Analizatorul vestibular

Segmantul periferic - receptorii vestibulari

-          situaţi în labirintul membranos

-          Macula otolitica In uticulă şi saculă se găseşte câte o maculă, formata din celule de susţinere-

aşezate pe o mb bazală,peste care sunt dispuse celule senzoriale cu cili, ce sunt înglobaţi

în membrana otolitică, în care se află granule de carbonat de Ca şi Mg=otolite.

La polul bazal al celulelor senzoriale sosesc dendritele neuronilor din ggl vestibular Scarpa.

-          Crestele ampulare din ampulele canalelor semicirculare, sunt formate din celule de susţinere şi

senzoriale, ce la polul            apical au cili care pătrund intro cupolă gelatinoasă

bazal - terminaţii dendritice ale neuronilor din ggl vestibular Scarpa.

Segmentul intermediar

Calea vestibulară

- I N în ggl vestibular Scarpa       dendrita – la polul bazal al celulelor senzoriale cu cili din maculă

şi creste ampulare

                                                axonii   - formează ramura vestibulară a nervului VIII= nervul

vestibulo- cohlear, ce se îndreaptă spre cei 4 nuclei   vestibulari din bulb (superior,

inferior, lateral şi medial), unde se află II N 

- II N incei 4 nuclei   vestibulari din bulb (superior, inferior, lateral şi medial),

de aici pleacă mai multe fascicule:

         vestibulo-spinal, spre MS (controlează tonusul muscular

         vestibulo-cerebelos, spre cerebel (controlează echilibrul static şi dinamic)

         vestibulo-nuclear, spre nucleii nervilor III şi IV din mezencefal si VI din punte (controlează

mişcările globilor oculari, cu punct de plecare labirintic)

         vestibulo-talamic, spre talamus, de unde prin fibre talamo-corticale se proiectează pe scoarţă.

Segmentul central

- III N se afla in thalamus

Segmentul central

Fiziologia analizatorului vestibular

 - informează creierul despre:    poziţia capului în spaţiu

                                               accelerările liniare sau circulare la care acesta e supus

- analizatorul vestibular nu este propriu-zis un simţ al echilibrului, ci o componentă importană a

mecanismului care participă la reglarea echilibrului alături de analizatorul kinestezic, vizual, tactil,

cerebel

Segmentul periferic

- receptorii maculari sunt stimulaţi mecanic de către otolite, atât în condiţii statice cât şi dinamice:

când capul stă nemişcat otolitele apasă prin gretatea lor asupra cililor celuleleor senzoriale, care

trimit impulsuri spre centri, informându-i asupra poziţiei capului în raport cu direcţia vectorului

gravitaţional

când capul şi corpul suferă accelerări liniare (înainte, înapoi sau lateral), forţele de inerţie împing

otolitele, care sunt mai dense decât endolimfa, în sens opus deplasării.

Astfel, se declanşează la nivelul centrilor nervoşi reacţii motorii corectoare ale poziţiei corpului şi

capului, pt menţinerea echilibrului pe toată durata mişcării.

- receptorii maculari nu detectează   viteza de deplasare , ci acceleraţia(utricula-orizontală, sacula-

verticală)

- receptorii   otolitici   sunt şi sediul unor  reflexe posturale o modificare bruscă a poziţiei corpului

declanşează reflexe care duc la menţinerea posturii şi a echilibrului.

- receptorii otolitici nu participă la menţinerea echilibrului în condiţiile accelerărilor circulare ale

capului şi corpului

- crestele ampulare şi cupolele gelatinoase sunt receptorii acceleraţiilor circulare: cilii celulelor

senzoriale din canalele semicirculare(orientate în cele 3 direcţii ale spaţiului: frontal, orizontal şi

sagital) sunt excitaţi mecanic de deplasarea endolimfei.

Orice mişcare de rotaţie a capului sau corpului antrenează rotaţia simultană a canalelor

semicirculare aflate în planul rotaţiei respective.

Din cauza inerţiei, endolimfa din canale va suferi o deplasare relativă în sens opus şi va înclina

cupola în sensul acestei deplasări.

Receptorii maculari si crestele sunt mecanoreceptori

Concluzie

In cazul maculelor,

gravitatia face ca otolitii sa exercite permanent presiune In functie de pozitia capului se modifica si modul de actiune a otolitilor asupra cililor, De aici pornesc reflexele de pozitie sau statice

Modificarile pozitiei capului influenteaza pozitia corpului (postura).

Concluzie

In cazul crestelor ampulare

Crestele ampulare sunt stimulate de accelerarea sau   incetinirea miscarilor de rotatie. Rotirea capului determina deplasarea endolimfei din canalul semicircular Endolimfa, in deplasare contrara directiei de miscare. Aceasta stimuleaza cilii celulelor La inceputul miscarilor orizontale, verticale sau de rotatie, frecventa impulsurilor creste. Pe baza lor se desfasoara reflexele labirintice de acceleratie, care determina contractii ale

musculaturii