Anal II, No. 47 8 Decembrie 1929

REÂLITa T ÎI&OusDn°cDQ<E

Concursul nostru de frumuseţe,¡Realitatea Ilustrată“ în anul trecut, pentru pri­

ma dată, a instituit un concurs de frumuseţe.Cu mai multă experienţă şi dupăce revista noa­

stră a căpătat o importantă mai mare, tot noi am fost cei dintâi cari, in anul acesta, încă dela începu­tul lunii trecute, am anunfat instituirea unui nou concurs, spre a alege de această dată, pe cea mai frumoasă fem ee din România,

Ca să asigurăm deplina reuşită a concursului, nu ne-am pripit, (fi arn fixat în amănunţimi, toate con- difiunile.

in primul rând, am instituit un .juriu, care este compus din personalităţi de seamă, din lumea cultu­rală şi artistică. Fac parte din acest juriu, până as­tăzi, următorii.•

Preşed in te: d. Prof. Tziaara Samurcaş.Membrii.’ d. U v iu Rebreanu, preşedintele soc.

scriitorilor şi directorul general al teatrelor; d. Al. Mavrodi, preşedintele Sindicatului Ziariştilor; d-na Alexandrina Cantacumino; d. 1. Steriade. d frec 'orul muzeului „ K a l i n d e r u Z>. Cufescu Storle, sculptor; d. W Ratzaria, fost ministru: Secretar: A ie. Constan­tin, directorul revistei noastre.I *

Acest ju riu se va întruni în cursul săptămânii şi va fixa condiţiile de participare, care vor apărea în aceeaşi «i în jjD im îreafa“ precum si în numărul■Tmnnm i nf 11 nMMnmnn i m m n n m n?n |C<1 ^ i?n ffn fi 1111111111.......num

Buletinul săptămânalL

a începutul acestei săptămâni starea suveranului Angliei se a- gravase iarăş. Câleva zile boala ur­

ma un curs liniştitor. Buletinele me­dicale erau redactate în termeni cari dădeau dreptul la sptranle.

Buletinul de Luni a stârnit însă îngrijorare: s’a constatat la bolnav slăbirea torţei in.tnei. H /¡ele Angliei, robust până în momentul câdcrei la pat e. fireşti, anemiat acum.

Impresionante dovezi de iub're au continuat a fi depuse la paiul mo­narhului. Miile de oameni din toate straturile sociale stau zi şi noapte in jurul palatului regal.

a apitala are na primar nou. Se cuvine să i se spună: — in- trun ceas bun, şi Ui treabă, d-le

primar.Oralul acesta pe care veţi începe

s.'S gospodăriţi .sui( ră de metehne multe si vechi, li strâmb şi murdar. E urît. Pur.n;ii de până acum, pri­marii cari şi-au luat nobila sarcină de-a se îngriji de el. s’au ocupat do or.ee vr^ii. numai de bele.eie o- raşului, — nu.

Bucureştii se bucură de câteva e-

diiiciicidcnla

O

EVACUAREA RHENANIEtEX KAIZKHUL. — ,Ura, bâtrăna

ttiea Germanie ! Lumea a râimie tot atât de dobitoacă, şi vom putea cânta iar „Die Wachf nm Rhein\

(„Mucha“, Varşovia)

prezintă vestigii deţpipunătoare, de un centru oc- J. Beatul prezir

Stambul.S’au făcut, evident, unele îmbună­

tăţiri. Toate la cenlru. Se spunea: programul de occidcntalizare a Ca­pitalei trebue să înceapă dela cen.ru spre periferie. Greşeală. Programul trebue realizat dela periferie spre caitru. Dornic e pr.m-. * deaperiferie spre c. Wu cu tămăduirea mctelmeior oraşului acestal

problemă a cărei rezoivire în­tră inir’o anumită măsură in

îndatoririle noului primar este şi a- ceea a circularei. lutr’un articol pu­ii ¡ieal în această revistă s’a vorbit acum câteva săptămâni despre ce- latea sguniotuasă, cetatea unde ve- hieu.ele gonesc desmátate, ateulând la nervii şi la viata cetăţenilor.

E interes..nU, in legătură cu fl­eca .sta chestiune, propunerea iâcmă de un consilier: anuiue ca sumele strânse diu amenzile aplicate şofe­rilor peinru abateri dela regulament, să lie aiocate unui l'oiid care va slu,i la ridicarea unui monument In me­moria celor ce-au sucombat sub roti.

— Vrasăzică, d ta eşti fotogenică?!— Desigur' Altfel nu puteam fi

îngrijorare la cinematograf. {Le R.reJ

— Ia te uită! Gazeta vorbeşte des­pre mine'Anunţă c’au fost 15.743987 călători în tiamway în anul trecutl Eram şi eu printre ei.

(Euen Humor Madrid) j

SUPLIMENTUI. BEAtTTÄTM H.USTPATS

(Urmare) (3)

Apoi, văzu un ofiţer rus care umbla cu troica, pe-uu câmp plin de zăpadă şi-uu lup alerga să-l mă­nânce,- şi lupul acela nu era d.’cât eî, haiducul Miroslav, căruia portăreasa yiânăstirei îi zicea, salulându-1 până la pământ:

— Poltim! Poftim'. Boer Eremia!..Miroslav se trezi, că ci într’ad văr,

sora portăreasă mirase în odiie, cu o ceaşcă mare de lapte pe lavă şi-i zicea:

— Bună dimr’eaţa, Bjer Eremia’.. Poftim!.. Poftim?..

El mâncă pâinea şi bău laplele ca un adevărat lup flămând, ca lunul din vis, apoi. coborind la Maica Mi- Modora, ii zise:

<— Mă duc. mătuşă dra-ţă,.,•*— Cum? Aşa de rep;dj?...•— Aşa! surâse ci. Am stat prea

mult rândul asta...„Dar am să mai viu! Am să mai

viu!..Dădu bătrânei stariţe ob'şniuta

pungă cu galbeni apoi sărutându-i mâna, zise:

— Am să plec în mare taină, —■ să n’afle surorile!..

— Nu le zid bun rămas?' — Nu, că m’a prins un d->r de

ducă şi n’aşi mai vrea să pierd vre­mea cu ele!

— Bine boer dumneata!..— Rămâi cu bine, mătuşă Mino-

dora!— Umblă sănătos, nepoate dra^ălŞi Miroslav sări haiduceşte pe cal

şi porni glonţ!..Abia când se văzu pe potecă, prin­

tre stejarii pădurii, începu să se căiască-

— Oare de ce-am plecat aşa, dintr’cdată? De ce n’am spus râ-nas bun surorilor şi mai ales bunei Por­firina? Sau tni-era teamă s’o mai văd? Sau mi-era frică să mă uit în ochii ei duioşi, eu, tâlharul palat de sânge?

Se întreba el mult. haiducul Miros­lav, dar ştia prea b'nc că tocmai de aceia plecase: de frica privirilor blânde ale tinerei călugăriţe, d : frica remuşcărilor care creşteau în toate ungherele mână's lirei.

Altădată „boer Eremia” pleca vo­ios de-acolo, şuei'ând; acum eşise ca un osândit şi mergea în neştire.

Cine ştie... poate că de nu i-ar fi răsărit în vis moşneagul ¿cela, osândit să sc pocăiasoă trei veacuri ‘intr'o chilie cu păiajeni, haiducul Miroslav s’ar fi dus deadreptul la vre-o mănăstire de călugări şi arii îmbrăcat şi el ha:na s'haştrilor ca aţâţi alţi ucigaşi pocăiţi.

Dar grraza de singurătate. da a- ceiaş veşnică viaţă mohorâtă, îl fă­cea să se scuture...

— Tot mai bine pe drumul meu de pân'"acuma!.. Ce-o fi. o fi! Acolo, în singurătatea pădurilor, am să uit gi remuşcăriie şi ¡acrămile meie şi povestea sorei Porfirina şi am sa fim aeela» slrasnic Miroslav. care

înspăimânta pe poteraşi şi pe ca- ţaoni! *

...Dar haiducul se lăudase în za­dar, căci nu mai avea inima do altă dală...

E drept că a ajuns iar în pădu­rile lui dragi şi că văile au răsunat din nou dJ slava numelui său; dar veghile ¡ungi, la răscrucea drumu­rilor, nu mai aveau nici un farmec pentru eL.. Ochiul său nu mai era ager ca înainte, iar urechea nu mai prindea cu aceiaş î: d mânare sem­nele vestitoare de pradă — sau de poteră...

Şi par’că ar ii căutat el însuş să iasă în drumul arnăuţilor să se lase prins, să sfârşească odată cu viaţa asta fără rost...

Cele două nopţi petrecute la mă­năstire îl urmăreau încă; întâlnirea cu sora Porfirina îl schimbase cu totul: Era un om fără nici o voin­ţă acum, fără nici un rost în viaţă...

— De ce n’am mai rămas acolo? dacă aş mai fi stat. de-aş fi întâl­nit-o mai des, de i-aş fi vorbit mai mult, poate că rana întâiei ei iu­biri s’ar fi închis... poate că şi eu wii-aş fi uitat mireasa de altădată şi, cine ştie...

Dar glasul sorei Porfirina, răsuna încă în mintea lui şi răsunetul lui era aşa de dureros!...

— „Unul singur este tumin'şut dragostei, boer Eremia, şi altă po­iană nu mai este, de cât poiana morţii!...”

Ce bine era păstrată în su 'l’tul său amintirea tri t ’i feciorre!... Simţea că viaţa lui e ani rată acuma d'-a ei. cu toate că nu mai voia s’o vadă nicjp- dată!... O legătură tajn'că, tu’burătoare se făcuse între ei, din noaptea spove- dirii, din noaptea blândelor ei aiu­rări.»

Şi tot gândir.du-se la soarta lui, şi numai la a Iui, haiducul Miros­lav nu şi putea închipui că acolo, in mănăstirea din munţii Moldovei, sora Porfirina se stingea zi cu zi, noapte cu noapte... Abia acum bă- gară maicile de’ seamă, cn sora aiu­rează privind amurgul de lună şi că se ofileşte şi scade neîncetat, după cum scădea şi luna... sora Por- firina se făcuse străvezie... Ochii ei erau mai mari ca totdeauna, erau spăimântători de mari. mâini'e i se subtiară de se ved au oscioarele şi tot obrazul copilei se trăsese. Când închidea ochii şi nu mai răsufla, par’că era moartă şi moartă de mult... Uşoară ca un fulg. trecca fe­cioara pe mormintele din curtea bi­sericii şi doua surori o sprijiniau să nu cadă...

— Voi o să rămâneţi aici dragele mele, dar eu am să mă duc... am să mă duc departe...

— Nu soro Porfirino, ai să răm&î cu noi şi noi o să te iubim mult şi-o să îmbătrânim toate... şi-o să ne du­cem toate, într’o zi, la Dumnezeu...

— Nu! Nu! Eu am să p'ec mai devreme... Mă chiamă albele depăr­tări... colo... în dosul munţilor _ al­baştri... Şi-am să vă rog, surorilor, să-mi puneţi părul meu cel lung, sub cărămida unde-mi voiu odihni capul şi în mâinile mele împreunate să puneţi flori de tămâioară... Îmi erau aşa de dragi, în vremea când soarele şi vânlul se jucau cu părul meu resfirat! Oh, cum păleşte cornul lunei!... Cum s’a subţiat! De ce-a pierit? De ce-a pierii?

Sora Porfirina începu să plângă cu hohote. Trupşorul ei plăplnd se sdruncina şi cele dmă maici tinere se uitau una la alta, neştiind cum să potolească tainica durere.

Deodată, copila tresări: i se păru că vede colo, în fund il curţii, cum răsare luna întreagă şi albă. Se re­pezi înlr’acolo şi surorile o urmară. Acuma, i se păru că lumina aceia' era chipul boerului Eremia, în mij­locul unor candeli... da... da., boe- rul Eremia era grozav de gilben... atârna par’că de un ştreang şi în jurul capului său, ardeau făclii de ceară şi candele verzi... Intr’adevâr,o lumină sârbă dă licăria taine, ta mijlocul frunzişului negru, care aco­perea zidul.

S’apropiară, ajunseră... Roata de lumină era un stol de licurici, a- ninaţi de frunziş. Şi erau mulţi, mulţi, unul lângă altul, ca u i cior­chine luminos.

Porfirina se trezi din visare şi suspină, sfâşietor de trist

Apoi, lunecă uşor dia bra'ele su­rorilor.^ mişcă buzele par’că ar fi vrut să spună ceva... Ochii i se du­seră, furaţi de visul veşn'ciei.

Şi sora Porfirina îşi dădu sufletul uşor, pe iarba niân&stirci în noaptea acele:aş zile, când la Bucureşti, pe o vreme furtunoasă, cu fu'g're dese şi trăznete multe, spânzurau pe vesti­tul haiduc Miroslav, prins însfârşit, de potera vestitului cârc-serc'ar Ka ra-Starobnloglu. Sfârşit

P fV I f MU fl AV»ITS E■EA MAI tall IA

: n I M f l i IN p i l■ î r i t ■ fe lÜ IHM

* I

^ ____ S C T U ^O T U L ^R ^A ^T 'M ^ IJL £SŢ RM ,E _____________ ^ ____________ a

Rubrica filatelică- O c o n t r ib u ţ ie

Publicaţii filatelice române

P RESA FILATELICA a spus un vestit cronicar francez „se

poate indentiaca, cu f.lia.elU insâş’După vasla ei conlribuţie, este

mai pressus de crxe îndoială, impor­tanţa primordiala ce presa o are în acest domeniu. Nu este deci lipsit de interes a cunoaşte mişcarea pre­sei din România, în strânsă legă­tură cu evoluţia filatelici. încercăm0 modestă ctmU ibu^ie, mpreten,ijasâ. Cei cari posedă încă şi alte preci- ziuni interesante, pot răspunde pe adresa revistei.

La apelul vechiului cotidian ,J/a- gasin fur Bricjmarkensammler" din Leijpzig în 18J3, aproape în toate ţările au apărut reviste şi ziare fila­telice. Prima revista românească, cu­noscută nouă, este „Der bukarester Philatelist”, având ca directori pe A. G. Pan cu şi Jack A. M arcuş, la1 Ianuarie 1835. Apreciind probabil simpatia cu care a fost primită în public, Marctis d.cide redactarea u- nd noui pub.icaţii „Der Philatelist", In 1&87 apare „Phiiatelistische Prc~ sse”, editat de „Czernoviizer Philate- iisten Zeitung’, în 1889, în frunte cu Herman M.ttelmunn (Cernăuţi). Iar Mittellmann scoate în 1892 re vista ,JSud Anii rika”.

In 1893 apare la Galaţi ,JPhiliate~ iist Orintal”, sub direcţiunea lui Da- rid Steiner, pe când la Iaşi, în cursul aceluiaş an, un pasionat colec.ionar A. liotenberg, ne dă „România I- ila- telică". Acesta se bucură de o bună longevitate.

Deia 1893—1922 se întrerup datele noastre istorice.

In 1923 apare la Brăila, „România filatelică’, proprietatea d-lui Angliei Stoian şi la laşi „Filateiistul” de sub direcţiunea a-lor, H. Socrat şi M. Puiu. In 192-1 cunoaştem !a Ploeşti Ue Philatelist Mondial”, la Timişoara,

Ş T I R IReamintim tuturor asociaţiunilor

filatelice din ţară, să ne remită pro­cesele Verbale spre publicare.

*■ Bazarul Filatelic” din Bârlad a

cărui reapariţie ne esie anunţată pentru 1 Ianuarie 1929, proectează editarea unui anuar al filatelicilor români. O lucrare a cărei apariţie nu putem decât s’o aplaudăm., *

Primim la redacţie o lungă scri­soare â unui amator, care ne felicită pentru constilu'rea „!i tei negre ’. In aceiaş timp ne trimite şi numele unui „erou” din Băicoi bun de afişat. De­oarece nu cunoaştem întregul adevăr şi fiind vorba de un filatelist român rugăm persoanele ce au fost în­şelate de aceiaş persoană (după cum pretinde amicul nostru) să ne dea lămuririle necesare.

#Anunciuri şl reclame p-ntru nu­

mărul viitor se primesc până LunilO Decembrie.

,der Banater Philatelist”, la Caracal, „Roumanie Echange” a lui NicolasD. Steriopol.

In 1925 apare la Galaţi „l'Echan- giste", sub directorialul d-lui dr. Fla- maropol, iar la Focşani „Foaia Fila* telică” a d-lui S. Silberstein.

In anul 1926, la Piatra-Neamţ, „Rrclama” a lui B. Abeles, „Filat, lia Română’, director Alphonse Wein- berg, „Ecoul Filatelic’, director I. Solomon;

Bârlad: „Revista Filatelică'’.Craiova: „La revue potir inus” sub

direcţiunea d-lui T. Turtureanu.Brăila: „Ecoul Timbrelor R .mâne".In 1927 presa filatelică română se

odihneşte, pentru a câştiga noi pu­teri.

In 1928 găsim trei buletine: „La Roumanie", organul oficial al lui „Roumanie Echange Club” din Sas- cut, „Buh tin Offipial de Roumanie”, cub îngrijirea lui losc-ph H. Leibovici din Bucureşti şi „Buletinul Carto- Filatelic al „Clubului Internaţional din Craiova.

Mai avem ,.Bazarul Filatelic” din. Bârlad sub conducerea neobositului S. Zilberstein, şi în sfârşit

„Rubrica Filatelică” regulată a re­vistei săptămânale ,Hca i atea I'us- lrată”,

G, LULUDIS

*

N. R. — Datele de mai sus le datorăm d-lui G. l.uudis din Bâr­lad. Publicăm totdeauna însemnări şi chiar ar.icole ale ceti.orilor noştri, rezervându-ne dreptul de a le da forma redaţională cuvenită-

în aceiaş timp, rugăm toate publi- caţiunile filatelice, care eventual mai apar în ţară, să ne trimită un exem­plar pentru memento*u! săptămânal.

ari. v,

Corespondenţă cu cititoriiL. Adler, Roman, revista noastră

vă stă la dispoziţie.Ion Patachi, of. Durduşani.Adresaţi-vă „Roumanie E. G. I.”

d-1 I. Leibovitz, str. Tepes Vodă 144. Bucureşti. Pentru schimb de mărci, un anunţ la revista noastră.

Le on Kreiss, Câmpina. Aţi primit scrisoarea noastră?

G. Luludis, Bârlad. Mulţumim. Cred că şi dv. aveţi aceeaş satisfacţie.

Marc Fischer, Leipzig. Nu am pri­mit corespondenta

Lista neagrăA. Bemecher str. Virtuţii 44, T

Severin, este reclamat de un fila­telist din R. Sărat. Profitând de în­crederea celui ce i-a trimis mărci amicul a uitat să achite contrava­loarea.

Aviz amatorilor

I&sfârşii, ne trezim!Apelul nostru dă roadele cuvc'

nite. lată că se reproduce un re­viriment în sânul filatelişAlor ro- mâni. ,.Roumanie E. C. a Con­vocat Duminică, pe membrii săi, in* vitând amabil şi pe reprezentau.ui nostru, Mărturisim că hotărârile luate şi desbalerile ivite au fost cea mai bună răsplală dută modestelor noa­stre eforturi, depuse pentru propa­ganda filatelici.

lată şi unPROCES-VERBAîi

„Roumanie E. C. I.” Şedinţa din2 Decembrie ora 3. Prezenţi 21 inem-. bri. Preşedintele anunţă deschiderea şedinţei, făcând o largă c p im re .a activităţii, până în lima Ap»iie. Con­sideră reluarea şed.njeior, începând deia 9 Decembrie orele 3. Scnim- burlle şi vânzările de mărci, vor avea loc în timpul şedinţei.

Se ia notă de expunerea d-lui'L-o* catteli, referitor la stabi.irea unui se­diu în centrul Capitalei. Sediul din str. Ţepeş Vodă 144 va rămânea pro vizoriu, până la alegerea celui nou.

Buletinul „Roumanie” îşi va rein cepe activitatea la 1 Ianuarie 1929.

Se convoacă pentru şedinţa vii­toare, toţi membrii asociaţiei prt. cum şi toţi filateliş'.ii amatori şi pro fesionişti .cari doresc a face parte din „R. E. C. I.”

Şedinţa viitoare Ia 9 Decembrie orele 3 la sediul din str. Ţepeş Vodă 144.

GUZA-VQOÂ jN ROMÂNSunt foarte rara p^rsonagiila caii

să fi ocupat cu atâta insistenţă ima ginaţia mulţimii şi să sa fi bacara* de atâta dragoste din partea popo­rului ca marele Domnitor Ales. Cnza.

Scriitorul Vasile Pop a reuşit, ca după vreun an şi jumătate de cerce­tări prin bibLoteci, să pună la punct o mulţime de datalii scoasa din anec­dotele de pe vremurile acestui „Doma1- şi să creeze, un roman, care deşi are nu substrat politic, să pasi­oneze pe cetitori.

Citind pe „Cuza Vodă“, oricine işi poate face o idee clară asupra tim ­pului pe când un om de bine lupta pentru punerea bazelor României de azi.

Se poate vedea sub o formă inte­resantă, atractivă, cum acest mare premergător al „ţărăn smulul“ şl-a pus viata in primejdie in nenumăra­te rânduri pentru a realiza acum 75 de ani, ceeace alţii vor să realizeze azi după trei sferturi de secol, pen­tru clasa pe care „Cuza Vodă“ o iu ­bea şi voia s’o înalte, scotând*o din iobăgie.

Romanul „Cuza-Vodă" merită sft iie citit de toată lumea.

IH tM I HlIHtH *fHv.REZON

Clientul: Halal de haina ce mi-al vândut săptămâna trecută. Abia am încheiai-o ş* a plezni. în spate.

Croitorul: Nici nu mă miră. Fir­ma noastră e doar recunoscută, pentrucă la noi se coa solid na* turit

SUPLIMENTUL REAT.TTXŢn ILUSTRATE

5 V J W D B r |ţ

• »

4 tUW C M U

iC l iO J

/ \r« - v * ' If — i

(Urmare) (3)

Speranţă aveam putină. Ştiam to- tuş. câ Valelty e un om inteligent, carp cunoştea bine legile, şi care va face tot ce-i va sta în putinţă pentru a mă salva.

Două zile nespus de lungi, am fost in nesiguranţă. Insfârşit Vallet- îy veni.

— „Aduc o consolare, chiar dacă e dureroasă. Vei trăi şi vei fi li­ber, dar va trebui să pierzi o mână”.

Mişcat, am mulţumit prietenului meu pentru viaţa mea. Îmi spuse că guvernatorul fusese nn 1 nt t în ceea ce privea revizuirea „crimei* meie; ca insă. pentru a nu părea nedrept, încuviinţase următourele: dacă av. a Sâ se găsească in căr.ile istoriei l-lo- renţii un caz asemănător, atunci pe­deapsa mea să fie strămutată în pe­deapsa, ce se ap ii-ase şi altă dată. El şi talăl său răsfoiserâ apoi zi şi noapte lir.soave v. chi găsi ¡d însiâr- şit un ca/, asemănător cu ai meu. iar pedeup a du ă ut n i fusese: crim na­iului i-se tăiase mâna stângă, i se luase averile şi fusese exilat pen­tru totdeauna.

Aceasia era acum şi pedeapsa mea şi ire./u uîu >ă mă pregătesc pentru durerosul ceas. ce mă aş eplu. Nu vreau sâ vă mai aduc înaintea ochi­lor acest ceas in rozător, când, în plină p aţă, ui. am pus mâna pe trunchiul de tăere, câ d pr< pr ui meu sânge m’a umplul in valuri.

Valletly m’a lu:;t in casa lui până mam însănătoşit apoi mărinimos mi a dat şi banii d ■ drum. Tot ceea ce îmi s.rân ,e cm cu, cu atlt a:n:ir, Căzuse prada jusii.iei. Am p ecal d.- la Florenţa în Sii ilia şi d • acolo cu primul vap >r, m am dus la Con- Stantinopoie. Speranţa mea era în suma, pe care o in ie d in a em prie­tenului meu pentru a pâstra-o, ru- gându-l să mă lase să locuesc la el Cât mă mirai insă de mu t, cflr.d acesta mă întrebă. d ce nu mă duc în i-asa mea!

Îmi spuse că un om strein cum­părase o casă pe numele meu în mahalaua grecească, acesta snusese vecinilor, că voi veni şi eu în cu­rând

Ai’um dus numai deeâl cu priete­nul acolo şi am losl primit cu bu­curie de toate vechile mele cunoş­tinţe. lin bătrân negustor îmi dădu o scrisoare, pe care streinul o lasase pentru mine.

O citi: .Zaieukos. Două mâini sunt gata să muncească neconten t p n tru ca tu sâ nu simţi tipsa mânii taie. Casa, pe care o vezi şi tot ceeace vezi in ea su U ale Ude şi in fiecare an ţi-se va d i a ât. încât sâ faci par,e d.n re cei mai bogaţi ai ţării tale, i-ie să poţi ierta aceluia, pare e mai neuurodl decât tne l” l. Aiafluiam cine o scrisese, iar ne­

gustorul îmi spuse, că fusese un bărbat, care părea un francez şi avea o mantie roşie.

Ştiam destul pei.tru a-mi mărtu­risi, că necunoscutul nu fusese chiar atât de lipsit de nobleţe. In noua mea casă, am găsit to; t * aranjate cât mai bine, chiar şi o prăvălie cu măr­furi. mai frumoase decât avusesem vreodată.

De atunci au trecut zece ani. Mai mult din obişnuinţă decât !i ndcă

\n româneşte \ de Ctllia Chibu

aveam nevoie, mi.am urmat nego­ţul. Nu am mai văzut insă nicio­dată ţara, unde am fost atât de ne­norocit. ■ I

De alunei primesc în fiecare an o mie de monezi de aur; dar chiar dacă îmi tace plăcere să şlu nobil pe acel nenorocit, l.t iş i dur rea su* fielului meu nu mi-o poate cump ra; deoarece veşnic true:,te în mine i- eoana îngrozitoare a asasinatei Bianca. Sfârşit

Premiile ziarului „RADIO”După cum am anuntaf ziarul „RADIO” oferă gra­

tuit cetitorilor şl abonaţilor săi:5 aparate de RADIO

între care nn aparat „NOaA-ELECTilIC”, ultima perfecţiune fu rn i­za de uzinele „N 0M -RH91J" Berlin, reprezentata de firm a Jac- ques Paucker, din liucureşti, Sir. Smârdan 27. preenm şl

8Jn imporiani stoc de piese deRADIO lămpi, difuzoare, efc.

Vor îl în total 4 cupoane, Iar tragerea se va tace înainte de răc inn .

Rămâneţi veşnk tineri întrebuinţând

renum ta tincturâ nat’irală

H E N O L R O Y A L E

Regina tmeturnor pentru păr ucnida

in toate nuanţele dorite Cut a mică lei 100

de 4 ori mai mare lei 250

H E N N E k O Y A L ERenani ta planta or.tnialâTotdeauna proaspăt în toate

nuanţele Cutia micâ lei 100

„ mare 150 Se predâ lecţi. pentru aplicaţie.

Pârul stricai de alte tinctun se re- iace cu cea mai mare înqriiire.

Cereţi la principatele tarmacii. drogherii, coafori si parfumerii.

Acolo unde nu găsiţi trimiteţi costul prin mandat sau ramburs la Oepozilul Genaral

INoTITUT de BEAUTE DORTHElMER

Calea Victoriei 50 lângă Cinema SELECT. Tel. î i 135

— Cereţi noul catalog —

erSTTPT.TMWrtJl. KEAT.ITXŢTI TT.USTHATE •»

DACA ne gândim, că până’n evul mediu, carnea dj cal cra sin­gurul armeni al vechilor germani. —

pe când azi, resimţim un dusgusl. nu- pial gâiidindti.ne la carnea celui mai purat animal. — şi savurăm în schimb, pe cea a celui mai murdar patruped, porcul, vtd.m că tot sis­temul nostru cui ..ar, este bazat nu­mai pe închipuiri. De aci rezuiiă şi faplul, că ceeace-i place unui popor, desgustă pe altul.

Ouăle clocite sunt cea mai fină delicatesă la chinezi, pe când nouă ne repugnă, cu toate că au miro­sul camemberlului, care ne place, dar pe care chinezul îl numeşte „lap­te de vacă stricat”.

Cu groază ne gândim la mâncări preparale cu grăsune de elefant sau hipopotam, cu toate că aceasta, are gustul unturii de gâscă.

Raci. icre negre, stridii, melci şi pulpe de broască, sunt pentru noi delicatese şi totuş doar greaţa, ne opreşte a mânca şerpi, râme. viermi broaşte întregi, care figurează la lo­cul de cinste, în menu-ul multor po­poare.

In Siam, spre exemplu, broaştele sunt băgate de vii în lut. care ia forma bilelor şi sunt băgate la foc. Când se sparge apoi luiul. broasca este perfect fripta. în propria-i gră­sime şi se serveşte la masă. cu zar­zavaturi fierte şi cu sevă de plante.

Indigenii din America de Sud. pro­cedează mult mai simplu: le frig ia frigare, aşa cum sunt, sau le fierb imediat ce le-au prins. Supa verzue. ar fi — dupe unii — foarte bună. Totod ită. este în mare onor şi friptura de maimuţă. — în spe­cial spinarea, — care are gustul celei de iepure. Un e\p..*raU)r, a găs.t-o foarte bună şi numai aspectul ani­malelor lă.ate şi atârnate de pomi, i-au produs o impresie detestabilă, Bemănând foarte mult cu cadavrele, umane.

Ca dejun, se mănâncă acolo, o preparare de gândaci graşi, cu fur­nici. stropite cu un sos. tulupi. care nu rămâne cu mult în urma celui de Worcester.

In Africa cen'rală, sunt foarte pre­ţuite furnicile albe, t rmitcle. care se aruncă de vii în tingire şi după ce sunt prăjite, se servesc sub for­mă de budincă. Dar negrii nu-şi pot procura această delicatesă, decât la începutul sezoanelor de p oi, când termitele îşi părăsesc cuiburile, spre a se refugia.

In alie anotimpuri, savurează o specie de omizi, care se lierb şi se servesc cu făină de orez.

In jungla ausirul ană, contează lar­vele de gândaci, ca uu aliment foar­te delicat: un explorator suedez, le-a comparat, — gât.te, —- cu omleta noaslrâ ob.şnuită._ Multe triburi australiene, pleacă în

timpul verii în munţi, unde se hră­nesc cu gândaci, iluluri şi omizi şi după câteva luni, se întorc mai puternici şi mai sănătoşi din acea­stă vilegiatură.

In Australia de Sudwest, se gă­tea« {oi feluri de râdâcifli. ţţe»Ue»

ierburi de apă. lotus şi orchidee, care sunt servite ca garnituri, la fripturi de biber, oposum şi cangur, stro­pite de o băutură, extrasă din gumă de eucalipt.

indigenii din insula Gwandjelin, uzează de un anumit soi d_- “rac, că- ruia-i place miezul de cocos, t se Grup 4 din mullele-i picioare. — anume, cele dinapoi — şi este a- poi hrănit cu nuci de cocos. Când coada lui devine groasă ca un cap de copil mic, este despicată şi con­ţinutul ei — un lichid gras — este sorbit cu deliciu.

Exploratorul Reinecke, compară gustul unui vierme de nisip, gros ca un deget după coasta samoeză, cu acel al stridiilor.

Mâncări Dlăcute si europenilor, sunt: ¡a'usami, o mâncare din miez şi lapte de cocos, fierte cu foi de banane: failolo. banane coapte fier­te în lapte de cocos; paule, sevă de palmier, scăzută în l^pte de co­cos, pa'aula. raci de apă dulce, fierţi în lapte de cocos, cu foi de ba­nane; vin apoi alte feluri, gălite în acelaş mod. din care cel mai gus­tat, este mani. preparat din viermi, cu apă sărată şi care se serveşte şi sub formă de conserve. Are un gust mijlociu, între midie şi stridie.

Un capitol interesant. în arta culi­nară, este şi consumaţia cărnii de şarpe. Indienii din America da Sud. introduc şarpele ucis. într’un tub de lut. care se pune la foc. Prin fri- ere, carnea se în'ăreşte, iar apucată in coadă, pielea ese fără nici o

ruptură, rămânând numai carnea fra­gedă, care este considerată delica­tesă.

In India şi China, şarpele ucis, este bătut cu beţe d.‘ bambus, până ce pielea preţioasă ese intactă, ră­mânând numai carnea, din care se face o ciorbă, asemănătoare celei de peşte.

Precum trompa şi picioarele ce­lui mai mare animai, elefantul, sunt savurate de indigeni, tot aşa sunt mâncate şi cele mai mici animaledin lume..... păduchii.

Exploratorul Kr mer. descrie în- tr’unul din volumele sale. că în in­sulele Gilbert, sunt t'neri. cari pen­tru a procura dulcineelor lor. a- ceastă fină delicatesă, poartă în păr. adevărale crescătorii. îngrijite cu cea mai mare alenţiune.

Carnea de morsă, focă şi urs alb, a fost de multe ori. ultimul aliment a! exploratorilor polari.

Iar ca final, se poale adăoga ve­chiul nostru proverb: „Câte sate, a- tâlea obiceiuri.

ERUDIT— Tăticule ce a aia legea fcravi-

taţiunll ?— Nu ştiu, fetiţa mea. pentrucă

astăzi prea mult se vorbeşte de tot felul d© le# ciudate.

TOT AIA

— Aşa dar. nu credeţi în nimic.“ Nu cred decât In ce*ace Înţeleg.*-> Apoi, • cam tot aia««

MONI>ENE

Balul societăţii „Fiaţiua“Sâmbătă 24 Noembrie a avut loo

în sala Sindicatului Ziarişti or pri­mul bal al sezonului dii dj către Soc. ..l-rătil a . lormala di.i studen­ţimea din vechiul regat precum şî cei ce au venit să studieze la noi din părţile l indului, Tesaliei, Ba­nalului şi de peste Nistru uniţi pentru a menţine credinţa, obiceiu­rile şi graiul,

Harnicul ei preşedinte, d 1 Brânzei credem că se simte mulţumit, de succesul moral şi malerial ce a obţinut. La acest bal a dat con­cursul Soc. Juc şi cântec româ­nesc". de sub conducerea d-lui Do- brescu. Studenţi mândri şi studente în port naţional se prindeau doi câte doi în „Ca la Creata ,Jirâule- (ul'' sau pentru a încinge Jiţianca» Ciobănaşul. Marioara, Ghimpele, Zdroboleanca, Hora Mare, toate jocuri din vechiul regat. Dansurile au fost executate de d-l Chirhu şi d-na Chirhu care se lua la întrecere cu tinereţea. d_Tele Genrgescu. d-re!e Be- rindey. d.rele Holban, Lily Andronicj Mimi Nicolau, Dincă. Pânzaru. I’e* trescu Cemâlescu, d-na Gârdăreanu. D-nii Dobrescu, David I., Jupianu Bogdan. L DLncă, Vasilescu. Sur du­re an u.

Din asistenţă reţinem: d. S. Mân- drescu, d na şi d-l Gheaciu. d. Eu-se’ iu Vi< ol, d-l Tomv Hoida^. M Vute pescu. d-l Dumilres-u, d-l Do’ rescu, d-l Solonea N., d-l Schmidingher mare inndus'riaş. d-l Gore. d-l ing, prof. Dumilrescu. d-l D. Vasilescu, I. Ionescu ele. ctc.

D-rele Didy şi Maria Cris'escu. Le- nuş Pama. d ra Consîantlnescu. Eu­genia Petrescu, Ghines’u. Senie. Ma­ria Ionescu prof. Mariette T'-odo- rescu, etc. etc. Ic ă .

CINEMATOGRAF

Unde mergem

BOULEVARD - PALACE“, conti­nuă proectarea marelui succes

„PRINŢUL STUDENT" din „Heidel- bergnl de altă da’ă“, cu Ramon No- varro şi Norma Shearer.

*

CINEMA „SELECT“, reprezintă emoţionantul film „LOOP1NG

'IHE L()OP‘ cu Werner Krauss-, Jenny Jugo şi Warwick Ward.

A „TRIANON“, eleganta sală din Bulevard, se proectează marele

film românesc .SIMFONIA DRA­GOSTEI1, cu Vlvian Gibson, Gritt Haid, Ion L:vescu, Ioan Petrescu, AL Critico, Scenariul şi regia: Jean Ml- halL

C INEMA „ELITE“, rulează „TI* NEREŢE TRIUMFĂTOARE“,

cu Mary Philibin şi Don Alvanado.

SCALA'' r e p r e z i n t ă „SECREU TUL TĂCERII“, cu V.vian Gib.

son, Mary Kld şi Marcela Albanl, precum şi marele succes re vuia Ut: „CA LA MAMA ACASĂ**

9M Motto. „Cumpărarea pianului

e chestie de încredere*

Garanţia cea mai deplină

SUPLIMBtiTUL REAMTĂŢII ILÜSTfiAfC

yftnII

Dfă

M.

o oâerâ r eu u ia eleexceienl a l ilrm eî

1. TRiSKÂexistenţă de âa ani, cei mai ves tit depozit Ol

branşei

££e|»rezeu um­ilii general al — _ „

cunoscutei mărci (9sC is j str. laguna 14. TeMoa 4j j .

oJkcK X & X' dxL

C B z o ir o ~ J )/tM o o Lru £ &Q zjjcxjtr=z^r£t.

Qcf- Mâj^xf9^U' JV2 «44

ş*s&a£ai efe a flrrm iM .C crn^' 'm - l JV S ia iaT i fiznirt«J& vioiiiiiz JriaJxj&â. ( M ifudujhvb

Q a ojSzu -t oaUnitfC Twjntxtja& K in.iiZş^^ojuu& u- s a c i «sec cu e&* gLLL adi£u<i£an£z. t (-Ir tn /* aaerfw^i la •

şc,OGu8ei. «¿XAflt ¿rr?j!\ Cxy7~&f jS<XZGk2Sz£oL. zxsife jp CCC gJBqAJVL fCro4? xj’Tî’za, g&gk*£cx. £rc£ cî«n£<v«Q

QarnaUŞUtAaj&z &d/m£xtF* fiftro g **0Jju£ cd& int?u£ şraUul&x cararm.

PARFU M ER IE

AflflianotBoucherp a r i s !

S o u a if3 &C ^ J r r t e

C ă p t u ş it în in te rio r c u imit. p ie le de căp r ioa ră» s e p a r a t o îm b r ă c ă - _ m in te d e p â n z ă s o l id ă im p e r m e a - h b ilă c u co lţuri d e piele. ;«

R e p ro d u c e re fo a rte n a tu ra la : lip s ită c o m p le c t d e s u n e te m e ­

talice.S oR s^u c|s@ eleganta şi extrem d e so lid ă

C S a re n f ia f a b r ic e ! se r is â . _ _W sa îm p re u n ă c u 10 c â n t e c e C5 p lă c Q p la tib ilm 6IL#fiS ©«SIS II ra te lu n are . .

C e re ţi-I tu tu ro r d e p o z ita h lo r n o ştr i din ţara.R e p r e z e n t a n ţ a « I D e p o * « tu l G e n e r a l p . R o m â n i a «

U Z I N E L O R „ O D E O N '7 9 C a le a V ic to r i« ! ^is-a-vis de Biserica

Sucursale î B u le v a r d u l E lisabeta 1 Csub. H o te i B u le va re u , S tra d a B firâtiel 52...

Cluj: S tra d a M em oran d u lui Io .ss ^ ? ! S ® E a E 2S0 0 E0M a

SnPT.tMIîWTVn; W A L î TXTT! IMJSTRATOI f

■\J * 3??9

MOBILE de PRIMUL RANGşl anume: dormitoare, sufragerii, garni­turi de salon, şezloane, scaune, etc, tn

mare asortiment permanent la Bennrifal de MOBILE ..VICTORIA'*

C R A I O V Ă

Slr. Unirii Palatu l MînervaInvităm pe mult stimaţii amator! de mo­

bile din CBAIOVA «1 OLTENIA tn pră­vălia ru istră spre a vedea mobilele noastre.

Prstori sl GnmîUlDUl avsntaloas«.

IMIPT' 'iHMii "fii________ ___

CEL N A M A R E SUCCESde librărie, in lumea întreagă, l-au avut ro­manele d-lui MAURICE DEKOBRA : .Cu inima întristată“, „Madona din Tren“ şi „Gondola cu Himere“, tipărite şi în româneşte de Editura

„Cugetarea“, Ultimul său roman:

Serenada Călăuluicare repurtează acelaş mare succes, a apărut zilele acestea tot în Editura „Cugetarea“ (Bu­cureşti, Str. Matăsari, 23).—De vânzare la toate

librăriile din ţară. — Preţul Lei fO.—

Ingriflfi-vă

Dinţii l a

Proteza DentarăDentiştii asociaţiStr. Biserica Euai 14

Extracţii, plombe, dinţi artificiali în toate sistemele. Preţuri moderate. In lesniri de plată. Consultaţii 8—1 a. m., 2 jumătate 8 p. m. Telefon 338/27

i ai ai <r - ~ — - * m — — ^jmmiinn titrTintftMmictiinf *-*HHfH4n»tnw»»t»w

CITIT»*

„Adaverul Literar şi Artistic"revistă scrisa de cei mai de seamă, reprezentanţi ai literaturei romane

A g o r« In «ieeare Vineri 7 Lei3 pag in i m uri

0” Tragedie Regală-Simplu soldat - erou -ma- resal—rege — detronai—-fugar —I npuşcat la zid -~sur * Prln3 cipalele peripeţii ale unei palpitante epopei de glorie

şi sânge aparuta in

LECTURA No. 200 (N U M Ă R F E S T IV )

Boman istoric evocat după documente de AlEX. DUMAS

Ilustrul autor al ce.or „TREI M U Ş C H E t fiR I "cea mai citită carte depe glob.

Scrierea complectă i »■ C Cereţi lachloşcari şi librari LCI o

.BAGHETA MAGICABUCUREŞTI I. - STB. CAROL

So. 9, e te j (Ascensor!

ARTA MAGICA m o d e rn * . s c a m a t o r i i

ARTA DE A TE FACE PLĂCUT IN SOCIETATE

10 SCAMATORII. APARATE Şl EXPLICAŢI!

SE EXPEDIAZĂ CONTRA t O 9 3 - rw ţ eoirro

14 COMANDA 50»;» ACONTO.

t CEREŢI GRATIS CATALOGUL ILUSTRAT CU

S C A M A T O R I I SENZAŢIONALE ADĂUGÂND

MARO PENTRU RASPUNV

i i

__________ BTTPI.TMEWTtTI. ff B A tTT^ŢTT |T>PSTW * TE _______________

locurile „Realităţii ilustrate“Joc No. 1 (Norma Shearer)

(10 p.) de BICĂ PISOSKY-Craiova

*5

"îT

- — " * \ M M

» ■ ■ m n m n m n s — nnnnnnn n n m ■■mnaiiaaaBnD i u rmmaaMmm

k

ik

<} 1«

Orizontal: 1) Savant francez (1814- (885); 5) Picior spaniol (1602—1067); îl) Paradis; 12) Personagiu Mitolo­gic; 13) Oraş în Anglia; 15) Plin <ie entusiasm (tig i; 17) Pronume; 18) Notă muzicală; 19) Fondatorul mor­monismului 1805—1844); 21) Pronu­me; 22/ Consul roman în anul (63 înainte de C ) ; 27) Diviziune de timp; 28 Scriitor satiric italian (1492—1557); 29) Adverb; 30) Lac în Afnca; 31) Rău; 34) Notă muzicală; 30) Pictor născut la Londra (1730— 1805); 43) Interjecţie; 45) Economist francez născut ia Lyon (1707 — 1832); •iGi Erou Mitic din Atica; 47) Filosof francez (1766-1845): 49) Oraş în I- i,a ia; 51) Meritos bibliograf român (1817—1887); 53) Noiă muzicală; 54) Unul din judecătorii lui israel; 57) Om de stat spaniol (1579—1024); 59) Interjecţie; 61) Insulă germană; 03) Ativerb; 04) Navigator spaniol »1499 —1542); 05) Aureolă (fig.K 00) Inter­jecţie; 671 Notă muzicală; (59) Nu­me.e ardelenesc ăl usturoiului; 70) Astronom şi matematician englez (1801 1892); 72) FlUid gazos; 73) Po­et italian (1565—1035); 73) Împărat roman; 76) Personagiu Biblic; 77) Ce.ebru astronom (1503—1566); 78) Taifas.

Vtrtxal: 1; Pictor italian (1656— 174(51: 2) Adverb; 3) Parte interioară;

4) Conjuncţie, 6) Notă muzicală; 7) Oraş In Columbia; 8) Pârâu tn Gre­cia; 9) Animal invers); 10) Oraş in Mexic; 14) Om de stat spaniol (1786 —1843); 16) Provincie Jugoslavă de-a, lungul coastei orientale a Adriaticei; 20) Nume de peşti: ghigorţ şi pălâ- rnidă de baltă; 22) Interjecţie; 23) Notă muzica'ă; 24 Literă grecească; 25) interjecţie. 26) Div. de timp; 32) Elenist italian (1398—1478); 33) Pa­săre; 34) Financiar născut la Edim- burg (1671—1729); 35) Jurisconsult francez (1536 -1601); 36) Conjuncţie37) Chimist german (1769—1838);38) Conjuncţie; 39) Negaţie; 40) Par­tea cocoşată a arşicului; 41) A răsu­na surd; 42) Rege a lui Israel; 44) Plantă (Mold.), 45) Familie italiană; 47) Adverb: 48) Bărbat de stat bul­gar, muri asasinat (1853—1895); 50) Agent politic şi misterios aventurier francez 1728 — 1810); 52) Filosof şi scriitor francez, născut la Geneva (1712—1778); 55) Filozof spirtuaiist francez (1794—1802); 56) A bate în­cetişor; 58) Personagiu biblic; 60) interjecţie; 62) Trec cu vederea; (56)

Oraş în Serbia; 68) Perdea felurit colorată ce înconjoară pupila ochiu­lui; 70) Adverb; 71) Personagiu Mi­tologic; 72) şold; 74) Div. de timp; 75) Interjecţia

]oc NO. 2(Cuvinte încrucişate)

(10 p.) de BICA FISOSKY’Craiova

A 1 t* 5 6 8 910

42n4Î

m f®19 zi 21 n ih2S16

Orizontal: 1) Mănăstire tn jud. Olt cu o şcoală practică de agricultură; 10) Ştofe din care se {ac mai ales, macaturi; 11) Insulă franceză în O- ceania; 12) Concurent; 13) Tre! lite­re din Lapiţi; 14) Staţiune balneară; 15) Pârâu tn Tesalia între Olymp şi Ossa în valea Tempei: 17) Boccea

de înfăşurat; 18) Literă Slavonă; 20) Oraş în Mexic; 25) Un fel de oi; 26) Imens (fig.).

Vertical: 1) Pui de crap până la,S0 cm; 2) Masă pe care se serveşte liturghia; 3) Poet francez (1540— 1608); 4) Munte; 5) Interjecţie; 6) inginer, născut la Muret (1841 1925); 7) învinşi; 8) înşirată; 9 Vânzător

de haine vechi (Munt); 14) Conjunc­ţie; 16) Popas; 19) Republică în A<

merica; 21) Puţin considerabil (.inv); 22) Unealtă; 24) Neted.

]oc No. 3 (In pătrat)(10 p.) de BICĂ PISOSKY-CraiovaSe dau următoarele:Râu în America,Arnipeiag în Oceanul Atlantic,In cuiruigie.Logofăt. ^Dregi.

Imperiu asiatic.Orizontal şi Vertical la fel

Deslegâiile locurilor din No. 46,47,

48, 49, 50 se primesc ia redacţie până

la 10 Ianuarie 1923, Cel care obţine

numărul ceJ mai mare de puncte,

prin nesiegaiea celui mai mare nu>

măr de jocuri, va prim i un premiu

de 1000 lei. Premiul al a otita o da

500 lei; premiul al treilea 3U> lei.

Următorii ş-pte acsL.gâtori primesc

câte un volum din operele autorilor

renumiţi De asemenea vom publica

numele tuturor deslegăiorilor. Pre.

miile se vor distribui la 20 Ianuarie

1929,

>