Analiza bugetului public local al Municipiului Targu-MuresI.IntroducereBugetul public reprezinta documentul-program prin care statul prevede anual marimea si structura veniturilor si cheltuielilor din cadrul economiei publice. Astfel, veniturile se inscriu dupa continutul lor fiscal sau nefiscal si dupa sursa de provenienta. Cheltuielile se inscriu dupa continut si dupa destinatia pe care o capata (pe domenii de activitate, ramuri sau subrmuri), stabilindu-se nivelul acestora. Prin bugetul public se stabileste un raport intre veniturile publice, care sunt in principal impozite si taxe, si nevoile sociale, uramarindu-se evitarea inechitatii in repartitia sarcinilor fiscale asupra membrilor societatii. Notiunea de public delimiteaza acest buget de bugetele de venituri si cheltuieli, ca bugete proprii intocmite si folosite ca instrumente financiare de catre agentii economici, ca intreprinderi, pentru activitatea financiara a acestora. Sistemul bugetului public cuprinde patru categorii de bugete publice: Bugetul de stat Bugetele locale Bugetul asigurarilor sociale de stat Bugetele fondurilor speciale

II. Bugetele localeUna dintre temele prioritare ale actualei guvernari o constituie reforma administratiei publice, un accent important fiind pus pe componenta financiara a acesteia. Date fiind conditiile de austeritate in care functioneaza autoritatile locale in acest moment in Romania, echilibrarea bugetelor locale este un subiect actual si care face obiectul a numeroase dezbateri. Exista un clivaj intre comunitatile care realizeaza venituri proprii suficiente si cele care nu se descurca nici pentru cheltuielile de intretinere a localitatii. II.1. Organizarea finantelor locale Bugetele locale cuprind bugetele unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica (comune, orase, municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti). Legea administratiei publice locale prevede autonomia locala ca principiu al intregii administratii locale. Prin autonomie locala se intelege dreptul i capacitatea colectivitatilor locale de a rezolva, administra i gira, n cadrul legii, pe propria raspundere si in folosul sau interesul populatiei, o parte importanta din treburile publice. Astfel, acestea isi dimensioneaza prevederile bugetare ale cheltuielilor in raport cu nevoile lor proprii, in corelare cu resursele pe care le pot mobilizadin impozite, taxe si celelalte venituri stabilite de legea bugetara, efectuand controlul asupra modului de utilizare a fondurilor alocate. In cadrul unui sistem ideal ar trebui ca resursele financiare stabilite in cadrul bugetelor locale sa poata acoperi in intregime cheltuielile propuse, pentru a putea satisface nevoile i cerintele colectivitatilor locale. Pentru realizarea acestui obiectiv , responsabilitatile si competentele autoritatilor locale trebuie sa fie corelate cu

1

veniturile bugetelor locale, dar in realitate acest lucru nu se poate realiza pe deplin. De aceea guvernele centrale trebuie sa acorde colectivitatilor locale o autonomie si o responsabilitate financiar mai mare. In cazul in care bugetele locale nu isi pot acoperii cheltuielile din venituri proprii acestea pot beneficia de transferuri de fonduri banesti de la bugetul de stat. In acest fel, unitatile administrativ-teritoriale care se confrunta cu greutati de ordin economic si financiar pot fi sprijinite pentru acoperirea unor cheltuieli care nu suporta amanare si nici nu pot fi diminuate. Asemenea cheltuieli au natura protectiei sociale a populatiei sau a invetitiilor. Organizarea distincta a finantelor locale, pe baza autonomiei lor financiare, permite degrevarea finantelor centrale de o multime de cheltuieli, reduceera numarului si ampoarei fluxurilor banesti intre cele doua niveluri structurale ale finantelor publice, precum si o mai clara urmarire a modului cum sunt folosite fondurile constituite. Separarea finantelor locale de cele centrale este determinata de ratiuni de economicitate. Finantele locale satisfac mai bine si mai eficient cerintele de unitati publice in teritoriu. In fiecare tara raportul dintre finantele publice centrale si finantele publice locale este diferit. Gradul de centarlizare financiara difera in functie de concentarea administratiei tarii, de masura in care organele locale sunt subordonate conducerii centrale. Oricum, problemele majore, de interes national, strategic, cele care afecteaza toti cetatenii, apartin finantarii centrale, o alta modalitate nefiind posibila (aparare, ordine publica, relatii externe, protectia mediului si a cetateanului, arta, sanatate etc) Descentralizarea financiara incepe sa functioneze dincolo de limita de la care aria utilizarii bunurilor si serviciilor publice de interes national incepe sa se restranga, iar costul comparativ al luarii deciziilor la nivel central devine prea ridicat. Este vorba de anumite utilitati: construirea de drumuri, iluminatul public, gospodaria comunala, transporturi locale, scoli etc.) II.2. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale Veniturie reprezinta resurse banesti care revin bugetelor locale, bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes local, bugetelor activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, in baza unor prevederi legale, venituri formate, in principal, din impozite, taxe si alte varsaminte. Veniturile bugetare pot fi grupate in functie de: Regularitatea mobilizarii la bugetul public Continutul economic Provenienta In functie de regularitatea mobilizarii la bugetul public veniturile pot fi: ordinare (considerate firesti pentru constituirea bugetului public) si extraordinare (instituite in anumite situatii deosebite, cand veniturile ordinare sunt insuficiente in raport cu necesitatile de mijloace banesti ale autoritatilor publice). In functie de continutul economic veniturile se clasifica in: venituri curente, venituri din capital, transferuri si sume defalcate. Veniturile curente detin cea mai importanta pondere in formarea bugetului, fiind la randul lor formate din: venituri fiscale si venituri nefiscale. Veniturile din capital detin o pondere scazuta in structura veniturilor bugetare si provin din valorificarea prin vanzare a unei parti din avutia nationala aflata in patrimoniul public. Sumele defalcate si transferurile presupun cedarea de la bugetul2

statului a unei parti din impozitul de salarii pentru a diminua dezechilibrele bugetare ce se inregisreaza la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. In functie de provenienta lor, veniturile pot fi: interne (impozite, donatii, taxe, imprumuturi pe piata interna) si externe (imprumuturile externe si transferurile extrne cu caracter nerambursabil). Din bugetele locale se finanteaza cheltuieli privind actiuni social-culturale, cheltuieli de intretinere a organelor locale ale administratiei de stat, obiective si actiuni economice de interes local. Cheltuielile unui buget local se acopera integral din veniturile bugetului local respectiv. Cheltuielile bugetare au destinatie precisa i limitata i sunt determinate de autorizarile continute in legi specifice i n legile bugetare anuale. Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul local si nici nu poate fi angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala. Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinatii, respectiv pe actiuni se efectueaza in concordanta cu atributiile care revin autoritatilor administratiei publice locale. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor pe categorii de bugete locale , in cazul in care legea nu prevede, se stabileste de organele de decizie ale fiecarui judet, respectiv al municipiului Bucuresti, in functie de atributiile organelor locale ale administartiei de stat si de subordonarea institutiilor publice, precum si de necesitatile de echilibrare bugetara. In repartizarea cheltuielilor actioneaza principiul specificitatii locale, conform caruia administratiileteritoriale nu se pot ocupa decat de activitatile ce privesc propria comunitate. II.3 Structura veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale II.3.1. Bugetele proprii ale judetelor, al municipiului Bucuresti A.Veniturile bugetelor judetene 1.Sumele defalcate din impozitul pe salarii. Acestea se stabilesc anual in bugetul de stat si se repartizeaza la nivel de judete si municipiul Bucuresti, pe baza legii bugetare. Sumele defalcate se atribuie bugetelor judetene pe raza carora se incaseaza salariile respective. 2.Transferurile din bugetul de stat catre bugetele locale pe judete si municipil Bucuresti. Au ca destinatii: asigurarea protectiei sociale a populatie pentru energie termica, invetitii si sume rezervate. 3.Venituri proprii. Acestea sunt reprezentate de impozitul pe profitul regiilor autonome din subordinea judetului si a sectorului agricol Ilfov, Alte incasari directe, Varsaminte efectuate din profitul net al regiilor autonome din subordinea judetului si a sectorului Ilfov. 4.Donatii si sponsorizari. B.Cheltuielile bugetelor judetene 1.Cultura si arta 2.Invatamant primar, gimnazial si special 3.Sanatate 4.Cultura, religie si actiuni entru acivitatea sportiva si de tineret 5.Servicii de dezvoltare publica si locuinte 6.Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare, indemnizatii

3

7.Transporturi si telecomunicatii 8.Fond pentru garantarae imprumuturilor externe 9.Dobanda datoriei publice 10.Rambursari imprumuturi 11.Plati de dobanzi II.3.2. Bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor A.Venituri 1.Venituri proprii: impozitul pe profit de la regiile autonome subordonate, impozitele si taxele de la populatie (impozitul pe venitul liber profesionistilor si a altor persoane fizice, impozitul pe cladiri si terenuri ocpate cu cladiri, taxe asociate pe mijloacele de transport ale persoanelor fizice si juridice, taxe de timbru, alte venituri si taxe), impozitul pe venitul agricol, impozitul pe spectacole, varsaminte pe profitul net al regiilor autonome subordonate, varsaminte de la institutiile publice, venituri de capital (venituri din valorificarea unor bucuri ale institutiei publice si venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului). 2.Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat 3.Subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete 4.Donatii si sponsorizari B.Cheltuieli 1.Autoritati executive 2.Invatamant primar, gimnazial si special 3.Sanatate 4.Cultura, religie si actiuni pentru activitatea sportiva si de tineret 5.Servicii de dezvoltare publica si locuinte 6.Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii 7.Transport si comunicatii 8.Agricultura 9.Fond pentru garantarea imprumuturilor externe 10.Rambursari imprumuturi 11.Plati de dobanzi 12.Transfer catre alte bugete II.4. Elaborarea proiectelor bugetelor locale La nivelul comunelor, oraselor, municipiilor atributiile de ordonator principal revin primarului. Astfel, primarul intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune aprobarii consiliului judetean. Elaborarea proiectelor de buget se efectueaza la nivelul fiacarei unitati administrativteritoriale (oras, comuna, municipiu, judet) cu sprijinul organelor financiare de specialitate. Proiectele de buget se elaboreaza pornind de la propunerile proprii ale administratiei locale si ale institutiilor publice finantate din bugetele locale. Proiectele de buget se dezbat de catre organele locale, respectiv consiliul judetean, care au competenta stabilirii si modificarii taxelor in limitele prevazute de lege. In situatia in care pentru echilibrarea bugetelor locale sunt necesare transferuri din bugetul administratiei centrale, definitivarea proiectelor de buget se face dupa discutarea acestora cu Ministrul Finantelor.

4

II.5. Executia si incheierea bugetelor locale Ordonatorii principali de credite bugetare sunt presedintii consiliilor locale judetene si primarii. Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea organului de decizie al fiecarei unitati administrativ-teritoriale sunt, dupa caz, ordonatori secundari sau tertiari de credite bugetare. Incasarea veniturilor si deschiderea de credite bugetare se efectueaza prin trezoreriile locale. Executia bugetara consta in realizarea veniturilor la termen si in cuantumul prevazut in bugetul local si efectuarea cheltuielilor conform destinatiei prevazute in bugetul local. Realizarea veniturilor in cuantumul prevazut reprezinta o obligatie minima, in cadrul executiei bugetare putandu-se realiza venituri n cuantumuri superioare celor prevazute. In acelasi timp, efectuarea cheltuielilor conform destinatiei prevazute in bugetele locale reprezinta o obligatie, ce nu poate fi incalcata. Aceasta etapa este cea mai importanta, deoarece presupune transpunerea unor previziuni in plan concret, asigurandu-se astfel finantarea activitatilor i functionarea institutiilor publice de la nivel local. ncheierea exercitiului bugetar presupune o dare de seama completa asupra modului de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat. Toate actele si operatiunile cu caracter tehnic i normativ, realizate de autoritile publice competente in scopul elaborarii, adoptarii, executarii i incheierii bugetului local constituie procedura bugetara la nivel local.

III.Studiu de caz- Bugetul public local al Municipiului Targu-MuresIII.1. Analiza veniturilor Analiza veniturilor municipiului Targu Mures se va realiza pe baza anexei 1 si presupune evaluarea evolutiei veniturilor in perioada 2008-2011. Veniturile totale ale municipiului Targu Mures in perioada 2008-2009 inregisreaza o crestere de la 371.917.350 lei la 430.286.376 lei, fiind urmata in anul 2010 de o scadere. In anul 2011 veniturile bugetului public local inregistreaza o crestere semnificativa, avand valoarea de 483.171.755 lei. Aceasta crestere din anul 2011 se datoreaza in special sumelor primite de la UE in valoare de 178.620.437 lei.TOTAL VENITURI 600.000.000 500.000.000 400.000.000 300.000.000 200.000.000 100.000.000 0 Buget 2008 Buget 2009 Buget 2010 Buget 2011

TOTAL VENITURI

5

Veniturile curente inregistreaza o crestere in anul 2009, insa in anul 2010, respectiv 2011 acestea scad inregistrand valoarile de 320.109.424, respectiv 255.118.660. Desi tendinta veniturilor curente (detin cea mai mare pondere in totalul veniturilor) este una de scadere, veniturile totale inregistreaza o crestere.

400.000.000 350.000.000 300.000.000Veniturile curente sunt formate la randul lor din venituri fiscale si venituri nefiscale. Astfel din grafic se poate observa ca, cresterea veniturilor curent in anul 2009 este influentata de valorile in crestere ale veniturilor fiscale si nefiscale din aceeasi perioada. Veniturile fiscale, incepand cu anul 2010, au 350.000.000 inregistrat o scadere 300.000.000 consecutiva, scadere ce se datoreaza in principal 250.000.000 A V ENITURI FISCALE reducerii veniturilor 200.000.000 C V ENITURI provenite din impozite pe 150.000.000 NE FISCALE venit, profit si castiguri din 100.000.000 capital, precum si din 50.000.000 impozite si taxe pe bunuri 0 si servicii. Buget Buget Buget Buget Veniturile nefiscale, 2008 2009 2010 2011 spre deosebire de cele fiscale, inregistreaza o crestere consecutiva in perioada 2008-2010.

250.000.000 200.000.000 150.000.000 100.000.000

50.000.000

0

VE IT N

Subventiile sunt formate din subventii de capital si subventii curente si reprezinta venituri primite in exclusivitate din bugetul de stat. Subventiile au inregistrat o crestere in perioada 2008-2009 de la 35.071.550 lei la 68.601.404 lei. Aceasta crestere se datoreaza cresterii subventiilor curente. In 2010, respectiv 2011 subventiile au inregistrat o scadere fiind direct influentate de reducerea subventiilor curente. Spre

6

deosebire de subventiile curente, subventiile de capital inregistreaza o crestere in 2009, respectiv o scadere in 2010 si 2011.80.000.000 70.000.000 60.000.000 50.000.000 40.000.000 30.000.000 20.000.000 10.000.000 0 Buget 2008 Buget 2009 Buget 2010 Buget 2011 IV SUBVENTII A DE CAPITAL B CURENTE

Cresterea veniturilor totale este puternic influentata si de cresterea sumelor primite de la UE. Daca in anul 2008 bugetul local al municipiului Targu Mures nu beneficia de aceste sume, incepand cu anul 2009 prezenta acestora s-a facut simtita tot mai puternic, in anul 2011 ponderea acestora in bugetul de venituri avand o mare importanta. Sumele primite de la UE inregistreaza o crestere continua, de la 21.093.775 in anul 2009 la 178.620.437 in anul 2011.V SUME PRIMITE DE LA UE 200000000 180000000 160000000 140000000 120000000 100000000 80000000 60000000 40000000 20000000 0 Buget 2008 Buget 2009 Buget 2010 Buget 2011

V SUME PRIMITE DE LA UE

III.2. Analiza cheltuielilor Analiza cheltuielilor municipiului Targu Mures se va realiza pe baza anexei 2 si presupune evaluarea evolutiei cheltuielilor totale, precum si a cheltuielilor defalcate pe destinatii, in perioada 2008-2011.

600.000.0007

500.000.000

Cheltuielile totale in perioada 2008-2011 ai inregistrat o crestere consecutiva, de la 371.917.350 lei in anul 2008, la 483.171.755 lei in anul 2011. Evolutia cheltuielilor totale este influentata de evolutia cheltuielilor pentru serviciile publice generale, a cheltuielilor petru aparare, ordine publica si siguranta, a ch eltuielilor social-culturale, a cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte si mediu, a cheltuielilor pentru actiuni generale e conomice, combustibili si energie, respectiv a cheltuielilor pentru transporturi.600.000.000

500.000.000

TOTAL CHELTUIELI I. SERVICII PUBLICE GENERALE

400.000.000

II. APARARE,ORDINE PUBLICA SI SIG NAT III. CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE

300.000.000

IV. SERVICII SI DEZV PUBLICA,LOCUINTE,MEDIU V. ACTIUNI GENERALE ECONOMICE

200.000.000 VI COMBUSTIBILI SI ENERGIE VII TRANSPORTURI 100.000.000

0 Buget 2008 Buget 2009 Buget 2010 Buget 2011

Cheltuielile pentru serviciile publice generale cuprind cheltuielile cu autoritatile executive si legislative, transferurile cu caracter general intre diferite niveluri ale administratiei, dobanzile si alte servicii publice generale. Aceste cheltuieli alterneaza de al un an la altul, si anume, in anul 2009 inregistreaza o crestere de la 25.147.593 lei la 39.631.000 lei, in anul 2010 aceste cheltuieli scad la valoarea de 26.194.000 lei, iar in anul 2011 cresc din nou atingand valoarea de

8

39.849.262 lei Aceste cheltuieli sunt puternic influentate de cheltuielile cu autoritatile executive si legislative, aceastea avand cea mai mare pondere.

45.000.000 40.000.000 35.000.000 30.000.000 25.000.000 20.000.000 15.000.000 10.000.000 5.000.000 0 Buget 2008 Buget 2009 Buget 2010 Buget 2011

I. SERVICII PUBLICE GENERALE Autoritati executive si legislative Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei Dobanzi

Alte servicii publice generale

Cheltuielile pentru aparare, ordine publica si siguranta au o pondere nesemnificativa in bugetul cheltuielilor municipiului Targu Mures si inregistreaza o scadere consecutiva determinata atat de scaderea cheltuielilor cu protectia civila, cat si a celor cu politia comunitara, care au o pondere mica.

10.000.000 9.000.000 8.000.000 7.000.000 6.000.000 5.000.000 4.000.000 3.000.000 2.000.000 1.000.000 0et 20 08 et 20 Bu 09 ge t2 01 Bu 0 ge t2 01 1

II. APARARE,ORDINE PUBLICA SI SIG NAT Protectie civila

Politie comunitara

Bu g

O pondere la fel de mica in cheltuielile bugetului public local al municipiului Targu Mures o inregistreaza cheltuielile pentru actiuni generale economice, care au un trend descrescator. Cheltuielile social-culturale au cea mai mare pondere in cheltuielile totale ale bugetului municipiului Targu Mures. Acestea au inregistrat o crestere in anul 2009 de la 161.474.075 lei, la 163.331.407 lei, fiind urmate de o scadere consecutiva, in anul 2011 inregistrand valoarea de 121.013.243 lei. Evolutia cheltuielilor socialculturale este influentata in mare masura de cheltuielile cu invatamantul.180.000.000 160.000.000 140.000.000 120.000.000 100.000.000 80.000.000 60.000.000 40.000.000 20.000.000 0 Buget Buget Buget Buget 2008 2009 2010 2011 3. CULTURA, RECREERE SI RELIGIE 4. ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA 2. SANATATE III. CHELTUIELI SOCIALCULTURALE 1. INVATAMANT

9

Bu g

O alta componenta a cheltuielilor municipiului Targu Mures, cu o importanta semnificativa, o reprezinta cheltuielile pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte si mediu. Aceste cheltuieli au inregistrat o crestere consecutiva de-a lungul celor 4 ani, fiind influentate de evolutia cheltuielilor pentru locuinte, servicii si dezvoltare publica, respectiv de evolutia cheltuielilor pentru protectia mediului.180.000.000 160.000.000 140.000.000 120.000.000 100.000.000 80.000.000 60.000.000 40.000.000 20.000.000 0 Buget 2008 Buget 2009 Buget 2010 Buget 2011

IV. SERVICII SI DEZV. PUBLICA,LOCUINTE,MEDIU 1. LOCUINTE, SERVICII SI DEZV. PUBLICA 2. PROTECTIA MEDIULUI

Cheltuielile pentru transporturi si cheltuielile pentru combustibili si energie reprezinta ultimele doua categorii ale cheltuielilor totale. Ambele categorii de cheltuieli au inregistrat o crestere in perioada 2008-2010. In anul 2011 insa, cheltuielile pentru transporturi au inregistrat o crestere semnificativa, spre deosebire de cheltuielile pentru combustibili si energie, care au inregistrat o scadere.140.000.000 120.000.000 100.000.000 80.000.000 60.000.000 40.000.000 20.000.000 0 Buget 2008 Buget 2009 Buget 2010 Buget 2011 VI COMBUSTIBILI SI ENERGIE VII TRANSPORTURI

Asadar, pe baza analizei realizate asupra cheltuielilor si veniturilor bugetului municipiului Targu Mures, se poate observa faptul ca acestea au avut acelasi curs evolutiv, respectiv unul crescator. Cu toate acestea s-a inregistrat un deficit bugetar, evidentiind faptul ca cheltuielile au depasit veniturile.

10

Bibliografie: Emil Balan- Administrarea finantelor publice locale Tatiana Mosteanu- Buget si trezorerie publica Silvia Gherghel- Buget si trezorerie publica Institutul pentru politici publice- Bugetele locale-intre teorie si practica www.targumures.ro

11