UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Catedra Geografie Fizică Generală

Proiect de curs:

Pădurile Amazoniene din America de Sud

Realizat de studentul (a)

Darii Mihaela ,gr. 203

Pentru cursul de

Biogeografie

Coordonator : Dilan Vitalie lect. Superior

Chişinau.2014

1. Introducere

Jungla amazoniană (portugheză: Floresta Amazonica sau Amazônia, spaniolă: Selva Amazonica, Amazonia sau, de obicei, Amazonia, franceză: Forêt amazonienne, olandeză: Amazoneregenwoud), de asemenea, cunoscut în limba engleză ca Amazonia sau Amazon jungle. Amazon reprezinta mai mult de jumatate din padurile tropicale rămase de pe planetă, şi cuprinde cel mai mare şi cel mai biodiversă suprafaţă de pădure tropicală din lume, cu o valoare estimata 390 miliarde de copaci individuali împărţite în 16.000 de specii. Amazonul reprezintă cea mai mare şi mai diversă pădure tropicală de pe Pământ. Dincolo de susţinerea unei biodiversităţi incredibile, pădurea amazoniană are o contribuţie majoră la împrospătarea atmosferei întregii noastre planete.

Pădurea este situate în apropiere de ecuator, şi este foarte cald. Toată acestea căldură asociată cu mari porţiuni de apă face o mulţime de evaporare în aer. Pădurea de asemenea, ajută la reţinerea apei în scoarţele lor, rădăcini şi sol. Toate acestea fac aceste păduri foarte umede şi există un sezon ploios bine definit. Toată acestea căldură, ploaie şi umiditate fac aceste păduri un ecosistem foarte bogat sau habitat pentru multe organisme. Pădurea tropicală are copaci, ca orice altă pădure, dar ea este foarte diferită de paduile temperată din Statele Unite, Europa şi o parte a Asiei. Există specii diferite de plante, şi tot felul de animale, insecte, păsări, reptile, amfibieni şi mamifere. Diversitatea bio se poate spune că aici este de neegalat. Iar partea cea mai uimitor este faptul că tot acest haos aparent este de fapt un sistem foarte echilibrat, un produs de milioane de ani de evolutie si selectie naturala. Dar pădurea nu este populată numai de animale şi plante, sunt multi oameni acolo. Triburile indigene din pădure trăiesc pe teritoriu de mii de ani. Ceilalţi oameni, s-au stabilit acolo din motive diferite, dar sunt mereu în căutare de oportunităţi în această ţară neexplorat. Uneori (de obicei), aceasta are un impact negativ asupra pădurii. Ideea de a învăţa cum să trăiască în pădure este ceva care nu este uşor, dar nu imposibil. Există multe exemple de utilizare durabilă În timp ce exploatare forestieră şi de compensare de pădure poate fi profitabil pe termen scurt sau pe termen lung, este un pericol pentru Amazon. În ultimii 40 de ani, aceasta a devenit din ce în ce mai ameninţată de defrişările masive. Despăduririle au început în anii 1960 şi au atins apogeul în anii 1990, când o suprafaţă de mărimea Spaniei a fost defrişată pentru a face loc creşterii de vite şi producerii de soia.

Însă solul scos la iveală prin această defrişare nu este productiv decât pentru o scurtă perioadă de timp, însemnând că fermierii trebuie să continue să despădurească şi mai multe suprafeţe pentru a-şi menţine afacerea viabilă. Deşi ratele despăduririlor sunt în declin – atingând un minim în 2011 -, pădurea continuă să dispară treptat, reducând biodijuversitatea regiunii. Dar acest lucru are de asemenea un impact asupra întregii planete, întrucât pădurea amazoniană joacă un rol critic în curăţarea aerului pe care-l respirăm. Ea face acest lucru prin absorbirea emisiilor globale de dioxid de carbon de la maşini, avioane, centrale electrice etc. În lipsa acestui „aspirator de carbon”, capacitatea mondială de captare a carbonului va fi redusă, intensificându-se astfel efectele încălzirii globale.

2. Poziţia fizico-geografică a Amazoniei

Jungla Amazoniană se află in America de Sud, de o parte şi de cealaltă a ecuatorului dar cea mai mare parte se află în emisfera sudică acoperind aproximativ tot bazinul rîului Amazon. Pădurea se extinde de la nord începînd cu paralela de 3°latitudine nordică pînă la paralela de13° latitudine sudică. De la vest la est se îtinde de la 78° longitudine vestică pînă la 52° longitudine vestică. Dacă priveşti mai atent pădurea are forma unui scorpion indreptat cu capul spre vest si coada spre est, afluentii Amazonului dau impresia ca ar fi piciarele scorpionului. Jungla se intinde pe o mare formă de relief, cîmpia Amazonului, la nord cuprinde o parte din podişul Guianei. Se invecinează cu alte mari forme de relief cum ar fi la vest cu munţii Anzi, la nord cu cîmpia Orinoco, la sud şi sud-est se învecinează cu podişul Braziliei.

Pădurea este situată în cadrul regiunii de platform sud Americană, unde se evidenţiază ieşirea la suprafaţă a fundamentului cristalin (de peste1600 mil.ani). Aceste scuturi se evideniază la nord-estul şi sud-estul biomului. De asemenea la nord-estul şi sud-estul biomului opservăm regiuni de orogen formate în orogeneza Baikalică.

Amazonia este o pădure de foioase umed, care acoperă cea mai mare parte din bazinul Amazonului a Americii de Sud. Acest bazin cuprinde 7000000 de kilometri pătraţi din care 5500000 de kilometri pătraţi sunt acoperite de jungla. Numele său provine de la râul Amazon, cel mai mare sistem hidrografic din lume, cu 1.100 de afluenţi şi un bazin de drenaj de 2,700,000 mp. Mile. Această regiune include teritoriu aparţinând la nouă naţiuni. Majoritatea pădurii este conţinută în Brazilia, cu 60% din pădurile tropicale, urmată de Peru cu 13%, Columbia cu 10%,

iar cu mici cantităţi din Venezuela, Ecuador, Bolivia, Guyana, Surinam şi Guyana Franceză.

Descrierea hărţii date de NASA

Valorile sunt ridicate (verde închis) pe majoritatea extinderii acesteia.Pajiştile Amazoniei de sud au vegetaţie rară (verde deschis), în timp ce la vest

spre Anzi sunt aproape complet sterpe (bej). LAI este definit ca proporţia de suprafata Pamantului acoperită de frunze. Valori de peste 1 indica mai multe frunze suprapuse, ramuri de mai multe niveluri în coroana unui copac sau mai multe straturi de vegetaţie.

Următoarea harta - delimitată de WWF - prezintă o linie de culoare galbenă care cuprinde aproximativ amazonia (deşi lăsând Venezuela şi Guyana: Guyana Franceză, Guyana şi Surinam).

3. Factorii Climatici

3.1. Temperatura

Clima pădurilor tropicale Amazoniene este de obicei un climat tropical, de asemenea, cunoscut sub numele de climat ecuatorial, se află aproximativ la 12 grade la nord şi sud de ecuator.

Ca orice altă pădure tropicală, e cald si umed pe tot parcursul anului, cu o temperatură medie anuală de 27 ° C (80,7 ° F).

Nu există un astfel de lucru ca de vară sau de iarnă, sau nu este pronunţat, intervalul de temperatură anual este de aproximativ 2 ° C.

De fapt, diferenţa dintre zi şi noapte cu temperatura (2 până la 5 ° C) este mai mare decât diferenţa dintre oricare două sezoane.Şi nu este aşa de fierbinte cum poate fi de aşteptat - temperatura rareori ajunge la peste 33° C - nu este mult dacă îl comparăm cu alte părţi ale Braziliei, cum ar fi Rio de exemplu, nu e ceva neobişnuit dacă găsim t=40° vara.

Numai umiditatea poate fi o povară neobişnuită, oferind o senzaţie de zăpuşeală şi aer.

Climatul pădurilor tropicale Amazoniene nu are un sezon uscat, aşa cum plouă aproape tot anul. Ce găsim este sezonul ploios şi nu-aşa-ploios sezon (aşa numitul uscat) de la circa 60-180 cm la 30 la 100 cm.

Precipitaţiile variază semnificativ, deşi, în partea de est a junglei amazoniană (aproape de Anzi) se dublează regiunea Manaus.

Manaus Weather, Brazil

Thu, 05 MarMax: 31°C (87°F)Min: 23°C (74°F)5mph / 9km/h (NE)

Fri, 06 MarMax: 32°C (90°F)Min: 23°C (73°F)5mph / 9km/h (ENE)

Sat, 07 MarMax: 33°C (91°F)Min: 23°C (74°F)4mph / 7km/h (NE)

Sun, 08 MarMax: 33°C (91°F)Min: 24°C (75°F)4mph / 7km/h (ENE)

Barele albastre arată nivelul precipitaţiilor (în mm) şi punctele roşii arată temperaturi în grade Celsius. Din noiembrie până în mai ploaia este foarte frecventă în Manaus. Sezonul ploios înseamnă un nivel mai ridicat de apa, navigarea se face mult mai uşor.

Amazonul primeşte aproximativ nouă metri de ploaie în fiecare an în timpul sezonului ploios, determinând nivelul apei să crească între 30 şi 45 de metri. Ori de câte ori ploaia cade în bazinul hidrografic, aceasta se scurge toate în junglă. Zeci de milioane de hectare se inundate creînd cel mai înalt nivel din lume a biodiversităţii.

Cu temperaturi constante oferă condiţiile perfecte pentru viaţă. În timpul sezonului uscat e mai greu să mergeţi şi temperaturile sunt mai

ridicate, cu toate acestea, este un moment foarte bun de a admira fauna sălbatică în pădurile tropicale.

Care este cel mai bun timp pentru a vizita jungla amazoniană? ..Cel mai bine este între martie şi iunie, un timp de tranziţie în care vă puteţi

bucura de cea mai bună vreme.Clima în jungla amazoniană se schimbă în rău. Se crede că ploile au scăzut ca

urmare a defrişărilor pe scară largă. Focul şi seceta reprezintă cea mai mare ameninţare pentru jungla amazoniană. Condiţii uscate cresc foarte mult riscul de incendiu forestier. Pe parcursul anului 2005, jungla amazoniană a suferit cea mai grava seceta din ultimul secol. Mari zone sunt tăiate sau arse anual pentru creşterea vitelor, agricultura sau în alte scopuri, aceasta poate creşte doar încălzirea globală, datorită dioxidului de carbon şi metan eliberate în atmosferă de către arderea copacilor. Dacă avem în vedere că jungla amazoniană este cea mai mare padure tropicala rămasă pe pământ, consecinţele pentru generaţiile viitoare ar fi devastatoare. Este inutil să spun că trebuie să avem grijă de urgenţă de aceste chestiuni, în special acele ţări care beneficiază de ea.

Temperatura aerului a regiunii Amazonia în luna ianuarie

Analizînd harta” Temperatura aerului a regiunii Amazonia în luna ianuarie” opservăm că în zona tropicală schimbarea sezonului aproape că nu se

observa, decalajul dintre ele fiind foarte mic, diferenţa de temperatură dintre două sezoane fiind mai mică decit diferenţa de temperatură dintre noapte şi zi. Amazoniei se remarcă iarna cu valori pozitive de pină la 24 grade. În nord-estul Amazoniei opservăm temperaturi ceva mai joaje cca. 20 grade. În general iarna cînd spre poli temperaturile sunt cuprinse între valori negative in regiunea tropicala avem invers sunt temperaturi pozitive. Temperatura maximă în această perioada variază de la 37-39 grade.

Temperatura aerului a regiunii Amazonia în luna iulie

Analizînd harta ” Temperatura aerului a regiunii Amazonia în luna iulie” opservăm că temperatura aproape peste toată regiunea a rămas aceeaşi de 24 grade numai că regiunea unde temperaturile este de 20 grade faţă de aceleaşi temperaturi iarna s-a micşorat. Temperaturile minime a aerului in regiune variayă de la 11-18 grade. De temperaturi scăzute nici nu poate merge vorba. Aceste temperaturi favorizează cresterea diferitor tipuri de plant, arbori şi arbuşti. La condiţiile create sunt adaptate foarte multe animale, temperatura acţionînd direct şi indirect modul de viaţă.

3.2. PrecipitațiiO caracteristică importantă a pădurilor tropicale este evident în numele lor.

Pădurea se află în zona de convergență intertropical (ITCz) în cazul în care energia solară intensă produce o zonă de convecție de spațiul aerian care își pierde umiditatea sa prin furtună frecvente. Pădurile tropicale sunt supuse ploilor abundente, cel puțin 80 de inch (2.000 mm) - și în unele zone peste 430 de inch (10920 mm) - de ploaie în fiecare an.

În regiunile ecuatoriale, precipitațiile pot fi pe tot parcursul anului, fara aparente sezoane "umede" sau "uscate", deși multe păduri nu au ploi de sezon. Chiar și în pădurile sezoniere, perioada dintre ploi nu este de obicei suficient de lungă pentru ca frunzișul să se usuce complet. În timpul anului, atunci când ploaia cade mai puțin, acoperirea consistentă cu nori este suficientă pentru a menține aerul umed și pentru a preveni uscarea plantelor. Climatul este stabil, cu precipitații si caldura ce se distribuie uniform, ceea ce permite ca majoritatea copacilor din pădure să fie vesnic verzi și să-și mențină frunze tot anul dar să nu cada după fiecare sezon.

Jungla Amazoniană nu vedea unele fluctuații severe în precipitații, mai ales în extremele sale sudice. Aceste extreme sunt exacerbate în anii secetoși și prin defrișări, ceea ce reduce transpirațiile locale. Unii cercetători avertizează că schimbările climatice ar putea mări riscul de secetă severă din sudul Amazoniei. Într-adevăr, două dintre cele mai grave secete au avut loc în 2005 și 2010.

Umiditatea din precipitații, stratul de nori constant și transpirația creează umiditate locală puternică. Fiecare copac baldachin transmite în atmosferă aproximativ 200 de galoane (760 litri) de apă anual, traducerea a aproximativ 20000 galoane (76000 L) de apă transmisă în atmosferă pentru fiecare hectar de copaci baldachin. Pădurile tropicale mari (și umiditate acestora) contribuie la formarea de nori de ploaie, și generează 75 la suta din ploile proprii. Dupa unele estimari, jungla amazoniană este responsabilă pentru crearea a 50 la suta din proprile precipitații.

Precipitațiile și umiditatea relativă anuală

Analizînd diagramele precipitațiilor si umidității relative anuae a unor regiuni din Amazonia opservăm că ele diferă de la o regiune la alta, însă decalajul dintre ele este mic. Cele mai multe precipitații cad în perioada martie-aprilie cu valoarea de peste 400mm în Belen. Camtitatea anuală de precipitați variază de la 2040mm-3050mm. Cele mai mici precipitații predomină în iulie-august cu cea mai mică valoare de 30mm în Manibore. Umiditatea relativă variază de la 7,5% - 10% anual.