Partea septentrională a continentului nord­american este cuprinsă între paralela de 45° latitudine nordică și Cercul Polar Arctic și include Canada, Alaska și Groenlanda. Vastul teritoriu se caracterizează prin țărmuri foarte accidentate, scăldate de apele Atlanticului la est și ale Pacificului pe latura opusă. Între cele două oceane se întinde Marea Glaciară Arctică (cunoscută și ca Oceanul Arctic), spre care înaintează marea Peninsulă Labrador, care încorporează Golful Hudson. În aceste ape înghețate se află numeroase insule, printre care Baffin, Ellesmere și Victoria. Limita vestică a teritoriului canadian este marcată de lanțul Munților Coastei, ale căror înălțimi se reduc pe măsură ce ne apropiem de Pacific, formând fiorduri și insulițe. Versantul opus se alungește până întâlnește poalele Munților Stâncoși, care urcă spre nord și intersectează Munții Mackenzie. Restul teritoriului este ocupat de un platou întins, nivelat în urma eroziunii unor ghețari străvechi care, retrăgându­se, au lăsat în urmă numeroase lacuri dispuse în formă de arc de­a lungul graniței cu Statele Unite. În zona centrală, se află o câmpie de mari dimensiuni, care se întinde în jurul Golfului Hudson. Această porțiune în formă de potcoavă este alcătuită din roci considerate printre cele mai vechi de pe suprafața terestră.

Canada [i America de NordAlaska face parte din confederația Statelor

Unite, chiar dacă din punct de vedere fizic este separată de celelalte state ale Uniunii.

Cumpărată de la Rusia în anul 1867, s-a dovedit o afacere strălucită, întrucât în subsolul acestei

peninsule au fost descoperite mari zăcăminte de petrol. Cel mai mare dintre acestea se află în Prudhoe Bay, unde se estimează că s-ar găsi

rezerve similare celor disponibile în toate celelalte state ale confederației la un loc. De la

sfârșitul anilor ’70, oleoducte uriașe leagă puțurile de extracție de rafinăriile aflate la

mii de kilometri spre sud.

Mare parte din populația canadiană descinde din

imigranții europeni care au ajuns pe aceste teritorii în secolele trecute.

Principalele comunități sunt cea de origine britanică, din care fac parte circa 45%

dintre locuitorii țării, și cea de descendență franceză, care numără

o treime dintre rezidenții concentrați în provincia Quebec.

Capitala Canadei este Ottawa, însă cel mai important centru urban este Montreal, aflat pe fluviul Sfântul Laurențiu. De-a

lungul zonei fluviale s-a dezvoltat marele port în care se

tranzacționează cele mai mari cantități de cereale din lume.

CN Tower (Turnul Național Canadian), înalt de 555 de metri,

domină orizontul orașului Toronto. Acest important

centru situat pe lacul Ontario este unul dintre principalele porturi fluviale din țară. În oraș și în zonele limitrofe

trăiesc aproape 3 milioane de locuitori, vorbitori

preponderent de limbă engleză.

Ren

Sanie trasă de câini husky

Aur

Lup

Capră din Munții Stâncoși

Urs grizzlyCherestea

Elan

Gaze naturale

Cherestea

Petrol

Rodeoul de la Calgary

Snowmobil

Balenă

Totem

Vancouver

Calgary

Nome

Anchorage

Juneau

Victoria

Pe teritoriul canadian se găsesc circa 250 000 de lacuri

mai mari sau mai mici. La granița cu Statele Unite, apele

lacului Erie se varsă în albia mult mai joasă a lacului

Ontario, depășind o diferență de nivel de 100 de metri

printr-o cădere din care ia naștere impresionanta

Cascadă Niagara.

Climatul regiunii este foarte rece, continental, cu ierni care țin între șase și

opt luni și temperaturi care coboară până la 50 de grade sub zero. Țărmul atlantic, măturat

de curentul rece dinspre Labrador, este chiar și mai puțin ospitalier. În această

zonă se află Groenlanda, o insulă de dimensiuni foarte mari care aparține

Danemarcei. Mare parte din suprafața sa este veșnic acoperită de gheață,

care lasă liberă doar o fâșie îngustă pe versantul costier vestic.

Pe imensa întindere a Canadei trăiește o populație

care depășește cu puțin 30 de milioane de locuitori.

Densitatea demografică este foarte redusă și puternic dezechilibrată, dat fiind că, în mare parte, canadienii sunt

stabiliți în regiunea cuprinsă între Marile Lacuri și fluviul Sfântul Laurențiu. În această

zonă, unde condițiile climatice sunt mult mai favorabile, se concentrează principalele

centre urbane.

Urs polar

Impunătoarea siluetă a Castelului Frontenac domină orașul Quebec. Eleganta sa arhitectură

franceză amintește de originea primilor

colonizatori ai țării.Practicat de peste 150 de ani, hocheiul pe gheață

a devenit sportul național canadian.

Aisberg

Bufniță-de-zăpadă

Spărgător de gheață

Sanie

Argint

Iglu

Aur

Tehnologie

Poliția Regală Canadiană Călare

Elan

Silozuri pentru cereale

Sirop de arțar

Hochei

Castelul Frontenac

ArțariCherestea

Papagal-de-mare

Focă

Pescăruș

Iepure arctic

Orcă

Bufniță

Lup

Costum tradițional

inuit

Chiră

Gâscă canadiană

Toronto

Ottawa

Chiră arctică

MontrealWinnipeg

Quebec

Churchill

Nain

Happy Valley-Goose Bay

42

Penin

sula

Balc

anic

\

Rom

ânia

și B

ulga

ria

au

desc

hide

re la

Mar

ea

Nea

gră,

fiin

d ță

rile

cel

e m

ai e

stic

e di

n re

giun

ea

balc

anic

ă. M

are

part

e di

n te

ritor

iul l

or a

parți

ne b

azin

ului

hi

drog

rafic

al D

unăr

ii, c

are

se

vars

ă în

mar

e la

gra

nița

din

tre

Rom

ânia

și U

crai

na, f

orm

ând

o de

ltă d

e m

ari d

imen

siun

i, ca

ract

eriz

ată

prin

tr-o

flor

ă și

o

faun

ă un

ice

în E

urop

a.

Până

în 1

990,

zon

a de

nor

d-ve

st a

Pen

insu

lei B

alca

nice

era

ocu

pată

de

Repu

blic

a Fe

dera

tivă

Iugo

slav

ia. D

in 1

991,

ace

st te

rito

riu

a că

zut p

radă

uno

r gr

ave

tens

iuni

inte

rne,

car

e au

dus

la c

onfli

cte

dram

atic

e în

tre

dive

rsel

e sa

le p

opul

ații

și e

tnii.

În u

rma

aces

tor

even

imen

te s

-au

form

at ș

ase

stat

e in

depe

nden

te –

Slo

veni

a, C

roaț

ia, B

osni

a și

Her

țego

vina

, Mac

edon

ia,

Mun

tene

gru,

Ser

bia

– și

o r

egiu

ne a

uton

omă,

Kos

ovo,

ant

erio

r pa

rte

din

Serb

ia, d

ar a

utop

rocl

amat

ă st

at in

depe

nden

t.

În S

love

nia

se a

flă c

eleb

ra p

ește

ră

de la

Pos

tojn

a, a

păru

tă c

a ur

mar

e a

acțiu

nii d

e er

oziu

ne a

roc

ilor

de

calc

ar, e

xerc

itate

de

râur

ile P

ivka

și

Rak.

Dat

ând

încă

din

era

sec

unda

ră,

peșt

era

cons

tă d

intr

-o s

erie

de

grot

e su

bter

ane,

car

e se

întin

d pe

o

dist

anță

de

pest

e 20

de

kilo

met

ri.

Ovi

neBr

oașt

e-țe

stoa

se

Indu

stri

e de

co

nser

ve

Cos

tum

tr

adiți

onal

Car

pete

Tran

dafir

i

Poru

mb

Floa

rea-

soar

elui

Teat

rul I

van

Vazo

v di

n So

fia

Cas

telu

l Br

an

Car

tofi

Măn

ăstir

ea

Gra

čani

ca

Bum

bac

Câr

nați

Porc

ine

Turi

sm

Mor

min

te b

ogom

ile,

Bosn

ia

Turi

sm

Aren

a di

n Pu

la

Mis

treț

i

Cos

tum

e tr

adiți

onal

e

Petr

ol

Măn

ăstir

ea

Suce

vița

, Ro

mân

ia

Cai

Gaz

e

natu

rale

Schi

Che

rest

ea

Cap

ră-n

eagr

ă

Soia

Che

rest

ea

Indu

stri

e ch

imic

ă

Tutu

n

Ale

xand

roup

oli

Salo

nic

Vlo

rë

Dur

rës

Tira

na

Priș

tina

Podg

orița

Pula

Ljub

ljana

Rije

ka

Zagr

eb

Tim

ișoa

ra

Nov

i Sad

Bel

grad

Sara

jevo

Mos

tar

Split

Skop

je

Buc

ureș

ti

Clu

j-Nap

oca

Sofia

Plov

div

Bur

gas

Var

na

Inco

nfun

dabi

la

silu

etă

a Pa

rten

onul

ui

dom

ină,

de

pe

înăl

țimile

Acr

opol

ei,

oraș

ul A

tena

. Ace

st

com

plex

mon

umen

tal

este

unu

l din

tre

pr

inci

pale

le si

mbo

luri

ale

civi

lizaț

iei ș

i cu

lturi

i eur

open

e.

Peni

nsul

a B

alca

nică

est

e ce

a m

ai e

stic

ă di

ntre

cel

e tre

i mar

i pe

nins

ule

euro

pene

cu

ieși

re la

Mar

ea M

edite

rană

. Par

tea

sudi

că

se în

tinde

între

Mar

ea Io

nică

(la

vest

) și M

area

Ege

e (la

est

) și s

e ca

ract

eriz

ează

prin

țărm

urile

put

erni

c cr

esta

te, î

n ca

re s

e di

stin

g Pe

nins

ula

Cal

cidi

că, P

enin

sula

Gre

acă

și

Peni

nsul

a Pe

lopo

nez,

ace

asta

din

urm

ă

sepa

rată

de

cont

inen

t de

cana

lul c

are

taie

Is

tmul

Cor

int.

Asp

ectu

l acc

iden

tat a

l ter

itoriu

lui

este

dat

de

prez

ența

Mun

ților

Pin

dulu

i și a

M

unțil

or T

ayge

tos

din

Pelo

pone

z, la

car

e se

ad

augă

Mun

tele

Olim

p și

lanț

ul R

odop

ilor,

care

urm

ează

lini

a gr

anițe

i din

tre G

reci

a și

B

ulga

ria. D

e­a

lung

ul la

turii

occ

iden

tale

a P

enin

sule

i B

alca

nice

se

înal

ță A

lpii

Din

aric

i, de

nat

ură

cars

tică.

În

par

tea

estic

ă, în

tre la

nțur

ile m

unto

ase

ale

Car

pațil

or ș

i Bal

cani

lor,

întâ

lnim

Câm

pia

Rom

ână,

st

răbă

tută

de

fluvi

ul D

unăr

ea p

e ul

timul

seg

men

t al

trase

ului

său

, îna

inte

de

a se

văr

sa în

Mar

ea N

eagr

ă.

Gre

cia

ocup

ă ex

trem

itate

a su

dică

a P

enin

sule

i Bal

cani

ce

și e

ste

form

ată

din

pest

e 2

000

de in

sule

răs

pând

ite în

tre

Mar

ea Io

nică

și M

area

Ege

e. P

arte

a co

ntin

enta

lă e

ste

prep

onde

rent

mun

toas

ă și

se

înve

cine

ază

cu A

lban

ia,

Turc

ia, M

aced

onia

și B

ulga

ria.

O tr

eim

e di

n po

pula

ție tr

ăieș

te în

cap

itala

Ate

na, c

are

num

ără

pest

e tr

ei m

ilioa

ne d

e lo

cuito

ri.

Alba

nia

este

sup

ranu

mită

„ța

ra v

ultu

rilo

r“ d

ator

ită

conf

orm

ație

i ter

itori

ului

său

, aco

peri

t de

mun

ți,

ades

ea in

acce

sibi

li, în

pro

porț

ie d

e 70

%.

Insu

lele

Cic

lade

au

fost

leag

ănul

une

i ci

viliz

ații

stră

vech

i, ca

re s

-a d

ezvo

ltat

înce

pând

cu

Epoc

a br

onzu

lui.

Sold

ații

evzo

ni fa

c de

ga

rdă

în fa

ța

Parl

amen

tulu

i din

Ate

na.

Măs

line

Met

eora

Del

phi

Mas

ca d

e au

r a

lui

Agam

emno

n

Can

al

Nav

ă de

cr

oazi

eră

Cno

ssos

Stea

-de-

mar

e

Moa

ră d

e vâ

nt

Cân

tăre

țul l

a ha

rpă,

Cic

lade

Han

iaC

reta

Patr

as

Vol

os

Ate

na

Regiunea Chinez\Regiunea chineză se întinde din Asia Orientală până în Asia Centrală, din care ocupă o mare parte. Acest teritoriu extrem de vast include China, Mongolia, Coreea de Nord, Coreea de Sud și Taiwan. În partea nordică se află un vast podiș arid, cunoscut drept Deșertul Gobi, care se întinde până în Tibet și regiunea Taklamakan. Din imensul podiș tibetan se înalță lanțul Munților Himalaya, unde se află vârful Everest, cel mai înalt din lume, care atinge 8 846 de metri deasupra nivelului mării. În partea de nord­est a regiunii chineze se află o câmpie fertilă, traversată de Huanghe (sau Fluviul Galben, datorită culorii apelor sale amestecate cu aluviuni și pământ roditor). Mai la sud, aproape de centrul Chinei, întâlnim o zonă de dealuri joase, bogată în lacuri și traversată de Yangtze, sau Fluviul Albastru. Yangtze este cel mai lung fluviu din

regiune, iar la vărsare formează o deltă uriașă, care avansează în mare cu doi

kilometri la fiecare o sută de ani.

În China a înflorit una dintre cele mai vechi civilizații din lume. În prezent, în această țară enormă trăiesc

peste un miliard de persoane, concentrate în partea de est a teritoriului și în unele orașe mari precum Beijing și

Shanghai. În ultimele decenii, China a devenit o mare putere industrială, profitând de disponibilitatea materiilor prime, chiar dacă majoritatea populației activează în continuare

în sectorul agricol.

„Orașul Interzis“ cuprinde peste

1 000 de edificii unde cândva

trăiau împăratul Chinei și

Curtea sa.

Ceai

Petrol

Palatul Potala din Tibet

Leopardul zăpezilor

Călugăr tibetan

Fluture cu pete roșii

Urs de Himalaya

Iac

Seismograf antic

OrezMinerit

Petrol

Iurtă

Bumbac

Shigatse

Gyangze

Lhasa

Kashi

Ürümqi

Yumen

55

Coreea de Nord ocupă partea

nordică a peninsulei omonime. Este un teritoriu muntos,

acoperit cu păduri dese, și are un

subsol bogat în zăcăminte de fier

și cărbune.

Industria Coreei de Sud a cunoscut

o dezvoltare rapidă în ultimele

decenii. Este al doilea producător

mondial de construcții navale,

dispune de o foarte profitabilă

industrie automobilistică și

este un mare exportator de

componente IT.

Taiwan este o insulă de dimensiuni mari, situată în dreptul provinciei chineze Fujian.

Deși se află de mulți ani în dispută cu China privind recunoașterea independenței, insula se bucură de o economie înfloritoare,

datorată industriilor producătoare de înaltă tehnologie.

Orașul Hong Kong a fost colonie britanică până în iulie 1997, înainte de a fi realipit Chinei. Această metropolă de 7 milioane de locuitori este

unul dintre principalele centre financiare și industriale ale Asiei.

Deșertul Gobi este un loc foarte arid, unde nu cad mai mult de 30 de centimetri de precipitații

pe an. Temperaturile din timpul verii sunt toride, dar scad brusc după apusul soarelui.

Cămila bactriană sălbatică

Soia

Iac

Templul cerului din Beijing

Marele Zid Chinezesc

Biciclete

Armata de teracotă

Statuia Calului Zburător, Lanzhou

Urs panda gigant

Marele Buddha din Leshan

Orez

Culturi de orez

Dealurile de calcar din

Guilin

Banca Chinei

Industrii high-tech

Vierme de mătase

Fructe de mare

ȚesăturiAligator de

China

Bumbac

Orez

Vas de porțelan, dinastia Qing

Tigri

Industrie

Țesături

Conifere Plantă de orez

Orez

Industrie

Minerit

Costum tradițional

Giuncă

Cherestea

Cai Przewalski (cai sălbatici mongoli)

Industrie chimică

Bază spațială

Bambus

Chongjin

Dalian

Anshan

Shenyang

Fushun

Seul

Phenian

Qiqihar

Harbin

Ulan-Bator

Choibalsan

Hong Kong

Canton

Macao

Guiyang

Haikou

Zhanjiang

Tianjin

Beijing Tangshan

Taiyuan

NanjingShanghai

HangzhouWuhan

Chengdu

Chongqing

ChangshaNanchang

Taipei

Zhengzhou

Lanzhou

Xi’an

94

Sistemul Solar / 4-5

Geosfera / 6-7

Populația mondială / 8-9

America Centrală și de Nord / 10-11

Canada și America de Nord / 12-13

Statele Unite Nord-Orientale / 14-15

Statele Unite Central-Meridionale / 16-17

Statele Unite Occidentale / 18-19

Mexic și America Centrală / 20-21

America de Sud / 22-23

America Ecuatorială / 24-25

America de Sud meridională / 26-27

Europa / 28-29

Peninsula Iberică / 30-31

Franța / 32-33

Italia / 34-35

Benelux / 36-37

Regatul Unit și Irlanda / 38-39

Țările Nordice / 40-41

Peninsula Balcanică / 42-43

Germania și Europa Centrală / 44-45

Cuprins

95

Europa Central-Estică / 46-47

Asia / 48-49

Rusia și Asia de Nord / 50-51

Peninsula Anatolia / 52-53

Regiunea chineză / 54-55

Japonia / 56-57

Asia de Sud-Est / 58-59

Asia de Sud / 60-61

Orientul Mijlociu / 62-63

Africa / 64-65

Africa de Nord / 66-67

Africa de Sud / 68-69

Oceania / 70-71

Australia / 72-73

Noua Zeelandă / 74-75

Arctica / 76

Antarctica / 77

Statele lumii – America de Nord / 78-79

Statele lumii – America de Sud / 80

Statele lumii – Europa / 81-84

Statele lumii – Asia / 85-88

Statele lumii – Africa / 89-92

Statele lumii – Australia și Oceania / 93