analiza socio-demografica Reghin 2016 final · PDF file2016 socio-demografie proiect :...

2016

SOCIO-DEMOGRAFIE

PROIECT : ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G.) PENTRU MUNICIPIUL REGHIN ŞI LOCALITĂŢILE APARŢINĂTOARE- REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM (RLU) AFERENT, JUDEŢUL MUREŞ PROIECTANT GENERAL: SC AEDILIS PROIECT SRL N S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: SOC. EC. SIMONA ZĂRNESCU BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN

STUDIU DE

FUNDAMENTARE

2

SOCIO-DEMOGRAFIE

ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G.) PENTRU MUNICIPIUL REGHIN ŞI LOCALITĂŢILE APARŢINĂTOARE

Beneficiar: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN

Întocmit: SOC.EC. SIMONA ZĂRNESCU

Data: NOIEMBRIE 2016

3

CUPRINS 1. Populaţia. Elemente demografice şi sociale

1.1. Numărul locuitorilor şi evoluţia populaţiei 1.2. Structura demografică

1.2.1. Structura pe sexe şi gupe de vârstă 1.2.2. Structura pe grupe de vârstă 1.2.3. Piramidele vârstelor 1.2.4. Structura etnică

1.3. Nivelul de instruire al populaţiei, resursele de muncă şi populaţia ocupată 1.4. Disfuncţionalităţi

2. Evoluţia populaţiei 2.1. Intrări şi ieşiri în efectivul populaţiei municipiului Reghin 2.2. Rata brută a natalităţii şi mortalităţii 2.3. Sporul natural 2.4. Sporul migraţiei 2.5. Prognoza populaţiei

Bibliografie

4

1. Populaţia. Elemente demografice şi sociale Populaţia ocupă un loc central în activităţile de urbanism şi amenajarea teritoriului, implicând cunoaşterea a trei categorii de aspecte:

- necesităţile obiective de dezvoltare; - potenţialul cantitativ-demografic al populaţiei;

- potenţialul calitativ al populaţiei. Câteva dintre argumentele considerării populaţiei în planurile de urbanism general se referă la rolul acesteia ca factor central de care se ţine seama în elaborarea soluţiilor de dezvoltare, de beneficiar al tuturor măsurilor de dezvoltare care au ca finalitate creşterea nivelului de trai al acelei populaţii şi de realizator al dezvoltării. Conform cadrului metodologic de elaborare al P.U.G., populaţia este tratată şi din punct de vedere cantitativ-demografic: efectivul populaţiei, repartizarea în teritoriu, mişcarea populaţiei, structura şi evoluţia populaţiei. Aceste aspecte cantitative folosesc drept criterii în elaborarea soluţiilor de amenajare urbanistică şi a teritoriului, respectiv:

1. Fundamentarea deciziei de extindere/reducere a teritoriului intravilan destinat locuirii în acord cu creşterea/scăderea numărului populaţiei;

2. Luarea unor decizii privind dotările necesare la nivel de oraş bazate pe cunoaşterea nevoilor specifice ale diferitelor grupe de vârstă în funcţie de ponderea acestora în total populaţie;

3. Fundamentarea viitoarelor decizii de investiţii ale administraţiei locale în funcţie de tendinţele demografice pentru următorii 10 ani legate spre exemplu de echiparea tehnico-edilitară, dotările culturale, sociale, educaţionale etc.;

4. Analiza din punct de vedere demografic a resurselor umane necesare dezvoltării economiei locale etc.

Analiza socio-demografică este utilă atît în fundamentarea proiectării cît şi în identificarea resurselor şi mecanismelor sociale de implementare a proiectelor de urbanism şi în evaluarea consecinţelor sociale ale realizării soluţiilor de urbanism.

Din punct de vedere demografic, au fost analizate următoarele aspecte: - numărul de locuitori (populatia stabilă) în intervalul 1992-2016; - structura populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă la ultimele două recensăminte; - mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei; - disfuncţionalităţile privind evoluţia şi structura populaţiei, modul de ocupare a resurselor de

muncă; - evoluţia populaţiei în ultimii ani şi prognoza populaţiei după modelul de creştere biologică,

bazat pe creşterea naturală a populaţiei (spor natural) şi modelul de creştere tendenţială, prin luarea în considerare a sporului mediu anual (spor natural şi migrator), înregistrat în ultimii 4-5 ani;

- resursele de muncă şi populaţia ocupată şi evidenţierea aspectelor sociale rezultate ca urmare a mutaţiilor previzibile în structura populaţiei ocupate, precum şi cele rezultate din mobilitatea populaţiei şi a forţei de muncă.

5

Tipuri de date şi sursa datelor, ani de referinţă: Analiza demografică a folosit date din surse oficiale, respectiv Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş şi date furnizate de către organismele statului, respectiv Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Mureş. Tipurile de date şi instituţiile ce le furnizează: 1. Recensămintele populaţiei sunt furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş. Recensământul populaţiei este o înregistrare exhaustivă a populaţiei la nivel naţional ce se efectuează cu o periodicitate de aproximativ un deceniu. Scopul este obţinerea la momentul de referinţă al recensământului a unor date complete despre starea populaţiei. Variabilele principale sunt: sexul, vârsta, starea civilă, numărul şi vârsta copiilor, locul naşterii, locul domiciliului şi al reşedinţei, naţionalitatea, limba maternă, şcolaritatea, ocupaţia etc. Pentru statistica demografică recensământul reprezintă un punct de reper, toate calculele demografice ulterioare raportându-se la valorile cenzitare, urmând a se reface în funcţie de acestea. 2. Fişa localităţii Reghin a fost descărcată de pe http://statistici.insse.ro/shop/?page=info. Fişa localităţii prezintă date demografice, economice, structura salariaţilor, infrastructura fizică a localităţii, dotările etc. S-au luat în considerare date referitoare la structura populaţiei de la ultimele 2 recensăminte ale populaţiei (2002 şi 2011), evoluţia numărului populaţiei după 1992 până în anul 2015, numărul de născuţi vii şi decedaţi după 1990 până în prezent, evoluţia numărului de stabiliri şi plecări din localitate, date privind şomajul şi structura şomerilor, evoluţia acestora, populaţia ocupată, structura pe domenii a populaţiei ocupate, nivelul de instruire al populaţiei în anii 2002 şi 2011. Structura documentului: În prima parte a documentului s-au analizat caracteristicile populaţiei, respectiv evoluţia numărului populaţiei, structura pe sexe şi grupe de vârstă, structura etnică, nivelul de instruire al populaţiei, resursele de muncă, structura populaţiei ocupate cu scopul identificării disfuncţionalităţilor legate de acestea. În partea a II-a a fost analizată evoluţia populaţiei în funcţie de tendinţele mişcării populaţiei (mişcarea naturală şi migratorie) pentru ca în final să se elaboreze prognoza populaţiei care se bazează pe tendinţele demografice din ultimii 4-5 ani. 1.1. Numărul locuitorilor şi evoluţia populaţiei

Oraşul Reghin este al II-lea oraş după criteriul numărului de locuitori din judeţul Mureş şi a fost declarat municipiu prin legea nr. 104 din 24.11.2004. Importanţa şi rolul municipiului Reghin este de nivel judeţean, fiind considerat în ierarhia funcţională în cadrul reţelei de localităţi din România oraş de rangul al II1-lea. Încadrarea municipiului Reghin în reţeaua de localităţi ca municipiu de rang II a avut ca şi criterii faptul că are un număr mai mare de 25.000 de locuitori, accesibilitate directă la calea ferată, drum naţional, drum judeţean şi accese facile ale localităţilor din zona de influenţă, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar. Reghinul se află la o distanţă de 32 km de municipiul Târgu-Mureş, cel mai mare centru urban al judeţului Mureş şi pol de dezvoltare în care se realizează cu prioritate investiţii din Programele

1 Legea nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea a IV-a ReŃeaua de localităŃi, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=28862.

6

Operaţionale Regionale 2007-2013, 2014-2020 şi din programele cu finanţare naţională. Prin Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR) municipiul Târgu Mureş a fost considerat arie funcţională urbană de importanţă regională şi locală. La fel ca municipiul Târgu-Mureş, Reghinul este amplasat în bazinul hidrografic al râului Mureş. De-a lungul cursului Mureşului s-au construit principalele căi de circulaţie – rutieră, feroviară, navală iar acest ax natural a determinat individualizarea zonei din punct de vedere geografic, social, economic, cultural, turistic. La ultimul recensământ din 2011, populaţia municipiului Reghin număra 332812 locuitori. Efectivul demografic al oraşului Reghin a crescut progresiv în perioada industrializării şi urbanizării (intervalul 1956-1990), creştere determinată de populaţia care a migrat dinspre rural spre urban şi de ratele înalte ale natalităţii. În perioada recentă, trendul de creştere s-a păstrat până în anul 1994 (40171 persoane), acest fapt explicându-se prin menţinerea atracţiei pentru populaţia din jurul municipiului şi prin măsurile de liberalizare a circulaţiei persoanelor. Scăderea numărului populaţiei începând cu anul 1995 se explică prin reducerea după 1990 a ratei natalităţii prin liberalizarea avortului, efectele negative ale procesului economic de recesiune severă şi migraţie externă, atracţia spre centrele urbane mai importante din regiune, respectiv Târgu Mureş şi Cluj.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Reghin Grafic 1

Procesul de creştere demografică a municipiului Reghin este remarcabil, populaţia lui dublându-se între 1948 şi 1956. Faţă de efectivul populaţiei înregistrat în anul reper 1956, populaţia s-a dublat în anul 1992, la un interval de 36 ani, atingând cifra de 39240 locuitori. Aşa cum arătam mai sus, cauzele acestor creşteri demografice au fost migraţia intensă rural-urban determinată de procesul forţat de industrializare şi politicile demografice pronataliste. După 1995 populaţia Reghinului a scăzut continuu, astfel că la recensământul din 2011 au fost înregistrate 33281 persoane. Între 1992 şi 2011, un interval de 19 ani, scăderea a fost cu 5959 persoane, respectiv cu 15%3.

2 Sursa datelor din lucrare: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Mureş 3 Datele de la recensămintele populaŃiei nu corespund datelor anuale estimate din baza de date Tempo online

7

EvoluŃia populaŃiei municipiului Reghin între 1992 şi 2015

4001

2

3828

4

30000

32000

34000

36000

38000

40000

42000

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Sursa: TEMPO online Grafic 2

Conform datelor din Fişa localităţii (baza de date Tempo online), populaţia oraşului a scăzut sub 40000 locuitori în anul 1997, după care a continuat procesul de diminuare. Această evoluţie este explicată de sporul migrator continuu negativ din 1995 până în prezent şi de sporul natural pozitiv în intervalele 1990-1995 şi 2000-2010 însă insuficient de mare ca să acopere soldul migrator negativ. Datele pe localităţi componente arată scăderea mai mare a populaţiei localităţii Reghin şi stagnare sau creştere în localităţile rurale incluse în municipiu în anul 1956, respectiv Apalina şi Iernuţeni.

Oraş/ Localitate

componentă

2002 2011 2002/2011 2002/2011 (%)

Mun. REGHIN 36126 33281 -2845 -7,9%

Reghin 29195 25699 -3496 -12,0%

Apalina 2826 2725 -101 -3,6%

Iernuţeni 4105 4857 752 18,3%

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş Tabel 1 1.2. Structura demografică 1.2.1. Structura pe sexe şi gupe de vârstă La recensământul din 2011, populaţia municipiului Reghin avea o structură demografică uşor feminizată, respectiv 17193 femei la 16.088 bărbaţi, o pondere a femeilor de 51,6%, uşor mai mare comparativ cu raportul între sexe de la nivel naţional de 51,3% femei. Din graficul de mai jos se poate observa un uşor excedent al populaţiei masculine cu vârsta între 0-4 ani iar după 45 ani populaţia este excedentar feminină, diferenţa fiind de 1215 femei mai multe decât bărbaţi. Excedentul feminin la vârste mai înaintate se explică prin speranţa de viaţă mai mare a femeilor şi a pierderilor efectivelor de bărbaţi în timpul celor două războaie mondiale.

8

Structura pe sexe şi grupe mari de vârstă a populaŃiei mun. Reghin la recensământul din 2011

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

0-4 5-9 10-14

15-19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

45-49

50-54

55-59

60-64

65-69

70-74

75-79

80-84

85+

bărbaŃi

femei

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş Grafic 3

Dacă urmărim structura pe sexe şi vârste în 2011 şi 2002 observăm menţinerea raportului între bărbaţi şi femei la toate grupele de vârstă (graficele 4 şi 5). La grupele de vârstă peste 15 ani raportul între sexe este în favoarea femeilor, excedent feminin care s-a accentuat în ultima perioadă intercensitară.

Structura populaŃiei mun. Reghin pe sexe şi grupe mari de vârstă la recensământul din anul 2002

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

0-14 15-64 peste 65

bărbaŃi

femei


Structura populaŃiei mun. Reghin pe sexe şi grupe mari de vârstă la recensământul din anul 2011

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

0-14 15-64 peste 65

bărbaŃi

femei


9

1.2.2. Structura pe grupe de vârstă

Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea nivelului de îmbătrânire al populaţiei. Conform clasificării folosite de Institutul Naţional de Statistică, populaţia tânără s-a considerat între 0-14 ani, cea adultă între 15-64 ani şi cea îmbătrânită, peste 65 ani. Procesul de scădere a efectivului populaţiei prin reducerea sporului natural este dublat de schimbări importante în structura pe vârste a populaţiei. Aceste modificări au consecinţe importante în plan social şi economic, respectiv în asigurarea cu servicii sociale şi cu resurse de muncă pentru piaţa economică locală. Astfel, între 2002 şi 2011 ponderea populaţiei tinere 0-14 ani în total populaţie s-a redus de la 17,2% la 15,8% ca urmare directă a scăderii fertilităţii după 1990, când în România a fost liberalizat avortul. În cifre absolute, scăderea efectivului de populaţie tânără a fost de 931 persoane, reprezentând 15% din populaţia tânără înregistrată în anul 2002, fapt care aduce în prim plan problema înlocuirii generaţiilor. Efectivele reduse de populaţie născute după 1990 cu un comportament reproductiv modern şi caracterizate de o mai mare determinare spre migraţie în contextul liberei circulaţii a persoanelor vor avea o contribuţie demografică scăzută faţă de generaţiile anterioare. Efectivele reduse de populaţie tineră, 0-14 ani, ridică probleme de redimensionare a serviciilor educaţionale destinate populaţiei şcolare aflată în evident regres. Faţă de 2002, efectivul persoanelor adulte a scăzut în 2011 cu 2819 persoane, reprezentând o reducere cu 11%. Pe fondul politici de liberă circulaţie, au apărut fluxuri migratorii externe şi interne care au modificat ponderea grupelor de vârstă.

EvoluŃia structurii pe grupe mari de vârstă a populaŃiei mun. Reghin între 2002 şi 2011 (cifre absolute)

-931

-2819

905

-3500 -2500 -1500 -500 500 1500 2500 3500

0-14

15-64

peste 65


În cei 10 ani ai perioadei intercenzitare populaţia cu vârsta peste 65 ani a crescut ca efectiv cu 905 persoane, primind o importanţă mai mare în plan social şi economic local (creştere cu 25% în 2011 faţă de 2002).

10

Grupe de varsta 2002 % 2011 %

Diferenţe 2002/2011

0-14 6212 17,20% 5281 15,87% -931 -

15,0%

15-64 26226 72,60% 23407 70,33% -2819 -

10,7% peste 65 3688 10,21% 4593 13,80% 905 24,5%

Total 36126 100,00% 33281 100,00% -2845 -7,9%

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş Tabel 2

Structura populaŃie mun. Reghin pe grupe mari de vârstă la recensământul din anul 2002

73%

17%10%

0-14

15-64

peste 65

Structura populaŃie mun. Reghin pe grupe mari de vârstă la recensământul din anul 2011

14% 16%

70%

0-14

15-64

peste 65

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş Grafic 7 Grafic 8

Luând în considerare ponderea persoanelor peste 65 ani1, populaţia mun. Reghin se poate considera îmbătrânită în anul 2011, procesul de îmbătrânire demografică fiind unul lent.

Aceste schimbări sunt determinate de creşterea speranţei de viaţă, de reducerea ratei natalităţii, modificarea comportamentului reproductiv în sensul reducerii numărului de copii pe care o familie decide să-i aibă.

1.2.3. Piramidele vârstelor

Piramidele vârstelor, reprezentate pentru recensămintele din 2002 şi 2011, permit observarea principalelor schimbări care au avut loc în structura demografică a populaţiei în ultimul deceniu.

Reprezentarea grafică a populaţiei la recensământul din 2002 cuprinde efectivele de populaţie născute înainte de acest an. Piramida reprezintă o populaţie cu baza redusă în 2002 şi efective în creştere de populaţie în vârstă. Se poate recunoaşte în acest grafic procesul de creştere demografică produs în anii industrializării datorat valorilor înalte ale sporului natural şi migrator, începând din anii ’50.

Piramida vârstelor permite vizualizarea intervenţiilor prin măsuri de politică de stat, cele mai multe pronataliste: în 1956 se reduc efectivele de născuţi vii consecinţă a liberalizării avortului (Decret 463/1957). Redresarea populaţiei s-a realizat prin măsura pronatalistă, Decretul 770/1966. După implementarea măsurilor pronataliste din 1967, comportamentul demografic al populaţie s-a stabilizat în următorii ani. Politica pronatalistă a continuat cu noi măsuri în 1974 şi

1 O popualaŃie este tânără dacă ponderea populaŃiei cu vârsta peste 65 ani este sub 5%, Vladimir Trebici, Demografie, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979

11

1984. Procesul de industrializare al oraşului a atras de asemenea efective importante de populaţie din mediul rural.

Piramida vârstelor populaŃiei mun. Reghin în anul 2002

-2000 -1500 -1000 -500 0 500 1000 1500 2000

0-4 ani5-9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 +

bărbaŃi

femei


Piramida anului 2011 arată o stabilizare a populaţiei adulte şi efective reduse de populaţie la grupele de vârstă 10-19 ani. Se pot observa de asemenea fenomene demografice în desfăşurare: îmbătrânirea populaţiei-excedent feminin la grupa de vârstă peste 65 ani, reducerea continuă a bazei şi a numărului populaţiei adulte care nu va fi înlocuit corespunzător în următorii ani (grupele 0-14 ani au efective cu mult mai mici decât grupele mai mari 15-25).

Piramida vârstelor populaŃiei mun. Reghin la recensământul din 2011

-2000 -1500 -1000 -500 0 500 1000 1500 2000

0-45-9

10-1415-1920-2425-2930-3435-3940-4445-4950-5455-5960-6465-6970-7475-7980-84

85+

bărbaŃi

femei


Imaginea comparativă a celor două recensăminte arată cu claritate modificările în structură şi volum: scăderi ale efectivelor de populaţie de vârstă preşcolară şi şcolară, reduceri ale numărului de adulţi, creşterea efectivelor de persoane între 40-55 ani. În viitor aceste tendinţe de diminuare ale populaţiei se vor manifesta şi se vor accentua mai ales pentru grupele tinere de vârstă şi pentru grupele peste 55 ani. Procesul de îmbătrânire a populaţiei se va accentua după 2015 când generaţiile mari ca efectiv, care în 2011 aveau vârste între 50-59 ani, vor atinge vârsta pensionării, a inactivităţii economice. Tendinţele care se vor manifesta în viitor sunt de

12

reducere continuă demografică, tendinţe care se vor resimţi mai ales în cadrul primelor grupe de vârstă.

Piramida comparativă a vârstelor a populaţiei mun. Reghin în anii recensămintelor 1992 şi 2002


Din piramida comparativă a vârstelor observăm efective mai mici de populaţie la grupele de vârstă 5-39 ani şi efective mai mari la grupele de vârstă peste 50 ani în anul 2011 faţă de 2002. Persoanele în vârstă de muncă 14-64 ani sunt mai puţin numeroase în 2011 faţă de 2002, situaţie care este confirmată de piaţa muncii locală unde cererea de personal este mai mare decât oferta de muncă.

1.2.4. Structura etnică

Oraşul Reghin are o populaţie multietnică, la recensământul din 2011 ponderea românilor era de 62,6% iar cea mai importantă minoritate etnică era cea maghiară, 24,8% din total populaţie. Pe fondul scăderii numărului total al populaţiei municipiului Reghin, constatăm scăderea ponderii românilor, a minorităţilor maghiară şi germană şi creşterea ponderii romilor în 2011 faţă de 2002. Efectivul populaţiei rroma a crescut între 2002 şi 2011 cu 13%, populaţia recenzată fiind de 2070 în 2011 iar cea estimată de organizaţia romilor din Reghin de aprox. 4200 persoane (noiembrie 2016, sursa: Partida Romilor PRO-EUROPA).

În 2011 este de remarcat numărul mare al persoanelor care nu şi-au declarat etnia, respectiv 1889. Structura etnică s-a modificat între ultimele două recensăminte, ponderea românilor scăzând de la 65,4 la 62,6%, diferenţă care poate fi explicată de numărul mare al persoanelor care au refuzat să-şi declare apartenenţa etnică. Între recensăminte numărul germanilor a scăzut cu

13

aproape ¼ în 2011 faţă de 2002 iar cel al maghiarilor a scăzut cu 20% în timp ce numărul romilor a crescut cu 13%.

Total

populatie Români Maghiari Rromi Germani

2002 36126 23611 10396 1831 237 2011 33281 20823 8252 2070 183 2002/2011 -2845 -2788 -2144 239 -54

2002/2011 (%)

-7,9% -11,8% -20,6% 13,1% -22,8%


La nivelul judeţului Mureş, în anul 2011 s-a înregistrat o creştere faţă de anul 2002 a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 7,0 % la 8,9 %) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie română (de la 53,3% la 52,6%) şi a celei de etnie maghiară (de la 39,3 % la 38,1 %).


EvoluŃia structurii etnice între recensămintele din 2002 şi 2011

-11,8%

-20,6%

13,1%

-22,8%

-7,9%

-35,0% -25,0% -15,0% -5,0% 5,0% 15,0% 25,0% 35,0%

Total populatie

Romani

Maghiari

Rromi (Tigani)

Germani


Structura etnică a populaŃiei mun. Reghin la recensăminte

0

500010000150002000025000300003500040000

Populatiastabila

Romani Maghiari Rromi (Tigani)Germani

20022011

14

Structura etnică a populaŃiei mun. Reghin în anul 2002

65,40%

28,80%

5,10% 0,70%

Români

Maghiari

Rromi

Germani

Structura etnică a populaŃiei mun. Reghin în anul 2011

62,60%

24,80%

0,50%6,20%

Români

Maghiari

Rromi

Germani

Sursa: DJS Mureş Grafic 14 Grafic 15

1.3. Nivelul de instruire al populaţiei, resursele de muncă şi populaţia ocupată

Analiza nivelului de instruire al populaţiei între 2002 şi 2011 arată o creştere importantă a celor care au absolvit o formă de învăţământ superior, respectiv o dublare a efectivului înregistrat în anul 2002, ceea ce arată o creştere importantă a calităţii resurselor umane. Numărul celor care au absolvit învăţământul postliceal a crescut de asemenea. Reduceri ale numărului celor care au absolvit învăţământul secundar s-au înregistrat pentru învăţământul profesional, -24%, gimnazial -17,4%, primar -43% sau ale celor fără şcoală la aproape jumătate -40%. Această scădere este explicată de reducerea demografică a grupei de vârstă 0-14 ani şi de interesul tot mai mare pentru continuarea studiilor. Un aspect pozitiv este şi reducerea la aproape jumătate a numărului persoanelor fără şcoală.

Nivel instruire

superior postliceal liceal profesional gimnazial primar fără

şcoală 2002 2060 1356 9252 6792 7063 5110 1129 2011 4250 1497 9323 5160 5837 2903 675 2002/2011 2190 141 71 -1632 -1226 -2207 -454 2002/2011 (%) 106,3% 10,4% 0,8% -24,0% -17,4% -43,2% -40,2%


Nivelul de instruire al populaŃiei municipiului Reghin la recensămintele 2002 şi 2011

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000

superior

postliceal

liceal

profesional

gimnazial

primar

fara scoala

2002 2011


15

Populaţia activă economic reprezintă, conform definiţiei Institutului Naţional de Statistică, „… toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii”. Populaţia activă înglobează populaţia ocupată și cea neocupată, șomerii, și este expresia forţei de muncă din societate, ca disponibilitate. Din datele de mai jos se observă faptul că populaţia activă a scăzut între recensăminte cu doar ~6% în condiţiile în care populaţia totală a municipiului Reghin a scăzut cu 8%. De asemenea, efectivul populaţiei ocupate s-a menţinut între 2002 şi 2011, diferenţa fiind de 5%.

P O P U L A T I A S T A B I L Ă A C T I V Ă

T O T A L Din care: O C U P A T Ă REGHIN

Ambele sexe

Masculin Feminin Ambele

sexe Masculin Feminin

2011 14560 8353 6207 13411 7700 5711

2002 15410 8404 7006 14077 7520 6557

2002/2011 -850 -51 -799 -666 180 -846

% -5,8% -0,6% -12,9% -5,0% 2,3% -14,8% Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş Tabel 5

La recensământul din 2002, dintr-un total de 14077 persoane ocupate, mai mult de jumătate era reprezentată de bărbaţi (53,4%). Structura pe ramuri economice a populaţiei ocupate arăta că aproape jumătate din populaţia ocupată lucra în industria prelucrătoare, mun. Reghin fiind un centru important al industriei prelucrătoare. În comerţ era ocupată ~14% din populaţie, iar în agricultură şi silvicultură era ocupată 3% din populaţia activă. Situaţia se schimbă în anul 2011, când în industria prelucrătoare era ocupat un număr semnificativ mai mic de persoane decât în anul 2002 (-32%).

Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale la recensământul din 2002

Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei

naţionale la recensământul din 2011

Domeniu Număr

persoane % ramuri

economice Număr

persoane % ramuri

economice

Total populaţie ocupată 14077 100% 13411 100%

Ind. prelucratoare 7015 49,8% 4739 35,3%

Ind. extractiva 19 0,1% 19 0,1%

Comerţ 1953 13,9% 2240 16,7%

Administraţie 603 4,3% 679 5,1%

Învăţământ 900 6,4% 878 6,5%

Construcţii 577 4,1% 805 6,0%

Sănătate 690 4,9% 764 5,7% Transport, depozitare 341 2,4% 532 4,0%

Alte activităţi servicii 309 2,2% 509 3,8%

Tranzacţii imobiliare, inchirieri 275 2,0% 12 0,1%

Energie electrica, termica 329 2,3% 193 1,4%

Hoteluri, restaurante 301 2,1% 254 1,9%

16

Agricultura, silvicultură, pescuit 424 3,6% 603 4,5%

Activităţi financiare 190 1,3% 246 1,8% Posta si telecomunicatii 133 0,9% 178 1,3% Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş Tabel 6

Domeniile care au cunoscut o evoluţie ascendentă în perioada intercenzitară sunt construcţiile, cu 39,5% mai multe persoane ocupate în 2011, activităţile agricole, silvice aproape s-au dublat, activităţile de transport, depozitare (cu 56% mai multe persoane ocupate). Activităţile comerciale au crescut ponderat cu 15%, administraţia publică cu 12% iar sănătatea cu 11%.

EvoluŃia populaŃiei ocupate pe activităŃi ale economiei naŃionale între 2002 şi 2011

14,7%12,6%

10,7%56,0%

-95,6%-41,3%

-2,4%

-15,6%

39,5%

-4,7%-32,4%

42,2%

-100,0% -80,0% -60,0% -40,0% -20,0% 0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0% 100,0%

Total populaŃie ocupatăInd. prelucratoare

ComerŃAdministraŃie

ÎnvăŃământConstrucŃii

Sănătate Transport, depozitare

TranzacŃii imobiliare, inchirieriEnergie electrica, termica

Hoteluri, restauranteAgricultura, silvicultură, pescuit


În anul 2011, activitatea predominantă în mun. Reghin era industria prelucrătoare, în cadrul căreia lucrau aproape jumătate din persoanele ocupate, urmată fiind de comerţ (19%) şi de construcţii (8%).

PopulaŃia ocupată pe activităŃi ale economiei naŃionale

41%

19%

6%

8%

7%

7%

5%2% 5% Ind. prelucratoare

ComerŃ

AdministraŃie

ÎnvăŃământ

ConstrucŃii

Sănătate

Transport,depozitareHoteluri,restauranteAgricultura,silvicultură, pescuit


Din punct de vedere a structurii demografice care împarte populaţia după grupele de vârstă în populaţie activă (15-64) şi inactivă (0-14 ani şi peste 65 ani) raportul indică o relaţie de dependenţă, fapt ce sugerează scăderea presiunii celor inactivi asupra celor activi. Explicaţia

17

rezidă în faptul că în ultimul deceniu au intrat pe piaţa muncii generaţiile născute prin politica pronatalistă a anilor ’60. Acest fapt exprimă un grad mai ridicat de vitalitate a resurselor de muncă, existând însă pericolul unui şomaj ridicat.

Anul

TOTAL

Populaţie activa

15-64 ani

Populaţie inactivă

(0-14 ani)

Populaţie inactivă

(peste 65 ani)

Total populaţie inactivă

Raport de dependenţă

2002 36.126 26226 6212 3688 9.900 38 persoane inactive la 100

persoane active

2011 33.281 23407 5281 4593 9.874 42 persoane inactive la 100

persoane active Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş Tabel 7

VariaŃia raportului de dependenŃă demografică între 2002 şi 2011

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

2002 2011

35,0

36,0

37,0

38,0

39,0

40,0

41,0

42,0

43,0

populaŃie activă populaŃie inactivă raport de dependenŃă


Raportul de dependenţă surprinde schimbările în structura grupelor de vârstă. Creşterea valorii raportului de dependenţă ascunde creşterea cu 24% a numărului populaţiei îmbătrânite în 2011 faţă de 2002 şi scăderea în măsură mai mică cu 15% a populaţiei cu vârsta până la 14 ani. În timp ce numărul populaţiei inactive s-a păstrat între 2002 şi 2011, numărul populaţiei active 15-64 ani a scăzut în 2011 prin intrarea în această grupă de vârstă a generaţiilor reduse numeric născute după 1990. Datorită fenomenului de îmbătrânire demografică, rata de dependenţă economică a celor inactivi faţă de cei activi va creşte în viitor, chiar dacă această creştere va fi compensată în cifre absolute de scăderea efectivelor de tineri.

18

1.4. Disfunctionalităţi

Populaţia municipiului Reghin va fi afectată în viitor de următoarele fenomene demografice cu

efecte asupra situaţiei economico-sociale:

� Tendinţă de scădere a populaţiei cu 9% între 2002 şi 2011 faţă de -2,4% la nivelul mediului

urban din judeţul Mureş. Acest trend de reducere a populaţiei se va menţine la nivel local,

judeţean şi naţional;

� Scăderea ratei natalităţii de la 11,8 la 1000 locuitori în 2005 (valoarea maximă) la 7,5 în 2014,

cu o medie de 9,8 născuţi vii/1000 locuitori pentru intervalul 1997-2013;

� Feminizarea populaţiei cu vârsta peste 45 ani;

� Reducerea între 2011 şi 2002 a populaţiei tinere (0-14 ani) cu 15%, ceea ce ridică problema

concentrării resurselor educaţionale, a restrângerii activităţii unor şcoli, grădiniţe, reducerea

necesarului de cadre didactice

� Pondere redusă a populaţiei tinere în total populaţie 16% în 2011, comparabilă cu ponderea

tinerilor din judeţul Mureş (16,8%) şi uşor mai mare decât valoarea de 15% la nivel naţional.

Faţă de anul 2002 ponderea tinerilor s-a redus cu 15%. Scăderea efectivelor de populaţie

tânără care reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea localităţii va constitui un factor

restrictiv prin deficitul de resurse de muncă.

� Îmbătrânirea populaţiei municipiului Reghin-creşterea numărului populaţiei cu vârsta peste

65 ani cu 24% între ultimele 2 recensăminte (în 2011 erau cu 905 mai mulţi vârstnici faţă de

anul 2002 ). Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta peste 65 ani va determina multiplicarea

problemelor sociale şi economice legate de acest grup de vârstă;

� Probleme sociale legate de asigurarea cu locuinţe, crearea de locuri de muncă, şcolarizare,

programe educaţionale corespunzătoare pentru etnicii rromi, a căror efectiv are tendinţa de

creştere, reprezentând 6,2% din total populaţie în anul 2011 (date de la recensământ). Datele

estimate ale asociaţiilor de romi din Reghin arată un număr de 4200 persoane de etnie romă în

noiembrie 2016 faţă de 2070 persoane recenzate în anul 2011;

� Reducerea numărului persoanelor în vârstă de muncă 14-64 ani în 2011 faţă de 2002, situaţie

care este confirmată de piaţa muncii locală unde cererea de personal este mai mare decât

oferta de muncă;

� Menţinerea tendinţei de migrare a persoanelor cu competenţe profesionale, mai ales a tinerilor

spre oraşele din regiune, Târgu-Mureş, Cluj, Bucureşti sau în străinătate.

19

Luând în considerare aceste disfuncţionalităţi demografice, formulăm câteva recomandări pentru

elaboratorul PUG Reghin şi pentru autoritatea locală:

1. prevenirea extinderilor necontrolate în teritoriu pentru evitarea consumului de terenuri agricole,

a costurilor cu infrastructura edilitară, a congestiei transporturilor în comun, a dependenţei de

maşina personală, a consumului crescut de energie, a creşterii poluării şi accesibilităţii reduse la

servicii;

2. densificarea locuirii, cu efecte pozitive asupra modului de viaţă urban prin caracterul compact

care facilitează relaţiile în comunitate, permit un acces facil către dotări de interes, transport public

eficient;

3. reutilizarea zonelor abandonate, recuperarea terenurilor industriale pentru a menţine orașul

compact și a preveni extinderea în extravilan;

4. considererea prognozei demografice în calculele privind investiţiile în staţii de alimentare cu apă,

instalaţii de epurare şi asupra altor obiective de investiţii;

5. luarea în considerare a necesităţii de a amenaja dotări sociale şi de sănătate pentru grupa de

vârstă peste 65 ani, singura grupă care va creşte ca pondere în total populaţie în următorii ani. Pe

lângă amenajările pentru îngrijire menţionate mai sus, se recomandă asigurarea cu infrastructură

specifică pentru persoanele în vârstă care nu se mai află în procesul muncii însă au cerinţe privitoare

la educaţie, cultură şi amenajări de petrecere a timpului liber.

6. considerarea nevoilor specifice populaţiei de etnie roma caracterizată de o rată de creştere

demografică mai mare decât populaţia majoritară, respectiv investiţii în dotări pentru educaţie,

sănătate, integrare teritorială şi evitarea segregării urbane, politici de ocupare etc.

20

2. Evoluţia populaţiei

2.1. Intrări şi ieşiri în efectivul populaţiei municipiului Reghin Dacă între 1990 şi 1994 municipiul Reghin a primit populaţie, după 1995 şi până în prezent populaţia oraşului a scăzut prin ratele negative ale sporului migrator (mai multe plecări decât stabiliri). Comparativ cu sporul migator, sporul natural (diferenţa între numărul născuţilor vii şi cel al decedaţilor) a înregistrat valori variabile, fapt remarcabil pentru populaţia unui centru urban caracterizat în general de rate scăzute ale natalităţii. Astfel, în perioada 1999- 2011 numărul locuitorilor municipiului Reghin a fost în creştere prin soldul natural pozitiv însă acest sold a fost mai mic decât valoarea soldului migrator, rezultând în ansamblu o scădere a populaţiei. Din anul 2011, valoarea soldurilor natural şi migrator a fost negativă cu o excepţie, anul 2013 când soldul natural a avut o valoare pozitivă.

EvoluŃia comparativă a sporurilor natural şi migrator a populaŃiei mun. Reghin

-300

-200

-100

0

100

200

300

400

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

sold natural sold migrator

Sursa: INS, baza de date Tempo online Grafic 20

2.2. Ratele brute ale natalităţii şi mortalităţii

În intervalul analizat ratele natalităţii au înregistrat valori mai mari decât cele ale mortalităţii cu câteva excepţii care pot fi observate în graficul de mai jos, situaţia demografică fiind alternativ de excedent natural (1992-1994) şi (1999-2010) şi de deficit demografic (1995-1999) şi anii 2011 şi 2014. Măsurile de liberalizare a avortului luate la sfârşitul anului 1989 au determinat schimbarea comportamentului demografic şi reducerea numărului de naşteri. Rata natalităţii a cunoscut o valoare maximă de 11,8 născuţi vii/1000 locuitori în anul 2005 iar valoarea minimă a fost atinsă în anul 2014, respectiv - 7,5 născuţi vii la 1000 locuitori. Media ratei natalităţii în ultimii 7 ani (1997-2013) a fost de 9,8 născuţi vii/1000 locuitori.

21

EvoluŃia comparativă a ratelor natalităŃii şi mortalităŃii populaŃiei mun. Reghin

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

rata natalităŃii rata mortalităŃii


2.3. Sporul natural

Definit în literatura de specialitate ca diferenţă între numărul născuţilor vii şi cel al decedaţilor într-un an, acest indicator relevă creşterea sau diminuarea naturală a populaţiei. Efectivul populaţiei este influenţat de sporul natural care a înregistrat valori pozitive şi negative în intervalul analizat, respectiv valori negative pentru un scurt interval de timp, 1995-1999 după care s-au înregistrat valori pozitive. Explicaţia numărului ridicat de născuţii vii în comparaţie cu cel al decedaţilor ar putea fi ratele mai înalte ale natalităţii la populaţia roma din municipiu care reprezenta 5% la recensământul din 2002, respectiv 1831 persoane şi 6% în anul 2011 (2070 persoane). Situaţia demografică din celelalte ţări europene arată că în general şansele de revigorare demografică prin creşterea numărului de naşteri sunt foarte scăzute, tendinţa fiind de reducere continuă a numărului de copii pe care o familie decide să îi aibă.

EvoluŃia mişcării naturale a populaŃiei mun. Reghin

-200

-100

0

100

200

300

400

500

600

700

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

decedaŃi născuŃi vii spor natural


Indicele vitalităţii populaţiei

Indicele vitalităţii populaţiei, calculat prin raportarea născuţilor vii la numărul deceselor, avea valoarea de 0,8 în anul 2014, ultimul an pentru care există date, mult sub nivelul dorit de 1,5 care

22

asigură înlocuirea generaţiilor. Acest indicator se foloseşte pentru aprecierea influenţei naşterilor şi deceselor asupra numărului populaţiei. În funcţie de numărul născuţilor vii care poate fi mai mic, egal sau mai mare decât numărul deceselor, indicele vitalităţii ia valori mai mici, egale sau mai mari decât 1. Prima situaţie reflectă tendinţa de scădere a numărului populaţiei analizate, ca urmare a neasigurării reproducerii simple.

EvoluŃia indicelui de vitalitate al populaŃiei mun. Reghin

0,8

1,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014


2.4. Sporul migraţiei

Calculat ca diferenţă între numărul de stabiliri de domiciliu şi de plecări, sporul migraţiei relevă creşterea sau diminuarea populaţiei datorată fluxului urban-rural –numit şi de întoarcere sau rural-urban. Fluxul migraţiei rural–urban şi-a încetinit ritmul datorită proceselor de restructurare economică declanşate după 1990. Migraţia este un fenomen demografic sensibil la evoluţiile din domeniul economic, fiind un barometru al oportunităţilor sau lipsei acestora de pe piaţa muncii. Municipiul Reghin continuă să atragă populaţie, într-un ritm mai redus, media în perioada 2010-2014 fiind de 436 stabiliri/an. Apropierea de municipiul Târgu Mureş, cel mai important centru urban al judeţului Mureş are un dublu efect: menţine populaţie pe teritoriul Reghinului care este ocupată în oraşul reşedinţă dar pierde în acelaşi timp populaţie în vârstă de muncă care este atrasă de oportunităţile de pe piaţa forţei de muncă din Târgu Mureş. Un alt centru urban care atrage tineri este Clujul, centru universitar şi cel mai puternic centru economic al Trasilvaniei. Numărul mediu al plecărilor în ultimii ani a fost mai mare decât cel al stabilirilor, respectiv 531 persoane în acelaşi interval 2010-2014, diferenţa fiind în medie de ~100 de persoane anual.

23

EvoluŃia mişcării migratorii a populaŃiei mun. Reghin

-400

-200

0

200

400

600

800

1000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Plecări Stabiliri Spor migrator


2.5. Prognoza populaţiei

Factorii care influenţează evoluţia populaţiei se grupează în trei categorii principale:

• elemente demografice – posibilităţile de creştere naturală a populaţiei funcţie de evoluţia contingentului fertil și evoluţia probabilă a indicilor de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii, de comportamentul specific al femeilor faţă de natalitate, de numărul de copii dorit etc.;

• posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi acestea;

• gradul de atractivitate al localităţii - consecinţă directă a numărului şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradului de echipare edilitară a localităţii.

� Modelul de creştere tendenţială

Pentru a realiza prognoza populaţiei mun. Reghin s-a analizat evoluţia populaţiei în perioada precedentă şi evoluţia probabilă a mişcării naturale şi migratorii. Sporurile natural şi migratoriu s-au considerat constante pentru perioada previzionată.

S-a stabilit mai întâi sporul mediu anual al populaţiei în ultimii 6 ani, respectiv intervalul 2010-2018, -88 locuitori/an. Presupunând constant ritmul diminuării populaţiei, aceasta va scădea în 2025 cu 792 locuitori, ajungând la un efectiv de 37404 locuitori în anul 2025. Prognoza populaţiei, folosind modelul creşterii tendenţiale prin luarea în considerare a sporului mediu anual total (spor natural şi migratoriu) se prezintă în graficul de mai jos:

24

EvoluŃia populaŃiei mun. Reghin în prima variantă de prognoză

4001

2

3819

6

3740

4

30000

32000

34000

36000

38000

40000

42000

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

Sursa: INS, baza de date Tempo online şi calcule proprii Grafic 25

Prognoza accentuează scăderea efectivului populaţiei pentru perioada următoare. Metoda sporului mediu anual se bazează pe analiza evoluţiei populaţiei în perioada precedentă care relevă o diminuare demografică în progresie aritmetică, considerând sporul mediu anual constant pentru întreaga perioadă.

� Modelul de creştere biologică

O altă variantă a prognozei demografice s-a realizat folosind modelul de creştere biologică, luând în considerare doar sporul natural. Presupunand în această variantă că populaţia municipiului Reghin va fi influenţată doar de sporul natural, rezultă un ritm de reducere demografică în medie cu 16 locuitori/an, luând în considerare intervalul 2010-2014. Considerând că sporul natural se va menţine constant în viitorii 10 ani, populaţia va cunoaşte o reducere demografică cu 144 locuitori în anul 2025 faţă de anul 2016.

EvoluŃia populaŃiei mun. Reghin în a II-a variantă de prognoză38

052

3819

6

4001

2

30000

32000

34000

36000

38000

40000

42000

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

Sursa: Sursa: INS, baza de date Tempo online şi calcule proprii Grafic 26

Analizând cele 2 variante de prognoză, propunem luarea în considerare a primei variante de prognoză care ia în calcul şi sporul migrator, constant negativ din anul 1995. Este de anticipat de

25

asemenea, faptul că sporul natural se va menţine negativ prin procesul de îmbătrânire a populaţiei care va afecta structura pe grupe de vârstă, ceea ce semnifică faptul că grupele tinere de vârstă se vor diminua, în schimb cele de vârstă înaintată vor creşte.

Prognoza arată reducerea efectivului populaţiei municipiului Reghin, declinul demografic înregistrându-se la nivel judeţean, naţional. Degradarea continuă a structurii pe vârste este explicată de procesul de îmbătrânire a populaţiei.

Conform Prognozei demografice elaborată de Institutul Naţional de Statistică în anul 2003, la nivelul judeţului Mureş ponderea populaţiei tinere va scădea continuu şi va creşte ponderea persoanelor cu vârsta peste 65 ani, astfel încât în jurul anului 2020 se va înregistra o pondere mai mare a vârstnicilor în total populaţie faţă de ponderea tinerilor. De asemenea, trendul prognozat este de scădere a numărului total al populaţiei.

Ponderea populaţiei judeţului Mureş pe grupe de vârstă în orizontul anului

2025 (%) Grupa de vârstă

2015 2020 2025

0-14 ani 15,6 14,8 13,9 15-64 69,2 68,8 69 peste 65 15,2 16,4 17,1

Sursa: INS, Proiectarea populaţiei României Tabel 8 în profil teritorial până în anul 2025, Bucureşti, 2004

Prognoza populaŃiei judeŃului Mureş pe grupe mari de vârstă în perspectiva anului 2025

01020304050607080

2003 2005 2010

0-14 ani

15-64 ani

peste 65

Prognoza populaŃiei judeŃului Mureş în perspectiva anului 2025

540700

570700

557200

500000

510000

520000

530000

540000

550000

560000

570000

580000

2015 2020 2025

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025,

Grafic 27 Grafic 28

Cauzele acestor evoluţii sunt, înainte de toate, nivelul scăzut al fertilităţii, prin care generaţia de părinţi este înlocuită doar parţial, şi migraţia care afectează mai ales tinerii cu un grad de profesionalizare înalt.

Prognoza evoluţiei populaţiei şi luarea ei în calculele decizionale este o necesitate. În caz contrar, deciziile luate astăzi s-ar putea dovedi eronate peste câţiva ani. De exemplu, scăderea în viitor a ponderii populaţiei şcolare va necesita o reorganizare a distribuţiei unităţilor de învăţământ în teritoriu. Exemplul şcolilor poate fi extins şi asupra altor amenajări: centre de sănătate, biblioteci, staţii de alimentare cu apă, instalaţii de epurare şi asupra multor obiective de investiţii.

26

La nivelul tuturor localităţilor urbane şi rurale, grupa de vârstă peste 65 ani va fi singura grupă care va creşte în următorii ani. Acest grup de vârstă va avea nevoi ridicate în ceea ce priveşte serviciile de sănătate şi cele sociale. Este vorba de amenajări de îngrijire pe de o parte, dar şi de asigurarea cu infrastructură specifică pentru persoanele care nu se mai află în procesul muncii însă au cerinţe privitoare la educaţie, cultură şi amenajări de petrecere a timpului liber.

BIBLIOGRAFIE

1. Hristache I. „Demografie şi statistică socială” –Editura Economică, Bucureşti, 1996 2. Rotariu T. “Demografie şi sociologia populaţiei-fenomene demografice”, Editura

Polirom, 2003, Bucureşti 3. Ţarcă, M. „Demografie” –Editura Economică, Bucureşti, 1997 4. Trebici, V. „Demografia”, Editura Ştiinţifică şi Eciclopedică, Bucureşti, 1979 5. Trebici, V. „Demografie, excerpta et selecta” -Editura Enciclopedică, Bucureşti ***Institutul Naţional de Statistică, Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, Bucureşti, 2004 *** Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş, Recesământul populaţiei 2002

analiza socio-demografica Reghin 2016 final · PDF file2016 socio-demografie proiect :...

Documents

Transcript of analiza socio-demografica Reghin 2016 final · PDF file2016 socio-demografie proiect :...