Cuprinsul prezentăriiCuprinsul prezentării

Conceptualizarea corupției

• Moralitate și standarde moraleOamenii construiesc standarde generice ce sunt prescrise, modelate sau

învățate (Bandura privind moralitatea, 1991)

• Valori etice și integritate academicăRol în formarea standardelor pentru judecarea și justificarea

acțiunilor întreprinse (Grojan, 2004)

• Normele socialeOamenii observă și reacționează la comportamentul neonest al celor din jur, iar reacția lor depinde de normele sociale la care aderă (Gino, Ayal și Arielly, 2008).

• Climatul eticClimatul și cultura etică reprezintă predictori ai prezenței, respectiv frecvenței comportamentelor etice sau corupte în mediul organizațional (McCabe, Trevino, Butterfield , 2001).

Definiții

• Nye (1967) – Corupția = abateri comportamentale exercitate de cei aflați într-o poziție

publică• Gardiner (2004)

– Corupția presupune o lezare a interesului public si o încălcare a legislației în vigoare

• Miller (2011)– Corupția (in cadru instituțional) e definită prin raportarea la standarde

morale, parte constitutivă a proceselor, rolurilor și obiectivelor instituționale aflate într-un anumit context socio-istoric.

• Hallak & Poisson (2002) - Coruptia presupune utilizarea sistematică a bunului public în scop

personal• Transparency International

– Corupția e inteleasa drept abuz al puterii pentru asigurarea unui beneficiu personal.

Sectoarele și instituțiile afectate de corupției în societate Sectoarele și instituțiile afectate de corupției în societate

Transparency International - Global Corruption Barometer (2010)

Cauzele și impactul corupției în mediul

academic

Statele cu un guvern instabil și un nivel al corupției ridicat investesc mai puțin în sectorul educațional (Mauro, 1995).

Supradimensionarea corupției la nivelul societății determină o extindere în inegalitatea socială cu efecte în sectorul educațional (Gupta et al. 2002).

Productivitatea economică a societății e afectată de pregătirea deficientă (cauzată de corupția sectorului educațional) a viitoarelor generații (Heynemen, 2003).

La nivelul sistemului educațional, corupția are un impact negativ asupra accesului, calității procesului educativ, echității sistemului și a principiilor de etică profesională (Hallak, Poisson, 2002).

La nivelul instituției, corupția subminează procesele instituționale și lezează obiectivele acelei instituții (Miller, 2011).

Impactul social al corupției

Analiza contextului național

An

universitar

Nr. cadrelor

didactice din ÎS

Nr. Studenților Raportul total al

studenților

/cadrul didactic

ÎS public ÎS privat

2001/2002 28764 424864 146749 20

2002/2003 29619 447633 138934 20

2003/2004 30137 468024 143755 21

2004/2005 30857 486419 154981 21

2005/2006 31543 513678 202786 23

2006/2007 30583 520263 265243 26

2007/2008 31943 516650 379608 28

2008/2009 31973 480239 410859 28

2009/2010 31103 452982 322337 25Expansiunea sau reducerea numărului de studenți se reflectă și în raportul studenților la cadrele didactice universitare.

Privind nivelul pasivității și toleranței față de actele de corupție academică în rândul studenților (Teodorescu et al, 2009):– doar 10% din studenții Univ. București declară că și-ar raporta colegii despre care știu că

oferă bani sau cadouri în schimbul unei note de trecere la examen; – doar 4% din studenți chestionați ar raporta pe cineva care încearcă să copieze în timpul

unui examen;

Chestionați dacă universitatea lor are sau nu un cod etic în vigoare 40% din cadrele de conducere, 61% din cadrele didactice și 88% din studenți din universității au declarat că nu știu de existența unui astfel de cod (Miroiu et al., 2005).

Corupția e plasată printre problemele majore ale sistemului educațional universitar (după salarii mici și dotare materială proastă) în cadrul raportului Fundației SOROS din România. (Comșa, Tufiș, Voicu, 2007)

Aproape ¼ din studenți declară că au fost contactați spre a oferi servicii/cadouri/bani în schimbul unor note mărite, respectiv 23% din membrii facultății sunt contacți la rândul lor să rezolve diferite solicitări în schimbul unor cadouri/bani.

Ordinul de Ministru adoptat în 2005 privind promovarea eticii profesionale în universități prevede (4.492/2005) :

Ordinul de Ministru adoptat în 2005 privind promovarea eticii profesionale în universități prevede (4.492/2005) :

Adoptarea unui Cod de Etică Universitară care să conțină:– „formularea explicită a idealurilor, principiilor și normelor morale”; – standarde de etica profesională; – penalizările care se pot aplica în cazul încalcării standardelor de etică

Crearea unei Comisii de Etică subordonată senatului universitar – Responsabilă cu elaborarea codului de etică;– Analiza si soluționarea reclamațiilor privind etica universitară;– Prezentarea unui raport anual în fața senatului.

Înființarea unui Consiliu de Etică universitară la nivel național.

Standarde și indicatori privind etica în metodologia de evaluare externă ARACIS

Standarde și indicatori privind etica în metodologia de evaluare externă ARACIS

IP.A.1.1.2. Integritate academică• Min: Institu ia are un cod al eticii i integrită ii academice prin care ț ș ț

apară valorile libertă ii academiceț , autonomiei universitare i șintegrită ii etice ț i dispune de ș practici i mecanisme clare pentru șaplicarea codului.

Ref. 1: Institu ia nu numai că are un astfel de cod i practici asociate, dar ț școntrolează i poate face dovada aplicării lor, cu privire la activită ile ș țde conducere, cercetare, predare sau examinare. Rezultatele acestui control sunt facute publice.”

Strategii de prevenție a corupției în mediul

academic

HEFCE (Consiliul pentru finanțarea învățământului superior în Anglia)

HEFCE (Consiliul pentru finanțarea învățământului superior în Anglia)

A dezvoltat o serie de măsuri de prevenție, detecție și investigare a actelor de fraudă în mediul academic pentru asigurarea distribuției eficiente a fondurilor financiare. – Prevenția : măsuri care să conducă la reducerea oportunităților de

fraudă, asigurarea unui leadership eficient, prevederea unor măsuri de auditare și control, screening-ul personalului.

– Măsurile de detecție: măsuri ce permit constatarea din timp a iregularităților la nivelul sistemului intern de management, se pot introduce proceduri ce impun divulgarea constărilor de încălcare a interesului public.

– Investigarea presupune o reacție eficientă în detecția fraudei. Răspunsurile eficace implică de cele mai multe ori un plan care prevede acțiuni concrete de reducere a daunelor, măsuri de recuperare a pierderilor, o evidență a actului fraudulos și a măsurilor disciplinare, precum și politici și referințe concrete privind sancțiunile disciplinare

Sugestii privind promovarea comportamentelor etice la clasă (McCabe, Treviño, and Butterfield, 1999)

Sugestii privind promovarea comportamentelor etice la clasă (McCabe, Treviño, and Butterfield, 1999)

1. Comunicarea clară a expecțanțelor (exemple privind comportamente adecvate și comportamente care sunt abateri de la normă);

2. Stabilirea și comunicarea politicilor de furt intelectual și încurajarea studenților să respecte aceste reguli și norme;

3. Considerarea implementării unui cod de etică (”honor cod”) care plasează responsabilitățile și obligațiile corespunzătoare și pentru studenți și nu doar pentru cadrele didactice, ca să reducă fenomenul furtului intelectual;

4. A avea o atitudine de suport astfel încât să dezvolte respect, respect care va impune un comportament nefraudulor în rândul studenții;

5. A fi corect, dezvoltând norme și proceduri de notare corecte și consecvente; sancționând abaterile în mod ferm;

6. Atunci când este posibil, reducerea presiunii de notare a activității studenților într-o formă strictă (a curbei lui Gauss);

7. Focalizarea pe procesul de învățare și nu pe note;8. Încurajarea dezvoltării unui bun character;9. Descurajarea comportamentului neonest (prin sancțiuni pe măsură);10. Eliminarea oportunităților privind furtul intellectual (ex: monitorizarea testelor, asigurarea unei

distanțe corespunzătoare între cei care susțin examenul);11. Acordarea unor sarcini interesante la clase;12. Înlocuirea asistenților incompetenți sau nepăsători din rolul de cadre didactice.

Utilizarea codurilor de conduită profesională pentru cadre didactice (Poisson, 2009)

Utilizarea codurilor de conduită profesională pentru cadre didactice (Poisson, 2009)

Sursa: Poisson, M. (2009) Guidelines - For the design and effective use of teacher codes of conduct

Analiza Codurilor de etică.

Etapele analizei codurilor de etică universitară:

* s-au analizat doar instituțiile publice acreditate din România

*

Etapa 1: Site-ul METCS a fost consultat pentru a obține lista instituțiilor de învățământ superior publice și acreditate (mai 2011).

Etapa 2: Între 3 -5 iunie 2011 au fost colectate de pe site-ul institutiilor publice de învățământ superior 40 de coduri de etică.

Etapa 3: Analiza celor 40 de coduri de etică.

Codurile de etică universitară sunt disponibile in proportie de 73,21% din cazuri* pe adresa de Web a instituțiilor de învățământ superior din România.

* în perioada în care au fost vizitate adresele Web ale institutiilor (3-5 iunie).

Obiectiv 1. Conceptualizarea

corupției academice

80% din instituțiile de ÎS folosesc aceeași structură în conceperea codului de etică, pornind de la un set comun de valori.

Setul de valori pe care sunt construite codurile de etică a celor 30 de instituții de ÎS sunt (cu puține variații):

•libertatea academică,• autonomia personală,• dreptatea și echitatea, •meritul, profesionalismul,

• onestitatea și corectitudinea intelectuală, •responsabilitatea profesională și socială,

•respectul și toleranța, •bunăvoința și grija publică.

Similarități descoperite în Codurile de Etică ale universităților

Din Codul de etica de la SNSPA: Plagiatul poate fi voluntar (plagiat propriu-zis) sau involuntar (folosirea greşită a sistemul de citare sau neindicarea sursei unui material). Materialul asupra căruia se comite plagiat poate fi o carte sau o parte a unei cărţi, un articol, o pagină de pe internet, un curs, o altă lucrare (în cazul referatelor, de exemplu, poate fi lucrarea unui coleg). În elaborarea unei lucrări academice de orice fel sau a unei prezentări orale se va ţine cont de distincţia dintre parafrazare şi citare propriu-zisă. (cred ca asta e sursa principala)

Din Codul de etica de la la Univ. Transilvania din Brasov:Plagiatul poate fi voluntar (plagiat propriu-zis) sau involuntar (folosirea greşită a sistemul de citare sau neindicarea sursei unui material). Materialul asupra căruia se comite plagiat poate fi o carte sau o parte a unei cărţi, un articol, o pagină de pe internet, un curs, o altă lucrare (în cazul referatelor, de exemplu, poate fi lucrarea unui coleg). În elaborarea unei lucrări academice de orice fel sau a unei prezentări orale se va ţine cont de distincţia dintre parafrazare şi citare propriu-zisă.

Din Codul de etica de la Universitatea de Nord din Baia Mare: Plagiatul poate fi voluntar (plagiat propriu-zis) sau involuntar (folosirea greșit! a sistemul de citare sau neindicarea sursei unui material). Materialul asupra căruia se comite plagiat poate fi o carte sau o parte a unei cărți, un articol, o pagină de pe internet, un curs, o altă lucrare (în cazul referatelor, de exemplu, poate fi lucrarea unui coleg). În elaborarea unei lucrări academice de orice fel sau a unei prezentări orale se va ține cont de distincția dintre parafrazare și citarea propriu-zisă .

Din Codul de etica al Universitatii Aurel Vlaicu din Arad: Plagiatul poate fi voluntar (plagiat propriu-zis) sau involuntar (folosirea gresită a sistemul de citare, sau neindicarea sursei unui material). Materialul asupra căruia se comite plagiat poate fi o carte sau o parte a unei cărŃi, un articol, o pagină de pe internet, un curs, o altă lucrare (în cazul referatelor, de exemplu, poate fi lucrarea unui coleg). În elaborarea unei lucrări academice de orice fel sau a unei prezentări orale se va Ńine cont de distincŃia dintre parafrazare si citare propriu-zisă.

Din Codul de etica al Universitatii din Craiova: Plagiatul poate fi voluntar (plagiat propriu-zis) sau involuntar (folosirea gresitã a sistemul de citare, sau neindicarea sursei unui material). Materialul asupra cãruia se comite plagiat poate fi o carte sau o parte a unei cãrþi, un articol, o paginã de pe internet, un curs, o altã lucrare. În elaborarea unei lucrãri academice de orice fel sau a unei prezentãri orale se va ține cont de distincția dintre parafrazare si citare propriu-zisã.

Din Codul de etica al Universitatii de Arte ”George Enescu” din Iași: Plagiatul poate fi voluntar (plagiat propriu-zis) sau involuntar (folosirea greșitã a sistemului de citare, sau neindicarea sursei unui material). Materialul asupra cãruia se comite plagiat poate fi o carte sau o parte a unei cãrþi, un articol, o paginã de pe internet, un curs, o altã lucrare (în cazul referatelor, de exemplu, poate fi lucrarea unui coleg). În elaborarea unei lucrãri academice de orice fel sau a unei prezentãri orale se va þine cont de distincția dintre parafrazare și citare propriu-zisã.

Din Codul de etica al Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu: ”Plagiatul poate fi voluntar (plagiat propriu-zis) sau involuntar (folosirea greșitã a sistemul de citare, sau neindicarea sursei unui material). Materialul asupra cãruia se comite plagiat poate fi o carte sau o parte a unei cãrþi, un articol, o paginã de pe internet, un curs, o altã lucrare (în cazul referatelor, de exemplu, poate fi lucrarea unui coleg). În elaborarea unei lucrãri academice de orice fel sau a unei prezentãri orale se va ține cont de distincþia dintre parafrazare și citare propriu-zisã.”

Pasaje din Codurile de Etică ale universităților

Obiectiv 2 Analiza conformității codurilor

de etică cu noile prevederi legislative

Analiza conflictelor de interese și incompatibilități în Codurile de eticăale instituțiilor de ÎS

Analiza conflictelor de interese și incompatibilități în Codurile de eticăale instituțiilor de ÎS

Prevederile legislative ,(Art. 130 din Legea 1/2011):a)stabilirea situaţiilor de conflicte de interese şi incompatibilităţi;

b) prevederea că persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent funcţii astfel încât unul sau una să se afle faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi universitate şi nu pot fi numiţi în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soţii, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv.

31 de instituții de învățământ superior descriu incompatibilitățile între funcții sau între diferite poziții aflate în conflict de interes;

3 din instituțiile analizate respectă intocmai prevederile legislative (UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea Oradea, Universitatea „Constantin Brâncuși” din Tîrgu-Jiu);

9 din instituțiile evaluate nu fac nici o referire la incompatibilitățile între funcții sau între diferite poziții aflate în conflict de interes în cadrul instituției;

28 din instituțiile analizate prezintă diferite incompatibilitățile și conflictele de interese între funcții și poziții însă nu sunt în concordanță cu prevederile legislative.

Analiza conflictelor de interese și incompatibilități în Codurile de Etică ale instituțiilor de ÎS

Analiza conflictelor de interese și incompatibilități în Codurile de Etică ale instituțiilor de ÎS

Prevederi legislative:(Art. 130 din Legea 1/2011)c) măsuri educaționale,

administrative și tehnice care se iau pentru garantarea originalității lucrărilor de licență, master, doctorat, articolelor științifice sau a altor asemenea lucrări, precum și sancțiunile aferente.” (Art. 130 din Legea 1/2011)

Analiza măsurilor și sancțiunulor prevăzute în Codurile de Etică ale instituțiilor de ÎS pentru garantarea originalității lucrărilor

Analiza măsurilor și sancțiunulor prevăzute în Codurile de Etică ale instituțiilor de ÎS pentru garantarea originalității lucrărilor

Majoritatea instituțiilor de ÎS nu prevăd măsuri sau sancțiuni pentru garantarea originalității lucrărilor academice (de licență, master, doctorat, articolelor științifice sau a altor asemenea lucrări) în cadrul codurilor de etică.

Exemple de măsuri și sancțiuni prevăzute de câteva universități pentru garantarea originalității lucrăriilor academice:

• UMF „Carol Davila” București: „Cadrele didactice și doctoranzii au obligația de a face cercetare și de a publica rezultatele acesteia, astfel încat să facă posibilă aprofundarea sau contestarea lor” (Cod de etică, Capitolul 5. Profesionalismul, pct. 5).

• Universitatea „Dunărea de Jos din Galați: „[..] cadrele didactice au obligația morală de a critica public pe cei vinovați de incălcarea standardelor șiințfice, pedagogice sau etic, dacă există probele doveditoare in acest sens”. (Cod de etică, Cap II, pct k), pag. 3)

• Universitatea „Vasile Alexandri” din Bacău: „[..] În cazul studenţilor şi cursanţilor, sancţiunile posibile sunt: a. avertismentul; b. eliminarea din examen; c. neacordarea acceptului de prezentare a lucrării la examenul de absolvire (licenţă / disertaţie / doctorat); d. exmatricularea.” (Cod etic, Art. 35.)

Analiza măsurilor și sancțiunilor prevăzute în Codurile de Etică ale instituțiilor de ÎS privind garantarea originalității lucrărilor

Analiza măsurilor și sancțiunilor prevăzute în Codurile de Etică ale instituțiilor de ÎS privind garantarea originalității lucrărilor

ConcluziiConcluzii

Obiectiv 1. Conceptualizarea corupției academice:- rezultatele sugerează existența unei conceptualizări interinstituționale similare a

valorilor cuprinse în interiorul codurilor de etică din instituțiile de învățământ superior cu mențiunea că:

- Proiectul “Etica în universități. Cum este și cum ar trebui să fie: Cercetare și Cod” a constituit o sursă majoră de inspirație în dezvoltarea acestor codurilor de etică;

- Similaritățile în structura codurilor de etică și paragrafele tip “copy-paste” sugerează lipsa internalizării valorilor privind integritatea academică la nivel instituțional -> dificultăți în cercetarea unui conceptualizări comune a conceptului investigat.

Obiectiv 2. Analiza conformității codurilor de etică cu noile prevederi legislative carențe în procesul de implementare a măsurilor legislative

ImplicațiiImplicații

Implicații:

- Adoptarea unor prevederi legislative/ordine de ministru nu presupune automat o implementare efectivă și eficientă a acestor măsuri la nivel instituțional.

Posibile soluții

- Inițiative care să genereze dezbateri asupra promovării eticii în mediul universitar (ex. integritatea academică, furt intelectual, plagiat, etc) care să fie reflectate in valorile institutionale și codurile de etică ale instituțiilor de învățământ superior;

- Dezvoltarea unor strategii care să monitorizeze implementarea prevederilor legislative în sectorul educațional;

- Consultarea actorilor din sectorul educațional privind obstacole întâmpinate în implementarea măsurilor legilative și căutarea unor soluții în direcția rezolvării lor.