Amenajari Hidrotehnice - Material Didactic FR, Cap 1,2

7/26/2019 Amenajari Hidrotehnice - Material Didactic FR, Cap 1,2

http://slidepdf.com/reader/full/amenajari-hidrotehnice-material-didactic-fr-cap-12 1/21

Amenajari Hidrotehnice

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 1

Unitatea de învăţare nr. 1

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Cuprins Pagina 1.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 11.2. Definitia si calsificarea amenajarilor si constructiilorhidrotehnice

1

1.3. Caracteristicile amenajarilor si constructiilor hidrotehnice 31.4. Răspunsuri şi comentarii la teste 41.5. Lucrarea de verificare nr. 1 51.6. Bibliografie minimală 5

1.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 1

Definitii

Clasificari

Înţelegerea diferentelor dintre amenajari si constructiihidrotehnice

1.2. DEFINITIA SI CLASIFICAREA AMENAJARILOR SICONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE

Amenajarehidrotehnica

Constructiehidrotehnica

Amenajarea hidrotehnica reprezinta ansamblul de constructiihidrotehnice, constructii industriale, masini hidraulice, elemente deautomatizare si instalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apain scopul deservirii uneia sau mai multor folosinte de apa.

Amenajarile hidrotehnice se clasifica dupa folosinta principala deservita astfel:-amenajari hidrotehnice pentru obtinere de hidroenergie-amenajari hidrotehnice pentru transport pe apa-amenajari hidrotehnice pentru combaterea inundatiilor-amenajari hidrotehnice pentru imbunatatiri funciare-amenajari hidrotehnice pentru alimentari cu apa si canalizari-amenajari hidrotehnice speciale

Se numeste constructie hidrotehnica orice structura ce face parte dintr-o amenajare a unei resurse de apa.

Constructiile hidrotehnice se clasifica:-dupa rol si specific:





Incadrareaconstructiilorhidrotehnice inclase de

importanta

-constructii hidrotehnice generale:-de retentie – baraje si diguri-de derivatie – canale, conducte, galerii-de regularizare a cursurilor de apa-de descarcare – evacuare a apelor-de captare a apei – prize de apa si puturi-de aductiune – conducte, canale, galerii

-constructii hidrotehnice speciale:-hidroenergetice-hidroameliorative-transport pe apa-alimentari cu apa si canalizare-pentru cai de comunicatii terestre-altele: sport, agrement, rol sanitar.

-dupa importanta – in functie de importanta constructiilor, scopul si

pericolul in cazul distrugerii, standardul de importanta a constructiilorhidrotehnice grupeaza lucrarile in urmatoarele clase:-clasa I-a – de importanta deosebita-clasa a II-a – de importanta mare-clasa a III-a – de importanta medie-clasa a IV-a – de importanta redusa-clasa a V-a – de importanta foarte redusa

Pe baza acestei clasificari se stabilesc probabilitatile dedepasire asociate fenomenelor de calcul si verificare. In determinareaclasei de importanta intervin capacitatea de productie a lucrarii, durata

de functionare (constructii permanente sau constructii temporare),insemnatatea functionala in cadrul amenajarii (constructii principalesau constructii secundare), categoria de importanta.

Test de autoevaluare – Intrebarea 1Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont despaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi laurmătoarele întrebări:a) Ce reprezintă amenajarea hidrotehnica?

b) Dupa ce criterii se clasifică constructiile hidrotehnice?

c) Care sunt constructiile hidrotehnice de aductiune?

d) Care sunt elementele ce intervin in incadrarea constructiilorhidrotehnice in clase de importanta?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare





După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:Amenajare hidrotehnica = ansamblu constructii hidrotehnice,

constructii industriale, masini hidraulice, elemente de automatizare siinstalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apa.

Constructie hidrotehnica = orice structura ce face parte dintr-oamenajare a unei resurse de apa.

Clasificarea amenajarilor hidrotehnice se face dupa folosinta principala deservita.

Clasificarea constructiilor hidrotehnice se face dupa: rol sispecific, respective dupa importanta.

1.3. CARACTERISTICILE AMENAJARILOR SI CONSTRUCTIILORHIDROTEHNICE

Contact cu apa

Conditii executie

Impact

Risc

Unicat

Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent ,

acestea fiind supuse in mod constant actiunilor mecanice, fizico-chimice si biologice ale apei.- Actiunile mecanice sunt datorate presiunii hidrostatice si presiuniihidrodinamice a apei,- Actiunile fizice sunt legate de erodarea suprafetelor in contact cu apa,spalarea materialelor de constructie, degradarea betoanelor,- Actiunile chimice se refera la betonul degradat datorita actiunii apei cuduritate scazuta, incarcata cu dioxid de carbon sau cu saruri de amoniu,- Actiunile biologice apar din cauza actiunii algelor, bacteriilor sauciupericile existente in apa.

Constructiile hidrotehnice au conditii speciale de executie atitin ceea ce priveste prepararea betonului cit si in ceea ce privesterealizarea excavatiilor, etansarea rocii de fundare, etc.

Amenajarile si constructiile hidrotehnice influenteaza puternic zonele adiacente, in sensul modificarii elementelor caracteristice aletuturor factorilor de mediu, in masuri diferite, atit in amplasament cit siin amonte si in aval, in perioada de constructie si in cea de exploatare.

Posibilitatea de avariere a constructiilor hidrotehnice este

luata in considerare prin admiterea riscului prin probabilitatile dedepasire stabilite de standard, in functie de clasa de importanta aconstructiei din cadrul unei amenajari hidrotehnice.

Amenajarile si constructiile hidrotehnice au caracter de

unicat , fiind originale, deoarece solutiile tehnice clasice se adapteazain functie de situatia reala, astfel incit sa se intruneasca simultanconditiile economice si cele legate de siguranta in exploatare a lucrarii.





Test de autoevaluare – Intrebarea 2Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont despaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi laurmătoarele întrebări:a) Ce actiuni ale apei se manifesta asupra constructiilor hidrotehnice?

b) Care sunt elementele asupra carora au impact amenajarilehidrotehnice

c) Caror caracteristici ale apei se datoreaza actiunile chimice aleacesteia asupra constructiilor hidrotehnice?


După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent.Constructiile hidrotehnice au conditii speciale de executie.Amenajarile si constructiile hidrotehnice influenteaza puternic

zonele adiacente.

Posibilitatea de avariere a constructiilor hidrotehnice esteluata in considerare prin admiterea riscului.

Amenajarile si constructiile hidrotehnice au caracter de unicat,fiind originale.

1.4. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELEDE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:Intrebarea 1

a) Amenajarea hidrotehnica reprezinta ansamblul de constructiihidrotehnice, constructii industriale, masini hidraulice, elemente deautomatizare si instalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apain scopul deservirii uneia sau mai multor folosinte de apa.

b) Constructiile hidrotehnice se clasifica dupa rol si specific, respectivdupa importanta.c) Constructiile hidrotehnice de aductiune sunt conducte, canale,galerii.d) In determinarea clasei de importanta intervin capacitatea de

productie a lucrarii, durata de functionare (constructii permanente sauconstructii temporare), insemnatatea functionala in cadrul amenajarii

(constructii principale sau constructii secundare), categoria deimportanta.





Intrebarea 2a) Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent,acestea fiind supuse in mod constant actiunilor mecanice, fizico-chimice si biologice ale apei.

b) Amenajarile si constructiile hidrotehnice au impact asupra zoneloradiacente, asupra tuturor factorilor de mediu, atit in amplasament cit siin amonte si in aval, in perioada de constructie si in cea de exploatare.c) Actiunile chimice se datoreaza apei cu duritate scazuta, apeiincarcate cu dioxid de carbon sau cu saruri de amoniu.

1.5. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 1

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunturmătoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Ce reprezintă amenajarile hidrotehnice şi cum se clasifică?(3p)

2. Definiţi constructiile hidrotehnice şi enumeraţi-le pe celegenerale, specificând tipurile aferente fiecarei categorii.

(4p)

3. Plecând de la caracteristicile amenajarilor si constructiilorhidrotehnice, alegeţi una dintre ele si dezvoltati-o. (3p)

1.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;2.

*****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti;3. Popovici, A., s.a., 1992 – Baraje pentru acumulari de apa, Ed. Tehnica, Bucuresti.





Unitatea de învăţare nr. 2

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE DERETENTIE

Cuprins Pagina 2.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2 62.2. Definitie, clasificare 62.3. Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj degreutate din beton

8

2.4. Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj fluvial 112.5.Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj dinmateriale locale

13

2.6. Răspunsuri şi comentarii la teste 182.7. Lucrarea de verificare nr. 2 202.8. Bibliografie minimală 20

2.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 2

Definire si clasificare

Conditii de amplasament si fundare

Alcatuire constructiva generala si solutii constructive

2.2. DEFINITIE, CLASIFICARE

Acumulare

Baraj

Clasificare

Se numeste acumulare o lucrare de gospodarirea apelornecesara realizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.

Se numeste baraj o constructie hidrotehnica de retentie cu rolde realizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati deapa.

Barajele se clasifica astfel:a.dupa materialul de constructie principal :- materiale locale (pamint, piatra)- beton- beton armat- lemn, metal, material plastic





b.dupa tipul constructiv: - masive (de greutate)- cu rosturi largite, evidate- cu contraforti- in arc- fluviale- combaterea eroziunii solului

c.dupa scop:- de acumulare- de derivare

d.dupa folosinta amenajarii din care fac parte:- producere de energie electrica- transport pe apa- hidroamelioratii

- alimentare cu apa- combaterea actiunii daunatoare a apei- piscicole, sanitare, sportive- complexe

e.dupa conditiile de descarcare a apei:- cu descarcator in corpul barajului- fara descarcator in corpul barajului

Test de autoevaluare – Intrebarea 1Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de

spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi laurmătoarele întrebări:a) Ce reprezintă acumularea?

b) Ce reprezinta barajul?

c) Dupa ce criterii se clasifica barajele?

d) Care sunt tipurile constructive de baraje?






După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:Acumulare = o lucrare de gospodarirea apelor necesara

realizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.

Baraj = o constructie hidrotehnica de retentie cu rol de

realizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati deapa.Barajele se clasifica dupa materialul de constructie

principal, tipul constructiv, scop, folosinta amenajarii din care fac parte, conditiile de descarcare a apei.

2.3. AMENAJARI HIDROTEHNICE CU FRONT DE RETENTIE DE TIPBARAJ DE GREUTATE DIN BETON

Baraj de greutate

din beton

Conditii naturale

Sectiunetransversala

Constructia hidrotehnica generala masiva din beton care isi

mentine stabilitatea prin intermediul fortei de greutate proprie poartanumele de baraj de greutate din beton.

Barajele de greutate din beton pot fi construite numai pe teren

de fundare de natura stincoasa.

Calitatile care se cer terenului de fundare sunt:- rezistenta ridicata- compresibilitate redusa si uniforma- permeabilitate scazuta, fara pericol de pierdere a stabilitatii la

actiunea apei infiltrate- monolit, fara crapaturi, dislocari, zone alterate sau dezagregate,fenomene tectonice, falii, zone de alunecare.

Din punct de vedere morfologic, se prefera inscrierea barajelorde greutate din beton in vai fara proeminente sau depresiuniaccentuate, in care sa nu existe rigole de eroziune ascunsa in patulalbiei.

In sectiune transversala un baraj de greutate din beton poateavea forma triunghiulara, trapezoidala, poligonala, caracterizat de

elementele geometrice din sectiunea de inaltime maxima.





Vedere in plan

Profil longitudinal

Amenajareaploturilor

deversante

Axul barajului este planul vertical ce trece prin mijloculcoronamentului unui baraj. Acesta poate fi rectiliniu, curbiliniu saufrint.

In profil longitudinal, corpul unui baraj de greutate din beton sefragmenteaza in ploturi independente prin intermediul rosturilortransversale; latimea ploturilor variaza intre 12 si 18 m. Rosturile audeschidere de 2 – 3 cm, pereti verticali si paraleli si se etanseaza

pentru a impiedica trecerea apei din lac inspre aval.

Plotizarea se impune deoarece:- caldura de hidratare degajata de beton in perioada de intarire se poatedisipa mai usor, neproducindu-se astfel dilatare – contractie puternice,adica fisuri in masa betonului;- se evita aparitia forfecarii pe verticala a corpului barajului in cazultasarilor inegale ale terenului de fundare, care nu are compresibilitateidentica in toate punctele in lungul axului barajului;- se evita discontinuitatile in turnarea betonului, care apar inerent,reducindu-se cantitatea de beton necesar a fi turnata o data.

Ploturile deversante deviaza de la profilul clasic al barajului, in





scopul adaptarii formei lor la conditiile de curgere. Astfel, aval de baraj se amenajeaza lucrari de disipare a energiei curentului de apaevacuat din lac pentru a proteja albia naturala aval impotriva eroziuniisi pentru a evita modificarea conditiilor de stabilitate a barajului

Test de autoevaluare – Intrebarea 2Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de

spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi laurmătoarele întrebări:a) Definiti barajul de greutate din beton.

b) Ce calitati sunt necesare pentru terenul de fundare al unui baraj degreutate din beton?

c) Care sunt elementele ce se deosebesc in sectiunea transversala aunui baraj de greutate din beton?

d) Ce este axul unui baraj?

e) Care sunt motivele plotizarii?






După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:Baraj de greutate din beton = constructia hidrotehnica generala

masiva din beton care isi mentine stabilitatea prin intermediul fortei degreutate proprie.

Barajele de greutate din beton pot fi construite numai pe terende fundare de natura stincoasa.

Se prefera inscrierea barajelor de greutate din beton in vai fara proeminente sau depresiuni accentuate.

In sectiune transversala un baraj de greutate din beton poateavea forma triunghiulara, trapezoidala, poligonala.

Axul barajului poate fi rectiliniu, curbiliniu sau frint.Corpul unui baraj de greutate din beton se fragmenteaza in

ploturi independente prin intermediul rosturilor transversale; latimea ploturilor variaza intre 12 si 18 m, iar rosturile au deschidere de 2 – 3cm.

Ploturile deversante deviaza de la profilul clasic al barajului, in

scopul adaptarii formei lor la conditiile de curgere.2.4. AMENAJARI HIDROTEHNICE CU FRONT DE RETENTIE DE TIPBARAJ FLUVIAL

Baraj fluvial

Functii partefixa, partemobila

Sectiunetransversala

Se numeste baraj fluvial (de joasa cadere, stavilar) o constructiehidrotehnica generala de retentie compusa dintr-o parte fixa si una mobila(stavila).

Partea fixa a barajului fluvial are rolul de a:- realiza frontul de retentie impreuna cu partea mobila- asigura rezemarea partii mobile si atransmite incarcarile la terenul defundare- asigura disiparea energiei curentului de apa evacuat- asigura etanseitatea lucrarii-asigira circulatia intre cele doua maluri.

Partea mobila a barajului fluvial are rolul de a:- realiza frontul de retentie impreuna cu partea fixa- asigura trecerea apelor mari in conditii asemanatoare celor anterioarerealizarii lucrarii de retentie- asigura evacuarea aluviunilor ce se depun in lac, pentru a preveni

colmatarea acumularii- asigura trecerea plutitorilor si ghetii.

In sectiune transversala barajele fluviale pot fi, in functie decapacitatea de descarcare a apelor mari:a.cu deversor cu profil practic si cimpuri deversante de deschideri mici





Profillongitudinal

b.cu radier cu prag lat si cimpuri deversante de deschideri mari

c.cu deversor cu profil practic si descarcator de ape mari combinat (de

supratafa si de adincime)

Partea fixa a barajului fluvial este impartita in cimpuri deversante,

fiind constutuita din radier, pile si culee. In functie de calitatea terenuluide fundare, conditiile de evacuare a apelor mari, tipul de stavila ales sisistemul de disipare a energiei curentului de apa evacuat, in profil

longitudinal solutiile de alcatuire pot fi:a. sistem radier general – structura monolit, simpla, fara rosturi definitive,ce se poate adopta pentru baraje de deschideri mici, fundate pe terenuriomogene, cu caracteristici geotehnice slabe

b. sistem pile independente – structura cu rosturi definitive, care se adoptanumai in cazul terenurilor stincoase, cu caracteristici geotehnice foarte

bune

c. sistem cuve independente – structura cu rosturi definitive aparute prinfragmentarea pilelor in mijlocul lor, care se adopta la terenuri de fundare

de calitate medie





Test de autoevaluare – Intrebarea 3Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont despaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi laurmătoarele întrebări:a) Definiti barajul fluvial.

b) Care sunt solutiile constructive ale barajelor fluviale in sectiunetransversala?

c) Mentionati solutiile de alcatuire a unui baraj fluvial in profillongitudinal si precizati situatiile in care se adopta.


După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:Baraj fluvial = o constructie hidrotehnica generala de retentie

compusa dintr-o parte fixa si una mobila (stavila).In sectiune transversala barajele fluviale pot fi, in functie de

capacitatea de descarcare a apelor mari:-cu deversor cu profil practic si cimpuri deversante de deschideri mici-cu radier cu prag lat si cimpuri deversante de deschideri mari-cu deversor cu profil practic si descarcator de ape mari combinat (desupratafa si de adincime).

Partea fixa a barajului fluvial este impartita in cimpurideversante, fiind constutuita din radier, pile si culee.

In profil longitudinal, in functie de calitatea terenului defundare, conditiile de evacuare a apelor mari, tipul de stavila ales sisistemul de disipare a energiei curentului de apa evacuat, solutiile dealcatuire pot fi:-sistem radier general – se poate adopta pentru baraje de deschideri

mici, fundate pe terenuri omogene, cu caracteristici geotehnice slabe-sistem pile independente – se adopta numai in cazul terenurilorstincoase, cu caracteristici geotehnice foarte bune-sistem cuve independente – se adopta la terenuri de fundare decalitate medie

2.5. AMENAJARI HIDROTEHNICE CU FRONT DE RETENTIE DE TIPBARAJ DIN MATERIALE LOCALE

Baraj din materiale

locale

Se numeste baraj din materiale locale o constructie

hidrotehnica generala de retentie realizata din orice tip de roci, careface parte din grupa barajelor de greutate (rezista impingerii apei prinforta de greutate proprie).





Clasificare

Alcatuireconstructivagenerala

Pentu a indeplini simultan conditiile de rezistenta sietanseitate, corpul unui baraj din materiale locale poate fi realizat :-omogen - dintr-un singur material-neomogen - din mai multe materiale

Barajele neomegene se clasifica in functie de:a) pozitia elementului de etansare in corpul barajului -cu ecran amonte – element etansare la paramentul amonte-cu nucleu – element de etansare in corpul barajului

b ) tipul materialului din corpul barajului -baraj din pamint-baraj din piatra (anrocamente)-baraj mixt (piatra si pamint)-baraj pentru depozite de deseuri miniera

c ) tipul materialului ce constituie elementul de etansare -etansare din material pamintos (argila)-etansare din material nepamintos (beton, beton bituminos, material

plastic, metal)

In corpul unui baraj din materiale locale se va forma o curbade depresie, a carei forma ete conditionata de coeficientii de

permeabilitate ai materialelor cosntituente si de grosimea acestora inlungul sectiunii transversale a barajuluu.

In cazul barajelor neomogene, la contactul dintre prismele derezistenta si elementul de etansare se prevad filtre inverse, care aurolul de a evita antrenarea hidrodinamica a particulelor fine de catrecurentul de infiltratie. Filtrele inverse realizeaza si trecerea gradataintre rigiditatile foarte diferite ale prismelor de rezistenta sielementului de etansare.

Corpul barajelor din pamint este prevazut in sectiunea aval cuelemente drenante, in scopul interceptarii debitelor de apa infiltrate sievacuarii acestora in bieful aval.

Paramentul amonte se protejeaza cu dale de beton sauanrocamente impotriva valurilor, ghetii, plutitorilor ; protectia nu serealizeaza la barajele din piatra sau la cele cu ecran amontenepamintos.

Paramentul aval al barajelor din pamint se protejeaza prininierbare impotriva apelor de siroire pe taluz ; acelasi efect il aubermele de pe paramentul aval (paliere orizontale), acestea avind cascop principal marirea stabilitatii la alunecare a taluzului. Bermele aulatimea de 4 - 6 m si se executa la fiecare 15 - 20 m inaltime de baraj.

In cazul in care terenul de fundare nu este etans, se executalucrari de etansare a acestuia. In cazul terenurilor stincoase se adopta





Conditii naturale

Solutii constructivebaraje din piatra

voaluri de etansare, in cazul terenurilor pamintoase se poate adoptauna dintre solutiile: perete mulat, perete de palplanse, avantradier.Obligatoriu, elementul de etansare a terenului de fundare trebuie sa fie

pus in contact cu elementul de etansare a corpului barajului.

Pentru barajele din piatra, in cazul barajelor de inaltimi mici

si medii se poate adopta fundarea chiar si pe terenuri aluivionare cu

pat de balast . In cazul barajelor cu inaltimi mai mari de 100 m se vaadmite ca teren de fundare numai stinca.

Pentru barajele din pamint , indiferent de inaltime, se potadmite toate tipurile de teren de fundare, in functie de caracteristicile

acestuia urmind sa se aleaga solutiile de etansare.

Din punct de vedere morfologic, barajele din materiale localese pot inscrie in vai de orice forma, fara depresiuni sau proeminenteaccentuate.

Conditiile hidrologice impun solutia de deviere a apelor pe perioada de constructie.

Conditiile climatice influenteaza punerea in opera amaterialulului local.

Prezenta zonelor de exploatare a materialelor de constructie este un factor important in alegerea amplasamentului unui baraj dinmateriale locale, deoarece costul transportului se reflecta in devizulgeneral al investitiei cu pondere mare.

Pentru barajele din piatra solutiile constructive pot fi:a)solutia ecran amonte din beton armat





Solutii constructivebaraje din pamint

b)solutia ecran amonte din beton bituminos

c)solutia ecran amonte din argila

d)solutia diafragma beton bituminos

Pentru barajele din pamint solutiile constructive pot fi:a)solutia cu ecran amonte din beton armat





b)solutia cu nucleu central din argila

Test de autoevaluare – Intrebarea 3Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont despaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi laurmătoarele întrebări:a)Dati definitia unui baraj din materiale locale.

b)Care sunt criteriile dupa care se clasifica barajele din materialelocale?

c)Care este deosebirea dintre un baraj omogen si un baraj neomogen?

d)Ce elemente ale unui baraj din pamint se protejeaza si impotrivacaror factori naturali?






După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:Baraj din materiale locale = o constructie hidrotehnica

generala de retentie realizata din orice tip de roci, care face parte dingrupa barajelor de greutate.

Pentu a indeplini simultan conditiile de rezistenta sietanseitate, corpul unui baraj din materiale locale poate fi realizat:-omogen - dintr-un singur material-neomogen - din mai multe materiale

In cazul barajelor neomogene, la contactul dintre prismele derezistenta si elementul de etansare se prevad filtre inverse.

Corpul barajelor din pamint este prevazut in sectiunea aval cuelemente drenante.

Paramentul amonte se protejeaza cu dale de beton sauanrocamente impotriva valurilor, ghetii, plutitorilor.

Paramentul aval al barajelor din pamint se protejeaza prin

inierbare impotriva apelor de siroire pe taluz.Bermele de pe paramentul aval (paliere orizontale) au ca scop protejarea impotriva apelor de siroire pe taluz si marirea stabilitatii laalunecare a taluzului.

Barajele din materiale locale se pot funda pe orice tip de terennatural; exceptie fac barajele din piatra cu inaltimi mai mari de 100 m,care se pot funda numai pe stinca.

Din punct de vedere morfologic barajele din materiale localese inscriu in vai de orice forma.

Pentru barajele din piatra solutiile constructive pot fi:-solutia ecran amonte din beton armat

-solutia ecran amonte din beton bituminos-solutia nucleu central-solutia diafragma beton bituminos

Pentru barajele din pamint solutiile constructive pot fi:-solutia cu ecran amonte din beton armat-solutia cu nucleu central din argila

2.6. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELEDE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:Intrebarea 1a) Se numeste acumulare o lucrare de gospodarirea apelor necesararealizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.

b) Se numeste baraj o constructie hidrotehnica de retentie cu rol derealizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati deapa.c) Barajele se clasifica dupa: materialul principal de constructie, tipulconstructiv, scop, folosinta amenajarii din care fac parte, conditii dedescarcarea apei.

d) Tipurile constructive de baraj sunt:- masive (de greutate)- cu rosturi largite, evidate





- cu contraforti- in arc- fluviale- combaterea eroziunii soluluiIntrebarea 2a) Constructia hidrotehnica generala masiva din beton care isi mentinestabilitatea prin intermediul fortei de greutate proprie poarta numelede baraj de greutate din beton.

b) Calitatile necesare pentru terenul de fundare al unui baraj degreutate din beton sunt:- rezistenta ridicata- compresibilitate redusa si uniforma- permeabilitate scazuta, fara pericol de pierdere a stabilitatii laactiunea apei infiltrate- monolit, fara crapaturi, dislocari, zone alterate sau dezagregate,fenomene tectonice, falii, zone de alunecare.

c) Elementele ce se deosebesc in sectiunea transversala a unui baraj degreutate din beton sunt:-coronament-parament amonte, parament aval-picior amonte, picior aval-talpa fundare-corp barajd)Axul unui baraj este planul vertical ce trece prin mijloculcoronamentului unui baraj.e) Plotizarea se impune deoarece:- caldura de hidratare degajata de beton in perioada de intarire se poate

disipa mai usor, evitind aparitia fisurilor in masa betonului;- se evita aparitia forfecarii pe verticala a corpului barajului in cazultasarilor inegale ale terenului de fundare;- se evita discontinuitatile in turnarea betonului, care apar inerent.Intrebarea 3a) Se numeste baraj fluvial o constructie hidrotehnica generala deretentie compusa dintr-o parte fixa si una mobila. b) Solutiile constructive ale barajelor fluviale in sectiune transversalasunt:-cu deversor cu profil practic si cimpuri deversante de deschideri mici-cu radier cu prag lat si cimpuri deversante de deschideri mari

-cu deversor cu profil practic si descarcator de ape mari combinat (desupratafa si de adincime)c) Solutiile de alcatuire a unui baraj fluvial in profil longitudinal sunt:-sistem radier general – se adopta pentru baraje de deschideri mici,fundate pe terenuri omogene, cu caracteristici geotehnice slabe-sistem pile independente – se adopta numai in cazul terenurilorstincoase, cu caracteristici geotehnice foarte bune-sistem cuve independente – se adopta la terenuri de fundare decalitate medieIntrebarea 4a)Se numeste baraj din materiale locale o constructie hidrotehnicagenerala de retentie realizata din orice tip de roci, care face parte dingrupa barajelor de greutate (rezista impingerii apei prin forta de





greutate proprie). b) Barajele din materiale locale se clasifica dupa:- pozitia elementului de etansare in corpul barajului- tipul materialului din corpul barajului- tipul materialului ce constituie elementul de etansarec)Un baraj omogen are corpul constituit dintr-un singur material, pecind un baraj neomogen are corpul constituit din doua sau mai multemateriale.d)In cazul unui baraj din pamint se protejeaza:-paramentul amonte impotriva valurilor, ghetii, plutitorilor-paramentul aval impotriva apelor de siroire pe taluz

2.7. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 2

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunturmătoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Ce reprezintă barajele din materiale locale şi cum seclasifică? (3p)

2.Definiţi un baraj neomogen si enumeraţi . criteriile de clasificareale acestora, specificind tipurile caracteristice fiecarei categorii.(3p)

3. Alegeţi o solutie constructiva pentru barajele din piatra si





desenati-o. (4p)

2.8. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1.Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;2.Popovici, A, s.a., 1992 – Baraje pentru acumulari de apa, vol I, Ed.Tehnica, Bucuresti3.Popovici, A, 2002 – Baraje pentru acumulari de apa, vol II, Ed.Tehnica, Bucuresti

Amenajari Hidrotehnice - Material Didactic FR, Cap 1,2

Documents

Transcript of Amenajari Hidrotehnice - Material Didactic FR, Cap 1,2