CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………1

1 Analiza bacteriologica a aerului……………………………………………...2

2 Recoltarea,conservarea si transportarea probelor de aer……………………..2

3 Metoda de recoltare prin aspiraţie………………………………………….....2

4 Metoda de recoltare prin sedimentaţie………………………………………...3

5 Aprecierea calitatii aerului conform indicatorilor microbiologici…………….3

6 Analiza bacteriologica a apei…………………………………………………4

7 Recoltarea,conservarea si transportarea probelor de apa………………………4

8 Pregatirea pentru analiza………………………………………………………..4

9 Determinare numarului total de microorganism………………………………..5

10 Depistarea microorganismelor patogene……………………………………...5

11 Aprecierea calitatii apei conform indicatorilor microbiologici……………….6

12 Analiza bacteriologica a solului……………………………………………..7

13Obiecte de control. Amplasarea punctelor de recoltare………………………..7

14 Prelevarea, transportarea şi păstrarea probelor………………………………..7

15 Indicatorii sanitari de poluare microbiologică…………………………………8

16 Indicatorii indirecţi de bază……………………………………………………8

17 Analiza bacteriologica a produselor alimentare…………………………....9

18 Cerinţe igienice privind recoltarea probelor de produse alimentare…………..9

19 Transportarea probelor în laborator………………………………………….10

20 Obiecte de control. Periodicitatea……………………………………………11

21 Indicatori microbiologici pentru aprecierea calităţii produselor alimentare…12

22Concluzii…………………………………………………………….14

23Bibliografie………………………………………………………………..….16

1

Introducere

Investigaţiile de laborator prezintă un compartiment indispensabil de activitate a medicilor igienişti si microbiologi în timpul realizării supravegherii de stat a sănătăţii publice în domeniul sănătăţii,

Rezultatele acestor investigaţii servesc ca:

– argumentare obiectivă a respectării regulilor şi normelor sanitare;

– argumentare a necesităţii de realizare al diferitor măsuri profilactice;

– un procedeu de evaluare a acţiunii diferitor factori;

– mod de folosire a datelor acumulate pentru diferite autorizări sanitare, etc.;

Metoda microbiologica de diagnostic permite de a determina calitatea,si proprietatile unor produse precum:apa,aerul,solul,produsele alimentare,de a caror stare depinde sanatatea omului.

Metoda microbiologica pentru aer permite a depista: stafilococi, streptococi α – şi β – hemolitici, numărul total de microorganisme şi fungi pe m3de aer ;

Metoda microbiologica a apei: prezenţa bacilului coli (titrul coli şi indexul coli).

Metoda microbiologica pentru sol: prezenţa microorganismelor patogene (bacili, ouă de helminţi), etc.

Prin metode microbiologice aplicate produselor alimentare sunt depistate: Listeria monocytogenes, Salmonella spp., Enterobacter sakazakii, Enterotoxine stafilococice, etc.

Pentru fiecare prelevat exista metode speciale de recotare,pastrare si transportare.Deasemenea fiecare grupa de bacteria care se depisteaza se realizeaza dupa metode de diagnostic si tehnici specific.

Rezultatele obtinute in urma investigatiiler de laborator sunt comparate cu indicii standart calculati in urma unor serii de cercetari stiintifice,inregistrati in tabele,si aprobati conform legii prin hotarirea guvernului

2

Analiza bacteriologica a aerului

Inspectia microbiologica a aerului prevede determinarea:

-continutul de microbi intr-un m3de aer;

-continutul stafilococului auriu in 1m3 de aer;

Recoltarea,conservarea si transportarea probelor de aer

Analiza bacteriologică a aerului permite o apreciere igienică şi epidemiologică a mediului aerian, pe baza căreia putem stabili un complex de măsuri pentru profilaxia infecţiilor aerogene, a căror pondere în patologia infecţioasă este considerabilă.Pentru investigaţiile bacteriologice ale aerului sunt folosite 2 metode: metoda de sedimentare şi metoda de aspiraţie.La alegerea metodei de recoltare a germenilor din aer trebuie să se ţină cont de trei considerente:

– metoda să fie eficientă în recoltarea particulelor între 1 şi 10 μm;

– să permită evaluarea numărului de germeni la 1m3de aer;

– să permită identificarea anumitor germeni sau grupe de germeni.

Pentru analiza microbiologică a aerului din încăperi închise se prelevă probe la fiecare 20m2 de suprafaţă, din 5 puncte (pentru metoda de sedimentare) şi din 1 punct (pentru metoda de aspiraţie)situate la 0,5 m de la pereţi şi la nivelul respiraţiei. Recoltarea se face ziua în perioada activităţii intensive a omului şi după curăţenia umedă şi ventilarea încăperii.

Metoda de recoltare prin aspiraţie

Cea mai precisă metodă de apreciere a componenţei bacteriologice a aerului este metoda de aspiraţie. Principiul metodei constă pe sedimentarea forţată a microorganismelor din aerul atmosferic pe suprafaţa mediului nutritiv solid prin utilizarea unui sistem de aspiraţie (aparatul Krotov, aparatul). Viteza de aspiraţie a aerului constituie 25 l/min. Notând debitul cu care a funcţionat aparatul în momentul recoltării, precum şi timpul efectuat însămânţării plăcii, se poate calcula prin numărarea coloniilor crescute pe placă după incubare 24-48 ore la 37 ºC, numărul de microorganisme/m³. Se aplică la temperaturi pozitive ale aerului atmosferic. La recoltarea probelor se aspiră 250-1000 l/m³ de aer, în dependenţă de gradul presupus de contaminare şi mediul nutritiv utilizat.

Formula de calcul este următoarea:

n x 1000

3

--------------= numărul de microorganisme/m³,

V

unde:

n = număr de colonii dezvoltate pe placă,

V = volum de aer aspirat.

Rezultatul se exprimă în UFC/ m

Metoda de recoltare prin sedimentaţie

Metoda constă în deschiderea şi expunerea cutiilor Petri cu un mediu solid timp de câteva minute până la o oră. Pentru a se putea calcula numărul de germeni la un anumit volum de aer, se recomandă expunerea timp de 5 minute sau expuneri de tip multiplu de 5 minute (10, 15, 20 etc. până la 1oră). După expunere, cutiile se închid şi se incubează la temperatura şi timpul respectiv în funcţie de scopul urmărit. Se numără apoi coloniile pornind de la premiza că fiecare colonie s-a dezvoltat dintrun microorganism.Timpul de expunere trebuie apreciat în funcţie de gradul de încărcare a aerului. Trebuie evitată o încărcare prea mare cu colonii a suprafeţei mediului de cultură, deoarece numărătoarea devine dificilă şi există posibilitatea, că anumite bacterii prin aglomerare să inhibe dezvoltarea altora.

Pentru exprimare pe unitate de volum de aer se poate folosi formula de calcul Omeliansky, care este bazată pe observaţia, că în timp de 5 minute se depun pe o suprafaţă de 100 cm3germenii din 10 litri de aer:

n x 10000

Număr germeni/m³ = ---------------,

T

S x -----

5

unde:

n – numărul de colonii dezvoltate pe suprafaţa mediului de cultură;

S – suprafaţa cutiei;

T – timpul de expunere în minute;

Pentru Stafilococul Aureus in cutiile Petri se pune geloza salina cu galbenus de ou.Se termostateaza pentru 24 ore la temperatura de 37 °C,apoi timp de 24 ore se lasa la temperatura camerei,la lumina.In prezenta bacteriilor de acest tip,coloniile vor aparea rotunde,unsuroase,stralucitoare,pigmentate.

[Instructie pentru controlul bacteriologic al complexului sanitaro-igienic al aerului,din 1978,O.Şinţo]

4

Aprecierea calitatii aerului conform indicatorilor microbiologici

Nivelul admisibil de poluare bacteriana a aerului in incapari in functie de destinatie si gradul de curatenie.

microorganismelor pathogen

Indici microbiologici

Denumirea incaperii

Gradul de curatenie

Nr.total de germeni in 1m3 de aer

Nr. St.Aureus in 1m3 de aer

Nr.de fungi si micelii in 1m3 de aer

Sali de operatii,de nasteri,boxe aseptice pentru pacientii

Foarte

<200

<500

Nu trebui

Nu trebuie sa fie

5

hematologici,saloanele pentru copii nascuti premature,sala de sterilizare,baxele laboratorului microbiologic.

curate(A)

e sa fie

Salile de procedure ,de pansamente,saloane si Salidereanimare,incaperile laboratoarelor clinoce si bacteriologice

Curate(B)

<500

<750

Nu trebuie sa fie

Nu trebuie sa fie

Saloanele de chirurgie,si coridoarele de linga sectiile de chirurgie,boxele si saloanele sectiilor de boli infectioase,depozitele

Facultative curate(V)

<750

<1000

Nu trebuie sa fie

Nu trebuie sa fie

Incaperil M N N Nu se 6

e si coridoarele blocului administrative,WC,scarile blocului curative profilactic

urdare(P)

u se normeaza

u se normeaza

normeaza

[Anexa Nr.5 la Regulamentul sanitar privind conditiile de igiena pentru institutiile medico-sanitare,conform:Hotarirea Guvernului Nr.633 din 23.07.2010, Monitorul Oficial din 30.07.2010 131-134]

7

Analiza bacteriologica a apei

Recoltarea,conservarea si transportarea probelor de apa

Recoltarea,pastrarea si transportarea probelor de apa din sursele alimentare decentralizate cu apa se efectueaza in conformitate cu STAS 4979-49”Apa pentru alimentare potabila ,menajera,si industriala.” Modul de recoltare a apei din surse centralizate. Apa se recoltează după ce robinetul a fost curăţit cu un tampon curat şi s-a lăsat să curgă 10 -15 minute apa stagnată din robinet.

Prelevarea apei din bazinele de înot. Din bazinele de înot se recoltează o probă unică, unde curentul este mai puternic, sau 3 probe (în cazul studiilor mai amănunţite), cum ar fi: o probă la centru şi 2 probe în apropierea malurilor. În fiecare punct a bazinului de înot se recoltează câte 1 litru de apă din stratul superior al apei.

Din rezervoarele cu apă se vor recolta probe de apă de la punctul de ieşire din rezervor Probele de apa din fintini pentru analiza bacteriologica trebuie de recoltat cu batometrul,care inainte de a fi scufundat in apa se flambeaza.In lipsa batometrului se admite de recoltat apa cu galeata publica,preliminar gura galetii se flambeaza.Primele doua galeti se varsa,iar din a treia se recolta apa in flacoane sterile de 0,5 l.Plicul de hirtie sau capisonul de la flacon se scoate impreuna cu dopul nemijlocit inainte de recoltarea probei,evitind atingerea dopului cu miinile.Se toarna 350 ml de apa in flacon,astfel ca la transportare sa nu se umecteze dopul.Flacoanele umplute se inchid cu dopuri rodate de cauciuc,guma de pluta si cu capison sterile de hirtie care se leaga cu ata de sfoara.Probele recoltate trebuie sa fie insotite de procesul verbal respectiv forma nr.205 U,in care este prezentata informatia ce cuprinde ora ,data ,sursa de apa,scopul investigatiei.Probele trebuie sa fie cercetate nu mai tirziu de doua ore dupa recoltare.In cazul in care este imposibil de indeplinit aceste conditii,se admite efectuarea analizei nu mai tirziu decit peste 6 ore de la recoltarea probei,pastrind in acest rastimp proba la temperatura de 1-5 *C.Flacoanele cu probe trebuie sa fie impachetate in lazi izoterme.Temperatura indicata trebuie mentinuta folosind pungi din cauciuc sau masa plastica,umplute vara cu gheata.

[“Regulamentul igienic si cerinte privind calitatea apei potabile la aprovizionarea decentralizata.Protectia surselor amenajarea si mentinerea fintinilor,cismelelor”,aprobat de medicul-sef sanitar de Stat al R.Moldova,M. Magdei,23 februarie 1996 Nr.06.6.3.18-96;

SM ISO 5667-5:2010 Calitatea apei. Prelevare. Partea 5. Ghid de prelevarea apei potabile şi apei utilizate în industria alimentară. SM ISO 5667-11:2010 Calitatea apei. Prelevare. Partea 11. Ghid general pentru prelevarea apelor subterane. ]

8

Pregatirea pentru analiza

Probele care sunt aduse in laborator se trec in “Registrul de inregistrare a probelor si eliberarea rezultatelor investigatiilor”.In acesta se trece numarul de laborator,data,ora recoltarii probei,ora intrarii in laborator,denumirea probei,cantitatea,volumul,locul recoltarii probei,conditiile speciale de recoltare,scopul investigatiei,stabilizatori,conservanti folositi la recoltarea probei,data/ora la inceputul investigatiei,ora la sfirsitul investigatiei,ora de lichidare a probei.

Determinare numarului total de microorganisme

Determinarea numarului total de microorganisme in apa se realizeaza prin numarea coloniilor ce au aparut pe mediul de cultura cu agar.Initial,apa de investigat se toarna in pilnia din Pompa de filtrare a apei SARTORIUS.Apa este filtrata prin membrane filtrante sterile din celuloza,cu pori 0,45micro.m.Dupa ce toata apa a fost absorbita in colector,cu penceta sterila,scoatem filtrul si-l aplicam pe cutia Petri cu mediul Endo,se pune in termostat si se incubeaza la temperature de 37*C,pentru 18-24ore.Daca apar colonii albastre-verzui,rosii intunecate,cu luciu metalic,roze transparente,din aceste colonii se fac frotiuri colorate dupa Gram si se studiaza la microscop.Daca se vor gasi bacteria G-,polimorfe,se va efectua testul oxidazei.Daca toate coloniile vor fi oxidazo +,rezultatul va fi negative.Abesnta oxidazei la coloniile rosii-intunecate cu luciu metalic confirma prezenta bacteriilor din grupa intestinala.Daca se vor inregistra colonii roze ,transparente,oxidazo-,inseamna ca sunt bacterii din grupa intestinala.Cite 2-3 colonii de fiecare tip se vor recultiva pe mediul cu glucoza.Dupa 4-5 orede incubare la temperature de 37*C se va observa daca este present acid si gaz rezultatul este+.Daca se va depista numai acid,se va pune eprubeta in thermostat pentru 24 ore,daca dupa termostatare gazul lipseste ,rezultatul este negativ.Apa potabila de baut corespunde cerintelor ГОСТ 2874-73.,daca indicele Coli nu depaseste3.

Rezultatul se determina prin sumarea coloniilor de pe cele trei filter si impartit la 3.Indicele resultant se inregistreaza in jurnal si in protocolul analizei.

[Standartul de stat “Вода Питьевая”;SM ISO 5667-5:2010 ”Analiza microbiologica a probelor de apa.” Методические указания № 1446-76 по санитарно-микробиологическому исследованию воды. ]

Depistarea microorganismelor patogene Sursa cea mai importanta de poluare bacteriana a apei o constituie reziduu-rile, excrementele umane si animale, care pot contine germeni patogeni, de aceea in analiza apei se urmareste detectarea poluarii fecale-folosind indicatorii

9

coliformii.Metoda pentru determinarea bacteriilor coliforme include teste prezumtive, de confirmare, bazate in primul rand pe capacitatea bacteriilor de a fermenta lactoza cu producere de acid lactic, CO2, H2, in timp de 48 ore la 35C. Testul prezumtiv consta in inocularea probei in mediu nutritiv cu lactoza (BCLP -bulion de carne cu lactoza), mediu de imbogatire favorabil inmultirii atat a bacteriilor coliforme cat si a altor bacterii care folosesc lactoza ca sursa de carbon.  Testul de confirmare, consta in inocularea culturilor din eprubetele pozitive ale testului prezumtiv pe medii selective (BBLVP- bulion bila cu lactoza verde de briliant) care inhiba dezvoltarea bacteriilor insotitoare si asigura inmultirea bacteriilor coliforme.

[http://www.referat.ro/laboratoare/Analiza_microbiologica_a_apei_c400a.html

Trimis la data:2010-06-18Materia:Biologie Autor:Adriana Nicusor]

Din grupul coliform, cel mai frecvent este intalnit genul Escherichia cu specia Escherichia coli, care indica o contaminare fecala recenta. [ISO9308-1] Enterococii intestinali sunt G+,catalazo-,se prezinta ca colonii rugoase,pigmentate,de culoare roz-rosu-maro,sunt insamintate pe mediul cu lactoza,manifestind activitate lactoz pozitiva.[ISO 7899-2]

Prin investigatiile de laborator sunt depistate prezenta Pseudomonas aeruginosa-bacterie G-,nesporulate,oxidazo,catalazo+,se cultiva pe mediu cu gelatina peptonata,glicerol,caseina si agar,da testul nitrat reductaza+,lichefiaza gelatina,hidrolizeaza caseina.Toate coloniile albastre-verzui confirma prezenta acestor bacterii. [EN ISO 12780]

Nivelurile nesatisfacatoare a stafilococilor coagulazo-pozitiv indică faptul că folosirea excesiva a timpului/temperaturaturii pentru un aliment poate să fi aparut în urma manipulării improprii în timpul pregătirii alimentelor. Un test pentru enterotoxine, SET, poate fi corespunzator dacă nivelul stafilococilor coagulazo-pozitivi depăşeste 103 cfu/g.; Este posibil ca organisme viabile să nu mai fie prezente într-un numar semnificaiv în alimente, în acest caz suspectam practici necorespunzatoare de manipulare a alimentelor. Nivelurile ≥ 104

cfu sunt considerate riscuri potenţiale deoarece consumul alimentelor cu acest nivel de contaminare poate conduce la toxiinfecţii alimentare.

10

Aprecierea calitatii apei conform indicatorilor microbiologici Tabelul 1 A

Parametrii microbiologici pentru apa potabila:

Parametrul Valoarea admisa(nr./100ml)

Metoda de analiza

E.Coli 0 ISO 9308-1

Enterococi(Streptococi fecali)

0 STAS 3001/91

ISO 7899-2

Bacterii coliforme 0 IAO 9308-1

[Ttabelul 1A,anexa 7 [7]“ Recomandari metodice privind aplicarea metodelor instrumentale si de laborator la efectuarea supravegherii de stat a sanatatii publice in domeniul sanatatii copiilor si tinerilor”Chisinau-2012]

Tabelul 1B

Parametrii microbiologici pentru apa potabila imbuteliata in sticle /alte recipiente.

Parametrul

Valoarea admisa

Metoda de analiza

E.Coli 0/250ml ISO9308-1

Enterococi(Streptococi fecali)

0/250ml

STAS3001/1991

ISO 7899-2

Pseudomona Aeruginosa

0/250ml STAS 3001/1991

Pr EN ISO 12780

Nr.de colonii la 22*C

100/1ml STAS 3001/91

Pr EN ISO 6222

Nr.de colonii la 37*C

20/ 1ml STAS

11

3001/91

Pr EN ISO 6222

[Ttabelul 1B,anexa 7 [7]“ Recomandari metodice privind aplicarea metodelor instrumentale si de laborator la efectuarea supravegherii de stat a sanatatii publice in domeniul sanatatii copiilor si tinerilor”Chisinau-2012

Analiza bacteriologica a solului

Obiecte de control. Amplasarea punctelor de recoltare

Se consideră zone cu risc crescut în care omul poate realiza un contact direct sau indirect, în anumite împrejurări: terenurile de joacă pentru copii, plaje, zone destinate turismului şi agrementului, campinguri, terenuri de sport, terenuri din apropierea surselor de apă potabilă, etc.Pentru Prelevarea probelor se va efectua în conformitate cu “Методические указания № 1446-76 по санитарно-микробиологическому исследованию почвы.”

Prelevarea, transportarea şi păstrarea probelor

Recoltarea solului pentru analiză microbiologică nu se face în timpul sau imediat

după precipitaţii. Recoltarea solului se efectuează în borcane din sticlă cu dop

şlefuit sau pungi de polietilenă neutră cu ajutorul unor linguri sau spatule metalice pentru prelevarea solului. Din profunzimea solului se recoltează probe cu ajutorul unor dispozitive speciale. Materialul utilizat în vederea recoltării se sterilizează în prealabil, iar manipularea în timpul recoltării trebuie să excludă contaminarea probei sau a persoanei care efectuează recoltarea. Pentru caracteristica sanitară a solului este necesară prelevarea unei probe medii care să fie reprezentativă pentru o suprafaţă de aproximativ 100 m2. Recoltarea se face fie de la suprafaţă (0-5 cm), fie din profunzime (20-25 cm), considerând că acesta este stratul biologic activ al solului, în care densitatea microorganismelor de provenienţă umană şi animală este maximă. Probele de sol sunt colectate din 5 puncte amplasate pe diagonala sectorului sau conform metodei „plicului” (4 puncte în părţile unghiulare iar celălalt în centru). Terenul se curăţă prin îndepărtarea resturilor mari de pe sol cu o mătură. Suprafaţa se împarte în 5 - 10 parcele egale şi se recoltează probe de sol de pe fiecare arie desemnată.Proba sumară se compune din prelevatele parţiale ale unei suprafeţe de cercetare. Pentru investigarea bacteriologica de pe fiecare parcelă se obţine o probă sumară (200 g) de sol, care include 10 probe parţiale a câte 20 g fiecare, recoltate de la suprafaţă sau la adâncimea de 20-30cm. Probele de sol pentru analiza bacteriologică sunt

12

transportate în laborator în lăzi izoterme în timpul cel mai scurt. În cazul în care nu este posibilă efectuarea imediată a analizelor de laborator, probele sunt păstrate în frigider la temperaturile de +4ºC. Timpul maxim de păstrare până în momentul însămânţării nu va depăşi 24 ore. Proba va fi însoţită de o fişă de recoltare care va cuprinde: data, ora, locul recoltării, folosinţa terenului, precum şi orice alte elemente.

[ ГОСТ 17.4.4.02-84 Охрана природы. Почва. Методы отбора и подготовки проб почвы для химического, бактериологического и гельминтологического анализа.]

Indicatorii sanitari de poluare microbiologică

Indicatorii sanitari de poluare microbiologică folosiţi în prezent pentru depistarea gradului de poluare a solului pot fi împărţiţi în indicatori direcţi şi indirecţi. Indicatorii direcţi ai poluării biologice a solului sunt reprezentaţi de germenii patogeni care prezintă pericol nemijlocit de îmbolnăvire. Indicatorii indirecţi ai poluării biologice a solului sunt reprezentaţi de o serie de germeni prezenţa cărora arată gradul de poluare şi riscul pentru sănătate.

Indicatorii indirecţi de bază

Numărul de germeni coliformi arată poluarea solului cu conţinutul intestinal şi posibilitatea prezenţei germenilor patogeni, mai ales din grupa de contaminare om-sol-om. Prezenţa enterococilor (enterococilor fecali) – indicatori ai poluării fecale a solului, acest indicator are avantajul diferenţierii poluării umane (ciclul om-sol-om) de poluare animală (ciclul animal-sol-om). Ca indicatori sanitari ai poluării fecale mai pot fi germenii sulfito-reducători. Prezenţa acestor germeni pot avea şi valoare directă, deoarece alături de alţi germeni din clasa Clostridium poate produce gangrena gazoasă.

Tabelul 2. Cerinţe normative privind nivelul inofensivităţii sanitare a solului după parametrii microbiologici.

Gradul de pericol

Gradul de poluare Indicii inofensivităţii epidemoilogice UFC/g

coliformi,

C.Perfing

bacterii p

m/o termof

m/o nitrif

NTG

13

enterococi

ens

atogene

ile

icat

inofensiv

curat

1-10

sub 10

0

1x102

-1x103

sub 10

sub 1x104

relativ inofensiv

slab poluat

10 – 1x102

10- 1x102

0

-

-

1x104 1x105

periculos

poluat

1x102

-1x103

1x102

-1x104

0

1x103

-1x105

10- 1x103

1x105

-1x106

14

foarte periculos

foarte poluat

peste 1x103

peste 1x104

0

1x105

-1x106

peste 1x103

peste 1x106

[Tabelul 2,Anexa 8[34] Parametrii microbilogici ai solului “Recomandari metodice privind aplicarea metodelor instrumentale si de laborator la efectuarea supravegherii de stat a sanatatii publice in domeniul sanatatii copiilor si tinerilor”Chisinau-2012]

Analiza bacteriologica a produselor alimentare

Una din normele obligatorii privind calitatea produselor alimentare şi securitatea acestora pentru sănătatea omului şi stabilitatea în procesul de depozitare şi de desfacere,este controlul microbiologic. O importanţa deosebită pentru consumator are securitatea microbiologică a produselor alimentare, ale căror securitate este o sarcina de baza a controlului microbiologic la întreprinderi, producătoare a produselor de carne-, carne de pasăre şi produse din ouă.

Controlul microbiologic se efectuează atât asupra procesului de producţie, cât asupra calităţii producţiei finite, precum şi asupra stării sanitare a încăperilor de producţie, asupra utilajelor, inventarului mic şi asupra igienei personale a lucrătorilor.

Cerinţe igienice privind recoltarea probelor de produse alimentareRecoltarea probelor de alimente pentru analize se face in onformitate cu standartele care prevad acest lucru pentru produsele alimentare,”Indicatiile metodice privind controlul sanitaro-microbiologic in intreprinderile de alimentatie publica si comert cu produse alimentare”nr.2657-82,indicatiile metodice “Normativele de efectuare a principalelor investigatii sanitaro-microbiologice a obiectelor mediului ambient”nr.2671-83 Probele de alimente se recolteaza respectind conditiile de aseptica,si completindu-se formularul medico-sanitar in care se inregistreaza nr de investigatie,denumirea si numarul de mostre,ambalajul,marcarea,locul,data si

15

timpul recoltarii,denumirea,scopul investigatiei,denumirea laboratorului unde este trimis materialul.Pentru recoltarea probelor de produse se folosesc vase sterile cu volum de 0,25-0,5 l acoperite cu 2 straturi de hârtie, legate cu o sfoară, cuţite sterile, pensete, linguri învelite în hârtie. Este important, ca laboratorul să primească probele, care sunt cu adevărat reprezentative pentru produs şi care nu au suferit deteriorări sau modificări în timpul transportului sau depozitării. În cazul recoltării produselor alimentare (bucatelor gata) de pe masă pentru investigaţiile sanitaro-bacteriologice se recoltează toată porţia (bucatele reci, bucatele de felurile doi, trei ş.a.).

Transportarea probelor în laborator

La transportarea probelor în laborator este necesar de a asigura depozitarea lor în condiţii în care să prevină orice modificare a numărului de microorganisme prezente în ele. Este preferabil să se ia toate măsurile pentru ca transportul să fie cât mai rapid. Transportul probelor este necesar de a fi efectuat de un autotransport special în lăzi compartimentate cu agenţi frigorifici sau în genţi frigorifice, care sînt supuse prelucrării înainte de fiecare recoltare a probelor. O atenţie specială trebuie acordată respectării regimului de temperatură prevăzut pentru transportarea produselor alimentare enumerate mai jos: – produsele neperisabile – temperatura mediului înconjurător; – produsele perisabile, inclusiv proaspete şi refrigerate – între 0 şi + 40°C; – produsele congelate sau puternic congelate – sub minus 180°C; – produsele pasteurizate şi similare - între 0 şi + 40°C; – mostrele produselor neperisabile alterate - între 0 şi + 40°C;.

AVERTIZARE: produsele alimentare perisabile (de exemplu: subprodusele, peştele proaspăt) trebuie păstrate la temperaturi între 0 şi +20°C.În timpul transportării nu se permite congelarea probelor recoltate, în deosebi, în anotimpul de iarnă. Produsele alimentare alterate se transportă în ambalaje închise, pentru a fi protejate împotriva unei posibile scurgeri de conţinut.

Obiecte de control. Periodicitatea

Analiza microbiologică a produselor alimentare are unele particularităţi legate de consistenţa alimentului, caracterul prelucrării şi conservării, durata permisă de păstrare. În produsele lichide condiţiile de multiplicare şi răspândire a microbilor în tot produsul sunt mai favorabile. În produsele solide răspândirea microorganismelor este localizată cu o concentraţie mai mare a lor la suprafaţă. Dezvoltarea florei microbiene în produs depinde de PH, concentraţia de NaCl, zahar, conservanţi.

Se examinează:

16

– gustările reci: salate, vinegrete, carne rece, peşte fiert, prăjit, copt, tartine cu salam, mezeluri, pateuri, etc.; – alimentele servite la felul I: borş, supe, ciorbe; – alimente servite la felul II: preparate din carne tocată, din carne tăiată mărunt, din peşte, diverse garnituri, sosuri; – alimentele servite la felul III: compoturi, creme gelatinoase, băuturi; – produse acidolactice: brânză, smântână, chefir, iaurt, etc. În cazul recoltării produselor alimentare (bucatelor gata) de pe masă pentru investigaţiile sanitaro-bacteriologice se recoltează toată porţia (bucatele reci: vinegretele şi salatele din fructe şi legume fierte; bucatele de felul doi: produse tocate, produse din carne tăiată mărunt – gulaş, tocană ş.a.; garnituri; felurile trei – compoturi, băuturi ş.a.).

[www.cnsp.md/down/info1335692044ro.pdf Recomandari metodice „Privind aplicarea metodelor instrumentale şi de laborator la efectuarea supravegherii de stat a sănătăţii publice în domeniul sănătăţii copiilor şi tinerilor” aprobate la 25 aprilie 2012]

Indicatori microbiologici pentru aprecierea calităţii produselor alimentare Indicatorii microbiologici vor corespunde prevederilor stipulate în Regulile privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin HG nr. 221 din 16.03.2009 [21] şi alte documente normative de reglamentare la produs sau la grupul de produs.

În normarea microbiologică a alimentelor, prevăzută în documentele oficiale (reguli, reglementări tehnice, standarde, standarde de firmă, etc.), prima şi cea mai importantă condiţie este lipsa germenilor patogeni din alimente (Listeria monocytogenes, Salmonella spp) şi a unor microorganisme condiţionat patogene (Enterobacter sakazakii, Enterotoxine stafilococice). Pentru caracteristica microbiologică a alimentelor s-a acceptat utilizarea unor germeni indicatori, care sunt martori al unor condiţii de igienă începând cu etapa de preparare, regimul de păstrare şi transportare a produselor (Escherichia coli, Bacillus cereus, Staphylococcus aureus, familia Enterobacteriaceae şi un număr de colonii aerobe). Pentru evaluarea calităţii diferitor tipuri de produse alimentare este necesar a selecta indicatorii microbiologici respectivi. Principii de selectare a indicatorilor microbiologici sunt următoarele: – rolul epidemiologic al unui produs anumit în clarificarea cauzelor apariţiei toxiinfecţiilor alimente la om;

– regimul tehnologic de preparare a alimentelor, condiţiile recomandate pentru depozitarea, precum şi metode de preparare pentru consum; – receptivitatea la infecţii alimentare a consumatorului, pentru care acest produs este destinat.

17

Prezenta microorganismelor mezofile (in afara de celea care se folosesc pentru fermentare)in numar de 106 si mai mult la 1g (cm3),face ca alimentul corespunzator sa fie potential periculos chear daca lipsesc devieri ale proprietatilor organoleptice.

Conform “Cerintelor medico-biologice si normele sanitare ale calitatii materiei prime alimentare si produselor alimentare “nr.5061-89 criteriile microbiologice ale calitatii produselor alimentare include 4 grupe. In prima grupa intra indicatorii sanitari microbiologici:numarul total de unitati formatoare de colonii,germeni mezofili aerobi si facultativ anaerobi,bacteriile coliforme totale in special E.Coli.Grupa a doua include microorganismele conditionat patogene :Stafilococus aureus,Bac.cereus,Cl.sulfitoreducatoare,Cl.perfingens,genul proteus,Vibrio–Parahemoliticus.Altreileagrup:Salmonella,Grupul patru:levuri,ciuperci microscopice.

Grupul germenilor coliformi include microbe nesporulati,G-,aerobi si facultativ anaerobi,di genurile Escherichia,Citrobacter,Enterobacter,Klebsiella,-reprezentanti ai familiei Enterobacteriaceea.Metodele de determinare a grupului dat se bazeaza pe capacitatea lor de a fermenta lactoza la temperature de 36+/-1oC cu producerea de acid si gaze timp de 24 ore.E.Coli poseda aceste calitati si la temperature de 44+/- 0,5oC,mai formind inca si indol.Depistarea in alimente a E.Coli este o dovada directa a poluarii cu fecale proaspete.

Genul Stafilococus(aureus,epidermis,saprophyticus) sunt bacteria facultative anaerobe,se dezvolta in alimentele bogate in glucide,si protein.Pericolul pentru sanatate il prezinta enterotoxinele termo-stabile.Doza suficienta pentru determinarea toxicoinfectiei alimentare este atunci cind contaminarea produsului cu stafilococi coagulazo+ ajunge la gradul de 105-107/g sau cm3.Zaharul opreste dezvoltarea lor numai incepind cu concentartia de 60% in faza lichida.

Bac.cereus bacil sporulat aerob G+.Poate produce intoxicatie alimentara cind atinge 106-107 intr-un g.Multiplicarea intensive a microbului are loc in intervalul ph-7-9,5.Este destul de rezistent la actiunea zaharului,clorurii de sodium,aceasta din urma stopind activitatea lor in concentartie de 10-15 %.

Salmonella.Conform” Cerintelor medico-biologice si normelor sanitare ale calitatii materiei prime alimentare si produselor alimentare”nr.5061-89 salmonelele trebuie sa lipseasca in 25g(cm3) de alimente.Salmonellele sunt bacteria facultative-anaerobe,G-,temperature optima de dezvoltare 37oC,iar ph

18

slab alcalin (7,2-7,4).[Regulile privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin HG nr.221 din 16.03.2009 ,Igiena alimentatiei,Chisinau 2001,autori:Alexei Chirlici,Uliana Jalba ]

EVALUAREA REZULTATELOR DE LABORATOR ŞI COMPLETAREA FORMULARELOR DE EVIDENŢĂ Probele prelevate pentru investigaţiile bacteriologice vor fi însoţite de formularul F-205/e „Trimitere la investigaţie sanitaro-microbiologică”, perfectat de către asistentul medicului igienist sau medic într-un singur exemplar. Ulterior laboratorul sanitaro-bacteriologic va elibera rezultatele perfectând formularul F-205/e „Rezultatul investigaţiei sanitaro-microbiologice” într-un singur exemplar. În cazul efectuării investigaţiilor de laborator sanitaro-microbiologice prin contract se va perfecta formularul F- F-343/e „Raport al încercărilor de laborator” într-un singur exemplar.

Bibliografie

1.[Instructie pentru controlul bacteriologic al complexului sanitaro-igienic al aerului,din 1978,O.Şinţo]

2.[Anexa Nr.5 la Regulamentul sanitar privind conditiile de igiena pentru institutiile medico-sanitare,conform:Hotarirea Guvernului Nr.633 din 23.07.2010, Monitorul Oficial din 30.07.2010 131-134]

3.[“Regulamentul igienic si cerinte privind calitatea apei potabile la aprovizionarea decentralizata.Protectia surselor amenajarea si mentinerea fintinilor,cismelelor”,aprobat de medicul-sef sanitar de Stat al R.Moldova,M. Magdei,23 februarie 1996 Nr.06.6.3.18-96;

SM ISO 5667-5:2010 Calitatea apei. Prelevare. Partea 5. Ghid de prelevarea apei potabile şi apei utilizate în industria alimentară. SM ISO 5667-11:2010 Calitatea apei. Prelevare. Partea 11. Ghid general pentru prelevarea apelor subterane. ]4. [Standartul de stat “Вода Питьевая”;SM ISO 5667-5:2010 ”Analiza microbiologica a probelor de apa.” Методические указания № 1446-76 по санитарно-микробиологическому исследованию воды. ]

5. [http :// www . referat . ro / laboratoare / Analiza _ microbiologica _ a _ apei _ c 400 a . html

Trimis la data:2010-06-18Materia:Biologie Autor:Adriana Nicusor]

6 .[Ttabelul 1A,anexa 7 [7]“ Recomandari metodice privind aplicarea metodelor instrumentale si de laborator la efectuarea supravegherii de stat a sanatatii publice in domeniul sanatatii copiilor si tinerilor”Chisinau-2012]7 . [Ttabelul 1B,anexa 7 [7]“ Recomandari metodice privind aplicarea metodelor instrumentale si de laborator la efectuarea supravegherii de stat a sanatatii publice in domeniul sanatatii copiilor si tinerilor”Chisinau-2012]

19

8.[ ГОСТ 17.4.4.02-84 Охрана природы. Почва. Методы отбора и подготовки проб почвы для химического, бактериологического и гельминтологического анализа.] 9.[Tabelul 2,Anexa 8[34] Parametrii microbilogici ai solului “Recomandari metodice privind aplicarea metodelor instrumentale si de laborator la efectuarea supravegherii de stat a sanatatii publice in domeniul sanatatii copiilor si tinerilor”Chisinau-2012]

10.[www.cnsp.md/down/info1335692044ro.pdf Recomandari metodice „Privind aplicarea metodelor instrumentale şi de laborator la efectuarea supravegherii de stat a sănătăţii publice în domeniul sănătăţii copiilor şi tinerilor” aprobate la 25 aprilie 2012]11[Regulile privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin HG nr.221 din 16.03.2009 ,Igiena alimentatiei,Chisinau 2001,autori:Alexei Chirlici,Uliana Jalba ]Interpretarea rezultatelor obtinute se vor realize conform “Cerinte medico-biologice si norme sanitare ale calitatii materiei prime alimentare si produselor alimentare”nr.5061-89 (Anexa 2)

20