ANALIZATORUL VIZUALAnalizatorul vizual este format din ochi (aici se g sesc receptorii pentru undele luminoase), c i de transmitere si zone de proiec ie cortical . Ochiul este un organ pereche, format din globul ocular si organele anexe ale acestuia. Globul ocular reprezint segmentul periferic cu rol receptor. Este asezat n orbit , form aproximativ sferic si diametrul anteroposterior de aproximativ 2,5cm. Globul este nvelit la exterior de o membran conjunctiv si de gr simea periocular cu rol protector. Este format din tunici (membrane) si medii refringente. Tunicile sunt extern , mijlocie si intern . I.Tunica extern are 2 por iuni : sclerotica si corneea. Sclerotica (sclera) este o membran conjunctiv alb ,dur , opac , cu rol de protectie. Are la partea posterioar o regiune perforat (lama ciuruit sau lamina cribrosa) prin care trec fibrele nervului optic. Corneea este continuarea scleroticii n portiunea anterioar a tunicii externe. Este bombat , transparent si alc tuit din structuri epitelio-conjunctive organizate pe 5 straturi. Corneea contine ap (78%), este lipsit de vase de snge, dar este foarte bogat n terminatii nervoase libere, care provin din ramurile nervului oftalmic. De la nivelul ei pleac o serie de reflexe, printre care reflexul corneo-palpebral (reflexul de clipire), reflexul iridoconstrictor, reflexul de l crimare, diverse reflexe vasodilatatoare. Are rolul unei lentile convergente. II.Tunica mijlocie cunoscut sub denumirea de tunica vascular , este reprezentat de coroida, corpul ciliar si iris. a.Coroida se afl spre partea posterioar a globului ocular,c ptusind sclerotica pn aproape de locul unde aceasta se continu cu corneea. n partea posterioar are un orificiu ce corespunde lamei ciuruite, iar n partea anterioar , naintea ecuatorului globului ocular, are un aspect festonat si formeaz ora serrata . Coroida are culoare brunnegricioas si prezint n structura sa vase sanguine si celule pigmentare, asezate pe 3 straturi. Vasele de snge au rol nutritiv n special pentru retin iar celulele pigmentare formeaz o camer obscur n globul ocular. b.Corpul ciliar sau zona ciliar este situat n continuarea coroidei, spre partea anterioar a globului ocular, fiind cuprins ntre ora serrata si iris. Are forma triunghiulara cu baza spre iris si vrful spre ora serrata.Corpul ciliar prezint 2 forma iuni: muschiul ciliar si procesele ciliare. Muschiul ciliar este asezat pe partea superioar a corpului ciliar, fiind format din fibre musculare netede cu traiect meridional, radial si circular. Intervine n acomodarea vizual la distant prin relaxarea aparatului suspensor al cristalinului, tr gnd prin contractie, anterior, coroida. Procesele ciliare sunt formatiuni conjunctive, asezate radiar,n profunzimea corpului ciliar. Sunt n num r de 70-80 si de ele se prinde zonula Zinn. Procesele ciliare sunt formate din tesut conjunctiv, epitelial, vase sanguine (ghemuri capilare).Aici se formeaz umoarea apoas si sticloas printr-o filtrare a plasmei sanguine. c.Irisul este o membran circular care se leag de partea anterioar a corpului ciliar si continu tunica mijlocie la acest nivel. Prezint n mijloc un orificiu circular numit pupila. Are 5 straturi n structura sa. Stratul propriu al irisului este format din fibre musculare netede, vase sanguine, fibre nervoase si celule conjunctive care contin un pigment ce determin culoarea irisului. Fibrele musculare netede sunt radiare (formeaz dilatatorul pupilei) si circulare (formeaz constrictorul pupilei). Muschii ciliari si cei ai irisului alc tuiesc muschii intrinseci ai globului ocular. Fibrele nervoase sunt terminatiile parasimpatice, provenite din nervul oculomotor comun (III), care inerveaz fibrele circulare ale irisului si ale muschiului ciliar si fibrele simpatice provenite din ganglionul cervical superior, care inerveaz fibrele radiare ale irisului. Micsorarea pupilei se numeste mioz iar dilatarea ei midriaza. 1

Irisul are 3 functii: 1)serveste la dozarea luminii care ajunge la retin , fiind similar diafragmei de la aparatul foto (face acomodarea fat de intensitatea luminii) 2)mpiedic trecerea luminii prin p rtile periferice ale cristalinului, reducnd astfel aberatiile 3)prin micsorarea pupilei creste adncimea focarului ocular. III.Tunica intern (retina) este o formatiune de natur nervoas care captuseste tunica mijlocie pe toat ntinderea ei. Regiunea posterioar a retinei (retina propriu-zis sau optic ), captuseste coroida pn la ora serrata si prezint n partea posterioar 2 zone: pata galben si papila optic sau punctul orb. a.Pata galben (macula lutea) este asezat exact la cap tul posterior al axului anteroposterior al ochiului. Are culoare galben , fiind lipsit de vase sanguine si prezint central o scobitur (fovea centralis) care este zona de acuitate vizual maxima. b.Papila optic este asezat mai jos de pata galben , n dreptul lamei ciuruite. Are culoare albicioas si reprezint punctul de convergent al tuturor fibrelor nervoase care formeaz nervul optic. Nu are functii receptoare. Retina optic este alcatuit din 2 foite: extern (stratul pigmentar) si intern (retina senzorial ). Foita extern este asezat spre coroid si este format din celule cu pigmenti, care pot trimite prelungiri printre celulele primului strat al foitei interne, formnd n jurul celulelor de aici (conuri si bastonase) un fel de camer obscur . Are rol protector pentru retin prin absorbtia radiatiilor calorice si luminoase prea puternice, dar concomitent, nu permite difuzia luminii spre sclerotic . Celulele pigmentare degradeaz resturile discurilor celulelor fotoreceptoare,asigur nutritia acestora si transformarea vitaminei A din retin . Foita intern este partea fotoreceptoare, fiind format din celule de sustinere (cu rol metabolic) si din 5 categorii de celule nervoase dispuse stratificat: de asociatie, amacrine (interneuroni cu axoni lungi si ramificati, f r dendrite), celule vizuale (conuri si bastonase), cellule bipolare (protoneuronul c ii optice (sinapsa cu celulele cu conuri sau bastonase) si neuroni bipolari orizontali giganti cu arborizatii dendritice si axon (pentru sinapsa cu celulele cu conuri) si celule multipolare (ganglionare-deutoneuronul c ii optice). Cele 10 straturi ale retinei, de la coroid spre interiorul globului ocular, sunt: stratul pigmentar, stratul celulelor vizuale, membrana limitant extern , stratul granular extern, stratul plexiform extern, stratul granular intern, stratul plexiform intern, stratul neuronilor multipolari, stratul fibrelor optice, membrana limitant intern . O celul vizual (neuron unipolar) are un segment extern, unul central n care se g seste nucleul si un segment intern. Dup forma segmentului extern celulele vizuale sunt cu bastonas si con. Celula cu bastonas are o forma cilindric la segmental extern. Bastonasul contine o substant fotosensibil numit purpur retinian (rodopsina). Aceasta este format din scotopsin si retinen (derivat de vitamina A). Sub actiunea luminii leg tura dintre aceste componente se rupe, ref cndu-se la ntuneric. Segmentul intern al celulei are un buton ce cotine mitocondrii. Celula cu con contine purpur retinian (iodopsine) format din retinen si fotopsine. Segmentul intern are un disc ramificat ce contine mitocondrii. n structura retinei sunt 125 milioane celule cu bastonas si 5-7 milioane celule cu conuri repartizate neuniform. n fovea centralis sunt numai celule cu conuri iar la periferie multe celule cu bastonase. Bastonasele sunt responsabile de vederea nocturn , la lumin slab . Celulele cu conuri sunt responsabile de vederea diurn . Cele 10 straturi ale retinei sunt unite ntre ele prin celule orizontale care determin convergenta impulsurilor subliminare si transformarea lor n impulsuri liminare. Mediile refringente ale globului ocular Sunt reprezentate de cornee, cristalin, umoarea apoas si corpul vitros. Ele formeaz sistemul dioptic al ochiului.

2

Corneea este primul mediu de refractie ntlnit de razele luminoase si functioneaz ca o lentil convergent . Cristalinul este un organ de forma unei lentile biconvex situat napoia irisului. Nu are vase si nervi. Are 2 fete (anterioar si posterioar ) si un ecuator sau circumferint . Fata anterioar vine n raport cu pupila, irisul si procesele ciliare. ntre ea si iris se delimiteaz camera posterioar a globului ocular. Fa a posterioar vine n raport cu corpul vitros. Marginea circular se numeste ecuator si reprezint locul de prindere a ligamentului suspensor (zonula Zinn). Cristalinul este transparent, nu contine vase de sange,contine 65% ap , 35% proteine, este nvelit la periferie de o capsul (cristaloid ) si tinut n pozitie de zonula Zinn. Aceasta se prinde cu cap tul extern de corpul ciliar iar cu cel intern de ecuatorul cristalinului. Deshidratarea cristalinului la batrni produce presbitia, iar la diabetici hiperglicemia realizeaza miopie, prin hiperhidratarea acetuia. Sub actiunea muschilor circulari ciliari cristalinul si modific curbura fetelor. Este organul activ al acomod rii. Umoarea apoas este un mediu refringent cu indicele de refractie de 1,33. Cavitatea globului ocular situat naintea cristalinului este imp rtit de iris n 2 camere: una cuprins ntre iris si cornee, numit camera anterioar si cealalt , mai mic cuprins ntre iris si cristalin numit camera posterioar . Cele dou camere comunic prin pupil . Ele sunt umplute cu un lichid transparent numit umoarea apoas (are presiunea de 12-20 mmHg), produs de procesele ciliare. Umoarea apoasa este eliminta prin : y Calea trabeculocanaliculara (trabecul canal Schlemm vene apoase) 90% y Calea uveosclerala (prin traversarea fibrelor longitudinale ciliare) 10% Corpul vitros este situat ntre cristalin si retin . Este format din membrana hialoid extern si umoarea sticloas intern (semilichid , gelatinoas ). Organele anexe ale globului ocular sunt: organe de miscare si de protectie. Organele de miscare sau muschii extrinseci ai globului ocular sunt n num r de 6, dintre care 4 drepti si 2 oblici si se inser pe sclerotic . Muschii drepti sunt: 1)dreptul superior - duce globul ocular n sus si putin lateral. Inervat de nervul III 2)dreptul inferior - duce globul ocular n jos si putin nauntru. Inervat de nervul III 3)dreptul intern - duce globul ocular nauntru n plan orizontal. Inervat de nervul III 4)dreptul extern - duce globul ocular n afara n plan orizontal. Inervat de nervul VI Muschii oblici sunt: 1)oblic superior - duce globul ocular n jos si spre interior. Inervat de nervul IV 2)oblic inferior - duce globul ocular n sus si n afar . Inervat de nervul III Organele de protectie sunt reprezentate de sprncene, pleoape si aparatul lacrimal. Caile de conducere Protoneuronul c ii optice este reprezentat de neuronii bipolari. Dendritele acestora vin n contact cu receptorii (celulule cu conuri si bastonase) iar axonii fac sinaps cu dendritele neuronilor multipolari (deutoneuronul c ii). Mai multe celule cu bastonase si conuri fac sinaps cu o singur celul bipolar (prima convergent ). Mai multe cellule bipolare fac sinaps cu o singur celul multipolar (a doua convergent ). Fiecare celul cu con din fovea centralis face sinaps cu o singur celul bipolar , care la rndul ei face sinaps cu o singur celul multipolar , explicnd astfel procesul de acuitate vizual maxima. Axonii neuronilor multipolari converg si formeaz nervul optic care p r seste globul ocular prin pata oarb . Axonii proveniti din cmpul intern al retinei (campul nazal) se ncruciseaz , formnd chiasma optic , dupa care ajung n tractul optic opus. Axonii proveniti din cmpul extern al retinei (cmpul temporal) nu se ncruciseaz si trec n tractul optic de aceeasi parte. Nervul optic contine fibre de la un singur 3

glob ocular, n timp ce tractul optic con ine fibre de la ambii ochi. Tractul optic ajunge la metatalamus (corpul geniculat lateral), unde majoritatea fibrelor fac sinaps cu al treilea neuron. Alte fibre ale tractului optic nu fac sinaps n corpul geniculat lateral, ci merg spre coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal (tectum). De aici unele fibre merg spre nucleii accesori vegetativi al nervului III (de unde pornesc fibre parasimpatice pentru muschiul constrictor al irisului (mioza)). Alte fibre merg spre nucleii motori ai nervilor III (mezencefal), IV (mezencefal), VI (puntea lui Varolio), care inerveaz muschii extrinseci ai globilor oculari. Unele fibre coboar din coliculi, n coarnele laterale ale maduvei cervico-dorsale, de unde pornesc fibre simpatice ce vor ajunge la muschii intrinseci (radiari ai irisului). Din coliculii superiori pleac fasciculul extrapiramidal tectospinal care particip la realizarea reflexului oculocefalogir (ntoarcerea capului si ochilor n direc ia stimulului luminos). Proiectia corticala Tractul optic ajunge la metatalamus (corpul geniculat lateral), unde majoritatea fibrelor fac sinaps cu al treilea neuron, al c rui axon se indreapt spre scoarta cerebral si se termin n lobul occipital, n jurul scizurii calcarine (cmpurile 17,18,19) unde se afl aria vizual primar (segmentul cortical al analizatorului). Aparatul dioptic al ochiului, simplificat, poate fi gndit ca o lentil convergent cu centrul optic la 17mm n fata retinei. Razele paralele ce vin de la o distant mai mare de 6 metri,vor focaliza la 17mm n spatele centrului optic, dnd pe retin o imagine reala, mic si r sturnat . Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect, cu efort de acomodare maxim, se numeste punct proxim (este la 25cm). Punctul cel mai apropiat de la care vedem f r acomodare se numeste punct remotum (este la 6metri de ochi). Acomodarea este variatia puterii de refractie a cristalinului n raport cu distanta de la care privim un obiect (punctum remotum-punctum proximum). Acomodarea pentru vederea la distanta. n momentul n care privim un obiect la o distanta mai mare de 6 metri, muschiul ciliar este relaxat, zonula Zinn tensionat iar cristalinul comprimat (creste raza de curbur si scade puterea de convergent ). Concomitent are loc contractia muschiului radial al irisului(mediat de simpaticul cervico-toracal), care determin cresterea diametrului pupilar(midriaza). Datorit acestor modificari, axele vizuale ale celor doi ochi sunt paralele, razele de lumin vin paralel, focalizeaz pe retin (foveea centralis) si ochiul emetrop vede clar, f r contractia muschiului circular ciliar. Acomodarea la distante mai mici de 6 metri se face prin procese inverse celor amintite anterior. Acomodarea pentru vederea de aproape.n momentul cnd privim un obiect situat la o distant cuprins ntre 6m si 25cm (punctul remotum-punctul proxim), razele de lumin vin divergent c tre ochi. Pentru a se realiza focalizarea razelor de lumin pe retin (foveea centralis), trebuie s fie initiate simultan trei procese reflexe: modificarea curburii cristalinului (acomodarea cristalinului), micsorarea diametrului pupilei si convergenta globilor oculari. a.Acomodarea cristalinului se realizeaz datorit contractiei muschiului circular ciliar(mediat de fibrele parasimpatice ale nervului III). Contractia muschiului este urmat de relaxarea zonulei lui Zinn, care determin bombarea cristalinului, cresterea razei de curbur si cresterea convexit tii (direct proportional cu apropierea obiectului de ochi), mai ales pe fata sa anterioar . Aceste modific ri determin cresterea puterii de convergent la maxim 34 dioptrii. b.Micsorarea diametrului pupilei(mioza), este realizat de contractia muschilor circulari ai irisului (mediat de fibrele parasimpatice ale nervului III). Mioza limiteaz cantitatea razelor de lumin divergente ce p trund n ochi, creste acuitatea vizual si profunzimea focarului. Profunzimea focarului este distanta cea mai mare de-a lungul c reia deplasarea unui obiect nu modific imaginea clar de pe retin . 4

Fiziologie

c.Convergenta globilor oculari reprezint miscarea de rotatie intern simultan a celor doi ochi si se realizeaz prin contractia celor doi muschi drepti interni. Urmarea acestor modific ri este convergenta axelor oculare si focalizarea razelor pe retin ( foveea centralis). Reflexul pupilar-fotomotor Reflexul pupilar-fotomotor const n contractia muschilor circulari ai irisului (mioza) datorit stimularii cu o lumin puternic a retinei si invers, contractia muschilor radiari ai irisului (midriaza) la intuneric. Eferenta parasimpatic are originea n nucleul accesor al nervului III. Din acest nucleu pornesc axonii fibrelor preganglionare parasimpatice care fac sinapsa cu corpii neuronilor postganglionari din ganglionul ciliar. De aici pleac axonii fibrelor postganglionare parasimpatice care inerveaz fibrele musculare circulare ale irisului, determinnd micsorarea diametrului pupilar(mioza). Eferenta simpatic (fibrele preganglionare) are originea n centrii pupilodilatatori din m duva cervicotoracal . Fibrele preganglionare fac sinaps cu neuronii postganglionari n ganglionul cervical superior. De aici pleac fibre postganglionare simpatice care ajung la fibrele muscular radiare ale irisului determinnd dilatarea pupilei (midriaza). Dilatarea pupilei se produce si n cazul unor dureri intense, frica, furie, emotii intense. Viciile de refractie Aparatul dioptic al ochiului, simplificat, poate fi gndit ca o lentil convergent cu centrul optic la 17mm n fata retinei. Razele paralele ce vin de la o distant mai mare de 6 metri, vor focaliza la 17mm n spatele centrului optic, dnd pe retin o imagine real , mic si r sturnat . Ochiul hipermetrop este turtit anteroposterior (hipermetropie axial ) sau cristalinul este prea aplatizat (hipermetropie de curbur ), astfel nct razele de lumin focalizeaz napoia retinei iar imaginea este neclar . Are retina situata la mai putin de 17mm de centrul optic, acomodare permanenta si necesita lentile convergente (biconvexe) pentru corectie. Nu are punct remotum. Ochiul miop este alungit anteroposterior (miopie axiala) sau curbura cristalinului este exagerat (miopie de curbur ), astfel nct razele de lumin focalizeaz naintea retinei iar imaginea este neclar . Are retina situat la mai mult de 17mm de centrul optic, acomodarea ncepe sub 6 metri si continu sub 25cm (punctul proxim se apropie). Se corecteaz cu lentile divergente (biconcave). Astigmatismul este datorat existentei mai multor raze de curbur ale corneei sau cristalinului. Se corecteaz cu lentil cilindrice. Campul vizual monocular Cmpul vizual este portiunea din spatiu care poate fi v zut de un ochi ce are o pozitie fix , toate punctele din acest spatiu putnd fi vizibile n acelasi timp. M rimea spatiuluiperceput de ochi n asemenea conditii este determinat de posibilitatea vizual a retinei periferice. R spndirea elementelor receptoare din retin , sensibile la excitatiile luminii albe si ale culorilor, nu este aceeasi, fapt care determin variatii ale suprafetei cmpului vizual pentru alb si pentru diferite culori. Subiectul priveste un punct fix, de la o distant de 15 cm. Experimentatorul deplaseaz un obiect de diferite culori, de la periferie spre centru (spre punctual fix). Cnd subiectul care priveste mereu punctul fix, declar c a percepul culoarea respectiv , se marcheaz punctual respectiv. Dup marcarea tuturor punctelor din plan, se obtine un poligon care reprezint cmpul vizual.Perimetrul cmpului depinde de aria de r spndire a elementelor retiniene sensibile la excitatiile luminii de diferite culori. Se ob ine astfel proiectia n plan a cmpului vizual monocular. Limitele sunt mai extinse spre partea temporal si inferioar a ochiului si mai reduse n partea nazal si superioar . Cmpurile vizuale ale celor doi ochi se suprapun n regiunile nazale. Se descrie astfel un cmp vizual comun (vederea binocular ) n care vedem cu ambii ochi si cmpul visual monocular, n care vedem cu un singur ochi. Vederea cromatica 5

Celulele cu conuri sunt responsabile pentru vederea colorata. Acestea contin fotopigmenti asemanatori rodopsinei care raspund optim la o anumita valoare a lungimii de unda a luminii: -albastru (absorbtie maxima 419nm) -verde (absorbtie maxima 530nm) -rosu (absorbtie maxima 560nm) Teoria tricromatica : se bazeaza pe posibilitatea perceptiei tuturor nuantelor culorilor prin amestecarea in diferite combinatii ale celor trei culori fundamentale. Cel putin 2 tipuri de celule cu conuri trebuie excitate. Intensitatea excitatiei fiecarui pigment este comparata de catre creier. Teoria culorilor complementare : propune existenta unui proces neurologic care considera culorile a fi opuse. Culoarea albastra este opusa culorii galbene; culoarea rosie este opusa culorii verzi. Cele 2 teorii constituie baza vederii colorate.

6