Ana Blandiana Eclipsa
1
Ana Blandiana Eclipsa Renunţ la milă greu ca la un viciu, Cu milă sunt drogată de copil. Alb înstelată de ridicol plâng Lângă fricos, lângă învins, lângă umil. Îi plâng pe proşti şi proştii mă înving, Surâzători sub steaua mea sterilă. De gingăşie tot mai mult mă-ntunec Şi pier de umanism şi milă. Înduioşate mâini întind să mângâi Fiare gonind spre mine hămesite, Şi-mi pare rău că n-o să mai sărut Şi botul care mă ucide. Nici n-am trăit spre-a nu jigni pe nimeni, Mi-au prins în ţărnă rădăcini genunchii, Şi-mi trece viaţa încercând să-mi cresc La capetele aripilor unghii
-
Upload
iulia-nanut -
Category
Documents
-
view
17 -
download
6
description
poezie
Transcript of Ana Blandiana Eclipsa
Ana Blandiana Eclipsa
Renun la mil greu ca la un viciu,Cu mil sunt drogat de copil.Alb nstelat de ridicol plngLng fricos, lng nvins, lng umil.
i plng pe proti i protii m nving,Surztori sub steaua mea steril.De gingie tot mai mult m-ntuneci pier de umanism i mil.
nduioate mini ntind s mngi Fiare gonind spre mine hmesite,i-mi pare ru c n-o s mai sruti botul care m ucide.
Nici n-am trit spre-a nu jigni pe nimeni,Mi-au prins n rn rdcini genunchii,i-mi trece viaa ncercnd s-mi crescLa capetele aripilor unghii
