Anato II,II-Partea 1

7/31/2019 Anato II,II-Partea 1

1/13

SUBIECTE ANATO II

1. Cerebelul configuratie externa, asezare, raporturiCerebelul este considerat centrul moderator al activitatii musculare.

Asezare: cerebelul se gaseste in fosa posterioara a craniului, inferior de cortul

cerebelului si posterior de bulb si punte, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului 4.Cerebelul se sprijina postrior pe fosele cerebeloase ale occipitalului.

Forma: cerebelul are forma de fluture; el este format din 2 emisfere si vermis. In

ansamblu i se descriu 2 fete, una superioara si una inferioara. Fata inferioara prezinta

median o adancitura in care se gaseste vermisul. La limita dintre cele 2 fete, posterior, segaseste un sant care se numeste marele sant circumferential sau fisura orizontala.

Pe suprafata cerebelului exista santuri mai mici care il impart in lame sau folii, si

santuri mai largi care se numesc fisuri.Filogenetic este impartit in 3 parti: arhicerebel (aparut la pesti), paleocerebel (aparut

la amfibieni), neocerebel (aparut la primate si la om).

Aceste parti sunt considerate lobi: arhicerebelul este lobul floculonodular,paleocerebelul este lobul anterior, neocerebelul este lobul posterior.

La limita dintre partile cerebelului exista fisuri:

a) Fisura primara este intre paleocerebel si neocerebel si se gaseste pe fata

superioara a cerebeluluib) Fisura postero-laterala este intre arhicerebel si neocerebel si se gaseste pe fata

inferioara a cerebelului.

2. Lobatia si lobulatia cerebeluluiFilogenetic este impartit in 3 parti: arhicerebel (aparut la pesti), paleocerebel (aparut

la amfibieni), neocerebel (aparut la primate si la om).

Aceste parti sunt considerate lobi: arhicerebelul este lobul floculonodular,

paleocerebelul este lobul anterior, neocerebelul este lobul posterior.La limita dintre partile cerebelului exista fisuri:

a) Fisura primara este intre paleocerebel si neocerebel si se gaseste pe fata

superioara a cerebelului

b) Fisura postero-laterala este intre arhicerebel si neocerebel si se gaseste pe fatainferioara a cerebelului.

Fiecare lob este format din lobuli, atat pe vermis cat si pe emisferele cerebrale.

Lobulii vermisului C culmen; P piranusL lingula; U uvula

Lc lobul central; N nodulus

D decliveF folium


2/13

T tuber

PC paleocerebel

NC neocerebelAC arhicerebel

FS fisura superioara

FO fisura orizontalaFPL fisura posterolaterala

Lobulii emisferelor FL fraul lingulei

ALC aripioara lobului centralP patrulater

S simplex

SS semilunar superior

Si semilunar inferiorBV biventer

T tonsila

F floculus

6. Scoarta cerebeloasaScoarta cerebeloasa este dispusa la suprafata si este uniforma (aceeasi structura la

orice nivel). Ea are 3 straturi de la suprafata in profunzime.

1) Stratul molecular cu rol in asociatie, este format din celule nervoase stelate,celule nervoase cu cosulete, fibre si nevroglii.

Dendritele celulelor fac sinapsa cu fibre paralele (care sunt axonii celulelor granulare

din stratul granular) si cu fibre agatatoare (fibre reticulo-cerebeloase si putine fibre ponto-cerebeloase si oligo-cerebeloase).

Axonii celulelor fac sinapsa cu dendritele celulelor Purkinje din stratul intermediar.

Componenta fibrilara este reprezentata de fibre paralele si fibre agatatoare.Nevrogliile sunt reprezentate de microglii, celule gliale Bergman (care formeaza

membrana limitanta externa), nevroglii multipenate Fananas.

2) Stratul intermediar are rol efector si este format din celule Purkinje (aproximativ

15 milioane), asezate pe un singur rand. Aceste celule au forma de butelie si sunt asezate cubaza spre stratul granular.

Dendritele celulelor ajung in stratul molecular, unde fac sinapsa cu fibre paralele, cu

fibre agatatoare, cu axonii celulelor stelate si cu axonii celulelor cu cosulete.3) Stratul granular are rol receptor si este alcatuit din celule, fibre si nevroglii.

Componenta celulara este alcatuita din:

A. Celule Golgi sunt cele mai mari din scoarta cerebeloasa, dendritele lor ajung in

stratul molecular unde fac sinapsa cu fibrele paralele. Corpul celular face sinapsa cu fibreleagatatoare si muschioase. Axonul face sinapsa cu dendritele celulelor granulare.

B. Celule granulare sunt cele mai mici celule nervoase din nevrax (sunt

aproximativ 100-150 de miliarde). Axonii lor merg spre stratul molecular unde se ramificain "T", formand fibrele paralele care fac sinapsa cu celulele stelate, cele cu cosulete,

celulele Purkinje si celulele Golgi. Dendritele lor fac sinapsa cu axonii celulelor Golgi, cu

fibrele agatatoare si cu cele muschioase.Componenta fibrilara este alcatuita din :


3/13

A. Fibre agatatoare

B. Fibre muschioase, care reprezinta restul aferentelor cerebelului. O fibra

muschioasa prezinta pe traiectul ei pana la 40 de ingrosari unde fac sinapsa dendritelecelulelor granulare (pana la 20 de celule pentru fiecare ingrosare). Aceasta ingrosare este

lipsita de teaca de mielina si formeaza cu dendritele celulelor granulare un glomerul

cerebelos.Nevrogliile sunt mai numeroase si sunt reprezentate in special de celule gliale

Bergman si nevroglii multipenate Fananas.

Centrul alb este constituit din fibre aferente si eferente, la care se adauga fibrele proprii deasociatie ce unesc foliile si lobii cerebelosi. Medial si ventral, in dreptul acoperisului

ventriculului 4, centrul alb se despica in 2 lame: valul medular superior si cel inferior.

8. Nucleii cerebelosiNucleii cerebelosi ocupa o pozitie centrala, fiind inconjurati de substanta alba, care

intre nuclei si scoarta formeaza centrul alb.Acesti nuclei se impart in 3 grupe:

1) Nucleii fastigiali se gasesc la nivelul vermisului sau tavanului ventriculului 4, siapartin arhicerebelului.

2) Nucleii globos si emboliform (nucleul interpozitus la pasari) se gasesc la limita

dintre vermis si emisfera cerebeloasa, si in hilul nucleului dintat.3) Nucleul dintat are forma olivei principale bulbare, cu hilul orientat postero-

medial, si apartine neocerebelului.

Nucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebelului, si din ei pleacatoate eferentele.

9. Aferentele cerebeluluiDupa ce dau colaterale nucleilor cerebelosi ajung in scoarta cerebeloasa ca fibre

agatatoare si muschioase. In general aferentele sunt activatoare pe celulele scoartei.Stratul granular primeste majoritatea aferentelor, de aici informatiile merg spre

stratul molecular asociativ, iar statia finala a impulsurilor aferente sunt celulele Purkinje.

Axonii celulelor Purkinje parasesc scoarta si ajung la nucleii intracerebelosi, avand

efect inhibitor pe ei. Deci singura legatura dintre scoarta si nuclei sunt axonii celulelorPurkinje.

Aferentele sunt de 2 tipuri:

1) Aferente directe: -> fibre vestibulo-cerebeloase spre arhicerebel (ajung prinpedunculii cerebelosi inferiori)

-> fibre spino-cerebeloase anterioare si posterioare spre

paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori si superiori)


4/13

-> fibre cuneo-cerebeloase spre paleocerebel (ajung prin

pedunculii cerebelosi inferiori)

-> fibre trigemino-cerebeloase de la nucleul tractuluimezencefalic al nervului trigemen spre paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi

superiori si valul medular superior)

-> fibre tecto-cerebeloase cu informatii acustice si optice de lacoliculii cvadrigemeni spre neocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul

medular superior)

2) Aferente indirecte: -> fibre cortico-reticulo-cerebeloase spre paleocerebel-> fibre cortico-ponto-cerebeloase spre paleocerebel

-> ibre cortico-arcuato-cerebeloase spre paleocerebel

-> fibre cortico-olivo-cerebeloase spre neocerebel

Aceste fibre reprezinta majoritatea fibrelor muschioase si o mica parte din fibreleagatatoare

10. Eferentele cerebeluluiPornesc de la nucleii cerebelosi astfel:-> de la nucleul dintat la nucleii ventral antero-lateral si ventral intermedio-lateral din

talamus, la nucleul rosu si complexul olivar. Toate aceste eferente sunt incrucisate si

apartin neocerebelului.-> de la nucleii globos si emboliform care apartin paleocerebelului spre nucleul rosu,

prin fibre incrucisate care in traiectul lor spre maduva (fibre rubrospinale) sunt in

continuare incrucisate => dubla decusatie-> de la nucleii fastigiali care apartin arhicerebelului pleaca 2 tipuri de eferente:

1) Fibre cerebelo-vestibulare directe care ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori la

nucleii vestibulari2) Fibre cerebelo-vestibulare indirecte incrucisate care merg prin fasciculul uncinat la

nucleii vestibulari, trecand si prin pedunculii cerebelosi superiori. Acest fascicul mai

contine si fibre aferente ale arhicerebelului spre nucleii reticulari median si paralateral.

14. Talamus topografie, nucleiTalamusul este format din 2 mase nucleare (dreapta si stanga), situate de o parte si de

alta a ventriculului 3.

Sunt 2 mase de substanta cenusie despartite de lamele medulare ale talamusului

(substanta alba): lama medulara interna si lama medulara externa care este mai mica si segaseste la periferia talamusului.

Nucleii talamici sunt impartiti in mai multe grupe:

nucleii anteriori nucleii mediali

nucleii laterali

nucleii ventrali nucleii intralaminari se gasesc in grosimea lamei medulare interne


5/13

nucleii liniei mediane se gasesc intre nucleii talamici si ependim

nucleul reticular talamic se gaseste intre lama medulara externa si capsula

internaNucleii sunt clasificati in 3 categorii:

a) Nuclei cu conexiuni specifice (R) de releu

nucleii: anteriori, ventrali posteriori, corpii geniculatib) Nuclei de asociatie specifici (A)

nucleii: liniei mediane, reticular

c) Nuclei cu conexiuni subcorticale (SC) sau nuclei cu proiectie corticala difuza (D) nucleul ventral anterior, nucleul reticular si o parte din nucleii intralaminari.

15. Talamus nucleii anteriori1. Nucleii anteriori (R)

se gasesc in bifurcatia lamei medulare interne

exista 3 subgrupe: ventral medial si dorsal primesc ca aferente principale fasciculul mamilo-talamic si fibre corticale

eferente: spre cortexul din girus cinguli, spre ariile 23,24,32, prin bratul anterior alcapsulei albe interne; spre nucleii habenulari prin stria medularis

sunt centru de legatura intre hipocamp si sistemul limbic, si sunt inclusi in

circuitul limbic descris de Papez sindromul Korsakov se datoreaza lezarii tractului mamilo-talamic, care duce la

pierderea memoriei recente

16. Talamus nucleii mediali2. Nucleii mediali

Nucleul dorso-medial are 2 parti:

a) o parte magnocelulara (SC)

b) o parte parvocelulara care se gaseste posterior (A) eferente: in regiunea preoptica, spre cortexul orbitofrontal, ariile 10-40

are conexiuni cu alti nuclei talamici (intralaminari laterali si ai liniei mediane)

este considerat releul dintre hipotalamus si cortex orbitofrontal are rol in integrarea informatiilor somatice, viscerale, olfactive, in legatura cu

tonusul afectiv

are roluri afective si in determinarea personalitatii

poate da tulburari comportamentale in tumori de lob frontal


6/13

17. Talamus nucleii liniei mediane, nucleii intralaminari3. Nucleii liniei mediane sunt 4 grupe: paramedian, paraventricular, reuniens, romboid.

Nucleul reuniens la nivelul sau are loc adezio intertalamica, unde nu se

schimba fibre intre nuclei

au in structura celule asemanatoare cu neuronii vegetativi au conexiuni cu: nucleii intralaminari, nucleul dorsal-medial, hipotalamus, cortex

prepiriform

au rol in coordonarea functiei vegetative4. Nucleii intralaminari (SC)

cel mai important nucleu este nucleul centro-median sau Lewis

mai exista 4 grupe: nucleul central-lateral, central medial, paracentral siparafascicular

au rol in interconectarea nucleilor talamici, in reactia de trezire

aferente: de la formatia reticulata, de la nucleul emboliform si de la sistemul

reticulat activator ascendent (SRAA)

eferente: prin corpul striat spre arii motorii din cortex

18. Talamus nuclei laterali5. Nucleii laterali (posterior si dorsal) au conexiuni cu cortexul parietal si cu alte grupe talamice: nucleii ventrali si

mediali.

Nucleul pulvinar: aferente: caile sensibilitatii generale si caile optice, si au proiectii in ariile

occipitale si in cortexul parietal (ariile 5 si 7)

roluri: medierea unor informatii vizuale ce ocolesc corpii geniculati, controluloculomotor, al vorbirii, perceptia durerii cronice

19. Talamus nuclei ventrali6. Nucleii ventrali

a) Nucleul ventral anterior (SC/D) aferente: de la nucleii bazali (corpii striati), nucleul centromedian, nucleul dintat,

substanta neagra.

eferente: difuze, nespecifice, spre lobul insulei roluri: stimularea acestor nuclei duce la modificarea activitatii corticale

b) Nucleul ventral lateral

aferente: cerebeloase, de la nucleul dintat prin fasciculul dento-talamic, de lasubstanta neagra prin fasciculul nigrotalamic, de la nucleul rosu prin fasciculul

rubrotalamic

eferente: spre ariile motorii 4 si 6


7/13

Acest nucleu apartine unor circuite de tip cortex-cerebel-nucleu ventrolateral-cortex,

sau cortex-corpstriat (nuclei bazali)-nucleu ventrolateral-cortex

are rol in initierea si organizarea miscarilorc) Nucleul ventral posterior

Acest nucleu reprezinta cea mai mare parte a nucleilor talamici si este divizat in alti 3

nuclei:i) Nucleul ventral postero-lateral

aferente: lemniscul medial, aferente spinotalamice, fibre in contracurent de la

cortex (cortico-talamice)ii) Nucleul ventral postero-medial

aferente: lemniscul trigeminal, fibre gustative (de la nucleul tractului solitar), fibre

descendente cortico-talamice

Eferente ale ambilor nuclei se duc in girul postcentral (in ariile 3,1,2)iii) Nucleul ventral postero-intermediar

aferente: de la structuri vestibulare (neuronul 3 al caii vestibulare)

proiectie: postcentral de lobul parietal

20. Nucleii reticulari, pediculi talamici7. Nucleul reticular (SC)

se gaseste intre lama medulara externa si capsula interna se numeste reticular pentru ca are aspect de retea, deoarece prin el trec toate

aferentele si eferentele talamusului

roluri: in integrarea activitatii talamice dintre nuclei aferente: de la formatia reticulata, de la ceilalti nuclei talamici si de la hipotalamus

eferente: spre cortex si formatiuni subcorticale

Talamusul este impartit in 3 parti: Paleotalamusul, care este reprezentat de nucleii de releu Neotalamusul, care este reprezentat de nucleii de asociatie

Arhitalamusul, care este reprezentat de nucleii cu conexiuni subcorticale si de cei

cu proiectie corticala difuza.Talamusul este legat de alte structuri prin pediculii talamici:

1) Pediculul anterior de la nucleii anteriori si mediali, trece prin bratul anterior al

capsulai interne spre lobul frontal2) Pediculul superior de la nucleii laterali si ventrali, trece prin bratul posterior al

capsulei interne spre lobii frontal si parietal

3) Pediculul posterior de la pulvinar si corpul geniculat medial, merge prin

segmentul retrolenticular al capsulei interne spre lobii parietal si occipital4) Pediculul inferior pleaca de la grupe posterioare talamice si corpi geniculati

mediali, in segmentul sublenticular al capsulei interne si merge la lobul temporal

21. Functiile talamusului


8/13

Rolurile talamusului:

1) Integrarea informatiilor senzitivo-senzoriale

2) Integrarea in activitatea motorie3) Roluri in activitatile psihice, in procesele de constienta si atentie si de raportare

emotionala si afectiva la stimulii din mediul intern sau extern.

Leziuni talamiceLeziuni ale talamusului stang duc la tulburari in emisfera cerebrala stanga afazie

talamica daca suntem dreptaci (acolo avem centrul vorbirii => nu vorbim articulat si avem

greutate in interpretarea si recunoasterea cuvintelor)Leziuni ale talamusului drept duc la tulburari in emisfera cerebrala dreapta =>

tulburari de tipul perceptiilor spatiale cu o dezorientare spatiala.

Balbismul (balbaiala) este cea mai simpla afectiune ce intervine la tentativa de a

schimba emisfera cerebrala dominanta.Leziuni talamice izolate:

a) lezarea nucleului centromedial => tremur in repaus al extremitatilor si miscari

coreoatetozice

b) lezarea nucleilor liniei mediane => tulburari cardiovasculare, edeme, cianozaSindromul talamic este suprareactia descrisa de Head: la un stimul foarte slab face o

hiperalgie pe partea respectivaSindromul Dejerine-Roussy

La nivelul talamusului se considera ca el este substratul morfologic al unui tip

primitiv de constienta: recunoasterea unor atingeri, temperaturi, tipuri de durere, sicaracterul lor afectiv.

22. Hipotalamusul configuratie externaHipotalamusul este format din 3 straturi de celule vegetative, care dinspre cavitatea

ventriculului 3 spre exterior sunt : stratul periventricular (mai bine dezvoltat anterior),

stratul medial, stratul lateral (mai bine dezvoltat posterior). La limita dintre straturilemedial si lateral se gasesc : columna fornixului, pediculul mamilar si fasciculul retroflex.

Aceste elemente impart atat topografic dar si functional, hipotalamusul in 2 regiuni : una

laterala si una mediala. Antero-superior de partile hipotalalmusului se gaseste o structura

separata care are conexiuni cu hipotalamusul, respectiv aria preoptica

23. Aria hipotalamica mediala


9/13

Aria hipotalamica mediala : - este cea mai bine reprezentata, cu nucleii si functiile

cele mai importante. Aceasta arie este impartita in 3 regiuni : supraoptica, infundibulara si

mamilara.1. Regiunea supraoptica este formata din 4 nuclei :

nucleu supraoptic este asezat calare pe chiasma optica. Secreta vasopresina.

nucleu paraventricular este asezat juxtafornical, sau la locul unde columnafornixului se infunda in peretele hipotalamic pentru a patrunde intre straturile medial si

lateral. Secreta oxitocina.

Primii 2 nuclei formeaza glanda diencefalica. nucleu suprachiasmatic situat dorsal de chiasma optica

nucleu anterior

2. Regiunea infundibulara este formata tot din 4 nuclei :

nucleu dorsomedial nucleu ventromedial

nucleu arcuat (infundibular)

nucleu posterior

3. Regiunea mamilara corespunde cornului mamilar si are 2 nuclei : nucleii mamilari medial si lateral

24. Aria hipotalamica lateralaAria hipotalamica laterala : - se continua supero-lateral cu capsula interna, si postero-

lateral cu regiunea subtalamica. Aceasta arie este situata lateral de columna fornixului si

este formata din 3 nuclei : nucleul lateral este intins ca suprafata si reprezinta aproape in intregime stratul

lateral hipotalamic

nucleul tuberal nucleul tubero-mamilarUltimii 2 nuclei sunt nuclei mici situati medial de nucleul lateral

25. Aferentele hipotalamusului1) Corticale : sunt de 2 tipuri, directe care sunt incerte, si indirecte care sunt la

randul lor de 2 feluri :

a) Aferente de la cortex orbito-frontal care sunt aduse de fasciculul medial al

creierului anterior (FMCA). Acest fascicul contine fibre in dublu sens, intre cortex orbito-

frontal, regiunea periamigdaliana si aria septala, trecand succesiv prin aria preoptica sihipotalamus iar unele fibre lungi ajung pana in mezencefal.

b) Aferente de la hipocamp care sunt aduse pe calea fornixului. Prin aceste aferente,

hipotalamusul in conexiune cu formatiunile olfactive intervine in coordonarea activitatiivegetative si in instinctele care stau la baza conservarii individului si a speciei.

2) Amigdalo hipotalamice : - sunt pe 2 cai :

a) amigdalo-fuga dorsala, prin stria terminala, avand originea in partea cortico-mediala a corpului sau nucleului amigdalian


10/13

b) amigdalo-fuga ventrala, care are originea in partea bazo-laterala a corpului sau

nucleului amigdalian, prin fibre ce traverseaza spatiul perforat anterior sau bandeleta

diagonala pentru a ajunge la nivelul girului paraterminal, de unde prin fasciculul medial alcreierului anterior (FMCA) impulsurile ajung la hipotalamus.

3) Palido hipotalamice

4) Talamo hipotalamice : - de la nucleul liniei mediane si nucleul medial dorsalprin pediculul talamic inferior

5) Subtalamo hipotalamice : - sunt directe si incrucisate

6) Cerebelo hipotalamice : - sunt aferente mediate de formatia reticulara atrunchiului

7) Reticulo hipotalamice : - vin de la formatia reticulara pe 2 cai :

a) prin pediculul mamilo-tegmentar

b) prin fasciculul longitudinal dorsal (FLD) sau al lui Schultz, care are originea insubstanta cenusie periapeductala din mezencefal, dupa care se alatura fasciculului medial al

creierului anterior (fibre mezencefalo-septale), spre arii septale, de unde prin fibre septo-

hipotalamice impulsurile ajung la hipotalamus.

8) Retino hipotalamice : - care sunt :a) directe : retinanucleu suprachiasmatic

b) indirecte - cu 3 circuite :- circuit hormonal : epifizahipofiza

- circuit cortical : arie vizualaarie entorinala (olfactiva)hipocamphipotalamus

- circuit polisinaptic : corp geniculat lateralhipotalamus9) Olfactive : - sunt pe 2 cai :

a) de la gir piriform la hipocamp si apoi la hipotalamus

b) de la corp amigdalian la hipotalamus

26. Tractul tubero infundibular si sistemul port-hipofizarFasciculul tubero-infundibular are originea in nucleul arcuat. Acesta secreta factori

activatori si inhibitori care sunt depozitati la nivelul eminentei mediane si infundibulului.

De la acest nivel, prin vase lungi si scurte, capilarizate la nivelul adenohipofizei atatsuperior cat si inferior, sub forma de capilare sinusoide, factorii ajung la nivelul

adenohipofizei.

27. Tractul supraoptico-hipofizarFasciculul supraoptico-hipofizar este format de axonii neuronilor din nucleii

supraoptic si paraventricular. De-alungul acestor axoni sunt secretati hormonii ce sunt

depozitati in neurohipofiza. Din aceasta, printr-un dispozitiv neurovascular, hormonii sunt

deversati in sistemul capilar venos din jurul hipofizei (sinusuri cavernoase siintracavernoase)

28. Functiile hipotalamusului1. Neurosecretia


11/13

2. Controlul activitatii generale autonome a organismului (functia vegetativa). In

acest sens, aria hipotalamica mediala a fost impartita in 2 parti : una anterioara (hipotropa)

cu functie parasimpatico-mimetica, si una posterioara (ergotropa) cu functie simpatico-mimetica.

3. Termoreglare

4. Coordonarea aportului alimentar si hidric prin existenta unui centru al foamei inhipotalamusul lateral, si a unui centru al setei in hipotalamusul medial.

5. Coordonarea activitatii sexuale si a reproducerii, prin secretia hormonilor sexuali

6. Coordonarea periodicitatii legat de ritmurile nictemerale, prin modificari alefunctiilor glandelor endocrine.

7. Coordonarea emotiilor. Emotia este caracterizata prin 2 elemente :

a) afectiv are un substrat subiectiv

b) expresia emotiei se caracterizeaza prin manifestari somatice si endocrine.

32. Sistemul olfactivSistemul olfactiv : - are rol in perceperea mirosului si activator al unor sisteme

neuronale care influenteaza comportamentul emotionalCalea olfactiva

Protoneuronul : - este reprezentat de celulele bipolare de la nivelul mucoasei

olfactive de pe peretele superior al fosei nazale. Ele sunt in numar de 50 de milioane si suntcelule ciliate, cu numerosi cili (10000/mm) care sunt cuprinsi intr-o lama de lichid cu rol

activ, de pe suprafata mucoasei olfactive. Axonii acestor celule se unesc si formeaza nervii

olfactivi (16-20) care traverseaza lama ciuruita.Deutoneuronul : - este celula mitrala din bulbul olfactiv. Axonii celulelor mitrale

formeaza tractul olfactiv care este asezat impreuna cu bulbul olfactiv in santul olfactiv.

Tractul in partea posterioara se lateste si formeaza trigonul olfactiv, care se imparte apoi in3 strii olfactive : laterala, mediala si intermediara (inconstanta). Calea olfactiva se continuade-alungul striei olfactive laterale, care dupa ce da colaterale spatiilor perforate anterioare

si corpului amigdalian ajunge la girul semilunar (proeminenta de pe marginea superioara a

uncusului). Girul semilunar impreuna cu uncusul formeaza aria preamigdaliana, iar aceastadin urma impreuna cu spatiul perforat anterior formeaza cortexul olfactiv primar.

Prelungirile neuronale ale neuronilor din aria primara ajung la aria entorinala (olfactiva

campul 28) ce apartine lobulului piriform. Aria enorinala reprezinta cortexul olfactivsecundar. Aceasta arie trimite eferente spre : hipocamp, lobul insulei si lob frontal.

Prioectia corticala : - este reprezentata de ariile olfactive primara si secundara. Calea

olfactiva este singura cale senzitiva fara releu talamic

Stria olfactiva mediala : - da colaterale spatiului perforat anterior si se continua princomisura alba anterioara spre emisfera opusa

Stria olfactiva intermediara : - da colaterale spatiului perforat anterior si sfarseste prin

tuberculul olfactivSpatiul perforat anterior : - este o suprafata pentagonala, prevazuta cu orificii prin

care patrund ramuri centrale ale arterelor cerebrale anterioara si medie. Acest spatiu este

delimitat astfel : -> antero-lateral si antero-medial striile olfactive


12/13

-> postero-medial chiasma si tractul optic la care se adauga banda si bandeleta

posterioara

-> postero-lateral uncusulAferente : - de la bulb si tract olfactiv

Eferente : - spre stria medulara si fasciculul medial al creierului anterior (FMCA)

33. Complexul amugdalianCorpul amigdalian : - este o masa nucleara sferoidala din grosimea polului asezat

superior si medial de cornul temporal al ventriculului lateral. El corespunde la suprafata

ariei periamigdaliene si se continua posterior, ca si substanta cenusie, cu coada nucleuluicaudat.

Filogenetic el are 2 parti : una cortico-mediala (veche) si una bazo-laterala (noua)

Aferente : -> de la calea olfactiva, prin stria olfactiva laterala, spre partea cortico-

mediala

-> de la aria entorinala spre partea bazo-laterala-> de la talamus, hipotalamus, arie septala, formatia reticulata

mezencefalica, prin strie terminalaEferente : -> calea amigdalo-fuga ventrala, prin bandeleta diagonala, spre aria septala

calea amigdalo-fuga dorsala, prin strie terminala, spre aria septala, iar

prin colateralele ei, spre hipocamp, hipotalamus si epitalamus

34. Hipocampul descriereHipocampul : - este o proeminenta in podeaua cornului temporal al ventriculului

lateral. El este ovoidal, alungit si mai voluminos anterior unde se apropie de nucleulamigdalian. Pe fata lui superioara se gaseste santul hipocampic, lateral de care se gasesc

formatiunile : fimbria, santul fimbrio-dintat, cornul lui Amon acoperit de alveus (strat de

substanta alba).Girul dintat si hipocampul au structura de arhicortex trilaminar. Trecerea de la

arhicortex la neocortexul girului parahipocampic se face prin 4 zone de tranzitie numite :

prosubicul, subicul, presubicul, parasubicul.Hipocampul este format, dinspre cavitatea cornului temporal spre centru, din 7

straturi celulare :

-> strat ependimar

-> alveus este o lama de substanta alba formata din fibrele ce constituie aferentele

si eferentele hipocampului (aferentele vin de la toate structurile cortexului, iar eferentele seaduna si formeaza fimbria, care paraseste hipocampul si se continua cu stalpul fornixului)

-> strat oriens-> strat piramidal

-> strat radial

-> strat molecular-> strat lacunar


13/13

35. Conexiunile hipocampuluiAferente :

a. de la gir cinguli prin cingulum

b. de la indusium gliseum prin gir fasciolat si gir dintatc. de la arie septala prin fornix

d. de la arie septala, hipotalamus, formatia reticulata mezencefalica prin strie

terminala (via fasciculul medial al creierului anterior FMCA)e. de la hipocampul opus prin comisura fornixului (care uneste stalpii)

f. directe de la aria entorinala

Eferente :a. spre hipotalamus prin fimbrie stalp fornix columna fornix corp mamilar

restul hipotalamusului, talamusul anterior prin pedicul mamilo-talamic si spre formatia

reticulata mezencefalica prin pedicul mamilo-tegmental.

b. spre epitalamus prin fimbrie fornix colaterale spre strie medulara trigon

habenularc. spre arie septala prin fornix

Anato II,II-Partea 1

Documents

Transcript of Anato II,II-Partea 1