1. Def si clasificare AH. Se numeste amenajare hidrotehnica un ansamblu deconstructii hidrotehnice, masini hidraulice, constr industriale, elemente de automatizare necesare ptr utlizarea unei resurse de apa in scopul deservirii unei folosinte. Dupa folosinta principala deservita AH pot fi : pentru obtinere de hidroenergie, pentru transport de apa; pentru combaterea efectelor distructive ale apei; ptr alimentary cu apa si canalizare(AAC); ptr IF; ptr destinatii special (agreement, protective sanitara,de piscicultura).2. Def si clasif a constr hidro CH dupa rol si specific. Se numeste constr hidroteh orice structura ce face parte dintr-o amenajare a unei resurse de apa. Dupa rol si specific CH se impart in : CH generale: de retentie (baraj, dig); de derivatie( constr care preia apa dintr-o secriune si o duce in alta sectiune); de descarcare/evacuare a apei; de captare a apei; de aductiune (conducte, galerii). CH special: ptr obtinerea de hidroenergie; transport de apa, combaterea efectelor distructive ale apei; ptr AAC; ptr IF.3. Def si clasif a constr hidro CH dupa clasa de importanta. Se numeste constr hidroteh orice structura ce face parte dintr-o amenajare a unei resurse de apa. Dupa importanta CH special se impart in : clasa I-importanta exceptional; clasaII- importanta mare; clasa III-imp medie; clasa IV-imp redusa; clasa V- imp foarte redusa. Incadrarea unei CH intr-o clasa de imprtanta se face in baza urmatoarelor elemente: parametrul ethnic al constructiei; functionalitatea in cadrul amenajarii(principal sau secundara); durata de functionare pe perioada normata de viata a amenajarii( definitive/ provizorii); categoria de importanta.

4. Caracteristicile CH. Sunt permanent in contact cu apa si se supun actiunii fizice a apei( presiunea hidraulica), actiunii chimice a apei(coroziunea), actiunii mecanice (erodarea) actiunii bacteriologice a apei(aparitia de alge si ciuperci). Sunt unicat. Conditii special de executie. Accepta posibilitatea de avarie prin p% de depasire. Modifica esential factorii de mediu in toate componentele si in toate etapele de viata.

5. AH. Surse de obtinere a energiei electrice. Combustibili fosili(64.7%); hidroenergie (16,5%); nuclear (15,5%); neconventionala 3,3% din care solara 0,18%; eoliana 1,74%; geotermala 0,28%; biomasa 1,1%. Cererea de energie electica variaza orar, zilnic, sezonier, annual, multiannual in functie de urmat elemente: conditiile natural si climatic; standardul de viata; gradul de ocupare; pretul de vanzare; masurile de rationalizare sau fde stimulare a economiei; gradul de utilizare al energiei alternative; structura populatiei.9. Elementele component ale unei AH pe un curs de apa: sursa de apa; baraj; prize de apa; aductiune; castelul de echilibru; conducta/galerie fortata; casa vanelor; CHE (turbine); canal de fuga; bazin de linistire.

8. utilizarea cursurilor de apa ptr obtinerea energiei electrice. E=w *Q*H; P= w *V*H. acumulare= lucrare de gospodarire a apelor ce regularizeaza in timp debitele. Indicatori de acumulare: - coef de acumulare = Vutil/Wmm. Vutil- volum util; Wmm- stoc mediu multianual. - coef de regularizare =Qreg/Qaflmm Qreg-debit regularizat; Qalfmm- debit afluent mediu multiannual. A-coef de utilizare apa din acumulare a= Vutilizat intr-un an/ Vutil. Vutil-volumul necesar folosintelor . Tg-> Q=Qinstalat Tu -> Q=Qmm Tu-timpul de umplere; Tg timpul de golire.23. AH. Potruri, clasificare.

Dpdv al asezarii geografice: maritime; fluvial. Dpdv al folosintei: civile; militare; refugiu; urmare. Dpdv al perioadei de functionare: permanente; sezoniere sau temporare. Dpdv al regiunii vamale: import; export; libere. Portul este impartit in 2 zone: de apa; de uscat.

24. porturi acvatoriu: rada potrtului; bazinul potrului.

25. potruri teritoriu: Zona de operare (terminal off shore; cheu-in lungul teritoriului; dana- perpendicular pe teritoriu); depozite; constructii administrative; santier naval -> doc.

27. AH ptr alimentari cu apa. Elemente component ale sistemelor de alimentare cu apa:Captarea-constructie necesara pentru prelevarea apei din sursa. Aductiunea- constructive de transport al apei de la sursa spre utilizator. Statia de pompare- constructie ce gazduieste utilaje de ridicare a apei, in functie de cotele terenului natural. Statia de tratare- constr ce gazduieste echipamentele necesare corectarii calitatii apei natural ptr aducerea la cerintele de calitate alre utilizatorului. Castelul de apa/ rezervorul de apa- constr de inmagazinare a apei ptrcrearea unei reserve de apa ptr compensarea variatiilor consumului ptr un interval de timp prestabilit in general 24h. Reteaua de distributie- system de conducte ce furnizeaza apa consumatorilor. Bransamentele- echipamanete de conectare a consumatorilor la reteaua de distributie. Apometrele- echipamente de masurare a debitelor furnizate.

28. Tratarea apei. Tratarea apei in sistemele de alimentare cu apa presupune urmat etape: desnisiparea- depunerea de particule cu diametrul mai mare de 0.2mm. Coagulare suspensii- flocularea materiei coloidale din apa bruta. Decantare- la viteze mai mici de 1-20mm/s sendimentandu-se 80-95% din materiile in suspensie. Filtrare- limpezire, deferizare. Dezinfectare- cu metode fizice (caldura, ultraviolet) metode chimice (clor, ozon) metode biologice (bacterii),metode ologodinamice (ioni de metale grele, ioni de Ag). Tratamente speciale- eliminarea gustului , mirosului, decolorarea, eliminarea gazelor, deferizarea si demanaganizarea, scaderea duritatii, desalinizarea, fluorizarea, dezactivarea.32. Armaturi de pe retea. Pe traseul retelelor de distributie se prevad armature e tipul: vane de linie- acolo unde distant intre doua ramnificatii depaseste 600m. vane de ramnificare- amplasate astfel incat sa se poata izola la avarie tronsoane avand maxim 300m lungime. Vane de golire- in punctele de cota minima ale conductelor principale. Hidranti de incendiu- pe conductele de serviciu, in mod special la intersectii ale strazilor alimentate, la distante maxime de 100m, in apropierea conductelor principale. Cismele publice- bransate la conductele de serviciu, la maxim 300m distant intre ele. Apometre de district- echipamente de masurare a cantitatilor de apa consumatepentru suprafete de 25-30ha, denumite districte, se monitorizeaza in camine vizibile. Apometre pe conducte principale si de serviciu- echipamente de masurare a cantitatilor de apa consummate pentru consumatori individuali. Ventile de aer- in punctele de cota maxima, cu scop de evacuare aer din instalatie.33. constructii de inmagazinare. Inmagazinarea apei se realizeaza ptr asigurarea volumului de compensare a variatiilor de consum al apei zilnic (24h) la care se adauga rezerva intangibila de incendiu si rezerva de apa necesara acoperirii consumului de apa in caz de avarie. Aceste constructii pot indeplinii simultan si functia de inmagazinarea cantitatii de apa ptr satisfacerea nevoilor statiei de tratare, asigurarea unei reserve de apa necesara aspiratiei pompelor, ruperea presiunii pe traseul aductiunii, asigurarea timpului de punere in contact al apei cu clorul din statiile de clorare. Constructiile de inmagazinare se caracterizeaza prin capacitate, forma, cota fund si cota preaplin. Amplasarea acestora dicteaza solutia constructive, care poate fi: rezervor de apa (ingropat sau semingropat)- atunci cand exista inaltimi natural care domina reteaua deservita, castelul de apa-rezervor pe inaltimi artificial( turnul castelului). In oricare sinter situatii cota la care se afla suprafata libera a apei din constructia de inmagazinare trebuie sa duca la asigurarea presiunii e serviciu la cel mai defavorizat consummator.

34. Clasificarea constr de inmagazinare dupa pozitia in system. Acestea pot fi: de trecere- amplasate intre sursa si reteaua de distributie. De capat(tampon) amplasate la capatul aval al uneia dintre conductele principale. Contrarezervor rezervor de capat intr-un system de alimentare cu apa in care exista si rezervor de trecere. desen35. Ape uzate. Apele de canalizare provin din apele restituire de populatie, industrie, agricultura si zootehnie, transporturi, constructii si de pe teritoriile aferente acestora. In raport cu provenienta si proprietatile avute apa de canalizare poate fi: uzata menajera- provine din locuinte. Uzata publica- provine din cladiri cu destinatie publica. Uzata industrial- provine din industrie, transporturi, constructii. De la unitati agrozootehnice- provine de la grajduri garaje, ateliere. Meteorica- provine din ploi, topirea zapezilor si ghetii. De suprafata-provine din cursuri de apa, lacuri ,balti. Subterana provine din lucrarile de drenaj sau prin infiltratie din panza freatica.

36. Sisteme de canalizare. Se pot realize: separativ( divisor) situatie in care canalizarea pentru apele uzate este subterana iar apele conventional curate sunt preluate de rigole si santuri realizate la suprafata; necesita pante suficient de mari pentru a asigura in reteaua de ape uzate viteza minima, iar in reteaua de ape meteorice sa poata avea sectiuni economice. Unitar- atat apele uzate cat si cele conventional curate sunt colectate la comun, canalizarea este subterana, are doua regimuri de curgere, corespunzator timpului uscat si ploii; panta acestui tip de retea se allege astfel incat un anumit grad de umplere cu ape uzate sa se inregistreze viteza minima iat in timpul ploii sa nu se depaseasca viteza maxima. Mixt- presupune combinarea sistemului unitary cu cel separativ, infunctie de conditiile locale; sistemul separativ se utilizeaza in zonele cu pante mari, iar cel unitary in zonele cu pante reduse si in apropierea zonei de evacuare in emisar. Comparatiea celor 2 tipuri mari de sisteme de canalizare. Dpdv sanitar- sistemul unitar este superior deoarece se epureaza toate apele. Dpdv tehnic sistemul unitar presupune o singura retea ce ocupa o suprafata mai mica si are dificultati de executie mai mici, sistemul separativ presupune conditii hidraulice de curgere mai bune. Dpdv economic sistemul unitary presupune o lungime de retea cu 30-40% mai mica fata de sistemul separativ,totusi implica realizarea intregii amenajarii intr-o singura etapa ceea ce inseamna investitii mari.

37. Elementele component ale sistemului de canalizare sunt:

Camine de racord, retele de canalizare exterioara; colectoare principale si canale secundare; deversoare; puncte obligate; statii de pompare; straversari obstacole; statie de epurare; guri de varsare in emisar.

38. Schemele de amplasare a retelei de canalizare pot fi, in functie de configuratia terenului, pozitionarea evacuatorilor, amplasarea si caracteristicile emisarului, amplasarea statiei de pompare si statiei de epurare: desenePerpendicular direct, perpendicular indirect, longirudinal, ramnificat, radial. In aceste retele trebuie respectata conditia de viteza dupa cum urmeaza: viteza minima- de autocuratire ptr evitarea colamtarii sectiunilor prin depunerea meteriei solide transportate. Viteza maxima de eroziune, pentru evitarea distrugerii canalelor prin erodare datorita frecarii dintre fluidul transportat si peretii conductei.39. Sectiuni de canal. Sectiunile canalelor pot fi circulare, ovoidale, clopot, semieliptic, clopot circular, clopot circulat inalt, clopot circular cu cuneta, semicircular cu pereti verticali si rigola, semicircular cu pereti verticali, dreptunghiulare, functionand indifferent de forma la grad de umplere 0,60,8 ( in functie de dimensiuni) astfel incat viteza minima sa fie de 0,7 m/s in cazul sistemului separativ, pe cand in system unitar sau pentru reteaua meteorica se ia in considerare umplerea totala a sectiunii. 40. etapele obligatorii de epurare.

Retinerea corpurilor si suspensiilor mari prin consstructii de tip gratare si site;

Sedimentarea ce reprezinta retinerea particulelor aflate in suspensie si de realizeaza prin consstructii de tip: deznisipatoare; separatoare de grasimi;

Decantarea ce reprezinta retinerea namolurilor brute, namolurilor active, flocculate sau coagulate. Precipitarea chimica- flocularea ce reprezinta marirea depunerilor gravimetrice prin amestec cu saruri de aluminiu, saruri de fier, argila, betonita in urma caruia se obtine precipitare chimica.

Prelucrarea substantelor retinute astfel: substante grosiere in gratare si site; substante grele in deznisipatoare; grasimi in speratoare de grasimi; namoluri proaspete in decantoare; namoluri fermentate in fose septic, bazine de aerare; namoluri deshidratate, namoluri incinerate; fermentarea reprezinta descompunerea substantelor organice complexe in substante mai simple, sub actiunea bacteriilor anaerobe si aerobe, putand fi acida sau alcalina; iazurile de namol; fosele septic.

41. Regularizari de rauri. Forma in plan.

Toate cursurile de apa dezvoltate in terenuri erodabile au un traseu ce prezinta sinuozitati de diferite dimensiuni, datorate neregularitatilor malurilor care duc la aparitia circulatiei transversal. Clasificarea raurilor se poate face pe baza evolutiei in timp a traseului sau, care poate varia de la foarte lent la tendinta accentuate de meandrare. Meandra reprezinta o sinuozitate a formei in plan care evolueaza prin eroziunea zonelor concave, pana la aparitia unui process de strapungere a zonei gatuite; dupa strapungere meandrarea se reia prin cicluri successive, cu deplasare lenta spre aval a meandrelor. Nu toate cursurile de apa ce prezinta sinuozitate sunt meandrate, in cazul albiilor sinuoase valea fiind stabile in timp.42. AH ptr regularizari de rauri. Sectiunea transversal. Sectiunea transeversala este formata din albie minora si albie majora, delimitarea facandu-se in functie de un anumit nivel characteristic sau dupa forma sectiunii. Este intotdeauna corelata cu sectorul de albie din profilul longitudinal. Pentru dezvoltarea proceselor de albie este de interes acea parte a sectiunii transversal denumita albie principal, cea care este inundata annual la viituri. Sectiunea transversal se caracterizeaza prin latimea la nivelul suprafetei libere, adancimea medie ca raport intre suprafata si latime la nivelul suprafetei libere.43. AH ptr regularizari de rauri. Profilul longitudinal. Are pante descrescatoare din amonte spre aval. Se deosebesc astfel 3 sectoare principale ale uni curs de apa. Sector amonte- I unde se manifesta procese de eroziune datorate capacitatii mari de transport al aluviunilor. Sector mijlociu-II unde apare starea de echilibru in ceea ce priveste erodarea si depunerea. Sector aval-III unde apar depuneri ale materialului aluvionar transportat si patul albiei tinde sa se ridice, panta scazand. Profilul longitudinal pe sectoarele cu panta accentuate are o forma parabolic cu concavitate in jos. In lungul profilului longitudinal al unui sector de rau se intalnesc zone mai lungi cu pante mici si adancimi mari numite adancuri, separateintre eleprin zone mai scurte cu pante masi si adancimi mici, numite praguri. In perioadele de ape mai pragurile se suprainalta prin depuneri iar adancurile sunt erodate, pe cand in perioadele de ape mici procesele sunt inverse: pragurile sunt erodate iar adancurile sunt colmatate cu depuneri. +desen44. Lucrari temporare in albie. Sunt utilizate pe cursul mijlociu si inferior al raului si se executa din materiale locale; dar nu pentru o durata mare de timp, ele urmand sa fie inlocuite cu lucrari definitive similare ca effect. Aceste lucrari pot fi permeabile sau de activare a circulatiei transversal. Lucrarile permeabile se utilizeaza in cazul sectoarelor de rau unde se inregistreaza viteze mici de curgeredar debite solide mari.aceste lucrari favorizeaza miicsorarea vitezei de curgere si depunerea aluviunilor, sunt ieftine, nu duc la aparitia fenomenului de afluiere, conduc la ridicarea fundului albiei prin depunere. Se pot executa in urmatoarele variante constructive: Arbori inecati- pe sectorul de v