Analizatorul Acustico-Vestibular_Dănilă Alina

8/16/2019 Analizatorul Acustico-Vestibular_Dănilă Alina

1/44


2/44

Urechea este organul folosit de om pentru a

detecta sunete. Termenul se poate referi la întregsistemul responsabil pentru colectarea și procesareaprimitivă a sunetului (începutul sistemului auditiv),sau doar la partea vizibilă a acestuia.

mul, are două urechi, dispuse pe !ecare parte acapului.


3/44

"paratul acustico#vestibular prezintă mai multe segmente $i

anume%# un segment periferic alcătuit din urechea e&ternă, urechea medie$i urechea internă'# un segment intermediar reprezentat de calea acustică $i ceavestibulară'# un segment central reprezentat de centrii auditivi corticali $isubcorticali $i centrii echilibrului.

istemul auditiv periferic este împărit în trei componente $ianume%

# urechea e&ternă alcătuită din pavilionul urechii $i conductulauditiv e&tern'# urechea medie alcătuită din membrana timpanică, lanul osicular,

mu$chii de la nivelul urechii medii $i poriunea pneumatizată amastoidei'# urechea internă localizată la nivelul st*ncii temporalului ce este

împărită în vestibul, sistemul canalelor semicirculare vestibulare$i cohleea de!nită ca !ind organul auditiv.


4/44


5/44

+ste formată de pavilionul urechii $i conductul auditiv e&tern. +lementele componenteale urechii e&terne sunt alcătuite din structuri !brocartilaginoase ce sunt ata$ate lanivelul pielii prin intermediul pericondrului $i periostului propriu. avilionul urechiiprezintă mai multe elemente $i anume%

# heli&ul'# anteheli&ul'# tragusul'# antetragusul'# incizura intertragală'# lobul urechii. -n partea superioară a locului de bifurcaie a anteheli&ului se formează foseta

naviculară. avilionul $i conductul auditiv e&tern sunt unite prin intermediul concăi. onductul auditiv e&tern are formă de italic $i este alcătuit în poriunea e&ternă de

esut !brocartilaginos acoperit de piele ce prezintă foliculi pilosebacei $i glandeceruminoase $i o poriune internă, osoasă, situată la nivelul osului temporal. +stedelimitat anterior de articulaia temporo#mandibulară, posterior de procesul mastoid,inferior de glanda parotidă, iar superior de eta/ul mi/lociu al bazei craniului.

0ascularizaia este deservită de către artera temporală super!cială, iar veneledrenează către vena /ugulară internă. 1imfaticele drenează la nivelul ganglionilorparotidieni, retroauriculari, pretragali $i cervicali profunzi. 2nervaia poate ! senzitivă sauparasimpatică. 2nervaia senzitivă este dată de ple&ul cervical super!cial prin nervul mare

auricular, de trigemen prin nervul auriculo#temporal $i de nervul facial printr#o ramurăsenzitivă a sa.


6/44


7/44

+ste alcătuită din casa timpanului, trompa lui +ustachio $i celulele mastoidiene. asa timpanului poate ! descrisă ca un cub ce prezintă%

# un perete e&tern reprezentat de timpan. Timpanul prezintă pe faa e&ternătegument $i pe faa internă, mucoasă de tip respirator. Timpanul prezintă mai multeporiuni%#o poriune superioară ce mai poartă denumirea $i pars 3acida'# o poriune inferioară ce mai poartă denumirea de pars tensa' "cestea două se inseră laperiferie la nivelul $anului timpanal prin intermediul ligamentului 4erlach. "cestligament spre partea mediană se răsfr*nge pe apo!ca ciocanului d*nd na$tere la

ligamentele timpano#maleolare. -n centrul membranei timpanale se găse$te ombilicul sauumbo, la nivelul căruia a/unge m*nerul ciocanului. 5e la nivelul umbo pleacă antero#inferior conul luminos a lui olitzer.

# peretele intern se împarte într#o poriune superioară reprezentată de reliefulcanalului semicircular e&tern $i o poriune inferioară ce conine fereastra ovală, fereastrarotundă, sinus timpani $i promontoriu. -n spatele celor două ferestre se găse$te sinustimpani ce corespunde ampulei canalului semicircular posterior.

# peretele posterior. 1a nivelul acestuia se găse$te aditus ad antrum, o formaiune

anatomică sub formă de canal ce asigură comunicarea urechii medii cu mastoida. Tot aicise regăse$te piramida, descrisă !ind ca o proeminenă unde este regăsit mu$chiulscăriei $i recesul facialului, precum $i o zonă depresionară ce deserve$te de cele maimulte ori pentru abordul posterior chirurgical al căsuei timpanului. # peretele anterior cunoscut $i sub numele de peretele tubocarotidian prezintă lanivelul său ori!ciul trompei lui +ustachio, precum $i canalul mu$chiului ciocanului.

# peretele inferior ce este în raport cu golful venei /ugulare'# peretele superior ce este în raport cu fosa cerebrală mi/locie.


8/44

asa timpanului poate ! împărită în trei nivele $i anume%6. recesul epitimpanic ce mai poartă denumirea $i de atică'7. mezotimpan'8. recesul hipotimpanic.

Tot la nivelul casei timpanului se înt*lne$te lanul osicularalcătuit din ciocan, nicovală $i scăriă, a cărui scop este de atransmite sunetele primite de timpan la nivelul ferestreiovale. -ntreg lanul osicular este pus în mi$care princontracia mu$chiului scăriei $i a mu$chiului tegmen timpani.

rocesul mastoid este alcătuit din mai multe cavităi

pneumatizate a căror interior este căptu$it cu mucoperiost.rocesul de pneumatizare a cavităilor mastoidiene sedesfă$oară încep*nd cu primul an de viaă p*nă la v*rsta de67 ani. omunicarea dintre urechea medie $i procesul mastoidse realizează prin intermediul aditusului ad antrum.

Trompa lui +ustachio este canalul de legătură dintreurechea medie $i rinofaringe. +ste alcătuită dintr#o poriunee&ternă osoasă $i o poriune internă cartilaginoasă. 9u$chii cedetermină prin contracia lor închiderea $i deschidereatrompei sunt mu$chii perista!lin e&tern $i perista!lin intern.


9/44


10/44

+ste localizată la nivelul st*ncii temporalului $i prezintă 7 poriuni (una pentru organul acustic$i una pentru organul vestibular). +ste alcătuită din multiple canale interconectate ce poartădenumirea generică de labirint.

1abirintul membranos este umplut cu un 3uid bogat în potasiu ce poartă denumirea deendolimfă $i conine celule senzoriale ciliate. 1abirintul membranos este împărit într#un labirintvestibular $i într#un labirint cohlear sau cohleea ce sunt conectate prin ductul reuniens. 0estibululmembranos conine utricula $i sacula ce sunt formaiuni membranoase. "cestea două din urmă suntinterconectate prin intermediul ductului utriculo#sacular în care se deschide canalul endolimfatic.analul endolimfatic se termină în fund de sac, form*nd sacul endolimfatic la nivel epidural. 9odulde funcionare a sacului endolimfatic nu este complet îneles. e crede că acesta are o funciesecretorie $i că ar avea un rol important în reglarea endolimfei $i a proceselor imune de la nivelul

urechii interne.

1abirintul vestibular este alcătuit din 8 canale semicirculare, sacula $i utricula, ductul reuniens,ductul utriculo#sacular, ductul endolimfatic, scaul endolimfatic. 1abirintul membranos a cohleei esteductul cohlear ce realizează o rulare de 7 ture $i /umătate în /urul unui a& central denumit columelă.

analele semicirculare membranoase sunt localizate în canalele semicirculare osoase, !ecareprezent*nd c*te un bra ampular $i unul neampular, la fel ca cele osoase. 1a nivel ampular seidenti!că creasta ampulară ce este alcătuită din epiteliu senzorial, cupula terminală $i terminaii

nervoase.

ohleea membranoasă este un canal spiralat membranos situat înăuntrul canalului cohlear. +a începe la nivel vestibular print#o e&tremitate în fund de sac localizată la nivelul recesului cohlear,iar comunicarea acestuia cu sacula se face prin intermediul ductului reuniens. ohleeamembranoasă, împreună cu lama spirală, împart ductul spiral cohlear osos în scala vestibulară $iscala timpanică.


11/44


12/44

1a nivelul peretelui anterior identi!căm% # ori!ciul scalei vestibulare a cohleei. 1a nivelul peretelul lateral identi!căm% # anterior% ori!ciul ampular al canalului semicircular lateral' # posterior% ori!ciul neampular al canalului semicircular lateral' # fereastra ovală prin care labirintul osos comunică cu casa

timpanului. 1a nivelul peretelui inferior identi!căm% # fereastra rotundă' # originea lamei spirale osoase' # !sura vestibulo#timpanică. analele semicirculare osoase unt în număr de trei $i sunt localizate superior $i posterior

faă de vestibul. +le se deschid la nivelul vestibulului prin 7brae, unul ampular prin care trec !bre ale nervului vestibular$i unul neampular. entru canalul semicircular anterior $iposterior braele neampulare se unesc $i se deschid la nivelulvestibulului printr#un singur ori!ciu.


13/44


14/44

ohleea este un labirint osos ce formează o rulare de 7 ture $i /umătate. "ceasta începe la nivelul peretelui inferior alvestibulului $i se termină în fund de sac. pirala formată de cohleeprezintă în centrul său columela, o formaiune conică ce estealcătuită din esut spongios. apsula cohleară prezintă mai multe

poriuni%# o poriune a&ială ce în raport cu columela formează $anul spiral pebuzele căruia se prinde lama spirală care este alcătuită din%# o bază ce formează împreună cu $anul spiral canalul spiral ce maipoartă denumirea de canalul lui :osenthal'# o lamelă vestibulară cu direcie spre v*rful cohleei'

# o lamelă timpanică cu direcie spre baza cohleei'#o margine liberă care este localizată la nivelul lumenului canaluluispiral cohlear ce se continuă cu ductul cohlear'# spaiul interlamelar la nivelul căruia trec a&onii afereni aineuronilor ganglionului spiral $i a&onii efereni ai tractuluioligocohlear'

# o poriune interspirală ce corespunde septului spiral. 1a nivelulacestei poriuni scala vestibulară a turei bazale vine în raport cu scalatimpanică a turei următoare.# o poriune periferică ce mai poartă denumirea de capsulă cohlearăpropriu zisă.


15/44

Funcţia auditivă

Pavilionul urechii captează sunetele din mediul extern şi le transportă prin conductul auditiv extern până la

nivelul membranei timpanice. Aceasta vibrează şi transmite unda sonoră către lanţul osicular. Acesta din urmă

transmite unda spre membrana ferestrei ovale şi de aici la nivelul perilimfei. Dacă excitaţia sonoră depăşeşte 80

d! muşchiul scăriţei se contractă reflex blocând transmiterea undelor sonore şi prote"ând #n acest mod auzul.

$ndele sonore periodice transmise de scăriţă #n fereastra ovală se transformă #n vibraţii spre membrana bazilară.

De asemenea! lichidele urechii interne %endolimfa şi perilimfa& se mişcă #n acelaşi sens cu fereastra ovală.

Aparatul neurosenzorial localizat la nivelul urechii interne ce poartă denumirea de or'anul (orti va transforma

informaţia sonoră #n curent bioelectric. Pe calea nervului acustic! impulsul electric se va transmite până la cortex!

unde se va transforma #n senzaţie de percepţie.

Funcţia vestibulară

)copul analizatorului vestibular este de a a"uta omul să se orienteze #n spaţiu şi să #şi menţină echilibrul atât

cel static cât şi cel dinamic. Aparatul neurosenzorial este reprezentat de or'anul )carpa! de unde excitaţiile sunt

preluate de nervul vestibular şi apoi sunt transmise către trunchiul cerebral.


16/44


17/44

a) Segmentul receptor. (ohleea este un canal rasucit in "urul unui ax! columela. Din

columela se desprinde lama spirala osoasa! pe toata lun'imea canalului. Aceasta simembrana bazilara care o continua si impart canalul spiral in doua rampe*vestibulara%care comunica cu vestibulul& si timpanica %care comunica cu fereastrarotunda&. +ampele comunica prin helicotrema! orificiu situat in varful melcului.

(analul cohlear are peretele inferior constituit din lama spirala si membrana bazilara!iar peretele superior de membrana +eissner . ,n canalul cohlear! pe membranabazilara! se afla organul Corti! receptorul auditiv . (elulele senzoriale ciliate dinstructura sa sunt dispuse de o parte si de alta a tunelului (orti! medial pe un rand!

lateral pe -/ randuri. le sunt insotite de celule de sustinere. (ilii celulelorsenzoriale! dupa ce strabat membrana reticulata! sunt in contact cu membranatectoria. aza celulelor senzoriale este conectata cu dendrite ale neuronilor din'an'lionul spiral (orti din columela.

b) Segmentul de coducere are primul neuron in 'an'lionul (orti. Axonii acestuiaformeaza ramura cohleara a nervului cranian 1,,,. Deutoneuronii caii se afla in nucleiicohleari din bulb. Axonii acestora se incruciseaza partial! formand doua fascicule

ascendente si fac sinapsa cu cel de al treilea neuron in corpii 'eniculati mediali dinmetatalamus. (olaterale se desprind spre coliculii cvadri'emeni inferiori! spre nucleulfacialului! spre nucleul oculomotorului! spre substanta reticulata si spre cerebel .

c) Segmentul central se afla in 'irusul temporal superior. 2iecare or'an (ortiproiecteaza bilateral.


18/44

"nalizatorul acustic capteaza, receptioneaza undele sonore si creeaza senzatia auditiva. Urecheaumana percepe sunete intre 6;secunda (?z@). Undele sonore sunt captate de

pavilion, concentrate in conduct si conduse spre membrana timpanica, a carei vibratie o determina.

istemul de oscioare din urechea medie preia vibratiile, le ampli!ca sau le atenueaza, si letransmite membranei ferestrei ovale. 9iscarile acesteia determina deplasarea oscilatorie aperilimfei prin rampa vestibulara, helicotrema, apoi prin rampa timpanica pana la fereastrarotunda care asigura mentinerea constanta a presiunii perilimfei.

scilatiile perilimfei determina oscilatii ale membranei bazilare pe care se a3a organul orti si aleendolimfei, marind sau micsorand distanta dintre celulele receptoare si membrana tectoria (variatii

de contact). 2n urma presiunii e&ercitate de membrana tectoria asupra cililor si a deplasariiorganului orti fata de aceasta, se realizeaza stimularea celulelor receptoare, in urma stimularii,apar potentialele microfonice de receptor, care sunt preluate si transmise prin !brele caii deconducere.

1a frecvente inalte, vibreaza membrana bazilara de la baza melcului, iar la frecvente /oasevibreaza membrana bazilara de la varf. "mplitudinea vibratiei este direct proportionala cuintensitatea stimulului.

"cuitatea auditiva ma&ima este intre 6===


19/44


20/44

". Sectiune transversala prin cohlee% 6. rampa vestibulara' 7.membrana :eissner' 8. canal cohlear' A. membrana tectoria' ciliicelulelor senzoriale' ;. organ orti' C. membrana bazilara' D.rampa timpanica' E. ganglion spiral orti' 6=. ramura cohleara a

nervului 0222. B. Organul Corti % 6. membrana tectoria' 7. cili' 8. celulesenzoriale' A. celule de sustinere' dendrite ale neuronilor din an


21/44

Caile de conducere ale analizatorului auditiv % 6.ganglion orti' 7. nuclei cohleari bulbari' 8. lemniscurilaterale' A. coliculi cvadrigemeni inferiori F.corpi

geniculati mediali metatalamici' ;. ""' C. talamus.


22/44

Mentinerea pozitiei este asigurata prin modifcari ale tonusului muscular, caredetermina pastrarea proiectiei centrului de greutate al corpului in poligonul desprijin.

Crestele ampulare sunt stimulate de accelerarea sau incetinirea miscarilor derotatie a capului si a corpului. Rotirea capului determina deplasarea endolimei dincanalul semicircular aat in timpul miscarii. Endolima, in deplasarecontrara directiei de miscare, antreneaza cupula. Aceasta stimuleaza cilii celulelorreceptoare care descarca permanent impulsuri. La inceputul miscarilor orizontale,verticale sau de rotatie, recventa acestora creste. e !aza lor sedesasoara ree"ele la!irintice de acceleratie, care determina contractii alemusc#ilor ceei, corpului si mem!relor $ree"e de ec#ili!ru sau stato%inetice&.

'n cazul maculelor, gravitatia ace ca otolitii sa e"ercite permanent presiune asupracililor. 'n unctie de pozitia capului se modifca si modul de actiune a otolitilor asupracililor, generand presiune sau tensiune. (e aici pornesc ree"ele de pozitie saustatice, in unctie de pozitia capului sau de acceleratia miscarii liniare. Modifcarilepozitiei capului inuenteaza pozitia corpului $postura&. Ree"ele caredetermina postura se numesc ree"e statice sau posturale.

'mpreuna cu analizatorul vesti!ular, in reactiile de redresare posturala mai suntimplicati analizatorii cutanat, %inestezic si vizual, cere!elul si nuclei ai nervilorcranieni ''', ') si )'.

(istrugerea la!irintului determina initial tul!urari grave ale ec#ili!rului static sidinamic. (upa o perioada de timp intervin mecanisme compensatoriiproprioceptive, vizuale si cutanate care preiau unele unctii ale la!irintului sidetermina corectarea pozitiei corpului.


23/44

a) egmentul receptor. Canalele semicirculare mem!ranoase sunt dispuse in treirinduri, la *+o unul ata de celelalte, si se desc#id in utricula. (esc#iderile sunt in

numar de cinci, deoarece doua dintre canalele semicirculare se unesc. iecare canalare la un capat o dilatare, numita ampula . 'n cele trei ampule se aa cresteleampulare.

Crestele ampulare sunt constituite din celule receptoare ciliate si celule de sustinere.Cilii celulelor receptoare sunt inglo!ati intr-o masa gelatinoasa, numita cupula .

Maculele din utricula si sacula au acelasi tip de epiteliu senzorial. 'nmasa gelatinoasa care acopera cilii se aa granule calcaroase otolitele.

Maculele constituie aparatul otolitic . Crestele ampulare si maculele sunt receptorii analizatorului vesti!ular.

Crestele ampulare deservesc ec#ili!rul dinamic, iar maculele deservesc ec#ili!rulstatic si acceleratia liniara. Celulele receptoare ale am!elor ormatiuni sunt conectatecu dendrite ale neuronilor din ganglionii carpa.

b) egmentul de conducere al analizatorului areprotoneuronii in ganglionii carpa. A"onii acestora ormeaza ramura vesti!ulara anervului )''' si ac sinapsa cu deutoneuronii in nucleii vesti!ulari din !ul!. (e aici

f!rele se despart in cai directe si colaterale. Calea directa are al treilea neuron intalamus, iar a"onii acestuia proiecteaza in corte". Caile colaterale sunt/ ascicululvesti!ulo-spinal $cale motorie e"trapiramidala&, asciculul vesti!ulo-cere!elos, prinar#icere!el spre nucleul rosu si ormatiunea reticulata, asciculul vesti!ulo-nuclear,spre nucleii nervilor cranieni ''', '), )'.

c) egmentul central nu este !ine precizat. (ieriti autori il plaseaza in girusultemporal superior sau in girusul parietal ascendent.


24/44


25/44

Dispunerea receptorilor vestibulari: 6. canale semicircularemembranoase' 7. ampule' 8. utricula' A. sacula' ganglion carpa'

;. ramura vestibulara' C. ramura cohleara' D. ganglion orti.


26/44

". Macula% 6. cili' 7. otolite' 8. substanta gelatinoasa' A.celule de sustinere' celule receptoare' ;. !brenervoase. B. Creasta ampulara: 6. creasta' 7. cupula' 8. cili' A.celule receptoare' celule de sustinere' ;. !bre

nervoase. . Cai de conducere ale analizatorului vestibular % 6.


27/44


28/44

. Bolile urechii externe

6. tita G o in3amaie prin infecie bacteriana (pneumococ, streptococ, sta!lococ),uneori virală, care afectează de cele mai multe ori copiii de v*rste între ; luni $i 7 ani, în particular copiii crescui în colectivitate. 2nfecia este mai înt*i faringeana, apoi sepropaga la ureche prin canalul trompei lui eustachio.

otită acută se traduce printr#o durere violenta a urechii, asociată cu o febră deapro&imativ 8C,F=.

+a evoluează în patru stadii% otita congestivă, în care timpanul nu este dec*t ro$u'otita catarală, în care timpanul devine neted $i opac' otita purulenta, în care bombareatimpanului dovede$te prezenta puroiului în căsua timpanului' otita perforată, în care o

perforaie în timpan lasa puroiul să se scurgă în e&terior. titele, cele mai frecvente afeciuni ale urechii, pot ! e&terne (c*nd afecteazăconductul auditiv e&tern) sau medii ( c*nd afectează urechea medie ).


29/44


30/44

6. +&otozele $i osteoamele

E"ostozele sunt e"crescen5e osoase 4n interiorul conductului auditiv e"tern, ceapar ca r2spuns la un actor iritativ. (e o!icei sunt multiple, !ilaterale, 3i cu !az2larg2 de implantare7 pot avea diverse orme $rotunde, ovoidale& 3i m2rimi. Cauzaapari5iei lor pare a f periostita reactiva, secundar2 e"punerii la ape ad8nci 3i reci,ipoteza e"plicat2 prin incidenta crescut2 4n r8ndul scuund2torilor.

9steoamele sunt orma5iuni tumorale !enigne ale osului timpanal $o parte aconductul auditiv e"tern&, deo!icei find unilaterale 3i pediculate $au o !az2 deimplantare mic2 su! orm2 de picioru3&. e deose!esc de e"ostoze din punct devedere #istologic 3i prin tendin5a de a f unilaterale, 4n rest simptomatologia 3itratamentul find asem2n2tor.


31/44

B. Bolile urechii medii

3. Otoscleroza 4 !oala cu transmitere genetic2 ce consta 4n apari5ia unormodifc2ri osoase la nivelul urec#ii medii 3i interne, antren8nd !locareaarticula5iei dintre sc2ri5a 3i urec#ea intern2. e produce astel o anc#iloza alan5ului de osi3oare din urec#ea medie, care 4mpiedic2 transmiterea efcient2 asunetelor de la timpan la urec#ea intern2. 9si3orul aectat este sc2rita.9toscleroza se maniest2 prin sc2derea progresiv2 a auzului. :oala este

4nt8lnit2 mai des la emei. Apare la v8rste variate, incidenta ma"im2 find lamaturitate $0+ ; +< ani&, de regul2 este !ilateral2.


32/44

0. erforarea timpanului 1 lezarea timpanului se poate produce 4ntr-o mul5ime de situa5ii 3i esteurmat2 de diminuarea auzului 4n dierite grade. e l8ng2 aectarea auzului, distrugerea integrit25ii timpanuluipredispune la apari5ia inec5iilor care pot degrada 3i mai mult structurile urec#ii 3i calitatea auzului.

itua5iile cele mai recvente care conduc la perorarea timpanului sunt traumatismele 3i inec5iile. =raumatismeleinclud lovirea direct2 a urec#ii, racturile de craniu, o e"plozie puternic2, p2trunderea unui o!iect 4n canalul auditiv$de e". !e5i3oarele de urec#i& etc.

(e cele mai multe ori dimensiunea perora5iei determina gradul de aectare a auzului ; o perora5ie mai larg2 vaproduce o pierdere a auzului mai mare. Este de asemenea importan52 localizarea rupturii timpanului. (ac2perora5ia a ost produs2 de un traumatism care disloca cele trei oase din urec#ea medie $ciocanul, nicovala 3isc2rita& ce au rol 4n transmiterea sunetelor, pierderea auzului poate f sever2. La el se 4nt8mpl2 4n cazul 4n care, pel8ng2 perora5ie e"ista 3i o aectare a structurilor din urec#ea intern2.

6 5isfuncia tubară t l i t i l i E t #i t di t l i t 4 t8l it


33/44

6. 5isfuncia tubară 1 patologia trompei lui Eustac#io este una dintre cele mai recvent 4nt8lniteaec5iuni 4n practic2 9RL. 9rgan de tranzi5ie, care leag2 rinoaringele $partea din spatele oselor nazale& deurec#ea medie, trompa lui Eustac#io constituie un element c#eie 4n declan3area patologiei otologice atuncic8nd dieritele aec5iuni nazale cap2ta o evolu5ie cronic2 3i 4mpiedica fziologia tu!ara normal2.

>rec#ea medie necesita pentru o !un2 unc5ionare prezenta aerului 4n cutia timpanica, la o presiunecompara!il2 cu cea atmoseric2. At8ta timp c8t timpanul este integru, singura surs2 de aerare a cutieitimpanice este reprezentat2 de trompa lui Eustac#io.

Ea este un conduct virtual musculo-cartilaginos, care 4n repaus este 4nc#is, 3i se desc#ide doar prinmi3c2ri active ale musculaturii tu!are. ractic desc#iderea trompei Eustac#io se realizeaz2 4n mod fziologicpentu c8tva rac5iuni de secund2 4n timpul degluti5iei, dup2 care se 4nc#ide la loc. ?n acest scurt r2stimp serealizeaz2 un pasaj pasiv al aerului din nazoaringe c2tre urec#ea medie $4n care presiunea are tendin5afziologic2 s2 scad2&, 3i a eventualelor secre5ii din urec#ea medie 4n sens invers, c2tre rinoaringe, de undesunt apoi 4ng#i5ite.

=rompa lui Eustac#io este un tu! de + centimetri, cu dou2 p8lnii la capete, spre urec#e 3i nas.=u!ul sedesc#ide c8nd se contract2 mu3c#ii v2lului palatin ; ale cerului gurii ; atunci c8nd 4ng#i5im, c2sc2m sau

su2m nasul. C8nd se inameaz2 mucoasa acestui canal nu mai p2trunde aerul din nas 4n urec#e.

rin peretele vasului ies anumite lic#ide care se duc 4n c2su5a timpanului 3i apar otitele seroase. Estevor!a despre disunc5ii tu!are, adic2 de unc5ionarearea a trompei lui Eustac#io. Cei care suer2 de devia5iide sept, de acea str8m!are a peretelui desp2r5itor dintre n2ri, sunt predispu3i la disunc5ii tu!are, larinosinuzite. Cei care respir2 pe gur2 ac mai des aceste rele unc5ion2ri ale trompei lui Eustac#io

Cauze/ @ipertrofa vegeta5iilor adenoide ; reprezint2 cea mai comun2 cauza a disunc5iei tu!are 4n copil2rie,

datorit2 amplas2rii lor 4n imediata vecin2tate a orifciului de desc#idere a trompei Eustac#io. >neori se potreace dup2 adenoidectomie. (evia5iile de sept sunt o cauz2 de asemenea.


34/44


35/44

C. Bolile urechii interne şi nervului

auditiv

3. 0erti/ul paro&istic poziional benign (0B & 4 afecţiune ce determină verti"! ameţeală şi altesimptome datorită acumulării reziduurilor la nivelul urechii interne. Aceste reziduuri! denumite otoconii sunt formate din mici cristale de carbonat

de calciu. 5dată cu mişcările capului! otoconiile #şi modifică poziţia şi transmit semnale false către creier.

)imptomele 1PP sunt aproape #ntotdeauna precipitate de o schimbare a poziţiei capului. +idicarea din pat sau #ntoarcerea de pe o parte pe

alta sunt mişcări problematice. $nii oameni se simt ameţiţi şi nesi'uri când #şi ridică capetele să privească #n sus. 5 apariţie intermitentă a

acestor simptome este frecventă.

6a nivelul urechii interne se 'ăseşte receptorul ce ne oferă informaţii le'ate de poziţia noastră #n spaţiu. (ând apar disfuncţii la acest nivel! ne

pierdem simţul de echilibru şi adesea resimţim simptome precum verti"! 'reaţă! voma şi pierderea echilibrului.

0 Boala 9eniere1 aec5iune vesti!ular2 ce produce un set de simptome


36/44

0. Boala 9eniere1 aec5iune vesti!ular2 ce produce un set de simptomerecurente ca urmare a acumul2rii unor mari cantit25i a unui uid denumitendolim2 la nivelul urec#ii interne. Endolima este un lic#id con5inut 4nstructurile urec#ii interne $co#lea 3i canalele semicirculare& 3i scalda celulelesensi!ile ale analizatorului auditiv 3i vesti!ular. ?n situa5ii normale, volumulendolimei 3i concentra5ia de electroli5i $magneziu, sodiu, clor 3i altele& sunt

men5inute sta!ile. @idroptizia endolimatica este o aec5iune a p2r5ii auditive3isau vesti!ulare a urec#ii interioare, cauzat2 de cre3terea volumului deendolima 3i de o sc#im!are a concentra5iei de electroli5i con5inu5i 4n aceast2.

Cauza e"act2 a !olii Meniere nu este cunoscut2. =eoriile includetul!ur2ri circulatorii, inec5ii virale, alergii, o posi!il2 reac5ie autoimun2, migren2 3ic#iar posi!ilitatea unei determinism genetic.

9 dat2 cu aceasta aec5iune, poate s2 apar2 o gam2 4ntreag2 desimptome/ o senza5ie de compresie a urec#ii, zgomot, pierdere a auzului, crize!ru3te de ame5eli 3i vom27 sau numai o senza5ie de ame5eal2 u3oar2 sau osenza5ie de incertitudine locomotorie.

Crizele !ru3te de )ertij intens, ame5eal2, voma, 4nso5ite de zgomot 4n

urec#e 3i o deteriorare a auzului $de o!icei numai pe o parte& suntcaracteristice ale aec5iunii primare $idiopatice&. 9 criz2 poate dura de la c8tevaore p8n2 la c8teva zile 3i poate reveni 4n mod regulat $la fecare 0 sau 6 zile&.


37/44

6. ?ipoacuzia1 diminuarea acuit25ii auditive $cu cel mult 0< deci!eli&. Atunci c8nd acuitatea auditiv2 este diminuat2oarte mult sau dispare complet, vor!im de surditate. 9rganul auzului este alc2tuit dintr-un aparat de percep5ie 3i dintr-un aparat de transmisie. ?n unc5ie de partea aectat2, e"ist2 dou2 tipuri de #ipoacuzie/ de percep5ie 3i de transmisie.

@ipoacuzia de percep5ie se caracterizeaz2 printr-o diminuare a acuit25ii auditive 4n care transmisia este !un2, darpercep5ia este deectuoas2. @ipoacuzia de transmisie reprezint2 diminuarea acuit25ii auditive datorat2 unei atingeri aurec#ii e"terne sau medii.

Cauzele #ipoacuziei de percep5ie/

; v8rsta ; diminuarea acuit25ii auditive datorit2 4m!2tr8nirii poart2 denumirea de prez!iacuzie7 ; tumori cere!rale ; unneurinom acustic $tumora !enign2 a nervului auditiv&7

; into"ica5ie medicamentoas2 ; unele anti!iotice, aspirin2, diureticele7

; inec5iile ; parotidita epidemic2 $ oreion &, meningita7

; !oala Meniere7

; varia5iile !ru3te de presiune ; 4n timpul z!orului, 4notului, sau a e"erci5iilor intense7

; inec5ii virale ale urec#ii interne ; la!irintita.

Cauzele #ipoacuziei de transmisie/

; colesteatom ; tumora !enign2 situat2 4n urec#ea medie cauzat2 de o inec5ie7

; otita medie seroasa ; inec5ie a urec#ii medii cu euziune lic#idian27

; o!struc5ia conductului auditiv e"tern ; din cauza unui dop de cerumen $cear2&, unei tumori sau a unei colec5iipurulente antrenate de o inec5ie7

; otospongioza ; dezvoltarea unui os spongios 4n urec#ea media care


38/44

otospongioza dezvoltarea unui os spongios 4n urec#ea media, careantreneaz2 4n timp o surditate progresiv27

; perorarea timpanului.

=ratamentul #ipoacuziei depinde de cauz2 s2. @ipoacuzia antrenat2 de oo!struc5ie a conductului auditiv $de e". datorit2 unui dop de cerumen& se

trateaz2 cu ajutorul unor pic2turi ce dizolva cerumenul. ?n cazul unei euziunilic#idiene 4n urec#ea medie, este necesar2 o timpanostomie ; inserarea unuitu! 4n timpan pentru a drena secre5iile.

?n cazurile 4n care cauza #ipoacuziei nu poate f eliminat2, tratamentul consta 4n compensarea pierderii unc5iei auditive. Majoritatea pacien5ilor cu#ipoacuzie moderat2 sau sever2 utilizeaz2 proteze auditive. La pacien5ii cu#ipoacuzie pround2 solu5ia este implantul co#lear.

*. urditatea1 prin surditate se 4n5elege sc2derea u3oar2 sau grav2, unilaterala sau !ilaterala a


39/44

p 5 g 3 gacuit25ii auditive merg8nd p8n2 la cooza ; adic2 a!olirea complet2 a auzului. urdit25ile pot ftranzitorii sau defnitive, u3oare, medii sau grave, unilaterale sau !ilaterale, de transmisie $cauzaeste localizat2 la nivelul urec#ii e"terne sau medii& sau de percep5ie $cauza este localizat2 la nivelulurec#ii interne 3isau la nivelul sistemului nervos perieric sau central&.

Cauzele surdit25ilor sunt numeroase 3i pot f 4mp2r5ite sumar 4n dou2 grupe/

; cauze directe ; ce aecteaz2 4n primul r8nd urec#ea 7

; cauze indirecte ; ce aecteaz2 organe de vecin2tate ; nas, amigdale, sinusuri, etc ; care la r8ndullor vor aecta urec#ea.

urditatea poate f de 0 tipuri, 4n unc5ie de modul ei de producere/

a&. surditatea de transmisie ; este produs2 prin astuparea urec#ii e"terne sau a celei medii $cauzat2 dee"emplu de dopurile de cear2 sau de un uruncul&, de o leziune la nivelul urec#ii medii $ e". lipsadezvolt2rii oscioarelor auditive, o aec5iune a timpanului sau o inama5ie a urec#ii medii& sau de o otit2medie. ?n acest tip de surditate !olnavul aude !ine vocea de conversa5ie, 4ns2 are pro!leme de percep5iea vocii 3optite.

!&. surditatea de percep5ie ; este o orm2 mai grav2 a !olii deoarece !olnavul nu aude deloc vocea3optit2, iar vocea de conversa5ie este perceput2 sla!. (e asemenea se va o!serva c2 pacientul vor!e3tetare din cauz2 c2 nu se aude pe sine. Acest tip de surditate este cauzat de lezarea urec#ii interne sau anervului auditiv, lucru ce se poate produce din cauza v8rstei, a e"punerii prelungite la zgomot puternicsau de o !oal2 a vaselor de s8nge care poate reduce aportul de s8nge la nervul auditiv.


40/44


41/44

Surditatea


42/44


43/44

Bibliografie

http*77anatomie.romedic.ro7urechea

http*77aparatulauditiv.eebl9.com7alcatuirea:urechii.html

https*77veritasvalentin.ordpress.com7-03-73370;7subcapitolul:iii:

analizatorul:acustico:vestibular7

https*77.'oo'le.com7im'hp


44/44

Analizatorul Acustico-Vestibular_Dănilă Alina

Documents

Transcript of Analizatorul Acustico-Vestibular_Dănilă Alina