ANALIZA INTEGRATA DE MEDIUPREVEDERI GENERALE1.DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII:

1.1.Numele titularului de activitate: S.C EXPLOSULF S.R.L1.2.Adresa sediului social: loc. Vatra Dornei, str. Mihai Eminescu, nr. 1, jud. SuceavaTelefon: 0230/123123Fax: 0230/321321Mail: office@explosulf.roWeb: http://www. explosulf.ro/1.3.Data nfiintarii societatii: martie 2001, CUI 13800021/13.03.2001

1.4. Numar de nmatriculare: J19/193/13.03.2001

1.5. Nume operator: S.C. EXPLOSULF S.R.L.

1.6. Data punerii in functiune a instalatiei: instalatie noua reglementata prin acord de mediu

1.7.Obiectul autorizarii: extractia si prepararea sulfului.

_ extractia si prepararea minereurilor neferoase cu valorificarea concentratului cupros si a concentratului zincos codCAEN 0729;_ extractia si prepararea minereurilor feroase cu valorificarea carbonatului brut de mangan si a carbonatului demangan prjit cod CAEN 0710;_ activitti secundare sunt extracia pietrei pentru constructii, a nisipului, pietrisului, s.a.;

1.8. Amplasamentul prevazut pentru operare: Este amplasata intr-o zona de munte cu activitate miniera. Volumul total al carierei cuprinda 79.917 mii mc..Proiecia carierei a avut urmtorii parametrii:- talpa carierei situat la 1420 m. (treapta a XVII- a)- bordurile carierei, de nlimi diferite, cuprinde ntre 1840 m. n dreptul Vf. Negoiul Romnesc, scznd treptat pn la 1560 m, iar pe versantul opus, de la 1740 m. pan la 1560 m.- declivitatea sistemelor de trepte pe luneta definitiv cuprins ntre 550 pe nlimea de 1420 - 1560 m, de 450 pe nlimea de 1560-1680 altitudine i de 300 350 pe nlimile de deasupra cotei de 1680 altitudine.- unghiul de taluz al treptelor n lucru de 750.- Unghiul de stabilitate al rocilor din taluz pentru un nivel de siguran de 1,5 de 680.

Acces la caile de transport :a) E.M. Dorna Iacobeni Manaila distanta in km pana la :o drum national 30 kmo cale ferata 33 kmb) E.M. Dorna Iacobeni Oita distanta in km pana la :_ drum national 16 km_ cale ferata 16 kmc) E.M. Dorna Iacobeni Ulm- distanta in km pana la :_ drum national 20 km

1.9. Proprietarul terenului: Terenul pe care se afla amplasata instalatia este proprietatea S.C. EXPLOSULF S.R.L.

MANAGEMENTUL ACTIVITATII

Tehnici de management si controlDetinatorul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem eficient de management de mediu , concretizat printr-un un set de proceduri, care sa duca la indeplinirea urmatoarelor obiective: diminuarea impactului activitatii asupra mediului conformarea cu cerintele legale cresterea performantei de mediu. Principalele masuri necesare pentru a atinge obiectivele de mediu sunt: stabilirea responsabilitatilor identificarea si evaluarea impactului semnificativ asupra mediului planificarea si realizarea de modernizari in instalatie pentru a diminua impactul asupra mediului intretinerea preventiva a instalatiilor tehnologice, a dispozitivelor de depoluare, etc. planificarea modului de actiune in caz de poluari accidentale, avarii in instalatie monitorizarea si controlul emisiilor instruirea personalului in scopul cunoasterii obiectivelor de mediuS.C.Explosulf S.R.L Suceava are certificare SRAC pentru SMM conform SR EN ISO 14001/1997.Metode de extrecie a fost stabilit de STE 81-200 A, aprobat prin Decretul 174/1978. S-a realizat cu ajutorul utilajelor grele, prin metoda seciunilor orizontale, reprezentate prin fie de treapt la echidistana de 10 m. n teren ncepnd 1560 m, cariera a fost spat n trepte de nlimi de 20 m., astfel ncet la intervalul 1560-1820 m, treptele de exploatare au nlimi de 20 m iar n intevalul 1560-1420 treptele aveau nlimi de 10 m. n sensul de avansare de la est la vest nlimile treptelor erau de 10 m, (cazul treptei 1560) carea a ajuns la 1570, pe centrul carierei. Urcarea treptelor catre vest se datora pragurilor de roc mai dur. Practic treptele realizate reprezint suprafee ondulatate, n urcare de la est spre vest cu pn la 10 m, ceea ce a fcut ca rezervele gsite n trepte s aparin la dou trepte proiectate astfel: n cazul cnd o treapt cu nlimea de 10 m a urcat cu 5 m, rezerva gsit n jumtatea inferioar a treptei aparinea jumtii superioare a treptei proiectate, iar rezerva deschis n jumtatea superioar a treptei spate, aparinea treptei superioare proiectate. Acest fapt avea importan n programarea realizarea produciei de roc de sulf.Cariera este deschis prin mai multe brane de legtur din drumul principal, grupate astfel t s poat deservi unui numr ct mai mare de trepte. Este realizat ntr-un sistem inelar, n funcie de forma neregulat pe care o prezenta zcmntul i are o ntindere maxim dup direcia N-S de 900 m i dup direcia V-E de 230 m. Datorit formei de chiuvet a carierei de extindere pe versentul estic al Masivului Negoiul Romnesc, situat deasuprea i sub nivelul Prului Puturosu, lucrrile erau alctuite din dou sisteme inelare distincte: 1. sistemul de trenee de pregtire semiinelar al treptelor carierei situate deasupra cotei 1560m.; 2. sistemul de trenee inelare realizate din planul nclinat din extremitatea estic a zcmntului pentru poriunea situat deasupra cotei 1560 m.Drumul principal de circulaie rutier este realizat pe conturul carierei, n funcie de configuraia terenului. n partea superioar ocolete masivul prin partea vesti, urcnd pn pa cota 1840 m.

2. Tehnologia de excavare: Treptele de lucru ncep de la cota 1420 m. (cota tunelului auto) pn la 1820 m, au nlimi de 10 m sau 20 m n funcie de urmtoarele criterii:-nlimea de 20 m ntre cotele 1560 m. i 1820m. adoptat ca optim pentru excavarea rocilor sterile acoperite;- nlimea de 10 m. ntre cotele 1560 m. i 1420 m. adoptat ca optim pentru excavarea rocii de sulf.Tehnologia corespunztoare celor dou nlimi de treap era similar:- derocarea cu exploziv de tipul AM 1 amplasat n guri de sond dediametru 250 mm.;- apropierea materialului derocat ce se mprtia la mpucturi, cu ajutorul buldozerelor;- ncrcarea materialului cu excavatorul cu lingur dreapt ce avea cup de 4,6 mc.;- transportul rocii cu sulf la prepararea i depozitarea sterilului la hald, cu autobasculante de 20 i 40 tone;- halda dirijat prin mpingerea materialului cu buldozerul, materialul se rostogolea pe taluzul natural al depozitului, pe direcia de avansare a acestuia.

Spaiile de lucru cerute de tehnologia de excavare aveau valorile: - B-26 la un unghi al taluzelor materialului pucat de 200 - B-35 la un unghi al taluzelor materialului pucat de 350 - lime cii de transport de (a) - limea spaiului de siguran la marginea treptei de: - materialul integrat n stocul excavatorului: - unghiul de taluz al treptelor n lucru (a) H 10 mh 20 m. 48 m... 65 m. 37 m... 49 m. 37 m... 49 m. 8 m... 15 m. 3 m... 5 m. 28 m 41 m.total 750 750

Declivitatea definitiv a lunetei cariarei:- ntre cotele 1420 1560 m.: 550;- ntre cotele 1560 1680 m.: 450;- deasupra cotei 1680 m.: 300-350. Ordinea de exploatare a fost stabilit prin extragerea concomitent din mai multe trepte, plasnd unul sau dou intrnduri. Aplicarea n totalitate a tehnologiei prezentate nu a fost posibil datorit condiiior diferite ntlnite pe teren, n raport cu cele teoretice stabilite la data ntocmirii documentaiei de executie. Datorit sistemului deficitar, s-au fcut cercetri spre optimizarea proceselor, pentru obinerea unor concentrate mai bogate, cu peste 65% sulf (minima acceptat). nsataia de topire era mai bine folosit la depozitare.

Utilizri :- n industria chimic: este folosit la fabricarea acidului sulfuric, aceasta fiind principala sa utilizare. Acidul sulfuric este folosit la rafinarea petrolului (sulful devenind astfel una din materiile prime indispensabile industriei chimice)- n industria medicamentelor: are de asemenea o important utilitate fiind parte component din diverse medicamente, mai ales din sulfamide.- Este folosit la vulcanizarea cauciucului: cauciucul este tratat cu sulf la 130-145 0C, crescnd rezistena mecanic i elasticitatea acestuia, astfel, ntre macromoleculele vecine ale cauciucului se stabilesc puni formate din atomi de sulf. La tratarea cauciucului cu o cantitate de sulf de 25-40%, se obine un produs dur, cu rezisten mecanic deosebit, numit ebonit. Datorit proprietilor electroizolante i anticorosive, ebonita are diverse utilizti n electrotehnic. - n fabricarea unor colorani;- Deoarece are proprietatea de a arde rapid se folosete la fabricarea chibriturilor, prafului de pusc, expolozivilor.- Datorit degajrii de bioxid de sulf (SO2), este folosit la fabricarea dezinfectanilor. Cerea fiind mare, pe lang extracia sulfului nativ din pmnt s-a trecut la separarea sa (sau a SO2) din minereurile care l conin i n special din pirite i calcopirite, evitandu-se astfel poluarea zonelor de extracie.

FLUXUL TEHNOLOGIC:Fluxul tehnologic de producere a sulfului tehnic este urmtorul:- Concasarea minereului de sulf: - Roca de sulf, n bulgri cu dimensiuni de pn la 760 mm este descrcat din autobasculante ntr-un siloz de recepie a minereului din care apoi se alimenteaz concasorul cu flci. Roca sfrmat este transportat pe benzi i ulterior este depozitat n silozuri interioare de minereu.- Mcinarea umed i clasarea minereului: alimentarea circuitului de mcinare -clasare era asigurat prin intermediul alimentatoarelor i benzilor transportoare. Minereul se mcina ntr-un cuplu de mori: moar autogen, D = 6.000 x 18.000 mm, legat ntr-un circuit deschis cu un clasor spiral simplex, D = 1.000 mm, i moar cu bile, D = 3.200 x 3.600 mm, montat n circuit nchis cu o baterie de hidrocicloane, constituit din trei hidrocicloane, D = 350 mm.. Minereul mcinat sub form de tulbureal era dirijat la un bazin colector, de unde ulterior se alimenta flotaia. Pentru corecia pH-ului la aceast faz se doza lapte de var.- Flotaia minereului n suspensie apoas n prezena reactivilor de flotaie. Tulbureala cu minereu de sulf (raportul S:L = 1:3) intra n circuitul de flotaie. Circuitul clasic cuprindea 41 celule de flotaie cu agitare mecanic, fiecare avnd o capacitate de 2,80 m3. Sterilul de flotaie sub form de tulbureal (raport S:L = 1:5) era dirijat la iazul de decantare.- ngroarea concentratului flotat. Concentratele din instalaia de flotare erau trimise ntr-un ngrotor cu diametrul D = 25 m, din care se obinea o pulp cu 400 500 g solid/L, care era ulterior prelucrat prin autoclavizare. Apa evacuat din ngrotor era utilizat n fluxul de preparare, debitul acesteia fiind de 25 50 m3/h. Pe timpul iernii, ngrotorul era nlocuit de dou vase de stocare concentrat, fiecare avnd un volum util de 145 m3. - Tratarea termic a concentratului de sulf. Tratarea termic se realiza n autoclave cu capacitatea de 35 m3. La finalizarea perioadei de linitire se proceda la evacuarea sulfului lichid. Dup solidificare masa de sulf era sfrmat i livrat sub denumirea de Sulf tehnic. Suspensia de steril era evacuat la iazul de decantare dup o prealabil tratare cu lapte de var i sulfat feros iar gazele rezultate n procesul de depresurizare erau dirijate ntr-un vas de absorie unde avea loc neutralizarea cu o soluie de carbonat de sodiu i sulfat feros; gazele neabsorbite erau eapate n atmosfer. Cantitatea de sulf tehnic obinut la o arj a variat ntre 2,70 3,30 tone/arj.Indicatori de calitate ai apelor de minNr.crt.Tip poluantC.M.A.Locul prelevrii probei

Galeria IsipoaiaPrul IsipoaiaPrul Ursului1

1.Suspensii(mg/l)601306,860

2.Ca(mg/l)3000,250,250,75

3.Zn(mg/l)0,54012,410,04

4.Cu(mg/l)0,10,040,020,76

5.CCO-Mn(mg/l)4017,3828,1219,91

6.Pb(mg/l)0,20,1urmeurme

7.Sulfai(mg/l)4001,031,390,6

8.Rezidiu fix(mg/l)2.0001.550240,8886

9.pH6,5-8,55,56,56,0

Indicatori de calitate ape de minElementulGaleria 31Galeria 60Prul HoldaCMA

pH6666,5

Cu