UNIVERSITATEA CRESTINA“DIMITRIE CANTEMIR”Facultatea de Management Turistic si Comercial

PROIECT STATISTICA

Cristache Denisa Grupa 4

ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2000-2009................................................2

1.1 Note metodologice...................................................................................2

1.2 Analiza ofertei turistice..........................................................................21.2.1 Structura de primire turistică.............................................................21.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune.............3

1.3 Analiza cererii turistice în Botosani......................................................51.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor și a înnoptărilor...................................51.3.2 Durata medie a sejurului....................................................................71.3.3 Densitatea turistică............................................................................8

1 ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN BOTOSANI ÎN PERIOADA 2000-2009

1.1 Note metodologice

Pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunile turistice organizate, datele provin din rapoartele statistice completate de agenţiile de turism şi de către direcţiile de protecţie şi asigurări sociale, oficiile de pensii, administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile sindicale şi alte instituţii care comercializează acţiuni turistice.

Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.

Activitatea de cazare turisticăNumărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare

turistică cuprinde toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au domiciliu stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o structura de primire turistică şi în zone vizitate din tară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoana este înregistrata într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă sau nu în camera.

Înregistrarea turistului străin care este cazat într-o structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se face după tara sau zona geografică de reşedinţă a acestuia. Indicii de utilizare neta a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.

1.2 Analiza ofertei turistice

Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de muncă din activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic şi a.

Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

1.2.1 Structura de primire turistică

Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se inţelege orice construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.

Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică: structurile de primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durata mai mare de un an, indiferent de clasificarea acestora; locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare pe perioada anului şcolar, unităţile spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi a altor spaţii similare ce practică în mod exclusiv activităţi turistice); vagoanele dormitor; adăposturile şi refugiile montane şi similare; barăcile şi dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii.

In numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sunt cuprinse structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare de timp, în vederea realizării unor reparaţii capitale sau pentru modificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi a categoriei de încadrare.

Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de primire în România este variată formată din:

Hoteluri Hoteluri pentru tineret Hoteluri apartament Hanuri si moteluri din care: Moteluri Vile turistice

Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizeaza în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistică şi alte servicii pentru turişti. Vilele turistice, bungalourile şi pensiunile turistice se constituie ca structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire în parte chiar dacă au o recepţie comună. Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turisti, pentru reparaţii sau alte motive. Relevant în caracterizarea ofertei turistice este să analizăm şi capacitatea turistică în funcţiune.

Pentru o prezentare obiectivă a ofertei este necesar să analizăm capacitatea de cazare în funcţiune. Nivelul şi dinamica acestora este considerat ca fiind oferta efectiva de locuri de cazare de care dispun structurile de cazare turistică.

Pentru o analiză în dinamică a acestui indicator apelăm la indicatorii seriei cronologice.

\

Tabelul 1.1 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazareîn funcţiune în perioada 2000-2009

AniCapacitatea în

funcţiune(mii locuri-zile)

Modificările absolute

Indicii de dinamică %

Ritmul de dinamică %

2000 336303 - - - - - -2001 383894 47591 47591 114.00 114.00 14.00 13.002002 399772 63469 15878 118.87 104.13 18.87 41.32003 383472 47169 -163 114.02 95.92 14.02 -4.082004 280542 -55761 -1029 83.41 73.15 -16.59 -26.852005 283956 -52347 3414 84.43 101.21 -15.57 1212006 253477 -82826 -3047 75.37 89.26 -24.63 -10.742007 242402 -93901 -1107 72.07 95.63 -27.93 -4372008 231452 -104851 -1095 68.82 95.48 -31.18 -4522009 256267 -80036 2481 76.20 110.72 -23.80 10.722010 303224 -33079 4965 90.16 118.32 -984 18.32Total 3354761 - 67616 - - - -

Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS Bucureşti

Analizând dinamica absolută şi relativă a capacităţii în funcţiune, din tabelul de mai sus putem observa că numărul de mii locuri-zile a crescut considerabil în 2010 faţă de 2000 (cu aproximativ 11 mil. locuri-zile) Cele mai mari creşteri faţă de anul de bază an s-au înregistrat în anii 2007 cu 13,8% şi 2008 cu 17,9%. Faţă de anul precedent doar în 2002 avem descreşteri de 2,2%, iar în restul perioadei creşteri de până la 4,6% (2004).

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al capacităţii în funcţiune

Modificarea medie absolută al capacităţii în funcţiune

Indicele mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune

= 9,4952% sau 949,52%

Ritmul mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune

= 101,21-100=121%

Tabelul 2. Estimarea capacităţii de cazare existentă pentru perioada 2009-2013

În condiţiile în care factorii de influenţă în activitatea turistică vor menţine acelaşi ritm şi în următorii cinci ani, în anul 2013 în România capacitatea de cazare în funcţiune va fi de aproximativ 65 de milioane de locuri-zile.

Figura 1

1.3 Analiza cererii turistice în Botosani

Potrivit noţiunilor, metodologiilor de calcul şi a surselor de date1 ale Institutului Naţional de Statistică indicatorii activităţii turistice cuprind următoarele elemente:

Pornind de la datele statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, privind cererea turistică, putem analiza nivelul şi dinamica următorilor indicatori:

nivelul sosirilor totale; nivelul înnoptărilor totale; durata medie a sejurului; densitatea turistică.Aceşti indicatori vor fi caracterizaţi atât în dinamică cât şi în structură astfel: pe

total ţară; pe regiuni de dezvoltare; pe principalele destinaţii; pe categorii de unităţi de cazare şi după provenienţa turiştilor.

1 https://statistici.insse.ro/shop

Ani t (x)Valori ajustate după funcţia

y = 1192x + 48175

2011 12 624792012 13 636712013 14 64863

1.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor și a înnoptărilor

Nivelul sosirilor turiştilor în 2009 a fost aproximativ de 6 mil. persoane, respectiv peste 17 de milioane de înnoptări. Aceste valori au cunoscut creşteri faţă de 2000 de peste 1 mil. în ceea ce priveşte numărul de turişti (24,8%) şi o scădere de aproximativ 0,3 mil. înnoptări (1,8%) (Tabelul 3.)

Tabelul 3. Nivelul şi dinamica sosirilor, înnoptărilor în Botosaniîn perioada 2000-2010

AniTotal sosiri

(mii persoane)

Total înnoptări(mii zile)

Durata sejurului

(zile/turist)

Modificarea absolută faţă de 2000

Dinamica faţă de 2000%

sosiri înnoptări sosiri înnoptări2000 39327 96593 2.45 - - - -2001 38762 98020 2.54 475 475 99,1 102,72002 33458 66652 19.91 -73 -370 98,5 97,92003 27438 60282 2.19 137 198 102,8 101,12004 26925 56067 2.08 718 854 114,6 104,82005 25827 46838 1.85 885 726 118,0 104,12006 26239 51014 1.94 1296 1345 126,3 107,62007 28087 57286 2.03 2052 2947 141,7 116,72008 31321 55463 1.77 2205 3079 144,8 117,42009 27946 54288 1.94 1423 2546 11,5 115,62010 28092 49436 1.75 4235 5325 145,5 114,5

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2010 . INS Bucureşti 2010Nivelul cel mai scăzut al sosirilor în perioada analizată, s-a înregistrat în anul 2005

(25827,5 mii sosiri) astfel, faţă de anul 2000 numărul acestora s-a diminuat cu 72,6 mii persoane, respectiv cu 1,5%, ca urmare a inundaţiilor din ţară cât şi a evenimentelor sociale pe plan mondial din perioada 2000-2002.

Începând cu 2003 numărul total de sosiri şi înnoptări înregistrează creşteri succesive până în 2008, iar în anul 2009 faţă de 2000, nivelul turiştilor a sporit cu 24,8%, iar cel al înnoptărilor s-a redus cu 1,8%.

În perioada 2001-2010 numărul turiştilor sosiţi în unităţile de cazare turistică a înregistrat un ritm de creştere peste dinamica înnoptărilor, ceea ce semnifică o scădere a duratei sejurului.Pe ansamblul nivelul mediu al sosirilor în România în perioada 2000-2010 a fost de 5759,7 mii turisti /an, cu o creştere medie absolută de 135,6 mii persoane/an respectiv 2,4%. În aceaşi perioada analizată nivelul innoptrărilor a scăzut cu 35,77 mii-zile/an respectiv -0,2%, ceea ce rezultă că în perioada analizată activitatea turistică a inregistrat o scadere.