Dezvoltarea cecului

Sapt a 6a de dezv intrauterin caudal de ficat coboara acest segm al ansei ombilicale pana in dreptul vertebrelor lomb 5. In sapt 8 dat dezv acc a jejunileonului se prod proc invers: ascensiune pana la nivelul vertebrei lombare a 3-a. E in dreptul crestei iliace: e pozitia care o are in sapt 10-11 si definitiva in perioada fetala. Partea distala a cecului are aspectul embrionar nedezvoltat car eisi mentine pozitia constanta in copilarie. Dupa perioada copilariei dat modificarilor continui de presiune apendicele isi modifica pozitia luand orice pozitie posibila in sensul invers al acelor ceasornicului. Cel mai adesea 26-34% acesta se gaseste in pozitia orei 7: inferior lateral dr. Str histologice ale apendicelui se dezvolta in luna a 3-a. Musculatura mucoasei apare in luna a 4-a. tot atunci apare stratul muscular. In luna a 5-a apar foliculii limfatici: placi ale lui Payer care sunt f numeroase si de aceea apendicele e numit amigdala abdominala. Produce igM B.

Metenteronul

Se deschide in cloaca. Din el se va dezv ce a mai ramas:

1. treimea st a colonului transvers2. colonul descendent3. sigmoidul4. cea mai mare parte din rect: ampula recuala si partea superioara a

canalului anal.

Obs: in prima parte a vietii uterine col asc si desc prezinta cate un mezou (org libere in cav abd). In sapt 7-8 aceste anse jejunileale vor creea presiune: col asc si desc asa incat foita st a mezocolonului desc se alipeste de peretele post rezultand fascia de covalescenta toldt II. Colonul desc devine organ secundar retroperitoneal. Sigmoidul isi pastreaza mezoul deci nu participa la covalescenta. La nastere acest colon sigmoid e scurt prezentand doar un segm iliac in fosa iliaca stanga. De abea dupa nastere sufera un proces de coborare si se f al doilea segment: segmentul pelvin asa incat sigmoidul capata 2 segm.

Partea caudala a sigmoidului incepe sa stocheze materii fecale odata cu dezv sfincterelor rectale. Aceasta parte caudala va deveni ampula rectala.

Dezv str intestinului gros

In luna a 3-a apar submucoasa si gl intestinale Liberkuhn. In luna a 4-a apar musculara mucoasei si vilozitati la nivelul intestinului gros dar acestea dispar in luna a 8-a. In luna a 5-a apar foliculii limfatici solitari. In sapt 11 apar fibrele musc longitudinale. In sapt a 7-a apar fibre musculare circulare si dupa devin segmente inelare. In sapt a 12-a apar plexurile nervoase intrinseci: meissner si plexul mienteric al lui Auerbach. Aceste plexuri contin ggl veg intramurali majoritari parasimpatici.

Obs: fibrele longitudinale formeaza tenii. Prima e tenia mezocolica in luna a 3-a care la colonul transvers se dispune posterior iar la col asc si desc e posterioara. Tenia omentala si tenia libera apar in sapt 16. Tenia momentala e situata la con transvers antero-superior. E in dreptul marelui epiploon. La col asc si desc e in pozitie postero-laterala. Tenia libera la col transvers e inferior si la asc si desc e anterior.

Dezvoltarea cloacei-dezv embr

E un receptacol comun adica un spatiu de primire pt canalul alantoidian, pt intestinul terminal si pt canalul lui wolff din care la om se formeaza conductele excretorii urinare. Inferior aceasta cloaca este inchisa de o membrana didermica endo-ecto-dermala denumita membrana cloacala. In sapt a 6-a in peretele sup al cloacei incepe sa se dif o masa mezenchimala care va da nastere la un sept: uro-rectal care evolueaza descendent si va atinge membrana cloacala astfel incat acest spet va compartimenta in 2 spatii: unu ant denumit sinus uro-genital si unul post den canalul ano-rectal. In sapt a 9-a septul atinge membrana cloacala si atunci o separa in 2 membrane: ant membrana uro-genitala care inchide sinusul uro-genital si post membrana anala care va inchide compartimentul ano-rectal. Ambele membrane sunt didermice.

In luna a 3-a cele 2 membrane se vor resorbi. Tot in sapt 12 in partea inferioara, septul urogenital se ingroasa si aceasta va evolua spre perineu sau diafragma pelvina ce va inchide pelvisul in partea de jos cu comp anterior den diafragma urogenitala diferita la barbati si femeie, si post va fii diafragma anala comuna ambelor sexe. In vecinatatea membranei cloacale, mezodermul plecat din sept impinge caudal ectodermul asa incat ectodermul va constitui proctodeum. In partea de sus a acestei invaginatii ramane membrana anala care in sapt a 12-a se resoarbe. Consecinta: ce ramane distal de membrana anala va deveni parte terminala a canalului anal formand treimea distala a canalului anal in timp ce 2/3 craniale ale can anal ca si ampula reclata deriva metenteron. Linia de demarcatie dintre acest endoderm si ectoderm se numeste linia pectinata. Anatomic mucoasa rectului e total diferita: cranial de linia pectinata mucoasa are str de tip intestinal endodermal, este epiteliu simplu monostratificat cu celule inalte, columnare in timp ce caudat de linia pectineata e un epiteliu pavimentos stratificat tip ectodermal necheratinizat/moale. O alta obs: exista o mare deosebire in sursele arteriale: vascularizatia rectului. Deasupra liniei pectineate, vascularizatia e data de artera rectala superioara. Ramura din mezenterica inferioara. Partea inferioara sub linea pectineata exista arterele rectala medie, ramura din iliaca interna si rectala inferioara care e ramura din artera rusinoasa interna, ramura tot din iliaca interna. Exista diferente in ceea ce priveste vasc venoasa. Vena rectala superioara, deasupra liniei pectineate dreneaza in vena mezenterica inferioara care la randul ei dreneaza in tr mezenterico lienal care la randul lui participa la f venei porte in timp ce sub linea pectineata cele 2 vene rectale medie si inf dreneaza in vena iliaca interna care va drena in vena iliaca comuna si se va duce in vena cava inf. La nivelul rectului exista o f importanta anastomoza porto-cava. Deasupra liniei pectineate limfa dreneaza in ggl sacrali si iliaci interni. Acestia dreneaza mai departe in ggl lombo-aortici si inter-aortico-

cavi si acestia se duc in cisterna chilli (Pecquet) care e originea marelui canal limfatic drept in timp ce rectul inferior limfa dreneaza in nodulii limfatici inghinali superficiali. A 4-a e dif patologica: deasupra liniei pectineate se creeaza hemoroizii interni care sunt simtomatici cauzati de hipertensiunea portala in timp ce sub linea pectineata se f hemoroizii externi/primari. Tubul digestiv contine un lichid pastos denumit meconium, culoare negru spre verde si este repr de secretii hepatice, secretiile glandelor intestinale si epitelii descuamate de la nivelul intestinului. In luna a 4-a meconiumul umple tot jejunileonul si ajunge pana la jonctiunea iliocecala. In luna a 5-a meconiumul invadeaza si colonul astfel incat la sf lunii 5 acesta ajunge in rect. Meconiumul se elimina spontan in primele 3-4 zile dupa nastere.

Anomalii ale tubului digestiv

1. Diverticulul lui meckel apare pe traiectul ilionului terminal la 60-80 cm proximal de valvula iliocecala. Inflamarea acestui diverticul se numeste diverticulita, duce la erori de diagnostic si e o prelungire a ductului vitelin.

2. Fistule in regiunea ombilicala se f prin neobturarea totala a canalului vitelin. Asa se elimina la ext continut jejunileal

3. Chisturi viteline ombilicale se numesc enterochistoame. Se f cand canalul vitelin isi pastreaza lumenul si se dilata in zona resp si se inchisteaza.

4. Hernia ombilicala denumita omphalocel. Ansele jejunileane herniate in sapt a 7-a reintra in sapt 10-12 doar ca daca peretele abd nu se dezvolta complet se pastreaza aceasta hernie ombilicala congenitala cu care se naste copilul

5. Eventratia viscerala se f prin nedezvoltarea peretelui ant abd ansele ombilicale fiind acoperite doar de peritoneu. In aceasta situatie apare extrogenia vezicii urinare (e la ext)

6. Prezenta diverticulilor la niv dif ale tubului dig7. Segm duble apar la niv colonului: cel mai des dublul colon asc si mai rar

cel transvers si sigmoid8. Volvulus se dar neformarii fasciilor de coalescenta si asa toate segm

tubului dig sunt mobile, prezinta mezouri si se rasucesc unul peste celalt, cons apar obturarea ale tranzitului intestinal cu oprirea defecatiei si aparitia refluxului gastro-esofagian.

9. Situs inversus care poate fii total sau partial. Duodenul e la st, colonul asc la st, stomacul curbura mica devine stanga, cea mare dr, splina la dr, ficatul la st

10. Anomalii cecale: agenezie cecala: neformarea cecului, cec situat sub ficat:ascendent, cec in pelvis, megacec si cec mobil prezinta mezocec

11. Doligocolon e dezv f mare in lungime12. Megacolon e dezv in diametru13. Megadolicocolon cresterea si in lungime si in calobru14. Megadolicocolonul congenital aggl sau boala lui Hirschprung e data de

dezv plexului mienteric auerbach, ca atare musculatura nu se contracta si astfel colonul se dilata si in lung si in diam. Asa persoana prezinta constipatie cronica.

Anomalii congenitale cauzate de septarea anormala a cloacei

La barbat rectul se poate deschide in vezica urinara si atunci exista fistula recto-vezicala, in uretra fistula recto-uretrala, pe fata interioara a penisului fistula recto peniala, la nivelul burselor scrotale fistula recto scrotala.

La femei se poate deschide in vagin fistula recto vaginala sau se poate deschide in vestibulul vaginal si atunci e fistula recto-vestibulara.

Imperforatia anala in care membrana anala persista, nu se resoarbe

Atrezia rectala det de o dezv anormala a canalului ano-rectal asa rectul nu comnica cu ext

Deschiderea vezicii urinare si a rectului intr-o cavitate comuna in cloaca primitiva printr-un defect de septare a cloacei. Aceasta ultima anomalie e mai frecventa la femeie.

Dezv pancreasului si anomaliile acestula

In sapt a 4-a in partea caudala a int anterior pe peretele lui posterior, deasupra mugurelui hepatocistic apare un prim mugure numit mugure pancreatic dorsal care se dezvolta in mezenterul dorsal. Concomitent, apare un al doilea mugure pancreatic denumit ventral dezv in mezenterul ventral. MPD e mai rapid decat MPV si dat dezv rapide a curburii gastrice. In sapt a 6-a el are aspectul de nodul si str epiteliala compacta, ulterior se alungeste cranio-dorsal si patrunde in mezogastrul dorsal. La sf sapt a 6-a MPV-ul dat cresterii inegale a peretilor ansei duodenale se roteste in jurul duodenului 2 si ia contact cu mpd-ul. Fiecare mugure are cate un canal. Canalul mugurelui pancreatic ventral dat originii in apr mugurelui hepatocistic se va uni cu canalul coledoc astfel incat va da nastere la canalul hepatic principal visung. La sf sapt a 7-a cei 2 muguri pancreatici fuzioneaza si dat rotatiei ansei duodenale cei 2 muguri ajung in poz definitiva adica la st duodenului II asa incat din mugurele pancreatic dorsal se vor forma: 1: partea sup a pancreasului, corpul si coada pancreasului. Din MPV se vor forma partea inf a pancreasului si procesul uncinat. Intre canalele celor 2 muguri se creeza o anastomoza asa incat canalul mpd-ului devenit canal pancreatic accesor descris de santorini se va deschide in canalul pancreatic principal al MPV-ului. Sunt sit in care acest canal santorini se deschide separat in duodenul 2 la nivelul papilei mici. La sf sapt a 8-a aceasta deschidere a canalului pancreatic princ comuna cu coledocul se dezvolta prin aparitia sfincterului oddi care regleaza comunicarea dintre coledoc si pancreasul principal si duoden. Tot in sapt 8 apar acinii pancreatici secretori la inceput identici cap corp, coada numai ca in sapt a 12-a acinii pancreatici aicozi se separa si vor da nastere la insulele lui Langerhans care sunt cele mai numeroase la nivelul cozii secretand la inceput insulina. In sapt a 20-a isi face aparitia in sucul pancreatic prima enzima: tripsina.

Anomalii in dezv pancreasului:

1. pancreas aberant repr de tesut pancreatic accesor in peretii stomacului2. pancreas inelar e cauzat de faptul ca MPV se bifurca in 2 lobi si fiecare lob

sufera un proc de rotatie diferit inconjurand D2. Consecinta: pancreasul inelar va obtura duodenul

3. mugurele pancreatic ventral poate migra impreuna cu cel hepatic si se pot dezvolta la nivelul intestinului subtire cel mai des la nivelul jejunului.