Analiza socio-economică a domeniului ocupare 2014-2020 ......previziune, care vizează, în...

1

Contract de finanțare nr: 32/PSCD/22.08.2018

Proiectul: Analiza socio-economică a domeniului ocupare 2014-2020

Faza: I. “ Studiu de evaluare a stării și tendințelor pieței muncii în perioada de analiză”

Rezultat: R1. Studiu de evaluare a stării și tendințelor pieței muncii în perioada de analiză

R1.4 Raport de cercetare. Studiu de previziune privind dinamica ocupării în perioada 2021-2028

2

Cuprins

CAPITOLUL 1. METODOLOGIA DE PREVIZIUNE BAZATĂ PE MODELAREA OFERTEI ................ 3

1.1 Etapele metodologice și ipotezele de lucru .................................................................................. 3

1.2 Identificarea limitelor asumate ................................................................................................... 10

CAPITOLUL 2. PREVIZIUNEA DINAMICII OCUPĂRII 2021-2028 .............................................. 11

2.1 Proiecțiile populației active la orizontul anului 2028 .................................................................. 11

2.2 Proiecțiile șomajului la orizontul anului 2028 ............................................................................. 23

2.3 Proiecțiile populației ocupate la orizontul anului 2028 .............................................................. 28

Bibliografie ............................................................................................................................... 36

3

CAPITOLUL 1. METODOLOGIA DE PREVIZIUNE BAZATĂ PE MODELAREA OFERTEI

Importanța și actualitatea problematicii privind proiecția tendinței ofertei de forță de

muncă, a ocupării și șomajului, se justifică, atât pe plan internațional ca urmare a interesului Comisiei Europene de a găsi în primul rând soluții pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice, dar mai ales pe plan național, în scopul fundamentării politicilor macro-economice din România.

Întrucât piața muncii din România se caracterizează în ultimii ani printr-un deficit de ofertă de forță de muncă, modelul de ocupare va adresa problema din perspectiva previzionării populației active. În acest mod, rezultatele estimate vor putea contribui la fundamentarea politicilor de stimulare a creșterii populației active și vor răspunde mai bine cererii de forță de muncă.

Modelul de prognoză va permite previzionarea populației active, a populației ocupate și respectiv a ratei șomajului la orizontul anului 2028. Abordarea metodologică propusă se bazează pe instrumente de lucru constituite dintr-un mix de metode și tehnici de analiză și previziune, care vizează, în principal, modele de micro-simulare pe cohorte (CSM). Abordarea va fi una de natură recursivă, ce va presupune, mai întâi, elaborarea unui model de previziune a populației active în vârstă de muncă, având la bază proiecția populației civile în vârstă de muncă (în raport cu influența factorilor demografici) și ratele medii de intrare și ieșire ale forței de muncă în funcție de anumiți factori, precum vârstă și sex.

Pe baza proiecțiilor populației în vârstă de muncă, precum și a ratelor de activitate ale diferitelor categorii de populație (pe vârste, sexe, nivel de educație, etc.) se va proiecta volumul și structura populației active, alături de rata șomajului și a ocupării pe diferite sub-categorii.

1.1 Etapele metodologice și ipotezele de lucru Modelul de micro-simulare pe cohorte presupune practic, mai întâi proiectarea ratelor

de activitate pentru fiecare sex și vârstă (în ani împliniți) la orizontul 2028 și apoi proiectarea populației active (mii persoane) pe baza ratelor de activitate prognozate și a proiecțiilor populației civile în vârstă de muncă.

Principalele ipoteze de lucru formulate în vederea proiecției populației active de 15-64 ani în România sunt următoarele: § Anul de bază pentru proiecții este considerat anul 2017, pentru care a fost disponibil

cel mai recent set de micro-date AMIGO, în timp ce orizontul de prognoză este 2018-2028;

§ Ratele medii de intrare/ieșire se calculează ca medie pentru cei mai recenți cinci ani (2012-2017), utilizând ratele de activitate calculate anual la nivel de fiecare vârstă (ani împliniți) și sex;

§ Ratele medii de intrare/ieșire se consideră constante pe orizontul de prognoză;

4

§ Ratele de activitate pentru perioada 2018-2028 se calculează pe fiecare vârstă și sex, utilizând ratele medii de intrare/ieșire a forței de muncă specifice;

§ Se aplică un mecanism corectiv pentru cohortele tinere (15-29 ani), pentru a evita ca orice creștere a ratelor de înscriere în învățământ (și scăderea corespunzătoare a ratelor de participare) să contribuie la scăderea viitoare a ratelor de participare pentru lucrătorii de vârstă 25-54 ani. Această ipoteză implică faptul că ratele de participare pentru fiecare vârstă cuprinsă între 15 și 19 ani rămân constante la ultimul nivel observat (2017). Ratele de participare cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani se pot mări dacă acesta este rezultatul modelului de simulare pe cohorte; în caz contrar, ratele sunt menținute constante la nivelul observat în 2017.

În vederea conceperii modelului pentru proiecția ofertei de forță de muncă în România la orizontul 2028 în structură, cu detaliere pe grupe de vârstă, sex, nivel de educație și regiuni de dezvoltare, s-a propus o metodologie, care are la bază următorii pași de implementare:

Pasul 1: Identificarea surselor de date, colectarea și prelucrarea datelor statistice necesare previzionării ofertei forței de muncă în România.

Ținând cont de obiectivele proiectului și de specificul abordării metodologice ce presupune utilizarea modelelor de micro-simulare pe cohorte, am decis să apelăm la bazele de micro-date colectate trimestrial din Ancheta forței de muncă în gospodării (AMIGO) de către Institutul Național de Statistică. Pentru a putea determina o tendință medie istorică a evoluției populației active pe sexe, vârstă, niveluri de educație și regiuni, precum și pentru a determina ratele medii de intrare/ ieșire de pe piața muncii în România, s-a decis colectarea și utilizarea bazelor de date trimestriale AMIGO pentru perioada trimestrul I 2012-trimestrul IV 2017.

Seturile trimestriale de micro-date au fost apoi prelucrate statistic în vederea obținerii unor baze de date anuale, pentru care s-au definit variabilele cheie de interes, precum: vârsta (atât anii împliniți, cât și grupele de vârstă: 15-24 ani, 25-34 ani, 35-49 ani și 50-64 ani), sexul, nivelul de educație (nivel de educație scăzut, mediu sau înalt) și statutul pe piața muncii al indivizilor (persoană ocupată, șomer sau persoană inactivă).

Pasul 2: Proiecția ratelor de activitate pe sexe și grupe de vârstă la orizontul 2028

Acest pas a presupus proiecția ratelor de activitate pentru fiecare sex și vârstă (an împlinit) la orizontul 2028, pornind de la datele istorice și apelând la modele dinamice de micro-simulare pe cohorte, în ipoteza absenței schimbărilor de politică macroeconomică pe orizontul de timp considerat. Motivul utilizării modelelor pe cohorte este acela de a reflecta schimbările substanțiale ale comportamentului pieței muncii în ultimele decenii în diferite cohorte și pe sexe.

Pentru determinarea ratelor medii de intrare și de ieșire ale forței de muncă din România, abordarea metodologică a pornit de la modelele pe cohorte propuse de Comisia Europeană (2017), Carone (2005) și Burniaux (2003). Astfel, se analizează tendințele

5

fluxurilor de intrări și de ieșiri de pe piața muncii, pentru fiecare sex și vârstă pe perioada 2012-2017 și se determină ratele medii de intrare/ieșire ale forței de muncă în România, care vor fi apoi considerate constante pe orizontul de prognoză (2018-2028).

Ratele de intrare pe piața muncii se calculează astfel:

unde unde NLF reprezintă numărul de persoane care se așteaptă să devină active între vârsta x și x+1; Popmaxwa este populația maximă de vârstă activă care poate intra pe piața muncii (care este, de obicei, aproape egală cu populația civilă globală în vârstă de muncă, diferențele fiind datorate, de exemplu, bolii /incapacității, etc.) și LF este numărul persoanelor active, în vârstă de x ani în anul t și în vârstă de x+1 ani în anul t+1.

Prin multiplicarea și împărțirea la populația în vârstă de x ani la momentul t, obținem:

unde Prmax este limita superioară a ratei de participare (presupusă a se situa la nivelul de 0,99 pentru bărbați și femei în acest model). Astfel, putem calcula rata de intrare, Ren împărțind numărul de persoane care se așteaptă să fie active la numărul de persoane inactive la momentul t, adică:

Prin urmare, proiecțiile ratelor de activitate bazate pe aceste rate medii de intrare

sunt:

În concluzie, proiecțiile ratelor anuale de participare pentru fiecare cohortă (x+1) pot fi

calculate prin aplicarea ratelor medii de intrare observate pentru perioada 2012-2017 (media pe cinci ani) pe orizontul de previziune (t=2018-2028).

Ratele de ieșire de pe piața muncii se calculează similar, atunci când populația activă pentru două grupe de vârstă adiacente pe perioadă de un an este în scădere. Astfel, vom calcula rata de ieșire (adică scăderea netă a forței de muncă în raport cu numărul de persoane care au fost inițial activi în aceeași cohortă în anul anterior).

Numărul persoanelor care părăsesc piața muncii în momentul t+1 este echivalent cu:

unde OP reprezintă numărul de persoane care se așteaptă să devină inactive între vârsta x și x+1, iar LF este numărul de persoane active (pe piața muncii) în vârstă de x ani în anul t și în vârstă de x+1 ani în anul t+1. Prin multiplicarea și împărțirea pentru populația în vârstă de x ani la momentul t, care se presupune că va rămâne aceeași cu populația în vârstă de x+1 la momentul t+1, obținem:

unde PR reprezintă ratele de participare.

6

Astfel, putem calcula rata (condiționată) de ieșire, Rex împărțind numărul de persoane care devin inactive la momentul t+1 la numărul de persoane active la momentul t, adică,

Prin urmare, putem utiliza această rată de ieșire Rex pentru proiecția ratelor de

activitate:

și

Rata de activitate la nivel național pentru grupa de vârstă 15-64 ani (LFt) a fost apoi

calculată ca medie ponderată a ratelor de activitate specifice fiecărui sex și grupă de vârstă. Pasul 3: Proiecția populației active pe sexe și grupe de vârstă în România la orizontul 2028

Pentru a putea proiecta evoluția populației active de vârstă 15–64 ani din România la orizontul 2028, pornind de la ratele de activitate determinate la pasul anterior, este necesară prognoza populației civile în România, defalcată pe sexe și vârste pentru același orizont de timp urmărit.

Pentru a limita eroarea de proiecție demografică s-a considerat oportună utilizarea prognozelor furnizate de Eurostat pentru orizontul 20701 asupra evoluției populației totale în statele membre UE. Aceste proiecții au fost realizate în baza unei metodologii comune de prognoză la nivelul tuturor țărilor UE, ce asigură, astfel, un grad ridicat de robustețe și de comparabilitate a rezultatelor.

Proiecțiile populației totale furnizate de Eurostat au fost realizate în baza unei abordări de tipul "convergență parțială", ceea ce înseamnă că principalii factori explicativi demografici sunt presupuși a converge pe termen foarte lung. Stabilirea anului de convergență foarte departe în viitor (chiar și dincolo de orizontul proiecțiilor) are avantajul de a ține seama de tendințele și evoluțiile recente de la începutul perioadei, presupunând, totodată, o convergență lentă pe termen lung a factorilor demografici. Principalii factori demografici considerați au fost: (i) rata fertilității; (ii) rata mortalității și (iii) nivelul migrației nete.

În ceea ce privește ratele de fertilitate și de mortalitate, s-a presupus că acestea tind să conveargă la nivelul țărilor precursoare. Ratele de fertilitate se așteaptă să crească în aproape toate țările UE în perioada 2016-2070. România se numără printre țările UE cu rate de fertilitate foarte reduse, alături de Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Austria, Polonia, Slovenia și Slovacia. Proiecțiile ratei de fertilitate pentru România la orizontul 2030 estimează o creștere modestă cu 0,27 puncte procentuale (de la 1,54% în 2016 la 1,81% estimat pentru anul 2030).

În mod similar, se presupune că speranța de viață urmează o traiectorie convergentă, dar cu creșteri mai rapide în țările cu niveluri curente mai scăzute ale speranței de viață și

1 http://ec.europa.eu/eurostat/web/population-demographymigration-projections/population-projections-data

7

mai lente pentru țările cu niveluri mai ridicate. Pentru România Eurostat a previzionat o creștere cu 11,8 ani a speranței de viață la bărbați (estimată a ajunge la 83,6 ani în 2070), și respectiv cu 9,4 ani în plus pentru femei (speranța de viață fiind estimată a ajunge la 88,3 ani în 2070).

Nu în ultimul rând, proiecția fluxurilor nete de migrație la nivelul statelor membre UE s-a realizat în baza unui model care a luat în considerare tendințele din trecut, cele mai recente dovezi empirice și convergența parțială pe termen lung a factorilor. În cazul României, alături de Bulgaria, Lituania și Letonia, Eurostat preconizează un flux migraționist pozitiv al ieșirilor, făcând astfel excepție de la tendințele generale proiectate la nivel UE (Comisia Europeană, 2017).

Proiecțiile populației României realizate de Eurostat reflectă, așadar, tendințele actuale ale ratelor de fertilitate, ratelor de mortalitate, precum și ale fluxurilor nete de migrație. Astfel, populația în vârstă de muncă a României este estimată să scadă cu aproximativ 2,7% până în 2025 comparativ cu anul 2015.

Din cauza îmbătrânirii populației însă, este de așteptat ca România să cunoască o încetinire a ritmului de creștere a forței de muncă în perioada 2020-2025. Mai mult, conform proiecțiilor Eurostat, ne așteptăm la o scădere semnificativă a populației pentru majoritatea grupelor de vârstă sub 44 de ani, în timp ce cea mai semnificativă creștere a populației se preconizează a se înregistra în rândul grupei de vârstă cuprinse între 45 și 54 de ani.

În baza proiecțiilor populației totale în vârstă de muncă (15-64 de ani) din România pentru perioada 2018-2028, au fost aplicate apoi ratele de activitate determinate la pasul anterior și a fost astfel previzionată evoluția populației active în vârstă de muncă din România la orizontul 2028. Pasul 4: Prognoza populației active pe niveluri de educație și regiuni de dezvoltare în România la orizontul 2028

Proiecțiile populației active pentru 15-64 ani la orizontul 2028 au fost apoi extinse în structură pe niveluri de educație și regiuni de dezvoltare economică, prin extrapolarea tendințelor istorice.

Din punct de vedere metodologic, pentru aceasta se pot aplica tehnici econometrice și metode de extrapolare, precum metode de netezire exponenţială, metode bazate pe medii sau metode bazate pe tendință. În cazul nostru, s-a optat pentru aplicarea metodei de extrapolare bazate pe tendință, ce presupune determinarea valorii unei funcții pentru o valoare a variabilei aflată în afara intervalului de valori cunoscute. Previzionarea indicatorilor prin extrapolare presupune stabilirea unui model de analiză de forma: Yt= f(t) și introducerea în model a valorii convenționale a variabilei timp pentru care se efectuează extrapolarea.

Metoda presupune următoarele restricții: Ø condițiile de manifestare a evoluției să se mențină neschimbate și pe orizontul de

prognoză Ø lungimea seriei sa fie suficient de mare pentru a surprinde regularitatea mișcării

fenomenului

8

Ø ciclicitatea variabilei de prognoză depinde nu doar de orizontul seriei, ci și de cel de prognoză

Pasul 5: Prognoza șomajului pe sexe și grupe de vârstă în România la orizontul 2028

Pornind de la micro-baza de date AMIGO aferentă anului 2017 (considerat a fi anul de bază al proiecțiilor) au fost determinate structurile în raport de sex și vârstă ale șomerilor de 15-64 de ani din România.

În vederea formulării ipotezelor cu privire la evoluția viitoare a numărului de șomeri în vârstă de muncă 15-64 ani, diferențiat pe sexe, au fost mai întâi analizate tendințele previzionate la nivel național ale șomajului BIM în România la orizontul anilor 2022 de către Comisia Europeană2 (prognozele de primăvară și toamnă 2018), respectiv de către Comisia Națională de Prognoză (prognoza de toamnă 2018).

Similar abordării propuse de Comisia Europeană pentru previzionarea șomajului la nivelul țărilor membre UE, s-a ținut cont de nivelul ratei naturale a șomajului (NAIRU3), considerată ca variabilă proxy adecvată în vederea previzionării evoluției șomajului structural în condițiile în care nu au loc alte schimbări semnificative de politici macroeconomice pe orizontul de timp considerat. Cu toate că ipoteza formulată implică un grad ridicat de incertitudine, Comisia Europeană susține că este o presupunere rezonabilă care are avantajul de a asigura coerența cu alte proceduri de supraveghere bugetară din UE. Astfel, Comisia Europeană a presupus că ratele șomajului converg către estimările ratei naturale a șomajului (NAIRU) ale Comisiei Europene pentru fiecare țară membră UE, urmând ca mai apoi ele să rămână constante.

Similar acestei abordări și având la bază aceste tendințe generale previzionate, în continuare am emis următoarele ipoteze cu privire la evoluția la orizontul 2028 a șomajului din România, diferențiat pe sexe:

§ Pentru rata șomajului la nivel național (15-64 ani) s-a previzionat pentru anul 2018 o scădere cu aproximativ 0,4 p.p. față de anul de bază 2017, urmată fiind de scăderi anuale constante mai modeste (de doar 0,1 p.p. pe an) până la atingerea pragului de 3,9%. Odată atins pragul de 3,9%, s-a emis ipoteza că nivelul ratei șomajului (15-64 ani) va rămâne constant pe orizontul de prognoză rămas (2026-2028).

§ Proiecțiile ratelor șomajului (15-64 ani) diferențiate pe sexe s-au obținut pornind de la rata șomajului totală (15-64 ani) previzionată și ținându-se cont de structura anuală pe sexe a populației active.

Nivelurile previzionate ale ratelor șomajului (15-64 ani) pe sexe la orizontul anului 2028 sunt redate mai jos.

2 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ecfin_forecast_spring_030518_ro_en.pdf 3din engl. Non-Accelerating Inflation Rate of Unemployment (Rata șomajului non-acceleratoare a inflației)

9

Tabel nr. 1.

Proiecții ale ratelor șomajului (15-64 ani) (%) 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028

Rată șomaj masculin (15-64 ani)

5,8 5,3 5,2 5,1 5,0 4,9 4,7 4,6 4,5

4,4 4,4 4,4

Rată șomaj feminin (15-64 ani)

4,2 3,9 3,8 3,7 3,6 3,6 3,5 3,4 3,3

3,2 3,2 3,2

Rată șomaj total (15-64 ani)

5,1 4,7 4,6 4,5 4,4 4,3 4,2 4,1 4,0

3,9 3,9 3,9

Sursa: calculele autorilor În continuare, au fost extinse în structură (pentru fiecare sex și vârstă) proiecțiile ratei

șomajului până la orizontul 2028. Pentru a evita ca nivelurile convenite ale ratelor șomajului structural general (cele redate în tabelul anterior) să sufere alte schimbări ca urmare a interacțiunii dintre ratele șomajului structural pe cohorte (Uri) și evoluția mărimii și structurii diferitelor cohorte de vârstă/sex, exprimate prin modificări ale ponderii forței de

muncă a grupului respectiv , s-a impus următoarea condiție:

. Aceasta înseamnă că media ponderată a ratelor șomajului specifice fiecărui sex

(respectiv vârstă) este forțată să fie egală cu rata șomajului structural stabilită pentru vârsta 15-64 ani. Astfel, rata șomajului specifică cohortelor pe vârste/sexe este estimată după cum urmează:

și , unde Pasul 6: Prognoza populației ocupate pe sexe și grupe de vârstă în România la orizontul 2028

Pe baza proiecțiilor populației active în vârstă de muncă, pe sexe și grupe de vârstă determinate la pasul 3, precum și a evoluției șomajului din România previzionat la orizontul 2028 în cadrul pasului 5, s-a putut determina populația ocupată pe sexe și grupe de vârstă din România.

Astfel, pentru fiecare sex și grupă de vârstă, s-a proiectat evoluția populației ocupate, prin aplicarea diferenței dintre populația activă și populația șomeră la nivelul respectivei sub-categorii de populație (în raport de sex și grupa de vârstă).

10

1.2 Identificarea limitelor asumate } O primă limită asumată în cadrul metodologiei de proiecţie a ofertei de forţă de

muncă pe termen mediu şi lung este dată de ipotezele modelului dinamic de micro-simulare pe cohorte cu privire la menținerea constantă a ratelor medii de intrare/ieșire a forței de muncă pe orizontul de prognoză, similar abordării propuse de Comisia Europeană.

} O a doua limită asumată este legată de raportul dintre lungimea seriei de date istorice şi lungimea intervalului de prognoză (spre exemplu, în cazul extrapolării tendințelor de evoluție în structura pe niveluri de educație și regiuni de dezvoltare a populației active pornind de la un set inițial redus de date anuale istorice; calculul ratelor medii de intrare/ieșire efectuat în baza unui set limitat de date istorice). O proiecţie este cu atât mai credibilă cu cât seria de date istorice pe baza cărora se construieşte aceasta este considerabil mai lungă raportat la orizontul de prognoză.

} O ultimă limitare este dată de ipotezele de lucru formulate în vederea previzionării evoluției șomajului pe sexe la orizontul 2028, presupunându-se o convergență la rata naturală a șomajului (NAIRU) și menținerea constantă din acel punct până în 2028 la valoarea respectivului prag.

Riscuri

} Ca urmare a limitărilor metodologice generate de ipotezele de lucru considerate, există riscul ca rezultatele extinse la orizontul de timp 2028 și defalcate pe sexe, vârste, niveluri de educație și regiuni de dezvoltare să conţină abateri faţă de structura reală a populaţiei active, a șomajului și respectiv a populației ocupate din România.

11

CAPITOLUL 2. PREVIZIUNEA DINAMICII OCUPĂRII 2021-2028

În urma aplicării pașilor metodologici prezentați anterior, a fost previzionată evoluția

viitoare a populației active, a șomajului și a populației ocupate pentru populația cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani în România la orizontul anului 2028. Tendințele generale previzionate pe piața muncii în România, prin intermediul modelului de micro-simulare pe cohorte aplicat, semnalează o ușoară scădere a efectivului populației active de 15-64 ani pe orizontul de prognoză. Urmând o abordare metodologică similară cu cea a Comisiei Europene (2017)4, proiecțiile noastre asupra pieței muncii din România le completează pe acestea prin reflectarea orizontului de previziune 2018-20285 și prin gradul mai mare de detaliere a proiecțiilor. Menționăm faptul că proiecțiile noastre reflectă direcția generală de evoluție a populației totale previzionate de către Eurostat, aceasta fiind una dintre ipotezele demersului de față. Practic, rezultatele noastre defalcate pe sexe, vârste, niveluri de educație și regiuni de dezvoltare surprind anumite particularități, ce vin să completeze imaginea generală a schimbărilor așteptate a avea loc în următorii 10 ani în structura ofertei de forță de muncă din România.

2.1 Proiecțiile populației active la orizontul anului 2028 Trendul ușor negativ al efectivului populației active în vârstă de muncă din România

previzionat în cadrul studiului de față este susținut și de proiecțiile Comisiei Europene (la orizontul anului 2070) și CEDEFOP (la orizontul anului 2025), fiind o consecință directă a scăderii constante a populației din România, previzionată de Eurostat a se înscrie în aceeași tendință, conform tendințelor actuale ale ratelor de fertilitate, mortalitate, precum și ale fluxurilor nete de migrație.

Mai mult, din cauza îmbătrânirii populației, este de așteptat ca România să cunoască o încetinire a ritmului de creștere a forței de muncă în perioada 2020-2028. Astfel, conform proiecțiilor Eurostat, ne așteptăm la o scădere semnificativă a populației pentru majoritatea grupelor de vârstă sub 44 de ani, în timp ce cea mai semnificativă creștere a populației se preconizează a se înregistra în rândul grupei de vârstă 45 - 54 de ani.

Evoluții similare la nivelul populației active sunt surprinse și în proiecțiile noastre, întrucât grupele de vârstă de sub 50 de ani urmează o tendință generală descrescătoare, cu ieșiri de pe piața muncii mai pronunțate pentru grupa de vârstă 35-49 ani, urmată fiind de grupa de vârstă 25-34 ani și respectiv de tineri (grupa de vârstă 15-24 ani). În schimb, ca excepție de la regulă se remarcă populația activă vârstnică (grupa 50-64 ani), care urmează un trend ascendent cu creșteri anuale de aproximativ 2,1% pe orizontul de prognoză. Această evoluție pozitivă a populației totale de 50-64 ani, respectiv a populației active din

4 The 2018 Ageing Report Underlying Assumptions and Projection Methodologies, November 2017, European Union 5 Raportul mai sus citat face referire doar la anii 2030 și 2070.

12

aceeași grupă de vârstă poate fi explicată în primul rând prin faptul că generația numeroasă născută în perioada 1966-1970 ajunge în această grupă de vârstă în cursul orizontului de proiecție.

Figura nr. 1

Prognoza populației active pe grupe de vârste, proiecții 2018-2028 (mii persoane)

Sursa: calculele autorilor

Proiecția populației active în vârstă de muncă indică o scădere totală cu aproximativ

715,2 mii persoane la orizontul 2028 față de anul de bază 2017 (figura 2). Detalierea pe grupe de vârstă indică faptul că cea mai semnificativă scădere a ofertei de forță de muncă este estimată a se înregistra în rândul grupei de vârstă 35-49 ani, unde se preconizează o ieșire de pe piața forței de muncă a aproximativ 661,7 mii persoane. O reducere semnificativă a populației active se previzionează și pentru grupa de vârstă 25-34 ani, în timp ce în rândul tinerilor (grupa de vârstă 15-24 ani), tendința generală la orizontul 2028 este de ușoară scădere cu circa 29,5 mii persoane. Singura grupă de vârstă aflată pe un trend ascendent, cu intrări nete totale pe piața muncii de peste 465 mii persoane rămâne grupa vârstnicilor de 50-64 ani.

Figura nr. 2 Prognoza populației active pe grupe de vârste, modificare 2017-2028 (mii persoane)


13

Dacă privim dintr-o altă perspectivă, și anume în termeni relativi ca ritm mediu anual de modificare, rezultatele indică cea mai importantă scădere a populației active pentru grupa de vârstă 25-34 ani, cu aproximativ 2,1% anual, deși ca modificare absolută (în mii persoane) scăderea în cazul acestora era mai redusă decât pentru grupa de vârstă 35-49 ani. Pentru aceasta din urmă grupă, scăderea relativă a populației active la orizontul 2028 este proiectată a se realiza cu circa 1,5% pe an. Pentru populația cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 ani, proiecțiile indică un ritm de creștere cu aproximativ 2,1% pe an, în timp ce la extrema cealaltă a distribuției pe vârste, pentru populația foarte tânără (15-25 ani) înregistrăm un ritm ușor negativ de -0,4% pe an în intervalul de prognoză.

Figura nr.3 Prognoza populației a activă pe grupe de vârste, ritm mediu anual 2017-2028 (%)


Evoluțiile proiectate ale populației active se diferențiază între cele două sexe în ceea ce

privește dimensiunea modificărilor, tendințele fiind aceleași în cazul femeilor și bărbaților. Diferențe mai importante între cele două sexe se observă mai cu seamă în analiza evoluțiilor pe grupe de vârste, în cazul bărbaților notând scăderi mai puternice pentru anumite grupe, dar și creșteri mai semnificative pentru alte grupe. Per total, populația activă de 15-64 ani scade în perioada 2018-2028 cu circa 340 mii persoane în cazul femeilor, respectiv cu aproximativ 380 mii persoane în cazul bărbaților.

În prima jumătate (2018-2023) a perioadei de proiecție observăm o scădere foarte ușoară a populației active totale de sex masculin, urmând ca în a două parte (2023-2028) reducerea populației active să fie mai accentuată.

14

Figura nr. 4 Prognoza populației active de sex masculin pe grupe de vârste, proiecții 2018-2028

(mii persoane)


Urmând aceeași tendință ca și totalul populației active pe grupe de vârste, proiecția

populației active de sex masculin indică scăderi mai importante pentru grupele de vârste 25-34 ani (reducere cu circa 307 mii persoane) și 35-49 ani (reducere cu aproximativ 370 mii persoane). Deși se înregistrează o creștere a populației active de sex masculin pentru grupa de vârstă 50-64 ani (cu circa 318 mii persoane), aceasta nu compensează scăderile estimate pe toate celelalte grupe de vârste.

Figura nr. 5 Prognoza populației active de sex masculin pe grupe de vârste, modificare 2017-2028 (mii

pers.)


15

În termeni relativi, ca ritm mediu anual de modificare, scăderea populației active de sex masculin cu vârste cuprinse între 25 și 34 ani are cea mai de amploare, fiind estimată la aproximativ 2,3% pe an. Ritmul mediu de scădere pentru populația activă masculină de 35-49 ani este de circa 1,5% pe an, pentru cea de 15-24 ani fiind ceva mai mic, de 0,4% pe an. Notăm cel mai substanțial ritm anual de modificare pentru populația de 50-64 ani, o creștere medie anuală în jur de 2,5%.

Figura nr. 6 Prognoza populației active de sex masculin pe grupe de vârste, ritm mediu anual 2017-2028

(%)


Evoluția proiectată a populației active de sex feminin pentru perioada 2018-2028

prezintă o tendință de scădere destul de liniară. Comparativ cu evoluția populației active de sex masculin, în cazul femeilor, reducerea este mai pronunțată în termeni relativi față de anul de bază (2017) fiind egală cu 9%, în timp ce reducerea proiectată a populației active de sex masculin este egală cu 7,5%. Structura pe vârste a populației active de sex feminin nu se modifică substanțial, notăm totuși o scădere a ponderii grupelor de vârste 25-34 ani și 35-49 ani în favoarea grupelor aflate la extremele distribuției: 15-24 ani, și mai ales 50-64 ani.

Figura nr. 7 Prognoza populației active de sex feminin pe grupe de vârste, proiecții 2018-2028 (mii

persoane)


16

Per total, proiecția populației active în vârstă de muncă de sex feminin indică o

reducere a acesteia cu circa 340 mii persoane la orizontul de prognoză, comparativ cu anul de bază 2017. Ca și în cazul bărbaților, cea mai importantă reducere a fost estimată pentru populația de 35-49 ani, cu circa 290 mii persoane. Și în cazul tinerelor observăm o scădere în ceea ce privește participarea pe piața muncii, cu 183 mii persoane pentru 25-34 ani, respectiv cu circa 11 mii persoane pentru grupa de vârstă 15-24 ani. Doar în cazul populației feminine de peste 50 ani remarcăm o creștere a participării pe piața muncii, cu aproximativ 147 mii persoane. Aceste evoluții își au originea în primul rând în mutarea generației foarte numeroase născută în perioada 1967-1970 din grupa de vârstă 35-49 ani în grupa de vârstă 50-64 ani în cursul perioadei de prognoză, iar grupele de vârstă inferioare având un volum mult mai redus nu reușesc să substituie acest deficit. În al doilea rând, putem vorbi și de o creștere a gradului de participare pe piața muncii pentru populația de 50 de ani și peste, comparativ cu perioadele trecute.

Figura nr. 8 Prognoza populației active de sex feminin pe grupe de vârste, modificare 2017-2028 (mii

pers.)


În aceeași ordine de idei, notăm un ritm mediu de creștere a populației active de sex

feminin cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 ani cu circa 1,6% pe an, în perioada 2018-2028. Populația activă de sex feminin, per total, se reduce în medie cu circa 0,8% pe an până în anul 2028, iar cele mai importante scăderi în termeni relativi se observă pentru grupa de vârstă 25-34 ani (1,9% pe an) și nu pentru grupa de vârstă 35-49 ani, în cazul căreia scăderile în valori absolute (mii persoane) sunt cele mai semnificative.

17

Figura nr. 9 Prognoza populației active de sex feminin pe grupe de vârste, ritm mediu anual 2017-2028

(în%)


În cele ce urmează, analiza proiecțiilor populației active în funcție de vârste și sexe va fi

completată cu investigarea evoluțiilor și în ceea ce privește ratele de participare la piața muncii. Dincolo de evoluțiile în termeni absoluți sau relativi, respectiv în diverse structuri a populației active, ratele de activitate oferă și o altă perspectivă prin faptul că măsoară ponderea persoanelor active dintr-o anumită grupă de vârstă în totalul populației din aceeași grupă de vârstă, ținând astfel cont și de evoluția populației totale. În figura de mai jos (figura 10) sunt prezentate proiecțiile ratelor de activitate, mai precis modificările estimate pentru perioada 2018-2028 exprimate în puncte procentuale. În primul rând, observăm că atât per total, cât și pentru fiecare grupă de vârstă și sex, ratele de participare pe piața muncii se îmbunătățesc în perspectiva anului 2028. Deși populația activă scade, așa cum s-a putut vedea până acum, pe fondul scăderii mai accentuate a populației totale, ratele de activitate sunt în creștere. Per total, pentru populația în vârstă de muncă, rata de participare la piața muncii crește cu circa 2,6 p.p. (puncte procentuale) până în anul 2028, ușor mai pronunțată fiind creșterea în cazul populației de sex masculin (3,0 p.p. vs. 2,2 p.p. în cazul femeilor). Îmbunătățirea ratelor de participare este mai puternică pentru vârste mai înaintate, astfel cele mai mari creșteri sunt estimate pentru grupa 50-64 ani (cu circa 6,6 p.p. total, 7,3 p.p. masculin și 5,0 p.p. feminin). De asemenea, remarcăm faptul că pentru grupele de vârste 25-34 ani, respectiv 35-49 ani, creșterea ratelor de participare este mai pronunțată în cazul femeilor.

18

Figura nr. 10 Prognoza ratei de activitate după grupe de vârste și sexe, modificare 2017-2028

(puncte procentuale)


În tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele unei analize de decompoziție a

modificărilor ratei globale de active pentru populația în vârstă de muncă. Altfel spus, rata de activitate globală a fost descompusă din punct de vedere algebric în trei componente: (1) efectul ratei de participare; (2) efectul demografic (al populației totale); (3) efectul rezidual sau de interacțiune (Carone, 2005). Rezultatele obținute arată faptul că efectul ratelor de participare, și anume modificarea ratelor de participare specifice grupelor de vârstă și sexelor, contribuie în mare măsură la creștere ratei globale de activitate. Tendințele proiectate de îmbunătățire a ratelor de participare, mai ales pentru populația de sex masculin și pentru grupele de vârste 35-49 ani și 50-64 ani, reprezintă motorul creșterii ratei de participare pe piața muncii pentru populația în vârstă de muncă. Pe de altă parte, remarcăm contribuția negativă la creșterea ratei de participare pe care o exercită modificarea structurii demografice a populației în vârstă de muncă, în primul rând ca urmare a proiecțiilor în ceea ce privește populația cu vârste cuprinse între 25 și 49 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați. Aceasta reflectă, de fapt, îmbătrânirea populației, care pare să aibă un efect ceva mai puternic asupra femeilor și datorită faptului că în continuare vârstele de ieșire de pe piața muncii rămân mai scăzute în cazul acestora.

19

Tabel nr.2 Contribuția la modificarea totală a ratei de activitate, 2028-2017 (p.p.)

Contribuția modificărilor ratelor de activitate pentru

diferite grupuri (p.p.)

Efectul modificării structurii demografice (p.p.)

Efectul de interacțiune (p.p.)

Modificarea ratei

de activitat

e în perioada

2017-2028 (p.p.) 2,6

hyuuuyyuy

15-64 ani

15-24 ani

25-34 ani

35-49 ani

50-64 ani

15-64 ani

15-24 ani

25-34 ani

35-49 ani

50-64 ani

15-64 ani

TOTAL 4,6 0,3 0,7 1,7 1,8 -2,1 0,1 -2,7 -3,2 3,8 0,1

MASCULIN 4,7 0,4 0,7 1,7 1,9 -2,0

FEMININ 4,3 0,2 0,9 1,8 1,5 -2,1


În ce privește evoluția proiectată a populației active în funcție de nivelurile de instruire, se remarcă o tendință de reducere a populației active cu studii medii și scăzute, concomitent cu creșterea populației active cu studii superioare. Aceste evoluții sunt legate de intrarea pe piața muncii a tinerilor cu studii superioare, respectiv de ieșirile de pe piața muncii a populației vârstnice cu nivel scăzut sau mediu de instruire. Dacă în anul 2017, structura populației active pe nivele de instruire indică ponderi aproape similare pentru nivel scăzut de instruire și nivel înalt de instruire (aproximativ 18%, respectiv 20%), evoluțiile proiectate pentru 2028 conduc spre un raport de 1:2 între populația cu nivel scăzut de instruire și populația cu studii superioare (ponderi de circa 13%, respectiv 27%). În ceea ce privește ponderea proiectată a populației cu studii medii, aceasta nu se modifică substanțial la orizontul de proiecție – concret, scade de la 61% la 59%.

20

Figura nr. 11 Prognoza populației activă după nivele de instruire, 2018-2028 (mii persoane)


A fost estimată creșterea populației active cu studii superioare cu circa 380 mii

persoane, la orizontul de proiecție 2028, respectiv reducerea populației active cu nivel mediu de instruire cu aproximativ 600 mii persoane și a populației active cu nivel scăzut de instruire cu aproape 500 mii persoane.

Figura nr. 12

Prognoza populației active după nivele de instruire, modificare 2017-2028 (mii persoane)


Ritmul mediu anual de creștere proiectat pentru populația activă cu nivel înalt de

instruire se situează în jurul a 1,9%. Populația activă cu nivel scăzut de instruire are o

21

tendință estimată de scădere, cu un ritm mediu anual de circa 2,8%. Și populația activă cu studii medii are o tendință de scădere, însă ceva mai ușoară, în medie cu circa 1% pe an.

Figura nr. 13 Prognoza populației active după nivele de instruire, ritm mediu anual 2017-2028 (%)


Evoluția populației active în regiunile de dezvoltare ale țării nu este uniformă deoarece

urmează tendințele istorice observate în cadrul fiecăreia dintre regiuni. Au fost estimate creșteri ale populației active în doar două regiuni, și anume București-Ilfov (cu circa 13 mii persoane) și Nord -Est (cu aproximativ 21 mii persoane), acestea fiind singurele regiuni în care s-a manifestat în ultimul deceniu o tendință clară de creștere a populației active. Pentru alte două regiuni, Centru și Nord-Vest, sunt proiectate reduceri ușoare ale populației active (cu circa 14 mii persoane, respectiv 38 mii persoane), evoluția observată în ultimii ani în aceste regiuni fiind destul de constantă cu ușoare creșteri doar la nivelul anului 2017. Cele mai importante reduceri ale efectivelor de populație activă sunt estimate pentru regiunile Sud-Vest Oltenia (circa 240 mii persoane), Sud-Est (168 mii persoane), Sud Muntenia (145 mii persoane) și Vest (143 mii persoane). În ultimii cinci ani, în regiunea Sud-Vest Oltenia, populația activă a scăzut cu circa 6%, astfel că și tendințele viitoare se manifestă în aceeași direcție.

22

Figura nr. 14 Prognoza populației active după regiunea de dezvoltare, modificare 2017-2028 (mii

persoane)


Au fost estimate și ritmurile medii anuale de creștere sau scădere a populației active

pentru fiecare regiune de dezvoltare. Astfel, pentru regiunea Sud-Vest Oltenia este proiectat un ritm mediu anual de scădere cu circa 2,5%, cel mai pronunțat ritm de modificare între toate regiunile. Alte regiuni cu ritmuri anuale de scădere destul de importante sunt: Vest (-1,7% pe an), Sud-Est (-1,5% pe an) și Sud-Muntenia (-1,0% pe an). Scăderi relative ceva mai reduse se estimează pentru Centru (-0,1% anual) și Nord-Vest (-0,3% anual). Pentru cele două regiuni cu proiecții pozitive pentru modificarea populației active, ritmurile anuale de creștere se situează în jur de 0,1% anual.

Figura nr. 15 Prognoza populației active după regiunea de dezvoltare, ritm mediu anual 2017-2028 (%)


23

Așadar, după cum a fost prezentat și până în momentul de față, populația activă în vârstă de muncă este proiectată în scădere, mai accentuată după anul 2022. În ceea ce privește populația ocupată, aceasta manifestă o tendință de ușoară creștere până în anul 2019, după care se aliniază tendinței de scădere a populației active, respectiv tendinței generale de scădere a populației totale. În ceea ce privește numărul șomerilor, remarcăm o tendință destul de accentuată de scădere a numărului acestora. Evoluțiile proiectate pentru populația ocupată, respectiv populația șomeră, în detalii după vârste și sexe, sunt prezentate în cele ce urmează.

Figura nr. 16

Prognoza populației după participarea pe piața muncii, proiecții 2018-2028 (mii persoane)


2.2 Proiecțiile șomajului la orizontul anului 2028

Evoluția generală a șomajului în rândul populației de 15-64 ani la nivel național în România, previzionată la orizontul anului 2028, se caracterizează printr-o tendință descrescătoare, mai pronunțată în primul an de prognoză (cu 0,4 p.p. scădere în 2018 față de anul 2017) și apoi mai modestă până în 2026, cu ritmuri anuale constante de 0,1 p.p. până la atingerea pragului de 3,9% în anul 2026. Această evoluție a șomajului de 15-64 ani din România, presupusă a converge la rata naturală a șomajului (NAIRU) și apoi a se menține constantă la acel prag până în 2028 este similară cu abordarea metodologică propusă de Comisia Europeană (2017), iar în limita informațiilor disponibile cu privire la posibilele evoluții viitoare ale șomajului din România, considerăm precaută această ipoteză de lucru.

24

Figura nr. 17 Prognoza numărului de șomeri pe grupe de vârste, proiecții 2018-2028 (mii persoane)


Astfel, la nivel național, se anticipează o scădere nominală de aproximativ 133 mii

persoane șomere cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani în România, reflectată însă distinct în interiorul principalelor grupe de vârstă.

Figura nr. 18

Prognoza numărului de șomeri pe grupe de vârste, modificare 2017-2028 (mii persoane)


Spre exemplu, cea mai pronunțată scădere a numărului de șomeri la orizontul 2028 se

anticipează a se înregistra pentru grupa de vârstă 35-49 ani (unde se estimează o scădere cu 41,2 mii persoane), urmată îndeaproape de grupa de vârstă 25-34 ani (cu o reducere de 38,2 mii persoane) și respectiv de grupa 15-24 ani (cu o scădere de 34,7 mii persoane). Schimbările cele mai modeste în numărul șomerilor sunt însă preconizate pentru grupa de

25

vârstă 50-64 ani, unde se așteaptă o reducere a numărului de șomeri cu doar 18,9 mii persoane.

Evoluțiile proiectate ale șomajului de 15-64 ani sunt similare, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, întrucât proiecțiile ratelor șomajului (15-64 ani) diferențiate pe sexe s-au obținut pornind de la rata totală a șomajului (15-64 ani) previzionată și ținând cont de structura anuală pe sexe a populației active. Cu toate acestea, tendințele lor se diferențiază între cele două sexe în ceea ce privește dimensiunea modificărilor. Astfel, comparând valorile înregistrate în ratele șomajului la sfârșitul orizontului de previziune cu anul 2017 putem identifica anumite particularități. Mai exact, sunt estimate scăderi mai pronunțate în rândul șomerilor de sex masculin cu vârsta de peste 35 de ani, dar și, în medie, la nivel global (15-64 ani).

Figura nr. 19

Prognoza ratei șomajului după grupe de vârste și sexe, modificare 2017-2028 (puncte procentuale)


Cu toate acestea, merită amintit faptul că în rândul tinerilor (atât grupa de vârstă 15-

24 ani, cât și grupa de vârstă 25-34 ani) ne putem aștepta la o diminuare mai amplă a ratei șomajului feminin cu 0,1–0,2 puncte procentuale în comparație cu modificările ratei șomajului masculin.

26

Figura nr. 20 Prognoza numărului de șomeri de sex masculin pe grupe de vârste, proiecții 2018-2028 (mii

persoane)


Proiecțiile evoluției șomajului în rândul bărbaților se prezintă ușor distinct față de

tendința șomajului la nivel național defalcată pe grupe de vârste, întrucât șomajul de sex masculin înregistrează scăderi mai importante pentru grupele de vârste 25-34 ani (reducere cu circa 26,8 mii persoane la sfârșitul orizontului de prognoză comparativ cu anul 2017) și 35-49 ani (reducere cu aproximativ 25,7 mii persoane). Scăderi mai modeste sunt așteptate la extremele distribuției pe vârste, atât pentru tineri, pentru care este estimată o reducere cu aprox. 20 mii persoane, cât și pentru vârstnicii de 50-64 ani, pentru care se proiectează scăderi de 13 mii persoane (a se vedea figura 21).

Figura nr. 21

Prognoza numărului de șomeri de sex masculin pe grupe de vârste, modificare 2017-2028 (mii persoane)


27

Figura nr. 22 Prognoza numărului de șomeri de sex feminin pe grupe de vârste, proiecții 2018-2028 (mii

persoane)


Proiecțiile șomerilor de sex feminin (15-64 ani) pe grupe de vârste, prezintă, de

asemenea, particularități față de evoluțiile șomajului masculin sau respectiv cel la nivel național. Astfel, chiar dacă cele mai pronunțate scăderi sunt proiectate tot pentru grupa de vârstă 35-49 ani (cu aproximativ 15,4 mii persoane față de 2017), similar cu tendința generală evidențiată asupra șomajului la nivel național, surprinde faptul că pentru șomajul în rândul femeilor tinere sunt proiectate scăderi mult mai puternice, de aprox.14,3 mii de persoane. Acest fenomen este susținut, practic, și de tendințele generale calculate ale ratelor șomajului pe sexe prezentate anterior.

Scăderi mai modeste sunt așteptate însă pentru grupa de vârstă 25-34 ani, unde se estimează o reducere cu aprox. 11,4 mii persoane, cât și pentru vârstnicii de 50-64 ani, pentru care se proiectează scăderi de doar 5,8 mii persoane .

Figura nr. 23 Prognoza numărului de șomeri de sex feminin pe grupe de vârste, modificare 2017-2028 (mii

persoane)


28

2.3 Proiecțiile populației ocupate la orizontul anului 2028 Pe baza proiecțiilor populației active în vârstă de muncă, pe sexe și grupe de vârstă,

precum și a evoluției șomajului din România previzionate la orizontul 2028, a fost posibilă și proiectarea evoluției generale a populației ocupate pe sexe și grupe de vârstă.

Figura nr. 24

Prognoza populației ocupate pe grupe de vârste, proiecții 2018-2028 (mii persoane)


După cum se poate observa din figura 24, dinamica ocupării forței de muncă în

România va fi una ușor oscilantă, cu o modestă creștere așteptată pentru anul 2018, ca urmare a reducerii șomajului de 15-64 ani cu 0.4 p.p față de anul precedent, urmată de o scădere mai vizibilă la orizontul 2028.

Figura nr. 25

Prognoza populației ocupate pe grupe de vârste, modificare 2017-2028 (mii persoane)


29

Scăderea netă așteptată în 2028 față de 2017 a populației ocupate din România este de aproximativ 582,3 mii persoane, datorată în principal modificărilor în structură pentru grupele de vârstă 25-34 și 35-49 ani, proiectate a scădea cu 451,5 mii persoane, respectiv cu 620,6 mii persoane. Deși se înregistrează o creștere semnificativă în rândul populației ocupate corespunzătoare grupei de vârstă 50-64 ani (cu circa 484,6 mii persoane), alături de o îmbunătățire minoră a ocupării în rândul tinerilor (cu doar 5,1 mii persoane) aceasta nu compensează scăderile pe toate celelalte grupe de vârste.

Dacă analizăm în termeni relativi variațiile, ritmurile medii anuale de modificare indică mai degrabă un efect de anulare a variațiilor în structura pe vârste (figura 26). Astfel, creșterea cu aproximativ 2,3% pe an a populației ocupate vârstnice (50-64 ani) este aproape anulată de scăderea de circa 2,1% pe an a grupei de vârstă 25-34 ani, pe orizontul de prognoză. Iar în condițiile în care ocuparea în rândul tinerilor cunoaște o fluctuație anuală aproape nesemnificativă, scăderea relativă a populației ocupate de 15-64 ani la orizontul 2028 este proiectată a se realiza cu circa 0,6% pe an.

Figura nr. 26

Prognoza populației ocupate pe grupe de vârste, ritm mediu anual 2017-2028 (%)


Evoluțiile proiectate ale populației ocupate de 15-64 ani sunt similare atât pentru sexul

feminin, cât și pentru sexul masculin, diferențiindu-se doar în ceea ce privește dimensiunea modificărilor. Per total, populația ocupată de 15-64 ani scade în perioada 2018-2028 cu circa 290 mii persoane în cazul bărbaților și similar, cu aproximativ 291,7 mii persoane în cazul femeilor. Diferențe mai importante între cele două sexe se observă mai cu seamă în analiza evoluțiilor pe grupe de vârste, în cazul bărbaților notând scăderi mai puternice pentru anumite grupe, dar și creșteri mai semnificative pentru alte grupe.

30

Figura nr. 27 Prognoza populației ocupate de sex masculin pe grupe de vârste, proiecții 2018-2028 (mii

pers.)


Urmând aceeași tendință ca și totalul populației ocupate pe grupe de vârste, proiecțiile

populației ocupate de sex masculin indică scăderi ușor mai reduse pentru grupele de vârstă 35-49 ani (reducere cu circa 345 mii persoane) și 25-34 ani (reducere cu aproximativ 279 mii persoane). Deși se înregistrează o creștere a populației ocupate de sex masculin pentru grupa de vârstă 50-64 ani (cu circa 331,8 mii persoane), aceasta nu compensează scăderile pe toate celelalte grupe de vârste.

Figura nr. 28

Prognoza populației ocupate masculine pe grupe de vârste, modificare 2017-2028 (mii pers.)


În termeni relativi, ca ritm mediu anual de modificare pe perioada 2017-2028,

creșterea populației ocupate de sex masculin cu vârsta de peste 50 de ani are cea mai de

31

amploare, fiind estimată la 2,7% pe an. La extrema cealaltă se observă scăderea populației ocupate de sex masculin cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani de 2,3% pe an.

Figura nr. 29 Prognoza populației ocupate masculine pe grupe de vârste, ritm mediu anual 2017-2028 (%)


Ritmul mediu de scădere pentru populația ocupată masculină de 35-49 ani este de

circa 1,4% pe an, în timp ce ritmul de creștere anual înregistrat pentru tinerii de 15-24 ani este extrem de modest, de doar 0,1% pe an. Notăm însă ca ritmul anual de modificare pentru populația ocupată de 15-64 ani de sex masculin este tot de 0,6% scădere medie anuală, similar cu cel înregistrat la nivel național pentru populația ocupată de 15-64 ani din România.

Figura nr. 30

Prognoza populației ocupate de sex feminin pe grupe de vârste, proiecții 2018-2028 (mii pers.)


32

Evoluția populației ocupate de sex feminin urmează și ea tendința generală a totalului populației ocupate pe grupe de vârste, cu scăderi ușor mai reduse pentru grupele de vârstă 35-49 ani (reducere cu circa 275,4 mii persoane) și 25-34 ani (reducere cu aproximativ 172 mii persoane). Deși se înregistrează o creștere a populației ocupate de sex feminin pentru grupa de vârstă 50-64 ani (cu circa 152,8 mii persoane), aceasta nu compensează scăderile pe toate celelalte grupe de vârste.

Figura nr. 31 Prognoza populației ocupate feminine pe grupe de vârste, modificare 2017-2028 (mii pers.)


În termeni relativi, ca ritm mediu anual de modificare pe perioada 2017-2028, scăderea

populației ocupate de sex feminin cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani are cea mai de amploare, fiind estimată la 1,8% pe an (figura 32). La extrema cealaltă se observă creșterea populației ocupate de sex feminin cu vârsta de peste 50 de ani, cu circa 1,7% pe an.

Figura nr. 32 Prognoza populației ocupate de sex feminin pe grupe de vârste, ritm mediu anual 2017-2028

(%)


33

Ritmul mediu de scădere pentru populația ocupată feminină de 35-49 ani este de circa 1,4% pe an, în timp ce ritmul de creștere anual înregistrat pentru tinerii de 15-24 ani este extrem de modest, de doar 0,1% pe an (similar pentru cazul populației ocupate de sex masculin). Notăm însă ca ritmul anual de modificare pentru populația ocupată de 15-64 ani de sex feminin este ușor mai crescut - 0,7% scădere medie anuală față de cel înregistrat la nivel național pentru toată populația ocupată de 15-64 ani din România.

Figura nr. 33

Prognoza ratei ocupării după grupe de vârste și sexe, modificare 2017-2028 (p.p.)


În ceea ce privește rata de ocupare, se observă că cele mai semnificative ritmuri medii

anuale de creștere sunt înregistrate pentru grupa de vârstă 50-64 ani, ca urmare a procesului de îmbătrânire activă cu care ne confruntăm în prezent. Astfel, rata ocupării la nivel național pentru grupa de vârstă 50-64 ani a înregistrat un ritm mediu anual de creștere de 7,2%, susținut în principal de creșterea medie anuală a ratei ocupării în rândul populației de sex masculin (ce a cunoscut creșteri medii de 8,2% pe an pe orizontul de prognoză).

Creșteri relevante s-au înregistrat și în cazul evoluției ratelor de ocupare corespunzătoare grupei de vârstă 35-49 ani (cu ritmuri medii de 5,1% pe an și diferențe nesemnificative între sexe), care de altfel, înregistrează și cele mai mari valori ale ratelor de ocupare în structura pe vârste (crescând de la circa 85,3% în 2017 la aproximativ 90,1% în 2028). Fluctuații mai mici sunt proiectate în rândul celorlalte grupe de vârstă, de la un ritm mediu de 4% pe an în cadrul grupei 25-34 ani, la 3% pe an în rândul tinerilor sub 25 de ani.

Ca o particularitate în raport de sexe, remarcăm faptul că în cazul extremelor din structura pe grupe de vârstă (adică pentru tinerii sub 25 ani și respectiv persoanele peste 50 de ani) ritmurile medii anuale ale persoanelor de sex masculin depășesc ritmurile medii de creștere feminine, generând, totodată, un efect cumulat global la nivelul ritmurilor de creștere înregistrate la nivel național pentru 15-64 ani (ritmul anual de creștere al ratei

34

ocupării în rândul bărbaților depășește ritmul mediu anual înregistrat de femei cu circa 0,8 puncte procentuale pe orizontul de prognoză).

Concluzii

În contextul menținerii tendințelor demografice nefavorabile, privind îmbătrânirea populației, mobilitatea internă limitată a forței de muncă și emigrația continuă, piața muncii din România se caracterizează în ultimii ani printr-un deficit de ofertă de forță de muncă și de competențe, ce nu evoluează în concordanță cu continua schimbare a economiei.

Deoarece reducerea acestor dezechilibre structurale nu este ușor de realizat fără previzionarea evoluțiilor pieței muncii, pentru adoptarea și implementarea celor mai adecvate politici în domeniu este nevoie din ce în ce mai mult de realizarea unor previziuni robuste privind principalele agregate ale pieței muncii: rata de activitate, șomajul și rata de ocupare.

Conturarea ritmurilor necesare dezvoltării economice și a ocupării viitoare în vederea planificării următorului exercițiu strategic presupune anticipația, respectiv formularea unor ipoteze de dezvoltare determinate în funcție de tendințele și acumulările anterioare, dar și de provocările și constrângerile generate de accentuarea schimbărilor demografice, climatice și a manifestărilor disruptive aduse de cea de-a patra revoluție tehnologică.

Modelul de micro-simulare pe cohorte aplicat în acest studiu s-a bazat pe un mix de metode și tehnici de analiză și previziune, care au permis previzionarea populației active, a populației ocupate și respectiv a ratei șomajului (pentru populația cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani) la orizontul anului 2028. Abordarea metodologică propusă a fost una de natură recursivă, ce a presupus, mai întâi, proiecția ratelor de activitate a populației în vârstă de muncă pentru diferite sub-categorii, având la bază ratele medii de intrare și ieșire ale forței de muncă în funcție de vârstă și sex. Utilizând apoi ratele de activitate, precum și proiecțiile populației în vârstă de muncă elaborate de Eurostat s-au proiectat volumul și structura populației active, alături de rata șomajului și a ocupării pe diferite sub-categorii.

Tendințele generale previzionate pe piața muncii în România, prin intermediul modelului de micro-simulare pe cohorte aplicat, semnalează o ușoară scădere în rândul populației active de 15-64 ani pe orizontul de prognoză. Urmând o abordare metodologică similară cu cea a Comisiei Europene (2017), proiecțiile noastre asupra pieței muncii din România reflectă direcția generală de evoluție a populației totale previzionate de către Eurostat și o completează la un grad mai mare de detaliere pentru orizontul de previziune 2018-2028. Practic, rezultatele noastre defalcate pe sexe, vârste, niveluri de educație și regiuni de dezvoltare surprind anumite particularități, ce vin să completeze imaginea generală a schimbărilor așteptate a avea loc în structura ofertei de forță de muncă din România.

Astfel, proiecția populației active totale în vârstă de muncă indică o scădere cu aproximativ 715,2 mii persoane la orizontul 2028 față de anul de bază 2017. Detalierea pe grupe de vârstă indică faptul că cea mai semnificativă scădere a ofertei de forță de muncă

35

este estimată a se înregistra în rândul grupei de vârstă 35-49 ani, unde se preconizează o ieșire de pe piața forței de muncă a aproximativ 661,7 mii persoane, la fel și pentru grupa de vârstă 25-34 ani, în timp ce în rândul tinerilor (grupa de vârstă 15-24 ani), tendința generală la orizontul 2028 este de ușoară scădere cu circa 29,5 mii persoane. Singura grupă de vârstă aflată pe o tendință ascendentă, cu intrări nete totale pe piața muncii de peste 465 mii persoane rămâne grupa de vârstă de 50-64 ani.

Deși populația activă scade, pe fondul scăderii mai accentuate a populației totale, ratele de participare pe piața muncii se îmbunătățesc în perspectiva anului 2028, atât per total, cât și pentru fiecare grupă de vârstă și sex.

Evoluția generală a șomajului de 15-64 ani la nivel național în România, previzionată la orizontul anului 2028, se caracterizează printr-o tendință descrescătoare, mai pronunțată în primul an de prognoză, anticipându-se o scădere nominală de aproximativ 133 mii persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani.

Dinamica ocupării forței de muncă în România este proiectată a fi ușor oscilantă, cu o modestă creștere așteptată pentru anul 2018, urmată de o scădere mai vizibilă la orizontul 2028. Scăderea netă așteptată în 2028 față de 2017 a populației ocupate din România este estimată la aproximativ 582,3 mii persoane, datorată în principal modificărilor în structură pentru grupele de vârstă. Deși se proiectează o creștere semnificativă în rândul populației ocupate corespunzătoare grupei de vârstă 50-64 ani (cu circa 484,6 mii persoane), aceasta nu compensează scăderile pe toate celelalte grupe de vârste.

Proiecțiile efectuate la orizontul 2028 vor permite așadar, o mai bună fundamentare, (re)orientare și planificare a politicilor macroeconomice și optimizarea ajustărilor dintre cererea și oferta de forță de muncă pentru îndeplinirea țintelor naționale în condiții de macro-stabilitate.

36

Bibliografie

Burniaux J., Duval R., Jaumotte F. (2003), Coping with ageing: a dynamic approach to quantify the impact of alternative policy options on future labour supply in OECD countries,

OECD Economic Department Working Papers, No 371. Carone G. (2005), Long-term labour force projections for the EU25 Member States: a set of data for assessing the impact of ageing, DG ECFIN, European Economy, Economic Papers No

235. CEDEFOP (2015) Country forecasts. Romania, skill supply and demand up to 2025,

www.cedefop.europa.eu/forecast Comisia Europeană (2017) The 2018 Ageing Report.Underlying Assumptions & Projection

Methodologies, INSTITUTIONAL PAPER 065, ISSN 2443-8014 (online) Eurostat (2017), Summary methodology of the 2015-based population projections, Eurostat

Technical Note, ESTAT/F-2/GL, 3 March 2017. Eurostat (2017), Methodology for the migration assumptions in the 2015-based population

projections, Eurostat Technical Note, ESTAT/F-2/GL, 5 July 2017. http://ec.europa.eu/eurostat/web/population-demographymigration-

projections/population-projections-data https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-

finance/ecfin_forecast_spring_030518_ro_en.pdf

Analiza socio-economică a domeniului ocupare 2014-2020 ......previziune, care vizează, în...

Documents

Transcript of Analiza socio-economică a domeniului ocupare 2014-2020 ......previziune, care vizează, în...