Leonardo da Vinci(n.15 aprilie1452,Anchiano/Vinci,Italia- d.2 mai1519,Cloux/Amboise,Frana) a fost unpictor,sculptor,arhitecti om detiinitalian. Om de spirit universal, n acelai timp artist, om de tiin i inventator, Leonardo ncarneaz spiritul universalist alRenateriii rmne unul dintre oamenii cei mai importani din acea epoc. Aportul su deschiztor de drumuri nartele plasticei fora lui de anticipare, neegalat vreodat n ntreaga desfurare istoric a tiineisunt caracteristice uriaei sale personaliti, de care a fost permanent contient. Leonardo a scris n nsemnrile sale, cu un an naintea morii, cuvintele cu vibraie de bronz:Io continuer(Voi dinui).Leonardo s-a nscut n micul ora Vinci, de lng Florena, n Tuscania. A fost fiul unui notar florentin bogat i a unei rnci.n mijlocul anilor 1460, familia s-a stabilit n Florena, unde Leonardo a primit cea mai bun educaie.A avansat rapid social i intelectual. Arta bine, vorbea uor, i era un muzician bun.Nu au rmas multe informaii despre copilria lui Leonardo, dar exist un indiciu referitor la cum a nceput s picteze. ntr-o zi un stean a dorit ca tatl su, Piero, s-i decoreze un scut pentru a-l vinde la Florena. Acesta i-a dat fiului su s l decoreze, iar Leonardo a pictat un dragon puternic, ce prea a iei din desen. Tatl su a amuit n faa picturii biatului i i-a dat steanului alt scut, iar lucrarea fiului su i-a artat-o lui Andrea del Verrocchio, proprietarul unui atelier renumit. Cnd a vzut lucrarea, acesta a dorit s-l cunoasc imediat pe Leonardo.Astfel a debutat Leonardo, la numai 14 ani.n 1466 a devenit ucenicul lui Andrea del Verrocchio, cel mai bun pictor i sculptor al acelor timpuri. n atelierul lui, Leonardo a nvat multe lucruri, de la pictura altarelor la crearea uriaelor proiecte sculpturale n marmur i bronz. n 1472 a fost admis n ghilda pictorilor din Florena, i n 1476 era considerat tot ucenicul lui Verrocchio.n 1478, Leonardo a devenit un artist independent. Prima lui comand a fost pictarea altarului capelei primriei florentine, pe care nu a executat-o. Prima sa pictur a fost Adoraia magilor, nceput n 1481 i neterminat. Alte lucrri atribuite tinereii sale au fost portretul lui Ginevra de Benci, i neterminata Sf. Jerome..Primele opere independente ale lui Leonardo vin datate astzi ntre anul1469 inceputul anilor aptezeci nainte de Battesimo di Cristo. n martie 1481, clugrii mnstiriiSan DonatodinScopertoi-au comandat o compoziie avnd ca tem"nchinarea magilor"(Adorazione dei Magi), lucrare care nu a fost terminat, din ea nu a rmas dect schia, care prezint interes pentru felul gruprii personajelor i pentru caracterul original al tehnicii legate n istoria picturii de numele lui Leonardo:sfumatoi jocul "clarobscurului". Rdcina acestei tehnici rezid n concepia artistului c "orice corp situat n aria luminoas umple cu imaginile sale prile infinite ale aerului din jurul su, cci niciun corp nu este terminat n sine (non in s terminato)".Leonardo da Vinci fiind un un pictor cunoscut, un geniu al timpurilor sale a devenit renumit n toat lumea ,datorit lucrrii sale numite Gioconda sau Mona Lisa Mona Lisaeste un portret bine executat, cu o tehnica impecabila, reprezentnd o femeie frumoas i totodat enigmatic, datorit celebrului su zmbet. Este vorba despre o pictura in ulei pe lemn de plop.Se tie ca Leonardo aprecia pictura n ulei deoarece vopselele se uscau ncet, permindu-i s creeze mai multe efecte subtile dect ar fi obinut lucrnd n tempera.Caracteristica principal a portretului este zmbetul enigmatic, pe seama cruia s-au fcut o mulime de speculaii si s-a compus i un cntec. Sigmund Freud a interpretat acest surs ca simbol al atraciei erotice a lui Leonardo fata de mama sa. Leonardo a folosit straturi extrem de fine de culoare pentru a obine efecteledorite. Intenia artistului nu a fost de redare a unui zmbet, ci sursul celebru a reieit din greeala, buzele fiind pictate uor strmbe.Memoria este un process psihic ,prin care face posibil fixarea,stocarea i reactualizarea experienei anterioare. Aceasta asigur continuitatea vieii psihice a omului,transmite experiena de activitate i a conduitei,face legtura ntre present i trecut i asigur un viitor.Din motiv c Leonardo era un om de art,acesta conserva informaia,nsi conservarea reprezint reinerea n memorie a informaiei. Durata pstrrii informaiei depinde de gradul de nelegere i interesul fa de informative. El asimila foarte repede informaia i o cunotea foarte bine,adic avea memorie de lung durat,care cuprinde totalitatea informaiei,care poate fi pstrat chiar i ani.Conservarea este o conditie necesara,dar nu si suficienta pentru actualizare.Se refera la procesul prin care informatia senzoriala este retinuta in memorie.Actualizarea presupune redarea ,intr-o forma cat mai fidela,a informatiei fixate si stocate pana in acel moment.Se refera la iesirile prin care informatiile stocate sunt recunoscute sau reproduse.Radacinile memoriei se afla in proprietatile materiei,chiar si ale celei inanimate.Memoria este prezenta in tot ceea ce este viu,sub forma memoriei inferioare.Memoria inferioara este prezenta si la om ca materie mecanica.Sfecifica omului este insa memoria superioara,sustinuta de corelatii logice si insotita de constiinta de sine.Gandirea este procesul psihic complex de reflectare mijlocita si generalizat-abstracta(sub forma notiunilor,judecatilor si rationamentelor) a insusirilor comune esentiale si necesare ale obiectelor,si a relatiilor logice,cauzale dintre ele!Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale gandiri-flexibilitatea-fluiditatea-originalitatea-elaborareaGandirea nu e o simpla inlantuire de notiuni luate separat,ci un sistem de relationare logica a notiunilor in judecati ai a acestora in rationamente.Operatiile gandirii-analiza-sinteza-comparatia-abstractizarea-generalizarea-concretizarea. Leonardo da Vinci avea ca trstur specific originalitatea i elaborarea. Datorit lucrrilor sale,acesta d dovad de un o miestrie n art,putea face din nimic,ceva extrem de frumos. Metodele are le folosea la crearea unui tablou , erau unice.Gndea intr-un fel aparte, asculta de obicei ceea ce zic cei din jur,ns n permanen fcea aa cum credea el c e mai bine. Gndirea reprezinta treapta cea mai nalta de procesare a informatiilor.Gndirea ca anasamblu operational prelucreaza informatiile de natura senzorial-perceptiva, din memorie, reprezentari si imaginatie.Caracterul este rezultat al educatiei si influentelor culturale;se afla in legatura cu fenotipul;se modifica in timp.Caracterul rezulta si prin cultivarea trasaturilor innascute,prin valorificarea insusirilor sistemului nervos,a organizarilor instinctive. Caracterul se construieste pe baza temperamentului;este ulterior acestuia.Intre temperament si caracter se stabilesc raporturi de complementaritate.Insusirile temperamentale pot fi implicate in formarea trasaturilor de caracter,atat a celor pozitive,cat si a celor negative.De exemplu,un temperament puternic,mobil poate conduce la o personalitate cu un caracter adaptabil,sociabil sau ,dimpotriva,la o personalitate cu un caracter defectuos,nestatornic,inconsecvent.Trasaturile de temperament pot fi compensate prin dezvoltarea la nivel de caracter a unor insusiri care sa suplineasca eventualele neajunsuri.Leonardo DaVinci duce o viata indestulata si este un artist cautat la Florenta. Acesta are un character puternic. Dar in ciuda acestui fapt nu reuseste sa patrunda in cercurile intelectuale ale orasului. Intampina critici aspre si aversiune fatisa. Caracterul sau capricios ii irita pe multi, tocmai de aceea modernitatea descoperirilor sale artistice este adesea prost inteleasa. Artistul devine tot mai constient de faptul ca in Toscana nu va putea sa-si realizeze intentiile sale artistice Temperamentul este latura dinamico-energetica a personalitatii:plasandu-se pe o pozitie bazala,se manifesta ca mod de descarcare si acumulare de energie si prin dinamica Temperamentul este rezultat al particularitatilor morfo-functionale;se afla in legatura cu genotipul;nu-si schimba radical identitatea in timp. Este neutru din punctul de vedere al raportarii la valori. Nu este influentat direct de catre constiinta. Atributele temperamentului devin aspecte ale afectivitatii si motivatiei. Sufera influente din partea caracterului,a personalitatii in ansamblu temperamentul vizeaza fenomene caracteristice firii unui individ,reactivitatea la stimuli emotionali,forta si rapiditatea raspunsurilor,dispozitia afectiva persistenta.Afectivitatea este un parametru important in conturarea temperamentului,Allport descriindu-l prin identificarea tonusului afectiv,a stabilitatii si a profunzimii trairilor.Particularitatile temperamentale se constituie ca urmare a activitatii nervoase superioare.. Fiecare persoan este o combinaie de slbiuciuni i caliti,la fel cum a motenit i Leonardo da Vinci ,un temperament dinsctint-predominant,sangvin,coleric. Acestea i-a eliberat viaa de mnie,fric,nehotrre,instabilitate i i-a dat dimensiune pcii,idealului,demnitii i autocontrolului.Bineinteles, temperamentul creator al lui Leonardo DaVinci nu se putea multumii doar cu indeletnicirea de pictor. Activitatea lui la Milano era foarte bogata si uimeste prin diversitatea ei. Artistul lucreaza la decoratiuni teatrale, organizeaza ceremoniile de nunta pentru familia Sforza si le proiecteaza vesmintele Pictorul scria despre talentul pe care il are la arhitectura ,pictura, sculptura, hidromecanica, si multe alte domenii. El mentiona totodata posibilitatile uriase din sfera constructiei de masini de razboi.Leonardo dispune de un temperament de tip puternic echilibrat. Multa vreme imaginatia a fost definita ca un proces de combinare a imaginatiilor, ceea ce se potriveste numai imaginatiei artistice. Dar procesul creator in stiinta comporta mai multe sinteze in domeniul ideilor, al abstractiunelor.Leornado da Vinci avea un tip de imaginative , numit Fluidate acesta ofera posibilitatea de a ne imagina in scurt timp un mare numar de imagini, idei, situatii etc. Spre exemplu Leonardo ne-a surprins prin ceea ce numim n mod obinuit ca fiind "bogia" de idei, viziuni, unele complect nstrunice, dar care nou nu ne-ar putea trece prin minte. De ce zic aa, deoarece Leonardo n copilrie inventa tot felul de chestii, ca de exemplu,cum s arunci n timpul somnului un om de pe pat,sau cum s scrii n oglinda etc. Creativitatea este un concept multidimensional i se poate manifesta n multiple domenii. Identificarea i cuantificarea naturii creativitii constituie obiective dificile. Conceptul de creativitate poate fi definit din perspectiva unor discipline diferite:psihologie, psihologie social, tiine cognitive, arte,inteligen artificial, filozofie,economie,managementetc. i deci la multe niveluri distincte: cognitiv, intelectual, social, economic, artistic, literar etc. Dificultatea definirii creativitii rezid n asocierile particulare ale acestui concept cu artele, n natura complex a creativitii i n varietatea teoriilor care au fost dezvoltate pentru a o explica. Muli oameni asociaz creativitatea n special cu artele: muzica, teatrul, dansul, literatura etc. care sunt deseori denumite "arte creative". Aa cum s-a precizat mai sus, creativitatea nu este proprie numai pentru arte, ci este la fel de fundamental pentru progresele din tiine, din matematic, tehnologie, politic, afaceri i n toate domeniile vieii cotidiene.Creativitatea este o capacitate mai complexa. Ea face posibila crearea de produse reale sau pur mintale, constitund un progres in planul social. Componenta principala a creativitatii o constituie imaginatia, dar creatia de valoare reala mai presupune si o motivatie, dorinta de a realiza ceva nou, ceva deosebit. Si cum noutatea, azi, nu se obtine cu usurinta, o alta componenta este vointa, perseverenta in a face numeroase incercari si verificari. Creativitatea expresiva se manifesta liber si spontan in desenele sau constructiile copiilor mici.Nu se pune problema, la acest nivel, de utilizare sauoriginalitate. Este insa un mijloc excelent de a cultiva aptitudinele creatoare ce se vor manifesta ulterior. ) Planul productiv este planul crearii de obiecte, specific muncilor obisnuite. Un olar sau o tesatoare de covoare produc obiecte a caror forma se realizeaza conform unei traditii, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este planul la nivelul caruia accede orice om muncitor. Creativitatea inovatoare o gasim la oamenii caracterizati ca fiind "talente". Ei realizeaza opere a caror originalitate este remarcata cel putin pe plan national.e) Creativitatea emergenta este caracteristica geniului, a omului care aduce schimbari radicale, revolutionare, Intr-un domeniu si a carui personalitate se impune de-a lungul mai multor generatii.i spunem toate astea,deoarece cnd era Leonardo da Vinci mic,tatl su a rmas uimit de dragonul desenat de ctre acesta de pe coal de hrtie,care prea s iasa din foaie. Creativitatea acestuia,intr-adevr este de tip inovatoare,pentru c era un om foarte talentat i fcea portrete perfecte. La fel dispune de creaticitatea emergent,deoarece dup moartea acestuia,muli aristocrai au studiat domeniul lui. *gindul.info*www.wikipedia.com*www.descopera.org

*Leonardo da Vinci,biografia unui geniu de Michael White*Codul lui da Vinci, Dan Brown