Analiza disparităţilor socioeconomice la nivelul regional în Romania

5/13/2018 Analiza disparităţilor socioeconomice la nivelul regional în Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-disparitatilor-socioeconomice-la-nivelul-regional-in-romania 1/8

Universitatea " Danubius "

GALAŢI

Analiza disparităţilor socio-economice la nivelul regionalAnaliza disparităţilor socio-economice la nivelul regional în România în România



Rezumat

Creşterea economică este inegală în spaţiu, ceea ce se traduce prindisparităţi.

România se confruntă cu numeroase probleme de dezvoltare în profil regional.Aceste disparităţi regionale vizează urmatoarele aspecte:

• repartiţia neuniformă a populaţiei;• variaţii mari ale PIB-ului în timp şi pe regiuni;• variaţii mari ale ratei şomajului pe regiuni.

În ceea ce priveşte disparităţile în dezvoltarea economico-socială a

Romaniei problemele de gravitate foarte mare, de gravitate mare, medie-redusă şi de gravitate redusă se referă la ocuparea forţei de muncă şideclinului industrial, ceea ce implică o fructuasă concentrare a eforturilor naţionale, locale, judeţene şi regionale în direcţia înfăptuirii unor proiectecomplexe de dezvoltare regională.

Datele statistice arată că România a intrat în procesul de tranziţieavând un nivel relativ scăzut al disparităţilor regionale, comparativ cu altestate membre sau ţări candidate. Aceste disparităţi însă, au crescut rapid şiîn mod deosebit, între Bucureşti şi restul ţării.

Cuvinte cheie :

• PIB;• Dezvoltare;

• EUROPA 2020;

• Planul National de Dezvoltare;

• Forţa de muncă .

Lucrari similare pe acelaşi subiect:

• Popescu, C.R., -coordonator, "Dispariţii regionale în dezvoltareaeconomico-socială a României" Editura Meteor PRESS, 2003

2



• Dumitrescu, Daniela, ” Disparităţi socio-economice”, EdituraCetatea de Scaun, 2008

3



Introducere

Disparităţile regionale sunt strict legate de nivelul general dedezvoltare macroeconomică. În România, PIB pe cap de locuitor reprezintă mai puţin de 40% faţă de media din UE, după extinderea din2004. Ne urmează Bulgaria, cu 32%, Turcia, cu 31% şi Macedonia, cu26%. Totodată la o populaţie de circa de 22 milioane locuitori, PIB

României totalizează peste 79 miliarde de Euro.În ceea ce priveşte nivelul PIB/cap de locuitor, aceasta se situează în jurul valorii de 3.660 de Euro în România, respectiv 8.700 de Euro încazul Ungariei, ceea ce demonstrează ca un maghiar produce de 2,4 orimai mult de cât un român.

De astfel rezultatele sondajelor de opinie reliefează, de fiecare dată,că sărăcia este cea mai gravă problemă a românilor. Astfle, concluziileunui sondaj de opinie realizat la finele anului 2005, demonstrăm ca nivelulde trai scăzut este principala problemă cu care se confruntă populaţia. Mai

mult decăt atăt, 385 din români care au un serviciu au afirmat ca veniturilenu le ajung nici pentru strictul necesar, iar 36% trebuie să se mulţumeascăcu cele absolut necesare.

Într-o prezentare dedicată României anului 2006, Banca Mondialăarată ca ţara noastră are un venit mijlociu. Deşi în ultimii 5 ani România aînregistrat o creştere economică remarcabilă, dificultăţile majore persistă.

Un procent de 60% din populaţia săracă a României locuieşte inzonele rurale, “în ciuda potenţialului considerabil al ţării din agricultură,

pădurii şi pescuit," se mai arată in documentele elaborat de instituţia

financiară internaţională.PIB-ul României este estimat la 115 miliarde Euro in 2007, la 133,5

miliarde Euro în 2008 şi la 168,5 miliarde Euro în anul 2010.România prezintă o multitudine de diferenţieli în ceea ce priveşte

dezvoltarea socio-economică în teritoriu. În perioada care a urmat anului1989 aceste decalaje s-au accentuat.

4



Expunerea problemei: Situaţia socio-economică şiocuparea forţei de muncă

Populaţia Românie a scăzut de la 22,8 milioane în 1992 la 21,7milioane datorită creşterii economice negative şi migraţiei externe. Până în2050 populaţia României va continua să scadă până la 17-19 milioane. În

prezent populaţia activă a României numără aproximativ 9,8 milioane de persoane ; rata ocupării forţei de muncă în rândul bărbaţilor este de 64,6%şi 53% în rândul femeilor.

În plus România se confruntă cu diferenţe regionale considerabile,forţa de muncă ce practică o agricultură de subzidenţă fiind preponderată

în regiunile de Nord-Est, de Sud şi de Sud – Vest.Rata şomajului în rândul populaţiei de sub 25 ani a rămas la un nivelrelativ ridicat, în timp ce proporţia tinerilor ce abandonează timpuriusistemul de învăţământ, deşi în scădere, este importantă (19% în 2006).

Deşi o parte semnificativă a măsurilor active deţin o pondereînsemnată din bugetul destinat şomajului, acestea nu au reprezentat decâtaproximativ 0,1% din PIB în 2006 în timp ce majoritatea Statelor Membreinvestesc aproximativ 1%. S-au făcut eforturi pentru a creşte gradul deinserţie profesională în special pentru şomerii de lungă durată, dar

numărul de beneficiari al măsurilor active este încă redus.

5



Rezolvarea problemei

Pornind de la situaţia socio-economică actuală şi de la nevoile dedezvoltare pe termen lung, România a elaborat Planul National deDezvoltare pentru perioada 2007 – 2013. Acest plan s-a dorit a fiinstrumentul fundamental prin care România încearcă să recupereze câtmai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de UniuneaEuropeană.

În contextul postaderării României la UE, politica naţională dedezvoltare a României se va racorda din ce în ce mai strans la politicile,

obiectivele, principiile şi reglementările comunitare în domeniul învederea asigurării unei dezvoltări socio-economice de tip “european” şireducerii cât mai rapide a disparităţilor semnificative faţă de UE.

În prezent, Consiliul Europei a propus spre dezbatere un noudocument, EUROPA 2020, care stabileşte cinci obiective măsurabile :

- ocuparea forţei de muncă ,- cercetarea şi inovarea,- schimbările climatice şi energia,- educaţia,

- combaterea sărăciei.Aceste obiective ambiţioase, pot fi îndeplinite ; ele având la bază propuneri concrete menite să garanteze realizarea lor.

Pentru a asigura un viitor durabil, România trebuie să redreseze şi,apoi, să se menţină pe poziţie. Strategia EUROPA 2020 este în măsură săasigure o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, săgăsească mijloace pentru a crea noi locuri de muncă şi să imprime odirecţie clară societăţilor noastre.

6



Analiza rezultatului

Dacă un asemenea plan strategic, care ne permite să controlămmarile riscuri ale perioadei în care ne aflăm şi să consolidămfuncţionalitatea pentru următorii ani, nu va putea fi pus în practică, există

posibilitatea apariţiei celui mai mare risc, şi anume cel al aşezării societăţiinoastre în zona subdezvoltării durabile, dacă avem în vedere că forţeleintegrării şi globalizării din UE şi din economia mondială “atacă” cu

putere, mai ales în zonele productive şi de competitivitate, exact acolounde se pun bazele parametrilor ce garanteză constantele funcţionalităţiivieţii economice şi sociale.

Conform ultimilor date strategice publicate de Comisia Europeană,în ultimii ani România a înregistrat o îmbunătăţire notabilă a convergenţeireale în termeni de PIB/locuitor.

Cu toate acestea, România continuă să se plaseze în urma tuturor statelor membre, cu excepţia Bulgariei, decalajul pe care trebuie să-lrecupereze fiind semnificativ.

Concluzii

Apropierea standardelor de viaţă în profil teritorial se poate realizanumai pe măsura creşterii generale a eficienţei muncii sociale, prindiversificarea legăturilor economice dintre zonele defavorizate şi celefavorizare din punct de vedere economic.

În concluzie trebuie să ajungem să avem o economie sănătoasă, cuoraşe şi comune sănătoase, cu şcoli dotate cu cele necesare şi spitale caresă contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, cu organizaţiice funcţionează după regulile jocului demogratic,care, “va înregistra unrest între individ şi societate; fie ca acest rest să fie cât mai mic cu putinţă

pentru indivizi şi societate în ansamblu” ( Petre Ţuţea )

7



Propuneri

Consider că, respectând recomandările Uniunii Europene, şi avândconducători bine pregătiţi, cu o viziune largă, vom reuşi să ieşim din

acest impas, chiar dacă în viitorii ani se prevăd creşteri economicenegative.

Bibliografie

• Popescu, G. H., 2008, „Economia României în complexitateaintegrării”, Editura Economică, Bucureşti

• Ionescu, R.V., 2008, „Dezvoltarea regională”, Editura Didacticăşi Pedagogică R.A., Bucureşti

• România – Fondul Social European în Romania 2007-2010• Europa 2020 –Comunicare a Comisiei•

Revista Română de statistică, nr.5/2010

8

Analiza disparităţilor socioeconomice la nivelul regional în Romania

Documents

Transcript of Analiza disparităţilor socioeconomice la nivelul regional în Romania