America de Nord este un continent din emisfera nordică, situat aproape în exclusivitate în emisfera vestică, mărginit la est de Oceanul Atlantic, la vest de Oceanul Pacific, la nord de Oceanul Arctic și la sud de Marea Caraibelor și de America de Sud. America de Nord are o suprafață de 24.709.000 km², care reprezintă aproximativ 4,8% din suprafața Terrei, sau 16,5% din uscat. Populația continentului a fost estimată în iulie 2008 la aproape 529 de milioane de oameni. Este al treilea continent ca suprafață, după Asia și Africa și al patrulea ca populație după Asia, Africa și Europa.

Țară sauTeritoriu

Suprafața(km²)1

Populația(est. iulie 2008)[1]

Densitatea(pe km²)

Capitală

 Anguilla (Regatul Unit) 102 14.108 138,3 The Valley

 Antigua și Barbuda 443 84.522 190,8 St. John's

 Aruba2 (Regatul Țărilor de Jos)

193 101.541 526,1 Oranjestad

 Bahamas10.0

70307.451 30,5 Nassau

 Barbados 431 281.968 654,2 Bridgetown

 Belize22.9

66301.270 13,1 Belmopan

 Bermuda (Regatul Unit) 53 66.5361.255

,4Hamilton

 Bonaire2 (Olanda) 294 12.093 41,1 Kralendijk

 Canada9.98

4.67033.212.69

63,7 Ottawa

 Costa Rica51.1

004.195.914 82,1 San José

 Cuba110.

86011.423.95

2103,0 Havana

 Curaçao2 (Regatul Țărilor de Jos)

444 140.794 317,1 Willemstad

 Dominica 754 72.514 96,2 Roseau

 El Salvador21.0

407.066.403 335.9 San Salvador

 Grenada 344 90.343 262.6 St. George's

 Groenlanda (Danemarca)2.16

6.08657.564 0,027 Nuuk

 Guadelupa (Franța)1.78

0452.776 254,4 Basse-Terre

 Guatemala108.

89013.002.20

6119,4

Ciudad de Guatemala

 Haiti27.7

508.924.553 321,6

Port-au-Prince

 Honduras112.

0907.639.327 68,2 Tegucigalpa

 Insula Clipperton (Franța) 6 0 0 —

Țară sauTeritoriu

Suprafața(km²)1

Populația(est. iulie 2008)[1]

Densitatea(pe km²)

Capitală

 Insula Navassa4 (SUA) 5 0 0

 Insulele Cayman (Regatul Unit)

262 47.862 182,7George

Town

 Insulele Turks și Caicos (Regatul Unit)

430 22.352 52,0Cockburn

Town

 Insulele Virgine Americane (SUA)

346 109.840 317,5Charlotte

Amalie

 Insulele Virgine Britanice 153 24.041 157,1 Road Town

 Jamaica10.9

912.804.332 255,1 Kingston

 Martinica (Franța)1.10

0436.131 396,5

Fort-de-France

 Mexic1.92

3.040109.955.4

0057,2

Ciudad de México

 Montserrat (Regatul Unit) 102 5.079 49,8Plymouth; B

rades3

 Nicaragua120.

2545.785.846 48,1 Managua

 Panama5 78.200

3.309.679 42.3Ciudad de

Panamá

 Puerto Rico (SUA)8.87

03.958.128 446,2 San Juan

 Republica Dominicană48.7

309.507.133 195,1

Santo Domingo

 Saba (Olanda) 13 1.537 118,2 The Bottom

 Saint Barthélemy (Franța) 21 7.492 356,8 Gustavia

 Saint Pierre și Miquelon (Franța)

242 7.044 29,1 Saint-Pierre

 Saint-Martin (Franța) 54 29.376 544,0 Marigot

 Sfânta Lucia 616 159.585 259,1 Castries

 Sfântul Cristofor și Nevis 261 39.817 152,6 Basseterre

 Sfântul Vicențiu și Grenadine

389 118.432 304,5 Kingstown

 Sint Eustatius (Olanda) 21 2.739 130,4 Oranjestad

 Sint Maarten (Regatul Țărilor de Jos)

34 40.0091.176

,7Philipsburg

 Statele Unite ale Americii6

9.826.630

303.824.640

33,2Washington,

D.C.

 Trinidad-Tobago2 5.128

1.047.366 204,2 Port of Spain

Total 528.720.5 22,

Resurse naturale si economiaAmerica de Nord detine numeroase depozite de minereuri importante. Petrolul si gazele naturale se

gasesc in cantitate mare in partea nordica a Alaskai, vestul Canadei, sud-estul si vestul Statelor Unite (Umiat, Barrow, Baibow Lake, Oklahoma City, Ciudad Pemex) si deasemenea in estul Mexicului. Uriase depozite de carbune gasim in vestul si estul Canadei si al Statelor Unite (Foar Corners, Black Bute). Estul Canadei, nordul Statelor Unite si partea centrala a Mexicului dispun de depozite importante de minereu de fier (Wabana, Birmirngham, Adirondack). In Canada gasim de asemenea si zacaminte de cupru (Kennicott, Butte, Morenci), nichel (Lynn Lucky Sodbury), uraniu (Echo Bay, Blind River, Blue Water), zinc, azbest si potasiu.

      Statele Unite dispun de mari cantitati de cupru, nichel, roci de fosfat si uraniu. Ca si celelalte, Mexicul dispune de rezerve importante de bariu, cupru, fluor, zinc, magneziu si sulf. Mentionam ca toate cele trei state detin depozite importante de aur si argint.

      Extractia minereurilor reprezinta o crestere importanta a activitatii economice din Statele Unite, Canada si Mexico. Statele Unite a reprezentat unul dintre cei mai mari producatori de petrol ai lumii de-a lungul a multi ani, Canada a fost si ea un producator insemnat inca din anii 1940, iar Mexicul a devenit leader mondial in productia de petrol inca din 1970. Statele Unite este a doua tara din lume in productia de gaze naturale si prima in extragerea carbunelui, produs in special in minele din Muntii Appalasi. Minereul de fier a fost un produs major al Statelor Unite si Canadei, extras din depozitele din vestul Lacului Superior.

SUB 3 Puterea economică dublată de capacitatea militară au transformat Statele Unite ale Americii în supra-putere globală cu interese economico-comerciale şi politico-militare în diferite colţuri ale lumii moderne. Orientul Mijlociu, Sud-estul Asiei, America Latină sunt declarate zone de interes strategic pentru Statele Unite. Chiar dacă SUA rămân în centrul sistemului internaţional ca mare putere economică şi militară, globalizarea economică permite multor altor puteri să se afirme şi să concureze cu SUA, rolul acesteia de singură superputere fiind pus la îndoială de mai multe puteri în ascensiune economică, printre care, în primul rînd, se află Uniunea Europeană, care la capitolul populaţie şi produs intern brut depăşeşte SUA.

În linii mari, sistemul economic american poate fi definit prin caracterul său descentralizat, capitalist, bazat pe proprietatea privată şi liberă iniţiativă. Intervenţia autorităţilor federale în economie se manifestă prin strategii de politică bugetară şi monetară. În acelaşi timp, bugetul federal are o componentă ce vizează investiţii în cercetare. Legislaţia economică americană permite implicarea guvernului în controlul practicilor de afaceri, guvernul american avînd şi rolul de supervizor al creşterii economice.

Rezultatele dezvoltării industriale a Statelor Unite sunt recunoscute în lumea întreagă, industria fiind una modernă şi tehnologizată concentrându-se pe sectoarele de producere a  petrolului, oţelului, maşinilor, telecomunicaţiilor, produselor chimice şi electronice, bunurilor de larg consum. SUA deţine importante rezerve de materie prima care permit dezvoltarea şi valorificarea industriei extractive şi de prelucrare. În ceea ce priveşte agricultura, SUA continuă să fie lider mondial în creşterea orezului, porumbului, grîului, boabelor de soia.

Un rol special în economia americană îl joacă companiile transnaţionale. Coca Cola, Colgate, Microsoft, Ford, IBM, General Electric, Intel, Exxon, Wal-Mart, Mc Donald’s, reprezintă imaginea SUA în întreaga lume. În topul primelor zece corporaţii transnaţionale la nivel global, primele cinci sunt din SUA. Companiile transnaţionale influenţează într-o mare măsură deciziile la nivel macroeconomic. De altfel, companiile transnaţionale sunt vîrful de lance al ofensivei americane în contextul globalizării economice. Totodată aceasta din urmă transferă în exterior modelul american de planificare şi de management a activităţii economice, şi în egală măsură şi noile tehnologii de mare randament şi productivitate.

Pe parcursul ultimilor ani, nivelul înalt al productivităţii întîlnit în economia americană le-a permis Statelor Unite să atragă uriaşe fluxuri de capital dar şi să exporte resurse financiare americane peste tot în lume dar mai ales în Europa. Economia americană a cunoscut  ritmuri stabile de creştere  economică susţinută de tehnologia performantă, inflaţie scăzută, capacitatea de a crea locuri de muncă şi un nivel scăzut al şomajului. SUA promovează un nou concept economic legat de productivitatea globală a factorilor de producţie, concept ce pune accent pe eficacitatea cu care economia americană îmbină munca angajaţilor cu investiţiile în cercetare şi noile tehnologii. Secretul succesului economic american este legat şi de sumele uriaşe investite în cercetare şi dezvoltare, atât de către companiile private dar şi de către autorităţile federale. Un alt factor al succesului îl reprezintă gradul de pregătire şi numărul personalului de cercetare.

Creşterea economică  a impulsionat, în mod paradoxal, declinul dolarului din ultimii trei ani. Capacitatea înaltă de consum a cetăţenilor americani a transformat Statele Unite într-o ţară importatoare, ducînd la creşterea deficitelor comerciale şi de cont curent pînă la niveluri record, iar îngrijorările privind acest tip de dezechilibre au început să afecteze dolarul din anul 2001 încoace. Potrivit datelor statistice publicate de Departamentul Comerţului al SUA, pe parcursul anului 2006, economia SUA a dat dovadă de o performanţă satisfăcătoare, în pofida pierderilor înregistrate pe piaţa imobiliara. Produsul naţional brut în 2006 a înregistrat valoarea de 12.98 trilioane de dolari, produsul intern brut a crescut cu 3,4%, iar cel pe cap de locuitor  a fost de 43,500 dolari. De asemenea,  rata şomajului a fost de 4,5%, rata inflaţiei de 2,5%, şi rata creşterii producţiei industriale de 4,2%. Recentul raport al Fondului Monetar Internaţional „World Economic Outlook” atestă faptul că creşterea economică a SUA va continua în ritm moderat şi în anul 2008.

Fiind parte a grupului celor mai industrializate ţări de pe glob (G8), SUA continuă să joace rolul de locomotivă financiară a economiei mondiale. SUA sunt membre ale  Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, Organizaţiei Cooperării Economice Asia-Pacific, Organizaţiei Statetelor Americane, Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional, precum şi parte a Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, fiind activ implicate in activitatea a zeci de organizaţii internaţionale şi regionale.

Promovînd o politică de liberalizare a comerţului, SUA a iniţiat şi a semnat o serie de acorduri de comerţ liber şi acorduri regionale care au deschis piaţa americană pentru exportatorii străini, precum şi au oferit posibilitatea agenţilor economici americani de a pătrunde pe alte pieţi ale lumii. Actualmente, SUA au acorduri de comerţ liber cu Israel, NAFTA (Canada, Mexic şi Japonia), Singapore, Australia, Moroco, Chile, Iordan, Bahrain, CAFTA-DR (Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua şi Republica Dominicană).

Piaţa americană constituie una dintre cele mai mari şi competitive din întreaga lume, dînd dovada de o potenţial ieşit din comun de absorbţie a mărfurilor străine, datorită capacităţii înalte de consum a populaţiei care la moment constituie peste 303 mln de oameni. Cei mai importanţi parteneri comerciali ai SUA sunt Canada, China, Mexic, Japonia şi Uniunea Europeană. Exporturile din SUA în anul 2006 au crescut cu 9.8%, atingînd suma totală de 1.3 trilioane de dolari, iar importurile au sporit cu 3,2 %, atingînd suma de 2 trilioane dolari. Datorită creşterii volumului exportului s-a micşorat deficitului comercial al SUA, astfel contribuind la creşterea economica a ţării.

Capacitate de absorbţie a mărfurilor produse în străinătate, precum şi dinamismul pieţii locale, poate crea impresia caracterului uniform şi omogen al acesteia. În realitate, piaţa americană este compusă din sute pe pieţe mai mici care pot fi categorizate fie ţinînd cont de aspectul geografic, fie de cel demografic, sau al preferinţelor care se manifestă în structura importurilor. Din punct de vedere geografic şi economico-industrial, SUA se divizează în şase regiuni:

Regiunea Nord-Est (statele Connecticut, Massachusetts, Maine, New Hampshire, Rhode Island and Vermont). Regiunea este cunoscută datorita reţelei dense a instituţiilor sistemului universitar-academic, cel cultural şi medical bine dezvoltat.

Regiunea Centrală de Est (statele Delaware, Maryland, New Jersey, New York, Pennsylvania şi Districtul Columbia). Zona reprezintă preponderent o concentrare a companiilor financiare, comunicaţii şi software, industrii farmaceutice.

Regiunea de Sud (statele Alabama, Arkansas, Florida, Georgia, Kentucky, Louisiana, Mississippi, Carolina de Nord,  Carolina de Sud, Tennessee, Virginia, Virginia de Vest, o parte a statelor Missouri, Oklahoma and Texas). Regiunea este centrul agro-industrial al Statelor Unite.

Regiunea Centrală de Vest (statele Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Michigan, Minnesota and parts of Missouri, Nebraska, Dakota de Nord, Ohio, Dakota de Sud and Wisconsin). Zona este vestită prin produsele de brutărie şi patiserie, precum şi prin nivelul avansat al dezvoltării agriculturii (porumb, grîu şi ovîz). 

Regiunea de Vest(statele Alaska, California, Colorado, Hawaii, Idaho, Montana, Nevada, Oregon, Utah, Washington şi Wyoming). Regiunea este cunoscută pentru locurile pitoreşti datorită cărora este mai mult o zonă turistică.

Regiunea de Sud-Vest (statele Arizona, Nevada, New Mexico, Texas de Vest şi o parte din Oklahoma) Zonă cu climă foarte uscată şi aridă, cu un potenţial industrial şi agricol redus.