ameliorarea_cabalinelor

8/13/2019 ameliorarea_cabalinelor

1/19

`

AMELIORAREA CABALINELOR


2/19

ARGUMENTARE

Teoria, tehnologia si practica zootehnica se afla astazi intr-un proces de revizuireradicala. ntr-un ase!enea !o!ent, cand totul tre"uie schi!"at, tarile sunt puse din nou laacelasi start. #astigarea noii curse a dezvoltarii depinde !ai !ult de pornirea si co!portarea

pe parcursul ei, decat de handicapul dezvoltarii anterioare.

A$utati de siste!ul nostru social, ave! sanse foarte !ari de a intra si de a castiga inco!petitie, daca actiona! in ti!p util, inteligent, e%act, cura$os.

Trei sunt do!eniile cheie in care tre"uie actionat &

'. teoria a!eliorarii si producerii !aterialului de prasila(). teoria ali!entatiei si producerii fura$elor co!"inate, indeose"i a pre!i%urilor(*. teoria opti!izarii e%ploatarii si ela"orarea unor sche!e de e%ploatare aferente.

+e succesul o"tinut in aceste do!enii depinde ca in viitoarele decenii si secole

sa intra! in categoria de"itorilor sau creditorilor pe planul productiei ani!ale. Acu!, !ai!ult ca in ur!a cu de ani, este vala"ila afir!atia e!inentului fondator al scoliizootehnice ro!anesti Gh. . #onstantinescu /#ine va persevera in e!piris! va cadeainfrant0.

1roductia ani!ala, realizarea de "unuri necesare o!ului prin folosirea ani!alelor esteun eveni!ent relativ recent in istoria o!enirii. Mo!entul ei de inceput il constituiedo!esticirea ani!alelor, procesul de trecere su" controlul o!ului a reproductiei, ingri$irii sihranirii lor( acest inceput a fost unul dintre pri!ii pasi pe care i-a facut in actiunea sa pentrusupunerea naturii, pentru folosirea !ai "una a conditiilor pe care !ediul le ofera vietii sale.+o!esticirea calului a asigurat o!ului o sursa de viteza si putere ce nu a !ai fost depasitadecat dupa inventarea loco!o"ilei cu vapori si a !otorului cu ardere interna.

2"iectivul principal in cresterea ca"alinelor, il constituie i!"unatatirea continua apotentialului lor de productie, in conditii de econo!icitate !a%i!a. Realizarea acestuideziderat este deter!inat de caracterele, insusirile si particularitatile intrunite , care difera infunctie de rasa si individ, respectiv de "aza lor ereditara si interactiunea dintre acestea siconditiile !ediului a!"iant. n acest sens, nivelul productiei este deter!inat de gradul de!anifestare a potentialului genetic al "azei ereditare, su" influenta directa a factorilor de!ediu, care pot fi favorizanti sau inhi"itori.

3aza ereditara si conditiile de !ediu, ca latura funda!entala si concreta in for!areafenotipului, se caracterizeaza prin relatii de interactiune si interdependenta ce se

conditioneaza reciproc. Acestea pot suferi procese continui de i!"unatatire astfel incat, su"


3/19

raportul potentialitatii diferitelor caractere si insusiri, sa se poata !anifesta prin indici"iologici si econo!ici superiori.

1e !asura i!"unatatirii factorilor de !ediu si a realizarii lor la nivel opti!, sefavorizeaza e%teriorizarea intregului potential genetic, astfel incat orice i!"unatatire adusa in

acest sens nu !ai deter!ina o !anifestare fenotipica prin productie superioara, fiind necesarsa actiona! asupra potentialului individual genetic.

+eoarece potentialul genetic al unei populatii este deter!inat de proportia si de naturagenelor si genotipurilor ce o for!eaza, i!"unatatirea "azei ereditare se poate realiza nu!ai

prin folosirea siste!elor si a !etodelor ce produc !odificari in raporturile dintre gene, careduc la restructurarea co!"inativa a acestora in genotipuri !ai valoroase in succesiuneageneratiilor. +e fapt acesta este insusi scopul a!eliorarii, pe care-l pute! defini ca & /i!"unatatirea directionala a potentialului genetic al populatiilor de ani!ale, prin !odificareastructurii genetice a acestora0.

A!elioarea populatiilor se realizeaza prin selectionarea restrictiv reproductiva agenotipurilor ce participa la crearea generatiilor ur!atoare ( progra!area genotipurilorselectionate in vederea reproducerii, asfel incat fata de insusirile ur!arite descendenta saintruneasca valori superioare sau cel putin egale cu "aza ereditara a for!elor parentalecresterea diri$ata a tineretului si rationalizarea siste!elor de e%ploatare. Aplicarea siste!elorsi a !etodelor ce concura la !odificarea structurii genetice a populatiilor de ca"aline suntcuprinse in progra!e de a!eliorare specifice o"iectivelor propuse si ur!arite pe rase sau pecategorii de rase, o"iective care in toate cazurile deriva din cerintele econo!ice concrete ale

pietii interne si e%terne. ndiferent de aptitudini 4calarie, sa!ar sau tractiune5, principaleleo"iective ur!arite in a!eliolarea ca"alinelor sant sporirea potentialului de !unca 4viteza siforta5, cresterea precocitatii si a vitalitatii, i!"unatatirea indicilor de reproductie, scadereaconsu!urilor specifice si corectarea sau inlaturarea defectelor care deter!ina di!inuarearanda!entului folosirii lor in scop zootehnic sau utilitar.

Tinand sea!a de cerintele econo!ice actuale si de orientarile de perspectiva incresterea ca"alinelor, 1rogra!ul de a!eliorare la aceasta specie 4'67)5 prevedea ur!atoareledirectii principale&

sporirea capacitatii energetice a ca"alinelor din rasele de tractiune crescute in taranoastra si producerea de noi tipuri de cai utillitari pentru diferite zone ale tarii ( producerea unor tipuri de cai pentru sportul de perfor!anta, ce aptitudini de viteza si

pentru sarituri de o"stacole, necesare echipelor hipice care participa la co!petitiiinterne si internationale (

producerea unor tipuri de cai pentru sportul hipic de a!atori si de agre!ent, necesarioa!enilor care isi petrec ti!pul li"er in !i$locul naturii si practica / turis!ul calare/, aflat in plina dezvoltare.

A!eliorarea efectivelor de ani!ale reprezinta o activitate cu caracter prioritar 8n strategiadezvoltarii zootehniei ro!9nesti.


4/19

#resterea ca"alinelor, reprezinta o co!ponenta i!portanta a sectorului zootehnicnational, a!eliorarea continua a acestor efective rezulta ca o necesitate tin9nd sea!a de

ponderea relativ !are a utilizarii cailor 8n agricultura.

A!eliorarea efectivelor de ca"aline din !area crestere, este o activitate de interes

pu"lic care se realizeaza prin aportul ar!asarilor de !onta pu"lica folositi ca reproducatori 8nstatiuni de !onta.

:tructura pe rase este 8ntr-o schi!"are per!anenta adapt9ndu-se cerintei socialevenite din partea crescatorilor de ca"aline. ;n etapa actuala sunt utilizati la reproductie 8nspecial ar!asarii destinati a!eliorarii ca"alinelor de !unca si 8n !ai !ica !asura ar!asariidestinati a!eliorarii ca"alinelor de sport si agre!ent.

1rin politica de a!eliorare a ca"alinelor, statul, pune la dispozitia sectorului privatar!asari de !onta pu"lica care sa activeze 8n statiuni de !onta organizate de #onsiliile

locale si de Unitatile $udetene pentru A!eliorare si Reproductie 8n


5/19

. AME=2RAREA #A3A=NE=2R

A!eliorarea ca"alinelor reprezinta procesul de crestere a potentialului genetic ,"iologic si reproductiv, in succesiunea generatiilor.

'.' :E=E#TA

:electia, ca !i$loc de a!eliorare a ca"alinelor, ur!areste i!"unatatirea insusirilor"iologice si econo!ice, prin deplasarea valoriilor !edii ale acestora in directia siscopurilor i!puse de necesitati, consolidarea si !ultiplicarea lor in sanul raselor si

populatiilor de ca"aline.

Restrictionarea reproductiva duce in succesiunea generatiilor, la !odificareafrecventei de gena si respectiv de genotip, in favoarea celor utile si reducerea celornefolositoare, deplasand astfel !edia insusirilor respective a populatiei spre indici !ai

"uni. n acest scop, se i!pune intoc!irea unui plan concret si a!anuntit, tehnic siorganizatoric. n consecinta in ur!arirea si favorizarea insusirilor initial sta"ilite, sauschi!"area directiei de selectie, sla"este sau anuleaza efectul asteptat. :chi!"areaorientarii selectiei odata inceputa, se va face nu!ai in conditii de stricta necesitate sinu!ai daca noua directie are caracter definitiv.

Respectarea acestor principii se i!pune cu atat !ai !ult, cu cat lucrarile deselectie la ca"aline sunt !ult !ai dificile decat la alte specii de ani!ale, ca ur!are anu!arului relativ !ic de indivizi cu care se lucreaza, succesiunea intre generatii estelenta si acestea se suprapun, !ultiplicarea individuala este scazuta, nu!arul insusirilor sia factorilor ce le influenteaza este aprecia"il, a!eliorarea insusirilor se realizeaza intr-un

interval lung de ti!p si tinand sea!a de valoarea individuala a ani!alelor, riscul este!are.

2"iectivele principale ale selectiei constau in i!"unatatirea insusirilor"iologice, !orfologice si econo!ice valoroase, fi%area si consolidarea acestora la unnu!ar cat !ai !are de indivizi din populatie, care sa fie capa"il sa le trans!itadescendentilor si sa le reduca frecventa indivizilor cu insusiri inferioare sau nedorite.nfuncite de valorea insusirilor populatiei considerate, prin selectie se poate ur!arii!"unatatirea conco!itenta a !ai !ultor caractere cu! sunt potentialul productiv ,

precocitatea, reproductia s.a., sau nu!ai a unora, ca talia , lugi!ea corporala, largi!ea

unor seg!ente s.a. n toate cazurile, pro!ovarea insusirilor econo!ice utile tre"uie satin sea!a si de i!"unatatirea sau !entinerea caracterelor "iologice generale, care, daca


6/19

sla"esc, influenteaza negativ capacitatea de a!eliorare si econo!icitate individuala. nacelasi ti!p, selectia nu tre"uie ingradita de standardul pentru o rasa reprezentand ounitate siste!atica caracterizata prin indici standardizati vre!elnic si evolutiv, care,

prin folosirea siste!elor si !etodelor de a!eliorare pot fi i!"unatatite radical, in

scopul realizarii unor indici !ereu superiori.

'.'.'. EE#TU= :E=E#TE

Efectul selectiei sau castigul genetic, reprezinta deplasarea !edieicaracterelor si a insusirilor unui grup din cadrul unei populatii insasi, in generatiilesuccesive. Aprecierea si posi"ilitatile de e%pri!are a efectului selectiei pentru

insusirile si caracterele calitative fiind cunoscute, vo! insista in continuare asupraele!entelor de influenta ale acestora, avand in vedere particulatile speciei ca"aline.

Starea de sanatateconstituie un factor care in cazul unei stari !aladivepersistente si !ai ales ereditare, !icsoreaza sau inhi"a selectia.A!inti! aici !ai alesafectiunile diferitelor aparate functionale, echili"rul neuro-for!unal s.a.

Omogenitatea si marimea populatiei.1opulatiile ca"aline 4rase si varietati5prezinta in general o structura genetic o!ogena, consolidata de-a lungul generatiilor,cu varia"ilitate relative restransa pentru unele insusiri si caractere, fapt influientat si

de nu!arul !ai redus de indivizi pe rase sau pe varietati4co!parative cu alte specii defer!a5. +in aceste considerente, asigurarea opti!a a conditiilor si a factorilor de!ediu reprezinta un !i$loc deose"it de i!portant in !anifestarea potentialului geneticindividual si respectiv a posi"ilitatii de alegere a celor !ai valorosi genitori.

Intensitatea selectiei4R5 reprezinta proportia de indivizi retinuti in fiecaregeneratie pentru reproductive, in vederea !entinerii nu!arului constant de indivizi in

populatie. #u cat nu!arul retinut este !ai !ic, cu atat selectia pe generatie poate fi!ai riguroasa si rit!ul !odificarilor in structura genetica creste sau invers.

Tinand sea!a ca o"isnuit de la iapa se o"tin anual ,>B !an$i din care .*>

fe!ele, in cazul varstei de refor!a, la '' ani intensitatea de selectie la rasele

inter!ediare este RC',* ? .*> C *7.@ D( respectiv in fiecare an tre"uie retinut

*7,@D din tineretul fe!el nascut. n cazul refor!ei la ' ani, retinerile anuale se reduc

la )>D RC'?,*>C)>D. #u alte cuvinte, intensitatea de selectie este influientata de

varsta o"tinerii pri!ului !anz,de nu!arul produsilor o"tinuti de la o fe!ela si de

varsta de refor!a.


7/19

n cazul sporirii efectivelor !atca, retinerea anuala a tineretului fe!el de

inlocuire se !a$oreaza corespunzator cresterii procentuale prevazute, ceea ce de

ase!enea influienteaza evident intensitatea selectiei.

=a !asculi, intensitatea de selectie este !ult !ai !are, de atatea ori, la cate

fe!ale se preconizeaza a fi folositi, de unde si i!portanta deose"ita a acestora in

procesul de a!eliorare a populatiei. n !edie se retin anual cate )-* produsi din

totalul celor o"tinuti anual.

Intervalul dintre generatiie%pri!at prin varsta !edie a reproducatorilor in

!o!entul a$ungerii la !aturitatea de reproductie a descendentilor, este de '-'' ani.

+in aceste considerente, efectul selectiei este !ai lent decat la alte specii de fer!a si

tre"uie co!pensata printr-o e%igenta deose"ita in alegerea reproducatorilor.

Diferenta de selectiese refera la superioritatea caracterelor si insusirilor

nucleului de selectie fata de populatia din care face parte.+iferenta valorica a

insusirilor ur!arite dintre cele ale lotului de reproductie si a populatiei din care acesta

face parte, per!ite un precalcul cu privire la prognosticarea perfor!antelor viitorilor

produsi.:pre e%e!plu, daca intr-o herghelie de trapasi se realizeaza in !edie la

ar!asari, viteza de ')?F!la iepe fata de )B?F! in !edie pe populatie, diferentade selectie reprezinta un ti!p cu !ai putin la nucleul de selectie. Aceasta

diferenta de selectie presta"ilita se realizeaza in descendenta cu unele a"ateri,

deter!inate de influienta selectiei naturale si a unor factori de !ediu !ai !ult sau !ai

putin favorizanti.

Coeficientul de heritabilitate (h2) reprezinta un ele!ent de !are i!portanta in

procesul de selectie, siguranta trans!iterii in descendenta fiind cu atat !ai !are, cu

cat caracterul sau insusirea respectiva este !ai "ine consolidata gentic. Apreciinddiferentele genotipice dintre rase si in cadrul acestora intre linii, valorice

coeficientului de herita"ilitate releva un potential diferit de trans!itere ereditara a

insusirilor ur!arite, ca o consecinta a genotipurile ce alcatuiesc fiecare rasa sau linie

in parte, insa care in !a$oritatea cazurilor releva o puternica consolidare genetic.

nsusirile !ai intens influentate de factorii e%ogeni, prezinta in general un coeficient

de herita"ilitate !ai scazut, cu! este spre e%e!plu la rasa utula insusirea pentru

viteza cu h) de ,*) pentru sa!ar.


8/19

Efectul selectieipentru o insusire se realizeaza cel !ai usor si intr-un ti!p !ai

scurt co!parative cu selectia conco!itenta pentru !ai !ulte insusiri, insa tre"uie sa

ave! in vedere dezvoltarea corelativa a insusirilor si sa nu negli$a! insusirile

"iologice generale ale individului. Astfel daca la o populatie de cai nu ne !ultu!este

o insusire cu! ar fi spre e%e!plu talia prea redusa la caii de !unte si dori! sa

realiza! o crestere de B c! pe generatie, este nevoie ca !aterialul de reproductie

folosit sa fie cu 7 c! !ai inalt decat populatia respectiva. n acest fel se va putea

realiza progresul asteptat dupa cu! ur!eaza&

-talia calului de !unte '*B,)* c!

-talia reproducatorilor utilizati '*,'6 c!

-coeficientul de herita"ilitate pentru talie ,@* c!

-intervalul dintre generatii 6,* ani

g C ,@* % >,6@ C B,' c! pe gratie si

$ C B,'?6,* C ,B c! pe an

n situatia cand ur!ari! cresterea !asei corporale care la calul de !unte este

in !edie de * Fg,iar a ar!asarilor reproducatori folositi din rasa hutula de Fg,

pute! evalua efectul selectiei pe generatie, tinand sea!a ca h) C ,>, astfel&

g C B@ % ,@7 C *7,7 Fg respectiv $C *7,7?6,* C ,6 Fg

n concluzie, este necesar sa folosi! la reproductie nu!ai reproducatori care in

ti!p sa asigure castigul genetic asteptat.

Efectul selectiei pentru mai multe insusiri. n !a$oritatea cazurilor ina!eliorarea ca"alinelor prin selectie nu se ur!areste i!"unatatirea unui singur

caracter, ci a !ai !ultora si!ultan. #astigul genetic in cazul selectiei conco!itente

pentru !ai !ulte insusiri sau caractere este direct influientat de corelatia dintre

acestea si valoarea coeficientului de herita"ilitate.

Tinand sea!a de i!portanta cresterii geno!enelor corelative dintre caractere,

corelatii a caror ordin de !ari!e este deter!inat de intensitatea relatiilor dintre genele

sau "locurile de gene cu actiune pleiotropa deter!inate de caracterele corelate si


9/19

intensitatea dintre factorii e%ogeni care concura in acelasi sens sau antagonist la

!anifestarea acestor caractere. Haloarea coeficientului de corelatie dintre doua sau

!ai !ulte insusiri variaza foarte !ult, in functie de caracterul de dezvoltare si!ultan

sau independent al acestora. Asa spre e%e!plu, coeficientul de corelatie dintre unele

insusiri fenotipice si perfor!antele de viteza realizate in pro"ele de calificare de

tineretul ca"alin din rasa =ipitana, variaza dupa cu! ur!eaza&

-#oeficientul de corelatie intre ti!pul realizat in pro"a de control si

!odificarea plusului dupa efectuarea acesteia este de ,7( cu te!peratura ,)B(

-corelatia !odificarilor pe durata pro"ei intre lipe!ie si respiratie este de

,*7( cu te!peratura ,)B si cu pulsul ,'7(

-corelatia intre !odificarile lipe!iei si puls este de ,), cu respiratia ,'@ si

cu te!perature ,*)(

-corelatia intre !odificarea fractiunilor ga!aglo"uline si puls este ,*, cu

respiratia ,'> si cu te!peratura corpului ,*) s.a. n acest sens este edificatoare

selectia aplicata la rasa utula, in vederea cresterii dezvoltarii corporale, la care in

ulti!ii *B ani s-a !arit talia cu B,>D, peri!etrul toracic cu 6,*D, cu aproape 'D

!asa corporala s.a.

'.'.) #RTER=E :E=E#TE

#riteriile dupa care se face selectia reproducatorilor sunt diferite, in functie de

caracterul unitatilor crescatoare. Astfel in unitatile de e%ploatare si in!ultire, selectia

se refera la e%cluderea indivizilor cu potential de reproductie nesatisfacator sau scazut,

respectiv dupa criterii fenotipice, iar pentru reproductie se folosesc ar!asari produsi

de unitatile de selectie. n unitatile de selectie, respectiv in herghelii, selectia se facedupa criterii co!pre%e, atat fenotipic, cat si genotipic.

Selectia fenotipicala ca"aline se refera la sta"ilirea valorii individuale dupa

caracterele de e%terior, constitutie si potential de productie. Aceasta se face pe etapa

de varsta, de la nastere si pana la !aturitate, pe !asura e%teriorizarii insusiririlor si

caracterelor respective, pe "aza carora se sta"ileste destinatia fiecarui individ, pentru

reproductie, productie sau refor!a.


10/19

Selectia genotipicareprezinta analiza genetica individuala dupa valoarea

ereditara a caracterelor si a insusirilor ascendentilor, a rudelor colaterale si a

descendentilor. Aprecierea co!ple%a dupa criteriile fenotipice si genotipice se

e%pri!a sintetic si deter!ina valoarea "iologica individuala, in functie de care se

aplica restrictionarea reproductive, respectiv destinatia ca reproducator in unitatile de

selectie sau de productie.

'.'.*. 2RME=E :E=E#TE

n functie de scopul ur!arit in a!eliorarea unor insusiri sau caractere n populatie, folosi!una din for!ele selectiei, astfel& selectia directional progresiva se aplica in vederea sporirii

potentialului productiv 4ca forta, viteza si rezistenta5, cresterea indicilor de fecunditate si

natalitate s.a.( selectia directional regresiva in scopul pro!ovarii unor insusiri cu! suntprecocitatea , reducerea consu!ului specific, corectarea defectelor de aplo!", scaderea talieila ,,ponei de aparta!ent s.a.( selectia sta"ilizatoare are aplica"ilitate pentru un nu!ar redusde insusiri, cu! sunt constitutia, te!pera!entul sau rezistenta fata de conditiile de !ediu s.a.care ne satisfac la unele rase 4Ardenez, Nonius etc.5, iar selectia disruptiva se foloseste incazul cand ur!ari! crearea in cadrul unei rase a unor tipuri sau varietati deose"ite su" raportvaloric a uneia sau !ai !ultor insusiri, cu! a fost cazul celor doua su"varietati de Nonius!are si !ic, sau al tipurilor usoare si !asive din cadrul unor rase 4trapasi5.

ndiferent de for!a selectiei aplicate, in alegerea indivizilor pentru reproductie tre"uie sa

sta"ili! valoarea de a!eliorare generala si speciala a acestora, ele!ente care conditioneazaprogra!area si folosirea lor la reproductie.

'.'..:E=E#TA +U1A #RTER EN2T1#E

Efectul selectieiin !asa innu!eroase cazuri da rezultate contradictorii, depinzand in !are!asura de structura ereditara a populatiei, de insusirile ur!arite si !ai alesde valoareacoeficientului de ereditare al acestora.olosirea reproducatorilor !asculi selectionatiindividual, potrivirea $udicioasa a perechilor si asigurarea conditiilor opti!e in favoareafrecventei genelor valoroase si la e%teriorizarea potentialului insusirilor econo!ice utile.

TEN#A :E=E#TE

Individualizareareprezinta la ca"aline o practica veche, care se asigura prin dangalizarea saucrio!arcarea unor se!ne specific rasei, !enita sa e%cluda orice confuzie cu privire laorigine.Marcarea cuprinde litere, cifre si se!ne conventionale care indica rasa, origineaindividului dupa parinti si provenienta, herghelia sau unitatea producatoare.

Aplicarea dangalelor se face diferit in functie de rasa, astfel&


11/19

- nitiala tatalui si se!nul de !a!a se aplica pe latura dreapta a locului seii la rasele,,pur sange 4pur sange englez, Ara" si trapas5( si respectiv pe latura stinga, pentrurestul raselor si pentru $u!atatile de sange 4=ipitana, utula, Ardeneza, Ghidran,

Nonius si uriso-North :tar5

- Marca hergheliei si nu!arul de produs se aplica pe latura stanga a locului seii larasele ,,1ur sange si respectiv pe latura dreapta la ,,Iu!atatile de sange.

n !o!entul ad!iterii in nucleul de reproductie, iepelor li se infiereaza pe laturastanga a gatului, in trei!ea !i$locie si superioara nu!arul de iapa !a!a 4nu!arulcurent din registrul genealogic al rasei4fig. B'5 .

Examenul sanitar. :anatatea este un i!portant factor de productie, care tre"uie luat inconsiderare in alegerea a!"ilor reproducatori. =a reproductie se accepta nu!aiindivizii afectati de unele "oli contagioase ca durina, !orva s.a. cei afectati de

ano!alii sau "oli ereditare congenital letale sau neletale, cei ale caror organe genitalsunt anor!ale 4her!afroditis!, sterilitate, criptorhidie, asper!ie, azoosper!ie s.a.5

'. '. . '. A=EGEREA RE1R2+U#AT2R=2R +U1A N:U:R=E +E RA:A

:ta"ilirea apartenentei de rasa reprezinta o operatiune foarte i!portanta, deoarece deea depide caracterul aprecierilor si a !asurilor ce se iau dupa selectie, indifferent dacacresterea se face in rasa curata sau prin incrucisare.+eter!inarea apartenentei de rasa

de face pe "aza evidentelor genealogice4care asigura cea !ai !are siguranta5, dupacaracteristicile de e%terior si constitutie, dupa date infor!ative privind originea siprovenienta. n acest sens,fiecare rasa se caracterizeaza prin valori !edii aleprincipalelor caractere si insusiri, care au dus la sta"ilirea unor standarde de rasa.Aprecierea dupa insusirile de rasa nu tre"uie ingradita de standardul acesteia, !ai ales

pentru insusiri !inore, cunoscand ca insasi selectia reprezinta o i!portanta veriga dedeplasare a !ediei rasei spre valori superioare. n acelasi ti!p insa, nu se aceptaindivizii ce nu se incadreaza in standardul rasei su" raportul insusirilor principale ce

privesc productia, sau cele secundare colective cu aceasta.

1rin aceasta apreciere, se face gruparea in ca"aline de rasa curata sau !etisi cuspecificarea generatiei, iar rezultatele se scriu in fisele de selectie sau "onitare alefiecarui individ.

Aprecierea dupa origine si e%pri!area tipului de rasa se concretizeaza prin acordareade note astfel& e%pri!area foarte "una a tipului de rasa cu note intre 7 si '( "una cunota >( satisfacatoare cu B-@ si rea cu *-. ncadrarea in clase se face in functie de notaacordata dupa cu! ur!eaza& record cu !ini!u! 6 la ar!asari si 7 la iepe, in elita cu!ini!u! 7 la ar!asari si > la iepe, in clasa cu nota > indiferent de se%( in clasa a -a nota !ini!a B la ar!asari si la iepe.

'. '. . ). A1RE#EREA RE1R2+U#AT2R=2R +U1A EJTER2R


12/19

:tudiul e%teriorului se concretizeaza prin e%a!enul analitic si de sinteza, carevizeaza apreciere dezvoltarii corporare, for!atul si ar!onia de asa!"lu aconfor!atiei, constitutia, corectitudinea aplo!"urilor, te!pera!ental si caracterulani!alului, corelativ cu tipul si aptidunea !orfoproductiva.

Aprecierea e%teriorului se face prin !etode directe si indirecte, in scopul sta"ilirii,co!parative cu standardul rasei sau cu alte grupe de indivizi din populatie, valoriidiferitelor insusiri !orfologice ce evidentiaza dezvoltarea corpolara si dina!icaacestora favora"ilitatea raporturilor si proportionalitatea corporala fata de tipul!orfoproductiv din care individul face parte, protentialul energetic si productiv s.a.

+intre !etodele directe, aprecierea li"era se foloseste o"isnuit pentru for!area uneipriviri de ansa!"lu asupra individului, sta"ilind daca acesta intruneste caracterelecorespunzatoare lui, sta"ilind daca prezinta pprezinta concordanta intre dezvoltareacorporala si varsta, ar!onie de ansa!"lu, sanatate, te!pera!ent, ano!alii,defectuozitati, vicii s.a. Aprecierea se e%pri!a prin calificative 4 forte "un, "un,!ediocru, su"!ediocru si rau 5 sau note corespunzatoare acestora 4 cu scari diferite,intre B-', '-', )-'5.

#ele trei grupe de insusiri sunt & cap, gat si trunchi( !e!"re, constitutie, !usculatura,tendoane si liga!ente.

Masuratorile "io!etrice reprezinta o !etoda a$utatoare precisa si e%acta, folositacurent la ca"aline, care furnizeaza date asupra dezvoltarii generale, asupra

proportionalitatii dintre diferitele regiuni sau seg!ente ale organis!ului si asupradina!icii acestora, per!ite co!pararea intre indivizi sau grupe diferite de indivizi adatelor e%pri!ate in valori a"solute, relative si indici corporali.

'.'..*. :E=E#TA +U1A #RTER GEN2T1#E

:electia individuala asigura pre!izele unei trans!iteri !ai constante a insusirilorur!arite la ur!asi. 1rocedeul i!pune ca, pe langa cunoasterea insusirilor !orfologicea populatiei supuse selectiei, dupa criterii genotipice.

Aceste date se inscriu in registre !atricole si genealogice, constituind te!eiulselectiei dupa criterii genotipice, a potrivirii perechilor si a !etodei de crestere.

'.'... :E=E#TA RE1R2+U#AT2R=2R +U1A A:#EN+ENTA

Analiza ascendentei per!ite aprecierea gradului de consolidare a "azei ereditare areproducatorului, cunoasterea insusirilor de productie a ascendentilor si a nu!aruluide stra!osi cu insusiri valoroase . Haloarea de a!eliorare dupa descendenta estedeter!inata de nu!arul de stra!osi pe generatie si de valoarea insusirilor acestora.


13/19

'.'..B. :E=E#TA RE1R2+U#AT2R=2R +U1A N:U:R=E RU+E=2R#2=ATERA=E

Tinand sea!a de faptul ca fiecare individ face parte dintr-o fa!ilie !ai !ult sau !aiputin o!ogena su" raportul fenotipic si genotipic , aprecierea perfor!antelor

insusirilor ur!arite dupa rudele colaterale !areste siguranta cu privire la potentialulprezu!tiv intrunit de individul considerat pentru aceste insusiri. Acest procedeu are ose!nificatie deose"ita in aprecierea reproducatorilor si gra"este !unca de selectiefata de alegerea dupa descendenta.

'. '. B. *. :E=E#TA RE1R2+U#AT2R=2R +U1A +E:#EN+ENT

Alegerea reproducatorilor dupa descendenti reprezinta cel !ai sigur !i$loc pentru a definevaloarea lor de a!eliorare, constituind ulti!a si cea !ai i!portanta veriga a selectiei. 1e "azafenotipului descendentilor, prin !etode statisce, pute! deter!ina o"iectiv si corect

caracteristicile genotipice ale reproducatorilor si !odul cu! acestia le trans!it in generatiisuccesive, in functie de care, se califica ca&i!"unatatitori, indiferenti sau inrautatitori pentruactiunea de a!eliorare a populatiei in care se folosesc.

#apacitatea de trans!itere creditara a insusirilor ur!arite conditioneaza castigul genetic4efectul selectiei5 care sta la "aza sta"ilirii rationale a siste!ului de potrivire a perechilor.

Testarea reproducatorilor pe "aza perfor!antelor descendentilor se utilizeaza in principalpentru alegerea reproducatorilor !asculi, insa in cazul hergheliilor se folosesc si pentrualegerea iepelor de reproductie.

Metodele de testare a reproducatorilor dupa descendenta in herghelii sunt diferite in functiede scop, astfel&

-in lucrarile de "onitare anuale 4confor! instructiunilor de "onitare- +ecretul *?'6>@5,testarea se face dupa valoarea a cel putin doua serii de descendenti pentru ar!asari si de!ini!u! doi !an$i nascuti in conditii nor!ale, pentru iepe.aprecierea se e%pri!a prin notede la ' la ', astfel&

) !entru armasari si iepe din herghelii&

- +escendenti in !a$oritate din clasele elita si recordKKKKKKKKK.'-7

- +escendenti !a$oritar din clasa elitaKK>-@

- -+escendenti in principal din clasa a -AKB

- +escendenti !a$oritar din clasa a ii-a K

")pentru armasari de monta publica&

-descendenti cel putin >BD din clasa a i-a si !ai "uniK..'-7

-descendenti !ini!u! BD din clasa a -a, restul necorespunzatori pentru reproductie 7-@


14/19

-descendenti cel putin )BD din clasa -a, @-

-toti descendentii necorespunzatori pentru reproductieKK.su"

ncadrarea in clase dupa valoarea descendentilor se face in functie de nota acestora, dupa

aceleasi i!ite ca si pentru dezvoltarea corporala.-In lucrarile speciale de alegere ( selectie)a reproducatorilor !asculi dupa descendenta,se utilizeaza una dintre !etodele de testare cunoscute, tinand sau nu sea!a de influenta!a!elor, nu!arul descendentilor necesari este in functie de rasa si de gradul dea!eliorare, fiind de !ini!u! '-'B descendenti, in cazul raselor 1ur sange englez siTrapasi si de cel putin 'B-) descendenti la celelalte rase. +intre aceste nu!eroase!etode, in functie de se!nificatia lor, !ai !ult utilizate sunt ur!atoarele&

a. Metoda productiei potentiale, prin care valoarea de a!eliorare a unui reproducator4 T 5 se deter!ina prin diferenta intre !edia insusirilor descendentilor 4 + 5 si ale

!a!elor 4 M 5, sau chiar nu!ai prin diferenta dintre valoarea insusirilorreproducatorului respectiv cu !edia descendentilor sai.E%e!plificand valoarea dea!eliorare a ar!asarului ,, 2slo de rasa Trapasa pentru insusirea de viteza4 ti!p?F! 5, este ur!atoarea&

". TCM-+( TC ',)7,@- ')B,6C ) :E# > zeci!i

:au T- +( ')B,6- '), C B :E# 6 zeci!i

Aceasta !etoda se foloseste in general orientativ, deoarece nu tine sea!a de fiecare

i!perechere, e%pri!and doar diferenta !edie cu indici de siguranta redusi.c. Metoda gratarului ereditatii, prin care valoarea de a!eliorare a reproducatorilor se

sta"ileste in !od grafic si respectiv prin calificativele & i!"unatatilor, indiferent sauinrautatitor.Rezultatul testului dupa descendenta prin co!pararea insusirii de vitezaale acestora cu ale !a!elor pentru ar!asarul +ecision de rasa Trapas si respectiv

pentru ar!asarul ,, ro"L J de rasa utula 4 fig.B si BB respectiv B@ si B> 5 relevacalitatile de a!eliorator ale ar!asarilor respective, per!itand in acelasi ti!p analizaco!"inativ reproductive a cuplurilor realizate, in vederea diri$arii cat !ai $udicioase a

potrivirii perechilor. #u toate ca !etoda este co!ple%a si singura, are dezavanta$ul ca

nu tine sea!a de influenta conditiilor de !ediu, co!pararea facandu-se intre indivizidin loturi si perioade diferite 4 !a!e-descendenti 5.

d. Metoda de apreciere a reproducatorilor, prin cu!pararea valorii descendentilor cugrupe de descendenti ai altor reproducatori de aceeasi varsta, in aceeasi perioada deti!p si crescuti in aceasi conditii cu cei ai reproducatorului in testare, deciconte!poran cu acesta. Este o !etoda a care eficienta este cu atat !ai sigura cu catfe!elele cu care se i!perechiaza ar!asarii reproducatori sunt !ai o!ogene sinu!arul descendentilor !ai !are. 1rocedeul de calcul are in vedere diferenta dintrevaloarea !edie a insusirii descendentilor 4 5 reproducatorului analizat 4 T 5 si

valoarea !edie a insusirii conte!poranilor 4 A 5 sau a descendentiilor altorreproducatori conte!porani 4 T % 5, fata de care se sta"ileste si se!nificatia diferetei.


15/19

Acest procedeu il e%e!plifica prin rezultetele o"tinute de tineretul din rasa utula, lapro"a de calificare in atela$ pe diferenta de ' F! cu ') Fg tractate in alura de trap.

' .) 12TRHREA 1ERE#=2R

n functie de criteriile diri$arii potrivirii perechilor, siste!ele de i!perechere se"azeaza pe ase!anare genotipica sau fenotipica.

'. ). '. '. M1ERE#ER=E NRU+TE

n cadrul hergheriilor de la noi, s-au practicat i!perecheri in !a$oritate cuconsangrivitate indepartata si !oderata, respective cu cel putin generatii li"ere.

Nu!ai in cazuri deose"ite s-a practicat o consangrivitate apropiata, respective cu )sau * generatii li"ere. Asa este cazul ar!asarului #onversano Jlll, care la tipul sau afost intens si indelungat folosit ca reproducator, !ergand pana la consangivinitatiistranse de tipul - sau -H. 2 consangrivitate apropiata s-a practicat si in cadrulhergheliei de la 3ontida la varietatea urioso- North :tar.

'. ). '. ). M1ERE#ER=E NENRU+TE

!perecherile inrudite 4 genetic 5 sau de incrucisare, au ca efect principal crestereagrandului de heterozigotie in defavoarea he!ozigotiei( ele sunt opuseconsangvinizarii si !anifesta feno!enul de heterozis, efect influentat evident dee%istent feno!enului de do!inant.

!perecherile neinrudite se practica intens la specia ca"alina, ata in scopuriecono!ice i!ediate, cat si in scopul a!eliorarii unor rase sau populatii 4 infuzie,a"sor"tie, crearea de noi rase5 , siste!e asupra carora vo! reveni in capitolul privand!etodele de crestere.

'.) .). ::TEME +E M1ERE#ARE 3A


16/19

'. *. '. #RE:TEREA N RA:A #URATA

#aracteristicile funda!entale ale indivizilor crescuti dupa aceasta !etoda suntconstanta caracterelor, capacitate !are de trans!itere ereditara, ase!anatoare

pronuntata intre ascendenti si descendenti, capacitate de adaptare !ai redusa la

conditii noi de !ediu.=a cresterea in rasa curate se folosesc i!perecheriile o!ogenesau heterogene. n loturile de selectie 4 din herghelii 5 se practica i!perechereaindivizilor cu caractere si insusiri fenotipice ase!anatoare de generatie, fara

practicarea consangvinitatii, ceea ce asigura o"tinirea unor grupe de ani!alevaloroase, ase!anatoare unor linii, dar fara efecte negative ale consangvinizarii.

#a ur!are a nu!arului relativ redus de iepe !a!e hergelii si a faptului ca pentruacestea se retin B-@ ar!asari pepinieri, in vederea evitarii consangvinitatii se practicauneori i!perecheri heterogene, cunoscute su" denu!irea de ,, i!prospatare de sange. Aceasta ,, i!prospatare consta in folosirea la reproductie a unui ar!asar dinaceeasi rasa insa apartinand unei linii diferite sau chiar facand parte din aceeasi linieinsa crescut din conditii ecologice deose"ite.

1entru o"tinerea efectului !a%i! de eficienta a a!eliorarii, cresterea in rasa curateare la "aza cresterea pe "aza de linii si fa!ilii, prin care se ur!areste transfor!areaunor insusiri individuale valoroase in insusiri colective. n cadrul tuturor raselor sivarietatilor crescute in tara, cresterea lor se "azeaza pe a!eliorarea liniilor si afa!iliilor e%istente si crearea unora noi, cu valoarea "iologica !ai "una.

'. *. ). #RE:TEREA 1RN N#RU#:ARE

#resterea prin incrucisare este o !etoda curent folosita in cresterea ca"alinelor, fiindaplicata su" diferitele ei for!e cu deose"ita eficenta in vederea a!eliorarii unor rasecu insusiri !orfoproductive !ai putin satisfacatoare, pentru crearea de rase noi sichiar pentru satisfacea unor nevoi de interes econo!ic i!ediat punct in functie descopul ur!arit, prin incrcucisare se i!perecheaza indivizii din doua sau !ai !ulterase, respective se asigura co!"ina"ilitatea unor ga!eti cu structura genetic diferita,cea ce are ca efect o crestere a ho!ozigotiei, caracterizata printr-o !ai accentuatevaria"ilitate a insusirilor, i!"ogateste "aza eriditala a produsilor, creste varia"ilitatea,

capacitatea de reproductie, de productie si productivitatea acestora, !arind in acelasiti!p plasticitatea si adapta"ilitatea lor.

'. *. ). '. MET2+E=E +E N#RU#:ARE 2=2:TE N :#21U=AME=2RAR RA:E=2R

a. ncrutisarile de infuzie se practica la unele rase sau varietatii in vederea corectariiunor defecte sau pentru consolidarea unor insusiri, prin folosirea unor reproducatori!asculi dintr-o rasa a!elioratoare, insa fara ca rasa a!eliorata sa sufere !odificariinportante. Aceasta incrucisare se face o singura data sau se repet dupa un anu!itnu!ar de generatii, cand insusirile utile i!pri!ate se pierd, sau reapar cele nedorite.


17/19

"# incrucisarea de absorbtie ( de formare )se practica in scopul transfor!arii radicala unei rase cu insusiri !orfoproductive !ai putin valoroase, pastrand o parte dingenofundul sau, astfel incat ti!pul sau noua rasa create sa se deose"easca prin cateva

particularitati de rasa a!elioratoare.

c# incrucisarile pentru formarea de rase noisunt deter!inate de necesitatea inlocuiriiunei rase vechi ce nu poate fi i!"unatatita prin nici una din !etodele anterior

prezentate, sau cand se ur!areste o"tinerea unui tip nou, care sa intruneasca insusiriutile a unor rase ce nu pot creste in conditiile specifice unui teritoriu. :che!ele deincrucisare sunt co!ple%e, fiind deter!inate de tipul pe care-l dori!, de alegerearaselor care pot contri"ui la cresterea lui, de co!"ina"ilitatea si de trans!itereainsusirilor ur!arite in generatiile ur!atoare. 1e parcursul ti!pului au fost createnu!eroase rase, dintre care la noi !ai recent a!inti! #alul se!igreu ro!anesc siTrapasul ro!anesc.

'. *. ). ). MET2+E +E N#RU#:ARE N :#21UR E#2N2M#E ME+ATE

#uprinde !etode prin care se ur!areste o"tinerea unor indivizi cu insusiri productivesi econo!ice superioare intr-un interval de ti!p scurt. +intre aceste !etode sefoloseste nu!ai incrucisarea de pri!a generatie, incrucisarea alternativa si cea derotatie nefiind utilizate in cresterea ca"alinelor.

Incrucisarea de prima generatie ( sau industriala5. Este o !etoda veche ,folosita la

noi !ai ales in perioada anilor '6)-'6, cu prercadere in zona 3anatului, in #risanasi o parte din Transilvania, unde cun ar!asari din rase grele sau se!igrele i!portati,s-a ur!areit, prin incrucisari de pri!a generatie, o"tinerea unui cal se!igreu destinatlucrarilor agricole si transportului.

'. *. ). *. 3R+AREA NTER:1E##A

Reprezinta reproducerea dintre unele specii inrudite int-un anu!it grad din punct devedere ta%ono!ic. n aceasta grupa se cuprind hi"rizii & EOuus !ullus, EOuus innus,


18/19

n cadrul progra!ului de a!eliorare a ca"alinelor si respective a planurilor de cresterea acestora, sunt prevazute !asurile tehnico-organizatorice privind directia de crestere,zonarea raselor culturale in vederea a!eliorarii raselor autohtone, asigurarea "azeitehnico-!ateriale de crestere si de a!eliorare a ca"alinelor.

'. . '. ergheliile reprezinta unitatile prin care statul actioneaza direct in procesul dea!eliorare a populatiilor de ca"aline e%istente in tara. ergheliile de stat cuprind!aterial "iologic pe rase, care intruneste cel !ai valoros fond genetic din tara, avandrolul de a !entine si perfectiona continuu accest patri!oniu, de a difuza !atca fe!elain unitatile econo!ice din tara si sa asigure producerea ar!asarilor necesari !ontei

pu"lice. Acestea reprezinta ni$loacele prin care influenteaza si concur direct lai!"unatatire populatiilor de ca"aline e%istente in tara.

'. . ). +epozitele de ar!asari reprezinta unitati de stat, in care sunt cuprinsi ar!asarireproducatori destinati !ontei pu"lice, para!etrate in functie de necesarul dereproducatori al zonei corespunzatoate ce o deservesc 4 intre @-'7 ar!asari 5 si carein perioada de reproductie sunt difuzati pe centre de !onta. n prezent ave! un nu!arde 7 depozite de ar!asari, din care anuali se asiguta pentru !onta pu"lica ''B-')ar!asari. +epozite de ar!asari reprezinta !i$locul direct prin care se realizeaza

progra!ul national de a!elirare a populatilor autohtone de ca"aline, care difuzeazaar!asari la reproductie diferential in teritoriu, confor! planului dezonare a raselor.

'...


19/19

S. RUSU, I.'AVOI, S.(O(OVICI, N. CAMALESA,

G).TARABOANTA, (.MARIAN* 'te+nie, E!it"ra

DIDACTICA SI (EDAGOGICA, BUCURESTI, #$%#

V.UICA, G).GEORGESCU, G).LUNGULESCU,

N.MARCU* Te+nl-ia cresterii cabalinelr, , E!it"ra

DIDACTICA SI (EDAGOGICA, BUCURESTI, #$%

C.DRAGANESCU*A/elirarea ani/alelr, E!it"ra

CERES, BUCURESTI, #$0$.

ameliorarea_cabalinelor

Documents

Transcript of ameliorarea_cabalinelor