Analiza morfologică a părţilor de vorbire

Analiza morfologică constă în identificarea părţilor de vorbire şi în stabilirea principalelor caracteristici ale lor.Analiza morfologică presupune următoarele etape:

segmentarea textului în unităţi de analizat; încadrarea cuvântului analizat într-una dintre părţile de vorbire; caracterizarea acestei părţi de vorbire:

a) prin menţionarea categoriilor gramaticale (pentru părţile de vorbire flexibile);b) prin indicarea trăsăturilor lexico-gramaticale (pentru părţile de vorbire neflexibile).

Analiza morfologică a părţilor de vorbire se face prin respectarea unei ordini fixe pentru fiecare parte de vorbire.SubstantivulSchema analizei morfologice a substantivului1. Partea de vorbire:

– substantiv– forma-tip (nominativ, singular, forma nearticulată)

2. Clasa lexico-gramaticală:– substantiv comun / propriu– substantiv animat / inanimat

3. Clasa flexionară:– genul: masculin / feminin / neutru

4. Categoriile gramaticale:– numărul: singular / plural– cazul: N., G., D., A., V.– categoria determinării: forma nearticulată / forma articulată nehotărât / forma articulată hotărât

5. Funcţia sintactică:– subiect, atribut, nume predicativ, complement

Model de analiză morfologică a substantivuluiDrumurile şi potecile erau pustii.   (M. Sadoveanu)drumurile 1) substantiv (drum)

2) comun, inanimat3) genul neutru4) plural, nominativ, forma articulată hotărât (articolul -le)5) subiect

AdjectivulSchema analizei morfologice a adjectivului 1. Partea de vorbire:

– adjectiv– forma-tip (nominativ, singular, masculin)

2. Clasa lexico-gramaticală:– adjectiv calificativ / determinativ

3. Clasa flexionară:a) adjectiv variabil (cu 4 forme, cu 3 forme, cu 2 forme)b) adjectiv invariabil

4. Categoriile gramaticale:– genul: masculin / feminin– numărul: singular / plural– cazul: N., G., D., A., V.– gradul de comparaţie: pozitiv / comparativ / superlativ (sau adjectiv fără grade de comparaţie)

5. Funcţia sintactică:

1

– atribut, nume predicativ, complement Model de analiză morfologică a adjectivuluiO răcoare fragedă şi curată împrospăta întreaga fire.   (C. Hogaş)fragedă 1) adjectiv (fraged)

2) adjectiv calificativ3) adjectiv variabil cu 4 forme4) feminin, singular, nominativ, gradul pozitiv5) atribut adjectival

NumeralulSchema analizei morfologice a numeralului 1. Partea de vorbire:

– numeral2. Clasa lexico-gramaticală:

a) numeral cardinal (propriu-zis, fracţionar, colectiv, distributiv, multiplicativ, adverbial)b) numeral ordinal (propriu-zis, adverbial)

3. Categoriile gramaticale:– genul: masculin / feminin (sau invariabil în raport cu genul)– numărul: singular / plural (sau invariabil în raport cu numărul)– cazul: N., G., D., A.

4. Funcţia sintactică:– subiect, atribut, nume predicativ, complement

 Model de analiză morfologică a numeraluluiPe urmă s-au arătat cei trei oameni călări.   (M. Sadoveanu)(cei) trei 1) numeral

2) numeral cardinal propriu-zis3) invariabil în raport cu genul şi numărul, cazul nominativ4) atribut

 PronumeleSchema analizei morfologice a pronumelui 1. Partea de vorbire:

– pronume2. Clasa lexico-gramaticală:

– pronume: personal, reflexiv, de întărire, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ, nehotărât, negativ.3. Categoriile gramaticale:

– persoana: 1, 2, 3 (sau invariabil în raport cu persoana)– genul: masculin / feminin (sau invariabil în raport cu genul)– numărul: singular / plural (sau invariabil în raport cu numărul)– cazul: N., G., D., Ac., V. (sau invariabil în raport cu cazul)

4. Funcţia sintactică:– subiect, atribut, nume predicativ, complement

 Model de analiză morfologică a pronumeluiEu nu bănuiesc pe nimeni.   (M. Sadoveanu)eu 1) pronume

2) pronume personal3) persoana I, invariabil în raport cu genul, numărul singular, cazul nominativ4) subiect

 VerbulSchema analizei morfologice a verbului 

2

1. Partea de vorbire:– verb– forma-tip (infinitivul)

2. Clasa lexico-gramaticală:a) verb predicativ / nepredicativ (auxiliar, copulativ)b) verb personal / impersonalc) verb tranzitiv / intranzitiv

3. Clasa flexionară:– verb nepronominal / pronominal– conjugarea (1, 2, 3, 4)

4. Categoriile gramaticale:a) formele predicative (modurile personale):

– diateza: activă / pasivă / reflexivă– modul: indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, prezumtiv, imperativ– timpul: prezent, trecut, viitor– persoana: 1, 2, 3– numărul: singular / plural– genul: masculin / feminin (la diateza pasivă)

b) formele nepredicative (modurile nepersonale):– infinitiv, gerunziu, participiu, supin

5. Funcţia sintactică:a) verb la o formă predicativă: predicatb) verb la o formă nepredicativă: subiect, atribut, nume predicativ, complement

 Model de analiză morfologică a verbuluiPeste câtva timp, flăcăul se întoarse cu caii.   (M. Preda)se întoarse 1) verb (a se întoarce)

2) verb predicativ, personal, intranzitiv3) verb pronominal, conjugarea a III-a4) diateza reflexivă, modul indicativ, perfectul simplu, persoana a III-a, singular5) predicat verbal

AdverbulSchema analizei morfologice a adverbului 

1. Partea de vorbire:– adverb

2. Clasa lexico-gramaticală:a) adverb: nepronominal / pronominalb) adverb de mod / de timp / de loc

3. Categoriile gramaticale:– gradul de comparaţie: pozitiv / comparativ / superlativ (sau adverb fără grade de comparaţie)

4. Funcţia sintactică:– complement circumstanţial, atribut, predicat

 Model de analiză morfologică a adverbuluiCâinele păşeşte încet după ea.   (I. Al. Brătescu-Voineşti)

încet 1) adverb2) adverb nepronominal de mod3) gradul pozitiv4) complement circumstanţial de mod

PrepoziţiaSchema analizei morfologice a prepoziţiei 1. Partea de vorbire:

– prepoziţie

3

2. Clasificarea prepoziţiilor după structură:– prepoziţii simple / compuse

3. Clasificarea prepoziţiilor după raportul exprimat:a) prepoziţii care exprimă un raport atributivb) prepoziţii care exprimă un raport completiv

4. Regimul cazual:– prepoziţii care cer cazul genitiv / dativ / acuzativ (numai dacă introduc un cuvânt care se declină)

 Model de analiză morfologică a prepoziţieiEu sunt un om fără de ţară.   (O. Goga)fără de 1) prepoziţie

2) prepoziţie compusă3) exprimă un raport atributiv (introduce un atribut)4) cere cazul acuzativ

ConjuncţiaSchema analizei morfologice a conjuncţiei 1. Partea de vorbire:

– conjuncţie2. Clasificarea conjuncţiilor după structură:

– conjuncţii simple / compuse3. Clasificarea conjuncţiilor după rolul gramatical îndeplinit:

a) conjuncţii coordonatoare: copulative, disjunctive, adversative, conclusiveb) conjuncţii subordonatoare: introduc propoziţii subiective, predicative, atributive, completive, circumstanţiale

 Model de analiză morfologică a conjuncţieiNu pot şti, căci n-am fost cu dânsul.   (M. Sadoveanu)căci 1) conjuncţie

2) conjuncţie simplă3) conjuncţie subordonatoare (introduce o subordonată circumstanţială cauzală)

InterjecţiaSchema analizei morfologice a interjecţiei1. Partea de vorbire:

– interjecţie2. Clasificarea interjecţiilor după înţeles:

a) interjecţii propriu-zise (exprimă senzaţii, stări sufleteşti sau acte de voinţă)b) interjecţii onomatopeice (reproduc sunete sau zgomote)

3. Funcţia sintactică:a) interjecţii fără funcţie sintactică de parte de propoziţieb) interjecţii cu funcţie sintactică de predicat, atribut sau complement

 Model de analiză morfologică a interjecţieiAh, mamă, tu! Ce slabă eşti!   (G. Coşbuc)ah 1) interjecţie

2) interjecţie propriu-zisă (exprimă o stare sufletească)3) interjecţie fără funcţie sintactică de parte de propoziţie

4