Analiza Evaluarea Si Contabilizarea Activelor Imobilizate

8/3/2019 Analiza Evaluarea Si Contabilizarea Activelor Imobilizate

1/46

ANALIZA, EVALUATREA SI CONTABILIZAREA

ACTIVELOR IMOBILIZATEPARTICULARITATI CONTABILE ALE

CICLULUI DE INVESTIRE

CUPRINS:

1.CICLUL DE INVESTIRE1.1.DELIMITARI CONCEPTUALE PRIVIND INVESTITIILE

1.1.1.INVESTITIILE NEMATERIALE1.1.2.INVESTITIILE MATERIALE1.1.3.INVESTITIILE FINANCIARE

1.2.DEZINVESTIREA

2.DEPRECIEREA ACTIVELOR IMOBILIZATE2.1.IAS-36 DEPRECIEREA ACTIVELOR IMOBILIZATE2.2.AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE SI

NECORPORALE2.2.1.METODE DE AMORTIZARE

3.EVALUAREA IMOBILIZARILOR4.NORMALIZARE CONTABILA INTERNATIONALA PRIVINDIMOBILIZARILE

4.1.IAS-16 IMOBILIZARI CORPORALE

4.2.IAS-9 COSTURILE ACTIVITATII DE CERCETARE SIDE DEZVOLTARE5.SISTEMUL DE DOCUMENTE FINANCIAR-CONTABILEFOLOSITE LA INREGISTRAREA IN CONTABILITATE AIMOBILIZARILOR6.DESCRIEREA SOCIETATII COMERCIALE OMICRONBUKAREST S.R.L.7.MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND OPERATIILE CICLULUIDE INVESTIRE8.CONCLUZII

9.BIBLIOGRAFIE


2/46

1.CICLUL DE INVESTIRE

1.1.DELIMITARI CONCEPTUALE PRIVIND INVESTITIILE

Orice economie dispune de resurse limitate - munca,cunostinte tehnice, fabrici si utilaje, pamant, energie.Atunci cand la nivelul unei economii se stabileste ce sicum se va produce, se hotaraste, de fapt, cum se voraloca resursele disponibile pe miile de categorii debunuri si servicii care se vor realiza.

Confruntandu-se cu faptul de netagaduit ca bunurile

sunt rare comparativ cu nevoile, economia trebuie sastie cum sa-si gestioneze resursele limitate. Ea trebuiesa produca anumite categorii de bunuri (ce), safoloseasca anumite tehnologii de productie (cum) si sadecida in cele din urma cine va consuma bunurileproduse (pentru cine).

Pentru a da un raspuns la cele trei intrebarifundamentale, orice societate trebuie sa decida cuprivire la intrarile si iesirile din economie. Intrarile sunt

bunurile sau serviciile pe care intreprinderile le folosescin procesul de productie. O economie folosestetehnologia de care dispune pentru a combina intrarile sia produce iesirile. Iesirile sunt diverse bunuri sauservicii cu valoare de intrebuintare care rezulta dinprocesul de productie si care se consuma sau suntfolosite mai departe in alte procese de productie.

intreprinderea se defineste ca o entitate activa asistemului economic, de natura unei organizatiiautonome, inzestrata cu resurse pe care le utilizeaza inscopul exercitarii, in mod stabil si structutat, a uneifunctiuni referitoare la productie, servicii, schimb, etc.Orice intrprindere se individualizeaza prin misiuneaindeplinita si disune de capacitatea de a adopta si aaplica decizii proprii, reprezentand o sursa si un cadrude manifestare a liberei initintive economice; ea

2


3/46

functioneaza sub forma unui complex de actiuniinterconditionate, promovate intr-un mediu ambiant lacare tinde sa se adapteze, dar pe care, in acelasi timp,il poate influenta.

Productia ca proces de creare de bunuri, de crearea bogatiei, adauga bunastare societatii si este o verigaimportanta in procesul satisfacerii nevoilor umane, nevoirelativ nelimitate in raport cu resursele existente.Activitatea de productie poate fi privita ca un ansamblude operatii de utilizare si transformare a factorilor deproductie in vederea atingerii functiei obiective aproducatorului: maximizarea profitului in conditiileminimizarii eforturilor.

Pentru a produce bunuri destinate consumului,

intreprinzatorii isi procura factori de productie. Resurseleeconomice atrase in circuitul economic, aflate in miscareca fluxuri, constituie factori de productie. J. B. Say,reprezentant al scolii clasice, sublinia, in lucrarea sa

Tratat de economie politica, ca la producerea bunurilorparticipa trei factori: munca, natura (pamantul) sicapitalul. Primii doi factori - munca si natura - sunt factoriprimari sau originari, intucat ei reprezinta punctul deplecare al activitatii economice. Capitalul este un factor

derivat, care rezulta din interactiunea primilor doi.Capitalul reprezinta ansamblul bunurilorreproductibile, rezultate ale unei activitati anterioare,utilizate in producerea de bunuri materiale si serviciidestinate realizarii ca marfuri pe piata in scopulobtinerii unui profit.

Notiunea de invesitii defineste o categoriefinanciara pe cat de complexa, pe atat decontroversata. Investitia apare, in mod concret, ca ooperatiune de modificare si de crestere a patrimoniuluiinitial:constructii industriale si civile; achizitia, montajul siinstalarea unor echipamente industriale; cumparareaunor masini, utilaje, etc. Investitia este alocareacapitalurilor economisite in activitati lucrative, cucaracter profitabil, care sa majoreze valoarea

3


4/46

capitalurilor investite.in sens contabil investitia reprezinta alocarea unei

trezorerii disponibile pentru pproducerea unor bunuri dedurata, ea referindu-se la achizitionarea sau construireaunor noi imobilizari, respectiv active corporale, financiaresau necorporale.

in sens financiar, investitia reprezinta schimbareaunei sume de bani, prezenta si certa, in sperantaobtinerii unor venituri viitoare superioare, dar probabile:achizitionarea unor masini pentru crestereaproductivitatii muncii, constructia unei uzine pentrucresterea productiei, asimilarea unui brevet pentrufabricarea de produse noi, etc.

Sub aspect psihologic, investitia vizeaza intentia

individului sau a firmei care investeste, conducand ladecalarea consumului in timp. In aceasta perspectvainvestitorul renunta la bunurile imediate in favoareacelor viitoare acceptand schimbul unei satisfactiiimediate si certe (la care renunta) cu speranta obtineriiunor bunuri superioare, dar incerte.

Definirea monetara considera investitia ca fiindtotalitatea cheltuielilor angajate in vederea obtinerii unorvenituri monetare viitoare.

Investitia reprezinta o alocare permanenta (adeseape o durata nedeterminata) de capitaluri, in achizitia deactive fizice si/sau financiare, care sa permitadesfasurarea unor activitati rentabile, superioare rateinormale de rentabilitate acoperitoare pentru riscurileasumate. Principalul risc asumat este alocarea unuicapital economisit, in speranta obtinerii viitoare a unorfluxuri de venituri sau a unor fluxuri de trezorerie(cash-flow-uri), pe durata de viata economica ainvestitiei. In ipoteza unui mediu economic cert, fluxurileviitoare de venituri sunt presupuse a fi cunoscute sistabile.

Tipologia investitiilor intr-o intreprindere este de omare diversitate. Cea mai des intalnita este investitiatehnica privind achizitia, constructia si montajul unormasini, utilaje, mijloace de transport, etc. Alaturi de

4


5/46

acestea se realizeaza investitii umane in formarea(calificarea, specializarea) personalului, investitii sociale(cum ar fi constructia in intreprindere a unei cantine-restaurant), investitii financiare in cumpararea de titluride participare la alte societati comerciale, investitiipentru publicitate si reclama, etc.

Criteriul care permite o separare, din punct devedere financiar, a diferitelor categorii de investitiieste

cel al riscului implicit. Din acest punct de vedereinvestitiile pot fi:

de inlocuire a echipamentului complet uzat, cuun risc foarte scazut, intrucat nu presupune modificariale tehnologiei de fabricatie;

de mobilizare a echipamentului existent infunctiune si care implica un risc redus ca urmare aunor corectii neesentiale in tehnologia de fabricatie;

de dezvoltare (de extindere) a unor sectii,uzine, fabrici noi, investitii care presupun un risc maimare, antrenat de nevoia de largire a pietelor deaprovizionare, a fortei de munca, de capital si dedesfacere;strategice, privind crearea unei filiale in strainatate,

asimilarea unui produs nou si/sau a unei tehnologii noi,fuzionarea cu alta societate comerciala, robotizareaintregului proces de fabricatie, etc. Aceste investitiipresupun un risc considerabil, ca urmare a extinderiiactivitatii in zone geografice noi si/sau in mediitehnologice, comerciale, complet restructurate.

Dintr-o perspectiva monetara a intrarilor si aiesirilor de trezorerie (cash-flow-uri) din exploatarea lorse pot distinge urmatoarele tipuri de investitii:

a)Proiectele de investitii in constructii, agriculturasau de investitii financiare se caracterizeaza printr-osingura cheltuiala (intrare) si o singura incasare (iesire)la incheierea duratei investitiei.

b)Proiectele de investitii in echipamente industrialesolicita o singura cheltuire a capitalurilor initiale siocazioneaza incasari esalonate pe durata de viata a

5


6/46

investitiei.c)Proiectele pe ansambluri industriale complexe care

reclama o cheltuire esalonata a capitalurilor initiale sidegaja o singura incasare la sfarsitul duratei investitiei.

d)Majoritatea investitiilor industriale secaracterizeaza prin intrari si iesiri esalonate detrezorerie pe durata de viata a investitiei.

1.1.1.INVESTITIILE NEMATERIALE

Imobilizarile necorporale nu au o existenta fizica sisunt caracterizate printr-un grad inalt de incertitudine inprivinta avantajelor viitoare pe care o intreprindere le-ar

putea obtine din utilizarea lor. Ele cuprind atat mijloaceimateriale care au totusi o valoare reala, cat sicheltuieli capitalizabile in bilant, etalabile pe mai multeexercitii financiare. In structura imobilizarilor necorporalese cuprind cheltuielile de constituire, cheltuielile decercetare dezvoltare, precum si alte imobilizarinecorporale care se refera la concesiuni, brevete,licente, marci, alte drepturi si valori similare, fondulcomercial, programele informatice. Acestea se constituie

ca urmare a aportului in natura realizat de catreasociati, prin achizitionare de la terti sau sunt createde unitatea patrimoniala.

Cheltuielile de constituire cuprind taxele si altecheltuieli de inscriere si de inmatriculare, la infiintareasocietatii, cheltuieli de prospectare a pietei si depublicitate, etc. Pentru a fi inscrise in activul bilantuluiacestea trebuie sa depaseasca un anumit prag valoric sisa nu fie afectate unei productii viitoare de bunuri siservicii. In analizele financiare aceste cheltuieli deconstituire sunt considerate componente ale activuluifictiv.

Cercetarea si dezvoltarea sunt considerate ca unansamblu de lucrari intreprinse in scopul cresteriivolumului de cunostinte stiintifice si tehnice, precum sial introducerii de noi aplicatii. In continutul cheltuielilor

6


7/46

de cercetare dezvoltare se disting:

lucrarile de cercetare fundamentala intreprinsedin pura curiozitate stiintifica, fie pentru a aduce ocontributie teoretica la rezolvarea unor probleme

tehnice; cercetarea aplicativa, intreprinsa fie pentru a

individualiza aplicatiile posibile ale rezultatelor uneicercetari fundamentale, fie pentru a gasi solutii noi caresa permita realizarea unui obiectiv determinat, stabilitcu anticipatie;

dezvoltarea vizeaza productia de materiale,dispozitive, produse, procedee, sisteme si servicii noi,precum si ameliorarea substantiala a celor vechi.

Concesiunea se refera la contractul prin care oparte numita concedent cedeaza, contra plata, unei alteparti, numita concesionar, pe o perioada de timpdeterminata, dreptul de exploatare a unor bunuri saude exercitare a unei activitati. Aceasta poate imbracadoua forme: publica si privata.

Brevetele sunt titluri care dau inventatorului unuiprodus sau procedeu, suscepibile de aplicatii industriale,sau concesionarului, monopolul de exploatare pe operioada de timp.

Licentele sunt imobilizari necorporale implicate deutilizarea brevetelor. Fara a ceda brevetul sau sau,titularul acestuia poate sa consimta unui tert dreptul deexploatare.

Sunt considerate marci de fabrica, de comert saude serviciu, numele patronimice, pseudonimele, numelegeografice, denumirile arbitrare sau fanteziste, formacaracteristica a produsului, eichetele, aspecteleexterioare, emblemele, combinatii sau dispozitii de

culori, schite, reliefuri, cifre si orice semn distinctiv careduce la distingerea produselor, obiectelor si serviciilorunei intreprinderi.

in categoria drepturilor si valorilor similare seinclud elemente ca procedeele industriale, know-how,modelele, schitele.

Fondul comercial este reprezentat de elementele

7


8/46

necorporale care nu fac obiectul unei evaluari si a uneicontabilizari separate in bilant si care concura lamentinerea si la dezvoltarea potentialului intreprinderii.Notiunea de fond comercial este apropiata de cea de"good-will" utilizata in contabilitatea anglo-saxona si estereprezentata de ansamblul elementelor necorporale,nedetasabile de unitatea patrimoniala si neevaluateizolat, care contribuie la o valoare a intreprinderiisuperioara sumei valorilor componentlor sale.

Programele informatice, desi se prezinta sub fomamateriala, sub forma unor suporturi tehnice de naturadiscurilor, dischetelor sau a benzilor magnetice, un atarebun nu este decat un element accesoriu prestatieiintelectuale necesare pentru elaborarea programelor.

Partea esentiala se refera tocmai la prestatiaintelectuala, de esenta necorporala, protejata sub formaunui drept de proprietate intelectuala. Ele pot fi createde unitatea patrimoniala sau achizitionate de la terti.

Imobilizarile necorporale in curs sunt activeimobilizate care nu au fost terminate la inchidereaexercitiului financiar si pot fi create prin mijloace propriisu rezulta din lucrari incredintate tertilor.

1.1.2.INVESTITIILE MATERIALE

Imobilizarile corporale sunt elemente de activ denatura durabila utilizate in exploatarea curenta aintreprinderii. Aceste elemente se refera la: terenuri,constructii, masini, utilaje, instalatii, mobilier, etc.,precum si la resursele naturale neregenerabile (terenuride natura zacamintelor miniere si petroliere.

Imobilizarile corporale mai sunt numite si fizice sautangibile si se refera la drepturile reale asupra bunurilorcorporale (dreptul de proprietate, uzufrictul, utilizarea).

Caracteristicile principale ale imobilizarilor corporalesunt urmatoarele:

sunt achizitionate sau produse pentru a serviexploatarii si nu pot fi revandute;

8


9/46


10/46

forma de actiuni sau alte titluri de valoare, in capitalulaltor unitati patrimoniale, care asigura intreprinderiidetinatoare exercitarea unui control, dar si realizareaunui venit financiar. Posedand titluri de prticipare,societatea detinatoare isi poate asigura reprezentanti instructurile de conducere ale societatii emitente saupoate sa dezvolte relatii tehnice si comercialeprivilegiate cu aceasta.

Titlurile imobilizate in activitatea de portofoliu.Pentru o intrprindere, acivitatea de portofoliu inseamnaa investi toate sau o parte din activele sale intr-unportofoliu de titluri, pentru a obtine la scadenta orentabilitate satisfacatoare. Aceasta activitate se exercitafara interventie in gestiunea intreprinderii ale caror

titluri sunt detinute si este specifica societatilor deportofolii, dar poate face obiectul activitatii unorintreprinderi industriale, comerciale, institutii financiare,etc.

Alte titluri imobilizatesunt reprezentate de titlurile acaror detinere nu este considerata utila pentruactivitatea firmei, dar intrprinderea detinatoare nu arenici intentia si nici posibilitatea de a le vinde. Ele nurezulta dintr-o decizie de investitie, ci dintr-o obligatie,

fie legala, fie de alta natura, care este impusaconducatorilor intreprinderii.Creantele imobilizate includ creantele legate de

participatii, imprumuturi pe termen lung si alte creanteimobilizate de natura depozitelor, garantiilor sicautiunilor platite. Sunt generate de imprumuturileacordate de intreprindere unitatilor patrimoniale(filialelor) la care aceasta detine titluri de participare.Imprumuturile acordate pe termen lung sunt sumeleacordate unor categorii de terti, pe baza contractelor deimprumut, pentru care unitatea patrimoniala percepedobanzi. Garantiile si cautiunile depuse de unitateapatrimoniala la terti constau in sume de bani sau titlurivarsate de acestea in vederea garantarii bunei executiia unorobligatii.

10


11/46

1.2.DEZINVESTIREA

Ciclul de investire este dominat de operatiile careau rezultat investitiile materiale, nemateriale sifinanciare. Viata unei intreprinderi o confrunta, nu deputine ori, cu fenomene de dezinvestire, cel maifrecvent, acestea manifestandu-se in cazul investitiilorfinanciare.

Conceptul de dezinvestire se concretizeaza incesiunea de imobilizari ce antreneaza crearea delichiditati. Conducatorii de intreprinderi se angajeaza inoperatii de dezinvestire, cautand sa se debaraseze de

active considerate ca insuficient de rentabile, sperandsa aduca schimbari in ciclul de exploatare si sa seangajeze in afaceri mai profitabile, in sectoare maiperformante.

Decizia poate sa fie motivata de diferite cauze -uzura, modernizare, cautarea unei mai buneproductivitati, schimbarea de activitate, etc. Operatiile dedezinvestire nu genereaza fluxuri de trezorerieimportante pentru intreprindere.

Cesiunea imobilizarii trebuie sa fie inregistrata ladata operatiei sau evenimentului care are dreptconsecinta iesirea acestui bun din activ, iar castigurilesau pierderile generate de ciclul de investire nu trebuiesa participe la formarea rezultatului exploatarii, pentruca sunt o consecinta a operatiilor de productie sau decomercializare.

2.DEPRECIEREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

2.1.IAS-36 DEPRECIEREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

IAS-36 Deprecierea activelor se aplica in principalimobilizarilor corporale, precum si imobilizarilornecorporale, inclusivv fondul comercial. Standarduldetaliaza principiul stabilit conform caruia activele nu ar

11


12/46

trebui inregistrate la o valoare mai mare decat valoarealor recuperabila. Valoarea recupreabila a unui activ estevaloarea cea mai mare dintre pretul net de vanzare sivaloarea sa de utilizare. Valoarea de utilizare estevaloarea actualizata a fluxurilor de numerar ce seproiecteaza a se obtine in urma folosirii activuluirespectiv. Fluxurile de numerar trebuie fixate tinandcont de starea actuala a activului. Standardul contineinformatii ajutatoare privind alegerea unei rate deactualizare potrivite.

IAS-36 solicita o evaluare anuala atunci cand existaun indiciu de depreciere. Daca exista atunci trebuiecalculata valoarea recuperabila. Standardul se aplica, deasemenea, activelor individuale, cum ar fi un

echipament, precum si unitatilor generatoare denumerar. Aceasta se datoreaza faptului ca in generalgrupurile de active genereaza fluxuri de numerar maidegraba decat activele individuale, in multe cazuri fiindimposibila de calculat valoarea de utilizare a unui activindividual. IAS-36 se aplica si fondului comercial precumsi altor active necorporale. Atunci cand aceste activesunt amortizate pe o perioada mai mare de 20 ani,testul de depreciere trebuie aplicat anual, fie ca exista

sau nu un indicator de depreciere.O pierdere din depreciere trebuie recunoscuta oride cate ori valoarea contabila depaseste valoarearecuperabila, adica valoarea care ar trebui recuperataprin folosirea sau vanzarea activului. In acest cazvaloarea contabila a activului este redusa la valoarearecuperabila. Aceasta reducere este cunoscuta ca opierdere din depreciere care trebuie recunoscuta imediatin contul de profit si pierdere.

in cazul deprecierii activelor inregistrate la valoareareevaluata, pierderea din depreciere trebuie tratata ca oscadere a reevaluarii pentru activele inregistrate anteriorla valoarea reevaluata. Aceata pierdere trebuie stabilitaprin raportare la surplusul de reevaluare aferentdeprecierii activelor. Acolo unde surplusul de reevaluarenu este suficient pentru a acoperi pierderea din

12


13/46

depreciere, soldul ramas trebuie recunoscut in Contul deprofit si pierdere.

Cand un activ este depreciat, acest lucru poateindica ca durata de viata utila sau valoarea reziduala aactivului necesita o revizuire. In cazul in care serealizeaza o revizuire a ambelor estimari, atuncideprecierea sau cheltuielile cu amortizarea pentruperioade contabile viitoare trebui ajustate pentru aaloca sistematic valoarea contabila revizuita a activului,mai putin valoarea sa reziduala (daca exista), de-alungul duratei de viata utile ramasa a actvului.

Pentru a stabili daca un activ este depreciat, lafiecare data a bilantului, o entitate trebuie sa evaluezedaca exista vreun indiciu ca deprecierea a avut loc.

Unde nu exista aceste indicii, atunci nici o alta cerintadin IAS-36 nu mai trebuie aplicata.

Pentru stabilirea prezentei oricarui indiciu potrivitcaruia un activ poate fi depreciat, o intreprinderetrebuie sa ia in considerare cel putin urmatoareleindicatii:

Sursele externe de infomatii in timpul perioadei, valoarea de piata a unui activ ascazut considerabil, mai mult decat se astepta ca

rezultat al trecerii timpului sau al utilizarii normale; in timpul perioadei au avut loc modificari semnificativecu efect negativ asupra intreprinderii, sau vor avea locastfel de modificari in viitorul apropiat, in mediultehnologic, de piata economic sau juridic in careintreprinderea isi desfasoara activitatea sau pe piata pecare un activ este consacrat;

ratele de dobanzi ale pietei sau alte rate alerentabilitatii investitiilor de pe piata au crescut incursul perioadei, si este paosibil ca aceste cresteri saafecteze rata de actualizare utilizata in calculareavalorii de utilizare a unui activ si sa scada semnificativvaloarea recuperabila a acestuia;

valorea contabila a activelor nete ale intrprinderiiraportoare este mai mare decat capitalizarea ei de pepiata. Surse externe de informatii

13


14/46

dovada este deductibila de uzura morala sau fizica aunui activ;

in timpul perioadei au avut loc scimbari semnificativecu efect negativ asupra intreprinderii sau se asteapta

sa aiba loc in viitorul apropiat astfel de mocificari inmasura sau in maniera in care un activ este utilizat,sau se asteapta sa fie utilizat. Aceste modificari includplanuri de intrerupere sau de restructurare a activitatiicareia ii apartine un activ, sau de vanzare a unuiactiv inainte de data asteptata in prealabil;

dovada este deductibila din raportarea interna careindica faptul ca performanta economica a unui activeste sau va fi mai slaba decat se prevazuse.

2.2.AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE SINECORPORALE

IAS-16 Imobilizari corporale defineste amortizarea cafiind alocarea sistematica a valorii amortizabile a unuiactiv pe intreaga sa durata de viata.

Din punct de vedere contabil, amortizareareprezinta micsorarea valorii unui element de activ caurmare a deprecierii prin folosirea lui de catre

intreprindere intr-un anumit interval de timp, invechirii,concurentei, schimbarii tehnicii sau a altor cauze. Pentrua imbraca forma de amortizare, deprecierea trebuie safie ireversibila, permitindu-se delimitarea ei de notiuneade provizion. Amortizarea se deduce din valoarea deintrare a bunului pentru a calcula valoarea netacontabila.

Din punct de vedere economic, diminuarea valoriiunui element de activ, rezultand din depreciere, solicita

pregatirea si inlocuirea acestuia cu altul nou. Achizitia siutilizarea imobilizarilor reprezinta o cheltuiala si unelement al costului suportata de catre intreprindere,rezultand necesitatea constituirii fondurilor necesarereinnoirii imobilizarilor amortizabile, la sfarsitul vietiiacestora prin veniturile viitoare, fara a recurge lacapitaluri proprii sau la contractarea de datorii.

14


15/46

Din punct de vedere financiar, amortizarea este osursa de autofinantare a capitalului imobilizat care seconstituie chiar si in cazul in care intreprinderea nurealizeaza profit, prin prelevarea asupra rezultatului,aceasta fiind o componenta importanta a capacitatii deautofinantare.

Din punct de vedere fiscal, marimea amortizariiafecteaza prin cheltuieli rezultatul, ca baza de impunerefiscala. Principala regula fiscala cere ca imobilizarile safie amortizate in functie de durata economica deutilizare, prin cote stabilite pentru fiecare tip de bun.Intrucat nu se tine seama decat in mica masura derealitatea economica, exprimata prin intensitatea folosiriisau a progresului tehnic, aceasta acceptiune nu are

decat o semnificatie pur fiscala. In afara de acesteamortizari legale fiscal, intreprinderile mai pot face, inanumite conditii, si amortizari suplimentare pentru caaceasta sa fie in concordanta cu valoarea reala adeprecierilor constatate.

Conform IAS-16 valoarea amortizabila a unuielement de imobilizari corporale trebuie alocata in modsistematic pe parcursul duratei de viata utila a acivului.Metoda de amortizare folosita trebuie sa reflecte modul

in care beneficiile economice aduse de aceste activesunt consumate de catre intreprindere. Firmele careaplica Standardele Contabile Internationale vor inregistrain contabilitate doar amortizarea contabila, calculataavand la baza rationamente economice, si nuamortizarea fiscala, determinata potrivit reglementarilorin vigoare, diferentele aparute intre rezultatul contabil sirezultatul fiscal vor genera impozite amanate.

in legatura cu valoarea amortizabila, Regulamentulde aplicare a legii contabilitatii nr. 82/91 si Legea nr.15/94 privind amortizarea capitalului imobilizat in activecorporale si necorporale precizeaza ca amortizarea sestabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupravalorilor de intrare a mijloacelor fixe.

IAS-16 precizeaza ca valoarea amortizabila estecostul activului sau o alta valoare substituita in situatiile

15


16/46

financiare, din care s-a scazut valoarea reziduala. Costulactivului reprezinta suma platita in numerar sauechivalente de numerar, ori valoarea justa a altorcontraprestatii efectuate pentru intrarea unui activ, ladata achizitiei sau a constructiei acestuia. Valoareareziduala reprezinta valoarea neta pe care ointreprindere estimeaza ca o va obtine pentru un activla sfarsitul duratei de viata utila a acestuia, dupadeducerea prealabila a costurilor de cesiuneprevizionate.

Durata amortizarii unei imobilizari corespunde, inprincipiu, duratei sale de utilizare exprimata in ani.Aceasta se stabileste in functie de conditiile concrete incare isi desfasoara activitatea fiecare intreprindere si de

regimul de lucru (numarul de schimburi), pe categoriide bunuri. Pentru activele imobilizate corporale, duratelenormale de functionare sunt stabilite in Catalogul privindclasificarea si duratele normale de functionare amijloacelor fixe si corespund cu duratele de amortizare,in ani, aferenteregimului de amortizare liniar.Pentruanumite categorii de imobilizari durata de utilizare esteinlocuita cu volumul de activitate programat a serealiza prin intermediul lor.

intreprinderile treuie ca, la intrarea in functiune abunului, sa elaboreze un plan de amortizare, care sacontina costul de intrare, marimea amorizarilor sivaloarea neta contabila dupa fiecare exercitiu. Planul deamortizare vizeaza imobilizarile corporale si necorporalecare se depreciaza de maniera ireversibila si este untablou previzional de reducere a valorilor inscrise inbilant.

Nu se supun amortizarii: imobilizarile financiare,terenurile, lacurile, baltile, iazurile, care nu suntrezultatul unei investitii.

2.2.1. METODE DE AMORTIZARE A IMOBILIZARILOR

Pentru stabilirea deprecierilor ce trebuie amorizate,

16


17/46

practica intrebuinteaza mai multe metode. Aplicareaunei metode sau alta de calcul a amortizarii are omare importanta, de a carei justa rezolvare suntinteresate direct nu numi intreprinderile dar si statulprin organele sale fiscale.

a) Metoda lineara sau metoda cotelor constante deamortizare presupune includerea uniforma in cheltuielilede exploatare a unor sume fixe proportional cu numarulde ani ai duratri normale de utilizare a imobilizariicorporale.

Cota (norma) de amortizare se calculeaza astfel:100

Ca -------------------------------------------------------------------Durata normala de utilizare din catalog (ani)

in cazul reevaluarii ctivelor corporale, in baza unoracte normative, cota de amortizare se determina astfel:

100Ca ------------------------------------------------------------------

Durata normala de utilizare ramasa (ani)Metoda amortizarii liniare este usor de aplicat, dar

este supusa criticilor deoarece diminuarea de valoare a

unui bun nu este constatata pe parcursul vietii sale,aceasta metoda netinand seama nici de scadereacapacitatii de productie, nici de cresterea in timp acheltuielilor de intretinere datorate uzurii.

Data de incepere a amortizarii este data depunerea in functiune a bunului. Daca aceasta data nucoincide cu inceputul anului sau daca bunul iese dinfunctiune inainte de inchiderea exercitiului financiar,amortizarea este calculata proportional cu timpul efectivde functionare.

b) Metoda amortizarii variabile sau proportional cuvolumul activitatii se aplica in cazul in care la nivelulfiecarei imobilizari corporale se poate determina volumulde activitate prestat. Aceasta permite o mai justaconectare a cheltuielilor cu veniturile. In functie denatura bunului, sunt utilizate diferite "unitati" drept

17


18/46

cheie (baza) de repartizare: numarul de articolefabricate, numarul de kilometri parcursi de autovehicule,numarul de ore-zbor pentru aeronave, numarul de orede functionare pentru masini, utilaje si instalatii delucru.

c) Metoda amortizarii degresive consta inpracticarea unor amortizari mai mari in primii ani deutilizare a bunului, asigurand astfel intreprinderii unavantaj fiscal prin amanarea de la plata impozitului peprofit. Anuitatile scad pe masura trecerii timpului,deoarece in calcule se aplica fie o rata care se reducein fiecare an la o baza fixa (valoare de intrare), fie orata constanta la o baza de calcul degresiva (valoareneta contabila).

Rata constanta (Rd) de aplicat pentru calcululamortizarii debresive, se determina prin multiplicarearatei aplicata in sistemul linear al amortizarii cu uncoeficient de corectie. Coeficientul fiscal variaza infunctie de durata de utilizare a bunului, coeficientii fiindurmatorii:

* 1,5 pentru o durata normala de utilizare intre 2-5 ani;

* 2,0 pentru o durata de utilizare intre 5-10 ani;

* 2,5 pentru o durata de utilizare mai mare de 10ani.Aceata metoda se poate aplica in doua moduri,

varianta AD1 care nu tine cont de influenta uzuriimorale si varianta AD2 care tine cont de uzura morala.

Pentru calculul amortizarii prin utilizarea regimuluide amortizare degresiva, varianta AD1, se aplica cotade amortizare prevazuta de Normele metodologice deaplicare a Legii nr.15/94 privind amortizarea capitaluluiimobilizat in active corporale, modificata si completataprin Ordonanta Guvernului nr.54/97, la valoarea deintrare. Pentru anii urmatori, se aplica aceeasi cota, darla valoarea ramasa; acest calcul se continua pana inanul de functionare in care amortizarea anuala esteegala sau mai mica decat amortizarea anuala liniara,calculata pentru perioada de functionare ramasa.

18


19/46

Amortizarea degresiva varianta AD2 se calculeazapentru mijloacele fixe care au o durata normala defunctionare mai mare de 5 ani si permite recuperareaprin amortizare a valorii de intrare intr-o perioada maimica de timp, diferenta de ani reprezentand influentauzurii morale.

d) Sistemul "SOFTY" sau amortizarea proportionalacu ordinea numerica inversa a nilor este un al doileasistem de calcul al anuitatii degresive care consta inaplicarea unei rate degresive la o baza constanta. Cotaanuala este, in fpt, o fractie al carei numitoe este egalcu suma numerelor ce reprezinta anii de viata utila sial carei numarator este egal cu numarul de ani deviata utila ce au mai ramas de parcurs. In tara noastra

aceasta metoda nu este reglementata si nici aplicata eafiind folosita cu predilectie in Statele Unite.

e) Amortizarea progresiva sau crescatoare sebazeaa pe o logica inversa metodei "SOFTY", anuitateafiind din ce in ce mai mare, pe masura ce se apropiede sfarsitul duratei de utilizare a bunului. Aceasta esterar si limitat aplicata deoarece se considera ca earaspunde doar in mod exceptionl unei amortizari reale,

justificata economic. Se poate aplica pentru amortizarea

unor imobilizari necorporale, precum brevetele, acaror pierdere de valoare creste pe masura ce seapropie momentul in care activul necorporal trece inproprietatea bunului public.

f) Metoda amortizarii accelerate se apica numai inRomania si consta in inregistrarea unor amortizari depana la 50% din valoarea de intrare in primul an defunctionare, dupa care se trece la sistemul liniar.Utilizarea regimului de amortizare accelerata se aprobade catre organul teritorial al Ministerului Finantelor, lapropunerea consiliului de administratie al agentuluieconomic sau a responsabilului cu gestiuneapatrimoniului, iar in cazul persoanelor fara scop lucrativ,pe baza unei documentatii de fundamentare.

3.EVALUAREA IMOBILIZARILOR

19


20/46

Evaluarea este nodul gordian al oricarui sistemcontabil. La oricare monent dat, fiecarui element deactiv sau de pasiv trebuie sa i se atribuie valoarea

justa, ceea ce ridica una din problemele cele maidelicate ale contabilitatii. Evaluarea are incidenta directaasupra estimarii patrimoniului si capacitatii beneficiare aintreprinderii, dar si asupra calcului rezultatuluiperioadei.

Unul din marile paradoxuri ale contabilitatii esteaparenta contradictie intre urmatoarele judecati devaloare: marimile contabile sunt riguros exacte siprecise, asigurand conditia necesara de fiabilitate asistemului contabil, iar pe de alta parte si in acelasi

timp, pe intervale de timp mari, aceste valori pot varia,pentru ca anumite fenomene pot fi estimate, nu simasurate.

Evaluarea este procesul prin care se determinavalorile la care structurile situatiilor financiare vor firecunoscute in Bilant si in Contul de profit si pierdere.Aceasta presupune alegerea unei baze de evaluare.

Pentru evaluarea activelor in situatiile financiaresunt utilizate diverse baze de evaluare in combinatii

variate, asa cum sunt prezentate in Cadrul general alIASC si preluate prin reglementarile din Romania.Acestea sunt:

1.Costul istoric. Activele sunt inregistrate la sumaplatita in numerar sau in echivalente de numerar sau lavaloarea justa din momentul cumpararii lor

2.Costul curent. Activele sunt inregistrate lavaloarea in numerar sau in echivalente ale numerarului,care ar trebui platita daca acelasi activ sau unulasemanator ar fi achizitionat in prezent;

3.valoarea realizabila (de decontare a obligatiei).Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau inechivalente de numerar, care poate fi obtinuta inprezent prin vanzarea normala a activalor;

4.valoarea actualizata. Activele sunt inregistrate lavaloarea actualizata a viitoarelor intrari nete de

20


21/46

numerar, care urmeaza sa fie generate in derulareanormala a activitatii intreprinderii.

Baza de evaluare cea mai frecvent adoptata deintreprinderi in elaborarea situatiilor financiare estecostul istoric. Acestea este de obicei combinat cu altebaze de evaluare. Unele intreprinderi utilizeaza costulcurent ca raspuns la incapacitatea modelului contabilbazat pe costul istoric de a rezolva problemele legatede efectul modificarii preturilor activelor nemonetare.

in raport cu momentele in care se realizeazaevaluarea elementelor din situatiile financiare,reglementarile contabile din Romania delimiteazaurmatoarele forme ale evaluarii; evaluarea la intrare, laintrare, la inventar si la iesire.

Evaluarea la intrare a actvelor imobilizate esteutilizata la inregistrarea curenta a operatiilor economicecare genereaza miscari de natura intrarilor. La dataintrarii in unitate, bunurile se evalueaza si seinregisreaza la valoarea de intrare, denumita valoarecontabila, care se stabileste astfel:

bunurile reprezentand aport la capitalul social,la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii;

bunurile obtinute cu titlu gratuit, la valoarea

justa, adica suma pentru care un activ ar putea fischimbat de bunavoie intre doua parti aflate incunostinta de cauza, in cazul unei tranzactii, cu pretuldeterminat obiectiv. In aceste cazuri, valoarea de aportsi valoarea justa se substituie costului de achizitie.

bunurile procurate cu titlu oneros, la cost deachizitie, acesta reprezentand suma platita in numerarsau echivalente de numerar, ori valoarea justa a unorcontraprestatii efectuate pentru achizitionarea activului la

data achizitiei sau la data constructiei acestuia. bunurile produse in unitate, la coat de

productie, care este format din costul de achizitie almateriilor consumate, celelalte cheltuieli directe deproductie, precum si cota cheltuielilor indirecte deproductie alocate in mod rational ca fiind legate defabricatia acestuia.

21


22/46

Evaluarea la iesire este utilizata la inregistrareacurenta a operatiilor economice care genereaza miscaride natura iesirilor. De regula, activele imobilizate suntevaluate la iesire la valoarea lor de intrare.

Evaluarea cu ocazia inventarierii se efectueaza lainchiderea exercitiului financiar cand, conform legii, areloc inventarierea generala a elementelor patrimoniale.Evaluarea activelor imobilizate se efectueaza la valoareaactuala a fiecarui element, denumita valoare deinventar. Valoarea de inventar este stabilita in functiede utilitatea bunului, de starea acestuia si de pretulpietei. Pentru stabilirea valorii actuale, la activeleimobilizate amortizabile, se tine cont de valoarea netacontabila inregistrata pina la incheierea exercitiului

financiar curent.Ori de cate ori valoarea contabila depaseste

valoarea recuperabila, trebuie recunoscuta o pierderedin depreciere, valoarea contabila a activului fiindredusa la valoarea recuperabila.

Evaluarea la sfasitul exercitiului financiar, la bilant,se realizeaza in scopul intocmirii situatiilor financiareanuale. Imobilizarile se evalueaza si se reflecta insituatiile financiare anuale simplificate la valoarea de

intrare, respectiv valoarea contabila, pusa de acord curezultatele inventarierii.IAS-16 Imobilizari corporale si IAS-38 Active

necorporale stabilesc tratamentele ce pot fi adoptatepentru evaluarea ulterioara a imobilizarilor si suntprevazute doua tratamente:

a) tratamentul contabil de baza, care prevede caulterior recunoasterii initiale ca activ, o imobilizaretrebuie inregistrata la cost, mai putin orice amortizarecumulata aferenta si orice pierderi din deprecierecumulate;

b) tratamentul contabil alternativ permis, careprevedeca ulterioir recunoasterii initiale ca activ, oimobilizare corporala, respectiv un activ necorporal,trebuie inregistrate la valoarea reevaluata carereprezintavaloarea justa la momentul reevaluarii, mai

22


23/46

putin orice amortizare ulterioara cumulata aferenta sipierderile ulterioare cumulate din depreciere.Reevaluarile trebuie efectuate cu suficienta regularitatein asa fel incat valoarea contabila sa nu difere in modsemnificativ de valoarea care poate fi determinata pebaza valorii juste la data bilantului.

4.NORMALIZARE CONTABILA INTERNATIONALAPRIVIND IMOBILIZARILE

4.1.IAS-16 IMOBILIZARI CORPORALE

Aceasta norma internationala grupeaza regulile decontabilizare si de evaluare referitoare la imobilizarilecorporale. Ea trateaza, in special, calculul costuluiacestor active, amortizarea lor si pisibilitatea de apractica reevaluari.

Norma nu se aplica urmatoarelor elemente:*padurilor si resurselor naturale ce se reinnoiesc prinele insele;*resurselor ce nu se reinnoiesc: concesiuni miniere,

prospectiuni si extractii de minereuri, de petrol, de gaznatural si alte resurse similare.In schimb, norma se aplica imobilizarilor corporale

utilizate pentru dezvoltarea si mentinerea acivitatilor sauactivelor enumerate anterior, der disociabile de astfel deactivitati si active.

Imobilizarile corporale sunt active destinate sa fieutilizate in productia de bunuri, in prestatia de servicii,sa fie inchiriate tertilor sau sa fie folosite in scopuriadministrative si sunt socotite a fi utilizate pe operioada mai mare de un exercitiu contabil. Se poateconstata ca majoritatea activelor necorporale satisfac, deasemenea, aceasta definitie

Identificarea elementelor ce raspund definitieiimobilizarilor corporale este uneori delicata, cupredilectie atunci cand este vorba de active complexe.

23


24/46

IASC citeaza, in acest sens, avioanele, pentru caremotoarele au, in general, o durata de utilizare maiscurta decat carlinga. In acest caz, fiecare elementtrebuie sa fie contabilizat in mod separat si amortizatpe durata sa proprie de utilizare.

Costul imobilizarilor corporale - o imobilizarecorporala care este contabilizata printre active trebuieinitial sa fie evaluata la costul sau de achizitie sau lacostul de productie. Acesta cuprinde: pretul decumparare din care se deduc reducerile cu caractercomercial (rabaturi, remize, risturnuri); evemtualele taxevamale; taxele nerecuperabile; toate costurile directenecesare punerii bunului in stare de utilizare.

Cheltuielile administrative si alte cheltuieli generale

nu intra in structura costului activului, exceptandsituatia in care asfel de cheltuieli pot sa fie directlegate de achizitia sau de punerea in stare defunctionare a bunului. Acelasi tratament este suportatde cheltuielile de demarare si cele preliminareproductiei. Cat priveste pierderile initiale de exploatareangajate inainte ca bunul sa ajunga la performantaprevazuta, acestea sunt inscrise la cheltuieli.

Cheltuielile ulterioare - cea mai mare parte a

imobilizarilor corporale ocazioneaza cheltuieli in aniiposteriori punerii in functiune. In conformitate cu IAS-16,cheltuielile posterioare relative la o imobilizareamortizabila, deja inregistrata in contabilitate, trebuie safie inregistrate adaugate la valoarea contabila a bunului,atunci cand este probabil ca intreprinderea sabeneficieze de avantaje viitoare mai mari decat nivelulde performanta initial prevazut. Toate celelalte cheltuieliulterioare trebuie sa fie inscrise in cheltuielileexercitiului in cursul caruia ele sunt angajate.

Printre cheltuielile care amelioreaza performanteleunei imobilizari in raport cu previziunile initiale potsa fie citate: modificarile care conduc la crestereaduratei de viata sau a capacitatii activului; modificarilecare amelioreaza in mod substantial calitatea produselorfabricate; adoptarea de noi procedee de productie care

24


25/46

sa premita o reducere importanta a cheltuielilor deexploatare initial prevazute. Reparatiile si cheltuielile deintretinere care nu permit activului decat sa atinganivelul de performanta asteptat in momentul intrarii salein intreprindere raman in cheltuielile exercitiului in careele sunt angajate.

Cesiunile si rebutarea imobilizarilor - Iesireaimobilizarilor din bilant se face in doua situatii: cuocazia cesiunii lor; cu ocazia rebutarii lor, cu conditiaca aceasta operatie sa fie definitiva si ca nici un venitviitor sa nu poata fi obtinut prin vanzarea lor. Profitulsau pierderea realizata in aceste situatii constituie unvenit sau o cheltuiala a exercitiului in curs.

Comunicarea financiara generata de contabilitatea

imobilizarilor corporale - in conformitate cu norma IAS-16, pentru fiecare categorie de imobilizari corporale,situatiile financiare trebuie sa indice:

metodele de evaluare utilizate pentrudeterminarea valorii contabile brute; cand sunt utilizatemai multe metode, valoarea bruta corespunzatoarefiecarei metode si pentru fiecare categorie trebuie safaca obiectul comunicarii financiare;

metodele de amortizare utilizate;

duratele de utilizare si normele de amortizarefolosite;

valoarea contabila bruta (valoarea initiala) siamortizarile cumulate, la inceputul si la sfarsitulexercitiului;

un tablou al evolutiei valorii nete contabile incursul perioadei, tablou care sa cuprinda: achizitiile,cesiunile, achizitii rezultate din grupari de intreprinderi,cresterile si diminuarile rezultate din evaluari,

provizioanele constituite, reluari din provizioane,amortizarile, diferentele nete de curs ce provin dinconversiunea situatiilor financiare ale filialelor straine,alte miscari.

4.2.IAS-9 COSTURILE ACTVITATII DE CERCETARE SI

25


26/46

DEZVOLTARE

Obiectivul normei IAS-9 este de a prescrieprelucrarea contabila a cheltuielilor de cercetare si dedezvoltare. Problema fundamentala in materie decontabilizare a activitatilor de cercetare si dedezvoltarre consta in a sti daca astfel de cheltuielitrebuie sa fie inscrise in activ sau sa faca obiectulcontului de profit si pierdere (la o rubrica de cheltuieli).

in unele ramuri de activitate, intreprinderile alocaresurse importante pentru sustinerea activitatilor decercetare si de dezvoltare. In masura in care cheltuielilegenerate de astfel de activitati constituie surse deprofituri viitoare, este normal sa fie considerate active.

Cu toate acestea, rezultatele activitatilor decercetare si de dezvoltare se confrunta cu un grad inaltde incertitudine, fapt ce impune aplicarea prudentei incapitalizarea costurilor corespunzatoare.

Cercetarea este definita ca o investigatie originala,realizata in mod sistematic, ce vizeaza obtinerea decunostinte stiintifice sau tehnici noi.

Dezvoltarea consta in aplicarea rezultatelorcercetarii sau altor cunostinte in conceperea de

materiale, deaparate, de produse, de procedee, desisteme sau de utilizare a lor.in conformitate cu cadrul contabil conceptual si cu

norma IAS-9, pentru a fi capitalizate, cheltuielile decercetare si de dezvoltare trebuie sa satisfaca mai intaicele doua conditii solicitate oricarui activ: sa generezede o maniera probabila avantaje economice viitoare sisa poata fi masurate in mod fiabil.

Cheltuielile de cercetare pot fi masurate in modfiabil, dar acestea pot sa nu genereze fluxuri monetareviitoare, ca atare, acestea trebuie sa fie contabilizate lacheltuielile exercitiului in cursul caruia ele sunt angajatesi nu trebuia sa fie inscrise in activ in mod retroactiv.

Cheltuielile de dezvoltare se pot evalua cu oprobabilitate suficienta, contabilizarea lor in activ fiindposibile, cerandu-se indeplinirea a cinci cerinte:

26


27/46

1.produsul sau procedeul in cauza trebuie sa fie inmod clar definit, iar costurile corespunzatoare sa fieidentificabile in mod separat si masurabile cu fiabilitate;

2.posibilitatea tehnica de fabricare a produsului saua procedeului poate sa fie demonstrata;

3.intreprinderea trebuie sa aiba intentia de a-lproduce, comercializa sau utiliza;

4.existenta unei piete potentiale pentru acestprodus sau acest procedeu sau, daca el trebuie sa aibao utilizare interna si nu trebuie vandut, utilitatea sapentru intreprindere poate sa fie demonstrata;

5.intreprinderea trebuie sa dispuna sau sa poatadispune de resursele necesare terminarii proiectului sicomercializarii sau utilizarii produsului sau procedeului

respectiv.IAS-9 prescrie ca, in principiu, cheltuielile de

dezvoltare a unui proiect trebuie sa fie contabilizate incheltuielile exercitiului in cursul caruia ele suntangajate. Daca cele cinci criterii sunt indeplinite,cheltuielile de dezvoltare sunt inscrise in activ.Cheltuielile de dezvoltare contabilizate initial la cheltuielinu pot sa fie inscrise in activ in mod retroactiv.

in cheltuielile de dezvoltare susceptibile sa fie

contabilizate in activ sunt cuprinse: toate cheltuieliledirecte conectabile acestor activitati de dezvoltare, si oparte rationala a cheltuielilor indirecte. In structuraacestor cheltuieli sunt incluse: salariile si cheltuielilesociale aferente personalului angajat in actvitatile dedezvoltare; materialele si serviciile consumate in acesteactivitati; amortizarea mijloacelor fixe utilizate pentrudezvoltare; alte cheltuieli generale decat cele implicatede administrarea generala, relative la activitatile dedezvoltare; alte cheltuieli precum amortizarea brevetelorsi licentelor, in masura in care aceste active suntutilizate pentru dezvoltare

Cheltuielile de dezvoltare capitalizate trebuie sa fieamortizate, in mod sistematic, in exercitiile urmatoare,in functie de ritmul de constatare a fluxurilor monetaregenerate de aceste cheltuieli, amortizarea fiind facuta in

27


28/46

functie de cifra de afaceri sau de economiile realizateca urmare a acestor cheltuieli, precum si de durataprevizibila de comercializare, de utilizare a produsuluisau procedeului respectiv.

Cheltuielile de dezvoltare capitalizate trebuie sa fierevizuite la inchiderea fiecarui exercitiu, iar cand unadintre conditiile necesare capitalizarii acestora nu maieste indeplinita, ele trebuie sa fie imediat reintegraterezultatului exercitiului.

Situatiile financiare trebuie sa mentioneze: metodelecontabile adoptate pentru cheltuielile de cercetare si dedezvoltare; marimea acestor cheltuieli contabilizate lacheltuielile exercitiului; metodele de amortizare utilizate;duratele de amortizare folosite; o explicatie a variatiei

cheltuielilor de dezvoltare neamortizate, intre inceputulsi sfarsitul exercitiului, prin relevarea: cheltuielilor dedezvoltare capitalizate, contabilizate la cheltuieli,afectate altor active sau reintegrate in rezultatulexercitiului.

intreprinderile sunt incurajate sa includa in situatiilefinanciare sau in raporturile anuale o descriere aactivitatilor lor de cercetare si de dezvoltare, precum sio prezentare a circumstantelor sau a evenimentelor ce

au condus la reintegrarea in rezultate a cheltuielilor dedezvoltare initial capitalizate sau, dimpotiva, lareinscrierea in activ a costurilor anterior reintegrate inrezultate.

5.SISTEMUL DE DOCUMENTE FINANCIAR-CONTABILEFOLOSITE LA INREGISTRAREA IN CONTABILITATE AIMOBILIZARILOR

Evidenta operativa a contabilitatii activelorimobilizate impune consemnarea completa si la timp atuturor operatiunilor privind miscarea imobilizarilor.

Intrarile de imobilizari, care nu necesita montaj sinici probe tehnologice si care sunt date in folosintain momentul receptionarii de la furnizor sunt

28


29/46

consemnate in Procesul verbal de receptie, emis pebaza unuia din urmatoarele documente justificative:factura, avizul de insotire a marfii si contractul devanzare-cumparare in cazul intrarii prin cumparare;contractul de societate si documentele de expertizatehnica atunci cand acestea sunt aduse ca aport;proiectele si devizele lucrarilor precum si fisa de contanalitic pentru costuri efective pentru cele produse inregie proprie.

Intrarile de imobilizari care necesita montaj, dar nusi probe tehnologice, precum si cladirile si constructiilespeciale, care nu deservesc procese tehnologice, seconsemneaza in Procesul verbal de receptie provizorie,iar ulterior, dupa efectuarea probelor, aceste se

inregistreaza in documentul Proces vebal de punere infunctiune.

Intrarea imobilizarilor prin concesionare, locatie degestiune, inchiriere se inscrie in Procesul verbal depredare-primire pe baza contractului de concesionaresau locatie de gestiune.

Miscarea imobilizarilor de la o sectie la alta, incadrul aceleiasi unitati, se consemneaza in Bonul demiscare al mijloacelor fixe.

Iesirea imobilizarilor prin casare este inregistrataprin documentul: Proces verbal de scoatere dinfunctiune a mijloacelor fixe, elaborat de catre comisiade casare.

Lista de inventariere si de evidenta a mijloacelorfixe se utilizeaza pentru a stabili existenta efectiva aimobilizarilor corporale pe locuri de folosinta si peresponsabili.

Contabilitatea analitica a imobilizarilor corporaletrebuie sa fie organizata de o maniera care sa asigureindividualizarea fiecarei imobilizari, cunoasterea existenteisi miscarii lor pe locuri de folosinta, gradul dedepreciere, etc. Aceasta evidenta se poate tine fiefolosind Registrul numerelor de inventar si Fsa mijloculuifix, fie utilizand Registrul pentru evidenta mijloacelorfixe.

29


30/46

6.DESCRIEREA SOCIETATII COMERCIALE OMICRONBUKAREST S.R.L.

S.C. OMICRON Bukarest S.R.L. are sediul inBucuresti, str. Splaiul Independentei, este inmatriculatain Registrul Comertului la numarul J40/29907/1994,avand codul fiscal R9062762 si are ca principal obiectde activitate producerea si comercializarea articolelor deimbracaminte si accesorii ale acestora. Productia serealizeaza in fabricile proprii sau la alte firmespecializate. Desfacerea produselor se realizeaza atat peplan intern cat si pe plan extern, prin export inGermania. Desfacerea pe plan intern se realizeaza prin

magazinele pe care firma le detine atat in Bucuresti,precum si in cele mai importante orase din tara.

Societatea tine evidenta contabila in conformitatecu prevederile Legii nr.82/1991 Legea contabilitatii , aOrdinului ministrului finantelor publice nr.94/2001 si aOrdinului ministrului finantelor publice nr.990/2002pentru completarea Ordinului nr.94/91 pentru aprobareaReglementarilor contabile, armonizate cu Directiva a IV-aa Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele

Internationale de Contabilitate.Organigrama societatii comerciale este judiciosstructurata, datorita faptului ca firma desfasoara oactivitate complexa, avand arie de acoperire nationala.Conducerii intreprinderii ii sunt direct subordonateurmatoarele departamente: financiar-contabil, productie,comercial, logistica, administrativ si marketing.

Departamentul financiar-contabil este condus de uncontabil autorizat care este incadrat cu contract demunca pe o perioada de timp nedeterminata. Acestaare in subordine Departamentul de contabilitate, caretine evidenta contabila a operatiilor corespunzatoareactivitatii de productie, precum si a celorlalte activitatidesfasurate de catre firma, precum si departamentulcontabilitate magazine, care tine evidenta vanzarilor cuamanuntul efectuate prin magazinele aflate in

30


31/46

proprietate sau inchiriate.Departamentul de productie are in subordine:

departamentul colectie, departamentul controlling,departamentul calculatie. El coordoneaza activitatea deproductie desfasurata in fabricile firmei, in vedereaasigurarii unei activitati eficiente si respectarea normelorde calitate impuse, precum si a termenelor de livrare.Departamentul colectie are in sarcina definireaconceptelor privind colectia, crearea modelelor devestimentatie si asortarea acestora tinandu-se cont detrendul european actual si isi fundamenteaza deciziilepornind de la informatiile furnizate de catredepartamentul de marketing si departamentul comercial.Pe baza studiilor departamentului de colectie, impreuna

cu conducerea societatii, se stabileste marimeaproductiei si se lanseaza in fabricatie produsele.Departamentul controlling are atributii privind urmarireacalitatii materialelor si a accesoriilor folosite infabricatie, precum si a produselor finite livrate de catreacestea. In departamentul de calculatie se relizeazacalculatia costurilor, acesta furnizand informatiilenecesare fundamentarii preturilor cu amanuntul,necesare departamentului comercial, furnizand, in acelasi

timp si informatii pertinente necesare contabilitatii degestiune.Departamentul comercial stabileste inpreuna cu

departamentul productie, respectiv colectie, structuraproductiei ce urmeaza a se realiza, precum sidistribuirea acesteia in magazine, tinand seama destudiile facute de catre departamentul de marketing.Acesta urmareste evolutia vanzarilor firmei si evaluazaeficienta acestora, aceste informatii fiind folosite pentrustabilirea profitabilitatii fiecareui punct de lucru,constituind baza de plecare pentru stabilirea structuriiproductiei viitoare. Acest departament selecteaza sistabileste contacte cu alti furnizori, pentru a contractacumpararea de produse complementare celor produsede firma.

Departamentul administrativ are in subordine

31


32/46

departamentul de investitii, care propune si realizeazainvestitiile hotarate de catre conducerea intreprinderii,folosind fie resursele disponibile ale firmei, fie princontractarea unor lucrari la firme specializate in acestscop.

Departamentul de logistica are in atributiiasigurarea transferului marfurilor de la fabricile dinsubordinea firmei, cat si distributia si redistribuireaacestora la magazinele de desfacere cu amanuntul depe tot cuprinsul tarii, folosind informatiile furnizare decatre departamentul comercial. El are in subordinedepozitul central al firmei, cat si un serviciu special,Operative service, prin care se realizeaza transferulmarfurilor de la un magazin la altul, in conformitate cu

cerintele clientilor. Toate marfurile vandute inmagazinele firmei trec mai intai prin depozitul central,unde se efectueaza si receptia calitativa a marfurilorintrate in gestiunea firmei, iar mai apoi sunt distribuitecatre punctele de desfacere.

Departamentul de marketing realizeaza studiilenecesare privind mediul intern al firmei cat si mediulextern al acesteia. Un accent deosebit se pune peurmarirea gradului de satisfacere a cerintelor clientilor,

precum si a comportamentului in utilizare a produselorcomercializate. Se urmareste, de asemenea, studiereamediului concurential, precum si propunerea sprecomercializare a unor noi produse in vedereadiversificarii sortimentelor de produse fabricate sivandute in magazinele firmei, in vederea cresteriiprofitabilitatii spatiilor comerciale si a intregii firme peansamblu.

Baza tehnico materiala se conpune din cladiri,masini, utilaje si instalatii, mijloace de transport,terenuri, mobilier si aparatura de birotica, aflate laSediul Central, fabricile firmei si magazinele aflate inproprietate sau inchiriate. Firma si-a format si un fondcomercial constand inntr-un vad comercial determinat deprestigiul firmei si o clientela fidela. Societatea areinregistrate marcile comerciale, precum si anumite

32


33/46

modele si schite folosite in designul unor produse.Plata datoriilor catre furnizori, bugetul de stat,

bugetele locale, se efectueaza prin contul de disponibilla banca, cu ordin de plata, sau cu numerar, dincsieriea unitatii.

Evidenta imobilizarilor corporale se realizeaza pegestiuni, categorii de imobilizari, si in cadrul acestora,pe obiecte de evidenta contabila, folosind Registrul deinventar si fisa mijlocului fix.

Metodele de amortizare folosite sunt diferentiate:metoda liniara de amortizare, pentru cladiri; metodaamortizarii degresive, pentru celelalte imobilizari.

Evidenta stocului de marfuri se realizeaza la fiecarepunct de gestiune, prin intocmirea zinica a raportului de

gestiune pe baza documentelor justificative privindintrarea, iesirea marfurilor din gestiune si a vanzarilorrealizate. Evidenta cantitativa se realizeaza peinintocmirea si operarea la zi a fiselor de magazie,pentru fiecare produs in parte, in conformitate cudocumentele de intrare si de iesire intocmite de fiecaregestiune in parte.

in contabilitatea financiara se foloseste metodainventarului permanent, iar contabilitatea analitica este

tinuta dupa metoda cantitativ valorica, pe feluri debunuri si pe gestiuni.Decontarile cu tertii, in privinta operatiunilor

economice, se deruleaza in baza unor contracte devanzare-cumparare si a unor acorduri comerciale.

Plata salariilor personalului se realizeaza lunar, inultima zi lucratoare a lunii. Societatea retine dinacestea si sumele datorate de personal bugetului destat, sumele fiind virate in conformitate cureglementarile in vigoare. De asemenea societateavireaza si sumele datorate de intreprindere pentrusalariile acordate.

Perioada fiscala care sta la baza depuneriidecontului de TVA este luna calendaristica, cota de TVAaplicata de societate fiind de 19%. Declaratia de TVAeste depusa pana la data de 25 a lunii urmatoare, fiind

33


34/46

atasate si documente justificative.La sfarsitul perioadei de gestiune (31.12) se

intocmesc lucrarile de inchidere a axercitiului financiarprin intocmirea balantelor inainte de inventariere,inventarierea generala a patrimoniului intreprinderii,intocmirea conturilor anuale si prezentarea situatieifinanciare a societatii.

Potrivit prevederilor Ordinului ministrului finantelorpublice nr. 94/2001, incepand din anul 2001, situatiilefinanciare sunt supuse auditului financiar conformprevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar.

7.MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND OPERATIILE

CICLULUI DE INVESTIRE

7.1.Societatea comerciala OMICRON Bukarest SRLhotaraste sa-si modernizeze tehnologia de fabricatie aunui produs. Unitatea achita in numerar un avans de5.000 lei unui institut de proiectare care vor realizalucrarile de dezvoltare. Dupa finalizarea lucrarilor,institutul factureaza documentatia la valoarea de 20.000lei si TVA 19%. Decontarea facturii se realizeaza prin

banca, aceste cheltuieli se amortizeaza in 20 de luni. Acordarea avansului

234 = 5311 5.000

Primirea facturii pentru lucrarile de dezvoltare

% = 404 23.8002334426

Receptia documentatiei

203 = 233 20.000

Decontarea facturii si regularizarea avansului

34


35/46

404 = % 23.8005121 18.800234 5.000

inregistrarea lunara a amortizarii

6811 = 2803 1.000

Dupa 20 luni se realizeaza scoaterea dinevidenta a cheltuielilor complet amortizate

2803 = 203 20.000

7.2.Societatea comerciala primeste in concesiune unteren pentru o perioada de 20 de ani, valoareaconcesionarii fiind de 65.000 lei. Redeventa anuala seachita cu ordin de plata. Dupa expirarea contractului,se scoate din evidenta concesiunea complet amortizata.

inregistrarea concesiunii

205 = 167 65.000

Plata redeventelor anuale

167 = 5121 3.250

inregistrarea amortizarii lunare

6811 = 2805 3.250

Scoaterea din evidenta a concesiunii completamortizate

2805 = 205 65.000

7.3.Societatea comerciala cumpara un utilaj conformfacturii nr.7457, in urmatoarele conditii: pret achizitie

35


36/46

60.000 lei, cheltuieli de transport inscrise in factura 300lei, TVA 19%. Punerea in functiune a utilajului necesitalucrari de montaj efectuate de un tert, evidentiate infactura nr. 2740, care prezinta urmatoarele date: costullucrarilor 10.000 lei, TVA 19%.

Costul de achizitie- 60.000 300 10.000 70.300

Cumpararea utilajului

Factura nr.7457Pret de cumparare 60.000Cheltuieli de transport 300

TVA 19% 11.457

valoare factura 71.757

% = 404 71.757231 60.3004426 11.457

Factura nr.2740cost lucrare 10.000

TVA 19% 1.900

valoare factura 11.900

% = 404 11.900231 10.0004426 1.900

punerea in functiune a utilajului

2131 = 231 70.300

7.4.Societatea comerciala obtine in luna august2005 produse finite in valoare de 50.000 lei pe caredecide sa le preia ca imobilizari pe baza Procesuluiverbal de receptie nr. 265/25082005.

obtinerea produselor finite

36


37/46

345 = 711 50.000

scaderea din gestiune a produselor finite

repartizate ca active corporale

711 = 345 50.000

preluarea ca active corporale a produselorfinite din productia proprie, pe baza procesuluiverbal de receptie

213 = 722 50.000

7.5.Societatea comerciala decide reevaluarea unui

utilaj a carui valoare de intrare este de 15.000 lei,amortizarea cumulata 6.000 lei, iar deprecierea este de1.000 lei. Indicele de actualizare este de 125%.

evaluarea utilajului:valoarea de intrare actualizata 15.000*125% -

18.750valoarea amortizarii actualizata 6.000*125% -

7.500

valoarea deprecierii actualizata 1.000*125% -1.250

diferenta in valoarea contabila din reevaluare 18.750-15.000-3.750

diferenta din amortizare 7.500-6.000-1.500diferenta din depreciere 1.250-1.000-250diferenta intre plusul de valoare al utilajului si plusul

de valoare a amortizarii si deprecierii3.750-1.500-250-2.000

recunoasterea in contabilitate a reevaluarii

213 = % 3750105 2.0002813 1.500

2913 250

37


38/46


39/46

sfasitul exercitiului N 1, acesta este evaluat la valoareade 42.000 lei.

recunoasterea deprecierii la 31.12.N

6813 = 2911 5.000

recunoasterea deprecierii la 31.12.N 1

2911 = 7813 2.000

7.8.Societatea detine o cladire achizitionata cu75.000 lei, amortizata pentru valoarea de 45.000 lei, pecare o da spre vanzare unui tert la valoarea de 45.000

lei.

vanzarea pe baza facturii

461 = % 53.5507588 45.000

4427 8.850

scoaterea din gestiune

% = 212 75.0002812 45.0006583 30.000

7.9.intreprinderea decide sa achizitioneze din importo licenta evaluata in lei la valoarea de 57.000, pentrucare trebuie sa plateasca taxe vamale in valoare de5.700 lei si comision vamal pentru 3.135 lei.

2051 = % 67.835404 57.000446 5.700447 3.135

7.10.firma decide sa achizitioneze titluri imobilizatein valoare de 37.000 lei, eliberate in proortie de 87,5%

39


40/46

si achitate prin banca pentru 20.000 lei.

inregistrarea achizitiei

261 = % 37.0005121 20.000404 12.375269 4.625

inregistrarea varsamintelor efectuate pentruemitent pe masura valorii eliberate

269 = 5121 4.6257.11.Societatea acorda la 01.01.2005 doua

imprumuturi pe termen de 5 ani, unul in valoare de78.000 lei unei filiale si altul in valoare de 84.000 leiunei alte societati. Dobanda anuala este de 17%, iarrambursarea se va face la sfasitul celor 5 ani.

acordarea imprumuturilor pe termen lung

% = 5121 162.0002671 78.000

2673 84.000

inregistrarea dobanzii anuale de incasataferenta imprumuturilor pe termen lung acordate

dobanda anuala datorata de filiala 17%*78.000-13.260dobanda anuala datorata de societatea din afara

grupului 17%*84.000-14.280

% = 763 27.5402674 13.2602672 14.280

incasarea dobanzii anuale

5121 = % 27.540

40


41/46

2674 13.2602672 14.280

incasarea imprumuturilor rambursate la sfarsitul

celor trei ani

5121 = %162.000

2671 78.0002672 84.000

7.12.Societatea comerciala decide sa vanda titluriimobilizate la un prt de vanzare de 85.000 lei si

plateste un comision de 1.700 lei. Titlurile au fostachizitionate cu 81.000 lei.

scaderea din evidenta a titlurilor de participarela valoarea de intrare

6641 = 261 81.000

reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor de

participare la valoarea de cesiune

461 7641 85.000

incasarea titlurilor de participare cedate si acomisionului

% = 461 85.0005121 83.300

622 1.7008.CONCLUZII

Activitatea oricarei intreprinderi se bazeaza pefolosirea factorilor de productie si a resurselor de caredispune societatea pentru a crea bunuri capabile sasatisfaca nevoile indivizilor, dar si a societatii, in

41


42/46

general. Obiectivul principal al firmei este obtinereaprofitului maxim cu un minim efort. In coditiile in careresursele de care dispune societatea sunt limitate,agentii economici trebuie sa gaseasca solutii prin caresa produca mai eficient, si cu costuri, pe cat posibil,mai mici. Acest lucru nu este posibil decat prinfolosirea unor tehnologii performante, capabile saraspunda exigentelor evolutiei.

Odata cu trecerea la economia de piata, cudeschiderea economiei catre exterior, firmele romanestis-au confruntat cu o serie de probleme generate deexistenta economiei centralizate, iar acelea care nu aufacut investitii in tehnologie, care nu au adoptatprocedee moderne de fabricatie, sau care nu au investit

pentru diminuarea poluarii, etc., au fost eliminate de pepiata.

Economia de piata asigura un mediu concurentialin care nu rezista decat aceia care isi insusesc foartebine regulile ei. Extinderea domeniilor de activitate aoricarei firme, diversificarea productiei in vedereacuceririi de noi piete de desfacere, cresterea averiiacestora, nu pot avea loc daca nu se fac investitiisustinute in toate domeniile de activitate. Pana si in

domeniile de activitate care nu au ca scop producereade bunuri si servicii se impune investirea in tehnica decalcul si alte imobilizari care sa asigure o eficientasporita a activitatii desfasurate.

Piata factorilor de productie a cunoscut oexpansiune fara precedent in ultimii ani, punandu-se lapunct noi tehnologii de fabricatie, procedee noi defabricatie, etc., capabile sa duca la economisirearesurselor, la cresterea productivitatii muncii, laobtinerea unor rezultate financiare superioare, care infinal duc la cresterea nivelului de trai si bunastare aintregii societati.

Progresul inregistrat de introducerea pe scara largaa sistemelor informatice a influentat puternic si pozitivcalitatea informatiei in toate domeniile de activitate. Prinfolosirea pe scara larga a serviciilor oferite de Internet

42


43/46

a crescut calitatea si cantitatea de informatii disponibilepentru orice domeniu de activitate, accesul la acesteinformatii putandu-se face oricand si intr-un timp foartescurt, ceea ce a dus la o imbunatatire a activitatilordesfasurate de catre agentii economici.

La nivelul fiecarei firme decizia de investitii are uncaracter strategic. Conducerea acesteia trebuie sacunoasca foarte bine structura imobilizarilor de caredispune si sa urmareasca modul cum acestea contribuiela profitul realizat. A conduce eficient o afacereinseamna si a sti "ce", "cum" si "cand" sa investesti. Oinvestitie bine facuta inseamna si un plus de profitpentru firma. A decide sa nu faci investitii echivaleaza,pe termen lung, cu decizia de a nu mai continua

afacerea.Decizia de dezinvestire este si ea foarte importanta

in activitatea unei intreprinderi, mai ales in cazulacelora care inca mai utilizeaza tehnologii de fabricatieinvechite, mari consumatoare de resurse si de energie,sau care folosesc mijloace de productieuzate fizic saumoral. Orice decizie de dezinvestire trebuie sa atraga oinvestitie. Firmele care foloseau un capital tehnic uzatfizic sau moral si care inregistrau pierderi sistematice,

fie pe total, fie numai in anumite sectoare de activitate,au reusit o revigorare a activitatii si obtinerea de profitnumai dupa ce au reusit sa atraga capitalul necesarpentru a face investitii.

Prin inregistrarile facute in contabilitate, fiecareagent economic tine evidenta imobilizarilor, putandurmari localizarea acestora pe gestiuni si pe ansamblulsocietatii. Contabilitatea asigura mijloacele necesaremasurarii avutiei firmei, furnizand informatii pertinente siexacte asupra operatiilor efectuate de aceasta, carepermit masurarea si urmarirea scopului final, obtinereade profit.

Amortizarea este o metoda de reinnoire acapitalului investit. Prin intocmirea si aplicarea planurilorde amortizare in contabilitate, se obtine o prelevareasupra beneficiilor intreprinderii pe mai multe exercitii,

43


44/46

constituind o resursa la dispozitia societatii, care, prinacumularea anuitatilor, ar trebui sa permita inlocuireainvestitiei care nu mai poate sau nu mai trebuie sa fieutilizata, constituind un element al autofinantarii.

Evaluarea este nodul gordian al oricarui sistemcontabil. La oricare monent dat, fiecarui element deactiv sau de pasiv trebuie sa i se atribuie valoarea

justa, ceea ce ridica una din problemele cele maidelicate ale contabilitatii. Evaluarea are incidenta directaasupra estimarii patrimoniului si capacitatii beneficiare aintreprinderii, dar si asupra calcului rezultatuluiperioadei. Unul din marile paradoxuri ale contabilitatiieste aparenta contradictie intre urmatoarele judecati devaloare: marimile contabile sunt riguros exacte si

precise, asigurand conditia necesara de fiabilitate asistemului contabil, iar pe de alta parte si in acelasitimp, pe intervale de timp mari, aceste valori pot varia,pentru ca anumite fenomene pot fi estimate, nu simasurate.Evaluarea este procesul prin care se determinavalorile la care structurile situatiilor financiare vor firecunoscute in Bilant si in Contul de profit si pierdere.Pentru evaluarea activelor in situatiile financiare suntutilizate diverse baze de evaluare in combinatii variate,

asa cum sunt prezentate in Cadrul general al IASC sipreluate prin reglementarile din Romania.Ciclul de investitii al unei intreprinderi are o mare

incidenta asupre activitatii acesteia, decizia de investitiiavand un rol hotarator in desfasurarea unei activitatiprofitabile. Contabilitatea asigura mijloacele necesaremonitorizarii activitatii desfasurate de agentul economic,urmarind mentinerea integritatii capitalului angajat inactivitatea acestuia si evaluarea lui la valoarea justa.

9.BIBLIOGRAFIE

1. P. SAMUELSON; W. NORDHAUS ECONOMIE POLITICA

2. N. FELEAGA; I. IONASCU TRATAT DE CONTABILITATE FINANCIARA

VOL. l - ll

3. M. RISTEA CONTABILITATEA FINANCIARA

4. N. FELEAGA DINCOLO DE FRONTIERELE

44


45/46

VAGABONDAJULUI CONTABIL

5. I. P. PANTEA CONTABILITATE PRACTICA

6. N. FELEAGA CONTROVERSE CONTABILE

7. M. RISTEA; C. G. DUMITRU CONTABILITATE APROFUNDATA

8. M. DUMITRU GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII

9. G. VINTILA GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII

10. M. TOMA; F. ALEXANDRU FINANTE SI GESTIUNE FINANCIARA A

INTREPRINDERII

11. LEGEA CONTABILITATII NR. 82/1991 - REPUBLICATA

12. ORDINUL MINISTRULUI FINANTELOR PUBLICE NR. 94/2001 PENTRU APROBAREA

REGLEMENTARILOR CONTAGILE ARMONIZATE CU DIRECTIVA A lV-A A

COMUNITATILOR ECONOMICE EUROPENE SI CU STANDARDELE

INTERNATIONALE DE CONTABILITATE

13. ORDINUL MINISTRULUI FINANTELOR PUBLICE NR. 990/2002 PENTRU

COMPLETAREA ORDINULUI MINISTRULUI FINANTELOR PUBLICE NR. 94/2001

PENTRU APROBAREA REGLEMENTaRILOR CONTABILE, ARMONIZATE CU

DIRECTIVA A IV-A A COMUNITATILOR ECONOMICE EUROPENE SI CU

STANDARDELE INTERNATIONALE DE CONTABILITATE

14. ORDINUL MINISTRULUI FINANTELOR PUBLICE NR. 306/2002 PENTRU APROBAREA

REGLEMENTARILOR CONTABILE SIMPLIFICATE, ARMONIZATE CU DIRECTIVELE

EUROPENE

45


46/46

Analiza Evaluarea Si Contabilizarea Activelor Imobilizate

Documents

Transcript of Analiza Evaluarea Si Contabilizarea Activelor Imobilizate