AMENAJAREA TURISTICA A STATIUNII

~VATRA DORNEI~

Besa Alexandru

AATCS, Master an 1

1

Motivatia

Vatra dornei este statiunea turistica pe care eu o vizitez cel mai des iar acest lucru m-a determinat sa fac prezentarea ei. Cunoscand zona, pot analiza mai atent detaliile legate de ea.

Trebuie sa mentionez ca ma bucura enorm faptul ca de fiecare data cand ma duc in Vatra Dornei, vad multe imbunatatiri, legate de infrastructura de acolo, ceea ce inseamna ca exista implicatie din partea autoritatilor dar si a oamenilor care locuiesc acolo.

Un lucru foarte important care trebuie precizat este faptul ca desi Vatra Dornei a inceput ca si o statiune balneara, datand din perioada ocupatiei habsburgice, cu trecerea anilor, aceasta s-a dezvoltat tot mai mult ca o statiune unde se pot practica sporturi de iarna.

Localizare

La confluenta Bistritei Aurii cu Dorna se gaseste asezat orasul Vatra Dornei, in inima unui mirific si interesant sistem depresionar. Orasul este situat la altitudinea de 802m, in zona de interferenta a paralelei de 47°22'00'' cu meridianul de 25°22'21''. De aici, drumurile se ramifica in patru directii diferite si anume in amonte pe firul Bistritei se gasesc localitatile Iacobeni, Ciocanesti, Carlibaba; in amonte pe raul Dorna se insira Dorna Candrenilor si Poiana Stampei, tot in amonte pe Neagra, localitatile Sarul Dornei, Neagra Sarului, Panaci iar in aval pe Bistrita, Comuna Dorna Arini continuata cu Crucea pana la Brosteni.

Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii, cu structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite care coboara in trepte - in nord-est Barnarelu (1321 m), prelungirea masivului Giumalau; in sud Dealu Negru (1302 m) ; in nord Runcu (1155 m), partea terminala a Muntilor Suhardului, situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna.

Căi de acces

căi de acces rutiere

- E20 Bucureşti – Focşani;

- DN15 Focşani – Bacău – Poiana Teiului;

- DN17 Poiana Teiului – Broşteni – Vatra Dornei;

- E20 Bucureşti – Focşani – Fălticeni – Suceava;

- DN17 Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei .

căi de acces feroviare

2

Gara Vatra Dornei pe linia: Bucureşti – Suceava – Vatra Dornei sau pe linia Cluj Napoca – Beclean – Vatra Dornei.

Traficul de călători şi de mărfuri pe calea ferată este deservit de staţiiile VatraDornei, Vatra Dornei-Băi şi halta Roşu, fiind facilitat de situarea pe magistrala feroviară electrificată 500, ce leagă Suceava de Cluj Napoca.

Traficul aerian de călători şi mărfuri este asigurat prin aeroportul Salcea de langă municipiul Suceava, aflat la o distanţă de 120 km de Vatra Dornei.

Relieful

Depresiunea Dornelor este o depresiune intramontana cu o altitudine de 800-900m si cuprinde doua compartimente: Depresiunea Sar si Depresiunea Poiana, legate prin ulucul depresionar Dorna Candrenelor - Vatra Dornei. Rama montana cuprinde Muntii Calimani, Muntii Bistritei, Muntii Bargaului, Culmea Suhardului si Giumalaul.

Relieful prezinta o fragmentare de munti josi si mijlocii care apar sub forma de muncei, avand culmi rotunjite si plaiuri drepte. Dintre inaltimile interioare amintim: Barnarel (1328m), Dealul Negru (1302m), Runc (1449m) si Ousorul (1639m) care strajuieste maiestuos si singuratic ansamblul natural.

Clima

Vatra Dornei are un climat montan subalpin care influenteaza favorabil organismul. Aerul este curat, ozonat, bogat in aerosoli terapeuti, cu predominanta esentelor volatile de brad. Muntii care formeaza rama montana a Tarii Dornelor protejeaza depresiunea Dornelor si in primul rand statiunea Vatra Dornei de curentii de aer de la nord si rasarit. Vanturile care bat sunt mai cu seama cele din sectorul vestic. Zilele calme (sunt foarte frecvente) au o frecventa mare iar presiunea atmosferica este scazuta, media anuala fiind de 692,4mm.

Temperatura medie anuala este la Vatra Dornei de 5,2°C, cea mai calduroasa luna, iulie, avand temperatura medie de 15°C iar cea mai rece, ianuarie, de -6,1°C. Datorita altitudinii nebulozitatea este destul de ridicata, media anuala fiind de 6,1 zecimi iar numarul zilelor cu ceata este de 73 pe an. Umiditatea aerului este mare in special in lunile de iarna.

Precipitatiile atmosferice sunt frecvente media anuala fiind de 603,4mm. Pe rama muntoasa precipitatiile sunt mai bogate, ajungand la o medie de circa 1200 mm/an.

Reteaua hidrografica

Vatra Dornei este strabatuta de doua ape importante: Dorna si Bistrita care se unesc la periferia orasului Vatra Dornei in punctul numit Chilia.

3

Dorna are un curs vioi cu afluenti iuti iar in drumul sau spala vai acoperite cu pasuni bogate, constituindu-se o adevarata cetate naturala marginita de salcii cu privelisti unice in vremea apusurilor de soare. Alt rau care strabate zona este Bistrita considerata podoaba apelor moldovene. Aceste doua ape impreuna cu piraiele din Rosu si din Chilia sunt bogate in pastravi si lostrite, pesti care nu se gasesc in apele de ses.

Din adancuri zvacnesc numeroase izvoare de ape oligominerale (carbogazoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magnezice si feruginoase). Vestitele borcuturi „de Dorna”, presarate darnic de catre natura prin toata Tara Dornelor, rivalizeaza cu cele mai renumite ape minerale din lume, stimuland un mare interes stiintific si turistic. Apele minerale „Dorna”, „Poiana Negri”, cele de la Poiana Cosnei si Poiana Vinului, care-si amplifica neintrecutele lor calitati naturale in bauturi racoritoare, sunt mult apreciate de catre consumatorii din tara si de peste hotare. Izvorul Santinela

Izvoare

Pe teritoriul localităţii Vatra Dornei au fost puse în valoare 15 izvoare de ape minerale, între acestea numărându-se şi Izvorul "Ioan" botezat în timp Izvorul "Unirea", Izvorul Ferdinand şi Izvorul "Sentinela" aflate în vecinătatea Cazinoului.

RESURSE TURISTICE

“Devansat initial de dorinta de contemplare, cunoastere si practicare a climatismului si termalismului, turismul in spatial montan s-a diversificat prin noi motivatii conducand la practicarea drumetiei montane si alpinismului dar si a altor activitati de agrement pentru care s-au realizat amenajari specific in cadrul statiunilor montane. Toate au avut la baza valorificarea spatiului geografic natural montan dar si a componentelor sale antropice.”1

Potenţialul natural pentru turismul balnear1 Cianga N. si Dezsi S., Amenajare turistica,2007, pag. 96, Ed. Presa Universitare Clujeana

4

Trebuie mentionati factorii naturali cu valoare curativă care reprezintă elementele esenţiale ce conferă staţiunii Vatra Dornei specificul de staţiune balneara: clima tonifiantă, aerul pur, lipsit de praf si de particule alergice, bogat in aerosoli rașinoși, izvoarele de ape minerale, gazele mofetice, precum și nămolurile de turbă. Imprejurimile zonei Dornelor sunt acoperite de păduri de conifere (brad, pin, molid) care, datorită cetinii verzi şi a răşinilor, realizează o permanentă şi intensă oxigenare a atmosferei in cursul intregului an, conferind un plus de purificare a aerului, odata cu creşterea conţinutului de ozon şi a aeroionilor negativi.

Principala substanţă minerală terapeutică utilizată in această staţiune este apa minerală carbogazoasă, ceea ce ii imprimă specificul cardiovascular. Din punct de vedere hidrochimic, apele minerale de la Vatra Dornei sunt feruginoase, ușor bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotonice avand o compoziţie chimică identică cu a apelor dulci din zonă. De asemenea, pe langă azotul şi oxigenul de origine atmosferică, analizele au mai indicat prezenţa, in proporţii foarte scăzute, a argonului (0,06%), metanului (0,1-0,2%) etanului şi propanului. In acelaşi timp, se utilizează şi nămolul terapeutic extras din Tinovul Poiana Stampei.

Vatra Dornei oferă tratament bolnavilor de boli reumatismale degenerative și diartritice (spondiloze cervicale, dorsale și lombare, artroză, poliartroză, tendinită, tendimiozită, periartrită scapulohumerala), celor aflați in stări post-traumatice, celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic și central (pareze ușoare și sechele minore polionevrotice, sechele tarzii dupa semipareză și parapareza), boli endocrinologice (tulburări prepubertale la copii hiperreactivi, hipertiroidie benignă și boala lui Basedow in fază incipientă), boli ginecologice (sindrom ovarian menopauzal), boli respiratorii (nevroză respiratorie), tulburări nervoase, metabolice și nutriționale, tulburări digestive și de alt tip. Un alt element natural cu valoare terapeutică este şi gazul mofetic, incărcat cu CO2, valorificat in cadrul bazei de tratament.

(Ifrim Elena Irina – Evoluția turismului balnear în Carpații Orientali. Studiu de caz: Vatra Dornei,Borsec și Sovata pag. 19-20)

Rezervatii Naturale

Muntii Calimani

In cuprinsul Muntilor Calimani se gasesc patru rezervatii naturale: Piatra Cusmei, Taul Zanelor, Caliman (rezevatia Sarului) si 12 Apostoli.

Piatra Cusmei la 1264 m, este o stanca masiva, bucalata, o cupola asemanatoare unei caciuli (cusma)

Taul zanelor se gaseste asezat pe (flancul) la nord de Poiana Lunga-loc de nivelare populat cu pastravi la izvoarele Borcutului, afluent al Colbului.

5

Rezervatia Sarului cuprinde sectorul marcat de varfurile Iancului - Bradul Ciont - Retitis, cu frumoase caldari glaciare suspendate si paraie inspumate, revarsate peste cascade.

Rezervatia 12 Apostoli .Infiintata in 1971, unica in Bucovina, adaposteste „statui” cu forme zoo si antropomorfe, stane de piatra modelate de natura de-a lungul timpului. Cu o suprafata de circa 200ha rezervatia geomorfologica si geologica a fost creata pentru protejarea acestor stanci, reziduuri, alcatuite din aglomerate mai rezistente. Jnepenisurile si ienuperetele de pe versantul vestic adapostesc un interesant monument al naturii - cocosul de mesteacan.

Masivul Giumalau

In masivul Giumalau se afla rezervatia forestiera Giumalau - Codrul secular Giumalau - Valea Putnei, pe versantul nord vestic al Giumalaului cu o suprafata de 314,20ha. Padurea este dominata de molid (Piceea abies) cu exemplare in varsta de peste 130 de ani. La limita superioara a codrului aflata la 1680-1700m, apar exemplare pipernicite de molid, iar in unele locuri stufarisuri de jneapan (Pinus montana) foarte greu de strabatut. In perimetrul rezervatiei se afla si un teritoriu pentru protectia faunei cinegetice, in special a cocosului de munte (Tetrao urogallus) cu o suprafata de circa 210ha.

Rezervatia geologica Cheile Zugrenilor (Cheile Bistritei)

Pe distanta de 4 km cat tin cheile, valea are o latime ce varaza intre 150-200m, cu pereti ce au inaltimi de la 200 la 300m. Repezisurile, vartejurile, bulboanele, ochiurile adanci de 12-15m, stancile cu forme bizare intre care Coltul Acrii, Piatra lui Osman, Rapa Scara, Stanca Coifului, ca si flora si fauna sunt elementele care intra in componenta acestei rezervatii. Teritoriul ocrotit are o suprafata de 159,10ha.

Pe teritoriul Muntilor Giumalau se afla arii ce cuprind plante rare, monumente ale naturii ocrotie prin lege dintre care amintim: papucul doamnei, crinul de padure, bulbucii, floarea de colt (Rarau Cheile Zugrenilor), tisa, argintica (relict glaciar), foaia grasa-planta carnivora. Dintre plantele endemice se remarca vulturica, pinul, zimbrul.

6

Resurse Turistice Antropice

Parcul orasului Vatra Dornei

Parcul amplasat pe versantul drept al râului Dorna urcă în pantă până sub Dealul Negru. Are o suprafaţă totală de cca. 50 hectare şi este considerat Rezervaţie Dendrologică a Academiei Române.(a fost declarat ocrotit in anul 1970).

Parcul este străbătut de alei deosebit de plăcute, datorită vegetaţiei arborescente, şi care duc spre izvoarele de ape minerale existente. Aici trăiesc veveriţe, denumite popular “Mariana”, care reprezintă un punct mare de atracţie al parcului, pe lânga speciile rare de arbori.

Obiective Culturale

Muzeul Etnografic

Expozitia de etnografie cu caracter permanent se afla in incinta impunatoarei cladiri a Palatului Primariei si ofera o imagine retrospectiva, complexa si convingatoare asupra bogatei civilizatii traditionale montane, bucovinene (in general) si a zonei Dornelor.

Aici se reuneste creatiile populare din zonele etnografice de munte, expozitia prezenta isi propune reconstituirea acelui mirific univers in care omul si natura se contopeau intr-o profunda si vibranta traire. Din punct de vedere tematic, expozitia este generoasa, abordand aproape toate genurile creatiei populare incepand cu arhitectura, continuind cu ceramica, tesaturile din interior, portul, nefiind date uitarii nici datinile si obiceiurile legate de sarbatorile de peste an si cele legate de nunta.

7

Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica

Sectia de stiinte naturale s-a infiintat in 1957, dar actul nasterii dateaza din 1952, cand invatatorul Dumitru Andriescu din comuna Dorna Candrenilor a donat obiecte de peste 100 de ani. In urma reorganizarii, muzeul isi prezinta exponatele in mod atractiv.

Astfel, sunt prezentate doua aspecte: bogatia floristica si faunistica a zonei dornene si cinegetica (vanatoarea). Sunt abordate si probleme de ocrotire a naturii (florei si faunei), de taxonomie, filogenie si de ecologie.

Obiective religioase

Biserica cu hramul Sfinţilor Trei Ierarhi în parcul staţiunii balneare Biserica romano-catolică pe strada Mihai Eminescu În peretele estic al acestui lăcaş se

văd şi azi două ghiulele ale obuzelor trimise în primul război mondial asupra bisericii.

AMENAJAREA ȘI GRADUL DE ATRACTIVITATE

Specificul produsului turistic balnear constă in integrarea procedurilor specifice de tratament, a serviciilor de cazare și masă, a posibilităților de agrement și petrecere a timpului liber intr-un mod care să permită relaxarea, deconectarea, recuperarea capacității fizice și psihice. In acest scop, o stațiune balneară trebuie să dispună de o bază materială specifică (cabinete specializate, băi, piscine, etc) și personal specializat, de structuri de cazare corespunzătoare, cu categorii de confort diferite, accesibile tuturor categoriilor de turiști, care să ofere servicii de masă de calitate și accesibile ca preț, de amenajări specifice pentru cură de teren (parcuri, alei de promenadă), cură internă (buvete, izvoare), relaxare activă (piscine, ștranduri, partii de ski și sanie, terenuri de tenis, stadion, piste de role, biciclete, trasee turistice pentru drumetii) și divertisment (baruri, discoteci, cezinouri, teatre, etc).

In vederea valorificării optime a factorilor naturali cu valoare curativă, o stațiune balneară trebuie să beneficieze in primul rand de centrele de cură și tratament – o componentă esențială. Acestea trebuie sa includă: terme – băi publice, piscine publice, ștrand, clinici de tratament, wellness, saloane spa şi beauty, pump room (sala cu ape minerale). Capacitatea, calitatea serviciilor și gradul de funcționare al acestora constituie punctul forte al dezvoltării turismului balnear. Centrele de cură și tratament trebuie să fie dotate cu aparatură modernă, performantă, care să asigure desfașurarea unui număr zilnic cat mai mare de proceduri.

Atracțiile turistice de orice fel constituie elemente ce pot fi integrate in produsul turistic specific turismului balnear, facilitand diversificarea posibilităților de petrecere a timpului

(dupa Ifrim Elena Irina – Evoluția turismului balnear în Carpații Orientali. Studiu de caz: Vatra Dornei,Borsec și Sovata)

8

Tipurile de legatura intre localitatea-mama si amenajarea turistica releva existent a patru ipostaze:

- Dezvoltare periferica, cu impunere a zonelor balneare (Vatra Dornei, Singeorz Bai, Sovata);

- Localitati orase- statiuni cu functii balneoturistice exclusive (Baile Tusnad, Slanic Moldova, Baile Herculane);

- Orase-statiuni cu nuclee multiple cu functii balneoturistice, amplasate in intravilan, legat de zacamintele de ape (Covasna);

- Statiuni balneoclimaterice apartinand administrative de comune amplasate in zone periurbane (baile Felix, 1 Mai).2

Infrastructura pentru dezvoltarea turismului balnear în Vatra Dornei

În stațiunea Vatra Dornei, turismul balnear este organizat in cadrul celor trei baze de tratament:

baza de tratament Călimani (ce aparține de SC Dorna Turism SRL), baza de tratament Intus (SC Intus SRL) baza de tratament Ozon (SC Sind Romania SRL)3

Activitatea medico-balneară se desfăşoară la: cabinete medicale cu medici in majoritate primari, serviciu de explorări funcţionale două baze de tratament care dispun de următoarele secţii ce permit practicarea următoarelor proceduri: băi carbogazoase, hidroterapie (băi plante, duşuri, afuzie), electroterapie (curenţi diadinamici, ultrasunete, ionogalvanizări, băi galvanice), fosfoterapie (ultraviolete), kinetoterapie (săli de gimnastică, bazin acoperit şi saună), pneumoterapie (aerosoli şi inhalaţii), masaj – impachetări parafină, secţie ginecologie şi nămol (impachetări), mofete naturale.

Datorită modernizării instalațiilor, capacitatea bazelor de tratament a permis, in anul 2006, efectuarea unui număr de 2900 de proceduri/zi4.

Centrele de cura și tratament ce se află in incinta celor trei baze de tratament sunt dotate cu restaurant ce asigura alimentatia turistilor, săli de forță, saună, piscină, saloane de infrumusețare, pisicine interioare, sali de conferinte, etc. Aceste dotari inlesnesc confortul clienților. De asemenea hotelurile care asigură cazarea detin un numar mare de locuri, aproape 300 de locuri de cazare fiecare hotel. Cele trei mari baze de tratament sunt in apropierea unor

2 Cianga N. si Dezsi S., Amenajare turistica,2007, pag. 96, Ed. Presa Universitare Clujeana3 Conform Studiului de fundamentare pentru reatestarea orașului Vatra Dornei ca stațiune turistică de interes național, INCDT, București, Ianuarie 2007

4 Conform Studiului de fundamentare pentru reatestarea orașului Vatra Dornei ca stațiune turistică de interes național, INCDT, București, Ianuarie 2007

9

zone de promenadă și cură de teren ce ușurează deplasarea turiștilor. Bazele de tratament Călimani și Intus au in apropiere centre de informare turistică ce stau la dispoziția clienților cu diverse informații. Tot in apropierea centrelor de tratament sunt și cateva centre de agrement (bowling, biliard, discotecă, etc).

Cura balneară durează 10-18 zile şi se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri ajutătoare prescrise de medic și dieta alimentară in funcţie de afecţiune. Urgenţele şi examenele de specialitate şi laborator se asigură prin spitalul local.

Indicatiile tratamentului balnear

• Bolile aparatului cardiovascular:

- boli ale miocardului: stari dupa miocardie de natura reumatica sau recidive, stari dupa miocardie de origine infectioasa, miocardiodistrofie de origine metabolica endocrina toxica infectoasa, miocardioscleroze, stari dupa infarct miocardic.

- afectiuni valvulare: mitrale aortice.

- boli ale vaselor: tulburari de irigatie coronariana, arteroscleroza vaselor, hipertensiune arteriala esentiala, boala Biurger, stari dupa tromboflebita, acrocianoze, boala Raymond, eritromelalgie, stari dupa operatii cardiace.

• Boli ale aparatului locomotor (reumatismale si nereumatismale):

- afectiuni articulare cu caracter inflamator: stari alergice, poliartrita cronica evolutiva, artritele infectioase, cronice, artritele neinfectioase subacute toxice, spondilite cronice infectioase, spondiloze si artroze mono sau poliarticulare,tulburari dupa operatii ortopedice, reumatism metabolic, reumatism endocrin,osteoporoze endocrine.

- boli ale oaselor, muschilor, tendoanelor: fracturi cu consolidare intarziata sau calusuri dureroase, osteite infectioase sau traumatice nefistulizate, osteomelite cronice neturbeculoase, miozite, fibromiozite, burnite, periostoite, coaste cervicale, bombalizari, sacralizari.

• Boli ale sistemului nervos:

- afectiuni ale sistemului nervos periferic: radioculite, polirodioculonevrite, plexite, nevrite, polinevrite, nevralgii de etiologie reumatica, afectiuni ginecologice, sechele post reumatice ale sistemului nervos periferic care nu necesita interventii operatorii.

- afectiuni ale sistemului nervos central: sechele dupa infectii ale sistemului nervos central, bolile sangelui si organelor hematopetice: anemii hipocrome carentiale, carente multiple de fier,

10

proteine, vitamine, hormoni, anemii hipocrome prin blocarea sintezei hemoglobinei (tumori, insuficiente endocrine).

• Boli asociate: boli endocrine, boli ginecologice.

Turistii veniti pentru tratamentele balneare isi pot petrece timpul liber vizitand obiectivele culturale din statiune mentionate mai sus. Aceste elemente de potențial cultural, alături de potentialul natural al statiunii asigura o mai buna desfasurare a turismului in statiunea Vatra Dornei

Apa minerala este foarte importanta pentru statiune. Fara ea, statiunea nu ar exista. De aceea s-au facut si se fac in continuare prospectiuni si foraje. In urma forajelor executate in anii 1977-1978, s-a stabilit un debit de 830 m³/zi de rezerve exploatabile, care ar putea efectua zilnic 3320 de proceduri - bai hidrominerale. Capacitatea maxima anuala este insa de 1760 proceduri pe zi. Se propune construirea unui nou pavilion al bailor cu 1500 proceduri pe zi care sa functioneze numai in periada de sezon.

Principala problema a dezvoltarii statiunii este valorificarea superioara a apei carbogazoase. Se fac prospectiuni pentru depistarea de noi resurse. Dar zacamantul nu trebuie exploatat mai mult decat permite capacitatea de revenire. Un numar prea mare de puncte de extractie duce la o pierdere de bioxid de carbon. Nici exploatarea sub capacitate nu este recomandabila, deoarece apele necaptate sunt pierdute. Pot fi captate si sursele de la Poiana Negri si Dorna Candrenilor, apa fiind foarte buna pentru tratament si existand posibilitatea infiintarii unei statiuni balneare la Dorna Candrenilor.

Infrastructura Pentru Dezvoltarea Turismului De Iarna (Sportiv De Iarna) In Vatra Dornei

Pe langa produsul touristic balnear, Vatra Dornei mai ofera un potential turistic foarte important, fructificat in turismul de iarna. Acesta are un caracter sezonier insa, conditiile meteorologice fiind un factor important.

În perioada sezonului rece turiştilor le stau la dispoziţie două pârtii de schi: Pârtia de schi Dealu Negru, care are o lungime de 3000 m, cu o diferenţă de nivel de 400 m şi pârtia de schi Parc, de 900 m lungime, cu o înclinare medie de 28,5 grade şi diferenţă de nivel 150 m.

Partia de schi Dealul Negru, Vatra Dornei

Partia de ski Dealul Negru are un grad de dificultate mediu si lungimea de 3.000 m. Altitudinea la plecare este de 1.250 m si la sosire de 850 m, diferenta de nivel fiind de 400 m. Ea este cea mai lunga partie din tara, este deservita de telescaun. Insa nu beneficiaza de iluminare nocturna si zapada artificiala.

Aceasta partie beneficiază de instalaţia de transport cu telescaun, iar pârtia de schi Parc este dotată cu un baby-schi -pentru copii- şi un teleschi.Pârtia Dealu Negru are o dificultate

11

medie fiind destinată mai degrabă schiorilor amatori decât celor profesionişti, având şi pante mai abrupte, dar care nu provoacă probleme practicanţilor acestui sport. Durata de urcare cu telescaunul este de aproximativ 20 de minute, timp în care iubitorii de munte pot admira peisajele pitoreşti ale câtorva masive muntoase ce înconjoară depresiunea, cum ar fi: Munţii Giumalau, Munţii Bistrita, Munţii Călimani, Munţii Rodna, Munţii Suhard şi Muntii Obcina Mestecaniş. Transportul cu telescaun este disponibil în toate anotimpurile, dar cel mai solicitat este vara şi iarna.

Partia de schi Parc 1, Vatra Dornei

Partia de ski Parc 1 are un grad de dificultate mediu si lungimea de 900 m. Altitudinea la plecare este de 965 m si la sosire de 805 m, diferenta de nivel fiind de 160 m. Partia Parc 1 este deservita de teleschi. Nu beneficiaza de iluminare nocturna dar exista instalatie de zapada artificiala.

Partia de schi Parc 2, Vatra Dornei

Partia de ski Parc 2 are un grad de dificultate scazut si lungimea de 600 m. Altitudinea la plecare este de 1.010 m si la sosire de 910 m, diferenta de nivel fiind de 100 m. Partia Parc 2 este deservita de teleschi. Nu beneficiaza de iluminare nocturna dar exista instalatie de zapada artificiala. La baza partiei se organizeaza in fiecare an "Sarbatorile Zapezii". Datorita amenajarilor din ultimii ani, partiile Parc 1 si 2 sunt cele mai folosite.

Alte sporturi:

plimbările cu snowmobilul, river rafting sau parapantism, însoţiţi de ghizi si instructori autorizaţi;

River rafting–în staţiune se pot face expediţii cu barca pneumatică pe râul Bistriţa. Barca are capacitate de 8 locuri, iar fiecare participant este dotat cu vâslă şi echipament de protecţie, iar personalul calificat va fi alaturi de dumneavoastră.

excursiile cu biciclete de teren; terenurile de tenis şi fotbal.

In ceea ce privește structurile de agrement, Vatra Dornei are o situație destul de echilibrată. Traseele montane sunt foarte multe si totodata destul de diversificate. Dintre acestea multe pot fi parcurse cu snowmobilele.

Un traseu cu grad mediu de dificultate pe o lungime 7,4 km (dus - intors) este traseul 1 – Partia telescaun. Diferenţa de nivel este de 400 m. Punctul de plecare fiind la baza partiei Telescaun iar punctul terminus vf. Diecilor, 1.301 m.

Traseul 2 – Masivul Calimani este un traseu cu o lungime de aprox. 55 km. Punctul de plecare este la Neagra Şarului (Paraul Tăieturi-altitudine 850 m), punctual maxim fiind reprezentat de vf. Reţitis (2.021 m.). Traseul se desfăşoară in proporţie de 60 % in zona alpină.

12

Traseul 3 – Masivul Giumalau cu un grad mediu de dificultate, se intinde pe o lungime de 32 km. Punctul de plecare este paraul Chilia (Vatra Dornei), iar punctual terminus este cabana Giumalău (1625 m.), diferenţa de nivel fiind de 823m.

Escalada si alpinismul din masivul Rarau are trasee de gradul 3 – 9, pe stanca Rusca, iar mai nou, s-a amenajat si Stanca Dorna 1 cu 24 prize artificiale.

Toate traseele montane cu plecare din Vatra Dornei şi de creastă sunt optime pentru schi tour. De asemenea in Vatra Dornei există o pistă betonată pentru schi fond pe Dealul Runc, lungimile traseelor de schi fiind de 3 sau 5 km.

Aceste forme de turism care se pot practica la Vatra Dornei completeaza oferta turismului balnear din statiune, intrucat in timpul liber al turistilor veniti la tratament, acestia pot practica si alt forme de turism.

STRUCTURILE DE SERVICII TURISTICE

Vatra Dornei beneficiază de o variată reţea de hoteluri, pensiuni turistice şi turistice urbane, cabane, baruri, discoteci. Cazarea se face în 10 hoteluri, 9 vile şi un lanţ de pensiuni turistice şi spaţii de cazare în locuinţe familiale însumând circa 2.200 locuri.

Tip structura Unitati cazare turistice

Cabana 1Camping 2Casute 1Hostel 2Hotel 10Motel 1

Pensiune turistica 14Pensiune turistica

urbana9

Vila 9

Conform cu Anexa 1, privind tipurile de structuri de cazare in Vatra Dornei, au reiesit urmatoarele: (analiza dupa sursa http://www.mdrl.ro/)

13

CABANA2%

CAMPING4%

CASUTE2%

HOSTEL4%

HOTEL20%

MOTEL2%

PENSIUNE TURISTICA29%

PENSIUNE TURISTICA URBANA

18%

VILA18%

Unitati cazare turistice

Cazarea se face în 10 hoteluri, 9 vile şi un lanţ de pensiuni turistice şi spaţii de cazare de tip cabana, camping sau în locuinţe familiale însumând circa 2.200 locuri.

De asemenea se poate observa ca in Vatra Dornei, cazarea se face predominant in pensiuni turistice si in hoteluri (10), celelalte avand o pondere mai mica.

CABANA

CAMPING

CASUTE

HOSTEL

HOTEL

MOTEL

PENSIU

NE TURIST

ICA

PENSIU

NE TURIST

ICA UR...VILA

0

5

10

15

Unitati cazare turistice

14

CABANA

CASUTE

HOTEL

PENSIUNE TURISTICA

VILA

28116

3669

121944

279157

234

Total numar locuriTotal numar locuri

Conform acestui grafic, se poate observa faptul ca desi hotelurile sunt mai putine la numar decat pensiunile, au o capacitate de cazare mult mai mare. Acest lucru se datoreaza si faptului ca exista Hotelul Bradul-Calimani, care adunat, are o capacitate de 590 locuri. Din graficul de mai jos se poate observa ponderea de peste 50% a locurilor de cazare apartinand hotelurilor.

CABANA1%

CAMPING5% CASUTE

2%HOSTEL

3%

HOTEL56%

MOTEL2%

PENSIUNE TURISTICA13%

PENSIUNE TURISTICA URBANA

7%

VILA11%

Numarul de locuri pe tipuri de unitati de cazare

Unităţi De Alimentaţie:

Conform cu Anexa 2, au rezultat urmatoarele aspecte de mentionat:

Tip structura Numar locuri

Numar unitati de alimentatie

15

Bar de zi 256 6Fast food 38 1

Restaurant clasic 1908 20Restaurant

familial(pensiune)224 3

Restaurant pensiune 420 4

Referitor la unitatile de alimentatie, ponderea cea mai mare o au restaurantele clasice, fiind 20 de astfel de unitati. Dupa acesta, urmeaza barurile, iar mai apoi restaurantele din cadrul pensiunilor.

BAR DE ZI18%

FAST FOOD3%

RESTAURANT CLASIC59%

RESTAURANT FAMIL-IAL(PENSIUNE)

9%

RESTAURANT PENSIUNE12%

Ponderea unitatilor de alimentatie

BAR DE ZI

FAST FOOD

RESTAURANT CLASIC

RESTAURANT FAMILIAL(PENSIUNE)

RESTAURANT PENSIUNE

256

38

1908

224

420

Numar locuri in cadrul unitatilor de alimentatie

Numar locuri

Daca restaurantele clasice aveau aproape 60% din totalul unitatilor de alimentatie din Vatra Dornei, cand este vorba despre numarul de locuri din cadrul unitatilor de alimentative, se vede o crestere mare in randul restaurantelor clasice. Dar dupa acestea urmeaza restaurantele din cadrul pensiunilor, acoperind 15% din totalul locurilor.

16

BAR DE ZI9%

FAST FOOD1%

RESTAURANT CLASIC67%

RESTAURANT FAMIL-IAL(PENSIUNE)

8%

RESTAURANT PEN-SIUNE15%

Ponderea numarului de locuri la unitatile de alimentatie

PROIECTIE DE DEZVOLTARE

In procesul de alocare a spatiilor cu o certa vocatie atractiva si de acceptare a acestora ca destinatii turistice si, ulterior, elaborarea unor prognoze privind evolutia fenomenului turistic in perimetrul in cauza, punctual de pornire in cadrul unei cercetari trebuie sa il constituie realitatea teritoriala (ca rezultat al evaluarilor calitative si cantitative, dar si ca rezultat al ierarhizarii resurselor turistice ale arealului vizat).

Desi resursele turistice detin rolul determinant in delimitarea arealelor atractive (in stransa corelatie cu gradul de dezvoltare economica-sociala, respective cu infrastructura si echipamentele existente, forta de munca specializata, etc.) rolul si importanta acestora in procesul de amenajare turistica este extreme de diferentiat, in functie de calitatea , structura, complexitatea, gruparea si pozitia lor in teritoriul supus amenajarii.

Pe baza acestor caracteristici, resursele turistice (indiferent de apartenenta lor la cadrul natural sau antropic), singure sau in asociere, pot genera aparitia si sustine evolutia uneia sau mai multor tipuri sau forme de turism.

Evaluarea si ierarhizarea calitativa si cantitativa a resurselor turistice constituie o problema datorita complexitatii lor tipologice si lipsei parametrilor cuantificabili precum si subiectivitatii aprecierii valorice, inerenta spiritului uman, extreme de eterogen din toate punctele de vedere.

Realizarea evaluarilor cantitative si calitative ofera posibilitatea identificarii tipurilor si formelor de turism practicabile. In acest context, va fi folosita ca metoda de analiza in vederea acestei evaluari analiza S.W.O.T.

Analiza S.W.O.T. vizeaza identificarea si informarea factorilor de decizie asupra principalelor raspunsuri la problemele ivite in cadrul realizarii unui process de o asemenea complexitate. Denumirea metodei provine din acronimele urmatorilor termini din limba engleza:

17

Strenghts = puncte tari; Weaknesses = puncte slabe, limite; Opportunities = oportunitati; Threats = amenintari, riscuri.

Analiza SWOT-Vatra Dornei

PUNCTE TARI:Poziţia geografică –Vatra Dornei se află la confluenţa drumurilor către Transilvania, Bucovina şi Moldova;Cadrul natural – Înconjurat de munţi bogaţi în vegetaţie forestieră, în mod special conifere, municipiul Vatra Dornei este o adevărată oază de frumuseţe naturală;Clima – iernile lungi, caracteristice zonei, favorizează relansarea turismului prin posibilităţile de practicare a sporturilor de iarnă.- importantă staţiune balneo-climaterică- bogat potenţial de ape carbogazoase, bicarbonate, calcice, magneziene, sodice, feuginoase şi hipotone- peisaj frumos- deţine cea mai lungă pârtie de schi din România- punct de plecare în drumeţii montane spre: Călimani, Rarău, Giumalău, Rodnei, Ceahlău, unde întălnim relief carstic, puncte de perspectivă, rezervaţii forestiere

PUNCTE SLABE:- Vatra Dornei face parte din Zona de Dezvoltare N-E unde produsul intern brut pe locuitor are cea mai mică valoare dintre toate regiunile;- Posibilităţile de agrement turistic sunt insuficient valorificate;- Clima – temperatura medie anuală de 5,20 C conduce la costuri suplimentare pentru asigurarea confortului termic.- lipsa instalaţiilor de iluminat nocturn pe pârtia de schi- semnalizare necorespunzătoare a pârtiilor de schi- deficienţa funcţională a bazelor de tratament- stadiu avansat de degradare a instalaţiilor de pompare a apelor- slaba semnalizare a potecilor pentru drumeţii- raport calitate- preţ al serviciilor necorespunzător

OPORTUNITĂŢI:-Utilizarea instrumentelor datoriei publice (împrumuturi şi obligaţiuni municipale) ca surse atrase la bugetul local, pentru repunerea în circuitul turistic al unor obiective de importanţă majoră pentru localitate;-Parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Turism pentru identificarea investitorilor în turismul dornean;-Existenţa Planului Urbanistic General (Master Plan) - instrument de dezvoltare urbană;-Formarea unui nucleu de întreprinderi

AMENINŢĂRI:- dezvoltarea agroturismului în imediata vecinătate a staţiunii- reducerea numărului de turişti datorită stării precare a căilor de acces- insuficienţa unor fonduri bugetare alocate la nivel naţional acţionează negative asupra menţinerii şi lărgirii bazei tehnico-materiale turistice- existenţa revendicării terenurilor pe care au fost amenajate pârtiile de schi, de către proprietarii acestora- riscul coborârii urşilor în staţiune

18

mici în jurul investitorilor majori.- Pentru a deveni o staţiune internaţională se cere construirea unui aeroport- Dacă apele carbogazoase ar fi exploatate corespunzător s-ar permite dublarea capacităţilor de cazare şi tratament- Construirea unui drum ocolitor pentru a proteja staţiunea de traficul intens existent- Practicarea unor tarife accesibile cu multe servicii incluse

Serviciul De Promovare Si Dezvoltare A Turismului Si Salvamont Vatra Dornei

Primaria municipiului Vatra Dornei are in organigrama sa Serviciul de Promovare si Dezvoltare a Turismului si Salvamont dezvoltat pe structura vechiului Serviciu Public Salvamont. Prin acest serviciu se realizeaza o promovare eficienta a statiunii Vatra Dornei, a tuturor agentilor economici de turism din municipiu si protectia turistilor pe partiile de schi si pe traseele montane din Bazinul Dornelor. Pana la ora actuala s-au realizat de catre acest serviciu trei tipuri de harti turistice:

1. Trasee turistice montane in bazinul dornelor: 3 000 exemplare (sunt prezentate traseele din muntii giumalau, calimani, rarau, suhard, bistritei)

2. Vatra dornei - Perla Bucovinei - 5000 exemplare (sunt prezentate posibilitatiile de agrement din statiune, cazare, caile de acces pe traseele turistice)

3. Pensiuni turistice in vatra dornei - 4000 exemplare.

Totodata pentru o buna orientare a turistilor in statiune s-a amplasat o harta turistica in format 2 X 3 m pe suport autocolant la intrarea in parcul statiunii.

In domeniul promovarii turismului dornean s-a realizat un film publicitar de 12 minute pe caseta si CD in limbile romana, germana, franceza, engleza, s-a participat la doua targuri internationale de turism, s-a editat un album al municipiului Vatra Dornei – format A4, 108 pagini si tiraj de 2000 exemplare – si s-au amenajat aproximativ 80 km de trasee turistice in masivele Calimani, Giumalau, Bistritei.

In vederea omologarii Partiei Parc, Primaria municipiului Vatra Dornei prin Serviciul de Promovare si Dezvoltare a Turismului si Salvamont a facut unele lucrari de amenajare a acesteia, cum ar fi: s-au demontat stalpii de la vechea instalatie de transport pe cablu, s-au dezafectat 3 chioscuri latindu-se astfel partia cu aproximativ 6 m., s-au achizitionat -prin sponsori - 100 ml de plasa elastica si 12 buc. saltele de protectie. S-a stabilit printr-o hotarare a Consiliului Local

19

Vatra Dornei un amplasament pentru toate centrele de inchiriat material sportiv, baza partiei devenind mai mare astfel cu aprox. 350 mp.

Publicitatea acestui program a fost realizata prin afise distribuite in marile centre urbane precum si la 74 de agentii de turism din tara. In cadrul acestui program 154 de turisti au parcurs traseele montane alaturi de salvamontistii dorneni.

River raftingul, parapanta si mountain bike- ului au constituit deasemenea unele din punctele de atractie pentru turisti.

Turism montan de iarna in bazinul dornelor

Prin intermediul unui investitor strain se intentioneaza amenajarea unor trasee montane care in perioada de iarna sa poata fi parcurse cu snow-mobilul.

Locul principal de desfasurare va fi masivul Calimani (zona nordica) pe urmatoarele trasee:

• Gura Haitii – exploatarea Calimani

• Izvoarele – vf. Calimani Izvor – statia meterologica Retitis

• Exploatarea Calimani – statia meterologica Retitis

Lungimea totala a traseelor insumeaza aprox. 40 km. Suplimentar se afla in amenajare si o serie de trasee cu plecare din statiunea Vatra Dornei:

• Vatra Dornei – cab Giumalau: 23 km

• Vatra Dornei – poalele vf. Ousoru (creasta Suhardului): 9 km

• Vatra Dornei – Apa Rece : 25 km.(creasta Calimanului - legatura catre 12 Apostoli)

(http://www.vatra-dornei.ro)

Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism în parcul balnear Vatra Dornei

Proiectul prevede realizarea urmãtoarelor obiective investiţionale:

1.Reabilitarea zonei centrale a staţiunii

1.1. reabilitări şi modernizări de străzi (Republicii-parţial, Unirii - Parcului, Păcii)

1.2. modernizãri parcãri (Bradu – Cãlimani)

20

1.3. construire şi amenajare parcãri (la baza pârtiei Parc şi la baza pârtiei Veveriţa)

1.4. amenajare alee pietonalã str. Republicii (între str. Unirii şi parcarea Bradu – Cãlimani) cu alveole de odihnã pe malul râului Dorna

2. Ecologizarea şi ambientarea parcului central:

2.1. refacere alei de promenadã

2.2. regularizare curs „pârâie” şi construirea de facilitãţi pentru agrement (ochiuri de apã şi podeţe)

2.3. amenajare peisagisticã (refacere coroane şi plantare arbori ornamentali, cu valoare peisagisticã deosebitã)

2.4. construire grup sanitar public

2.5. reamenajare teren de sport/patinaj + achiziţionare instalaţie de gheaţã patinoar + construire garderobã

2.6. împrejmuire parc (reparaţii şi împrejmuire nouã asemenea celei existente)

2.7. reabilitare captãri de izvoare cu apã mineralã (Sentinela şi Ferdinand) şi reabilitãri ansambluri arhitectonice

3. Amenajarea şi dotarea domeniului schiabil

3.1. amenajare pârtie nouã de schi (Veveriţa) şi dotarea acesteia cu instalaţie de transport pe cablu (teleschi) şi instalaţie de produs zãpadã artificialã, inclusiv alimentare cu apã (+staţie pompare) şi rezervor de apã + achiziţionare maşinã de bãtut zãpadã (ratrack)

4. Reabilitarea şi ecologizarea zonei de agrement Runc

4.1. modernizare strada Runc (inclusiv prelungire pânã la pista de schi fond)

4.2. modernizare pistã de role / schi fond

4.3. construire reţea canalizare apã menajerã

4.4. reabilitare terenuri de tenis

4.5. construire grup sanitar + garderobã

S-a licitat execuţia unui lot de lucrări din cadrul proiectului, reprezentând obiectivele investiţionale prezentate, fără pârtia de schi; Constructorul – S.C. PSV COMPANY PLOIEŞTI

Pe data de 23 mai a avut loc predarea amplasamentului. Pe data de 10 iunie 2008 s-a emis ordinul de începere a lucrărilor.

Pentru lotul 2 - pârtie de schi, s-a organizat o nouă licitaţie de execuţie pe data de 21 aprilie 2008. Licitaţia a fost anulată datorită faptului că a fost depus o singură ofertă incompletă.

21

Licitaţia urmează să fie reluată în procedură de urgenţă. Proiectul este contractat de către Ministerul Dezvoltării.

(http://www.vatra-dornei.ro)

Concluzii

Vatra Dornei este o statiune in proces de modernizare din punct de vedere al amenajarii turistice. Dar faptul ca s-au dezvoltat numeroase servicii de gazduire a turistilor dar si serviciile de agrement este benefic pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti.

Dupa parerea mea, ar trebui facuta o promovare prin marketing agresiv a municipiului Vatra Dornei ca furnizor de resurse şi servicii turistice. Bineinteles, acest lucru se poate face dupa terminarea lucrarilor de refacere si modernizare a infrastructurii orasului.

Administratiile locale ar trebui sa implementeze anumite planuri de dezvoltare a turismului in aceasta zona. Astfel pot fi enumerate anumite obiective propuse pentru Vatra Dornei:

-un prim aspect ar fi dezvoltarea infrastructurii de baza (aceasta s-ar realiza prin reabilitarea şi modernizarea sistemului stradal;

-reabilitarea sistemului de termoficare a statiunii;

-sprijinirea I.M.M. – urilor pentru dezvoltarea de servicii şi activităţi productive;

-modernizarea şi reabilitarea fondului locuibil existent, in parteneriat cu asociaţiile de locatari;

-cresterea potentialului economic al zonei ( prin utilizarea in mod durabil a resurselor capitalului natural din zona Vatra Dornei;

-valorificarea bunurilor şi serviciilor generate de capitalul natural din zona Vatra Dornei); regenerare urbana (perfecţionarea planului de urbanism general al statiunii; reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi punerea in valoare a acestora;

22

-reabilitarea urbană prin refacerea şi dezvoltarea centrului oraşului, a clădirilor declarate monumente arhitecturale, precum şi redezvoltarea clădirilor prin reamenajarea faţadelor şi a funcţiunilor lor de bază sau redefinirea acestor funcţiuni;

-stabilirea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru ca toate proiectele de dezvoltare să respecte planul de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială);

ANEXE

Anexa 1- Tipuri de structure de cazare in Vatra Dornei

Tip structura Denumirea unitatii Categoria Numar camere

Numar locuri

CABANA SCHIORILOR 1 STEA 5 28

CAMPING AUTOTURIST 2 STELE 27 100

CAMPING PENSIUNEA DORNELOR

3 STELE 8 16

CASUTE INCOM 2 STELE 12 36

HOSTEL MAESTRO 3 STELE 8 18

HOSTEL SPORT 2 STELE 18 51

HOTEL ALPIN 4 STELE 20 35

HOTEL BRADUL 3 STELE 155 305

HOTEL BUCOVINA 2 STELE 43 82

HOTEL CALIMANI 3 STELE 144 284

HOTEL CAROL 3 STELE 17 32

HOTEL CODRIN 2 STELE 28 56

HOTEL INCOM 2 STELE 22 44

HOTEL INTUS 2 STELE 145 291

HOTEL SILVA 2 STELE 20 40

HOTEL PENTRU TINERET MINUT 3 STELE 25 50

MOTEL AUTOTURIST 3 STELE 22 44

PENSIUNE TURISTICA ALUNIS 2 STELE 3 6

23

PENSIUNE TURISTICA ANGELA 3 STELE 15 30

PENSIUNE TURISTICA CASA ALEXANDRA 2 STELE 4 8

PENSIUNE TURISTICA CASA BUCOVINEANA

3 STELE 18 42

PENSIUNE TURISTICA CASA DI DAVID 4 STELE 17 36

PENSIUNE TURISTICA CATALINA 3 STELE 2 4

PENSIUNE TURISTICA ELENUCA 3 STELE 8 16

PENSIUNE TURISTICA FLORI DE CAMP 3 STELE 7 12

PENSIUNE TURISTICA IZVORUL ALB 3 STELE 5 10

PENSIUNE TURISTICA PICO BELLO 3 STELE 9 21

PENSIUNE TURISTICA POP NICHIFOR 2 STELE 6 12

PENSIUNE TURISTICA RUBY'NN 3 STELE 10 18

PENSIUNE TURISTICA VANATORUL 4 STELE 15 34

PENSIUNE TURISTICA VIMONDO 3 STELE 15 30

PENSIUNE TURISTICA URBANA

ANTONIA 2 STELE 5 10

PENSIUNE TURISTICA URBANA

CASA FRATILOIU 2 STELE 4 6

PENSIUNE TURISTICA URBANA

CASA RUSTICA 3 STELE 8 16

PENSIUNE TURISTICA URBANA

NIKY 2 STELE 3 6

PENSIUNE TURISTICA URBANA

PENSIUNEA DORNELOR

4 STELE 20 40

PENSIUNE TURISTICA URBANA

POIANA IZVOARELOR

4 STELE 15 30

PENSIUNE TURISTICA URBANA

POIANA MARULUI 4 STELE 15 30

PENSIUNE TURISTICA URBANA

ROMADI 2 STELE 3 5

PENSIUNE TURISTICA URBANA

TELESCAUN 2 STELE 7 14

VILA CAPRIOARA 1 STEA 10 22

VILA CLASS 3 STELE 11 22

VILA FRANZ JOSEPH 3 STELE 12 24

VILA IULIA 3 STELE 10 19

VILA OZON 2 STELE 19 40

VILA PARTIEI 1 STEA 12 23

VILA SIMINA 3 STELE 9 18

VILA SUHARD 2 STELE 21 45

VILA ZIMBRUL 1 STEA 9 21

(sursa: http://www.mdrl.ro/)

Anexa 2 Tipuri de unitati de alimentatie in Vatra Dornei

24

Tip structura Denumirea structurii Categoria

Numar locuri

25

RESTAURANT CLASIC ALPIN 4 STELE 140

BAR DE ZI ALPIN 4 STELE 6

RESTAURANT CLASIC ANGELA 2 STELE 80

RESTAURANT CLASIC AUTOTURIST 2 STELE 60

BAR DE ZI BUCOVINA 2 STELE 44

RESTAURANT CLASIC BUCOVINA 2 STELE 120

RESTAURANT CLASIC CALIMANI 3 STELE 400

BAR DE ZI CALIMANI 3 STELE 90

RESTAURANT CLASIC CAROL 3 STELE 100

RESTAURANT PENSIUNE CASA BUCOVINEANA

2 STELE 140

RESTAURANT PENSIUNE CASA DI DAVID 3 STELE 100

RESTAURANT FAMILIAL(PENSIUNE)

CASA RUSTICA 2 STELE 24

RESTAURANT CLASIC CODRIN 2 STELE 100

RESTAURANT CLASIC FRANZ JOSEPH 2 STELE 40

RESTAURANT CLASIC INCOM 2 STELE 40

RESTAURANT CLASIC INTUS 2 STELE 240

BAR DE ZI INTUS 4 STELE 40

RESTAURANT CLASIC IULIA 3 STELE 40

RESTAURANT CLASIC MAESTRO 3 STELE 40

RESTAURANT CLASIC MINUT 2 STELE 100

RESTAURANT CLASIC OZON 2 STELE 40

RESTAURANT CLASIC PENSIUNEA DORNELOR

2 STELE 80

RESTAURANT PENSIUNE PICO BELLO 2 STELE 40

BAR DE ZI PIRAMIDA 3 STELE 32

RESTAURANT PENSIUNE POIANA IZVOARELOR

2 STELE 140

RESTAURANT FAMILIAL(PENSIUNE)

POIANA MARULUI 2 STELE 140

BAR DE ZI QUBE PARTY 3 STELE 44

FAST FOOD RUBY'NN 3 STELE 38

RESTAURANT CLASIC SCHIORILOR 1 STEA 50

RESTAURANT CLASIC SILVA 2 STELE 48

RESTAURANT CLASIC SIMINA 2 STELE 24

RESTAURANT CLASIC SUHARD 2 STELE 68

RESTAURANT FAMILIAL(PENSIUNE)

TELESCAUN 2 STELE 60

RESTAURANT CLASIC VIMONDO 3 STELE 98

(sursa: http://www.mdrl.ro/)

Bibliografie:

26

Cianga N. si Dezsi S., Amenajare turistica, 2007, Ed. Presa Universitare Clujeana Ifrim Elena Irina – Evoluția turismului balnear în Carpații Orientali. Studiu de caz:

Vatra Dornei, Borsec și Sovata http://www.tourismguide.ro http://www.vatradornei.net http://www.vatra-dornei.info http://www.vatra-dornei.ro http://www.mdrl.ro/ http://www.turismvirtual.ro

27