linietransversala, ce une~te baza pavilionului urechii dintr-o parte cu simetrica ei, iarcaudal printr-o linie paralela cu precedenta, care une~te baza pavilioanelor auriculare,trecand, insa, pe dinapoia bazei coarnelor. Cateva filete trec ~i 1n zona nervuluifrontal.

200 Gabriel Predoi - Ciistian Belu

Fig. 7.6. Zonele senzitive ale capului1. zona n. infraorbital; 2. zona n. frontal;

3. zona n. zigomatotemporal; 4. zona n.

zigomatic; 5. zona n . infratrochlear; 6.zona ramurilor auriculopalpebrale din n.

temporal supelficial; 7. zona n. temporal

superficial; 8. zona n. mental; 9. n.

jgheabului (ramura cutanata din perecheaa II-a celvicala); 10. zona n. auricular intern

Wlete din n. vag).

Zona ramurii auriculopalpebrale din n.

auricolotemporal (nervul temporalsuperficial) corespunde arcadei zigomatice~i portiunii latero-rostrale a bazei urechii,puUind fi delimitata aproximativ printr-olinie ce pleaea din unghiul rostral al foseitemporale (punctul de articulare dintreapofiza zigomatiea a frontalului cu arcadazigomatidi) urmarqte marginea dorsala aarcadei zigomatice pfll1ala baza urechii, deunde coboara la condilul mandibular, apoi

urmare~te marginea ventral a a arcadei, pana

Jntalne~te linia ce coboara de la comisuratemporal a a pleopelor, perpendicular pearcada zigomatiea.

Zona nervul transvers al fetei ~i ramuriicomunicante cu n. facial (Impreunarealizeaza plexul subzigomatic sau bucal)

poate fi delimitata aproximativ printr-o liniece pleaca de la extremitatea rostrala a cresteifaciale la comisura buzelor, urmare~temarginea ventral a a mu~chiului coboratoral buzei inferioare pana la marginea rostral a

a maseterului, apoi form and 0 curba aproximativ paralela cu marginea recurbata amandibulei, ajunge inapoia gatului condilului mandibular.

Zona nervului mental (ramura cutanata a nervului alveolomandibular) corespundebuzei inferioare, zona putand fi delimitata aproximativ printr-o linie care, pomindde la comisura buzelor, trece prin unghiul genean, pentru a ajunge la comisurabuzelor din partea opusa. Ca ~ila ecvine, zonele de inervare organica ale trigemenului

includ cavitatea bucala (n. palatin mare ~i n. bucal), cavitatea nazala (n. nazal) ~ilimba (n. lingual).

Zona nervului transvers al gatului (din ramura ventral5 a perechii a IT- a cervicale)corespunde pielii ce acopera jgheabul intermandibular, regiunea mandibulara ~i

treimea ventral a a regiunii maseterine, putand fi aproximativ delimitata printr-olinie ce pleaca de la comisura buzelor, urmare~te marginea ventral a a m. coboratoral buzei inferioare, pana la marginea rostral a a maseterului, de unde urea pe 0 directie

curba ~i aproximativ paralela cu marginea recurbata a mandibulei, pan a la bazagatului condilului mandibular.

Anatomia animaleJor domestice 201

Fig. 7.7. Zonele senzitive cervicale1. zona rr. cervicale dorsale; 2. zona rr.cervicale ventrale.

Ramura ventraUl a perechii a II - a cervicale se distribuie, ca ~i la ecvine, prin n.

auricular mare (ansa alloidiana) §i cu1ege sensibilitatea de la pielea conchieiauriculare.

Ramura dorsaUi a perechii I cervicale (n. suboccipital) se distribuie pielii din

regiunea cefei §i fata caudomediala a conchiei

In plus, inervatia organica a faringelui este tributara nervilor glosofaringic §i

vag, iar laringele ~i originea traheei §i a esofagului, nervului vag (pneumogastric).

7.2.2. Zonele cervicale

Ca §i la ecvine, ramurile nervi lor

cervicali depa§esc regiunile cervicale,contribind la inervarea atat a unor

regiuni ale capului (perechea I), cat ~i

a unor regiuni ale trunchiului §i

membrului toracic (perechile VI ­VIII), pieIea regiunii cervicale fiind

inervata,ln schimb, exclusiv, de ramuri

cervicale, distingandu-se doua zone, ca

§i la ecvine.Zona senzitiza a ramurilor dorsale

corsepunde regiunii cervicale dorsale,

regiunii cervicale laterale, partial

regiunii brahiocefalice §i jumatatii

distale a regiunii prescapulare, putand

fi delimitata aproximativ printr-o linie

care, plecand de la aripa atlasului,

urmare§te linia apofizelor transverse

pana in treimea mijlocie a gatului, de

unde se indreapta spre un punct situat aproximativ la jumatatea ~antului

cervicoscapular, pe care urca la marginea dorsal a a gatului, trecand tangent cu unghi ulcervical al spetei.

Zona senzitiva a ramurilor cutanate ventrale corespunde pielii din regiunea

parotidiana, laringiana, traheala, sternocefalica, presternal a §i partial regiunii

brahiocefalice, precum §i jumatatii inferioare a regiunii prescapulare. Zona

resepectiva po ate fi delimitata aproximativ printr-o linie care, plecand de la baza

urechii, urmare§te linia apofizelor transverse cervicale, din treimea mijlocie a giltului,

indreptandu-se spre un punct situat lajumatatea §antului cervicoscapular, pe care

coboara la ~antul pectoral lateral pana la marginea ventrala a gatului.

Esofagul §i traheea, ca ~i la ecvine, sunt inervate de n. vag.

202 GabdeJ Prcdoi - Cristian BcJu

7.2.3. Zonele trunchiului

Inervatia senzitiva a piclii trunchiului estc cxtrem de divcrsificata ~irelativ diferitade cea de la ecvine.

Ramurile dorsale toracale inerveaza pieka regiunii interscapulare, dorso-dorso­costale, lombare, a cartilajului scapular §i partial, pielea regiunii supraspinate,infraspinate, tricipitale, costale §i abdominale craniale. Zona poate fi aproximativdelimitaUi printr-o linie care, coborand vertical de la marginea dorsala a gatului launghiul cervical al spetei, trece lajumatatea spinei scapulare, de unde se indrcaptaorizontal spre un punct situat lajumatatea unei linii perpendiculare pe linia spinarii§i tangenta la genunchiul ultimei coaste, pe care urea pana la linia spinarii.

Ramurile toracale ventrale confera sensibilitate pielii din rcgiunea costaHi,xifoidiana §i, partial, pielii fosei paralombare, pielii regiunii ombilicale §i, partial,regiunii tricipitalc, infraspinate §i articulatiei scapulo-humerale, putand Ii delimitataprintr-o linie care urea de 1aolecran spre unghiul toracal al spetei, urmand margineatricepsului brahial, pana intillne§te 0 linie orizontala ce une§te jumatatea spineiscapulare cu un punct situat la jumatatea unei linii perpendiculare pe coloanavertebral a §i tangenta la ultima coast a, coborand pe aceasta linie pan a la linia alba.

Fig. 7.8. Zonele senzitive ale trunchiului1. zona IT. toracale dorsale; 2. zona IT. toracaleventrale; 3. zona plexului intercostobrahial (rr.perforante intercostale + rr. din n. toracic lateral).

-

~

Ramurilc cervicale ventrale (VI - VII). N. supraclavicular confera sensibilitate,ca §i la ecvine, piclii regiunii presternale, zona respectiva put and fi aproximativdelimitata printr-o linie ce une§te apendicele tra§elian cu pliul cotului, coborand pc§antul pectoral lateral (deltopectoral) pana la stern.

Ramurile dorsa1e lombare (nn. clunialii craniali) I-III confera sensibilitate pieliidin regiunea lombara, 1'osei paralombare §i, partial, din regiunea abdominala,gluteana, tuberculului coxal §iregiunii 1'emuralc. Portiuneadin pielea trunchiului incrvatade ramurile dorsale L I-L2-L3

po ate 1'i aproximativdelimitata de 0 linie

perpendiculara pe coloanavertebral a ce coboara tangentla ultima coasta, de la nivelul

hipocondrului, printr-untraiect u§or sinuos,indrepHindu-sc spre condilullateral al 1'emurului, de undeajunge la tuberculul coxal,apoi la unghiul sacrat aliliumului.

Anatomia animalelor domestice 203

Ramuri]e dorsa]e ]ombare (nn. c]uniali crania]i) (IV - V - VI) confera sensibilitate

pieJii din regiunea sacrata, partia] a regiunii g]uteene §i femura]e ]aterale in portiuneabazinu]ui, zona putand fi delimitata printr-o linie care pleaca de ]a unghiul sacral aliliumului ]a tuberculul coxal, de unde se indreapta spre proeminenta trochanterului

mare, de la care trece la unghiul sacra] al iliumului.Ramurile dorsale sacrate (S 1 - S2) confcra sensibilitate piclii din jumatatea

caudal a a regiunii gluteene §i din regiunea sacrata, putand fi delimitata aproximativprintr-o ]inie care cobom·a de ]a unghiul sacrat a] iliumului ]a trochanterul mare, deunde se indreapta spre baza cozii.

Zona de inervatie a nervu]ui anal este localizata in partea superioara a regiuniiperineale, 'injurul anusului.

Zona de inervatie a nervului i]iohipogastric corespunde unei reduse fil§ii dinregiunea mezogastridi (ventro]atera] a), putand fi aproximativ delimitata printr-olinie verticala ce coboadi de sub genunchiu] ultimei coaste §i 0 ]inie aproximativparaleHi, situata Ia ]5 - 20 cm 'inapoi a preccdcntei.

Zona de inervatie a nervului ilioinghinal cuprinde 0 fil§ie cutanata lata tot de 15- 20 cm situata 'inapoia zonei precedcnte.

Zona de inervatie cutanata a nervului pudend corespunde regiunii perinealccuprinzand 0 zona de 10 - ] 2 cm pe linia mediana, de sub anus, pana 'inapoia pungilortesticu]are sau mamelei.

Zona de inervatie cutanata a nervului cutanat femurallateral 'in zona trunchiuluicorespunde unci reduse portiuni situate ]a p]iul iei.

7.2.4. Zonele membrului toracic

Sensibilitatea pielii care acopera formatiunile membrului toracic la taurine estetributara, ca §i ]a ecvine, ramurilor dorsa]e toracale, ventra]e toracale, nervuluisupraclavicular, musculocutanat, radial, axilar, ulnar §i median, dar zone]e apar cutotu] diferite.

Ramuri]e dorsale ale nervi]or spinali toracali incrveaza pie]ea regiunii cartilajuluiscapular §i 0 redusa portiune din cea a regiunii supraspinate, infraspinate §i tricipitale,putand fi aproximativ delimitata printr-o Iinie ce coboara de la unghiu] cervical alspetei pe §antul cervicoscapular, pana lajumatatea lui, apoi se 'indreapta spre 'inapoi,pentru a ajunge la jumatatea spinei scapulare, de unde urmare§te 0 linie ce pleaeaspre punctul situat lajumiltatea distantei dintre tuberculul coxal §i rotuli'i, la margincatricepsului brahial, urea spre unghiul toracal al spetei, urmarind, apoi, marginealibera a cartilajului rcspectiv pana la unghiul cervical al spetei.

Ramuri]e ventrale ale nervilor spinali toracali confera sensiblitate pielii de pe 0'intinsa portiune a regiunii tricipitale §i, partial, pe cate 0 redusa portiunc din regiuneainfraspinata §i a articulatiei scapulo-humerale. Zona poate 11aproximativ delimitataprintr-o linie care, plecand de lajumatatea spinei scapularc, coboara]a tubercu]u]mare humeral, de unde se 'indreapta spre olecran, urcand apoi pe marginea caudala

204 Gabriel Predoi - Cristian Belu

!l

Fig. 7.9. Zonele senzitive ale membruluitoracic

1. zona n. cutanat cranial al antebratului;2. zona n. cutanat lateral al antebratului;3. zona n. cutanat caudal al antebratului;4. zona 10. cutanat medial al antebratului;5. nervii metatarsieni dorsali (din n. cutanat

lateral al antebratului); 6. zona n. dorsalal mainii (din ulnar); 7. zona n. digitalpalmar V; 8. zona nn. metacarpienipalmari (din n. cutanat medial alantebratului); 9. zona nn. digitali dorsali.

a tricepsului brahial, pana intalne~te linia

care une~te jumatatea spinei scapulare

cu un punct situat lajumatatea distantei

dintre tuberculul coxal ~i rotuHl, linie pe

care 0 insotc§te cranial pan a la spina

scapulara.

Zona nervului supraclavicular apare

localizata in partea cranio-ventrala a

regiunii prescapulare ~i rcgiunii spetei, 5

putand fi aproximativ delimitata printr-

o linie ce pleaca de lajumatatea spinei

scapulare la tuberculul mare alhumerusului, de unde coboara la creasta

deltoidiana, apoi la stem, pentru a ajunge

la ~antul pectoral lateral, pana la

apendicele tra~elian, de unde urea pe

~antul cervicoscapular, pana la jumatatea

lui, indreptfmdu-se apoi, spre punctul de

pormre.Zona nervului musculocutanat (n.

cutanat medial al antebratului) este

situata pe partea mediala a membrului,fiind mult mai intinsa decat la ecvine.

Zona poate fi aproximativ delimitata

printr-o linie ce pleaca de pe rata mediaHi

a pliului cotului, orientandu-se oblic

ventro-cranial, pentru a ajunge lajumatatea fetei dorsale a antebratului, pe

cuI mea m. extensor carporadial, coborand pe partea mediala a tendonului

respectivului mu§chi, apoi pe fata dorsala a metacarpului, pana deasupra buletului,

de unde trece pe partea mediala a degetului III, urmare~te marginea cutiei de corn a

onglonului pana la calcaiul degetului II,de unde urea pe ~antul metacarpi an cranio­

medial, trecand pe fata palmara a carpului, pentru a urmali depresiunea dintre m.

flexor carporadial §i m. flexor carpoulnar, pana la regiunea axilara.

Zona de inervatie cutanata a nervului axilar apare mult mai redusa dedit la ecvine,

nervul cutanat cranial al antebratului aparand scurt, conferind sensibilitate unei reduse

suprafete cutanate din zona pliului cotului, putand fi aproximativ delimitata printr­

o linie care, pecand de la creasta deltoidiana, coboara la creasta epicondilului lateral,

apoi pe proerninenta pliului cotului, pan a la extrernitatea distala a pliului, de unde

trece orizontal spre inapoi, pana la ~antul cranio-medial al antebratului, pe care

urea pana in depresiunea axilara la ~anlul pectoral lateral, pe care II parasqte la

jumatatea lui, pentru a ajunge la creasta deltoidiana.

Anatomia animalelor domestice 205

Zona de inervalie cutanaUi a nervului radial este §i ea ceva mai redusa dedit laecvine, ncrvul cutanat lateral al bralului fiind extrem de redus §i neajungfmd in

regiunea tricipitala (care este inervata exclusi v de nervul intercostobrahial), iar nervulcutanat lateral al antebralului nedeta§and ramuri pentru intreaga suprafala de proiectiea m. carporadial.

Zona respectiva poate fi aproximativ delimitata printr-o linie care, pornind de latuberozitatea proximo-lateral a a radiusului (sub §anlul brahioantebrahial), coboarape §anlul antebrahial caudolateral, pana la nivelul carpului, trece pe fala anterioarapana la extremitatea metacarpului principal de unde urca pe tendonul mu§chiuluiextensor carporadial §i pe fala anterioara a porliunii lui earnoase, pana in treimeasuperioara, de unde urca oblic pentru a ajunge la §anlul cranio-medial al antebralului.

Cateva filete comunicante cu nervul cutanat medial al antebralului ,~ungimpreuna

cu acesta pe pat'tea laterala a antebralului, carpului, metacarpului §i digitala.Respectiva zona mixta de inervare (a nervului cutanat lateral al antebralului §i cutanatmedial al antebratului) poate fi aproximativ delimitata printr-o linie care, pornindde la fala dorsala a articulaliei carpometacarpiene, coboara pe fala anterioara ametacarpului pana in treimea lui distala, pentru a trece oblic pe partea axiala (mediala)a degetului III, urmare§te coroana ongloanelor pana pe partea lateraHi a degetuluiIV, de unde urea pe §antul metacarpi an cranio-Iateral, pana in treimea lui proximalapentru a ajunge oblic in sus §i medial la punctul de plecare.

Zona de inervalie cutanata a nervului ulnar cuprinde la bovine trei zone:a) N. cutanat caudal al antebralului confera sensibilitate pielii care invele§te m.

caudali ai antebratului, zona respectiva putand fi aproximativ delimitata printr-olinie care, pornind de la tuberozitatea proximo-lateral a a radiusului, coboara pe§anlul antebrahial caudo-Iateral pana la pisiform, inconjoara caudal tendonul deinserlie pe pisiform pentru a ajunge pe partea palmara, de unde urea pe tendonul m.flexor carporadial, apoi pe §antul dintre acest mu§chi §i m. flexor carpoulnar, pentrua ajunge in depresiunea axilara §i, trecand pe sub tuberozitatea olecranului, ajungela punctul de pornire.

b) Ramura dorsala superficiala a nervului ulnar (n. dorsal al mainii) conferasensibilitate pielii de pe partea caudo-laterala a regiunii metacarpiene, zona respectivaputand fi delimitata aproximativ printr-o linie care, plecand de la pisiform, coboarape partea caudala urmarind proeminenla tendoanelor flexoare ale degetelor panadeasupra marilor sesamoizi, de unde trece pe partea abaxiala (laterala) a onglonuluirudimental' lateral (V) pana la coroana, de la jumatatea felei laterale a coroanei,urcand pe §anlul metacarpi an cranio-lateral pan a in treimea proximal a, de unde seIndreapta dorso-medial spre tubcrozitatea proximo-craniala a metacarpului,lpentrua ajunge apoi la extremitatea distala a §anlului cauda-lateral al antebralului, de undetrece la pisiform.

c) Ramurile digitale (dorsala §i palmara) se distribuie lesuturilor vii ale degetelorIV §i V.

206 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Zona de inervatie cutanaUi a nervului median, ca §i la ecvine, po ate fi sistematizata

in trei portiuni:

a) Zona de inervatie exclusiva a nervului median corespunde fetei caudo-mediale

a regiunii tendoanelor, putiind fi aproximativ delimitata printr-o linie care, pornind

de la pisiform, coboara pe fata palmara a proeminentei tendoanelor flexoare pana

deasupra sesamizilor mici, unde trece pe partea laterala (abaxiala a onglonului

secundar, pe care 0 inconjoara pentru a trece in regiunea chi§itei), pe sub onglonul

rudimentar medial, de la baza ciiruia urca pe §antul metacarpi an cranio-medial,

pana pe fata palmara a carpului, apoi urmarind oblic in sus §i lateral marginea

ventrala a retinaculului flexorilor, ajunge la pisiform

b) Zona mixta comuna a n. median §i ulnar (dorsal al miiinii) este reprezentata

de 0 fa§ie redusa, situata pe partea laterala a chi§itei §i jumatatea caudala a fetei

abaxiale a degetului IV.

c) Zona comuna n. median §i n. nervului cutanat medial al antebratului este

reprezentata de 0 fa§ie redusa, situata pe partea abaxiala a degetului III.- Sinovialele carpiene au tripla inervatie : dinn. median, n. ulnar §i n. cutanat

medial al antebratului.

- Sinovialele articulatiilor metacarpofalangiene §i inter-falangiene primesc

ramuri din n. median §i ulnar §i cutanat lateral al antebratului §i n. cutanat

medial al antebratului.

- Sinoviala articulatiei interfalangosesamoidiene este inervata de n. median

§i n. ulnar.

- Sinoviala marii teci postcarpiene pime§te ramuri din n. median.

- Sinoviala tecilor precarpieneeste inervata de fibre din n. ulnar, n. cutanatlateral al antebratului §i n. cutanat medial al antebratului.

- Sinoviala marii teci sesamoidiene prime§te fibre din n. median §i ulnar.

- Sinoviala micii teci sesamoidiene prime§te fibre predominant din n. median§i partial din n. ulnar.

- Tesuturile vii ale ongloanelor primesc fibre predominant din n. median §i

partial din n. ulnar, n. cutanat medial al antebratului §i cutanat lateral alantebratului.

7.2.5. Zonele membrului pelvin

Pielea care acopera formatiunile membrului pelvin este inervata de fibre provenitedin: ramuri dorsale lombare, ramuri dorsale sacrate, din n. cutanat femurallateral,

n. pudend, n. cutanat sural caudal, n. cutanat sural lateral §i n. safen.

Zona ramuri lor dorsale ale nervi lor lombari poate fi sistematizata in doua porti uni:

a) Zona ramurilor dorsale - nn. cluniali craniali (Lz - L) este localizata in regiuneafemurala cranial a, putand fi aproximativ delimitata printr-o linie care pornind de la

tuberculuI coxal, coba<ira pe marginea craniala a mu§chiului tensor al fasciei lata pana

deasupra patelei, de unde trece la buza lateral a a trochleei femurale, de unde urea spre

Anatomia animaJeJor domestice 207

unghiul sacrat al iliumului

'I pan a intalne§te 0 linie ce

une§te tubercululcoxal cutuberozitatea ischiatica, linie

pc care 0 unnare§te cranialpana la tuberculul coxal.

b) Zona ramurilor dorsale­

nn, c1uniali craniali (L4 - L6)

ocupa jumatatea craniala aregiunii femurale laterale,

putand fi aproximativ deli­mi tata printr -0 Iinie care p1eacade la nivelul trochanterului

mare, cohoara pe 0 linie apro­ximativ para1ela cu margineaanterioara a gluteobicepsului,

pana In condilul lateral al 1'c­murului, de unde se indreapta

spre buza laterala a trochleei 1'e­murului, apoi urcaspreunghiulsacrat al iliumului, pana

intaIne§te 0 linie ce une§tetuberculul coxal cu tuberozita­

tea ischiatica, Iinie pc care 0ur­

marqte caudal, pana la tro­chanterul mare.

Ramurile dorsale' ale

nervi lor sacrati (nn.cluniali

mijlocii) inerveaza 0 zonaredusa, corespunzand

jumatatii dorsale a regiunii articulatiei coxo1'emurale, putand fi delimitata in unghiul

de intaInire articulara, punctul articular coxo1'emural cu unghiul sacrat al iliUlmilui,cu 0 linie ce une§te punctul articular coxofemural cu baza cozii.

Zona nervului cutanat femurallateral este localizata in jurul articulatiei grasetului

(1'emurotibiopatelara), putand 1'idelimitata printr-o linie care, pornind de la un punctsituat la jumatatea marginii anterioare a tensorului 1'asciei lata, la nivelul pateki,trece la condilul lateral al femurului, de unde coboara la creasta tibiala, urcand pe

ligamentul tibiopate1ar medial pana la rotula, apoi une§te pe fata cranio-mediala a

coapsei, pana la marginea anterioara a pubisului.Zona nervului pudend este localizata in jurul punctului fesei, depa§ind limitele regiunii

tuberculului ischiatic. Abstractie llici:ind de portiunea inervata in regiunile trunchiului,

nervul pudend inerveaza 0 destul de intinsa supra1'ata din pielea membrului pelvin, de 0parte §i de alta a punctului 1'esei, depa§ind mult regiunea tuberozitalii ischiatice. Zona

corespunzatoare membrului pelvin poate fi aproximativ delimitata plintr-o linie care

Fig. 7.10. Zonele senzitive ale membrului pelvin1. zona ann. cluniali craniali ~i mijlocii; 2. zona nn.c1uniali caudali; 3. zona plexului sacrat caudal; 4. zonan. cutanat femurallateral; 5. zona n. cutanat sural dorsal(ramuri proximale); 5'. zona n. cutanat sural dorsal(ramuri distale); 6. zona rr. cutanate proximale alenervului tibial; 6'. zona n. cutanat sural plantar; 7. zonan. safen; 8. zona nn. metatarsieni dorsali (din n. fibular);

9, 9'. zonele nn. metatarsieni plantari.

208 Gabriel Predoi - Cristian Belu

pleadi de la trochanterul mare, coboara caudoventral, pana la un punct situatl'ntre treimeasuperioara §itreimea mijlocie a culmei fesei,de unde se Indreapta orizontal panalntrune§teo linie ce une§te extremitatea proximal a a scobiturii jaretului eu un punct situat Inaintealimfonodurilor mamare, linie pe care 0urmare§te pana in §antul perineal supramamar §ipe care urca pan a la nivelul tuberozitatii ischiatice.

Zona nervului cutanat femural caudal (n. clunial caudal) este a§ezata distal dezona precedenta de 0 parte §i de alta a culmei fesei, putand fi delimitata printr-olinie care, pornind de la trochanterul mare, coboara oblic Inapoi §i in jos, spre unpunet situat la limita dintre treimea proximala §i treimea mijlocie a culmei fesei, deunde se indreapta orizontal spre inainte, pe fata mediala a coapsei, pana intalne§te 0linie ce une§te un punct situat inaintea limfonodurilor mamare §i scobiturajaretului.Coboara pe aceasta linie, pana la 0 linie orizontala, ce trece tangent la tuberozitatcatibiei, de unde urea spre un punct situat pe cui mea fesei, intre treimea mijlocie §idistala, apoi pe fata laterala, prelungindu-se oblic in sus §i inainte, spre un punctsituat la limita dintre treimea superioara §i treimea mijlocie a unei linii ce une§tecondilullateral al femurului cu trochanterul mare, linie pe care 0 urmare§te in suspan a la respectivul trochanter.

Zona cutanata senzitiva a nervului tibial poate fi sistematizata in doua portiuni:a) Zona ramurii cutanate a nervului tibial cuprinde 0 fa§ie obliea situata pe parte a

caudo-Iaterala a coapsei §i regiunii popJitee, putand fi delimitata prinlr-o linie care,plecand de la un punct situat intre treimea superioara §i cea mijocie a dreptei ceune§te trochanterul cu condilullateral al femurului, coboara pe respectiva dreapta,pana la un punet situat intre treimea mijlocie §i inferioara a aceleea§i drepte, deunde se indreapta spre un punct situat la extremitatea proximala a §antului caudo­lateral al gambei, de unde urca oblic dorso-caudal spre un punct situat intre treimeamijlocie §i cea inferioara a culmei fesei, de unde urea la un punct initial de plecare.

b) Zona propriu-zisa a nervului tibial este situata pe partea mediala a gambei §itarsului §i plantara a autopodiului, putand fi aproximativ delimitata printr-o linie cepleaea dintr-un punct situat la interseqia liniei ce une§te scobiturajaretului cu punctuldinapoia Jimfonodurilor retromamare, cu linia orizontala tangenta cu tuberozitateatibiei. De la acest punct coboara pm'alel cu fata caudala a tibiei, peste maleola tibialamediala, apoi pe partea mediala a metatarsului III, Inconjurand degetele prin bulbiicalcaielor, apoi urca pe §antul metatarsi an caudo-Iateral, pana in treimea mijlocie arespectivului §ant, de unde trece pe partea mediala a calcaneului, spre scobitura

. jaretului, pana la punctul initial de pornire.Zona cutanata a nervlllui fibular corespunde unei portiuni de piele inervate de

ramura cutanata. Zona este situata pe partea laterala a regiunii poplitee §i femurale,putand fi aproximativ delimitata printr-o linie ce pleaca de la nivelul condiluluilateral al femurului spre extremitatea proximala a §antlllui caudo-Iateral al gambei,de unde urea spre un punet situat Intre treimea mijloci~ §i treimea inferioara a drepteice une§te condilullateral femural cu trochanterul mare, Ajunsa la respectiva linie, 0urmare§te in jos, pana la condilul lateral al femurului.

Zona nervului fibular superficial corespunde unei portiuni situate pe partea cranio­laterala a gambei §i dorsal a a autopodiului. Zona poate fi aproximativ delimitata

Anatomia animalelor domestice 209

printr-o linie care pleadi de la fata mediala a tarsului, coboara pe marginea medialaa metatarsului III, pana la jumatatea marginii coronare abaxiale a degetului III,trece pana lajumatatea abaxiala a marginii coronare a degetului IV, de unde urea pe~anlul metatarsi an caudo-Iateral, peste maleola laterala a tibiei, apoi pe ~antul cranio­lateral al gambei pana In treimea rrujlocie, de unde coboara pe fata anterioara agambei, pana la extremitatea proximala a metatarsului, pentru a ajunge la punctulinitial.

Zona nervului cutanat sural pantar (caudal) confera sensibilitate pielii din regiuneapoplitee mijlocie ~i de pe partea plantara tarsometatarsiana, putand fi aproximativdelirrutata printr-o linie care, plecand de la un punct situat Intre treimea mijlocie ~icea inferioara a culmei fesei, coboaJ'a oblic Inainte ~i In jos pentru a ajunge laextremitatea proximala a ~antului caudo-Iateral al gambei, pe care-l urmare~te,trecand apoi peste maleola tibiala laterala, ajunge pana la jumatatea regiuniimetatarsi ene, de unde urea pe fata caudala a tendoanelor f1exorilor pana sub tars,pentru a trece pe partea mediala a ca1caneului, apoi la scobiturajaretului, pe care 0urmare~te pana Intalne~te un punct situat pe orizontala ce trece prin tuberozitateatibiala, punct de la care se lindreapta, apoi, dorso-caudal, pentru a ajunge la punctulinitial.

Zona nervului cutanat sural lateral este localizata pe fata laterala a gambei, put and

fi aproximativ delirrutata printr-o linie care, plecand de la tuberozitatea proximo­lateral a a tibiei, spre extremitatea proximala a ~antului caudo-Iateral al gambei,cobora pe acest ~ant, pana la extremitatea proximala a metatarsului IV, de undeurea pe §antul cranio-Iateral al gambei, pana In treimea rrujlocie, pentru a ajunge,apoi, la punctul de pornire.

Zona cutanata a nervului safen este extrem de Intinsa, putand fi aproximativ

delimitata printr-o linie care pleaca de la un punct situat Inaintea limfonodurilormamare (la jumatatea insertiei proximale a mu~chilor gratio~i), urmare~te un traiectvertical, pana Intalne~te orizontala ce trece prin tuberozitatea tibiei, de la acest punctcoborand paralel cu fata caudala a tibiei, apoi peste maleola tibiala mediala, pana laextrerrutatea proximal a a metatarsului, de unde urea pe fata anterioara a gambei,pana In treimea mijlocie, apoi trecand pe partea laterala, ajunge la condilullateralfemural, coboara pana sub patela, de unde trece, din nou, pe partea mediala, pentrua ajunge sub marginea anterioara a pubisului.

Zona nervului pudend, depa~ind regiunea perineaHi, respectiv retromamara,cuprinde §i 0 redusa portiune din pielea regiunii femurale mediale.

Formatiunile complexe ale membrului pelvin sunt inervate In mod diferit:- sinoviala articulatiei coxofemurale este inervata de n. ischiatic;- sinoviala articulatiei femurotibiopatelare prime~te fibre In special din n.safen;- sinovia1ele complexului articular al jaretului sunt inervate de fibre din n.safen ~i n. tibial;

210 Gabriel Predoi - Cristian Belu

- sinovialele tecilor pretarsiene sunt inervate de n. safen ~i n. fibular profund,n. tibial, iar cele posttarsiene de n. tibial;- sinovialele marii teci sesamoidiene §i micii teci sesamoidiene primesc fibredin n. tibial.

Tesuturile vii ale ongloanelor secundare sunt inervate de n. tibial, In timp cetesuturile vii ale ongloanelor principale sunt inervate de n. tibial ~i, partial, de n.fibular profund

7.3.0VINE

7.3.1. Zonele cefalice

Inervatia cutanata a capului este efectuata In cea mai mare parte de catrecomponenta senzitiva apartinand perechii a V-a de nervi cranieni, ajutati de 0 zonadestul de restransa de filetele senzitive componente ale vagului ~ide nervii apartinandsegmentu1ui C2, zona care va fi descrisa la distributia ramurilor cervicale.

Zona n. temporal superficial este delimitata caudo-ventral de marginea cranialaa zonei ramurilor ventrale cervicale, dorsal de linia care trece pe sub creasta zigomato­maxilara, iar oral de 0 linie ce ilne§te tuberculul maxilar cu marginea ventral a aportiunii orizontale a mandibulei §i care trece Inapoia comisurii buzelor. Subdependenta acestui nerv cade ~ijumatatea orala a jgheabului mandibular.

Zona n. mentonier, care culege sensibilitatea de la pielea buzei inferioare, estelimitata caudal de marginea anterioara a zonei n. temporal superficial.

Zona n. infraorbitar. Perforand fascia epicraniana imediat ce a ie§it prin gaurasuborbitara, filetele acestui nerv culeg sensibilitatea de la toata pielea situata Inainteaunei linii ridicate din tuberculul maxilar sprelinia mediana.

Zona ramurii oftalmice a trigemenului. Exceptand 0 suprafata foarte redusa (3 ­4 cm2), cuprinsa Intre unghiul extern al ochiului §i creasta zigomatica, care apartinefiletelor n. zigomatic, tot spatiul din pe care facialul 0 face cu jurul ochiului limitatoral de zona n. infraorbitar, aboral de baza conchiei §i zona nn. auriculari, ventralde zona n. temporal superficial §i dorsal de linia mediana, apartine ramurii oftalmicea trigemenului.

Zona ramurilor cutanate ale nn. auriculari. Fibrele senzitive ale nervilor auriculari

(provenite din "anastomoza" cu n. vag), vin sa culeaga sensibilitatea din zonapreauriculara ~i de la fata interioara a pavilionului

7.3.2. Zonele cervicale

Pielea din regiunea giitului cade sub dependenta nervilor spinali cervi cali carese Intind partial, atat la pielea din regiunea caudo-ventrala a capului, cat ~iInjumatateacraniala a regiunii spetei §i bratului.

Anatomia animaJelor domestice 211

Zona ramurilor cutanate dorsale ale nn. cervicali, exceptand segmente1e C 1 ­

C8, fibrele senzitive ale nervilor C2 - C7 stdibat fascia superficiala a gatului in

apropierea coardei ligamentului cervical.Limite1e zonei ramurilor dorsale sunt date: dorsal de coarda ligamentului cervical,

caudal de 0 linie ce ph~aca de la varful apofizelor spinoase ale vertebrelor 2 - 3toracale spre tuberozitatea spinei scapulare, trecand peste marginea anterioara aspetei, iar ventral de 0 linie ce une§te marginea mediala a bazei conchiei auricularecu tuberozitatea spinei scapulare. Mult ingustata cranial, limita anterioara ajunge lao linie ce une§te protuberanla occipitala externa cu baza conchiei. Aici, vine incontact cu zona ramurii oftalmice a trigem~nului §i cu zona nervului auricularmare (ansa atloidiana).

Zona ramurilor cutanate ventralc ale nn. ccrvicali. Aparlinand ramurilor senzitive

deta§ate dip segmentele C2 - CS, aceasta zona se inti de cranial prin ariile n.auricularmare §i n. transvers al gatului (ramura caudala) §i aproape pc toata fala exterioara apavilionului urechii §i pe jumatatea caudo-vcntrala a regiunii parotidicne. In direcliecranio-ventrala, ocupajumatatea aborala a spatiului intermandibular.

Limita dorsala este data de linia dusa de la conchie la tuberozitatea spinei

scapulare, iar cea ventrala corespunde liniei mediane unde apar interferente curamurile regiunii opuse.

Limita caudala, corespunzatoare ariei nn. supraclaviculari, este data de 0 liniece une§te acromionul cu marginea anterioara a epicondilului lateral al humerusului,zona ocupand §antul cervico-scapular, articulatia scapulo-humerala, regiuneaanterioara a bratului pana la §antul pectoral lateral (del to-pectoral) §i regiuneaprepectorala. In directie caudo-ventro-mediala, ajunge pana la marginea caudala aportiunii claviculare a m. pectoral superficial.

7.3.3. Zonele trunchiului

Pielea din regiunea spetei, a jumatalii caudale a bratuluj §i intregului trunchi,cade sub dependenta nervi lor toracali §i a primelor trei segmente lombare.

Zona ramurilor cutanate dorsale ale nn. toracali. Ramurile dorsale ale segmentelor

T I-TS perforeaza faS'ciasuperficiala pe 0 linie paralela §i la distanta de 1 - 2 cm devarful apofizelor spinoase ale greabanului, iar cele ale nervilor T6 - T13 de-a lungulunei linii care une§te unghiul toracal al spetei cu margine a libera a primei apofizetransverse lombare.

Limitele acestei zone sunt date: cranial de linia ce pleaca din varful apofizeispinoase a celei de-a doua vertebre toracale spre tuberozitatea spinei scapulare,dorsal de linia apofizelor spinoase ale vertebrelor toracale, caudal de 0 linie oblicadusa din varful apofizei spinoase a primei vertebre lombare spre patela, iar ventralde 0 linie ce pleaca de la tuberozitatea spinei scapulare la punctul ce marcheazajumatatea distantei dintre unghiul extern al iliumului §i patela.

212 Gabriel Predoi - Cristian BelLI

Zona ramurilor cutanate ventrale ale nn. toracali. Ramurile ventrale ale nn. toracali

prezinta 0 mare diversificare a locurilor de perforare a fasciei.Limitata dorsal de marginea ventral a a zonelor dorsale, ventra-medial de linia

mediana a trunchiului, zona ramurilor ventrale toracale se intinde caudal, mult mai

putin, pfmainaintea pliului iei, iar cranial ajunge pana la 0 linie ce une§te tuberazitateaspinei scapulare cu acramionul §i acesta cu olecranul. Cranio-medial, aceasta zonaocupa §i suprafata porpunii sterno-costale a m. pectoral superficial.

7.3.4. Zonele membrului toracic

Din punct de vedere anatomotopografic, suprafata extremitatilor toracice poatefi impartita in trei zone de inervare senzitiva: proximal a, mijlocie §i distala.

a) Zona proximala, care tine de la greaban pana deasupra acramionului, apartineramurilor dorsale ale nn. spinali ce se deta§eaza din segmentele C6 - C7, T 1 - T5.

b) Zona mijlocie, dispusa distal de precedenta, se intinde pana la 0 linie orizontala,arcuita, ce trece prin olecran §i este sensibilizata in jumaratea craniala de nervulsupraclavicular, iar in jumatatea caudala de plexul intercosto-brahial.

c) Zona distala, care se intinde de la nivelul §antului brahioantebrahial pana laacropodiu, este aprovizionata de nervii plexului brahial, care in ordineaaranjamentului segmentar sunt: n. axilar, n.musculocutanat, n.radial, n.median §in.ulnar.

Zona ramurilor cutanate ale nervului axilar (n. cutanat cranial al antebratului).Ramura cutanata a n. axilar apare subcutan intre portiunile (acramiana §i scapulara)m. deltoid, pentru a se dirija ventra-medial peste burta carnoasa a m. extensorcarporadial, pana la jumatatea antebratului. Zona controlata de acest nerv, destul deredusa, are forma unui triunghi ingust, ascutit distal, care se afla deasupra mu§chilorbiceps brahial §i extensor carpo-radial.

Zona ramurilor cutanate ale n. musculocutanat (n. cutanat medial al antebratului).Ramura cutanata, foarte redusa in comparatie cu cea de la alte specii, apare epifascial,intre extremitatea distala a m. brahial §i m. biceps brahial, ocole§te din afara inauntrubrida m. biceps, pentru a se dirija sa culeaga sensibilitatea din treimea mijlocie afetei mediale a m. extensor carporadial §i a radiusului.

Zona ramurilor cutanate ale n. radial (n. cutanat lateral al antebratului), destul deintinsa, ocupa pe fata antera-externa a antebratului, suprafata mu§chilor extensorcomun al degetelor III §i IV, extensorul degetului IV §ijumatatea distala a m. extensorcarporadial. Pe fatamediala a membrului toracic, ocupajumatatea anterioara a treimiidistale a antebratului §i a fetei mediale a carpului. Tot sub dependenta lui cade §ipielea de pe fetele: dorso-Iaterala §i dorso-mediaHl a autopodiului.

Zona ramurilor cutanate ale n. median. Ramurile senzitive ale n. median aparsubfascial ca nerv plantar medial pe partea mediala a metacarpului. Zona cutanataa n. median cuprinde, deci, portiunea medio-palmara a metacarpului, fata mediala adegetului III, jumatatea palmara a fetelor axiale ale degetelor III §i IV, dH §i fatapalmara laterala a degetelor IV §i V.

Anatomia animaJeJor domestice 213

Zona ramurilor cutanate alen. ulnar. Cele doua ramificalii proximale (cranial a

§i caudal a) ale n. ulnar, impreuna cu ramura cutanata distala - n. dorsal al mainii §icu nervul palmar lateral culeg sensibilitatea de la 0 zona destul de intinsa, ce ocupafata mediala a antebratului pana la marginea posterioara a radiusului, jumatatealaterala a fetei posterioare a carpului, metacarpului §iin comun cu medianul, pe fatalaterala a degetului IV.

7.3.5. Zonele membrului pelvin

Dermatomerele extremitatilor pelvine la ovine apartin segmentelor spinale L3 ­L6 §i Sl - S3. Tot la acest capitol se descrie §i distributia ramurilor cutanate spinaleLl - L2, S4 - S5 §i Col - Co7.

Zona ramurilor cutanate dorsale ale nervilor lombari (nn.cluniali craniali). Nerviicutanati proveniti din ramurile dorsale lombare, dupa ce strabat m. iliospinal §i m.gluteu mijlociu, perforeaza fascia pe 0 linie ce une§te marginea libera a primelorapofize transverse lombare cu unghiuf medial al iliumului.

Delimitarea acestei zone este data de limita posterioara a zonei ramurilor dorsaletoracale, dorsal de linia apofizelor spinoase lombare, caudal de marginea anterioaraa m. biceps femural, iar ventral de linia orizontala ce marcheazajumatatea coapsei.

Zona ramurilor cutanate dorsale ale nervi lor sacrali (nn. cluniali mijlocii). Filetelecutanate ale ramurilor dorsale sacrale perforeaza fascia imediat sub spina sacraHi.

Limitele acestei zone sunt date dorsal de toata lungimea cuspidului lateral altuberozitatii ischiatice, cranial de limita caudala a zonei ramurilor lombare dorsale,iar ventral de 0 linie orizontala ce trece prinjumatatea coapsei.

Zona ramurilor cutanate ventrale ale primelor trei perechi lombare. Filetelecutanate ale ramurilor ventrale provenite de la segmentele LI (n. iliohipogastric))§i L2 (n. ilioinghinal), dupa ce perforeaza musculatura flancului, strabat fascia indreptul jumatatii coapsei §i se dirijeaza caudo-ventral spre pielea pliului iei. 0 mareparte din fibrele ramurilor ventrale ale celei de a doua perechi §i un numar res transde la prima, formeaza nervii inghinali care ies din cavitatea pelvina prin traiectulinghinal pentru a culege sensibilitatea de pe pielea scrotumului §i a preputului lamascul sau de la pielea mamelei la femela

Limitele acestei zone sunt date in regiunea flancului - dorsal de linia ce marcheazamarginea inferioara a zonei ramurilor ventrale toracale, caudal de linia ce une§tetuberozitatea ischiatica cu patela, iar ventral se intinde pana la linia medianacuprinzand §i toata zona pliului iei, a preputului, scrotului, sau a pielii mamelei lafemela.

Ramura lombara a celui de-al III - lea n. lombar, intarita de un filet apartinandlui L4, formeaza nervul cutanat femurallateral care, dupa ce strabate musculaturaabdominala, trece oblic peste marginea craniala a m. tensor al fasciei lata ins prefata laterala a patelei §i da radiatii care culeg sensibilitatea de la 0 zona redusa afetei mediale §i de la toata fata cranio-Iaterala a regiunii grasetului. Zona cutanata alui se intinde §i in regiunea insertiei proximale a m. extensor digital comun, limitainferioara venind in contact cu n. safen.

Zona ramurilor cutanate ale ultimelor trei perechi lombare

214

:>

Gabliel Predoi - Cristian BelLI

Fig. 7.11. Zonele senzitive la ovine

1. zona n. temporal supeIficial; 2. zona n. alveolomandibular (n. mental) ; 3. zona n.

infraorbital; 4. zona n. frontal; 5. zona n. zigomatic; 6. zona IT. dorsale cervicale; 7.zona IT. ventra Ie cervicale; 8. zona IT. dorsale toracale; 9. zona IT. ventrale toracale; 10.zona nn. lombari (c1uniali cranialj) ; 11. zona nn. sacrali (c1uniali mijlocij); 12. zona nn.coccigieni; 13. zona IT. n. iliohipogastric; 14. zona n. cUl1anat femural caudal; 15. zona

n. cutanat cranial al antebratului; 16. zona n. cutanat lateral al antebratului;17. zona n.

cutanat caudal al antebratului; 18. zona n. cutanat medial al antebratului; 19. zona n.

cutanat sural dorsal; 20. zona n. cutanat femurallateral; 21. Zona n. cutanat sural plantar;22. zona n. fibular; 23. zona n. safen; 24. zona n. plantari (din tibial).

Zona cutanaUi a n. safen are forma unui triunghi cu baza 1n adancitura dintrecoapsa ~i uger sau, la mascul, 1ntre coapsa ~i prepul, care ocupa aproape toata falamediaUi a coapsei, fala mediala a gambei, excluzand fala interna a corzii jaretului ~ijumatatea posterioara a felei mediale a articulaliei tarsiene. Varful triunghiului amintitcoboara pe fala mediala ajum5.talii proximale a metat~rsului 1ntre zonele n. plantarmedial ~i n. fibular superficial. Prin radialii fine ale ramurii craniale, n. safencolecteaza sensibilitatea ~i din regiunea dorsala a gambei, de la pielea de deasupram. fibularis tertius.

Zona cutanata a ramurilor venlrale ale primelor doua perechi de nervi sacraliZona cutanata a n. fibulari cuprinde: jumatatea distala a felei dorso-Iaterale a

gambei, fala dorso-Iaterala a tarsului, rala dorsala, cat ~i jumatalile craniale alefelelor 1nvecinate (laterala ~i mediala) ale metatarsului. De la bulet 1n jos, nervii

Anatomia animalelor domestice 215

fibulari, continuati cu nn. digitali dorsali, culeg sensibilitatea de pe fata anterioara,jumatatea dorso-mediala §i laterala a degetelor, cat §i de pe fata axiala a acestora,impreuna eu n. tibial.

Zona ramurilor cutanate ale n. tibial. Aparand subfascialla jumatatea coapsei

printre cele doua portiuni ale m. biceps, ramurile cutanate ale n. tibial, reprezentateprintr-un fascicul puternic de fibre, se dirijeaza cu cele mai multe radiatii in directieventral a pe suprafata m. biceps. Dezvoltarea acestor ramuri apare in detrimentulfibrelor cutanate ale n. cutanat [emural caudal §i n. cutanat sural dorsal care lipsescla aceasta specie.

Zona cutanata a acestor ramuri se intinde pe toata suprafata portiunii posterioarea bicepsului, continuandu-se caudal pe 0 zona restransa §i pe fata mediala a originiicorzii jaretului. Cranial, cuprinde 0 suprafata de 3 - 4 cm din portiunea anterioara am. biceps, venind in contact cu limita caudaHi a zonei nervului cutanat femurallateral. Ventral, se continua cu 0 zona ingusta injumatatea superioara a gambei, pesuprafata m. fibularis longus §i m. extensor propriu al degetului IV.

Zona n. cutanat sural plantar. Aparand sub fascie la originea tendonului tricepsuluisural, filetele acestui nerv culeg sensibilitatea de la jumatatea caudo-Iaterala a gambei,jaretului §i treimii proximale a fetei laterale a metatarsului. Pe fata mediala a gambeise intinde pe 0 suprafata de 1 - 2 cm2 la pielea ce acopera coarda jaretului §ituberozitatea calcaneeana.

Zona cutanata a n. tibial, reprezentata prin zona senziti va ann. plantari medial §ilateral, §i ann. digitali plantari comuni §i proprii ai degetelor III §i IV, ocupa pe fatamediala a gambei, suprafata m. flexor al degetului mare, in regiunea tarsi anajumatatea caudala a fetei interne a acesteia §i, apoi, pana la varful falangei a III-a seintinde pe fata plantara §i jumatatile caudo-Iaterala §i mediala a metatarsului §idegetelor principale. Prin n. digital comun plantar, el culege sensibilitatea §i de lafata axiala a degetelor, impreuna cu nn. fibulari.

Zona ramurilor cutanate ventrale ale ultimelor trei perechi sacrale. Dintre acestea,perechea cu cea mai intinsa zona este cea de a treia - n. pudend- care, inapoialigamentului sacrotuberos, emite 0 ramura cutanata proximala destinata sa ia subdependenta ei suprafata dispusa proximal zonei n. cutanat femural caudal ( n.clunialcaudal) §i 0 alta ramura cutanata distala trifurcata §i cu comportari diferite dupa sex.

Zona cutanata a n. pudend cuprinde pielea de deasupra portiunii car\1oase am.semitendinos, de la treimea proximal a §i mijlocie a m. semimembranos, pielea dintreimea proximala a fetei mediale a coapsei §i, in mod diferit, la mascul, culegesensibilitatea din regiunea perineala, preput §i corpul cavernos, iar la femela de lavulva, perineu §i mamela. Atat la mascul, cat §i la femela, zona nervului puderydprezinta interferente la nivelul preputului, scrotului, sau la nivelul pielii ugerului,cu zonele ramurilor ventrale ale segmentelor L2 §i L3, cat §i cu marginea dorsal a alimitei n. safen.

Zona ramurilor cutanate ale nn. coceigieni. Perforand fascia coccigiana abia in dreptulcelei de-a treia vertebre caudale, atat ramurile dorsale, cat §i cele ventrale, culegsensibilitatea de la pie1ea regiunii corespondente acestora, excluzand zona de la bazacozii care cade sub dependenta ramurilor dorsale ale ultimelor doua segmente sacrale.

216 Gabriel Predoi - Cristian Belu

7.4. CANIDE

7.4.1. Zonele cefalice

Fig. 7.12. Zonele senzitive cutanatecefalice la canidel-zona nervului frontal; 2-zonanervului zigomatico-temporal; 3-zonanervului infratrochlear; 4-zonanervului zigomatico-facial; 5-zonanervului infraorbitar; 6-zona nervi lormentonieri; 7-zona nervului temporalsuperficial; 8-zona nervi lor auriculariinterni; 9-zona nervului auricular mare;10- zona nervului occipital mare.

/6 '

5

Zona nervului frontal este restrfmsa §i corespunde treimii mijlocii a pleoapeisuperioare. Nervul poate fi bloc at pe marginea anterioara a apofizei zigomatice aosului frontal.

Zona nervului zigomatico-temporal corespunde extremitatii laterale a pleoapeisuperioare §i cutisului ce acoper'a regiunea parieto-temporala (suprafata mu§chiuluitemporal). Nervul poate fi blocat la marginea caudal a a ligametului orbitar.

Zona nervului zigomatic corespunde cutisului de pe jumatatea laterala a pleoapeiinferioare §i de pe suprafata laterala a arcadei zigomatice. Are ca loc de emergentamarginea superioara a arcadei zigomatice, imediat Inapoia orbitei.

Zona nervului infratrochlear este reprezentata de treimea rostrala a pleoapeisuperioare, jumatatea rostral a a pleoapei inferioare §i pielea regiunii adiacenteunghiului palpebral nazal (ce acopera regiunea maxilara). B]ocajul nervului serealizeaza pe conturul anterior al orbitei.

Zona nervului infraorbitar este vasta, reprezentaUi de pielea regiunii varfu]uinasului, buzei superioare, regiunii dorsale a nasu]ui §i infraorbitare. Blocajultrunchiului primar se realizeaza la nivelul gaurii infraorbitare.

Zona nervi lor mentonieri corespundebuzei inferioare, locurilc de eleqie fiindreprezentate de orificii]e mentoniere (2 sau3 la canide).

Zona nervu]ui temporal superficial(auriculo-temporal) este tot 0 zona Intinsa§i corespunde fetei latera]e a mu§chiu]uimaseter §iregiunii obrajilor, limitata ventralde marginea portiunii orizontale a ramuriimandibulei. Loco] de eleqie 11constituiemarginea caudala a treimii superioare aportiunii verticale a ramurii mandibu]are.

Zona nervi]or auriculari interni (dinfacial) este reprezentata de pielea ce acoperafata interna a conchiei auriculare. La canideexista trei nervi auriculari interni (anterior,mijlociu §i posterior). Locurile de electiesunt reprezentate de baza cornu]ui media]a] antitragusului, baza cartilajului auricular(scafei), sub tuberculul antihelixu]ui §i,respectiv, baza pilierului medial al helixului.

Anatomia animalelor domeslice 217

Zona nervului occipital mare (ramura dorsala a perechii a II-a cervicale)

corespunde pielii ce acopera treimea caudala a mu§chiului temporal §i fata extern a

§i mediala a bazei conchiei auriculare. Locul de eleqie se gasc§te pe creasta nucala,lateral de protuberanta occiptala externa.

Zona nervului auricular mare (ramura dorsala a perechii a II-a cervicaUi ventral a)

corespunde fetei externe (convexe) a cartilajului auricular. Locul de elcqie se gase§te

la marginea cranial a a aripii atlasului, caudal de marginea aboralii a glandei parotide.Zona nervului transvers al gatului (ramura ventral a a perechii a II-a cervicale

ventral e) corespunde spatiului intermandibular. Nervul poate fi abordat pc suprafata

venei jugulare, la locul de conf1uare a venei linguo-faciale (aproximativ la 3 - 4 cm

inapoia procesului angular al mandibulei).

7.4.2. Zonele cervicale

Zona ramurilor dorsale cervi calc este deservita de fasciculele mediale ale acestor

ramuri. Acestea perforeaza mu§chii intertransversari, se orienteaza dorsal, pentru a

perfora fascia cervical a superficiala pe partile laterale ale ligamentului nucal unde

apar subcutanat §i pot fi blocate. Zona corcspunde partii dorso-Iatcrale a gatului,

delimitata inferior aproximativ de 0 linie ce unc§te baza urechii cu unghiul cervical

al spctci.

II

6 I1__----- ....- -~---- ....

~I ', \

I 7 \J \ 9I I

f \'I'~ ~ \ •.•.I ,~II

5

," ...1""

" .." I

2 '",~ 3I ......•-\- -. - - - - -

J It II t

I 4 :I II \, II I

J ••••.•••••.•. I{ ',r\

Fig. 7.13. Zonele senzitive cutanate cervicale ~i ale trunchiului la canide

1-zona ramurilor dorsale cervicale; 2-zona rqmurilor ventrale cervicale; 3-zonaramurilor dorsale toracale; 4-zona ramurii dorsa lea celei de-a VI-a perechi de nervicervicali ?i a plexului intercosto-brahial; 5-zona ramurilor ventrale toracale; 6-zonaramurilor dorsale lombare; 8-zona ramurilor dorsale sacrale (51-52); 9-zona nervuluifemural caudal.

218 Gabriel Predoi - Clistian Be1u

Zona ramurilor ventrale cervicale este deservita de ramurile laterale, cutanate,

ale nervi lor cervicali III §i IV §i cuprinde pielea portiunii ventro-Iaterale a gatului(ventral de linia proceselor transverse cervicale), inclusiv pieleadin regiunea §antuluicervico-scapular, regiunea articulatiei scapulo-humerale §i prepectorala. RamuriIecutanate ale perechii a III-a de nervi cervi cali perforeaza mu§chiul cleido-brahiallajumatatea lui, iar cele ale perechii a IV -a, In §antul cervi co-scapular, la margineacaudala a mu§chiului cIeido-cervical.

7.4.3. Zonele trunchiului

Zona ramurilor dorsale toracale este deservita de fasciculele laterale ale aces tor

ramuri §i corespunde cu aproximatie treimii dorsale a peretelui toracal. Locul deeleqie II reprezinta 0 linie ce une§te unghiul toracal al spetei cu unghiul cranio­dorsal al fosei paralombare.

Zona ramurilor ventrale toracale este deservita de fasciculeIe cutanate lateralc

distale aIe nervi lor toracali respectivi §i cuprindc jumatatea ventro-laterala a pereteluitoracal. Pot fi blocate pe linia ce une§te spina iliaca ventro-craniana cu tuberozitateadeltoidiana.

Zona ramurilor dorsale lombare (nervii cluniali craniali) corespunde cuaproximatie regiunii lombare §i jumatatii craniaIe a coapsei, fiind deservita defasciculele nervoase laterale ale acestor ramuri. Ele se pot bloca pe linia ce unqteunghiul cranio-dorsal al fosei paralombare cu spina iliaca dorso-craniala.

Zona ramurilor ventrale lombare corespunde regiunii flancului, treimii cranialea regiunii coapsei §i fetei mediale a coapsei, fiind deservita de ramuri cutanate alenervilor ilio-hipogastrici, ilio-inghinal §i cutanat femurallateral, ramuri care au caloc de eleqie aceea§i linie ca §i ramurile ventrale toracale.

7.4.4. Zonele membrului toracic

Zona ramurii dorsale a celei de-a VI-a perechi de nervi cervi cali §i a plexuluiintercosto-brahial corespunde pielii ce acopera fata lateral a a spetei §i regiuneacaudaHi a bratului (tricipitaHi). Filetelc dorsale ale celei de-a VI-a perechi de nervicervicali pot fi blocate la marginca supelioara a spetei, iar cele ale plexului intercosto­brahial la jumatatea liniei tricipitalc ( ce unqte unghiul toracal al spetei cutubcrozitatea olccranului).

Zona ramurilor cutanate ale ncrvului axilar acopera fata cranio-latcrala a bratului,locul de eleqie constituindu-llimita inferioara a marginii caudale a portiunii caudalea mu§chiului deltoid. Ramurile cutanate ale ncrvului axilar (nervul cutanat cranialal bratului) are sub dependenta §i pieIea de pe fata anterioara a antcbratului, pana Inregiunca carpi ana.

Zona cutanata a nervului musculocutanat (nervul cutanat medial al antebratului)corcspunde treimii mijlocii a fetci mediale a antebratului. Locul de eleqie se gase§tc

Anatomia animalelor domestice 219

"• I \ ,\ IltLl+ 32 \ 1

l'3-+11 j -34

2

3

pe partea mediaHi a extrcmitalii proximale a

antebralului, pe fala mediala a inserliei

proximale a mu§chiului pronator rotund.Zona cutanata a nervului radiar (nervul

4 cutanat lateral al antebralului) corespunde

treimii mijlocii a felei laterale a antebralului,

precum §i regiunii dorso-mediale a carpului

§i acropodiului. Ramurile cutanate pot fi

blocate la extremitatea proximala a

ml1§chiului extensor carpo-radial.

Fig. 7.15. Zonele senzitive cutanate alemembrului pelvinl-zona nervului cutanat fernurallateral; 2­zona nervuluicutanat femural caudal; 3­zona nervului safen; 4-zona nervuluicutanat sural lateral; 5-zona nelvului cutantsural caudal; 6-zona nervului tibial; 7-zonanervului fibular superficial.

}. 1/\I "I 'tI I, ,

': 7 :t4I I, ,, ,\ ,, ,I I

~ J,,,,,

,,

:,

Ii

/I

1

Fig. 7.14. Zonele senzitive cutanateale membrului toracic

l-zona nervului rnusculocutanat; 2­zona nervului axilar; 3-nervul radiar;4-nervul ulnar; 5-zona nervuluimedian.

Zona cutanata a nervului ulnar

(nervul Cl1tanat caudal al antebratl1lui)corespunde felei caudale a

antebratului, regiunii palmare a

autopodiului, ultima regiune venind §isub dependenla filetelor cutanate din

nervul median. Locul de eleqie segase§te pe fata mediala a olecranului.

220 Gabriel Predoi - Cristian Belu

7.4.5. Zonele membrului pelvin

Zona cutanata a ramurilor dorsale ale nervilor sacrali I ~i II (nervii clunialimijlocii) corespunde jumaUitii caudale a crupei. Locul de electieil constituie 0 liniece une~te spina iliaca dorso-craniala cu baza cozii.

Zona cutanata a nervul ui cutanat femurallateral corespunde treimii anterioare ~imijlocii a fetei laterale a coapsei ~i regiunii patel are. Locul de eleqie se gase~te lalimita proximala a marginii craniale a coapsei, limita marcata de mu~chiul croitor.

Zona cutanata a nervului cutanat femural caudal (nervii cluniali caudali) estereprezentata de ariile cutanate ce integreaza zona tuberozitatii ischiatice, treimeapostero-Iaterala ~i marginea caudala a coapsei. Locul de eleqie II constituie partealatero-superioara a tuberozitatii ischiatice.

Zona cutanata a nervului fibular superficial corespunde regiunii craniale a gambei~i autopodiului. Locul de e1ectie se gase~te sub tuberozitatea laterala a tibiei, pe fatalaterala a extremitatii proximale a mu~chiului extensor digital lateral.

Zona cutanaUi a nervului cutanat sural lateral corespunde regiunii laterale agrasetului ~i treimii mijlocii a fetei lateralc a gambei. Blocajul nervului se poaterealiza la extremitatea distala a ~antului ce marcheaza limitadinlre ce1edoua portiuni(parame1ara ~i bicipitala) ale mu~chiului biceps femural.

Zo'na cutanata a nervului culanat sural caudal corespunde treimii postero-Iaterale~i fetei posterioare a regiunii gambiere. Locul de eleqie se gase~te la partea caudalaa extremitatii proximale a mu~chiului gastrocnemian lateral.

Zona cutanata a nervl1ll1itibial corespunde jl1matatii caudale (1aterala ~imediala)a autopodil1ll1i. Blocajul nervl1ll1ise poate realiza cranial de insertia pe ca1caneu acorzii jaretului.

Zona cutanata a nervull1i safen corespunde fetei mediale a gambei ~i aautopodil1lui. Locul de e1eqie II consliluie vfu"fultrigonull1i femural, unde nervuldevine subcl1tanat.

8. REGIUNILE COMERCIALE 51 ALE CARCA5EI,Regiunile comerciale sau de maceHirie se delimiteaza pe animalul viu §i cuprind

una sau mai multe regiuni de exterior din care sc obtin produse de maceHirie deaceea§i valoare comerciala.

Regiunile carcasei se delimitcaza pc carcasc §i permit tran§area carnii. Carcaselcse obtin dupa sacrificarea animalelor, jupuirea acestora, indepartarea capiWinii §ipicioarelor, dupa eviscerarea animalelor §i seqionarea corpului in plan sagitalmedian.

C5p5tfma cuprinde toate regiunile extrcmitatii cefalice, desprinderea de gatrealizandu-se prin seqionarea ligamentelor occipito-atloidiene.

Picioarele cuprind regiunile metapodiale §i acropodialc ale membrelor, deta§areafacandu-se la nivelul articulatiei carpo-metacarpiene §i tarso-metatarsiene.

AUlt capatana, cat §i picioareJe nu intra in componenta carcaselor.

8.1. REGIUNILE CARCASEI LA TAURINE

Carcasele obtinutc de la taurine sc pot tran§a in urmatoarelc regiuni de macclaric(fig. 8.1; fig.8.2):

Gatul cu junghetura §i salba cuprinde toate regiunile cervicale, avand ca bazaanatomica vertebrele ccrvicale. Limita craniala corespunde unui plan perpendicularpc gat ce trece prin articulatia occipito-atloidiana, iar limita caudala se situeaza la

Fig. 8.1. Regiunile comerciale la taurine1-capaFina; 2-gfttul eu junghetura?i salba; 3-greban; 4-spata; 5-antrieotul; 6-vrabioare;7-mu?ehi; 8-pulpa; 9-eoada; 10-blet fara fata; 11-blet eu fata; 12-eap de piept eumugure de piept; 13-piept; 14-fleiea; 15-rasol din fata eu eheie;16-rasol din spate elleheie;17-pieioare.

222 Gabliel Predoi - Clislian BelLI

Fig. 8.2. Regiunile carcasei la taurine

l-gatul eu junghetura ~i salba; 2-greban; 3-blet farafata; 4-blet eu fata; 5-antrieot; 6-vrabioara; 7­mu~ehi; 8-eoada; 9-pulpa; 10-eap de piept eumugure de piept; ll-piept; 12-fleica; 13-rasol din

fa!a eu eheie; 14-rasol din spate eu eheie; 15-spata.

nivelul planului ce unqte fata craniala a primei vertebre toracale Cll extremitatea

craniala a capului de piept. Cuprinde musculatura cervicala dorsala §i ventrala.

Grebanul, avand ca baza anatomica primcle patm vertebre toracale, impreuna

cu treimea proximala a coastelor I - IV, se incadreaza in regiunea de exterior

. omonima. Limitele craniala §i caudal a corespund planurilor perpendiculare pc linia

spinarii, duse la nivelul fetei terminale a primei vertebre dorsale §i fetei tcrminale

caudale a celei de a IV -a vertebra dorsala. Limitele ventrale des part treimea proximal a

de treimea mijlocie a coastelor. Cuprinde in principal treimea craniala a musculaturiiepisomei.

Antricotul cuprinde regiunea spinarii impreuna cu treimea proximal a a coastelor

aferente. Limita craniala corespunde planului dus intre vertebre1e a IV -a §i a V-adorsala, iar limita caudal a corcspunde planului dus printre vertebrele XI-XII dorsale.

Limita laterala este situata la nivelul planului ce desparte treimea proximala de

treimea mijlocie a coastelor. Cuprind, in principal, treimea mijlocie a musculaturiiepisomei.

Vrabioara are ca baza anatomica ultimile doua vertebre toracale §i vertebrelelombare. Limita craniala corespunde planului ce desparte vertebra a IX-a de vertebra

a XII-a toracala, iar limita caudal a planului ce trece prin unghiul coxal §i sacrat al

iliumului. Limita laterala se situeaza la nivelul varfurilor apofizelor transverse

lombare. Cuprinde treimea caudala a musculaturii episomei.

Mu§chiul se gase§te situat pe fata ventrala a regiunii lombare §i cuprinde mu§chiipsoa§i pana la insertia lor caudala. Nu are baza osoasa.

Pulpa grupeaza regiunile crupei (sacrata §i gluteana), regiunile femurale §i

regiunea caudala a grasetului. Are ca baza anatomica sacrumul, coxalul, femurul §i

rotula. Cuprinde musculatura bazinului, musculatura coapsei §i treimea proximal aa musculaturii gambei. Limita craniaUi une§te tuberculul coxal cu rotula, limita

caudala este marcata de punctul §i panta fesei, iar limita distala une§te varful rotuleicu baza corzii jaretului, trecandprintre extremitatea distala a

femurului §i extremitateaproximal a a tibiei.

Coada cuprinde baza cozii §i

regiunile caudale propriu-zise.Are ca baza anatomicil

vertebrele cocclglCne cu

musculatura aferenta, planul de

delimitare trecand printre ultima

vertebra sacral a §i primavertebra coccigiana.

Bletul fara fata cuprinde

treimea mi jlocie a primelor patm

coaste impreuna cu mu§chii

Anatomia animalelor domestice 223

Fig. 8.3. Regiunile comerciale la suinel-capa!ana; 2-eeafa; 3-antrieot eu coaste; 4-eotlet {antrieot faracoaste}; 5-mu~ehiule!; 6-pulpa; 7-piept; 8-fleica; 9-spata; 10­rasol din fa!a; ll-rasol din spate;12-pieioare.

aferenti. Este acoperit de spata. Limita craniaUi §icaudala prelungesc ventrallimitelerespective ale regiunii grebanului.

Bletul eu fata cuprinde treimea mijlocie a coastelor V-XI, cu mu§chii aferenti.Nu este acoperit de spata. Limita cranial a este marcata de marginea craniala a coasteia V-a, iar cea caudala de marginca caudala a coastei a XI-a.

Capul de piept cu mugurele de piept are ca baza imatomic5. primele cincisternebre impreuna cu treimea distala a coastelor respective, ce marcheaza limitadorsala a rcgiunii. Limita craniaUi trece prin apendicele tra§elian, iar limita caudaUieste reprezentaUi de planul ce desparte sternebra a V-a de a VI -a. Cupri nde inprincipal insertia sternal a a mu§chilor pectorali §iinsertia caudala a mu§chilor sterno­cefalic §i sterno-tiroidian.

Pieptul are ca baza anatomic5. ultimile doua sternebre §i treimea distla a coastelorV-XI, limitele craniale §i acudale fiind marc ate de marginile coastelor respective.Limita dosala desparte treimea distala a acestor coaste de treimea lor mijlocie.Cuprinde mu§chii peretelui costal §i insertiile craniale ale mu§chilor abdominaliinferiori.

Fleica are ca baza anatomic5. treimea mijlocie §i distala a ultimelor doua coasteimpreuna cu musculatura abdominala inferioara. Corespunde regiunilor t1ancului§i ombilicala. Limita craniala se ana la nivelul planului dus printre vertebrele XI §iXII dorsale, iar limita caudala une§te tuberculul coxal cu rotula.

Spata cuprinde regiunile scapulare §i regiunea tricipitala, dupa deta§area lor decarcasa. Are ca baza anatomica spata impreuna cu musculatura aferenta §imusculatura brahiala caudala.

Rasolul din fata eu eheie, inclusiv rasolul nemtesc cuprinde regiunea humerala,antebrahiala §i carpiana. Are ca baza anatomica humerusul, radius §i ulna, precum§i osele carpiene. Limita proximal a corespunde articulatiei scapulo-humerale, iar

cea distala trece prinarticulatia carpo­metacarpi ana.Cuprinde muscula­tura craniala a bra­

tului §i musculaturaantebrahila.

Rasolul din spa­te eu eheie cuprinderegiunile gambiera§i tarsi ana. Limitaproximala trece prinarticulalia femuro­tibiala, curbandu-secaudo-ventral sprebaza corziijaretului,

224 Gahriel Predoi - Crjstjan BelLI

iar limita distaHi trece prin articulatia tarso-metatarsiana. Cuprinde musculaturacraniaUl a gambei ~i treimea mijlocic ~i distaHl a musculaturii gambiere distale .

.~ira sau coloana vertebral a rezulta dupa deta~area museulaturii perirahidiene~i cuprinde apofizele spinoase a vertebrclor din regiunea antricotului ~ivrabioarelor.

8.2. REGIUNllE CARCASEllA SUINE

Regiunile earcasei la suine sunt reprezentate de (fig. 8.3; fig. 8.4):Ceafa corespunde rcgiunilor cervicale dorsale §i mijlocii §i euprinde masa

musculaturi i cerviea1e.

Antricotul cu coasta euprinde regiunile grebanului, spinarii §ijumaUltii dorsaleale eoastelor. Contine jumatatea eraniala a museu1aturii episomci.

Antricotul fara coasta euprinde regiunea lombara §i conline In principaljumi1tatea caudali1 a musculaturii episomei.

Mu§chiuletul euprinde mu§ehii psoa~i. Se Intinde pc fata ventrali1 a regiuniilombarc, prelungindu-se caudo-ventral spre gatul iliumului.

Pieptul cupruinde rcgiunile prestcrnali1, sternali1, xifoidiana ~ijumatatea cranialaa regiunii ombilicale, 'impreuna eu jumatalile distale ale coasle1or. Conlinemuseulatura cervical a inferioara, musculatura pectoral a ~i insertiile craniale alemu§chilor abdom:inali ventrali.

Fleica cuprinde numai formaliunile musculare din regiunea t1ancului §ijumatateacaudaHi din regiunea ombilieala. Limitele craniale §i caudale prelungesc ventrallimitele omonimc ale regiunii cotletului.

Spata corespunde regiunilor scapulare, tricipitala, humera1a ~ia cotului. Cuprindemusclliatura scapulara, brahiala ~i inserlia proximala a mu§chilor antebrahiali.

Pulpa (~unca sau jambonul) grupeaza regiunile crupci, coapsei ~i grasetului.Cuprinde musculatura bazinului, coapsei ~iinsertia proximaHi a muscu1aturii gambei.

Rasolul din fata corespunde regiunii antebrahiale, avand limita proximaHi lanivelul articulatiei cotului, iar cea distala 1anive1ul articu]atiei antebrahio-carpiana.

Rasolul din spate corespunde regiunii gambiere §i regiunii jaretului. Limite1eproximaHi ~i distala sunt situate la nive1ul articulatiei grasetului ~i respectiv aarticulaliei tarso-metatarsienc.

8.3. REGIUNllE CARCASEI LA OVINE

Carcasa la ovine se poate tran§a In urmatoarele regiuni:Gatul, lipsit de salM, cuprindc muculatura cerviea\i'l aferenta vertebrelor

eervicale.

Antricotul I cuprinde regiunea spinarii §i jumatatea proximala a coastelor cuexceptia ultimei. Cuprinde musculatura episomei.

Antricotul II corespunde regiunii lombare §i ultimei coaste. Cuprinde mu~chiiepisomei, mu§chii psoa§i §i jumatatea dorsala a mu§chilor abdominali superiori.

Anatomia animalelor domestice

Fig. 8.4. Regiunile carcasei la suine1-ceafa; 2-antrieot eu coaste; 3-cotlet; 4-mu~ehiule!;5-pulpa; 6-spata; 7-piept; 8-fleica; 9-rasol din fa!a; 10­rasol din spate.

225

Pulpa sau jigoul

cuprinde regiunile crupei §i

coapsei pana 1a ni vel ul

planului ce trece prin

articulatia femuro-tibiala.

Spata se poate tran§aseparat sau impreuna cu

coastele pe care Ie acopera

cuprinzand mu§chii spetei §i

mu§chii bratului.

Capul de piept cuprinde

jumatatea ventrala a

coastelor sternale impreuna

cu jumatatea craniala asternului.

Pieptul cuprinde

j umatatea caudal a a

sternului impreuna cujumatatea ventrala a coastelor asterna1e.

Fleica cuprinde jumatatea ventrala a musculaturii abdominale ventro-Iaterale,fiind lipsiHi de formatiuni osoase.

4 I 5

8 I 9

Fig. 8.5. Regiunile comerciale la ovine1-capa!ana; 2-gat; 3-spata; 4-antricot I; 5- antricot II; 6-jigou (pulpa); 7-eap de piept;8-piept; 9-fleica; 1O-rasol din fa!a; 11-rasol din spate; 12- picioare.

226

6

Gabriel Predoi - Cristian Belu

Fig. 8.6. Regiunile carcasei la ovinel-gat; 2-spata; 3-antricot I; 4-antricot II; 5-jigou (pulpal; 6- coada; 7-cap de piept; 8­piept; 9-fleica; 1O-rasol din fala; 11- rasol din spate.

Rasoalele (din fata §i din spate) sunt similare celor de la taurine, de§i in macelariinu se vand separate ci impreuna cu regiunile proximale lor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Barone, R. et col.: Atlas d' anatomie du lapin. Ed. Masson, Paris, 1973.2. Barone, R.: Anatomie comparee des mammiferes domestiques - Tome 5Angiologie. Ed. Vigot, Paris, 1996.3. BourdeIIe, E.: Anatomie regionale des animaux domestiques, vol. I - III.,Ed. 1.B. Bailliere et fils, Paris, 1920.

4. Constantinescu, Gh. M.: Curs de anatomie comparativii, vol. I - IV. LA.,Timi§oara, 1971, 1974.5. Constantinescu, Gh.M., Radu, c., Palicica, R.: Anatomia topogra.[icii a

mamiferelordomestice, Ed. FacIa, Timi§oara, 1982.6. Constantinescu, Gh. M.: Clinical Dissection Guide for Large Animals,Mosby Year Book, St. Louis, Missouri, 1991.7. Cotofan, V.: Anatomia topograficii a animalelor domestice, vol. I - II.LA., Ia§i, 1975.8. Cotofan, V., Palicica, R., Valentina Hritcu, Enciu, V.: Anatomia animalelordomestice, Vol. I., Ed. Orizonturi universitare, Timi§oara, 1999.9. Cotofan, V., Palicica, R., Valentina Hritcu, Carmen Ganta, Enciu, V.:Anatomia animaleJor domestice, Vol. III., Ed. Orizonturi universitare,Timi§oara,2000.10. Dobberstein, I. Lehrbuch der vergeleichenden Anatomie der Haustiere,S. Hizel Verlag, Berlin, 1961.11. Ellenberger,W.,Baum, A.: Handbuch der vergeleichenden Anatomie derHaustiere, Springer Verlag, Berlin, 1943.12. Ghetie, V., Pa§tea, E., Riga, I.: Atlas de anatomie comparatii, vol. I, Ed.Agrosilvica, Bucure§ti, 1953.13. Ghetie, V., Pa§tea, E., Riga, I.: Anatomia topografJcii a calului, Ed.Agrosilvica, Bucure§ti, 1955.14. Ghetie; V., Pa§tea, E.: Ghid de lucriiIi practice in anatomia comparalivii,vol. I - III., Lito. LA.N.B., 1952.

15. Ghetie, V., Pa§tea, E.: Atlas de anatomie comparatii, vol. II., Ed.Agrosilvica, Bucure§ti, 1958.16. Ghetie, V. §.a.: Anatomia animalelor domestice, Ed. Didactica §iPedagogica, Bucure§ti, 1967.17. Ghetie, V., Hillebrand, A.: Anatomi a animalelor domestice. Aparatullocomotor, Ed. Academiei Romane, Bucure§ti, 1971.18. Ivanov, S. V.: Anatomia crupnogo scota, LM.S.S., Moskva, 1950.19. Koch, T.: Lehrbuch der veteIiniiranatomie, Band. I., Ed. Fischer Verlag,lena, 1960.

20. Kovacs Gyula: Htizitillatok anatomjtinate atlassza, Mezogazdasagi Kiad6,Budapest, 1965.

228 Gabriel Predoi - Cristian Belu

21. Lesbre, F. X.: Precis d' anatomie comparee des animaux domestiques,Tom I - II., J. B. Bailliere et fils, Paris, 1923.22. McClaure; Dallman, R., Mark, J., Garret, J., Phillip, D.: Cat Anatomy,

Lea Febiger, Philadelphia, 1973.23. Montane, L., Bourdelle, E.: Anatomie regionale des animaux domestiques,vol. I - IlL, J.B. BailJiere et fils, Paris, 1971 - 1973.

24. Mure§an, E., Duca, c., Coman, I.: Curs de anatomie, histologie,

embriologie - parte a I - II., A. M. D. L A. Cluj-Napoca, 1976.25. Murqan, E., Georoceanu, P., Miclea, M., Popovici, I.: Anatomiaanimalelordomestice, vol. I - II. A. M. D. L A. Cluj-Napoca, 1976.26. Navez, 0.: Precis d' anatomie topographique du cheval, Imp. G. Bothy,Buxelles, 1921.

27. Neil, D., May, I.: The Anatomy of the Sheep, Wilke et co., Melbourne,1964.

28. Nicolescu,V., Opri§escu, P., BaHinescu, Fl., Truica Zamfira: ContIibuJii

asupra delimitiiIii topografice a zone1or senzilive cutanate 1a oaie, Lucr. §t.seria C - XII, LA.N.B., Bucure§ti, 1970.29. Nickel, R., Schum mer, A., Seiferle, E.: Lehrbuch der Anatomie der

Haustiere, Band I - II., Ed. Paul Parey, Berlin, 1960.30. Nickel, R.,Schummer, A., Seiferle, E.: The Viscera of the Domestic

Mammals (Second revised edition), Verlag Paul Parey - Springer Verlag,Berlin - Hamburg - New York - Heidelberg, 1979.31. Pa§tea, E.: Contributions a l' etude macro-topographiquedes vaisseaux etned's circumhypophysaires chez Ie boeuf: Anatom. Anz., 123/1968.32. Pa§tea, E. §.a.: Les vaisseaux eUes ned'sde1a zonehypothalamique chez1e boeuf, Arch. d'imatomie, Paris, 1967.33. Pa§tea, E.: Anatomia, histologia §i embriologia animale10r domestice,

vol. I - II., Lito. A.M.D. LA.N.B., Bucure§ti, 1971.34. Pa§tea, E., Mure§ianu, E., Constantinescu, Gh. M., Cotofan, V.: Anatomiacomparativii §i topograficii a anima1elor domestice, Ed. Didactica §iPedagogica, Bucure§ti, 1978.35. Pa§tea, E. §.a.: Anatomia comparatii a animale1ordomestice, vol. I - II,Ed. Didactica §i Pedagogica, Bucure§ti, 1985.36. Pa§tea, E., Nicolescu, V., Cornilil, N., Predoi, G.: Variabi1itatea

moIfofuncJionalii a mu§chilor stemocefalic §i brahiocefali£ 1a mamifere1edomestice, Simp. National de Anatomie, USSM, Cluj-Napoca, 30-31 mai1988.

37. Popescu, P.: Atlas der topographischen Anatomie der Haustiere, vol. 1­III, Ed. Fischer Verlag, Jena, 1963.38. Popovici, I, Damian, A., Popovici, N. c.: Anatomie comparatii -SistemulNervos, Ed. "Genesis", Cluj - Napoca, 1994.

Anatomia animaJeJor domestice 229

39. Popovici, I, Damian, A., Papuc, 1., Elisabeta Cristea, Popovici, N. c.,loana Daniela Chirilean: Anatomie comparata - Osteologia, artrologia,

miologia(edifia a III-a), Ed. "Genesis", Cluj - Napoca, 1995.40. Popovici, 1., Popovici, N. c., Damian, A., Papuc, 1., loana Chirilean,Elisabeta Cristea: Anatomie comparata -Analizatorii (organeJede simf), Ed."Genesis", Cluj - Napoca, 1996.41. Predoi, G. §.a.: Anatomia animalelor domestice, vol. 1., Lito. USAMVBucure§ti, 1997.42. Predoi, G. §.a.: Anatomia comparata ~itopografjcif.a animalelordomestice(Angiologie, neurologie, Olganede simf), Lito. AMC - USAMV, Bucure§ti,1999.

43. Predoi, G.: Anatomia comparata ~i topografica a animalelor domeslice

(Analomia topogra.lica), Ed. Casa Cartii de ~tiinta, Cluj - Napoca, 1999.44. Schwarze, E.: Kompendium der Velelinaranalomie, Band I - V., Ed.Gustav Fischer Verlag, Jena, 1960.45. Schwarze, E., Schroder, L.: Kompendium der GefJiigelanatomie, Ed.Gustav Fischer Verlag, Jena, 1972.46. Sisson, S., Grossman, J. D.: The Anatomy of the Domestic Animals, Ed.Saunders Camp., Philadelphia - London, 1954.47. Tagand, R., Barone, R.: Anatomie des equides domestiques, tom III, Lyon,Ecole Vet., 1964.

48. Zimmermann, A.: Haziallatok analomjanak, Budapest, 1942.

~~IINU SE TIMBREAZA I

CORESPONDENT ARASPUNS •

C.R.SETAXEAZA

LADESTINATIE

"""

TALON DE COMANDAD;PUnl~lit~lon~1dec~andA~ compl~tat,in c;8mal. a-~ropl~t~cutle p~~taIA!

~U l\VETI NE.YOIE)E 121MBRUI::' •TAL.:ONULPO~ATEFI ~oTOcb;RIAT!

EX P E D IT 0 R: (vA RUGAM sA COMPLETAfi CAT MAl CITET POSIBIL)

Nume ~iadresa (persoana fizica):

Telefon:

Nume ~iadresa (~coala, firma, institutie):

Telefon:

Nume persoana de contact:

Plata va fi efectuata de:

01 (persoana fizica) o (~coala, firma, institutie)

E D I T U R I L E ·AL., L

BUCURE$TI, O.P. ·12, C.P. 107PLATA SE VA FACE RAMBURS (LA PRIMIREA COLETULUI PO~TA~).TAXELE PO~TALE DE EXPEDITIE SUNT SUPORTATE DE EDITURA.

Cod Titlu / Autor

MEDICINA.VETERINARA.

Pre!Nr. ex.c:om.

1585ANI MALE DE LABORATOR

Elena Ciudin, Dan Marinescu 39000 lei

1586BAZELE PATOLOGIEI MEDICALE A ANlMALELOR - vol. II

Sabin Ghergariu49000 lei

1587COMPENDIU DE URGENTE MEDICALE,CHIRURGICALE ~I OBSTETRICA.-GINECOLOGIE LA ANlMALESabin Ghergariu, Vladimir Capalfma, Traian Enache

129000 lei

1955MANUAL DE LAB ORATOR CLINIC VETERINAR

Sabin Ghergariu, Alexandru Pop, Laszlo Kadar, Marina Spinu 99000 lei

1589MEDICINA LEGALA. VETERINAAA - vol. I

Traian Enache, loan Paul, Ovidiu Popescu,Vasile Stanescu, Ion lordache

149000 lei

1590MEDICINA LEGALA. VETERINAAA - vol. II

Traian Enache, Ovidiu Popescu99000 lei

2798

2418

MORFOLOGIA MICROSCOPICA. A ANlMALELOR DOMESTICE

(CU ELEMENTE DE EMBRIOLOGIE) - vol. I - Nicolae Comila

SEMIOLOGIE MEDICALA. VETERINAAA

Viorel-Vasile Popa

199000 lei

119 000 lei

Ciirlile Editurilor ALL pot fi giisite in releaualibriiriilor de stat §i particulare.

in Bucure§ti, Editurile ALL posedii un lanI propriu de libriirii:

Sg-ada 10,n Br~otanu, nr.11 u

(langa hot~iul CENTRAL)

in' Iitdnta.Colegil,Jui national GHEORGHE LAZARBulevardul R'egin@:'Elisabeta, nr.\48

(INtRAREA EJ.EVILQ~, &mSg-adaiSChitu M"agureanu)

ALL

~.LIBRARIA .ALL DEJ.A'-PARTERUL SEDIULUI CENTRAL!c, f \ " _

D~scl1isa,:cte luni,pana;.\'ineri;lntre orele 9 ~i 17, in Bd. Timi~oara nr. 58, sector 6

(int!area di'l,J;tanga) tel. (01) 402 26 14 • autobuz:137 • tramvaie: 8, 35, 42, 47 ~i 48~ ~ --NUMAI IN ACEASTA LIBRARIE, ORICE CARTE ALL

COSTA CD 20% MAl PUfIN!

L Bulevardul Mihail Kogalnic:eanu nr. 36-46; Tel.: (OJ) ;n5 71"'87/ mt. 169AL (in indnta Universlta!ii Buc:ure§t1, Fac:ultat~a .d!l Drept, vizavi'de sec:r'etariate)

TOTALL Bulevar,gull. C:Bratianu, nr. 42 (vizavl'de magazlnul Cocor)

REGALLA f1 Strada Ion CamphteLlU, nr; 5, (in z"OD,,: Piete,i Unlversititii)

j' "\~ ", ,..• ,.~, ~j , \ "~ ' ~"- >:/­Strada Ac:ademiei, nr. 7

(viz~vI de didirea Unlver~itatii, I,nq-area in Fac:ultatea de matematlc:i)

Editurile ALLI§i rezerva dreptul de a face modificari asupra preturilor mentionate I