Economia bazata pe bani şi cea nemonetara formeaz ceea ce numimă

„sistemul avu iei"ţ

ALVIN TOFFLER

HEIDI TOFFLER

Perioada urm toare va scoate la iveal surprize de toate felurile care nuă ă

se vor încadra în dihotomia bine-r u.ă

Cartea aceasta este despre viitorul avu iei, atât al celei vizibile, cât şi alţ

celei invizibile - o form de avu ie care ne va reconfigura vie ile, ă ţ ţ deprinderile şi

lumea în anii care se îndreapt cu gr bire spre noi.ă ă

ALVIN TOFFLER si HEIDI TOFFLER

AVU IAŢ IN MIŞCARE

Traducere din limba engleza: Andreea N stase si Nicolae N staseă ă

ANTET

Titlul original: REVOLUTIO NARY WEALTH

Copyright © 2006 by Alvin Toffler and Heidy Toffler Copyright © 2006

Antet XX Press

Redactor: Crengu a N stase Tehnoredactare computerizat : Cristinaţ ă ă

Antonescu Coperta: Ion N staseă

ISBN-10: 973-636-200-0 ISBN-13: 978-973-636-200-2

CUPRINS

INTRODUCERE (p.7)

Partea întâi: REVOLU IA (p.ll)Ţ

1. Avu ia ca vârf de lance ţ (p.ll)

Moda lunii (p.12) - Constrângeri relaxate (p.13) - Chitare şi antieroi (p.14)

– Ştirile vesele (p.15) - înglobarea inteligen ei (p.17) ţ - Instrumentele capitale

ale cunoaşterii (p.18) -

rmurile s lbatice (p.19) Ţă ă - Posibilit i convergente (p.20)ăţ

2. Copilul dorit (p.21)

în elesul avu iei (p.22) ţ ţ - Managerii dorin ei (p.22)ţ

Partea a doua: PRINCIPIILE FUNDAMENTALE (p.24)

3. Valurile avu iei ţ (p.24)

Einsteinul preistoric (p.24) - Omul care s-a mâncat pe sine (p.25) -

Dincolo de fantezie (p.26)

- Valul avu iei de ast zi (p.27) ţ ă - Trei vie i, trei lumi (p.28)ţ

4. Principii ultrafundamentale (p.29)

Inerantiştii (p.30) - Principiile fundamentale perimate (p.30) - Viitorul

locului de munc (p.31)ă

- Interdependen a (p.32)ţ

Partea a treia: RECONFIGURAREA TIMPULUI (p.33)

5. Ciocnirea vitezelor (p.33)

Trenuri sau timp? (p.34) - Cu radarul preg tit (p.35) ă - Lideri şi codaşi

(p.35) - Când elefan ii nu vor s se mişte (p.38) ţ ă - Iner ie contra hipervitezţ ă

(p.41)

6. Industria sincroniz rii ă (p.43)

Dansând spre productivitate (p-43) - Gata cu omleta rece (p.45) - Gata cu

îngr m direa pe ultima sut de metri (p.46)ă ă ă

7. Economia aritmic ă (p.48)

Ecologia timpului (p.48) - Victimele timpului (p.49) - Triste ea de dupţ ă

fuziune (p.49) -Impozitul pe timp (p.50) - Baletul tehnologiei (p.52) - Cin f ră ă ă

sushi (p.52) -

& Noul peisaj temporal (p.54) Lan urile timpului (p.54) ţ - Boala vitezei

(p.55) - Dragoste la vitez maxim (p.56) ă ă -Particularizarea timpului (p.57) -

Când sosesc ideile bune (p.57) - Timpul mass-media (p.58) -Familia, prietenii şi

timpul petrecut cu ceilal i (p.59) ţ - Americanizarea timpului? (p.60) -Viitorul non-

stop (p.60) - Mergem vâjâind, dar încotro? (p.61)

Partea a patra: SPA IUL EXTENSIBIL (p.63) Ţ £ Mare/e cerc (p.63) Salut riă

Asiei! (p.63) - Deschiderea st vilarelor (p.64)ă

10. Locuri cu valoare ad ugat mare ă ă (p.66)

Locurile de ieri (p.66) - Dizolvarea frontierelor (p.67) - Derby-ul muncii

ieftine (p.68) -Proprietatea imobiliar de mâine (p.70)ă

11. Accesul spa ial (p.72)ţ

Geografia personal (p.72) ă - Banii mobili (p.74) - Invadatori şi invada iţ

(p.75)

12 O lume nepreg tit ă ă (p.77) Mai capitalist decât

dumneavoastr (p.77) - Testul Evian şi Ketchup (p.78) ă - Praful

galben (p.79)

- Credincioşii ferven i (p.80)ţ

13. For ele contrare ţ (p.83)

Noul Titanic (p.84) - Supraînc rcarea exportului (p.85) ă - linguri aţ

nanometricâ (p.86) -Scenarii de tip MadMax (p.87)

14. Goana c tre spa iu ă ţ (p.88)

De la dializ la pompele cardiace (p.89) ă - Pilo i, avioane şi pachete (p.90)ţ

- Frontierele neexplorate ale avu iei (p.92)ţ

Partea a cincea: ÎNCREDEREA ÎN CUNOAŞTERE (p.94)

15. Limita cunoaşterii (p.94) Lovirea cauciucurilor (p.96)

16. Petrolul zilei de mâine (p.98) Cu cât folosim mai mult..? (p.98) -

Otel rii si pantofi (p.99) ă - Magazia noastr interioar (p.100)ă ă

- Doar ASK (p.101) - Uita i de alzheimer (p.102)ţ

17. Capcana cunoaştem perimate (p.104) Adev rurile de ieri (p.104) ă -

Podul mâtuşii Emily (p.106)

18. Factorul Quesnay (p.108)

Economia gafelor (p.108) - Estim rile estim rilor (p.109) ă ă - Fragmente

disparate (p.lll) -Contextul lips (p.112) ă - Medicul amantei (p.112)

19. Filtrarea adev rului ă (p.114)

Adev rul la judecat (p.114) ă ă - Şase filtre (p.115) - Consensul (p.115) -

Coeren a (p.116) ţ -Autoritatea (p.116) - Revela ia (p.117) ţ - Rezisten a (p.117) ţ -

Ştiin a (p.118) ţ - Muta iile adev rului (p.119)ţ ă

20. Distrugerea laboratorului (p.121)

Lame de ras şi drepturi (p.122) - Politica schimb toare (p.124) ă - Patriarhia

şi cititul în palm (p.125) ă - Las Vegas-ul ca model (p.126) - Eco-misionarii

(p.127) - Ştiin a secret (p.127)ţ ă

21. Managerii adev rului ă (p.130) Persuadarea şefului (p.131)

22. In loc de concluzie: convergen a ţ (p.134)

Timpuri leneşe (p.135) - Analogii ce-au fost adev rate (p.136) ă - Harta

cognoscibilului (p.137)

Partea a şasea: PROSUMUL (p.140)

23. Jum tatea ascuns ă ă (p.140)

Economia de prosum (p.141) - O mam dintr-un milion (p.143) - Testulă

oli ei (p.144) ţ - Care este pre ul dezintegr rii? (p.145) ţ ă - Produsul imperfect brut

(PIB) (p.146)

.

1

24. Prosumatorii de s n tate ă ă (p.149)

Pariu pe o sut ? (p.150) ă - Zona de panic (p.151) - Asedia i de descopeririă ţ

epocale (p.152) -Jocul diabetului (p.154)

25. A treia slujb ă (p.157)

Dincolo de bufetul suedez (p.158) - Supermarketurile ne pun la treabă

(p.159)

26. Iminenta explozie a prosumului (p.161)

Chitare şi saci de golf (p.161) - Consumism frenetic? (p.162) - Pr jituri şiă

simul ri (p.163) ă -Hollywoodul e mic copil (p.164) - Prosumul colectiv (p.165)-

Spargerea ierarhiilor (p.166)

27. înc un prânz pe gratis ă (p.168)

Profesori, asistente medicale şi cai (p.169) - Amatorii conteaz (p.170) ă -

Realitatea economiei (p.171) - Coborârea pe P mânt (p.172) - Atacareaă

antraxului (p.172)

28. Furtuna muzical ă (p.174)

Tocilarii estonieni (p.174) - Puterea prosumatorilor (p.176) - Prosumatorii

cu suzeta (p.177) _ Liposuc ie f r chirurgie (p.179)ţ ă ă

29. Hormonul „producivit ii" ăţ (p.181)

Dincolo de educa ie (p.181) - Jocul lui Rajender (p.183)ţ

30. în loc de concluzie: Canalele invizibile (p.185)

Impactul prosumatorilor (p.186) - Terapia neobservat (p.188)ă

Partea a şaptea: DECADEN A (p.189)Ţ

31. Evanghelia schimb rii ă (p.189)

A treia surs (p.189) ă - Gunoiul tinerilor (p.190) - Povestea lui Paul (p.191)

- Hedonismul hollywoodian (p.192) - Un pas în râu (p.193)

32. Implozia (p.195)

Singur tatea pandemic (p.195) ă ă - Fabricile post-gr dini (p.195) ă ţă -

Contabilitatea creatoare (p.196) -Terapie intensiv (p.197) - Anii de aur (p.197)ă

- Politica suprarealist (p.199) ă - Colapsul sistemic (p.199) - O epidemie a

eşecurilor (p.200) - Vedete în grev (p.201)ă

33. Corodarea lirelor (p.203)

Timpul FBI (p.204) - Spa iul global (p.205) ţ - O supraînc rcare deă

cunoaştere perimat (p.206)ă

34. Complexorama (p.207)

Ce ştie Bill Gates (p.208) - 12.203 probleme (p.209)

35. Solu ia Sepulveda ţ (p.211)

Toate femeile americane (p.211) -Transformare de fa ad (p.212) ţ ă -

Mutarea scaunelor (p.213) -Aparate foto şi poli işti (p.213) ţ - Crearea de noi

institu ii (p.214) ţ - Inova ii care nasc inova ii (p.215) ţ ţ - Inventarea grupului de

reflec ie (p.217)ţ

36. In loc de concluzie: dup decaden ă ţă (p.220)

R zboiul valorilor (p.220) ă - Extremele extreme (p.221) - Antidecaden aţ

(p.223) - în contact cu mogulii (p.224) - Inventarea noilor modele (p.226) -

Morile satanice (p.227) - Post-Casandra? (p.228)

Partea a opta: VIITORUL CAPITALISMULUI (p.229)

37. Jocul de Gnal al capitalismului (p.229)

Maşini şi camere video (p.229) - Intangibilele (p.230) - Fetişul atingerii

(p.231) - Calul şi cântecul (p.232)

38. Convertirea capitalului (p.234)

Niveluri de risc (p.235) - Acces democratic (p.236) - Creşterea în econo-

land (p.237) -Armonizarea (p.238)

39. Pie e imposibile ţ (p.240)

Bani rari (p.240) - Efectul de mas (p.241) ă - Pie e-fulger (p.242) -Tarifareaţ

personal (p.243) ă - Apropierea de limite? (p.244) - Secrete şoptite (p.245) -

Geam nul virtual (p.246)ă

40. Rularea banilor de mâine (p.248)

Taxa ascuns (p.248) ă - Ochii pe cipuri (p.249) - Clopotul de închidere

(p.250) - Valute iresponsabile (p.251) - Para-banii (p.252) - Cârdul antiobezitate

(p.253) - Scurgerea banilor (p.255) - Pepsi vodka (p.256) - Plata

prosumatorilor? (p.257)

Partea a noua: S R CIA (p.259)Ă Ă

41. Vecniu; vi/tor al s r ciei ă ă (p.259) Atingerea Urnitei (p.260) - S r ciaă ă

strategiilor (p.260) - B legar japonez tipic (p.261) ă -Wectul de rev rsare (p.263)ă

- Asia nu poate aştepta (p.265)

42. C i paralele c tre viitor ă ă (p.266) Trezirea Indiei (p.267) - Bangalore

Central (p.268) - Cea mai mare genera ie? (p.270) ţ -Da, dar nu (p.271)

43. Spargerea nucleului s r ciei ă ă (p.273) în loc de încercare şi eroare

(p.274) - Aduce i bananele (p.275) ţ - Bio-economiile (p.276) -Ajutor din ceruri

(p.277) - Pre uri secrete (p.278) ţ - Cel mai deştept agronom (p.278) - Praful

inteligent (p.280) - Ecoul lui Bill Gates (p.281) - Ce-a mers bine nu va mai

merge (p.282) -Distribuirea energiei (p.283) - Hiperagricultura (p.284)

Partea a zecea; NOUA TECTONIC (p.286)Ă

44. Urm toarea surpriz a Chinei? ă ă (p.286) '

O umbr enorm peste lume (p.287) ă ă - Accelerarea acceler rii (p.287) ă -

Spa iul global (p.288) ţ - S parea dup cunoaştere (p.290) ă ă - Politica valurilor

(p.291) - Trei Chine (p.291) -Mercedes, mall-urile şi mili ia (p.293) ţ - R zboiulă

valurilor (p.294) - Firul însângerat (p.295) -Face i cunoştin cu Mao al IHeaţ ţă

(p.295)

45. Urm torul inel de bambus al Japoniei ă (p.298)

Vrea cineva latte? (p.298) - Saltul dezechilibrat al Japoniei (p.299) - riŢă

flexibile (p.300) -întârzierea deciziei (p.303) - Gata cu pr jiturile de Cr ciună ă

(p.304) - Valul argintiu (p.305) -Filipinez sau robot? (p.306) ă - în aşteptarea

inelului (p.307)

46. Mesajul pierdut al Europei (p.310)

Cea mai sc zut valoare din toate timpurile (p.310) ă ă - Falia tot mai largă

(p.311) - Accelerare cu încetinitorul (p.312) - Heartland-ul de ieri (p.315) - Visul

de la Lisabona (p.316)

47. In interiorul Americii (p.319)

R zboiul valurilor (p.320) ă - 24 de miliarde de ore (p.321) - Furtul viitorului

(p.322) - Coali ia f r nume (p.322) ţ ă ă - For ele schimb rii (p.324) ţ ă - Pasul urm toră

(p.326)

48. In exteriorul Americii (p.328)

Vechiul joc (p.328) - Un „gest nejosnic" (p.329) - Ripost şi uimire (p.331)ă

- Inversarea omogenit ii (p.331)ăţ

49. Nev zutul joc al jocurilor ă (p.334)

Neo-jocuri (p.334) - Mai pu in umane? (p.335) ţ - ONG-urile de mâine

(p.335) - Religio-economia (p.336) - Dumnezeu în mişcare (p.337) - Sfârşitul

petro-puterii (p.338) - Sfârşitul utopiei (p.339) - Fragilitatea puterii (p.341) -

Nano-prezentul (p.342)

50. Epilog: prologul apartine trecutului (p.344)

Brigada nostalgiei (p.345) - O cale a prosumatorilor? (p.346) - Pesimistul-

şef (p.348) -Energia lunar (p.349) ă - O speran pentru specia uman ? (p.351) ţă ă -

De la pico la iocto (p.352)

NOTE (p.355) BIBLIOGRAFIE (p.406) MUL UMIRI (p.414) NOT DESPREŢ Ă

AUTORI (p.416) INDEX (p.417)

INTRODUCERE

Toate c r ile sunt scrise într-o perioad destul de lung ă ţ ă ă - intervalul dintre

concep ia din mintea autorului şi apari ia exemplarului tip rit. Şi, aşa cum unţ ţ ă

embrion aflat în pântecele mamei este afectat de ceea ce se întâmpl înă

exterior, o carte în curs de redactare este afectat de evenimentele care îlă

impresioneaz pe autor în timpul gesta iei. Din acest punct de vedere, chiar şiă ţ

o carte despre viitor este, inevitabil, produsul propriei sale felii de istorie.

„Felia" necesar pentru scrierea lucr rii de fa a constat din ceiă ă ţă

doisprezece ani care cuprind la mijloc sosirea secolului al XXI-lea, şi nici o

persoan cât de cât interesat de lumea înconjur toare n-ar fi putut rataă ă ă

spectaculoasele titluri de pe primele pagini ale ziarelor din aceast perioad .ă ă

Atacul cu gaz sarin comis de o grupare obscur în metroul din Tokyo, donareaă

oi ei Dolly, procedura de ţ impeachment contra lui Bill Clinton, decodarea

genomului uman, neapari ia temutului efect al mileniului asupra computerelorţ

noastre, r spândirea SIDA, SARS şi a altor boli, atentatele de la ă 11 septembrie,

r zboiul din Irak, marele tsunami din ă 2004, urmat de uraganul Katrina din

2005.

Aceste ştiri de pres au fost înso ite şi de drame în domeniul economic şiă ţ

de afaceri - criza asiatic din ă 1997-1998, boom-ul, pr buşirea şi revenirea peă

pia a bursier a dotcom-urilor, introducerea euro, creşterea exploziv aţ ă ă

pre urilor petrolului, şirul de scandaluri corporative, deficitele comercial şi fiscalţ

ale Statelor Unite, cu totul ieşite din comun, şi, mai presus de toate,

ascensiunea Chinei.

Totuşi, oricât am fi fost bombarda i cu reportaje despre afaceri şiţ

economie în presa scris , pe Internet, la televizor şi pe telefonul mobil, cea maiă

mare poveste dintre toate - transformarea avu iei, f r precedent în istorie ţ ă ă - a

fost omis sau îngropat într-o avalanş de informa ii mai pu in importante.ă ă ă ţ ţ

Sarcina noastr , în aceste pagini, este de a spune aceast poveste lips .ă ă ă

Avu ia nu provine numai din terenuri, fabrici, birouri şi maşin rii. Iarţ ă

avu ia revolu ionar nu se refer doar la bani.ţ ţ ă ă

De acum, chiar şi observatorii mai pu in perspicace recunosc c Stateleţ ă

Unite şi multe alte ri parcurg tradi ia spre economiile „cunoaşterii",ţă ţ

propulsate de inteligen . Dar impactul complet al acestei schimb ri ţă ă - asupra

indivizilor, rilor şi continentelor ţă - nu a fost înc resim it. Ultima jum tate deă ţ ă

secol nu a reprezentat decât un prolog.

Importan a cunoaşterii pentru crearea de avu ie a crescut constant şiţ ţ

acum este pe cale de a s ri la un nivel mult mai înalt şi de a traversa alteă

frontiere, pe m sur ce tot mai multe p r i ale lumii se conecteaz la o bancă ă ă ţ ă ă

planetar a creierelor careă

este din ce în ce mai mare şi mai accesibil . Drept urmare, noi to i,ă ţ

boga i sau s raci, vom tr i şi vom munci în mediul generat de avu iaţ ă ă ţ

revolu ionar sau de consecin ele ei.ţ ă ţ

Termenul revolu ie ţ este folosit cu atâta nonşalan în zilele noastre,ţă

atribuit atât noilor regimuri de sl bit cât şi tulbur rilor politice, încât o mareă ă

parte a semnifica iei lui a disp rut In cartea de fa îl vom folosi în sensul celţ ă ţă

mai larg. In compara ie cu scara revolu iei pe care o tr im acum, pr buşireaţ ţ ă ă

bursei sau o schimbare de regim, introducerea unor noi tehnologii sau chiar

r zboaiele şi destr marea unor na iuni par minore.ă ă ţ

Schimbarea revolu ionar asupra c reia ne vom concentra aici esteţ ă ă

similar , dar cu efecte mult mai importante decât revolu ia industrial ă ţ ă - când

mii de transform ri aparent independente s-au reunit pentru a forma un nouă

sistem economic, înso it, nici mai mult, nici mai pu in decât de un nou mod deţ ţ

via , o nou civiliza ie numit „modernitate".ţă ă ţ ă

Pentru ca avu ia s fie considerat cu adev rat revolu ionar , trebuie sţ ă ă ă ţ ă ă

sufere modific ri nu doar în cantitate, ci şi în modul cum este creat ,ă ă

distribuit , transferat , cheltuit , economisit şi investit . în plus, aşa cum vomă ă ă ă ă

explica ulterior, gradul în care este tangibil sau intangibil trebuie s seă ă ă

schimbe. Numai atunci când transform rile se produc la toate nivelurile avemă

dreptul de a numi avu ia „revolu ionar ".ţ ţ ă

In prezent, dup cum vom demonstra, toate acestea se întâmpl , la oă ă

vitez f r precedent şi la scar global .ă ă ă ă ă

Cât despre cel lalt cuvânt din titlu, ă avu ia, ţ în timp ce aproape to i tr imţ ă

într-o economie bazat pe bani, avu ia, în aceast lucrare, nu se va referi doară ţ ă

la bani. Tr im, în acelaşi timp, într-o economie paralel fascinant şiă ă ă

neexplorat , în care ne satisfacem numeroase nevoi vitale f r plat .ă ă ă ă

Combina ia dintre acestea dou ţ ă - economia bazat pe bani şi cea nemonetar ă ă -

formeaz ceea ce numim „sistemul avu iei".ă ţ

Revolu ionând simultan ambele economii aflate în interac iune, cre m unţ ţ ă

sistem al avu iei extrem de puternic, f r precedent în istorie.ţ ă ă

Pentru a putea în elege semnifica ia acestui lucru, trebuie sţ ţ ă

recunoaştem c nici un sistem al avu iei nu exist izolat. Sistemul avu iei esteă ţ ă ţ

doar un element, deşi unul foarte important, dintr-un macrosistem înc şi maiă

vast, în care celelalte componente - social , cultural , religioas , politic ă ă ă ă -

între in un feedback permanent cu el şi una cu cealalt . Laolalt , ele formeazţ ă ă ă

o civiliza ie sau un mod de via compatibil cu sistemul avu iei.ţ ţă ţ

Din acest motiv, atunci când vorbim despre avu ia revolu ionar tinemţ ţ ă

seama mereu de leg turile ei cu toate celelalte subsisteme. Aşadar,ă

revolu ionarea averii înseamn introducerea schimb rii ţ ă ă - şi a rezisten ei fa deţ ţă

interesele specifice -în acestea şi în alte sfere ale vie ii.ţ

Avu ia revolu ionar se bazeaz pe acest nucleu de idei care, o datţ ţ ă ă ă

decelat, ne ajut s în elegem transform rile şi conflictele contradictorii,ă ă ţ ă

aparent haotice din jurul nostru.

Desi nu suntem economişti de profesie, ne-am petrecut cea mai mare

parte a carierelor scriind despre politicile economice şi sociale, strategiile de

dezvoltare si problemele mediului de afaceri. în decursul timpului am inutţ

prelegeri la nenum rate universit i, am depus m rturie în fa a Comitetuluiă ăţ ă ţ

Economic Comun al Congresului Statelor Unite, ne-am întâlnit cu lideri

corporatişti din întreaga lume si am consiliat preşedin i şi prim-miniştri cuţ

privire la tranzi ia de la o economie industrial la una high-tech, bazat peţ ă ă

cunoaştere.

Economia, chiar mai mult decât alte discipline, are îns nevoie de oă

fundamentare în lumea real . Pentru noi, „via a real " a însemnat, în tinere e,ă ţ ă ţ

cinci ani de neuitat cât am muncit în fabrici, la prese de stan at şi linii deţ

asamblare, construind automobile, motoare de avion, becuri, blocuri motoare şi

alte produse, tâ-rându-ne prin evi într-o turn torie de o el, sp rgând asfaltulţ ă ţ ă

cu pickhammerul si efectuând alte forme de munc fizic . Am luat chiar de laă ă

surs lec ii despre activitatea industrial . De asemenea, am ştiut cum e s fii înă ţ ă ă

şomaj.

De la publicarea Şocului viitorului, prima dintre c r ile noastre despre transă ţ

formare şi viitor, editarea ei în aproximativ o sut de ri ne-a oferită ţă

posibilitate* extraordinar de a întâlni tot felul de oameni ă - copii din mahalalele

venezuelene favelele braziliene şi villas miserias din Argentina, miliardari din

Mexic, Japonia India şi Indonezia, criminale aflate la închisoare în California,

miniştri de finan < şi guvernatori ai b ncilor centrale, laurea i ai Premiuluiţ ă ţ

Nobel, ca s nu mai vor bim de regi şi regine. Interlocutorii noştri reprezintă ă

multe tipuri de personalitate toate religiile (şi nici una), toate ideologiile

politice, toate nivelurile de l comie sai preocupare social , idealism şi cinism.ă ă

Aceste experien e variate ne-au oferit ui context ancorat în via a real pentruţ ţ ă

toate abstrac iunile economice.ţ

Desigur, nimeni nu cunoaşte cu certitudine viitorul - mai ales momentul

cân< un anumit lucru se va întâmpla. Acesta este motivul pentru care, în

aceast k crare, verbele la viitor vor fi interpretate ca o versiune prescurtată ă

pentru „prc babil c ..." sau „în opinia noastr ...". In felul acesta, vom fi scuti iă ă ţ

de a repeta necor tenit rezervele şi punerile în gard şi nu vom mai risca s -1ă ă

adormim pe cititor.

Trebuie, de asemenea, s inem cont c în zilele noastre faptele au oă ţ ă

via di ce în ce mai scurt , iar oamenii au o mobilitate foarte mare, încât unţă ă

director as( ciat corpora iei A sau un profesor asociat universit ii B pot s se fiţ ăţ ă

transferat dej la corpora ia sau colegiul C pân în clipa lecturii. în plus, cititoriiţ ă

nu ar trebui s uite o realitate inevitabil : toate explica iile sunt simplific ri.ă ţ ă

Este important s mai dezv luim dou aspecte în leg tur cu scriereaă ă ă ă ă

c r de fa .ă ţ ţă

Perioada de doisprezece ani cât a durat z mislirea ei ar fi fost chiar maiă

lung dac soarta n-ar fi f cut ca Steve Christensen s poat accelera procesul.ă ă ă ă

La u moment dat, i-am cerut lui Steve s ne recomande un redactor bun careă

s r ajute în partea de finalizare. Spre încântarea mea, s-a oferit pe sine.ă

Jurnalist c experien , fost redactor la Departamentul Occident al United Pressţă

Internatiom pe atunci una dintre principalele agen ii de ştiri din lume, şi apoiţ

editor şi dire tor general la Los Angeles Times Syndicate, Steve ni s-a al turată

în urm cu aproajă

trei ani. S-a dovedit a fi un redactor intern de prima mân şi, mai mult,ă

ne-a adus disciplin , inteligen , c ldur uman , bun dispozi ie şi un minunată ţă ă ă ă ă ţ

sim sardonic al umorului. El a f cut ca terminarea acestei c r i s fie o pl cereţ ă ă ţ ă ă

şi, în plus,; începutul unei prietenii.

în sfârşit, din cauza îndelungatei suferin e a singurului nostru copil,ţ

Karen, Heidi a stat ani în şir la c p tâiul ei, luptând cu boala, birocra iaă ă ţ

spitaliceasc şi ignoran a medical . Contribu iile sale la munca de zi cu zi înă ţ ă ţ

vederea scrierii c r ii au fost, de aceea, sporadice, îns multe dintre ipotezele,ă ţ ă

ideile şi modelele ce stau la baza Avu iei revolu ionare ţ ţ sunt rezultatul c l toriiloră ă

noastre comune, al interviurilor luate de noi amândoi şi al unei vie i întregi deţ

discu ii şi argumenta ii stimulative.ţ ţ

Au fost momente când Heidi, din diverse motive, nu a vrut ca numele s -iă

apar pe coperta unei c r i; a acceptat doar în ă ă ţ 1993, când a ap rut ă R zboi şiă

antirâzboi, şi în 1995, când a fost publicat ă Crearea unei noi civiliza ii. ţ Dar cititorii

ar trebui s ştie c toate c r ile Toffler sunt produsul vie ii noastre comune,ă ă ă ţ ţ

pline de dragoste.

Alvin Toffler

PARTEA ÎNTÂI

Revolu iaţ

CAPITOLUL 1

AVU IA CA VÂRF DE LANCEŢ

artea aceasta este despre viitorul avu iei, atât al celei vizibile,ţ

cât al celei invizibile - o form revolu ionar de avu ie care ne vaă ţ ă ţ

r configura vie ile, întreprinderile şi lumea în anii care seţ

îndreapt ă ( gr bire spre noi.ă

C

Pentru a explica ce înseamn , paginile ce urmeaz vor trata subiecte ceă ă

mei de la via a de familie şi locurile de munc pân la presiunile temporale şiţ ă ă

coi plexitatea crescând a traiului cotidian. Vor face referire la adev ruri,ă ă

minciui pie e şi bani. Vor pune într-o lumin surprinz toare coliziunea dintreţ ă ă

schimba: şi antischimbare ce se produce în lumea din jurul nostru şi în noi

înşine.

Revolu ia contemporan a avu iei va deschide nenum rate oportunit i şiţ ă ţ ă ăţ

n traiectorii de via , nu doar pentru întreprinz torii inventivi din domeniţă ă

afacerilor, ci şi pentru aceia care se ocup cu probleme sociale, culturale şi edă

ca ionale. Va crea posibilit i pentru reducerea considerabil a s r ciei atât peţ ăţ ă ă ă

pl; intern, cât şi pe glob. Dar aceast invita ie pentru un viitor luminos va fiă ţ

înso i de un avertisment riscurile nu numai c se multiplic , ci crescţ ă ă

exponen ial. Viii rul nu este pentru cei slabi de fire.ţ

In zilele noastre suntem bombarda i de e-mailuri şi bloguri. EBay a f cutţ ă

d noi to i specialişti în marketing. Megascandalurile corporatiste r bufnesc peţ ă

prir pagin a ziarelor. Se lanseaz medicamente pentru cancerul la sân,ă ă

scleroza m ipl şi zeci de alte boli. Alte medicamente sunt proclamate preaţ ă

târziu ca fiind pr periculoase şi sunt scoase de pe pia . Pe Marte sunt trimişiţă

robo i care aterizea cu o precizie des vârşit . Dar computerele, software-ul,ţ ă ă

telefoanele celulare re elele se stric tot timpul. Sistemele de înc lzire duc laţ ă ă

înc lzirea global . Ce lele pe baz de hidrogen sun promi tor. Genele şiă ă ă ă ţă

celulele-suş stârnesc apri controverse. Nano este noul Graal tehno.ă

In acelaşi timp, bandele criminale din Los Angeles bântuie prin America

C< tral şi organizeaz o adev rat armat ,ă ă ă ă ă 1 iar puşti de treisprezece ani

aspiran i titlul de terorist pleac din Fran a în Orientul Mijlociu.ţ ă ţ 2 La Londra,

prin ul Harrjj se îmbrac în uniform nazist tocmai când antisemitismul îşiţ ă ă ă

scoate iar şi capul hâd.ă 3 în Africa, SIDA şterge o genera ie de pe fa aţ ţ

p mântului, în vreme ce noj maladii ciudate, ap rute în Asia, amenin s seă ă ţă ă

r spândeasc în întreaga lume. \ă ă

Pentru a sc pa de haos, sau m car pentru a-1 uita, milioane de oameniă ă

se în-i dreapt spre televiziune, unde „reality TV-ul" falsific realitatea. Mii deă ă

indivizi formeaz „flash mobs"* şi se adun s se bat cu perne.ă ă ă ă 4 în alte locuri,

partici-l pan ii la jocurile ordine pl tesc mii de dolari adev ra i pentru s biiţ ă ă ţ ă

virtuale pe carej ego-urile lor virtuale le pot utiliza pentru a cuceri castele sau

domni e virtuale.^ Irealitatea se r spândeşte tot mai mult.ţ ă

Fapt mai important, institu iile care odinioar îi confereau societ iiţ ă ăţ

coeren ,! ordine şi stabilitate ţă - şcoli, spitale, familii, tribunale, agen ii deţ

reglementare, sin-] dicate - sunt cuprinse de criz .ă

Pe acest fundal, deficitul comercial al Americii atinge niveluri f ră ă

precedent.6 Bugetul na ional se împleticeşte ca dup be ie. Miniştrii de finan eţ ă ţ ţ

ai lumii se întreab cu glas tare dac ar trebui s rişte declanşarea unei crizeă ă ă

globale cerând înapoi miliardele pe care le-au dat cu împrumut Washingtonului.

Europa se laud cu extinderea Uniunii Europene, dar şomajul din Germaniaă

este la cel mai înalt nivel din ultimii cincizeci de ani,7 iar francezii şi olandezii

resping într-o propor ie covârşitoare propusa Constitu ie european . între timp,ţ ţ ă

ni se repet permanent c , în mod cert, China va deveni urm toareaă ă ă

superputere.

Combina ia dintre mersul pe sârm în arena economic şi eşecurileţ ă ă

institu ionale face ca indivizii obişnui i s se confrunte direct cu problemeţ ţ ă

personale extrem de complicate. Ei se întreab dac vor primi vreodată ă ă

pensiile pentru care au muncit sau dac -şi vor permite costurile benzinei şiă

îngrijirii medicale, care cunosc o creştere dramatic . Sunt îngrozi i de stareaă ţ

dezastruoas a şcolilor. Sunt îngrijora i c drogurile, criminalitatea şiă ţ ă

moralitatea ultrapermisiv vor distruge via a social . Toat lumea vrea s ştieă ţ ă ă ă

cum ne va afecta acest haos aparent portofelele. Dar vom mai avea m cară

portofele?

MODA LUNII

Nu numai muritorii de rând g sesc c e greu s r spund la acesteă ă ă ă ă

întreb ri, ci şi exper ii. Directorii generali ai corpora iilor se succed ca pasageriiă ţ ţ

ce se împing printr-o uş rotativ la o or de vârf, fuzionând, dezinvestind,ă ă ă

f când temenele în fa a bursei, propov duind competen ele centrale luna asta,ă ţ ă ţ

sinergia luna urm toare şi ultimul r cnet în materie de management peste încă ă ă

o lun . Ei studiaz cele mai recente prognoze economice, dar mul i economiştiă ă ţ

de profesie r mân stupefia i atunci când r t cesc prin cimitirul ideilor moarte.ă ţ ă ă

Pentru a decodifica aceast nou lume trebuie s ne croim drum prină ă ă

vorb ria economiştilor şi consilierilor de afaceri care dond nesc despreă ă

„principiile fundamentale ale afacerilor". Va trebui s demonstr m adev rurileă ă ă

evidente şi perimate. De aceea, în aceste pagini ne vom concentra asupra

„principiilor ultra-fundamentale" de care depind aşa-numitele principii

fundamentale.

O dat ce o vom face, lucrurile vor ar ta altfel, mai pu in ciudat, iar uneleă ă ţ

oportunit i, pân atunci neobservate, vor ieşi din umbr . Se v deşte c haosulăţ ă ă ă ă

este numai o fa et a medaliei, iar haosul însuşi genereaz noi idei.ţ ă ă

Economia de mâine, de exemplu, va oferi posibilit i semnificative deăţ

afaceri în domenii precum hiperagricultura, îngrijirea medical adaptată ă

* Flash mob - întâlnire „spontan ", f r un obiectivă ă ă

anume, la care participan ii sunt convoca i, în general,ţ ţ

fiec rui pacient, bazat pe neurostimulare, produsele farmaceutice ob inute cuă ă ţ

ajutorul nanoteh-nologiilor, noi surse bizare de energie, sistemele de pl iăţ

continue, cu urm rire în timp real, pie ele instantanee, noi forme de educa ie,ă ţ ţ

armele neletale, procesele industriale realizate de la computerul de birou, banii

programabili, gestionarea riscurilor, senzorii de înc lcare a intimit ii care neă ăţ

anun când suntem observa i ţă ţ -si senzorii de toate tipurile - plus o cantitate

uluitoare de alte bunuri, servicii şi experien e.ţ

Nu putem spune cu precizie când se vor dovedi profitabile, dac voră

aduce beneficii sau cum vor converge, îns în elegerea principiiloră ţ

ultrafundamentale va dezv lui, chiar şi acum, existen a unor noi trebuin e şi aă ţ ţ

unor industrii şi sectoare anterior neidentificate - de pild , o enorm „industrieă ă

a sincroniz rii" şi o „industrie a singur t ii".ă ă ăţ

Pentru a prezice viitorul avu iei va trebui s lu m în considerare nu doarţ ă ă

munca pe care o prest m pentru bani, ci şi munca nepl tit pe care o efectu mă ă ă ă

cu to ii, în calitate de „prosumatori". (Vom explica mai târziu, îns majoritateaţ ă

oamenilor ar fi şoca i s afle ce cantitate de munc nepl tit realiz m în fiecareţ ă ă ă ă ă

zi.) Vom analiza, de asemenea, „cea de-a treia slujb ", invizibil , pe care mul iă ă ţ

dintre noi o avem f r s ştim m car.ă ă ă ă

Deoarece „prosumul" este pe cale s explodeze, viitorul economieiă

monetare nu mai poate fi în eles, darmite prev zut, separat de cel al economieiţ ă

de „pro-sum". Cele dou sunt, de fapt, inseparabile. Laolalt , ele constituie ună ă

sistem al avu iei. De îndat ce vom în elege acest lucru ţ ă ţ - şi canalele prin care

cele dou se alimenteaz reciproc ă ă - vom ob ine o viziune p trunz toare asupraţ ă ă

vie ilor noastre private de acum şi din viitor.ţ

CONSTRÂNGERI RELAXATE

Noile sisteme ale avu iei nu apar frecvent şi nu sunt izolate. Fiecareţ

aduce cu suie un nou mod de via , o civiliza ie. Nu este vorba doar de noiţă ţ

structuri de afaceri, ci de noi formate familiale, noi genuri de muzic şi arte, noiă

mânc ruri, mode şi standarde de frumuse e fizic , noi valori şi noi atitudini faă ţ ă ţă

de religie şi libertatea personal . Toate acestea interac ioneaz cu noul sistemă ţ ă

al avu iei şi-1 modeleaz .ţ ă

America de ast zi este vârful de lance al unei asemenea noi civiliza iiă ţ

construite pe un mod revolu ionar de a crea avu ie. în bine sau în r u, miliardeţ ţ ă

de vie i din întreaga lume sunt deja transformate de aceast revolu ie. Na iuniţ ă ţ ţ

şi regiuni ale globului se dezvolt sau decad pe m sur ce-i resimt impactul.ă ă ă

In zilele noastre, milioane de oameni din toat lumea nutresc antipatieă

fa de America sau chiar o ur sc. Unii fanatici şi-ar dori s incinereze Stateleţă ă ă

Unite şi pe to i locuitorii lor. Motivele pe care le indic merg de la politicileţ ă

Washingtonului în Orientul Mijlociu şi refuzul s u de a semna diverse tratateă

interna ionale pân la presupusele sale ambi ii imperiale.ţ ă ţ

Pe de alt parte, chiar dac pacea ar domni în Orientul Mijlociu, chiară ă

dac to i teroriştii lumii s-ar transforma în pacifişti şi democra iile ar înflori caă ţ ţ

margaretele pe câmp, restul globului ar continua s simt fiori pe şira spin rii,ă ă ă

în cel mai bun caz, când ar auzi de Statele Unite.

Aceasta se datoreaz faptului c noul sistem al avu iei pe care, prină ă ţ

propria lor natur , îl creeaz Statele Unite amenin vechile interese financiareă ă ţă

şi politice adânc; înr d cinate în lume. Mai mult, naşterea noului sistem ală ă

avu iei a fost înso it în America de schimb ri controversate în rolul femeilor, alţ ţ ă ă

minorit ilor etnice şi rasiale, al homosexualilor şi altor grupuri.ăţ

Deoarece cultura emergent a Americii promoveaz o individualitate maiă ă

accentuat , ea este v zut ca o amenin are la adresa comunit ii. Mai grav, dină ă ă ţ ăţ

cauz c a relaxat constrângerile sexuale, morale, politice, religioase şi inândă ă ţ

de stilul de via care-i fuseser impuse individului în epocile economiceţă ă

anterioare, se consider c îi atrage pe tineri spre nihilism, imoralitate şiă ă

decaden .ţă

Pe scurt, combina ia dintre avu ia revolu ionar şi schimb rile sociale şiţ ţ ţ ă ă

culturale asociate pân acum cu ea ar putea s fie un motiv mai plauzibilă ă

pentru antiamericanismul global decât cele citate de obicei de mass-media.

Aşa cum vom vedea îns , sistemul revolu ionar al avu iei nu mai este ună ţ ţ

monopol american. Alte ri se str duiesc s in pasul şi nu este clar cât timpţă ă ă ţ ă

îşi vor mai p stra Statele Unite locul întâi.ă

CHITARE ŞI ANTIEROI

Originile avu iei revolu ionare pot fi plasate temporal în ţ ţ 1956 - anul în

care, pentru prima dat , „gulerele albe" şi lucr torii din servicii au dep şit, caă ă ă

num r, „gulerele albastre", muncitorii industriali, în Statele Unite.ă 8 Această

modificare a compozi iei for ei de munc a fost punctul de pornire al tranzi ieiţ ţ ă ţ

de la o economie industrial , bazat pe munca manual , la o economie bazată ă ă ă

pe cunoaştere sau pe munca intelectual .ă

Sistemul de avu ie bazat pe cunoaştere este înc numit „noua economie"ţ ă

- şi, pentru simplificare, vom continua s -1 numim astfel aici ă - dar primele

computere, uriaşe şi scumpe, migrau deja din birourile guvernamentale spre

lumea afacerilor pe la mijlocul deceniului şase.9 De asemenea, nu mai târziu de

1962, economistul Fritz Machlup de la Princeton ar ta c în anii ă ă '50 produc iaţ

de cunoaştere din Statele Unite creştea mai rapid decât produsul intern brut.10

Anii '50 sunt prezenta i adesea ca un deceniu îngrozitor de plicticos. Darţ

în octombrie 1957 Rusia lansa Sputnik-u\, primul satelit artificial ce a înconjurat

P mântui pe orbit , declanşând o curs spa ial cu Statele Unite care aă ă ă ţ ă

accelerat spectaculos dezvoltarea teoriei sistemelor, a ştiin elor informa iei, aţ ţ

program rii pe computer şi a instruirii în domeniul managementului deă

programe. A promovat si predarea ştiin elor şi matematicii în şcolile americane.ţ

Toate acestea au pompat o nou cunoaştere, important pentru creareaă ă

avu iei, în economia Statelor Unite.ţ

Cultura şi politica au început şi ele s se schimbe. Aşa cum revolu iaă ţ

industrial de acum dou secole a adus, laolalt cu noua tehnologie, noi idei,ă ă ă

forme de art , valori şi mişc ri politice, la fel s-a întâmplat şi cu economiaă ă

cunoaşterii în Statele Unite.

Astfel, în anii '50 s-a produs universalizarea televiziunii şi au ap rut Elvisă

Presley, chitara electric Fender Stratocaster şi rock 'n' roll-ul.ă 11 Hollywoodul a

trecut de la eroi şi sfârşituri fericite la antieroi moroc noşi juca i de actoriă ţ

precum James Dean şi Marlon Brando. Scriitorii beat şi adep ii lor hippie aveauţ

drept deviz „s faci ce vrei, dup capul t u" ă ă ă ă - un atac la adresa conformit iiăţ

pre uite în societ ile industriale masificate.ţ ăţ

Anii '60 au fost marca i de protestele contra R zboiului din Vietnam şiţ ă

apari ia mişc rilor pentru drepturi civile, pentru drepturile femeilor şiţ ă

homosexualilor, în 1966, Organiza ia Na ional a Femeilor (Nationalţ ţ ă

Organization for Women, NOW) ar ta c „tehnologia de ast zi ă ă ă [...] a eliminat

practic criteriul for ei musculare pentru angajarea în majoritatea posturilor,ţ

intensificând, în schimb, nevoia de inteligen creatoare a industrieiţă

americane."12 NOW solicita ca femeile s aib dreptul s participe pe picior deă ă ă

egalitate la „revolu ia creat de automatizare" şi la activitatea economic înţ ă ă

general.

In timp ce mijloacele de informare din lume se concentrau asupra acestor

evenimente dramatice, aproape nimeni nu a acordat aten ie cercet rilorţ ă

efectuate de câ iva oameni de ştiin prestigioşi, finan a i de Pentagon, cuţ ţă ţ ţ

privire la o nou tehnologie obscur numit ARPANET ă ă ă - precursorul Internetului,

care avea s schimbe lumea.ă 13

ŞTIRILE VESELE

Istoria consemneaz nenum rate exemple de „revolu ii" care au înlocuită ă ţ

vechile tehnologii şi chiar guverne f r a transforma semnificativ societateaă ă

îns şi şi oamenii ce o alc tuiesc. în schimb, revolu iile reale schimb atâtă ă ţ ă

institu iile, cat şi tehnologiile. Mai mult, ele destram şi reorganizeaz ceea ceţ ă ă

psihologii sociali numesc „structura de roluri" a societ ii.ăţ

In prezent, rolurile tradi ionale se modific extrem de rapid în rile ceţ ă ţă

parcurg tranzi ia spre economiile cunoaşterii. Rolurile so ilor şi so iilor,ţ ţ ţ

p rin ilor şi copiilor, profesorilor şi studen ilor, şefilor şi muncitorilor, rudelor şiă ţ ţ

activiştilor, directorilor şi liderilor de echip au, cu toatele, implica ii nu doară ţ

psihologice, ci şi economice. La fel de importante, pe lâng sarcinile şi func iileă ţ

unei persoane, sunt aştept rile sociale generate de acestea.ă

Acum ai o slujb , mâine eşti şomer: rezultatul este o ambiguitateă

crescând , un grad ridicat de incertitudine, complexitate şi conflict, pe m sură ă ă

ce îns rcin rile şi rangurile sunt negociate permanent. Vedem cum stresul şiă ă

epuizarea, cei caracterizeaz rolurile medicilor şi asistentelor, avoca ilor şiă ţ

stagiarilor, poli işti-! lor şi lucr torilor comunitari, sunt redefinite şi comb tuteţ ă ă

de o manier nemaiîntâlnit de la apari ia revolu iei industriale.ă ă ţ ţ

De asemenea, revolu iile sparg grani e. Societatea industrial a stabilit ţ ţ ă o

frontier clar între via a de acas şi via a de la locul de munc . In zileleă ă ţ ă ţ ă

noastre, pentru milioanele de oameni care lucreaz la domiciliu, demarca iaă ţ

aceasta nu maij exist . Nu se mai ştie foarte exact nici cine lucreaz pentruă ă

cine. Robert Reich,1 fost secretar american al Muncii, arat c o parteă ă

semnificativ a for ei de munc este alc tuit din colaboratori cu contract,ă ţ ă ă ă

agen i liberi şi alte persoane care lucreaz la compania A, dar sunt angajate deţ ă

fapt la compania B. „în câ iva ani", spune Reich, „o companie va fi definit prinţ ă

cine are acces la care date şi cine ia ce parte dintr-un anume flux de venituri

pe care perioad de timp. S-ar putea să ă! nu mai existe deloc «angaja i», înţ

sensul strict al cuvântului."14

Şi grani ele economice se erodeaz . Deşi rezisten a este enorm ,ţ ă ţ ă

activitatea din campusuri are un caracter transdisciplinar tot mai pronun at.ţ

In muzica pop, frontierele dintre grime, garage, rock, Eastern, hip-hop,

techno, retro, disco, big band, Tejano şi o gam variat de alte genuri dispară ă

prin „fuziune" şi „hibridizare". Consumatorii se transform în produc tori prină ă

remixarea sau sampling-ul sunetelor create de diverse trupe, diverse

instrumente şi diverşi interpre i vocali în „mash-ups", echivalentul muzical alţ

colajelor.

La televiziunile americane, demarca ia odinioar ferm între ştiri şiţ ă ă

divertis-1 ment este ştears cu buretele: acum, „moderatorii veseli" fac glumeă

între prezent rile de titluri, iar publicul din studio aplaud . Publicitarii îşiă ă

insereaz mesajele şi produsele în scenariile dramelor sau comediilor,ă

dizolvând grani a dintre divertisment şi marketing.ţ

Nici frontierele sexuale nu mai sunt fixe, c ci homosexualitatea şiă

bisexuali-tatea ies din umbr , iar mica popula ie de transsexuali este înă ţ

creştere. Nu avem decât s -1 întreb m pe Riki Arine Wilchins, un expert înă ă

computere de pe Wall Street care se întâmpl s fie „un transsexual post-ă ă

operatoriu de la b rbat la femeie", în exprimarea celor de la ă The New York

77mes.15 Wilchins conduce GenderPAC, un grup care face lobby la Washington

pe tema drepturilor legate de gen, şi sus ine c o categorisire a oamenilor caţ ă

„el" sau „ea" este intrinsec opresiv , atribuindu-le cu for a unul dintre acesteă ţ

dou roluri tuturor celor care, de fapt, nu se încadreaz în nici unul.ă ă

Nu toate aceste roluri şi drepturi noi vor supravie ui, întrucât vom mai fiţ

bombarda i de multe schimb ri economice, tehnologice şi sociale, îns aceiaţ ă ă

care subestimeaz caracterul revolu ionar al transform rilor din prezent tr iescă ţ ă ă

în lumea iluziilor.

Lumea este pe cale de a fi transformat dramatic şi irevocabil.ă

ÎNGLOBAREA INTELIGEN EIŢ

în zilele noastre, pe planet exist peste ă ă 800 de milioane de PC-uri - unul

pentru fiecare şapte sau opt fiin e umane.ţ 16

în zilele noastre exist peste ă 500 de miliarde de microprocesoare. Multe

con-tin peste 100 de milioane de tranzistoare17 - comutatoare on-off - iar

Hewlett-Packard a descoperit o modalitate de a amplasa miliarde sau chiar

trilioane de tranzistoare „de dimensiune molecular " pe un singur cipă

minuscul.18

în zilele noastre exist cam patru miliarde de comutatoare digitale careă

intr în pozi ia „deschis" sau „închis" pentru fiecare f ptur omeneasc de peă ţ ă ă ă

glob.

în zilele noastre, aproximativ 100 de miliarde de tipuri tot mai puternice

inund pia a anual.ă ţ

în 2002, japonezii au construit un computer denumit Earth Simulator,

care s ajute la prognosticarea schimb rilor climei globale. Efectua ă ă 40.000 de

miliarde de calcule pe secund , fiind mai rapid decât cei mai apropia i şapteă ţ

rivali la un loc.19 în 2005, un computer de la Laboratorul Na ional Lawrenceţ

Livermore era capabil s realizeze ă 136 de trilioane de opera iuni pe secund ,ţ ă 20

iar oamenii de ştiin afirm c s-ar putea ajunge la viteze de ordinul peta ţă ă ă - o

mie de trilioane de opera iuni matematice pe secund ţ ă - pân la sfârşitulă

deceniului.21

între timp, num rul utilizatorilor de Internet din întreaga lume esteă

estimat între 700 şi 900 de milioane.22

Crede oare cineva c toate aceste tipuri, computere, companii şiă

conexiuni la Internet or s dispar ? Sau c cei ă ă ă 1,4 miliarde de utilizatori ai

telefoniei mobile de pe glob23 or s -şi arunce telefoanele? De fapt, şi acestea seă

transform , de la o zi la alta, în aparate digitale tot mai avansate şi maiă

versatile.

Prin urmare, ceea ce observ m, în paralel cu transformarea rolurilor şiă

grani elor din cadrul societ ii, este transformarea înc şi mai rapid aţ ăţ ă ă

infrastructurii cunoaşterii. In compara ie cu schimb rile pe care le face aceastaţ ă

posibile, tot ce s-a întreprins pân acum va p rea insignifiant. Şi asta nu doară ă

în câteva ri „dezvoltate", c ci, deşi Statele Unite sunt vârful de lance alţă ă

evolu iilor, ele nu mai sunt un fenomen „american".ţ

In curând, chineza va fi limba cea mai folosit pe Internet.ă 24 Tinerii

coreeni îşi dau întâlnire la mii de cafenele Internet unde se lupt în jocuri multi-ă

user pe computer împotriva altor tineri din Danemarca şi Canada.25 Costa Rica,

Islanda Şi Egiptul export software.ă 26 Vietnamul sper c vânz rile sale deă ă ă

software vor ajunge la 500 de milioane de dolari în urm torii cinci ani.ă 27

Brazilia are peste 14 milioane de utilizatori de Internet, iar oraşul Recife a

atras un grup compact de companii IT str ine, inclusiv Microsoft şi Motorola, şiă

sute de firme locale.28 Pe de alt parte, potrivit unui grup de lucru al ONU, „înă

ultimii inci ani, Africa a fost martora unei dezvolt ri explozive a telefonieiă

mobile" şi, cu toate c falia digital e înc enorm , „centrele de telefonie,ă ă ă ă

ciber-cafenelele şi alte forme de acces public la Internet înregistreaz oă

creştere rapid în zoneld urbane."ă 29

In total, conform cu Digital Planet 2004, pia a IT mondial dep şeşte ţ ă ă 2,5

trilioane de dolari pe an,30 este deservit de ă 750.000 de companii din întreaga

lume şi trebuie s se aştepte la schimb ri considerabile în continuare.ă ă

INSTRUMENTELE CAPITALE ALE CUNOAŞTERII

Revolu ia digital nu este singura surs a schimb rilor fundamentale deţ ă ă ă

la orizont. Baza cunoaşterii noastre ştiin ifice se extinde spectaculos în toateţ

direc iile.;ţ

Astronomii studiaz „materia întunecat ".ă ă 31 Oamenii de ştiin careţă

cerceteaz antimateria au creat antihidrogenul.ă 32 Facem descoperiri epocale în

domenii di verse, cum ar fi polimerii conduc tori de electricitate, materialeleă

compozite, ener gia, medicina, ştiin a microfluidelor, donarea, chimiaţ

supramolecular , optica, memoria, nanotehnologia şi multe altele.ă

Savan ii americani se plâng, pe drept cuvânt, de recenta reducere aţ

cheltuielilor în numeroase domenii şi, mai ales, pentru cercetarea

fundamental , dar se trec cu vederea progresele realizate într-o categorieă

aparte a tehnologiei - instru mentele pe care le au la dispozi ie cercet torii.ţ ă

Revolu ia industrial a trecut la o treapt de vitez superioar , s rind laţ ă ă ă ă ă

un nivel complet nou, atunci când, în loc s se mul umeasc cu inventarea deă ţ ă

maşini care s fabrice produse, str moşii noştri au început s inventeze maşiniă ă ă

care s fabrice mai multe maşini (şi mai bune). Pe acestea le numimă

instrumente capitale.

Acelaşi proces, la o scar mult mai mare, are loc acum în ceea ceă

priveşte „ia strumentele K" - instrumentele pe care le folosim pentru a genera

cunoaştere*! cea mai important form de capital din economiile avansate.ă ă

înarma i cu supercomputere şi supersoftware, cu Internetul şi web-ul,ţ

oamenii de ştiin au acces la instrumente de mare for care le înlesnesc oţă ţă

colaborare ra pid . Ei formeaz echipe multina ionale şi fac schimb de idei,ă ă ţ

metode şi tehnic de lucru f r a ine cont de fusurile orare.ă ă ţ

O alt categorie de instrumente K este reprezentat de extraordinareleă ă

maşjl n rii pentru vizualizare în laborator. în principiu, cercet torii pot ă ă - sau vor

putei în curând - s „se plimbe" printr-un bob de orez pentru a vedea cum seă

formeazi structurile lui interne pe timpul creşterii, apoi s le observeă

permanent pe m sur ce orezul este depozitat, procesat, transportat şi g tit.ă ă ă

De asemenea, vor puteî s urm reasc ce se petrece în interiorul intestinuluiă ă ă

atunci când diger alimei tul respectiv.ă

Periodicele ştiin ifice şi site-urile web sunt pline de reclame pentruţ

tehnoloj de laborator mai bune şi mai rapide. ,Automatiza i-v cercetarea",ţ ă

îndeamn o re clam de la Roche Applied Science. „Procesa i practic oriceă ă ţ

eşantion pentru a izolz ADN-ul, ARN-ul, ARN-ul mitocondrial şi acizii nucleici

virali în mai pu in de douţ

ore Realiza i o analiz PCR în timp real ţ ă [...] în mai pu in de ţ 40 de

minute."33 O alta de la AB Applied Biosystems, anun c „indiferent ce cale a iţă ă ţ

urma pentru descoperire", analizorul ADN al firmei „v va duce la destina ieă ţ

mai rapid."34

Mai rapid" înseamn îns foarte lent când e vorba de fizica nuclear .ă ă ă

Pentru a studia mişcarea electronilor individuali din jurul nucleului atomic,

cercet torii trebuie s trimit asupra intei pulsuri extrem de scurte de radia ieă ă ă ţ ţ

electromagnetic . Acestea, cu cât sunt mai scurte, cu atât e mai bine.ă

De curând, oamenii de ştiin olandezi şi francezi au b tut toateţă ă

recordurile, creând pulsuri laser cu o durat de ă 220 attosecunde - adic de ă 220

de ori a miliarda a miliarda parte dintr-o secund .ă 35 Dar pentru a studia ce se

întâmpl în interiorul unui nucleu şi aceast tehnologie este prea lent , astfelă ă ă

c cercet torii americani lucreaz la un „lasetron" menit s creeze pulsuri deă ă ă ă ă

ordinul zeptose-cundelor, adic IO"ă 21 secunde.36

* Termenul englez pentru cunoaştere este „knowledge", de aici K-ul (n.

în toate aceste domenii foarte diferite, urm torul pas este clar. Nu se voră

realiza doar tot mai multe instrumente capitale pentru dobândirea cunoaşterii,

ci şi instrumente capitale pentru crearea acelor instrumente capitale.

RMURILE S LBATICEŢĂ Ă

Combina ia dintre mai mul i oameni de ştiin , mai multe instrumente K,ţ ţ ţă

comunica iile instantanee, colaborarea pe scar larg şi o baz tot mai vastţ ă ă ă ă

de cunoaştere schimb frontierele ştiin ei înseşi, readucând în prim-plană ţ

probleme care erau privite odinioar ca subiecte ale filmelor SF de serie B.ă

Oamenii de ştiin serioşi din ziua de azi nu se mai tem c -şi vor distrugeţă ă

reputa ia dac vorbesc despre c l toria în timp,ţ ă ă ă 37 cyborgi,38 prelungirea vie iiţ

pân aproape de nemurire,ă 39 tehnologiile antigravita ionale care ar putea sţ ă

transforme medicina şi s constituie o surs inepuizabil de energieă ă ă 40 şi multe

alte posibilit i care alt dat se g seau numai pe rmurile s lbatice aleăţ ă ă ă ţă ă

incredibilului.

Discu iile pe astfel de teme nu mai sunt respinse din start, aşa cum seţ

întâmpla când am scris despre ele în Şocul viitorului în 1970, iar în aceste

domenii nu-şi mai investesc eforturile doar oamenii de ştiin pletoşi şi zburli i.ţă ţ

Unele dintre cele mai mari corpora ii din lume ţ - si unele armate - cheltuiesc

bani pentru a le cerceta.

Zi dup zi, laboratoarele noastre anun noi descoperiri. Multe voră ţă

deschide probleme morale profunde; s ne gândim la conflictul referitor laă

celulele-suş şi donare. Acum avem o idee despre manipularea genetic aă ă

anumitor forme de inteligen a. S ne imagin m ce ar însemna asta pentruţ ă ă

economiile bazate pe cunoaştere şi pentru p rin ii care-şi doresc copii f cu iă ţ ă ţ

mai deştep i pe cale biologica. Dar s ne imagin m si ce pericole sociale siţ ă ă

politice ar putea decurge dintr-o asemenea manipulare.

PCR Polymerase chain reaction, reac ie în lan a polimerazei, tehnic deţ ţ ă

multiplicare a ADN-ului (n. t).

POSIBILIT I CONVERGENTEĂŢ

Nimeni nu poate şti cu precizie unde vor duce toate aceste descoperiri şi

car dintre ele vor avea drept rezultat produse sau servicii practice, profitabile,

pe care oamenii s le doreasc şi firmele sau guvernele s le furnizeze. F ră ă ă ă ă

îndoial , multe dintre cele considerate acum de top se vor dovedi neviabile.ă

Chiar dac unul dintre aceste domenii d roade, efectele sale asupraă ă

avu ie şi societ ii s-ar putea dovedi explozive. S ne amintim de to i exper iiţ ăţ ă ţ ţ

care au ju rat c aeroplanele nu vor zbura niciodat , sau de ă ă London Times, care

îşi asigun cititorii c noua maşin rie numit telefon era doar „ultimul exempluă ă ă

de impostur american ."ă ă 41

Mai trebuie ad ugat înc un factor accelerator la instrumentele capitaleă ă

şi colaborarea online între oamenii de ştiin .ţă

Ar fi o greşeal s consider m c progresele din ştiin şi tehnologie suntă ă ă ă ţă

evenimente de sine st t toare. Marile rezultate intelectuale şi financiare apară ă

atunc când dou sau mai multe descoperiri epocale converg sau suntă

conectate. Cu câl sunt mai diversificate proiectele, cu cât sunt mai mul iţ

oamenii de ştiin imp câ i şi cu cât se fac mai multe progrese, cu atât maiţă ţ

mare este poten ialul pentru juxtapuneri novatoare care s genereze efecteţ ă

imense. Vom asista la numeroase convergen e de acest fel în anii urm tori.ţ ă

Evolu iile pe care le cunoaşte expansiunea instrumentelor capitale aleţ

cunoaşterii seam n cu o rachet în etapa de ardere a combustibilului,ă ă ă

preg tindu-se sa ne lanseze spre urm toarea faz a cre rii de avu ie. Aceastaă ă ă ă ţ

va r spândi noul sistem al avu iei şi mai departe, în întreaga lume.ă ţ

O revolu ie este pe cale s se produc , iar civiliza ia care va lua naştere oţ ă ă ţ

data cu ea va contrazice tot ce ştim despre avu ie.ţ

CAPITOLUL 2

COPILUL DORIT

vu ia are un viitor. în pofida tuturor crizelor şi tulbur rilor dinţ ă

prezent, este foarte probabil ca în anii ce vor veni lumea s creezeă

mai mult avu ie, nu mai pu in . Dar nu toat lumea socoteşte c acesta esteă ţ ţ ă ă ă

un

Alucru bun.

De la anticii precum Aristotel, care considerau nefireasc urm rireaă ă

avu iei dincolo de satisfacerea nevoilor de baz , pân la socialiştii şi anarhiştiiţ ă ă

din secolul al XTX-lea, care priveau avu ia ca pe o proprietate însuşit peţ ă

nedrept, şi mul i dintre fundamentaliştii ecologişti de ast zi, careţ ă

propov duiesc „simplitatea voluntar " şi v d „consumerismul" ca pe ună ă ă

blestem, avu ia a avut o reputa ie proast .ţ ţ ă

Spre deosebire de un acuzat din sala de judecat a unui tribunală

american, avu ia nu se bucur de prezum ia de nevinov ie. Cu toate acestea,ţ ă ţ ăţ

avu ia, ca atare, este neutr . Acesta este motivul pentru care, în paginile deţ ă

fa , avu ia este considerat inocent pân când i se va g si vreo vin .ţă ţ ă ă ă ă ă

Ceea ce conteaz este cine o are, cine nu o are şi c ror scopuri le slujeşteă ă

ea. Aşa cum scria autorul mexican Gabriel Zaid, „avu ia este, mai presus deţ

toate, o acumulare de posibilit i."ăţ 1

Desigur, anumite forme de avu ie sunt socotite aproape de toat lumeaţ ă

ca fiind „bune". S n tatea, o familie puternic şi iubitoare, respectul din parteaă ă ă

celor pe care-i respect m ă - pu ini ar nega c acestea sunt bog ii, deşi nu îşiţ ă ăţ

g sesc lesne un loc în calculele economiştilor.ă

In vorbirea de zi cu zi îns , termenul se refer de obicei, mult preaă ă

restrictiv, la activele financiare şi adesea are o conota ie de exces. Pentru unii,ţ

avu ia poate sâ însemne s aib pu in mai mult decât nevoia perceputţ ă ă ţ ă

subiectiv, oricare ar fi aceasta. Pentru al ii, nici o cantitate nu e suficient . înţ ă

rândurile s racilor, chestiunea nu e atât de subiectiv . Pentru mama al c reiă ă ă

copil sufer de foame, o mân de orez pe zi ar putea însemna o avu ieă ă ţ

nem surat . Aşadar, orice semnifica ii ar mai avea, aşa cum folosim noi aiciă ă ţ

cuvântul, avu ia nu se refer la un al doilea Ferrari în garaj.ţ ă

Avu ia nu e sinonim nici cu banii, aşa cum cred mul i în mod eronat.ţ ă ţ

Banii sunt numai una dintre expresiile simbolice ale avu iei. De fapt, avu iaţ ţ

poate cump ra uneori lucruri care nu le sunt accesibile banilor.ă

Pentru a în elege viitorul avu iei ţ ţ - a noastr sau a oricui altcuiva ă - cât mai

com-P et cu putin , trebuie s pornim de la originea ei: dorin a.ţă ă ţ

22

ALVIN TOFFLER şi HEIDI TOFFLEM

ÎN ELESUL AVU IEIŢ Ţ

Dorin a poate reflecta orice, de la nevoia disperat la o lips trec toare.ţ ă ă ă

în toal cazurile, avu ia reprezint orice satisface dorin a respectiv . Este ca unţ ă ţ ă

pansament pe ran . De fapt, poate s îndeplineasc mai multe dorin e înă ă ă ţ

acelaşi timp Poate vrem s ne înfrumuse m peretele sufrageriei. Un tablou,ă ţă

chiar şi o reproducere ieftin , ne va face s tres rim deă ă ă

pl cere de fiecare dat când ne vom opri s -1 privim.ă ă ă

Aceeaşi oper de art ne-ar putea îndeplini simultană ă

dorin a de a-i impresiona pe musafiri cu minunatul nostru bun gust sau cuţ

importan a noastr soţ ă

cial . Dar avu ia poate însemna şi un cont bancar, o biciclet , o c mară ţ ă ă ă

plină

mâncare sau o poli de asigurare medical .ţă ă

în concluzie, putem defini în mare avu ia ca fiind orice posesiune,ţ

împ r it cu altcineva sau nu, care de ine ceea ce economiştii numescă ţ ă ţ

„utilitate" - ne oferi o form de bun stare sau poate fi schimbat pentru un altă ă ă

gen de avu ie care sa realizeze acest lucru. în orice caz, ea este fiica dorin ei,ţ ţ

iar acesta este înc un mo tiv pentru care unele persoane detest chiar şi ideeaă ă

de avu ie.ţ

MANAGERII DORIN EIŢ

Unele religii, de exemplu, stigmatizeaz dorin a. Credin ele asceticeă ţ ţ

propovi duiesc pasivitatea fa de s r cie şi ne îndeamn s c ut m fericireaţă ă ă ă ă ă ă

reducându-n( dorin ele şi nu îndeplinindu-le. S vrei mai mult. S tr ieşti f r .ţ ă ă ă ă ă

Veacuri în şir, India a procedat întocmai, st ruind într-o mizerie şi o s r cie deă ă ă

necrezut.

Protestantismul, în schimb, când a ap rut în Occident, a transmis mesajulă

con^ trar. în locul suprim rii dorin ei materiale, predica munca sus inut ,ă ţ ţ ă

gestionarea grijulie a banilor şi virtutea, f g duind c , dac urmam acesteă ă ă ă

indica ii, Dumne zeu avea s ne ajute în efortul de a ne îndeplinim dorin ele.ţ ă ţ

Occidentul a adoptai aceste valori şi s-a îmbog it. Tot el a inventat maşin riaăţ ă

dorin ei perpetue ţ - pu blicitatea - pentru a genera dorin a într-o cantitate din ceţ

în ce mai mare.

Mai recent, în Asia anilor 70, un vechi comunist din linia dur , acumă

stafidi de b trâne e, a spus c „e minunat s te îmbog eşti",ă ţ ă ă ăţ 2 dezl n uindă ţ

dorin a latent a unei cincimi din popula ia lumii şi sco ând China din s r cia înţ ă ţ ţ ă ă

care se zb tea de secole.ă

în Statele Unite, ecranele de televiziune proclam triumf tor sfaturiă ă

financiare. Reclamele pentru brokeri şi publica ii precum ţ Money şi The Wall

Street Journal erup din tubul catodic. Publireportajele v promit modalit i de aă ăţ

ocoli impozitele, de a da lovitura la burs , de a v îmbog i în afaceri imobiliareă ă ăţ

şi de a v retrage pe insula dumneavoastr însorit . Un enorm baraj de mesajeă ă ă

legitimeaz şi promoveaz dorin a.ă ă ţ

Doar în 2004, companiile americane au pl tit ă 264 de miliarde de dolari

pentru publicitatea în ziare, reviste, la posturile de radio şi televiziune, prin

coresponden poştal direct , în publica ii de afaceri, c r i de telefon şi peţă ă ă ţ ă ţ

Internet.3 In

/

2001, cele mai mari cinci ri din Europa au cheltuit ţă 51 de miliarde de

dolari, f r a include aici sumele rezervate Internetului, coresponden ei directeă ă ţ

si altor câtorva categorii cuprinse în cifrele din Statele Unite.4 Japonia a cheltuit

36 de miliarde.5

Pe scurt fie prin ascetism, ideologie, religie, publicitate sau alte mijloace,

fie în mod conştient sau nu, elitele din toate societ ile gestioneaz dorin a ăţ ă ţ -

punctul de pornire al creârii de avu ie.ţ

Evident ridicarea for at a nivelului dorin ei ţ ă ţ - sau glorificarea l comiei,ă

care se deosebeşte atât de avu ie, cât şi de dorin ţ ţă - nu va îmbog i neap ratăţ ă

pe cineva Culturile care promoveaz dorin a şi urm resc înavu irea nu oă ţ ă ţ

realizeaz obligatoriu. Pe de alt parte, culturile care predic virtu ile s r cieiă ă ă ţ ă ă

ob in, de obicei, exact obiectul rug ciunilor lor.ţ ă

PARTEA A DOUA

Principiile ultrafundamentale

CAPITOLUL 3

VALURILE AVU IEIŢ 1

iin ele umane au produs avu ie vreme de câteva milenii şi, înţ ţ

pofida s r ciei de pe fa a P mântului, realitatea pe termen lungă ă ţ ă

este aceea c noi, ca specie, ne descurc m din ce în ce mai bine.ă ă

Altfel, planeta n-ar putea acum s între in şase miliarde de semeni de-aiă ţ ă

noştri, n-am avea a speran de via atât de mare şi nici n-am avea mai mul iţă ţă ţ

obezi decât popoarele subnutrite ale planetei.1

FAm realizat toate aceste lucruri, dac vrem s le numim realizare, tocmaiă ă

pentru c nu ne-am mul umit s invent m pluguri, c ru e, motoare cu aburi şiă ţ ă ă ă ţ

Big Mac-uri. Am reuşit inventând colectiv o succesiune de sisteme ale avu iei,ţ

cum le-am botezat aici. De fapt, acestea se num r printre cele mai importanteă ă

inven ii din istorie.ţ

EINSTEINUL PREISTORIC

Avu ia este, în sensul cel mai general, tot ceea ce satisface lipsurile sauţ

nevoile, iar un sistem al avu iei reprezint modul în care se creeaz avu ia, fieţ ă ă ţ

ea monetar sau nu.ă

Cu mult înainte de apari ia primului sistem autentic al avu iei, noi,ţ ţ

oamenii, am pornit ca vân tori nomazi, ucigând animale sau culegând roadeleă

p durii pentru necesit ile de baza. O dat cu domesticirea animalelor,ă ăţ ă

vân toarea şi culesul s-au contopit treptat sau au l sat locul p storitului. Dar înă ă ă

urm cu mii de ani acestea erau doar sisteme de supravie uire care nu meritauă ţ

numele de „sistem al avu iei".ţ

Numai dezvoltarea capacit ii de a produce un surplus economic a f cutăţ ă

posibil apari ia primuLui sistem autentic al avu iei. Şi, cu toate c de atunci s-ă ţ ţ ă

au încercat nenum rate c i de a produce acest surplus, descoperim c înă ă ă

cursul istoriei metodele se încadreaz în trei categorii principale.ă

Cel dintâi sistem al avu iei a luat naştere cam acum zece milenii, cândţ

vreun Einstein preistoric (probabil o femeie) a plantat prima s mân peă ţă

undeva în apro- ■ re de mun ii Karacadag din Turcia de azi, şi astfel a introdus oţ

modalitate de creare a avu iei.ţ 2 în loc s aştept m roadele naturii, acumă ă

puteam, în anumite limite s facem natura s ne dea ceea ce voiam. (Lumea ară ă

trebui s instituie o s rb toare anual în cinstea acestui inventator necunoscută ă ă ă

a c rui inova ie a afectat mai multe vie i decât oricare alta în cursul istorieiă ţ ţ

omenirii.)

Inventarea agriculturii a f cut ca în anii buni ranii s poat produce ună ţă ă ă

mic surplus pe lâng alimentele strict necesare subzisten ei. De asemenea, aă ţ

însemnat c în loc s duc un trai nomad, str moşii noştri s-au putut aşeza înă ă ă ă

sate permanente pentru a-şi cultiva recoltele pe câmpurile din preajm . Peă

scurt, agricultura a adus un mod de via cu totul diferit pe m sur ce s-aţă ă ă

r spândit ă - lent - pe întregul glob.

Micul surplus ocazional a permis depozitarea unor cantit i reduse pentruăţ

zile negre. Cu timpul, a devenit posibil ca elitele st pânitoare ă - c peteniiă

r zboinice, nobili şi regi, sprijini i de solda i, preo i şi perceptori de impozite şiă ţ ţ ţ

tributuri - s preia controlul asupra întregului surplus sau unei p r i din acesta,ă ă ţ

acumulând o avu ie cu care s creeze un stat dinastic şi s -şi finan eze stilul deţ ă ă ţ

via luxos.ţă

Ei au putut construi palate şi catedrale m re e. Au putut vâna de dragulă ţ

vân torii. Au putut ă - şi au şi fâcut-o cu regularitate - s poarte r zboaie pentruă ă

a captura teritorii, sclavi şi iobagi cu ajutorul c rora s produc surplusuri încă ă ă ă

şi mai mari pentru sine. Aceste surplusuri au permis cur ilor s -i sus in peţ ă ţ ă

artişti şi muzicieni, pe arhitec i şi magicieni, în vreme ce ranii mureau deţ ţă

foame.

Pe scurt, Primul Val al avu iei, pe m sur ce s-a deplasat pe hart , aţ ă ă ă

creat ceea ce denumim acum civiliza ia agrar .ţ ă

OMUL CARE S-A MÂNCAT PE SINE

In decursul mileniilor, agricultura a fost cea mai avansat form deă ă

produc ie, mult mai rodnic decât vân toarea şi culesul. Pe la ţ ă ă 1100 d. Chr.,

scrie istoricul Lynn White, „plugul, câmpurile vaste, recenta integrare a

agriculturii şi p stori-tului, rota ia a trei culturi, tehnica modern de înh mare aă ţ ă ă

calului, potcoavele şi oiştea s-au combinat într-un sistem complet de

exploatare agricol ." White vorbeşte despre o „zon de prosperitate r nească ă ţă ă ă

ce cuprindea tot nordul Europei, de laAtiantic la Nipru."3

Primul val al avu iei a adus şi o diviziune mai accentuat a muncii, deţ ă

unde nevoia de schimb sub forma comer ului şi trocului.ţ

Foametea şi s r cia extrem r mâneau îns predominante. Potrivită ă ă ă ă

istoricului leofilo Ruiz, chiar şi la începutul secolului al XTV-lea foametea lovea

o dat la ei sau cinci ani.ă 4 în exprimarea lui Piero Camporesi de la universitatea

din Bo-°gna, „foametea a constituit o tr s tur aproape structural " a realit iiă ă ă ă ăţ

pân în secolul al XVII-lea.5ă

într-o pies satiric jucat în cursul foametei din ă ă ă 1528, un personaj deci

„O s -mi iau zilele. ă [...] şi va fi mai bine, pentru c o s m m nânc şi astfel oă ă ă ă

mor bine hr nit." Umor sumbru într-o epoc înc şi mai sumbr .ă ă ă ă

Cartea de neuitat a lui Camporesi, Bread ofDreams, citeaz surse la ă primi

mân cu privire la ravagiile f cute de foame asupra pielii şi organeloră ă

victimelor! mirosurile putreziciunii, mizeria şi fecalele, movilele de trupuri

cl dite pe gr mezi de excremente şi canibalismul care a f cut ca mamele s -şiă ă ă ă

m nânce propriii copiii El scrie despre „convie uirea şi intimitatea aproapeă ţ

tactil cu produsele mor ii ă ţ J cadavre, oase, bolnavi şi muribunzi." raniiŢă

înfometa i inundau periodic oraşele! creând popula ii „semi-marginalizate" şiţ ţ

cerşetorie în mas .ă

în prezent, popula iile din Primul Val sunt predominante în numeroaseţ

âri şi, chiar dac rareori se mai întâlnesc acte de canibalism, multe dintreţ ă

ororile descrii de Camporesi mai pot fi g site în regiunile agrare înapoiate undeă

ranii munce şi tr iesc aşa cum o f ceau str moşii lor cu multe secole în urm .ţă ă ă ă ă

DINCOLO DE FANTEZIE

Al doilea sistem revolu ionar al avu iei ţ ţ - industrialismul - a ap rut laă

sfârşitul secolului al XVII-lea şi a lansat al Doilea Val de transform ri radicale înă

mare parte a planetei.

Istoricii dezbat şi acum datarea şi cauzele multiple de la originea

revolu ie industriale, îns ştim c în acea perioad un grup de intelectuali,ţ ă ă ă

filozofi, oamenii de ştiin , politicieni radicali şi întreprinz tori, pornind de laţă ă

ideile lui DescartesJ Newton şi ale Iluminismului, a schimbat iar şi lumea.ă

Sistemul avu iei din cel de-al Doilea Val, care a luat naştere o dat cuţ ă

aceste] idei, a generat în cele din urm fabricile, urbanizarea şi secularismul. Aă

combinat energia dat de combustibilii fosili şi tehnologiile bazate pe for aă ţ

brut şi munca] repetitiv . A adus cu sine produc ia de mas , educa ia deă ă ţ ă ţ

mas , mijloacele de i formare în mas şi cultura de mas .ă ă ă

Intrând în conflict cu modurile de lucru, valorile, structura familial şiă

decaden-i tele institu ii politice şi religioase ale epocii agrariene, a plasatţ

interesele elitei cc merciale, industrial-urbane, aflate în ascensiune, în

contradic ie cu cele ale elitelor! rural-agricole. în cele din urm ,ţ ă

„modernizatorii" celui de-al Doilea Val au ajuns| la putere în toate economiile

„dezvoltate", cum le numim noi acum.

Industrialismul a poluat p mântul. A fost înso it de colonialism, r zboaieă ţ ă

şi] nefericire, îns a întemeiat şi o civiliza ie urban vast , în plin expansiune,ă ţ ă ă ă

c rei a creat bog ii dincolo de cele mai fanteziste visuri ale str moşilor noştriă ăţ ă

rani. ţă [

Cl dite pe principiile comune ale standardiz rii, specializ rii, sincroniz rii,ă ă ă ă

concentr rii, centraliz rii şi maximiz rii produc iei, economiile industriale auă ă ă ţ

îmbra-j cat diverse forme, mergând de la capitalismul anglo-american la

comunismul sta-1 linist, de la „calea de mijloc" a Suediei la varianta ierarhic şiă

foarte birocratic al Japoniei şi multe alte versiuni. Toate s-au concentrat dină

r sputeri asupra produc iei la început, şi apoi asupra consumului.ă ţ

în prezent, Organiza ia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economic îşi cateţ ă

. ste ceie treizeci de state membre, cu o popula ie total de ţ ă 1,2 miliarde d gameni drept „dezvoltate" sau industrializate.6 Acestea, împreun cu Rusia şă

câteva alte ri, sunt produse ale modernit ii, ale celui de-al doilea val careţă ăţ

m turat planeta.ă

VALUL AVU IEI DE AST ZIŢ Ă

Cel de-al treilea şi ultimul val al avu iei ţ - înc în curs de r spândire spectiă ă

culoas în momentul scrierii acestei c r i ă ă ţ - contest toate principiile industrialiiă

mului înlocuind factorii tradi ionali ai produc iei industriale, p mântul, for a dţ ţ ă ţ

munc şi capitalul, cu o cunoaştere din ce în ce mai rafinat .ă ă

în timp ce al Doilea Val a adus masificare, cel de-al treilea demasificâ

produc k pie ele şi societatea.ţ ţ

In timp ce al Doilea Val a construit ierarhii verticale tot mai înalte, cel de-;

Treilea Val tinde s uniformizeze organiza iile şi s provoace un transfer spre nă ţ ă

ele şi alte structuri alternative.ţ

Iar acesta nu este decât începutul lungii liste de schimb ri radicale.ă

Astfel, f; bricarea lucrurilor pe care le putem atinge - func ia central aţ ă

economiilor di cel de-al Doilea Val - a devenit, într-o m sur crescând , oă ă ă

activitate facil , uşo de transformat în marf , cu valoare ad ugat redus .ă ă ă ă ă

în schimb, func iile intangibile, cum ar fi finan area, conceperea,ţ ţ

planificare; cercetarea, plasarea pe pia , publicitatea, distribu ia,ţă ţ

administrarea, efectuare service-ului şi reciclarea, sunt mult mai dificile şi

costisitoare. Adesea au o v; loare ad ugat mai mare şi genereaz mai multă ă ă

profit decât îndoirea barelor d metal şi munca manual . Rezultatul este oă

schimbare profund în rela iile dintr diferitele sectoare ale economiei.ă ţ

Pe m sur ce s-au dezvoltat, valurile avu iei s-au deplasat neuniform peă ă ţ

ci prinsul lumii, astfel încât ast zi, în ri precum Brazilia şi India, putem g siă ţă ă

toat cele trei valuri suprapunându-se şi înaintând simultan - vân torii şiă

culeg tor dispar când ranii din Primul Val le ocup teritoriile, ranii se mută ţă ă ţă ă

în oraşe pei tru a c p ta slujbe în fabricile celui de-al Doilea Val, iar cafeneleleă ă

Internet şi noii companii de software prind cheag, anun ând sosirea celui de-alţ

Treilea Val.

Aceste modific ri sunt acompaniate de o combina ie de decaden ,ă ţ ţă

inova ie i experiment, întrucât vechile institu ii devin disfunc ionale, iarţ ţ ţ

oamenii încearc noi moduri de via , noi valori, noi credin e, noi structuriţă ţ

familiale, noi forme p< litice, noi tipuri de art , literatur şi muzic , noi rela iiă ă ă ţ

între sexe.

Nici un sistem al avu iei nu se poate men ine f r o societate şi o culturâ-ţ ţ ă ă

gazd; iar societatea şi cultura sunt zguduite atunci când se produce ciocnirea

între dou sau mai multe sisteme.

Aceste schi e rapide nu fac decât s sugereze deosebirile dintre cele treiţ ă

si eme de avu ie ale lumii şi cele trei mari civiliza ii care le înso esc, îns sunt dţ ţ ţ ă

ajuns pentru a ilustra temele principale: dac sistemul de avu ie al Primului Vă ţ

se baza în primul rând pe creşterea lucrurilor, iar cel de-al doilea pe

fabricarea lor sistemul celui de-al Treilea Val se bazeaz într-o m sur tot maiă ă ă

mare pe servire gândire, cunoaştere şi experimentare.

TREI VIE I, TREI LUMIŢ

Este limpede c , aşa cum industrialismul a creat în general mai multă ă

avu i] şi surplusuri pe cap de locuitor mai mari decât au f cut-o vreodatţ ă ă

economii^ r neşti, sistemul incomplet, pe cale de consolidare al celui de-alţă ă

Treilea Val proj mite c bog ia generat de toate sistemele precedente vaă ăţ ă

p rea nesemnificativi prin compara ie cu aceea f urit de el. Ar putea spori nuă ţ ă ă

doar avu ia monetara ci şi pe aceea uman ţ ă - avu ia neexprimat în bani peţ ă

care o cre m pentru noi şi cei dragi nou .ă ă

Fiecare dintre aceste sisteme de avu ie stabileşte imperative diferiteţ

pentru societ i şi vie ile oamenilor de rând. Ele produc forme şi cantit i deăţ ţ ăţ

bog ie foarte diverse, au consecin e ecologice şi culturale de cu totul alt genăţ ţ

şi produc trei moş duri de via radical diferite.ţă

S compar m via a unui ran din Bangladeshul rural cu aceea a unuiă ă ţ ţă

muncitor la linia de asamblare Ford din Koln şi a unui programator din Seattle

ori Singaj pore. Chiar şi în aceeaşi ar , s spunem India, este edificator sţ ă ă ă

compar m ranul din Binar cu muncitorul din Mumbai şi softistul dină ţă

Bangalore. Ac ionând în sisteme de avu ie diferite, ei tr iesc în lumi diferite.ţ ţ ă

Pentru a în elege aceste deosebiri şi direc ia în care ne îndrum ele,ţ ţ ă

trebuie s mergem acolo unde economiştii şi consilierii financiari nu ne ducă

aproape nicij odat ă - la principiile subterane de care depinde viitorul avu iei.ţ

I

CAPITOLUL 4

PRINCIPII ULTRAFUNDAMENTALE

n fiecare diminea , milioane de oameni din toat lumea deschidţă ă

ochii şi se reped s verifice pe web pre urile ac iunilor la burs , să ţ ţ ă ă

r sfoiasc paginile de afaceri din ziarul preferat, s afle ultimele ştiriă ă ă

economice de la televizor - sau s efectueze toate cele trei ac iuni. Numai după ţ ă

aceea se preocup de micul dejun.ă

IUnii, f r îndoial , ar accepta s li se implanteze un microcip în creieră ă ă ă

dac în felul acesta ar fi anun a i automat de schimbarea ratelor dobânzilor sauă ţ ţ

de modific rile din portofoliul lor de ac iuni. La un moment dat, aşa o s se şiă ţ ă

întâmple.

Deocamdat , casnicele din Shanghai, taximetriştii din New York şiă

brokerii din Frankfurt trebuie s se mul umeasc cu informa iile furnizateă ţ ă ţ

aproape în timp real, 86.400 de secunde pe zi, de Reuters, Bloomberg, CNBC,

CNN, BBC şi partenerii şi rivalii lor de pe cuprinsul planetei. Transmiterea

acestor ştiri, on- şi offline, a devenit o industrie global de sine st t toare.ă ă ă

Nimeni nu poate pretinde c în elege modul în care aceast industrie şiă ţ ă

enorma ei produc ie de informa ie (şi dezinformare) influen eaz şiţ ţ ţ ă

distorsioneaz bursele şi economia monetar mondial . Cu toate acestea, înă ă ă

pofida controverselor, exper ii atribuie cu toat încrederea uimitoarea varietateţ ă

de oscila ii ale bursei, modific ri ale mediului de afaceri şi urcuşuri şiţ ă

coborâşuri economice „principiilor fundamentale", cum le numesc ei.

Economistul-şef de la General Motors admite c „principiile economiceă

fundamentale r mân foarte puternice."ă 1 Preşedintele de la Time Warner

Telecom explic succesul companiei într-o economie slab prin „solideleă ă

principii de afaceri",2 în ciuda faptului straniu c pre ul ac iunilor sale sc zuseă ţ ţ ă

cu 90% în anul anterior.3

Un economist de top de la Credit Suisse First Boston îi îndeamn peă

investitori s tin cont de „principiile economice fundamentale ale Rusiei, maiă ă

mult decât de istoria ei recent ."ă 4 Un oficial chinez de rang înalt pune creşterea

pie ei pentru exporturi pe seama „principiilor economice fundamentale."ţ 5

Sensul precis al sintagmei r mâne îns neelucidat. în func ie de vorbitor,ă ă ţ

include factori precum „infla ie sc zut ", „soliditatea creditelor" şi „pre urileţ ă ă ţ

mondiale pentru aur şi cupru." Sau poate s nu-i includ .ă ă

n timpul creşterii dezl n uite a bursei americane din anii ă ţ '90, economiştii

au aruncat în cazanul cu defini ii unele variabile presupus fundamentale, cumţ

ar fi:

un buget guvernamental echilibrat, un sector industrial puternic,

prezen a sau lipJ unei b nci centrale globale, diferen a dintre cota ia ac iunilorţ ă ţ ţ ţ

şi profit, nivelulj îndatorare personal şi procentul salariilor sc zute, pentru aă ă

nu mai vorbi de ral falimentelor.

Nu încape îndoial c unele dintre aceste variabile sunt importante ă ă -

uneori Dar nu cumva, dac ne concentr m asupra lor, putem rata anumiteă ă

aspecte înM şi mai importante? Nu cumva to i aceşti factori depind, direct sauţ

nu, de un seq mai profund de for e ţ - „principiile ultrafundamentale", ca s leă

numim aşa, cari modeleaz principiile fundamentale mai superficiale?ă

INERANTIŞTII

Teologii creştini folosesc termenul inerantişti pentru cei care insista c ,ă

dup! dou mii de interpret ri problematice şi traduceri mai mult sau mai pu ină ă ţ

grei site, Biblia nu este supus erorilor şi, mai mult, fiecare cuvânt al ei trebuieă

în eH ţ literal.

Economia are inerantiştii ei, care sus in, când sunt confrunta i cu tot felulţ ţ

dl dovezi anomale, derutante şi contradictorii, c nimic nu s-a schimbat de fapt.ă

fl nivelul „fundamental", ei pretind c economia a fost afectat nesemnificativă ă

dej revolu ia digital şi de trecerea spre o economie bazat pe cunoaştere.ţ ă ă

Managerul unuia dintre cele mai mari fonduri mutuale americane asigură

uri public format din directori ai unor companii petrochimice europene c , înă

finan e! lucrurile au mereu suişuri şi coborâşuri, aşa c nu e nimic nou în asta.ţ ă

Brentj Moulton, func ionar la Biroul pentru Analiz Economic al Statelor Unite ţ ă ă -

o agen-j ie guvernamental care m soar cu o precizie tot mai mare nişteţ ă ă ă

variabile cu o semnifica ie tot mai mic ţ ă - ne linişteşte, anun ând c „economiaţ ă

e la fel ca înainte."6

Iluzia devine îns flagrant în clipa când ne mut m privirea de laă ă ă

principiile fuffl damentale de zi cu zi la cele mai profunde, c ci la acest nivelă

mai profund vom g si cele mai conving toare dovezi c economia nu e „la felă ă ă

ca înainte", ci, de fapt, întreaga structur de creare a avu iei se clatin şi seă ţ ă

cutremur , sugerând c ne aşteapt transform ri înc şi mai mari.ă ă ă ă ă

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE PERIMATE

Nu numai c exist astfel de principii fundamentale ascunse subă ă

suprafa , dai avem şi o modalitate coerent de a le identifica.ţă ă

Aşa cum am v zut, pe cuprinsul planetei g sim trei sisteme foarte diferiteă ă

de creare a avu iei, simbolizate de plug, linia de asamblare şi computer. Primulţ

lucru pe care trebuie s -1 cunoaştem este c o mare parte din aspectele peă ă

care le| consider m ast zi „fundamentale" nu se reg sesc în toate sistemeleă ă ă

respective. De exemplu, dac „sectorul industrial puternic" defineşte practică

sistemul industrial al avu iei, el era aproape inexistent în economiile r neştiţ ţă ă

preindustriale şi înc este, în multe zone ale lumii.ă

Tot aşa, în timp ce Rezerva Federal ă şi b ncile centrale în general auă

jucat un rol esen ial în epoca industrial , ele nu existau ca atare în societ ileţ ă ăţ

preindustrial

' s-ar putea s nu mai existe în viitor. O persoan de însemn tateaă ă ă

guvernatorului R' cii Angliei, Mervyn King, sugera c ele ar putea s dispar , deă ă ă

vreme ce multe

,. functiile lor nu vor mai fi necesare sau vor fi îndeplinite automat de

infrastructura electronic .ă 7 Pe scurt, dintre numeroasele aşa-numite principii

fundamentale, unele sunt relevante doar pentru societ ile aflate într-oăţ

anumit etap de dezvoltare.ă ă

prin contrast, unele principii fundamentale sunt atât de importante

pentru crearea de avu ie, încât conteaz în ţ ă toate economiile, aflate în toate

etapele de dezvoltare, în toate culturile şi civiliza iile, trecute sau viitoare.ţ

Acestea sunt principiile ultrafundamentale.

VIITORUL LOCULUI DE MUNCA

Unele dintre principiile ultrafundamentale sunt evidente: de exemplu,

munca.

Mul i ar fi surprinşi, poate, s afle c pân la înlocuirea muncii agricole cuţ ă ă ă

activitatea în fabric , putini dintre str moşii noştri aveau o slujb . Asta nuă ă ă

pentru c ar fi fost boga i. Majoritatea erau cumplit de s raci. Nu aveau slujbeă ţ ă

pentru c „locul de munc ", în sensul de ast zi al efectu rii unei activit i înă ă ă ă ăţ

schimbul unui salariu stabilit, nu fusese înc inventat. Ca şi motorul cu aburi şiă

alte inova ii industriale, slujbele şi munca salarizat au început s seţ ă ă

r spândeasc de-abia în urm cu trei secole.ă ă ă

Munca îns şi s-a transferat din exterior în interior, dup orare ce nu maiă ă

depindeau de r s ritul şi apusul soarelui, ci de maşina de pontaj. în general,ă ă

pl ile luau forma salariilor acordate în func ie de productivitate. într-adev r,ăţ ţ ă

aceste aranjamente defineau în esen sintagma „loc de munc ".ţă ă

Dar slujba este numai un mod de prezentare a muncii. Pe m sur ce seă ă

dezvolt cel mai recent sistem al avu iei, cel bazat pe cunoaştere, neă ţ

îndrept m spre un viitor în care, aşa cum vom vedea, mai mul i oameniă ţ

„muncesc", dar mai pu ini au „locuri de munc ". Fenomenul acesta va modificaţ ă

drastic rela iile de munc , departamentele de resurse umane, legisla ia şiţ ă ţ

întreaga pia a muncii. Este o veste proast pentru sindicate, aşa cum leţă ă

cunoaştem acum. Principiul ultrafun-damental al muncii se transform maiă

dramatic decât în orice perioad de la revolu ia industrial încoace.ă ţ ă

Diviziunea muncii, asemenea muncii înseşi, dateaz din epoca vân toriiă ă

şi culesului, când se baza în principal pe gen. Dar si aici ne apropiem de un

punct de cotitur .ă

A i auzit vreodat de un „consultant pentru litigii în domeniul metalurgieiţ ă

şi al analizei eşecurilor"8 sau de un „horticultor post-recolt "?ă 9 Nici noi. (Ultimul

este un superspecialist care stabileşte, de pild , câte g uri microscopice suntă ă

necesare Pentru p trunderea oxigenului în pungile de plastic în care suntă

ambalate legumele din supermarket.)

n 1776, Adam Smith numea diviziunea muncii sursa „celei mai mari

îmbun -ăln a Puterilor productive ale for ei de munc ."ţ ă 10 Faptul acesta a r masă

valabil,

îns , pe m sur ce sarcinile de lucru devin mai rafinate şi maiă ă ă

specializate, es(J din ce în ce mai dificil şi mai costisitor s fie integrate, maiă

ales într-o economi] competitiv propulsat de inova ie.ă ă ţ

La un moment dat, costurile integr rii pot s dep şeasc valoarea uneiă ă ă ă

asta de superspecializ ri. Mai mult, specialiştii într-un domeniu îngust pot fi utiliă

peni tru un proces de inovare treptat , îns inova iile epocale sunt adeseaă ă ţ

produsul unor echipe temporare ai c ror membri traverseaz frontierele dintreă ă

discipline într-o perioad când marile descoperiri nu fac decât s şteargă ă ă

aceste frontiere* Iar aceasta nu este doar o problem a oamenilor de ştiin şiă ţă

a cercet torilor.ă

Noul sistem al avu iei impune o modificare radical a modului în careţ ă

reuni rile din ce în ce mai temporare de aptitudini sunt organizate pentru

scopuri din ca în ce mai temporare în întreaga economie. Nimic nu are o

importan mai mara pentru crearea avu iei.ţă ţ

Nu numai c munca şi diviziunea muncii sufer schimb ri, dar distribu iaă ă ă ţ

veri turilor îns şi ă - r spunsul la întrebarea „cine cap t ce?" ă ă ă - pare s seă

îndrepte] pe termen lung, spre o transformare cu adev rat revolu ionar .ă ţ ă

INTERDEPENDEN AŢ

Acestea sunt doar câteva exemple de principii fundamentale aflate la

baza „principiilor fundamentale". Iar ele sunt chiar mai importante decât s-ar

p rea, deoa] rece formeaz un sistem, astfel c modific rile principiiloră ă ă ă

ultrafundamentale in-terac ioneaz reciproc. Mai mult, exemplele citate pânţ ă ă

acum au fost limitate. Oj list complet ar mai trebui s includ şi altele ă ă ă ă -

energia, mediul şi structura faj milial , de pild ă ă - care, toate, se transform cu oă

vitez incredibil şi cutremura p mântul de sub principiile fundamentale maiă ă ă

superficiale, de zi cu zi.

Multe dintre principiile profunde au fost analizate atent. De exemplu,

începând cu anii 70, rela ia dintre biosfer şi crearea de avu ie a devenitţ ă ţ

punctul focal al preo] cup rilor şi controverselor globale.ă

Prin contrast, câteva dintre principiile ultrafundamentale cele mai

relevante pentru avu ia revolu ionar au primit doar o aten ie sporadic .ţ ţ ă ţ ă

Faptul acesta ne îndeamn s pornim în c l torie spre un teritoriuă ă ă ă

straniu, în mare parte virgin, pentru a studia trei dintre cele mai rapid

schimb toare, mai pu-i ternice şi mai fascinante dintre toate principiileă

profunde de ast zi ă - acelea care,; f r îndoial , vor modela viitorul avu iei.ă ă ă ţ

PARTEA A TREIA

Reconfigurarea timpului

CAPITOLUL 5

CIOCNIREA VITEZELOR

arile cu economiile cele mai importante din lumea de ast zi ă -

Statele Unite, Japonia, China şi Uniunea European ă - se

îndreapt , toate, spre o criz pe care nici una dintre ele nu oă ă

doreşte, pentru care pu ini lideri ţ J politici sunt preg ti i şi care va stabiliă ţ

limitele progreselor economice viitoare. Criza de la orizont este rezultatul direct

al „efectului de desincronizare", un exemplu al felului necugetat în care trat mă

unul dintre cele mai profunde principii ultrafundamentale: timpul.

Trile de pe tot cuprinsul globului se lupt , cu viteze diferite, pentru aŢă ă

construi economii avansate. Ceea ce nu au în eles înc bine liderii din mediileţ ă

de afaceri, politice şi civile este un lucru foarte simplu: o economie avansată

are nevoie de o societate avansat , c ci fiecare economie este produsul uneiă ă

societ i în care este înglobat şi de ale c rei institu ii depinde.ăţ ă ă ţ

Dac o ar reuşeşte s -şi accelereze progresul economic, dar îşi las înă ţ ă ă ă

urm institu iile esen iale, la final îşi va limita poten ialul de creare a avu iei. Să ţ ţ ţ ţ ă

numim acest fenomen „legea congruen ei".ţ 1 Institu iile feudale de pretutindeniţ

au ob-struc ionat progresul industrial. La fel, birocra iile erei industriale dinţ ţ

prezent încetinesc deplasarea spre un sistem mai avansat, bazat pe

cunoaştere, pentru crearea de avu ie.ţ

Lucrul acesta este valabil pentru Okurasho, Ministerul japonez de

Finan e, şi alte birocra ii guvernamentale. Este valabil pentru întreprinderileţ ţ

chineze de inute de stat şi ministerele şi universit ile elitiste din Fran a. Esteţ ăţ ţ

valabil şi pentru tele Unite. în toate aceste tari, institu iile publice principaleţ

sunt defazate fat vâltoarea schimb rilor care le înconjoar , aptul acesta nu aă ă ă

ieşit nic ieri mai puternic în relief decât în incapacitatea Co-ei americaneă

pentru supravegherea pie ei de capital (Securities and Exchange tutiilor !^ţ S10n!

^EC) de a ine pasul cu viteza extraordinar şi complexitatea insti-anciare dinţ ă

sectorul privat pe care ar trebui s le reglementeze. în mareleă

scandal Enron, în maşina iunile cu fonduri mutuale ilegale care implicauţ

direj timpul şi temporizarea, precum şi în cazurile succesive de contabilitate

mult pre| „creatoare", comisia a fost l sat în cea de manevrele tot mai iu iă ă ţă ţ

ale companiile! imorale. în alt domeniu, am v zut eşecul frapant al agen iiloră ţ

americane de uj forma ii de a-şi muta suficient de repede aten ia dinspreţ ţ

intele R zboiului Rea spre lupta antiterorist , l sând uşa deschis pentruţ ă ă ă ă

ororile de la 11 septembrie Mai recent, impactul desincroniz rii a c p tat oă ă ă

alur tragic din cauza ă ă reac ie] ţ jenante şi inepte a guvernului fa de uraganulţă

Katrina din 2005.

Aşa cum vom vedea mai târziu, încerc rile de a modifica sau înlocui oă

ager* ie din epoca industrial suscit pretutindeni rezisten a beneficiarilorţ ă ă ţ

tradi ionali şi a alia ilor lor. Aceast rezisten creeaz ritmuri neuniforme aleţ ţ ă ţă ă

schimb rii ă sauj cel pu in, contribuie la neuniformitatea procesului. Astfel seţ

explic de ce ă atât da multe dintre institu iile noastre de maxim importanţ ă ţă

sunt disfunc ionale ţ - ne] sincronizate cu viteza tot mai mare pe care o impune

economia bazat pe cunoaş| tere. Pe scurt, guvernele de ast zi au o problemă ă ă

grav cu timpul.ă

TRENURI SAU TIMP?

Visul unei societ i perfect sincronizate, asem n toare cu un mecanismăţ ă ă

de cea] sornic, i-a chinuit pe mul i dintre „modernizatorii" care au influen atţ ţ

epoca induşi trial . Astfel, ceea ce a însemnat taylorismulă 2 pentru fabrici a fost

leninismul peni tru Uniunea Sovietic . Obiectivul era crearea unui stat şi a uneiă

societ i ăţ care s i ă func ioneze cu eficien a unei maşin rii. Fiecare birocra ie sţ ţ ă ţ ă

ac ioneze ca un ţ sini gur om, fiecare individ s se mişte la unison cu ceilal i.ă ţ

în realitate, fiin ele umane şi societ ile umane sunt sisteme deschise,ţ ăţ

dezeŞJB donate şi imperfecte. în vie ile şi societ ile noastre, regiunile de haosţ ăţ

şi şans ă al terneaz cu regiunile de stabilitate temporar şi le dau naştereă ă

acestora din urm | ă Avem nevoie de ambele.

Stabilitatea şi sincronizarea ofer gradul de predictibilitate de care avemă

ni voie pentru a func iona ca indivizi în grupurile sociale şi, mai ales, în cadrulţ

eco| nomiei. F r o anumit stabilitate şi o coordonare temporal , via a seă ă ă ă ţ

reduce I supunerea fa de anarhie şi şans . Dar ce se întâmpl când ţă ă ă iau

puterea instab^ litatea şi desincronizarea?

în pofida deceniilor de v rsare de sânge şi suprimare a libert iloră ăţ

interne, rel gimul sovietic (1917-1991) nu a încheiat niciodat industrializarea,ă

aşa cum promiT seser întemeietorii lui. Iar sincronizarea ă şi eficacitatea avute

în vedere de partidul comunist nu s-au materializat nicicând în economia

oficial ă - care a func ional numai pentru c exista o economie subteranţ ă ă

paralel , bazat pe corup ie, în ă ă ţ carfl dac profiturile erau îndestul toare,ă ă

bunurile necesare puteau s apar la timpiă ă

în 1976, la aproape şaizeci de ani dup revolu ia leninist , cafeaua ă ţ ă era

inexiM tent , ă iar portocalele se g seau cu greu ă în hotelul nostru din Moscova.

Pâinea erai cânt rit ă ă şi vândut la suta de grame. Dup zece ă ă ani, chiar şi

favorizata clas ă mij| locie moscovit trebuia s se mul umeasc frecvent cuă ă ţ ă

cartofi si varz .ă

AVUtia Ui UUŞ'-ai K.

Aooi s-a produs pr buşirea sistemului şi a economiei sovietice. în ă 1991

r t -am prin supermarketurile moscovite, asem n toare unor s laşuri deă ă ă ă ă

fantome, 06 rafturile aproape goale. înc mai vedem cu ochii min ii pu ineleă ţ ţ

borcane cu ma-'aroane cenuşii şi muceg ite şi b trânicile înghe ate ce st teauă ă ţ ă

pe treptele cl dirilor publice încercând s vând un pix sau o mânuş de vase ă ă ă ă -

singurele lor po-SCSNu numai c economia ruseasc se apropia de colapsul total, dar îns şiă ă ă

ordinea social de care depindea s-a destr mat şi, o dat cu ea, orice preten ieă ă ă ţ

de eficient sincronizat . Nimeni nu ştia când vor sosi produsele f g duite, sauă ă ă ă

dac aveau s vin . în loc ca totul ş mearg la timp, întreprinderile ruseşti seă ă ă ă ă

ghidau dup deviza „nimic la timp". în cursul unei c l torii am fost împiedica iă ă ă ţ

s lu m avionul de la Kiev la Moscova, cum planificaser m, şi a trebuit să ă ă ă

mergem cu un tren de noapte deoarece, ni s-a spus, nimeni nu era sigur că

cisterna cu kerosen avea s ajung la timp pentru decolare.ă ă

Oamenii tânjeau dup o situa ie în care lucrurile s func ioneze şi s fieă ţ ă ţ ă

previzibile, dup o persoan care, dup cum spunea dictatorul italian Mussolini,ă ă ă

„s fac trenurile s ajung la timp." Sperând c el avea s fie capabil de acestă ă ă ă ă ă

lucru, ruşii l-au ales pe Vladimir Pu in.ţ

Dar societ ile nu au nevoie doar de trenuri care s respecte programul,ăţ ă

ci şi de institu ii care s func ioneze într-un ritm precis. Ce se întâmpl însţ ă ţ ă ă

atunci când afacerile merg cu viteze atât de mari încât las mult în urmă ă

celelalte institu ii vitale ale societ ii?ţ ăţ

CU RADARUL PREG TITĂ

Nimeni nu poate da un r spuns ştiin ific la aceast întrebare, c ci nuă ţ ă ă

exist datele utile. Cu toate acestea, este relevant s vedem ce se întâmpl cuă ă ă

institu iile importante din America, unde cursa c tre economia secolului al XXI-ţ ă

lea este, cel pu in deocamdat , în stadiul cel mai avansat.ţ ă

De aici decurge o prim schi , bazat pe deduc ii şi cu sigurană ţă ă ţ ţă

controversat , care i-ar putea ajuta nu doar pe liderii mediului de afaceri şi peă

planificatorii guvernamentali, ci şi pe noi to i, în încercarea de a face faţ ţă

schimb rilor rapide. Deşi folosim drept obiect de studiu Statele Unite,ă

implica iile sunt interna ionale.ţ ţ

Sa ne concentr m, aşadar, asupra ritmului schimb rii. Vom porni cuă ă

imaginea mental a unei autostr zi. Pe margine, un poli ist st c lare peă ă ţ ă ă

motociclet , a intind antena radarului spre şosea. Pe autostrad ruleaz nouă ţ ă ă ă

maşini, fiecare reprezentând o institu ie important din America. Fiecareţ ă

maşin merge cu o vitez corespunz toare ritmului de schimbare al institu ieiă ă ă ţ

respective.

vom începe cu vehiculul cel mai rapid.

LIDERI ŞI CODAŞI

• O sut de mile pe or : cu aceast vitez goneşte pe autostrada noastră ă ă ă ă

ima-a o maşin ce reprezint institu ia cu cea mai mare rat a schimb rii dină ă ţ ă ă enca zilelor noastre - compania sau întreprinderea. Ea este, de fapt, motorul

multor transform ri din restul societ ii. Companiile nu numai c se mişcă ăţ ă ă

repe H ţ dar îi for eaz pe furnizori şi distribuitori s se transforme la rândul lor,ţ ă ă

cu tfl fiind mâna i de concuren a acerb .ţ ţ ă

Drept urmare, vedem cum firmele se gr besc s -şi modifice obiectul de ă ă ■

cru, func iile, activele, produsele, m rimea, tehnologia, for a de munc , reia i»ţ ă ţ ă ţ

cu clien ii, cultura intern şi orice altceva. Fiecare dintre ţ ă aceste sfere se

schimb în alt ritm.ă

în lumea afacerilor, tehnologia âşneşte prima, adesea mai rapid decâtţ

pot sj porta managerii şi angaja ii. Şi finan ele se transform cu o vitezţ ţ ă ă

uimitoarei reac ie nu doar la tehnologie, ci şi la noile scandaluri, reglement ri,ţ ă

diversifici ale pie elor sau ţ ca r spuns la volatilitatea financiar . între timp,ă ă

sistemele de oi labilitate şi alte structuri fac eforturi s nu se piard pe drum.ă ă

• Nou zeci de mile pe or : e o maşin aflat chiar în spateleă ă ă ă

companiei, iar oc pan ii ei s-ar putea s v surprind , aşa cum ne-au surprins şiţ ă ă ă

pe noi. Am consta tat c institu ia num rul doi este societatea civil luată ţ ă ă ă

laolalt şi înghesuit , ca o echip de clovni de la ă ă ă circ, în acest al doilea vehicul.

Societatea civil este ca o ser în perioada de înflorire, cu mii de ONG-ujă ă

vioaie, în continu schimbare ă - coali ii pro şi contra mediului de afaceri, grupuiţ

profesionale, federa ii sportive, ordine catolice şi m n stiri budiste, asocia iiţ ă ă ţ

al< fabrican ilor de mase plastice, activişti ostili maselor plastice, culte,ţ

organiza ii d( lupt împotriva impozitelor, iubitori de balene şi mul i al ii.ţ ă ţ ţ

Numeroase grupuri de acest fel au schimbarea ca obiect al revendic rilotiă

în ceea ce priveşte mediul înconjur tor, reglement rile guvernamentale, cheltuă ă

ielile pentru ap rare, împ r irea teritoriului la nivel local, finan area cercet riloă ă ţ ţ ă

medicale, standardele alimentare, drepturile omului şi mii de alte cauze. Dai'

altelf se opun cu înverşunare anumitor schimb ri şi fac ă tot ce pot pentru a le

împiedicai sau m car a le încetini.ă

Folosind procesele, pichet rile şi alte mijloace, ecologiştii au încetinită

multiplicarea centralelor nucleare în Statele Unite întârziind construc ia şiţ

m rind costu rile judiciare pân când profiturile poten iale s-au apropiat deă ă ţ

zero. Indiferent dad suntem sau nu de acord cu pozi ia mişc rii antinucleare, eaţ ă

ilustreaz utilizarea timpului şi a temporiz rii ca arm economic .ă ă ă ă

Din cauz c mişc rile conduse de ONG-uri sunt alc tuite în general dină ă ă ă

um ta i mici, rapide şi flexibile, organizate în re ele, ele pot încercui marileţ ţ

institu ii corporatiste şi guvernamentale. Per total, se poate demonstra c niciţ ă

una dintre principalele institu ii ale societ ii americane nu se apropie de rateleţ ăţ

de schimbare pe care le observ m la aceste dou sectoare: afacerile şiă ă

societatea civil .ă

• Şaizeci de mile pe or : ă şi cea de-a treia maşin are ocupan iă ţ

surprinz tori. Aici g sim familia american .ă ă ă

Timp de mii de ani, gospod ria tipic ă ă din majoritatea p r ilor lumii a fostă ţ

mare, cuprinzând mai multe genera ii. Schimb rile semnificative au începutţ ă

numai atunci când rile s-au industrializat şi s-au urbanizat, dimensiuneaţă

familiei reducându-se. Modelul familiei nucleare, mai potrivit pentru condi iileţ

industriale şi urbane, £ devenit dominant.

I

Exper ii arat c , nici m car la mijlocul deceniului şapte al secolului alţ ă ă ă

XX-lea, lia nuclear ă - definit oficial ca un tat ce munceşte, o mam casnic şiă ă ă ă

doi

.. sufo optsprezece ani - nu-şi pierduse domina ia. în prezent, mai pu in deţ ţ

25% dhi gospod riile americane se încadreaz în aceast categorie.ă ă ă 3

P rin ii singuri, cuplurile nec s torite, cuplurile rec s torite (o dat , deă ţ ă ă ă ă ă

dou u mai multe ori), cu copii din rela iile anterioare, c s toriile geriatrice şi,ă ţ ă ă

mai recent uniunile civile ale homosexualilor, dac nu chiar c s toriile lor, auă ă ă

ap rut dintr-o' dat sau au devenit publice. Astfel, în câteva decenii, sistemulă ă

familial -pân atunci, una dintre institu iile sociale cele mai rezistente laă ţ

schimbare - s-a transformat, iar o nou schimbare rapid este pe cale de a seă ă

produce.

în cursul mileniilor agrare, unitatea familial avea numeroase func iiă ţ

importante: activa ca echip de produc ie la câmp sau în staul, îşi educaă ţ

odraslele, îi îngrijea pe cei bolnavi şi pe b trâni.ă

Pe m sur ce rile se industrializau una dup alta, munca s-a mutat deă ă ţă ă

acas în fabric . Educa ia a fost externalizat , fiind preluat de şcoli. îngrijireaă ă ţ ă ă

medical a c zut în sarcina medicilor şi a spitalelor. îngrijirea vârstnicilor aă ă

devenit o obliga ie a statelor.ţ

Ast zi, în timp ce corpora iile îşi externalizeaz func iile, familiaă ţ ă ţ

american le internalizeaz . Pentru zeci de milioane de familii americane,ă ă

munca s-a mutat deja înapoi acas , cu norm întreag sau cu jum tate deă ă ă ă

norm . Aceeaşi revolu ie digital care faciliteaz munca la domiciliu transferă ţ ă ă ă

acas şi mersul la cump r turi, investi iile, jocul la burs şi multe alte activit i.ă ă ă ţ ă ăţ

Educa ia r mâne închis în sala de clas , dar, în paralel cu munca, vaţ ă ă ă

migra, cel pu in par ial, înapoi acas şi în alte locuri pe m sur ce accesul laţ ţ ă ă ă

Internet, conexiunile f r fir şi comunica iile prin celular se r spândesc înă ă ţ ă

întreaga societate. De asemenea, îngrijirea vârstnicilor se va efectua tot mai

mult la domiciliu, gratie planurilor guvernului şi ale companiilor de asigur riă

care urm resc s diminueze costurile mari ale spitaliz rii şi caz rii în aziluri.ă ă ă ă

Formatul familiei, frecven a divor urilor, activitatea sexual , rela iileţ ţ ă ţ

dintre genera ii, tiparele mtâlnirilor amoroase, creşterea copiilor şi alteţ

dimensiuni ale vie ii de familie se schimb , toate, foarte rapid.ţ ă

• Treizeci de mile pe or : dac firmele, ONG-urile şi aranjamenteleă ă

familiale se schimb cu mare vitez , ce putem spune despre sindicate?ă ă

Aşa cum am v zut, vreme de jum tate de secol Statele Unite au efectuată ă

trans-erul de la munca manual la cea a intelectului, de la aptitudinileă

interşanjabile la

e unice fiec rei persoane şi de la sarcinile repetitive la cele inovative.ă

Munca

e caracterizat de o mobilitate tot mai mare, având loc în avioane, înă

maşini, la iasi ^ ^ ^^^te- m I°c s& r mân ani de zile în aceeaşi organiza ie, cuă ă ţ

ace-si A° ^ ^1' "^'^" pleac dintr-o echip de proiect în alt grup de lucru,ă ă

pierzând ^ ! 5 Permanent noi colaboratori. Mul i sunt „agen i liberi" cuţ ţ

contract, nu pe or£ "r3 atare- Cu toate aceştia, deşi corpora iile se transform la oţ ă

sut de mile zare^' ă Sm^cate}e americane r mân pietrificate, împov rate cuă ă

modul de organi-e odele şi modelele moştenite din anii '30 şi din epoca

produc iei de mas .ţ ă

38_________________________ALVIN TOFFLER şi HEIDI T0FF1

în 1955, sindicatele din Statele Unite reprezentau 33% din totalul for eiţ

munc .ă 4 In prezent, propor ia este de ţ 12,5%.5

Proliferarea ONG-urilor reflect demasificarea rapid a intereselor şi modă ă

lor de trai dintr-o Americ apar inând, în cea mai mare parte, celui de-al Treilă ţ

Val. Declinul simultan al sindicatelor reflect dec derea societ ii de mas a celă ă ăţ ă

de-al Doilea Val. Sindicatele au de jucat un rol rezidual, îns pentru a supravieă

au nevoie de o nou foaie de drum şi de un vehicul ă mai performant.

CÂND ELEFAN II NU VOR SÂ SE MIŞTEŢ

• Dou zeci şi cinci de mile pe or : zb tându-se pe banda întâi,ă ă ă

birocra iile vernamentale şi agen iile reglementatoare.ţ ţ

Pricepute s resping criticile şi întârziind schimbarea cu decenii întregi,ă ă

V cratiile piramidale gestioneaz treburile cotidiene ale guvernelor din toată ă

lum Politicienii ştiu c e mult mai uşor s înfiin ezi o nou birocra ie decât să ă ţ ă ţ ă

înc1' una veche, indiferent cât ar fi aceasta de perimat sau lipsit de noim .ă ă ă

Nu n mai c ele se schimb lent, dar încetinesc şi reac iile mediului de afaceriă ă ţ

la m dific rile rapide ale pie ei.ă ţ

Un exemplu edificator este timpul enorm de care are nevoie

Administra ia tru Alimente şi Medicamente din Statele Unite pentru a testa şiţ

aproba noi m dicamente, în vreme ce victimele disperate ale bolii aşteapt şi,ă

uneori, mor. Pr cesele de luare a deciziilor la nivel guvernamental sunt atât de

greoaie, încât general dureaz un deceniu sau mai mult pentru a ob ineă ţ

aprobarea de co truc ie a unei noi piste de acces la aeroport,ţ 6 iar în unele

situa ii sunt nece~ peste şapte ani pentru demararea unui proiect deţ

autostrad .ă 7

• Zece mile pe or : chiar şi birocra ii, dac se uit în oglindaă ţ ă ă

retrovizoare, z ri o maşin departe în urma lor. Aceasta se târ şte, cu pan laă ă ă ă

un cauciuc şi ab ieşind din radiator, încetinind tot traficul din spate. Este oare

posibil ca între in rea acestei gr mezi de fiare vechi s coste ţ ă ă 400 de miliarde

de dolari?8 R spun este da, în fiecare an. E vorba de sistemul şcolar american.ă

Destinate produc iei de mas , func ionând ca nişte fabrici, administrateţ ă ţ

bir cratic, protejate de sindicate puternice şi de politicieni ce depind de voturile

pr fesorilor, şcolile din Statele Unite constituie o reflectare perfect a economieiă

d la începutul secolului al XX-lea. Cel mai bun lucru pe care-l putem spune desp

ele este c nu sunt mai rele decât şcolile din majoritatea celorlalte ri.ă ţă

în timp ce companiile sunt îndemnate spre schimbare de competi ia în coţ

tinu accelerare, sistemele şcolilor de stat sunt monopoluri protejate. P rin ii, pă ă ţ

fesorii cu spirit novator şi mass-media solicit vehement schimb ri, îns , în ciuă ă ă

num rului crescând de experimente educa ionale, nucleul educa iei publice d<ă ţ ţ

Statele Unite r mâne şcoala de tip fabric , apar inând epocii industriale.ă ă ţ

Poate oare un sistem educa ional care se deplaseaz cu zece mile pe orţ ă ă

preg teasc elevii pentru slujbe în companii care zboar cu o sut de mile peă ă ă ă

o""'

• Cinci mile pe or : nu toate institu iile disfunc ionale care afectează ţ ţ ă

econ mia mondial sunt na ionale. Economia fiec rei âri din lume esteă ţ ă ţ

influen at suţ ă

39

Avu iainmişcareţ ^--------------------------------------------------

Tl^edirect fie indirect, de guvernarea global ă - o mul ime de organiza iiţ ţ

ŞtanP81^ namen^ale sau oiG-uri, precum Organiza ia Na iunilor Unite, Fondul ţ ţ i!ltergtar

Interna ional, Organiza ia Mondial a Comer ului şi zeci de entit i mai t-ţ ţ ă ţ ăţ

rfvizibile care stabilesc regulile pentru activit ile transfrontaliere.ăţ

Unele cum ar fi Uniunea Poştal Universal , au peste o sut de ani. Alteleă ă ă

au ârut în'urm cu aproximativ ă 75 de ani, în epoca Ligii Na iunilor. Majoritateaţ

fp _ cu excep ia Organiza iei Mondiale a Comer ului şi a Organiza iei Mondiale ţ ţ ţ ţ m

ntru Proprietate Intelectual ă - au fost create imediat dup cel de-al Doileaă

R zboi Mondial, acum o jum tate de secol.ă ă

în prezent, suveranitatea na ional este pus la încercare de noi for e,ţ ă ă ţ

noi juc tori şi noi probleme îşi fac intrarea pe scena interna ional , dară ţ ă

structurile şi practicile birocratice ale OIG-urilor r mân, în general,ă

neschimbate.

Recent, când cele 184 state membre ale FMI şi-au ales un nou şef,

Statele Unite si Germania s-au contrazis vehement în privin a persoaneiţ

potrivite. în cele din urm a fost ales candidatul german pentru c , dup cumă ă ă

scria The New York Times, preşedintele Clinton şi secretarul Trezoreriei, Larry

Summers, au conchis ca „nu puteau înc lca regula veche de ă 50 de ani care

permite Europei s ocupe postul de director al FMI."ă 9

• Trei mile pe or : înc şi mai lent se schimb structurile politice din rileă ă ă ţă

bogate. Institu iile politice americane, de la Congres şi Casa Alb pân laţ ă ă

partidele politice însele, sunt bombardate cu cererile unui num r din ce în ceă

mai mare de grupuri diferite care aşteapt timpi de reac ie mai buni din parteaă ţ

unor sisteme dedate la dezbateri facile şi indolen birocratic . Dup cum ni seţă ă ă

plângea odat un membru pe atunci de frunte al Senatului american, Connieă

Mack:

Nimic nu va dura vreodat mai mult de dou minute pe Dealul Capito-liului. Nuă ă

ai timp sâ stai s te gândeşti ori sa por i ceva asem n tor unei conversa iiă ţ ă ă ţ

intelectuale. [...]

Trebuie s ne petrecem dou treimi din timp f când munc de rela ii publice,ă ă ă ă ţ

participând la activit ile de campanie sau adunând fonduri pentru campanie. Suntăţ

membru in comitetul acesta, echipa cealalt , grupul acela de lucru şi cine mai ştieă

unde. Crede i c pot şti destul încât s iau decizii inteligente despre toate lucrurile peţ ă ă

care s-ar presupune c trebuie sâ le cunosc? E cu neputin . Nu am timp. Aşa că ţă ă

personalul meu ia din ce în ce mai multe decizii.

I-am mul umit pentru onestitate si apoi ţ l-am întrebat: „Si cine v-a ales

personalul?"

Sistemul politic nu a fost niciodat conceput pentru a face faă ţă

extraordinarei complexit i şi ritmului frenetic al unei economii bazate peăţ

cunoaştere. Partidele Ş1 alegerile vin şi pleac . Apar noi metode de colectare aă

fondurilor şi de realizare a campaniilor, dar în Statele Unite, unde economia

cunoaşterii este cea mai avan-•lar hîternetul permite formarea aproape

instantanee a unor noi circumscrip iiţ

politice, transform rile semnificative ale structurii poă litice se produc atât

de lerj încât sunt aproape imperceptibile.

Nu mai este nevoie s demonstr m cât de important este stabilitatea ă ă ă pj

litic din punct de vedere economic şi social, îns imobilitatea este o alt :heaă ă ă

tiune. Sistemul politic american, vechi de dou secole, s-a schimbată

fundamental dup R zboiul Civil din ă ă 1861-1865 şi din nou în anii '30, după

Marea Criz , cân< s-a adaptat mai bine la epoca industrial .ă ă

De atunci, guvern mântul a evoluat, f r îndoial , dar, în ceea ceă ă ă ă

priveşte reforma institu ional de baz , structura politic a Statelor Unite vaţ ă ă ă

continua s a târasc la trei mile pe or , cu pauze frecvente pe margineaă ă ă

şoselei, pân va izbucn o criz constitu ional . Aceasta s-ar putea produce maiă ă ţ ă

repede decât crede lumea Alegerile din 2000 - când preşedintele Statelor Unite

a fost ales cu o diferen de un vot la Curtea Suprem ţă ă - s-au apropiat periculos

de un asemenea moment

• O mil pe or : ajungem, în sfârşit, la cea mai lent dintre toateă ă ă

institu iile ţ i se schimb încet: dreptul. Acesta are dou componente: unaă ă

organiza ional tribunalele, barourile, facult ile de drept şi firmele deţ ă ăţ

avocatur ă - şi alta repre zentat de corpul de legi pe care aceste organiza ii îlă ţ

interpreteaz şi-1 ap r .ă ă ă

în timp ce firmele americane de avocatur se transform rapid ă ă -

fuzionând, f cându-şi reclam , specializându-se în noi domenii precum dreptulă ă

propriet ii ini telectuale, organizând teleconferin e, globalizându-se şi luptândăţ ţ

s se adapteze] la noile realit i concuren iale ă ăţ ţ - tribunalele şi facult ile deăţ

drept din Statele Unitei r mân fundamental neschimbate, iar ritmul în careă

opereaz sistemul a r mas foarte lent, unele cazuri importante târându-seă ă

apatic prin cur ile judec toreşti] ani jn şir.ţ ă

în cursul procesului antitrust împotriva Microsoft, o adev rat borna deă ă

ho-j tar judiciar , mult lume a crezut c guvernul american va încerca să ă ă ă

determine] împ r irea companiei. Aceasta ar fi durat îns ani de zile, iar cazulă ţ ă

ar fi devenit irelevant din cauza progreselor tehnologice ce ar fi intervenit.10

Dup cum scria Robert X. Cringler, cronicar al evenimentelor din Silicon Valley,ă

a avut loc ol ciocnire între „timpul hiperaccelerat al Internetului" şi „timpul

judiciar".11

Despre corpul de legi se spune c este „viu"; în realitate, de-abia respir .ă ă

Se modific în fiecare zi, pe m sur ce Congresul adopt noi legi şi tribunaleleă ă ă ă

ada-J ug noi interpret ri legilor existente. Dar ad ugirile nu reprezint decât oă ă ă ă

canti-j tate redus , dac nu chiar infinitezimal , din total. Ele m resc volumulă ă ă ă

dreptului! f r s recodifice ori s restructureze sistemul ca întreg.ă ă ă ă

Desigur, dreptul ar trebui s se transforme lent. El ofer societ ii şiă ă ăţ

econo-j miei un grad necesar de predictabilitate, punând frân în perioadele deă

schimb ri I economice şi sociale prea rapide. Dar ce înseamn „lent"?ă ă

Pân în ă 2000, o lege reducea, cu un dolar pentru fiecare trei dolari

câştiga i peste un anumit prag, beneficiile pl tite destinatarilor asigur rilorţ ă ă

sociale cu vârstaj între 65 şi 69 de ani.12 întrucât fusese adoptat într-o perioadă

de şomaj galopant, actul normativ viza descurajarea vârstnicilor de a munci,

astfel încât mai multei slujbe s r mân disponibile pentru tineri. Legea aă ă ă

r mas în vigoare aproape şapte"!ă

■ J« -,ni abrogarea ei determinând revista Forbes s aplaude ironic cuă

titiul:

76C1 Ue din» o t ,IHiq

I Jra1 Marea Criza s-a terminat! »

Dup decenii de dezbateri, Congresul american a modificat alte dou legiă ă

fun-entale pentru economia cunoaşterii. Pân în ă 1996, una dintre mdustriile cu

un . extrem de alert de schimbare - cea a telecomunica iilor ţ - era reglementată

de o lege veche de 62 de ani, adoptat în ă 1934.14 în sfera finan elor, legeaţ

Glass-Steagall, care superviza activit ile bancare din Statele Unite, a r mas şiăţ ă

ea nemodificat vreme de ă 60 de ani.15 Regulile de baz pentru emiterea deă

ac iuni şi a altor active financiare în America de ast zi au fost legiferate înţ ă

1933.16

în prezent exist peste ă 8.300 de fonduri mutuale, reprezentând aproape

250 de milioane de conturi şi active de aproape 7 trilioane de dolari.17 Totuşi,

aceste investi ii masive se supun unei legi adoptate în ţ 1940, când erau mai

putin de 300.000 de conturi, administrate de numai 68 de fonduri, cu active

reprezentând 1/146.000 din totalul de ast zi.ă 18

S lu m un alt domeniu: în ă ă 2003, când o pan de curent a afectat nord-ă

estul Americii, tehnicienii care se str duiau s refac alimentarea cu energie auă ă ă

constatat c erau lega i de mâini şi de picioare deoarece, dup cum afirmă ţ ă ă

Thomas Homer-Dixon de la universitatea din Toronto, erau obliga i s „apliceţ ă

reguli elaborate cu decenii în urm , când electricitatea era produs la oă ă

distan rezonabil de consumatori."ţă ă 19

Unele legi esen iale, care afecteaz direct economia avansat în sfereţ ă ă

precum drepturile de autor, patentele şi intimitatea, r mân cumplit deă

demodate. Economia cunoaşterii a ap rut nu datorit acestor legi, ci în pofidaă ă

lor. Aceasta nu este nici stabilitate, nici imobilitate. Este o adev rat ă ă rigormortis

juridic .ă

Poate c juriştii îşi schimb modul de lucru, îns dreptul ca atare de-abiaă ă ă

dac se mişc .ă ă

INER IE CONTRA HIPERVTTEZŢ Ă

Pe m sur ce studiem aceste institu ii şi modul în care interac ionează ă ţ ţ ă

ele, devine clar c America nu se confrunt ast zi doar cu o accelerareă ă ă

necontrolabil a schimb rilor, ci şi cu o disparitate semnificativ între cererileă ă ă

noii economii aflate in creştere rapid şi structura institu ional inert a vechiiă ţ ă ă

societ i.ăţ

Poate oare economia hiperrapid , info-biologic a secolului al XXI-lea s -ă ă ă

şi con-Progresul? Sau institu iile perimate, lente, cu func ionare proast aleţ ţ ă

societ ii u vor stopa avansarea? ăţ '

Birocra ia, tribunalele suprasolicitate, miopia legislativ , ambuteiajulţ ă

reglemen-

lor şi incrementalismul patologic trebuie s -si ia tributul. Se pare că ă

cineva va trebmsa-1 şi pl teasc .ă ă

tem" v ^ prorj^eme se vor dovedi mai greu de rezolvat ca disfunc ionalitateaţ

sis-rjac^a care sufer tot mai mult atâtea institu ii înrudite, dar desincronizate.ă ţ

, ^ertcanii doresc s aib parte de enormele beneficii ale primei economiiă ă

restn"!?' ^tele Unite vor trebui s smulg din r d cini, s înlocuiasc sau să ă ă ă ă ă ă

ctureze radical institu iile moştenite care stau în cale.ţ

Accelerarea va continua, iar crizele institu ionale nu se vor limita la Stateiţ

Unite. Toate rile din economia mondial a secolului al XXI-lea ţă ă - inclusiv China

India, Japonia şi statele membre ale Uniunii Europene - vor trebui s inventezeă

institu ii noi şi sâ ajusteze balan a dintre sincronizare şi desincronizare. UneUţ ţ

vor constata c le este mai greu decât Statelor Unite, a c ror cultur , cel pu iniă ă ă ţ

este favorabil schimb rilor.ă ă

In orice caz, deşi clasamentul din alegoria autostr zii pe care amă

prezenta i mai sus poate fi pus sub semnul întreb rii, un lucru este sigur: cuţ ă

to ii ţ - la nivelul familiilor, firmelor, industriilor, economiilor na ionale şiţ

sistemului global însus| - efectu m acum cea mai radical transformare dină ă

istorie asupra leg turilo* dintre crearea avu iei şi principiul ultrafundamental ală ţ

timpului.

CAPITOLUL 6

INDUSTRIA SINCRONIZ RIIĂ

ic ieri nu este deplâns mai tare eşecul de a realiza o sincronizareă

perfect decât în dormitor ă - asta dac nu se întâmpl ca Rezervaă ă

Federal american sau Banca Japoniei s m reasc ori s scadă ă ă ă ă ă ă

ratele dobânzilor la un moment prost ales. Dup cum ne spune un actor deă

comedie, g sirea momentului potrivit e totul. Dar, în cea mai mare parteă

N

inconştient, suntem pe cale s ne modific m leg turile cu timpul, iar asta nu eă ă ă

o glum .ă

Oricât ar fi de interesa i de identificarea momentelor potrivite înţ

domeniul financiar, investitorii şi economiştii sunt remarcabil de slab informa iţ

cu privire la rolul sincroniz rii ă - şi, mai important, al desincroniz rii ă - în crearea

de avu ie şi s r cie, în elegerea acestor aspecte ne poate oferi un mod cu totulţ ă ă ţ

nou de reflec ie pe tema cre rii avu iei.ţ ă ţ

DANSÂND SPRE PRODUCTIVITATE

Un anumit grad de sincronizare a fost necesar înc de când vân torii şiă ă

culeg torii au început s ac ioneze în grupuri. Istoricul William McNeill sus ineă ă ţ ţ

c activit ile ritmice de mas au fost utilizate în decursul istoriei pentru aă ăţ ă

încuraja sincronicitatea care, la rândul ei, a îmbun t it productivitateaă ăţ

economic . în opinia sa, dansurile tribale au înt rit munca în echip şi au sporită ă ă

eficien a vân torii. ^ţ ă revme ^e mn de ani, pescarii au cântat la unison când scoteau

plasele din ap , b t ile muzicale indicând momentele de tragere, respectiv deă ă ă

respira ie.ţ 1

Economiile agrare manifestau schimb ri ă sezoniere. Potrivit antropologului

John Omohundro, pe insula filipinez Panay, „în anotimpul secetos ă [...] pân laă

mceputul anotimpului ploios [...] oamenii de afaceri chinezi intr într-un fel deă

amor ire. Toate componentele sistemului de distribu ie încetinesc. Prin septem-ţ ţ

ne sau octombrie, recolta de orez ajunge în oraş. [...] Din cauz c avu iaă ă ţ

provinciei este guvernat de ciclurile agrare, activitatea economic a oraşuluiă ă

cresteSaUw°nde în ^110^ de aceste cicluii"

local Wolters, specialist în antropologie economic , adaug : „B ncileă ă ă

strict r . e nu au fost niciodat viabile în zonele semiaride de la tropice din cauzaă

ca-

p-Uiu, sezonier al afacerilor şi a sincroniz rii."ă 2 jvjUnninele. economii

industriale operau în condi ii temporale cu totul diferite. Ponta ^ ţ ?n'a. ^e

niontaj necesita un alt ritm. Astfel, sirena fabricii şi maşina de J au fost

inventate pentru coordonarea programelor de lucru.

Prin contrast, aşa cum yom vedea, activit ile economice de ast ziăţ ă

s Tdesjl ţ şoarâ aproape în timp real. în plus, modurile de utilizare a timpului

sunt din ce M ce mai personalizate şi neregulate, ca s nu spunem haotice de-aă

dreptul. TrebuJ integrate mai multe sarcini diferite, iar efectul de accelerare

scurteaz timpul ă djas ponibil pentru fiecare dintre ele. Toate acestea

îngreuneaz sincronizarea, ă şi nJ ne afl m decât la început de drum.ă

Dac privim dincolo de suprafa , vom constata c fiecare economieă ţă ă

tresaltl şi vibreaz în ritmuri neobservate. Cump r m un ziar în fiecare zi,ă ă ă

cump r m ă ă s i ă pun sau lapte de la supermarket în fiecare s pt mân , facemă ă ă

plinul la maşinal dat la zece zile, ne lu m chenzina şi lichidarea o dat la două ă ă ă

s pt mâni ă ă şi plg. tim facturile lunar. Ne sun m brokerul sporadic, în func ie deă ţ

ceea ce se întânj pl la burs , cump r m un bilet de cinema sau o carte cândă ă ă ă

ne trece prin minte] de câteva ori pe an, pl tim impozitele anual sauă

trimestrial, mergem la dentisj când ne doare m seaua şi cump r m un cadouă ă ă

pentru o rud care se c s toreşte în iunie. Aceste tranzac ii şi nenum rateă ă ă ţ ă

altele creeaz ritmuri care se propag ă ă prin b nci, pie e şi vie ile oamenilor.ă ţ ţ

De la prima palm peste fund pe care am încasat-o în copil rie, fiecareă ă

dintflj noi a devenit parte în aceast muzic economic f r sfârşit Chiar şiă ă ă ă ă

bioritmurill noastre influen eaz şi sunt afectate de procesele complexe şiţ ă

coordonate care pui seaz în jurul nostru în timp ce oamenii muncesc ă -

realizând produse, furnizânflj servicii, administrând, având grij de al ii,ă ţ

finan ând companii sau prelucrând datei şi informa ii pentru a le transforma înţ ţ

cunoaştere.

In fiecare clip , unele ritmuri se accelereaz , altele încetinesc. Noiă ă

melodii şi al monii sunt introduse, dup care dispar. Exist coruri, contrapuncteă ă

şi crescendo-urii în afar de ele, în întreaga societate şi în întreaga economieă

exista un puls vital generalizat ce reprezint , ca s spunem aşa, media tuturoră ă

tempo-urilor suborj donate. „Muzica economic " nu se opreşte niciodat .ă ă

Rezultatul nu este un haos, pentru c în fiecare sistem al avu iei diferiteleă ţ

corB ponente sau subsisteme îşi adapteaz permanent vitezele, fazele şiă

periodicit ii^ în raport cu celelalte. în biologie, acest proces se numeşteăţ

„antrenare".3

S-a demonstrat c neuronii nu func ioneaz izolat. Ei formeaz echipeă ţ ă ă

terri porare - cam la fel cum procedeaz , într-o m sur tot mai mare,ă ă ă

companiile duj zilele noastre. în exprimarea revistei Science, „neuronii intr înă

rezonan ţă unii cu al ii şi formeaz ansambluri care cânta aceeaşi melodie,ţ ă

emi ând relativ ţ şira cron pentru intervale scurte de timp, pân când unii dintreă

ei se defazeaz , poatel pentru a se al tura altui ansamblu."ă ă 4

Mai mult, se pare c emisia sincron predispune neuronii s exerciteă ă ă

„proCJH s ri comune" la nivelurile superioare ale sistemului. Spargereaă

corpora iilor mono! litice într-o mul ime de echipe ce lucreaz pe anumiteţ ţ ă

proiecte, alian e, parteneriaw şi ţ joint ventures, proces la care asist m înă

prezent, este comparabil cu aceşti „ansambluri" efemere din sistemul nervos.ă

GATA CU OMLETA RECE

într-o lume perfect sincronizat , prietenii n-ar întârzia niciodat , omletaă ă

de la • ul dejun n-ar fi niciodat rece, iar copiii ar ajunge întotdeauna acas laă ă

ora "tabilit Mai mult, stocurile s-ar reduce la zero, eliminându-se astfelă

diversele osturi pe care le presupun, printre care depozitarea, între inerea,ţ

managementul ■ chiria. înc şi mai bine, şedin ele ar începe şi s-ar terminaă ţ

întotdeauna la timp. ' Dar ce fel de economie ar rezulta de aici?

în economie, sintagma „creştere echilibrat " a fost utilizat cu larghe e,ă ă ţ

exprimând multe lucruri. Pentru unii, ea sugereaz c se ine seama de factoriiă ă ţ

ce tin de mediul înconjur tor. Pentru al ii semnific includerea transportului sauă ţ ă

a oric rui alt factor în defini ia „creşterii". Se poate referi la creşterea careă ţ

apare atunci când inputurile de capital şi de for de munc (ajustate laţă ă

productivitate) cresc în acelaşi ritm. La fel, poate însemna plasarea accentului

pe agricultur şi industrie în politicile de dezvoltare.ă

în anii '60 şi 70, economiştii din şcoala „creşterii echilibrate" afirmau că

modul optim în care se poate dezvolta o economie este ca toate sectoarele să

creasc în acelaşi ritm, cu rela ia dintre toate inputurile şi outputurileă ţ

men inut constant .ţ ă ă 5 Aceasta era, de fapt, o chemare la dezvoltarea perfect

sincronizat ă - credin a c o creştere permanent a avu iei este condi ionat deţ ă ă ţ ţ ă

creşterea permanent a sin-cronicit ii. Dar lucrurile nu sunt atât de simple.ă ăţ

Aceşti teoreticieni au l sat la o parte un aspect important. Sincronizareaă

perfect care men ine variabilele-cheie în rela ii fixe face ca orice sistem s fieă ţ ţ ă

inflexibil, inert şi lent în ceea ce priveşte inovarea. Ea creeaz un joc de tipulă

„totul sau nimic" în care trebuie s schimbi tot dintr-o dat sau s nu schimbiă ă ă

nimic. Iar schimbarea tuturor lucrurilor dintr-o dat , de o manieră ă

nepropor ional , este extrem de dificil .ţ ă ă

Prin contrast, aşa cum a demonstrat economistul Joseph Schumpeter,

dezvoltarea economic necesit „taifunuri de distrugere creatoare" ă ă - vânturi

ale schimb rii care s anihileze vechile tehnologii şi industrii înapoiate pentru aă ă

face loc altora noi, revolu ionare.ţ 6 Iar primul lucru pe care-1 nimiceşte

distrugerea creatoare este orarul de ieri.

Toate firmele, toate sistemele financiare, toate economiile na ionale auţ

nevoie, cate Ito ^ s^ncronizare' cat Şi de un anumit grad de desincronizare. Din p -ă

vom'fi1 prezentvne lipsesc atât datele, cât şi metrica ce ne-ar ajuta s afl m cândă ă

nornie'P6 °a'e.sa aunSem limitele amândurora. Ştiin a care s-ar putea numi „cro-ţ

nri^v- ~ stu(lierea timpului în economie - este, în cel mai bun caz, într-un stadiu

GATA CU ÎNGR M DIREA PE ULTIMA SUT DE METRIĂ Ă Ă

Ceea ce este clar, totuşi, e c ajustarea timpului a devenit atât deă

complex şi jJ portant , încât în jurul ei a crescut o industrie a sincroniz rii înă ă ă

plin avânt. Aceasta industrie a trecut prin trei „mari salturi înainte" între

mijlocul anilor '80 şi înc* purul noului secol. Ast zi este gigantic , iar mâine vaă ă

creşte înc şi mai mult.ă

în 1985, când Institutul pentru Inginerie Industrial a publicat o carte cuă

rjtlJ Innovations in Management: Thejapanese Corporation, termenul kanban ~ M

semnând ceea ce în Vest a fost numit principiul „la moment" (just in time", JJ )Ţ

1 nu era men ionat.ţ 7 Procesele de fabrica ie din Statele Unite erau dominate deţ

planificarea necesit ilor de materiale („material requirements planning", MRP)ăţ

un sistem-cadru pentru programarea nevoilor întreprinderii în privin aţ

resurselor.8

Scopul MRP era realizarea de piese şi produse finite dup un program priă

stabilit. Sistemul JTT, în schimb, elaborat de Toyota, permitea sâ se introducea

program nevoile schimb toare ale clien ilor. Astfel, flexibilitatea în raport cuă ţ

tina pul c p ta un aspect practic.ă ă 9

Pân în ă 1990, când Centrul Na ional pentru Ştiin ele Fabrica iei (Nationalţ ţ ţ

Centl for Manuf cturing Sciences, NCMS) din Statele Unite a publicat raportulă

ComeoM in World-Class Manuf cturing, ă JIT devenise deja un cuvânt de ordine în

AmerM şi se r spândea în lumea industrial .ă ă 10

în curând, consultan ii în management au s rit în trenul rapid JIT şi i-auţ ă

gri bit implementarea. IBM, Motorola, Harley-Davidson şi zeci de alte firme de

top l-au adoptat. Un studiu efectuat pe 291 fabrici din Statele Unite şi 128 din

alte treizeci de ri a descoperit c , aşa cum conchidea NCMS, „dintreţă ă

numeroasele nun loace cu poten ial de îmbun t ire a productivit ii, numaiţ ă ăţ ăţ

despre cele de tip JDl s-a demonstrat statistic c ar fi eficace în mod constant."ă

îns JIT reducea şi mal mult toleran ele temporale şi necesita o sincronizareă ţ

mult mai sofisticat decâR înainte.ă

Un alt punct de cotitur s-a produs atunci când consultan ii Jim Champy ă ţ I

Michael Hammer au scris, în cartea lor Keengineering the Corporation, că

managerii ar trebui s -şi „reproiecteze" firmele atunci când „principaliiă

concurent ob in cicluri de dezvoltare considerabil mai scurte", când organiza iaţ ţ

r spunde prea lent la mişcarea pie elor, când comenzile întârzie sau cândă ţ

activitatea estfl marcat de „îngr m direa pe ultima sut de metri."ă ă ă ă 11

în urm toarea faz , sincronizarea s-a transformat în hiperpropulsie.ă ă

Fenomenul s-a extins, impunând restructurarea întregului lan al furnizorilor înţ

anii "9 fl şi la începutul secolului al XXI-lea. Nu numai c produc torii deţ ă ă

componente difl prima linie trebuiau s le predea în func ie de necesit i, dar şiă ţ ăţ

furnizorii din A doua linie au procedat la fel, în scopul de accelerare a fluxului

de produc ie şi d4 reducere a stocurilor. Obiectivul era m rirea sincroniz rii laţ ă ă

toate nivelurile.

Companiile-gigant precum Oracle, SAP, PeopleSoft şi multe altele care pfj

duc software pentru planificarea resurselor întreprinderilor îşi datoreaz în buwlă

Avu iţ ^ t̂——_______________________________________—

existen a cererii crescânde de sincronizare mai inteligent în afaceri.ţ ă 12 De

Q3* gute de firme de consultan erau adânc implicate în afacerea sincroniz rii.ţă ă

cAp'sau Oracle, s spunem, le vindeau soft-ul, dup care erau chema iă ă ţ

consultan ii IT ca s -1 implementeze.ţ ă

Anderson Consulting (în prezent Accenture), una dintre cele mai mari

firme de consultan din lume, şi-a realizat creşterea remarcabil în primulţă ă

rând pe seama noilor sisteme de sincronizare. Dup cum afirmau David L.ă

Anderson, consultant la Accenture, şi profesorul Hau Lee de la universitatea

Stanford, „cu cât e mai bun sincronizarea, cu atât e mai mare valoareaă

ad ugat la performan a întregului lan de aprovizionare."ă ă ţ ţ 13

Industria sincroniz rii mai are cale lung de b tut ă ă ă - şi de crescut. Mai

întâi, multe firme mici care înc nu şi-au restructurat lan urile de aprovizionareă ţ

şi/sau lan urile de ad ugare a valorii vor fi obligate s-o fac . în al doilea rând,ţ ă ă

sincronizarea lan urilor de aprovizionare şi distribu ie este doar un pas spreţ ţ

integrarea temporal de mâine, mai profund şi mai cuprinz toare.ă ă ă

Sincronizatorii nu vor doar s -şi vând softul ini ial, ci şi s le ofere serviceă ă ţ ă

clien ilor direc i şi întregului sir de clien i din aval, pân la utilizatorul final.ţ ţ ţ ă

într-o bun zi s-ar putea merge chiar mai departe, deoarece tot maiă

multe produse îi vor fi returnate fabricantului pentru reciclare, aşa cum se

întâmpl acum cu autovehiculele în Europaă 14 şi cartuşele de imprimant înă

Statele Unite.15 Toate aceste modific ri m resc num rul de furnizori,ă ă ă

distribuitori, furnizori de service şi utilizatori ce au nevoie de sincronizare. în

fine, industria sincroniz rii se va extinde din cauz c intensificareaă ă ă

concuren ei necesit o inova ie dup alta, fiecare schimbând, la rândul ei,ţ ă ţ ă

cerin ele legate de timp şi impunând o resincronizare.ţ

Paradoxul ascuns al legii desincroniz rii este acela c , pe m sur ce seă ă ă ă

realizeaz sincronizarea la un nivel al sistemului, în mod propor ional seă ţ

produce o desincronizare la un alt nivel.

Pe scurt, sistemul avu iei se transform din punctul de vedere al timpuluiţ ă

-unul dintre principiile sale profunde.

CAPITOLUL 7

ECONOMIA ARITMICĂ

ân de curând, un cult nechibzuit al acceler rii, condus deă ă

numeros „guru" ai afacerilor din Statele Unite, le cerea

managerilor: „Fii primii Fii agil! Trage acum, ocheşte mai târziu!"

Acest sfat simplist a deter minat lansarea multor produse de calitate proast ,ă

insuficient testate, înfuriera consumatorilor, dezam girea investitorilor,ă

pierderea concentr rii strategice o rat ridicat de circula ie a directoriloră ă ă ţ

generali. El ignora problemele legate di sincronizare şi desincronizare. Era un

mod superficial de a trata principiul fundJ mental al timpului.

P

Lipsa de coordonare temporal poate d una ă ă - pân la faliment ă -

companiil o] ca atare, îns aceasta nu este doar o problem a fiec reiă ă ă

întreprinderi, c ci poarl afecta rela iile dintre mai multe firme. Mai mult,ă ţ

dovezile anecdotice şi nu numi sugereaz c poate perturba industrii întregi,ă ă

sectoarele unei economii na ional si chiar economia global .ţ ă

ECOLOGIA TIMPULUI

Dac studia i un lac sau un iaz, ve i g si multe forme de viaă ţ ţ ă ţă

îngem nate, in clusiv speciile-gazd şi cele parazite, unele reproducându-seă ă

rapid, altele lent, toat modificându-se cu viteze diferite pe m sur ceă ă

interac ioneaz într-un fel de balej ecologic.ţ ă

Şi în orice companie - de asemenea, în orice spital, şcoal , agen ieă ţ

guverni mental sau prim rie ă ă - exist ceea ce s-ar putea numi o „ecologie aă

timpului", c diverse subunit i şi procese care interac ioneaz şi func ioneaz laăţ ţ ă ţ ă

viteze dife rite. Deşi sincronizarea perfect nu poate fi atins niciodat , înă ă ă

condi ii obişnui i lipsa de sincronicitate poate fi men inut la un nivel tolerabil.ţ ţ ţ ă

Condi iile sunt, îns , departe de a fi obişnuite. Sfatul acelor guru eraţ ă

nerealia dar accelerarea pe care o propov duiau era şi este foarte real .ă ă

Niciodat nu s-at exercitat presiuni mai mari asupra companiilor ă - şi altor

organiza ii ţ - pentru creş terea vitezei de operare. Inova iile tehnologice ap ruteţ ă

în cascad şi cererile d< implementare imediat venite din parteaă ă

consumatorilor sau clien ilor se combiruj pentru a intensifica ritmul schimb rii.ţ ă

Dac un departament r mâne în urm , efefl tul de multiplicare ricoşează ă ă ă

succesiv prin întreaga organiza ie.ţ

Un cost, adesea trecut cu vederea, reflect deturnarea energiei şiă

aten iei de ţ 1 alte sarcini necesare, pe m sur ce timpul este tot mai politizat.ă ă

In mod frecven

onducâtorii organiza iilor se ceart aprig pe tema programelor şiţ ă

orizonturilor temporale contradictorii. Departamentele IT devin câmpuri de

b t lie.ă ă

VICTIMELE TIMPULUI

Dup cum se cunoaşte prea bine, timpul necesar pentru dezvoltarea unuiă

soft sau pentru o renovare important este foarte dificil de estimat. Poate chiară

s fie greu de estimat cât va dura procesul de estimare. Dar tocmai astaă

trebuie s fac adesea directorii departamentelor ITă ă

Managerii de software care insist c au nevoie de mult timp pentru aă ă

duce la bun sfârşit un proiect intr sub tirul şefilor şi altor conduc tori deă ă

departamente a c ror activitate ar putea fi încetinit sau perturbat . Pe de altă ă ă ă

parte, managerii IT care promit rezultate rapide sunt concedia i frecvent atunciţ

când defectele descoperite ulterior împiedic înaintarea opera iunilor.ă ţ

Când diversele unit i sunt desincronizate şi se impune o revizuire aăţ

planific rii, intr în joc bugetele, ego-urile şi puterea, f cându-se apel laă ă ă

artileria grea. Timpul ca atare, sub forma unor întârzieri deliberate sau a unor

termene for ate, poate fi utilizat ca o arm în r zboiul intern.ţ ă ă

B t liile pe seama timpului sunt chiar mai des întâlnite în domeniileă ă

cercet rii şi dezvolt rii. Presa i de investitorii care cer profituri mai rapide,ă ă ţ

directorii generali se simt adesea obliga i s reduc drastic cheltuielile pentruţ ă ă

cercetare şi dezvoltare. La fel de bine pot s mute finan area de la cercetare laă ţ

dezvoltare şi s re-distribuie ce mai r mâne dinspre cercetarea fundamentală ă ă

c tre cea aplicat . în consecin , inova ia va fi încetinit tocmai atunci când eă ă ţă ţ ă

mai mult nevoie de ea.ă

Aceste b t lii din cadrul unei firme ce sufer transform ri rapide pot luaă ă ă ă

şi alte forme. Ele pot duce la dezastru unele afaceri importante şi, ca o ironie a

sor ii, pot consuma o parte atât de mare din aten ia şi energia conducerii, încâtţ ţ

s diminueze considerabil capacitatea global a firmei de a se adapta laă ă

schimb ri.ă

TRISTE EA DE DUP FUZIUNEŢ Ă

Lucrurile se complic şi mai mult atunci când sunt implicate dou sau maiă ă

multe companii, fiecare cu propria ecologie intern a timpului. Luptele pe temaă

sincroniz rii creeaz probleme în parteneriate, ă ă joint ventures şi alte alian e şiţ

sunt deosebit de stresante înainte şi dup fuziuni.ă

Chiar şi dup dep şirea tuturor obstacolelor importante, încercarea de aă ă

sincroniza ritmurile celor dou firme dup „c s torie" ia timp, cost bani,ă ă ă ă ă

distrage aten ia de la alte probleme, perturb opera iunile şi îi sup r peţ ă ţ ă ă

oamenii care sunt Qeja sup ra i. Oamenii detest s fie gr bi i ă ţ ă ă ă ţ - sau încetini i ţ -

de al ii. Deşi se scrie Pu in despre asta, multe parteneriate şi fuziuni dau greşţ ţ

tocmai pentru c sincro-mzarea se dovedeşte a fi atât de dificil . Gândi i-v laă ă ţ ă

AOL Time Warner.1 De asemenea, nu chestiunile tehnologice sunt neap rată

cele mai complicate.

In orice firm , desincronizarea poate ap rea între departamente, func ii,ă ă ţ

nive-n ierarhice, birouri regionale, precum si în alte dimensiuni. Adesea, cultura

este variabila crucial .ă

Acum câ iva ani, când un nou director general a preluat Siemensţ

NixdorflH p rea, dup cum se scria în ă ă Financial Times, „mai preocupat de

unit ile de ăţ tirnl decât de dolari. Siemens, gigantul german al electronicii,

cump rase ă NixdorH firm de computere, pentru a-şi completa afacerile cuă

computere industriale. 1

Directorul ştia c o parte a firmei trebuia sâ „suporte o renovare tehnică ă

ni jor ă o dat la şase luni." îns compania-mam era mai veche, cu o structură ă ă ă

nj ierarhizat şi reac ii mai lente. S schimbi un produs e una, dar, aşa cum ă ţ ă 1

plâns el la o conferin de pres , „s schimbi mentalitatea unei corpora iiţă ă ă ţ

duresl de obicei între trei şi cinci ani, iar noi nu avem timpul sta." Persoanaă

respectij nu se mai afl la Siemens ă - şi, de altfel, nici Nixdorf nu mai e acolo.2

Trecând la niveluri superioare fa de acela al companiilor, vom gâsiţă

exemrj şi mai impresionante ale costurilor impuse de desincronizare asupra

unor induj trii întregi. Unele, într-adev r, sunt vestite pentru defazareaă

permanent .ă

IMPOZITUL PE TIMP

întreba i-1 pe orice american care a angajat vreodat o firma sâ-iţ ă

construiasc ori s -i renoveze casa. Cu o mare probabilitate, data estimată ă ă

pentru terminare! lucr rilor e un basm de adormit copiii. întârzierile pot fi deă

ordinul lunilor. CorJ ponentele necesare - de la vasele de WC pân laă

cordoanele draperiilor - soseai rareori la timp. Singura experien maiţă

frustrantâ decât aceasta este reprezej tat de pertract rile cu birocra ii de laă ă ţ

prim rie şi de la inspec ia în construc i care trebuie s acorde diverseă ţ ţ ă

autoriza ii.ţ

L-am rugat pe un developer important din California s analizeze maiă

aten problema întârzierilor pe care le sufer activit ile de construc ie în cadrulă ăţ ţ

pn iectului s u de ridicare a sute de case într-un centru high-tech. ,Am fostă

şocat mi-a spus omul acesta de afaceri, pe care ar fi greu sâ-1 şochezi cu

ceva.3

Incluzând p mântul, construc ia caselor noastre cost ă ţ ă 228.000 de dolari. \

Procesul ar trebui s dureze ă 120 de zile, dar pentru unele case a inut chiar ţ 180 de

zile. Aceasta înseamn ă 60 de zile de dobânzi suplimentare la un îm- j prumut de

110.000 de dolari, adic un plus de ă 1.741 de dolari pentru Secare cas ă - mai mult,

desigur, dac dobânzile cresc. Şi asta numai pentru construc ia efectiv ă ţ ă - n-am inclus

costurile legate de întârzierea autoriza iilor municipale şi de mediu sau cele generateţ

de incapacitatea frmelor de uti- I tit ti s instaleze liniile electrice şi conductele de gază ă

şi de ap dup pro- ă ă ' ■ gramul stabilit.

Subcontractorii nu vin la timp. Primim chiuvete defecte - trebuie s le trimitemă

înapoi şi s aştept m înlocuirea lor. Pe de alt parte, dac îi întârzii pe subcontractori,ă ă ă ă

la contractul urm tor vor cere mai mul i bani, ca s se acopere în eventualitateaă ţ ă

timpului pierdut Mai trebuie ad ugate şi alte cheltuieli. Ce s mai zici de impozitele peă ă

proprietate? De onorariile pentru management? Eu pl tesc o arm de managementă ă

s supervizeze proiectul.ă

jvote lor de plat creşte v zând cu ochii. Ce se întâmpl dac , din cauzaă ă ă ă

întârzierilor, cump r torii renun la achizi ie?ă ă ţă ţ

L-am pus pe contabilul meu s cuantifice costurile cunoscute ale problemeloră

legate de timp. Compania mea este gestionat foarte strict şi totuşi, cel pu in la acestă ţ

proiect, ele reprezint aproape ă 4% din costul unei case. Poate c firmele mai mariă

reuşesc s le mai reduc întrucâtva, dar dac aş fi doar un particular care şi-ară ă ă

construi o cas pentru sine, întârzierile s-ar traduce prin costuri procentuale maiă

importante. Tot timpul pierdut se adun într-un fel de amend sau impozit pe timp laă ă

Secare proiect

Cum în Statele Unite se cheltuiesc aproximativ 544 de miliarde de dolari

pe an pentru noile construc ii reziden iale,ţ ţ 4 un „impozit pe timp" de 3-5% -

costul total al opera iunilor desincronizate, niciodat realizate la vreme ţ ă - ar

ajunge, anual, la 16-27 miliarde de dolari.

La o valoare de 150.000 de dolari pe locuin ,ţă 5 suma aceasta ar acoperi

construirea a peste 1,4 milioane de case sau apartamente pentru americanii cu

venituri mici în fiecare deceniu. în felul acesta s-ar putea rezolva par ialţ

problema celor f r acoperiş deasupra capului.ă ă

Aceasta este îns doar suma ce corespunde segmentului reziden ial ală ţ

industriei construc iilor. Comportamentul s u inconsecvent şi costisitor reflectţ ă ă

(sau provoac ) desincronizarea în rândul industriilor furnizoare şi al for ei deă ţ

munc . Lipsa din stoc a gips-cartonului sau materialelor izolante ori dificultateaă

de a g si tâmplari pricepu i, de exemplu, sunt probleme frecvente. Dacă ţ ă

mergem de-a lungul întregului lan , costurile cresc sim itor.ţ ţ

Dac industria locuin elor este un sac f r fund de opera iuniă ţ ă ă ţ

nesincronizate, ce se poate spune despre un caz foarte diferit, cel al giganticei

industrii americane de ap rare?ă

Aici avem companii enorme care produc orice, de la tehnologie înaltă

pentru comunica ii, sateli i şi sisteme de armament pân la produse relativţ ţ ă

simple de felul c m şilor şi ghetelor. Este o industrie atacat permanent deă ă ă

Congres pentru dep şirea costurilor, risip şi ineficient . Ciocanul sau scaunulă ă ă

de toalet de şapte sute de dolari ă - fie c ştirea despre ele este un zvon sau nuă

- au devenit un simbol na ional al risipei scandaloase.ţ

Merit îns s remarc m c uneori desincronizarea dintr-o industrie poateă ă ă ă ă

s fie impus par ial din afar , iar în cazul acesta aşa stau lucrurile. Astfel,ă ă ţ ă

pentru a evita corup ia şi a maximiza eficien a, procesele de achizi ie aleţ ţ ţ

Departamentului american al Ap r rii, multe dintre ele mandatate de Congres,ă ă

sunt atât de bizantine, complexe şi nepl cute, încât numeroase firme refuză ă

chiar şi s liciteze pentru un contract cu Pentagonul.ă 6 Mai grav, acelea care

accept s lucreze în domeniul ap r rii se g sesc adesea închise într-o cuşcă ă ă ă ă ă

de o el construit de Congres insuşiţ ă .7

Un redactor de la Armed Forces Journal International rezuma situa ia într-oţ S1ngurâ fraz greu de uitat: „în fa a unei amenin ri pe dou zeci de ani,ă ţ ţă ă

guvernul r spunde cu un program pe cincisprezece ani cuprins într-un programă

de ap * rare pe cinci ani, gestionat de un personal angajat pe trei ani care eă

pl tit cu sumd] repartizate pe un singur an."ă 8

Am v zut ce impact are desincronizarea asupra firmelor, grupurilor deă

firmei şi asupra unor industrii întregi, îns fenomenul acesta apare şi la un nivelă

supe-| rior, atunci când dou industrii înrudite se dezvolt cu viteze diferite.ă ă

BALETUL TEHNOLOGIEI

Ascensiunea computerului personal, început în anii ă 70, a fost marcată

de uri fel de pas de deux tehnologic în care Microsoft lansa versiuni din ce în ce

m; mari şi mai puternice ale sistemului s u de operare pentru PC-uri, Windows,ă

i; Intel dezvolta microprocesoare tot mai rapide şi mai puternice care s le poaă

sus ine.ţ

Ani în şir, mass-media vorbea despre cele dou companii simbiotice deă

pan ar fi fost o singur firm numit „Wintel". Sincronizarea, deşi uneoriă ă ă

imperfec a propulsat fenomenala r spândire a PC-urilor pe tot cuprinsul lumii.ă

în mo diametral opus, îns , dou industrii strâns legate, cea a computerelor şiă ă

cea a o municatiilor, s-au trezit deseori f r partener de dans. Aici n-am avută ă

parte de balet

în Statele Unite, evolu ia industriei computerelor din ultima jum tate deţ ă

secol a fost furtunoas , confuz şi nereglementat .ă ă ă 9 Fabrican ii de computereţ

erau frus-J tra i de schimb rile mult mai lente din industria telecomunica iilor,ţ ă ţ

care era nor-i mat juridic mult mai strict.ă 10 Pe m sur ce tehnologiile de bază ă ă

ale celor dou ! industrii se apropiau, ratele schimb rii erau divergente. Potrivită ă

multor analişti,) progresele din domeniile microprocesoarelor, computerelor şi

altele înrudite s-arj fi produs şi mai repede dac n-ar fi existat această ă

discrepan . La fel, iar acesta este un aspect şi mai interesant, în ultimii aniţă

dezvoltarea re elelor a r mas mult în urma creşterii de vitez aţ ă ă

microprocesoarelor.11 în 2005 îns , aceast desincro-nizare şi-a inversat sensul.ă ă

Pur şi simplu nu cunoaştem costurile agregate ale efectului

desincroniz rii la nivelul companiilor şi industriilor, dar putem doar s neă ă

imagin m cu cât sunt mai mari consecin ele asupra unor sectoare întregi aleă ţ

economiei în epoca avu iei revolu ionare.ţ ţ

CIN F R SUSHIĂ Ă Ă

Când Minoru Naito, proprietarul unei mici întreprinderi, a hot rât să ă

serbeze ziua de naştere a fiicei sale la un restaurant elegant cu sushi din

Tokyo, era într-o zi de sâmb t . Sa dus la un bancomat din apropiere pentru aă ă

retrage bani ghea , îns era ţă ă 6 dup -amiaza, iar maşin ria închisese la ă ă 5.

Aşadar, f r sushi în seara aceea.ă ă 12

Faptul c b ncile îşi închideau bancomatele atât de devreme era, după ă ă

cum arat ă Nihon Keizazi Shimbun, un fel de Wall Street Journal al Japoniei,

„deosebit de ciudat, pentru c tot mai multe magazine nipone func ionează ţ ă

non-stop." Pe

scurt, sectorul bancar era defazat fa a de evolu iile din sectorul desfaceriiţ ţ

cu am nuntul din economia japonez .ă ă

Concuren a b ncilor str ine şi a firmelor de valori mobiliare, care ofereauţ ă ă

servicii 24 de ore pe zi, a determinat mica banc Tokyo Sowa Bank să ă

înfiin eze, în cele din urm , primele bancomate „non-stop" din sistemul japonezţ ă

(nu conteaz c la început se închideau la ă ă 10 seara).13 De-abia în 2003 a fost

urmat şi de una dintre b ncile importante ale Japoniei, UFJ.ă ă 14

Reducerea discrepan ei dintre orarul magazinelor şi cel al b ncilorţ ă

necesit noi sisteme IT. Aceasta înseamn s se elimine ori s se aduc la ziă ă ă ă ă

vechile programe moştenite", unul câte unul, demers ce nu poate fi realizat

f r s se modifice ritmul fluxurilor de date, al procedurilor contabile, orareloră ă ă

de munc sau rapoartelor, gr bind anumite unit i de lucru, dar, l sându-le peă ă ăţ ă

altele s r mân deocamdat în urm . Fiecare nou computer sau sistem deă ă ă ă ă

operare, fiecare aplica ie sau modificare a unei re ele schimb inevitabilţ ţ ă

tempo-ul, ritmurile şi nivelurile de sincronizare dintr-o organiza ie. Şi în Japonia,ţ

sincronizarea cuiva se traduce prin desincronizarea altcuiva.

Mai mult, se poate argumenta justificat c diferen ele dintre ritmurileă ţ

schimb rilor deschid nenum rate oportunit i pentru cei ce se ocup cuă ă ăţ ă

sincronizarea întreprinderilor: aceştia, aducând în faz anumite func ii sauă ţ

organiza ii, creeaz noi disparit i în alt parte.ţ ă ăţ ă

Problemele sincronicit ii devin mai dificile, în loc s se atenueze, pentruăţ ă

c , aşa cum s-a întâmplat şi în cursul revolu iei industriale, transform m iar şiă ţ ă ă

modul în care oamenii muncesc, se joac şi gândesc în dimensiunea temporal .ă ă

Modific m profund rela ia cu principiul ultrafundamental al timpului. Pân cândă ţ ă

nu vom în elege raporturile dintre timp şi crearea de avu ie, nu ne vom eliberaţ ţ

de zdrobitoarele presiuni temporale de acum şi nici de enormele costuri inutile.

r spunde cu un program pe cincisprezece ani cuprins într-un program deă

ap l rare pe cinci ani, gestionat de un personal angajat pe trei ani care e pl tită ă

cu sumai repartizate pe un singur an."8

Am v zut ce impact are desincronizarea asupra firmelor, grupurilor deă

firme şi asupra unor industrii întregi, îns fenomenul acesta apare şi la un nivelă

supeJ rior, atunci când dou industrii înrudite se dezvolt cu viteze diferite.ă ă

BALETUL TEHNOLOGIEI

Ascensiunea computerului personal, început în anii ă 70, a fost marcată

de un fel de pas de deux tehnologic în care Microsoft lansa versiuni din ce în ce

maij mari şi mai puternice ale sistemului s u de operare pentru PC-uri,ă

Windows, iari Intel dezvolta microprocesoare tot mai rapide şi mai puternice

care s le poat sus ine.ă ă ţ

Ani în şir, mass-media vorbea despre cele dou companii simbiotice deă

parc ar fi fost o singur firm numit „Wintel". Sincronizarea, deşi uneoriă ă ă ă

imperfect , a propulsat fenomenala r spândire a PC-urilor pe tot cuprinsulă ă

lumii. în mod diametral opus, îns , dou industrii strâns legate, cea aă ă

computerelor şi cea a co-i municatiilor, s-au trezit deseori f r partener deă ă

dans. Aici n-am avut parte de balet

în Statele Unite, evolu ia industriei computerelor din ultima jum tate deţ ă

secol a fost furtunoas , confuz şi nereglementat .ă ă ă 9 Fabrican ii de computereţ

erau frus-i tra i de schimb rile mult mai lente din industria telecomunica iilor,ţ ă ţ

care era nor-i mat juridic mult mai strict.ă 10 Pe m sur ce tehnologiile de bază ă ă

ale celor dou ; industrii se apropiau, ratele schimb rii erau divergente. Potrivită ă

multor analişti,i progresele din domeniile microprocesoarelor, computerelor şi

altele înrudite s-arl fi produs şi mai repede dac n-ar fi existat această ă

discrepan . La fel, iar acesta! este un aspect şi mai interesant, în ultimii aniţă

dezvoltarea re elelor a r mas mult în urma creşterii de vitez aţ ă ă

microprocesoarelor.11 în 2005 îns , aceast desincro- ă ă j nizare şi-a inversat

sensul.

Pur şi simplu nu cunoaştem costurile agregate ale efectului

desincroniz rii la nivelul companiilor şi industriilor, dar putem doar s neă ă

imagin m cu cât sunt mai ă i mari consecin ele asupra unor sectoare întregi aleţ

economiei în epoca avu iei revolu ionare.ţ ţ

CINA F R SUSHIĂ Ă

Când Minoru Naito, proprietarul unei mici întreprinderi, a hot rât să ă

serbeze ziua de naştere a fiicei sale la un restaurant elegant cu sushi din

Tokyo, era într-o j zi de sâmb t . S-a dus la un bancomat din apropiere pentruă ă

a retrage bani ghea , îns era ţă ă 6 dup -amiaza, iar maşin ria închisese la ă ă 5.

Aşadar, f r sushi în seara ă ă j aceea.12

Faptul c b ncile îşi închideau bancomatele atât de devreme era, după ă ă

cum arat ă Nihon Keizazi Shimbun, un fel de Wall Street Journal al Japoniei,

„deosebit I de ciudat, pentru c tot mai multe magazine nipone func ionează ţ ă

non-stop." Pe I

scurt, sectorul bancar era defazat fa de evolu iile din sectorul desfaceriiţă ţ

cu am nuntul din economia japonez .ă ă

Concuren a b ncilor str ine şi a firmelor de valori mobiliare, care ofereauţ ă ă

servicii 24 de ore pe zi, a determinat mica banc Tokyo Sowa Bank să ă

înfiin eze, în cele din urm , primele bancomate „non-stop" din sistemul japonezţ ă

(nu conteaz c la început se închideau la ă ă 10 seara).13 De-abia în 2003 a fost

urmat şi de una dintre b ncile importante ale Japoniei, UFJ.ă ă 14

Reducerea discrepan ei dintre orarul magazinelor şi cel al b ncilorţ ă

necesit noi sisteme IT. Aceasta înseamn s se elimine ori s se aduc la ziă ă ă ă ă

vechile programe „moştenite", unul câte unul, demers ce nu poate fi realizat

f r s se modifice ritmul fluxurilor de date, al procedurilor contabile, orareloră ă ă

de munc sau rapoartelor, gr bind anumite unit i de lucru, dar, l sându-le peă ă ăţ ă

altele s r mân deocamdat în urm . Fiecare nou computer sau sistem deă ă ă ă ă

operare, fiecare aplica ie sau modificare a unei re ele schimb inevitabilţ ţ ă

tempo-ul, ritmurile şi nivelurile de sincronizare dintr-o organiza ie. Şi în Japonia,ţ

sincronizarea cuiva se traduce prin desincronizarea altcuiva.

Mai mult, se poate argumenta justificat c diferen ele dintre ritmurileă ţ

schimb rilor deschid nenum rate oportunit i pentru cei ce se ocup cuă ă ăţ ă

sincronizarea întreprinderilor: aceştia, aducând în faz anumite func ii sauă ţ

organiza ii, creeaz noi disparit i în alt parte.ţ ă ăţ ă

Problemele sincronicit ii devin mai dificile, în loc s se atenueze, pentruăţ ă

c , aşa cum s-a întâmplat şi în cursul revolu iei industriale, transform m iar şiă ţ ă ă

modul în care oamenii muncesc, se joac şi gândesc în dimensiunea temporală ă

Modific m profund rela ia cu principiul ultrafundamental al timpului. Pân cândă ţ ă

nu vom în elege raporturile dintre timp şi crearea de avu ie, nu ne vom eliberaţ ţ

de zdrobitoarele presiuni temporale de acum şi nici de enormele costuri inutile.

CAPITOLUL 8

NOUL PEISAJ TEMPORAL

ursa 757 de la American Airlines se apropia de Mun ii Stâncoşi, într-ţ

un] zbor dinspre Boston spre Los Angeles, când, dintr-o dat , bra ulă ţ

şi cal pul pasagerului Michael Tighe s-au rostogolit într-o parte. So ia sa,] deţ

profesie asistent medical , şi-a dat seama imediat c se întâmpl ceva cunv|ă ă ă ă

plit. Inima lui Tighe începuse s bat neuniform, nemaiputând s furnizezeă ă ă

creiej rului cantitatea adecvat de sânge. In vârst de ă ă 62 de ani, Tighe st teaă

s moaraj când înso itoarele de zbor au ap rut cu un aparat de m rimea unuiă ţ ă ă

laptop.

C

Conectându-i câteva fire, l-au supus şocurilor electrice - o dat , de două ă

ori,j de mai multe ori - şi l-au readus la via ; astfel, Tighe a devenit primaţă

persoana! care a fost salvat prin defibrilare în cursul unui zbor. Aparatulă

fusese instalat îm avion numai cu dou zile în urm .ă ă 1

Asemenea inimii omeneşti, şi societ ile şi economiile au parte deăţ

tahicardii! locale, fibrilatii şi b t i aritmice ale inimii, precum şi deă ă

neregularit i şi paroxisme^ „haotice". Faptul acesta este valabil de multăţ ă

vreme, îns ritmul neuniform, în perj manent accelerare a schimb rilor şiă ă ă

continua desincronizare care îl înso eşte ne] poate împinge acum spreţ

incoeren a temporal , iar la bord nu avem nici un deH fibrilator.ţ ă

Ce ni se întâmpl nou , ca indivizi, când institu iile, companiile, industriileă ă ţ

şi; economia noastr sunt defazate unele în raport cu celelalte? Dac , într-ă ă

adev r, alerg m din ce în ce mai repede şi gâfâim tot mai tare, unde vomă ă

ajunge? Dar cum am ajuns s fim lega i cu lan uri de timp şi de vitez ?ă ţ ţ ă

LAN URILE TIMPULUIŢ

Vom începe cu o afirma ie pe care am mai f cut-o, anume c înţ ă ă

societ ile r neşti, în China antic sau Europa feudal , de exemplu, oameniiăţ ţă ă ă ă

nu erau pl ti i cu salarii calculate pe ora de lucru. Ca sclavi, iobagi sau dijmaşi,ă ţ

primeau sau p strau o parte din ceea ce produceau. Timpul de lucru, ca atare,ă

nu se traducea direct în bani.

Trebuie ad ugat faptul c vremea, limitele energiei umane şi animale şiă ă

tehnologia primitiv formau un prag superior pentru productivitate, indiferentă

câte ore ar fi lucrat o familie de rani. Rezultatul a fost o rela ie cu timpulţă ţ

foarte diferit de a noastr .ă ă

Potrivit istoricului francez Jacques Le Goff, chiar şi în Europa secolului al

XlV-lea, clericii sus ineau c timpul îi apar inea exclusiv lui Dumnezeu, astfel cţ ă ţ ă

in mişcare

Avu iaţ

trebuia s fie vândut.ă 2 Vânzarea timpului de munc era aproape la fel deă

grav ă nU cum cam t ă ă - vânzarea de bani cu dobând . Şi, în opinia c lug ruluiă ă ă

franciscan Bernard din Siena, care a tr it în secolul al XV-lea, oamenii niciă

m car nu trebuiau s ştie cât e ceasul.ă ă

Revolu ia industrial a schimbat toate aceste lucruri. Combustibilii fosili şiţ ă

fabricile au zdrobit limitele impuse asupra productivit ii umane, ceasurile auăţ

permis monitorizarea şi m surarea mai precis a timpului, iar durata şi vitezaă ă

muncii deveneau importante.

în speran a de a-şi maximiza produc ia, angajatorii din cel de-al Doileaţ ţ

Val au m rit viteza liniilor de asamblare sau normele pentru a-i obliga peă

lucr tori s munceasc mai mult. Pe baza formulei „timpul înseamn bani",ă ă ă ă

muncitorii din fabrici au ajuns s fie pl ti i cu ora, ceea ce explic de ce Biroulă ă ţ ă

american pentru Statistica Muncii m soar înc „productivitatea muncii" înă ă ă

produc ia realizat pe or .ţ ă ă 3

Primii modernizatori au mers mai departe, ad ugând o za la lan ul careă ţ

lega inextricabil avu ia de timp. Occidentul a renun at treptat la tradi ionaleleţ ţ ţ

legi împotriva cametei şi a acceptat juridic plata dobânzii în func ie de timp. Aţ

urmat o expansiune a celorlalte pl i bazate pe timp din partea consumatorilor,ăţ

corpora iilor şi, înainte de toate, a guvernelor.ţ

în acest mod, valoarea atribuit muncii şi cea atribuit banilor au începută ă

s depind din ce în ce mai mult de factorul timp. Introduse separat şi gradual,ă ă

aceste schimb ri îngem nate au avut consecin e importante: acelaşi individ, înă ă ţ

calitate de muncitor sau consumator, creditor, debitor sau investitor, era legat

de timp aşa cum nu mai fusese vreodat .ă

55

Muncitorii se plângeau de aceast curs infernal . Artiştii, scriitorii şiă ă ă

regizorii au satirizat-o; astfel au procedat Fritz Lang, în scenele cu muncitorii şi

ceasurile din uimitorul s u film ă Metropolis (1927), şi Charlie Chaplin în clasicul

Timpuri moderne (1936). Dar lan urile temporale n-au f cut decât s devin totţ ă ă ă

mai strânse o dat cu trecerea anilor, pe m sur ce s-au r spândit ceasurile deă ă ă ă

pontaj şi metodele tayloriste de management.

Chiar şi în prezent, unii angajatori din centrele de telefonie şi birourile de

tip fabric , echipate cu cele mai recente tehnologii ale celui de-al Treilea Val,ă

continu s utilizeze metodele de management din cel de-al Doilea Val.ă ă

Num rând caracterele tastate de un angajat sau telefoanele date într-o or , eiă ă

aplic metodele tradi ionale de creştere a vitezei din vechile fabrici de textileă ţ

sau linii de asamblare a autovehiculelor.

BOALA VITEZEI

In 1970, cartea noastr ă Şocul viitorului prevedea c ritmul vie ii ă ţ - şi nu

doar la locul de munc ă - se preg tea s sufere noi puseuri de accelerare. Deă ă

atunci, fenomenul s-a produs, iar al i autori au dedicat o avalanş de cuvinteţ ă

pentru a dezvolta tema Şocului viitorului.

Un vocabular complet nou - „vitez spasmodic ", „r u de vitez ",ă ă ă ă

„adâncirea timpului", „timp Internet", „timp digital", „foamea de timp" -

reflect acurate eaă ţ

acelei predic ii timpurii.ţ 4 In prezent, milioane de oameni se simt h r ui i,ă ţ ţ

st sa i şi atinşi de şocul viitorului din cauza comprim rii timpului. Ziarul londonţ ă

Evening Standard relateaz despre apari ia, deloc surprinz toare, a terapeu iloă ţ ă ţ

care-i ajut pe „dependen ii de grab " sâ încetineasc .ă ţ ă ă 5

Detest m aşteptarea. Epidemia deficitului de aten ie, manifestat înă ţ ă

rândul copiilor americani, poate c are o origine chimic şi nu biologic , dară ă ă

simbolize perfect refuzul crescând de a amâna recompensele pentru ziua de

mâine, pe sur ce viitorul accelereaz în fa a noastr .ă ă ţ ă 6

DRAGOSTE LA VITEZ MAXIMĂ Ă

Pe tot cuprinsul globului, copiii fac din ce în ce mai multe lucruri în acela£

timp. Dup cum afirm Ian Jukes şi Anita Dosaj, de la grupul InfoSawy, tiner loră ă ţ

americani „li se pare firesc s aib acces la computere, telecomenzi, Interne e-ă ă

mail, pagere, telefoane celulare, playere MP3, CD-uri, DVD-uri, jocuri video,

agende PalmPilot şi camere digitale. [...] Pentru ei, no iunile de timp şi distan.ţ

[...] înseamn foarte pu in."ă ţ 7 Ei proceseaz tot mai multe inputuri la viteze tqă

mai mari şi sunt plictisi i de orice lucru pe care-1 consider lent.ţ ă

Serviciile matrimoniale din secolul al XXI-lea ofer „întâlnirile rapide".ă 8 O

as' fel de companie american ce deserveşte comunitatea evreiască ă

organizeaz pe; tru perechi întâlniri de şapte minute, dup care clien ii indică ă ţ ă

pe un formular da vor s aib o întrevedere ulterioar (de presupus c maiă ă ă ă

putin gr bit ) cu parten rul de şapte minute. Pentru a nu se l sa dep şit, ună ă ă ă

serviciu din New Delhi ofer" „întâlniri" de trei minute.9

De cealalt parte a globului, la o banc din Marea Britanie, zeci de clien iă ă ţ

îd c utare de noi contacte se foiesc prin înc pere pentru a purta conversa ii deă ă ţ

cinci minute unii cu ceilal i, în ceea ce ţ Financial Times numeşte ,4ntâlniri rapide

de afaij ceri".10

Trei minute ar putea s par o veşnicie pe Internet, unde utilizatoriiă ă

p r sesc un site dac desc rcarea paginii dureaz mai mult de opt secunde.ă ă ă ă ă 11

Tinerii chin nezi au inventat ceea ce s-ar putea numi „microromanul" - o

poveste cu mai putini de 350 de cuvinte care este publicat pe ecraneleă

telefoanelor celulare.12

In re elele americane de televiziune, imaginile se schimb o dat la ţ ă ă 3,5

secunde; chiar mai rapid pe MTV.13 Oferta NextCard de a v şterge trecutul înă

materie de" împrumuturi şi de a v da aprobare pentru o carte de credit în ă 35

de secunde pare foarte convenabil .ă 14 Iar atunci când cei de pe Wall Street

predic despre o anumit firm la TV, privitorii pot s vad aproape în timp reală ă ă ă ă

cum pre ul ac iunilor creşte sau scade, ca reac ie direct la ceea ce se spune.ţ ţ ţ ă

Toate aceste presiuni pentru creşterea vitezei explic de ce în prezent oă

sumedenie de consultan i de „gestionare a timpului" şi rafturi întregi de c r iţ ă ţ

ne sf tuiesc cum s ne reorganiz m timpul şi cum s -1 punem în rela ie cuă ă ă ă ţ

priorit ile personale. Cu toate acestea, sfaturile respective nu fac referire laăţ

motivele mai pu in evidente ale acceler rii vie ii.ţ ă ţ

Câteva for e converg pentru a scoate indicatorul de vitez din cadran. înţ ă

anii '80 si '90 s-a produs o orientare global spre economia liberal şiă ă

hiperconcuren â. Combina i acest aspect cu cele optsprezece luni necesareţ ţ

pentru dublarea puterii microprocesoarelor şi ve i ob ine tranzac ii financiareţ ţ ţ

aproape instantanee. (Specialiştii în tranzac ii cu valut pot afla de o afacere laţ ă

200 de milisecunde de la încheierea ei.15) Ca s ne exprim m altfel, în spateleă ă

tuturor acestor presiuni se afl mişcarea istoric spre un sistem de avu ie aă ă ţ

c rui principal materie prim ă ă ă - cunoaşterea - se poate deplasa acum aproape

în timp real. Acum tr im într-un ritm atât de alert, încât vechea lege potrivită

c reia „timpul înseamn bani" trebuie s fie revizuit . Fiecare interval de timpă ă ă ă

valoreaz mai mul i bani decât cel precedent pentru c în principiu, dac nu şiă ţ ă ă

în practic , în cadrul lui se poate crea mai mult avu ie.ă ă ţ

La rândul lor, toate acestea modific rela ia noastr personal cuă ţ ă ă

principiul ultra-fundamental al timpului.

PARTICULARIZAREA TIMPULUI

în lumea de ieri, timpul era împ r it în segmente standard. „De la nou laă ţ ă

cinci" a devenit cadrul de referin pentru milioane de lucr tori americani.ţă ă

Jum tate de or sau o or pentru prânz constituiau regula, împreun cu ună ă ă ă

anumit num r de zile de concediu. Contractele de munc şi legile federaleă ă

f ceau ca orele suplimentare s li se par scumpe angajatorilor şi descurajauă ă ă

abaterea de la programele stabilite.

Aşadar, cu o regularitate de metronom, mul imile de oameni se trezeau,ţ

luau micul dejun, se deplasau la birou sau la fabric , munceau pe durataă

schimbului standard, se întorceau acas la ora de vârf, cinau şi se uitau laă

televizor - toate opera iunile fiind mai mult sau mai pu in sincronizate.ţ ţ

Aceste segmente temporale standard porneau din fabric şi se extindeauă

asupra întregii vie i. Asemenea întreprinderilor, practic toate birourile dinţ

epoca industrial au impus orare fixate, standardizate. în acest timp, şcolileă

preg teau genera iile viitoare de muncitori în fabric supunându-i pe copii uneiă ţ ă

discipline similare. în Statele Unite, autobuzele şcolare galbene îi preg teau peă

copii, f r ştiin a acestora, s ajung la serviciu la timp. In interiorul şcolii,ă ă ţ ă ă

clopo elul suna şi copiii parcurgeau o secven de cursuri cu durat fixat (oţ ţă ă ă

fac şi acum).

Prin contrast, economia emergent de ast zi, pentru care aceşti copiiă ă

sunt prost Preg ti i, func ioneaz dup nişte principii temporale radical diferite.ă ţ ţ ă ă

Acum ne fragment m segmentele standard de ieri pe m sur ce abandon mă ă ă ă

timpul colectiv şi-1 adopt m pe cel particularizat. Cu alte cuvinte, trecem de laă

timpul impersonal la cel personalizat, în paralel cu orientarea spre produsele şi

pie ele personalizate.ţ

CÂND SOSESC IDEILE BUNE

In cartea sa Free Agent Nation, Daniel H. Pink descrie o ar a c rei forţ ă ă ţă

de munc este compus , într-o propor ie tot mai mare, din „agen i liberi", adică ă ţ ţ ă

lucr tori care sunt profesionişti independen i, freelanceri, contractoriă ţ

independen i,ţ

58 ALVIN TOFFLER şi HEIDI TOFFLEl

consultan i şi al i liber profesionişti ţ ţ - dintre care majoritatea îşi stabilesc

propti program de munc .ă 16

Conform lui Pink, exist deja ă 33 de milioane de agen i liberi în Statele Uniţ

- peste un sfert din întreaga for de munc american . Aceştia sunt, subliniamţă ă ă

el, de dou ori mai mul i decât muncitorii din industrie şi tot de dou ori maiă ţ ă

mu] decât membrii de sindicat.

Deşi statisticile disponibile, nu ne-o spun, în opinia lui Pink „probabil că

pes jum tate" dintre agen ii liberi sunt pl ti i la proiect, prin comision sau înţ ă ţ ă ţ

alt si tem netemporal. Astfel, o alt caracteristic a capitalismului industrial,ă ă

munca I larizat , nu mai poate fi considerat o realitate omniprezent .ă ă ă

Cei care lucreaz la domiciliu, şi sunt deja milioane, pot s fac pauză ă ă ă

pentrî un sandviş ori s ias la plimbare când vor, spre deosebire de muncitorulă ă

de] linia de asamblare a c rui absen , chiar şi de un minut, îi poate l sa să ţă ă ă

astei pe mul i lucr tori din avalul procesului de fabrica ie.ţ ă ţ

Desigur, acelaşi lucru este valabil şi pentru alte activit i economiceăţ

realiza la domiciliu sau online - cump r turile, opera iunile bancare şi deă ă ţ

investi ii ţ - di tre care majoritatea pot fi efectuate asincron, în orice moment.

Mai importai din cauz c valoarea muncii depinde tot mai mult de cunoaştere,ă ă

timpul de luci nu se preteaz atât de bine la segmentarea standardizat . Nuă ă

putem progran sosirea unei idei bune.

Dup cum ne-a spus odat Akio Morita, regretatul cofondator ală ă

concernulu Sony, „Ii pot spune unui muncitor din fabric s se prezinte la ă ă 7

diminea a şi i fie productiv. Dar îi pot spune oare unui inginer sau cercet tor sţ ă ă

aib o idee bun la ora ă 7?"

TIMPUL MASS-MEDIA

Deoarece timpul liber este considerat îndeobşte drept unul de

„nemunc ", constituie reversul calendarului de lucru. Bill Martin şi Sandraă

Mason scriau Foresight „programarea perioadelor noastre de timp liber devine

din ce în ce m« variat , pe m sur ce orele şi s pt mânile de munc pl tită ă ă ă ă ă ă ă

devin mai flexibilei

Timpul mass-media ar putea urma în curând acelaşi traseu. Un episod d

American Idol, Neveste disperate, CSI sau Via a la Casa Alb ţ ă ori un program d ştiriţ

de la BBC, Canal Plus din Fran a sau NHK din Japonia, au o durat previzj bil .ţ ă ă

Aşa-numitele „reality shows" din Statele Unite in jum tate de or sau o oflţ ă ă

minus timpul alocat reclamelor. La rândul lor, reclamele sunt difuzate în

pacheti de 60,30,15 sau 10 secunde.

In schimb, televiziunea şi programele online ale viitorului nu vor mai avea

nea parat o por ionare atât de previzibil . Unul dintre primele indicii aleţ ă

schimb ri a fost remarcat atunci când lui Al Burton, produc tor de televiziune şiă ă

newmedi laureat al premiului Emmy, i s-a cerut s creeze ă 45 de momente de

divertismen pentru televiziune. „Neobişnuit a fost faptul c nu ni s-a dat nici oă

durat fix , stan dard", relateaz Burton. „Ele puteau avea între nou zeci deă ă ă ă

secunde şi cinci mi nute."18

Formatele de divertisment din viitor ar putea include segmente înl n uiteă ţ

cu

eirni inegale, variabile. NBC a experimentat cu versiuni

„supradimensionate" A- Friends, de 40 de minute, şi episoade prescurtate, de 20

de minute, din Saturday M'eht Live,^ şi a cochetat cu ideea unor „filme" de un

minut transmise intercalat cu reclamele.20 Mai sunt şi programele alc tuiteă

numai din momentele de vârf ale meciurilor sportive, tot restul jocului fiind

eliminat.

într-o bun zi, privitorii ar putea desc rca numai acele opt minute cât ună ă

anumit actor se afl în fa a camerei de luat vederi. De asemenea, spectatorulă ţ

va putea s rescrie scenariul, s introduc noi personaje şi s scurteze ori să ă ă ă ă

lungeasc scenele dup bunul plac.ă ă

Dup cum spune Betsy Frank, vicepreşedinte executiv responsabil cuă

cercetarea şi planificarea la MTV Networks, „acesta este un public care vrea s -ă

şi fac singur programul."ă 21 Noile aparate le permit deja privitorilor s selectezeă

acele p r i din programe care se potrivesc cu preferin ele lor individuale.ă ţ ţ

Aceast renun are la segmentele temporale standard se va intensifica peă ţ

m sur ce publicul, echipat cu noile tehnologii, îşi va produce propriul con inut.ă ă ţ

în acelaşi timp, el insist s aib acces la emisiuni „la cerere" şi nu înă ă ă

momentele stabilite de mass-media. în opinia lui William Randolph Hearst III,

„televiziunea care- i d întâlnire la or fix a murit."ţ ă ă ă 22

FAMILIA, PRIETENII ŞI TIMPUL PETRECUT CU CEILAL IŢ

Schimb rile de acest fel se reflect şi în via a de familie. Demarca iaă ă ţ ţ

dintre timpul de lucru şi cel alocat familiei se estompeaz o dat cu dispari iaă ă ţ

orarelor fixe. John Moody, director la Fox News, spune: „Când eram mic, p rin iiă ţ

mei veneau de la munc , cinau la cinci f r un sfert şi se uitau la ştirile de laă ă ă

şase. [...] Nu cunosc pe nimeni în cartierul meu de acum care s aib o viaă ă ţă

atât de regulat ."ă 23 Business Week relateaz c mai pu in de o treime dintreă ă ţ

americani lucreaz dup un program de la nou la cinci, iar „ritualurile deă ă ă

genul cinei în familie sunt pe cale de dispari ie."ţ 24

Nici nu ne mai uit m în acelaşi timp la emisiunile de televiziune, de cândă

au ap rut TiVo şi alte tehnologii.ă 25 Programele sunt atât de individualizate,

încât membrii familiei şi prietenii rareori se pot întâlni fa în fa . Mul i arţă ţă ţ

putea folosi o baz de date în care fiecare sâ-şi anun e orarul, astfel încâtă ţ

întâlnirile s fie organizate.ă

Pe scurt, sistemul avu iei nu numai c îşi sporeşte viteza, dar introduce oţ ă

ne-regularitate mai mare în rela iile noastre cu timpul. Prin aceasta, elţ

elibereaz individul de rigidit ile şi regularit ile aproape carcerale ale epociiă ăţ ăţ

industriale, îns m reşte imprevizibilitatea şi impune schimb ri fundamentaleă ă ă

atât în modul în care Se coordoneaz rela iile personale şi crearea de avu ie, câtă ţ ţ

şi în stilul de efectuare a afacerilor.

AMERICANIZAREA TIMPULUI?

Pu ine lucruri îi sup r pe oameni ţ ă ă - şi perturb întregi culturi şi economiiă

modific rile din programarea timpului. Aşa cum scriam în ă 1970, când fast-foofl

a început s inunde Fran a, faptul acesta „explic antagonismul patologic fa a]ă ţ ă ţ

ceea ce mul i consider a fi «americanizarea» Europei."ţ ă 26

Dup aproape treizeci de ani, în Germania, detailistul Giinter Biere aă

sim it pielea lui exact acest gen de reac ie când a insistat s -şi deschidţ ţ ă ă

magazinul versal Kaufhof din Berlin într-o duminic , folosind o porti dină ţă

reglement rile ă cj interziceau vânz rile în ultima zi a s pt mânii. El a devenită ă ă

imediat calul de b H al unei controverse na ionale şi a fost acuzat deă ţ

înc lcarea conven iilor şi de comportament de tip Rambo.ă ţ

Sus in torii vânz rilor duminica au s rit în ap rarea lui. Numai „tradi iaţ ă ă ă ă ţ

stupi a vechii Germanii se opune", spunea un cump r tor din Schwedt, dină ă

fosta GJ manie de Est. „Ar trebui s acceptam americanizarea."ă 27

Ceea ce se întâmpl , totuşi, nu este americanizare. Este sosirea unui ritmă

via str in, asociat cu cel mai recent sistem al avu iei. Ritmul modificat este rjţă ă ţ

zent în Fran a, Germania şi Marea Britanie şi, în pofida opozi iei, progreseazţ ţ ă

îno| Lucrurile se mişc deja mai repede la Tokyo, Seul şi Shanghai decât laă

Paris, dra sau Berlin.

VIITORUL NON-STOP

Viteza şi neregularitatea merg mân -n mân cu o alt modificare temponă ă ă

de la opera iunile intermitente la cele în flux continuu. Aceasta este vizibilţ ă

r spândirea rapid a programului non-stop, ă ă 24 de ore pe zi, 7 zile pe s pt mâdă ă

peste tot, de la hoteluri şi centre de afaceri la tipografiile ziarelor. în Japonia, a

Ioanele de înfrumuse are, s lile de gimnastic , supermarketurile şi lan urile dţ ă ă ţ

comer cu am nuntul tin deschis pân la ore din ce în ce mai târzii. Un num rţ ă ă ă

era când de supermarketuri Maruetsu şi magazine Aeon Maxvalue func ioneazţ

non-stop. Cu timpul, dup cum afirm Tomoo Noguchi, profesor de marketing ă ă 1

universitatea Waseda, vânz rile de noapte vor ajunge la ă 50% din totalul realizî

în cursul zilei.28

Pentru a v face o idee despre cum va arata noaptea de mâine, vizita iă ţ

oraşu Curitiba din Brazilia. Gazd a companiei Conectiva, care distribuie Linuxă

pe plai interna ional, şi a altor dou sute de firme de software,ţ ă 29 acest oraş

„verde" m( del este studiat de arhitec ii şi planificatorii urbani din întreagaţ

lume.30

într-o noapte l-am înso it pe fostul primar, Jaime Lerner, specialist înţ

planii care urban , într-o vizit pe „Strada ă ă 24 de ore",31 un bulevard str lucitoră

cu noi ca fenele şi restaurante pline de cupluri tinere care zâmbesc, fac cu

mâna şi strigi Jaime!" Strada de al turi urma s g zduiasc servicii profesionaleă ă ă ă

non-stop - mei dici, stomatologi şi avoca i. Pe urm toarea aveau s se instalezeţ ă ă

birouri municipali

r

mise, iar afacerile oraşului vor fi gestionate în timp real. P6 ggj-vi'ciile în

flux continuu permit ca fiecare

individ s -şi întocmeasc orarul de nsum, promovând astfel trecerea spreă ă

timpul neregulat. Aşadar, atât în produc-c.° c£t s| în consum, timpul şi tempo-

urile devin mai complexe şi mai „demasifi-cate" Faptul acesta, la rândul s u,ă

are consecin e practice pentru toate firmele din toate sectoarele şi pentruţ

toate nivelurile economiei.

Trecerea la fluxul continuu este observabil mai ales în domeniulă

financiar. Re elele de comunica ii electronice le îng duieţ ţ ă

oamenilor s cumpere şi s vând ac iuni dup închiderea oficial a pie elor,ă ă ă ţ ă ă ţ

iar tranzac ionarea online a for at bursele s -şi extind programul de lucru,ţ ţ ă ă

exact ca în cazul magazinului din Germania. Suedia a f cut deja acest pas,ă 32 iar

bursele din New York şi Toronto îl au în vedere. Dar, evident, acesta este doar

un prim demers, întreprins cu reticen . Sistemele de tranzac ionare din viitorţă ţ

nu vor dormi niciodat .ă

Presiunile temporale, capacitatea noastr de a împ r i timpul în unit iă ă ţ ăţ

inegale, din ce în ce mai mici, puterea şi viteza copleşitoare ale infrastructurii

electronice, diversificarea produselor şi a modurilor de plat sugereaz c la ună ă ă

moment dat fluxurile monetare nu vor mai atinge punctul culminant în anumite

zile bine cunoscute - în nop ile de vineri spre sâmb t , de exemplu, sau în dataţ ă ă

de cincisprezece ale lunii.

Aceste modific ri interconectate ă - accelerarea, creşterea neregularitâtii şi

fluxul continuu - transform întregul peisaj temporal. Chiar şi aceste schimb ri,ă ă

orice or autoriza ii sauă ţ

îns , sunt doar o parte a unui tablou mai amplu ce reproduce trecerea de laă

timpul industrial cu acela al secolului XXI.

Aşa cum am subliniat în Şocul viitorului, aceste alternative care se autoali-

menteaz vor declanşa multe consecin e sociale: un flux mai rapid al lucrurilor,ă ţ

oamenilor, locurilor, rela iilor şi informa iilor prin vie ile noastre corporatiste şiţ ţ ţ

personale. Produsele de unic folosin se înmul esc ă ţă ţ - ast zi aparatele deă

fotografiat, mâine telefoanele. La fel se întâmpl şi cu ideile, modelele deă

afaceri şi rela iile personale de unic folosin .ţ ă ţă

MERGEM VÂJÂIND, DAR ÎNCOTRO?

Ele ne împing şi spre ad-hocra ie ţ - îndep rtarea de structurile de afaceriă

permanente sau durabile şi adoptarea unor formate organiza ionale singulare,ţ

pe termen scurt; poate fi vorba chiar şi de magazine temporare. Astfel, o

companie cu sediul la Tokyo, înfiin at de designerul Rei Kawakubo şi so ul ei,ţ ă ţ

Adrian Joffe, a deschis în Berlin un magazin care, dup afirma iile lor, va existaă ţ

numai un an şi dup aceea se va închide, indiferent dac va fi profitabil sauă ă

nu.33 Ideea reflect via a comercial tot mai scurt a modelor, filmelor, muziciiă ţ ă ă

şi celebrit ii.ăţ

Companiile se implic şi în reorganiz ri interne cu flux continuu, peă ă

m sur ce se gr besc s se adapteze la schimb rile suferite de pie e, finan e şiă ă ă ă ă ţ ţ

alte variabile. Caracterul temporar sau tranzitoriu al organiza iilor, care s-a totţ

amplificat m ultimele decenii, este acum o tr s tur inevitabil a economiiloră ă ă ă

avansate.

Şi mai efemere sunt modele manageriale care apar, influen eaz acesteţ ă

re ganiz ri succesive şi apoi cad în uitare. Şi pre urile se schimb mai frecvent jă ţ ă

vestitorii cer rezultate din ce în ce mai rapide. Rela iile cu oamenii, locurile, ideiţ

tehnologiile şi vânz torii au o via tot mai scurt .ă ţă ă

Cât de departe poate merge o societate spre aceast sfer a hipervitezeiă ă

ş rela iilor dizarmonice cu timpul dac o parte a popula iei se elibereaz de ruiţ ă ţ ă

şi orarele standardizate, pe când cealalt r mâne fidel ceasului din trecut? Ciă ă ă

se descurc angajatorii cu tinerii lucr tori, produse ale noului mod de via , caă ă ţă

consider punctualitatea drept o constrângere asupra libert ii şi creativit ii loiă ăţ ăţ

Cercet torii din zilele noastre sugereaz c r spândirea telefoaneloră ă ă ă

celulai a fost înso it de o atitudine mai relaxat fa de punctualitate, întrucâtţ ă ă ţă

oama pot suna ca s se scuze dinainte pentru întârziere. Dar motivul maiă

profund es declinul pe care-1 înregistreaz linia de asamblare. Liniile deă

asamblare necesi o munc sincronizat , astfel c întârzierea unui lucr toră ă ă ă

întârzie activitatea tut ror celorlal i. Ea presupune un nivel de punctualitateţ

inexistent în societ i agrare. Ast zi, când avem mai mul i agen i liberi, maiăţ ă ţ ţ

mul i indivizi care lucrea dup orare complet diferite, timpul este maiţ ă

important, îns punctualitatea ci teaz mai pu in.ă ă ţ

Nu putem discuta aici toate implica iile sociale, culturale, psihologice şiţ

edj nomice ale acestor transform ri, îns ceea ce ar trebui s fie clar este că ă ă ă

dem zarea dintre principalele noastre institu ii, creşterea tensiunilor dintreţ

smcronizl şi desincronizare, continuarea hiperacceler rii, accentuareaă

neregularit tilor tel porale, dizolvarea conexiunii dintre productivitate şi timp,ă

pe când fiecare interi de timp valoreaz poten ial mai mult decât cel anterior,ă ţ

capacitatea oamenilor ol a m sura, explora şi controla pe secven e din ce în ceă ţ

mai scurte, precum şi dl ce în ce mai lungi - toate acestea arat c travers mă ă ă

un proces epocal.

Revolu ionam leg turile umanit ii cu unul dintre principiileţ ă ăţ

ultrafundamel tale ale avu iei. Faptul acesta va transforma vie ile noastre şiţ ţ

vie ile copiilor noştil îns asta nu e tot.ţ ă

PARTEA A PATRA

Spa iul extensMţ

CAPITOLUL 9

MARELE CERC

sistam acum la una dintre cele mai ample mişc ri geografice aleă

capitalului din istorie. într-o m sur nemaiîntâlnit , avu iaă ă ă ţ

migreaz , în paralel cu modificarea rela iilor noastre cu timpul,ă ţ

le transform m şi pe cele cu spa iul ă ţ - locurile unde avu ia este creat , noileţ ă

criterii prin care alegem aceste spatii şi modul în care le conect m între ele.ă

ARezultatul este o perioad de turbulen spa ial . Aceast „mobilitate aă ţă ţ ă ă

avu iei" în creştere va afecta viitorul locurilor de munc , investi iile,ţ ă ţ

oportunit ile de afaceri, structura companiilor, localizarea pie elor şi via aăţ ţ ţ

cotidian a oamenilor din toate p r ile lumii. Ea va determina soarta oraşelor,ă ă ţ

statelor şi a unor continente întregi.

SALUT RI ASIEI!Ă

Dat fiind c Occidentul a de inut domina ia economic pentru o perioadă ţ ţ ă ă

atât de lung , este adeseori uitat faptul c acum cinci secole China, şi nuă ă

Europa, poseda cea mai avansat tehnologieă 1 şi c Asia conducea lumea,ă

realizând nu mai Pu in de ţ 65% din outputul economic m surabil al globului.ă 2

La fel, se uit , cel putin în Occident, c în ă ă 1405 o flot format din ă ă 317

nave, cu circa 27.000 de marinari şi r zboinici, a pornit în prima dintr-o serie deă

şapte expedi ii extraordinare. Conform istoricului Louise Levathes, flota eraţ

comandat de amiralul Zheng He, un eunuc chinez musulman şi unul dintre ceiă

mai competen i cor bieri ai epocii. El a explorat coastele Africii şi Golful Adenţ ă

din Orientul Mijlociu, ajungând pân la Jiddah şi Dhofar, şi a pus bazeleă

comer ului chinez pe tot cuprinsul Oceanului Indian.ţ 3

Au trebuit s treac dou secole şi jum tate pân când Iluminismul şiă ă ă ă ă

revolu ia mdustrialâ timpurie au lansat al Doilea Val al tranzi iei care a mutat,ţ ţ

gradual, censul puterii economice, politice şi militare în Europa.

El nu a râmas însâ acolo. Pe la sfârşitul secolului al XLX-lea, centrul

mondial cre rii avu iei a început s se deplaseze spre vest, c tre Statele Unite.ă ţ ă ă

Dou ti boaie mondiale au pus cap t domina iei economice europene.ă ă ţ 4

în 1941, chiar înainte ca atacul japonez de la Pearl Harbor s atragă ă

State] Unite în cel de-al Doilea R zboi Mondial, Henry Luce, editorul revisteiă

Time, dj tea scrie c secolul XX era deja „secolul american". America, spuneaă

el, „trebu s se preg teasc acum s fie Bunul Samaritean al întregii lumi, să ă ă ă ă

îşi asume hi nirea tuturor locuitorilor planetei care, în urma colapsului mondial

al civiliza ii sunt fl mânzi şi lipsi i de mijloace."ţ ă ţ 5

într-adev r, de atunci, şi mai ales de la mijlocul anilor ă '50, când au

început! Treilea Val şi tranzi ia c tre o economie bazat pe cunoaştere,ţ ă ă

economia amel can a fost dominant . Dar mutarea avu iei c tre Asia,ă ă ţ ă

începând cu o mişcare lent c tre Japonia şi apoi c tre aşa-numitele noi stateă ă

industrializate, precum Corel de Sud, a câştigat tot mai mult for de-a lungulă ţă

deceniilor urm toare.ă

DESCHIDEREA ST VILARELORĂ

St vilarele au început într-adev r sâ se deschid în anii ă ă ă '80, când China a

lei gitimat explicit şi a încurajat urm rirea avu iei, idee nu foarte comunist . Eleă ţ ă

s-al deschis complet în anii '90, iar investi iile au început s curg , însumândţ ă ă

570 dl miliarde de dolari în ultimii 25 de ani."

în 2002, agen ia de ştiri Xinhua a numit torentul de investi ii „pur şiţ ţ

simplu ml raculos".7 La ritmul de 53,5 de miliarde de dolari în 2003, China a

devenit cel mai mare beneficiar al investi iilor str ine directe, dep şind chiar şiţ ă ă

Statele Unite.8 Iii 2005 aceste investi ii au fost estimate la ţ 70 de miliarde de

dolari.9

Ascensiunea impresionant a Chinei constituie un omagiu adus munciiă

f ri preget, inteligen ei şi evolu iei poporului s u, eliberat de constrângerileă ţ ţ ă

severe ala comunismului. Dar, şi aici reîncepe povestea lui Henry Luce, toate

acestea nu an fi putut avea loc f r asisten a Statelor Unite.ă ă ţ

Luce era fiul unui misionar din China şi a fost el însuşi un creştin fervent

şi ui anticomunist care nu şi-a pierdut niciodat interesul pentru China. Iar dacă ă

ar 1 în via şi ar privi ultimele decenii, s-ar putea s fie pl cut surprins deţă ă ă

sprijinul put ternic acordat de Statele Unite creşterii economice rapide a Chinei,

f r a excludd suspiciunea c altruismul nu reprezint principala motiva ie.ă ă ă ă ţ

La nivelul anului 2003, americanii investiser ă 44 de miliarde de dolari în

China.1! Statele Unite oferiser şi o pia gigantic pentru bunurile chineze,ă ţă ă

importând m ri furi în valoare de peste ă 150 de miliarde de dolari în acelaşi

an.11 Intre timp, expoij turile mondiale ale Chinei ajunseser la ă 436,1 miliarde

de dolari, iar produsul ej intern brut atinsese 6,5 trilioane.12

Anul acela a marcat o ofensiv asiatic major . China, împreun cuă ă ă ă

Singapord Coreea de Sud şi Taiwanul, ating un produs intern brut agregat

aproape egal cii cel al Germaniei, Fran ei, Marii Britanii, Italei şi Spaniei la unţ

loc. Iar calculul nti include Japonia sau India. Dac aceste dou state ar fiă ă

ad ugate, cele şase ar ddă

tine un produs intern brut combinat mai mare cu 3 trilioane de dolari

decât cel al celor dou zeci şi cinci de membri UE sau al Statelor Unite.ă 13

Aşadar, asist m la un transfer monumental al avu iei şi al cre rii deă ţ ă

avu ie pe harta lumii. El nu poate fi considerat altfel decât ca o continuare aţ

mişc rii începute atunci când puterea economic s-a deplasat pentru primaă ă

dat din China c tre Europa Occidental şi apoi c tre Statele Unite ă ă ă ă -

completarea unui mare ciclu istoric, revenirea domina iei economice în Asia,ţ

care o pierduse cu câteva secole înainte.

„Dac ne gândim cum va ar ta lumea în ă ă 2050", a sugerat Robert

Manning de la Consiliul pentru Rela ii Externe, „vedem o Asie cu pesteţ

jum tate din popula ia lumii, poate ă ţ 40% din economia global , mai mult deă

jum tate din industria tehnologiei informa iei şi capacit i militare de ultimă ţ ăţ ă

genera ie."ţ 14

Dar se închide într-adev r marele cerc? Vor progresa schimb rile la careă ă

asist m ast zi într-o manier liniar ă ă ă ă - sau, poate ar fi mai corect s spunem,ă

circular ? Vom reveni mai târziu asupra viitorului Chinei şi Asiei. Pentruă

moment, trebuie s analiz m alte schimb ri spa iale surprinz toare careă ă ă ţ ă

acompaniaz avu ia revolu ionar .ă ţ ţ ă

LOCURI CU VALOARE AD UGAT MAREĂ Ă

ne imagin m un non-loc unde tr im cu to ii şi unde sunt produseă ă ă ţ

toatei avu iile lumii. Exact o astfel de fic iune s-a întrupat în timpulţ ţ S

exploziei Internetului de la sfârşitul anilor '90. Creşterea Internetului a fost atâl

de dramatic , încât a început s pun sub semnul întreb rii chiar sensulă ă ă ă

spatiului şi al rela iilor spa iale. Mul i analişti şi entuziaşti ai Internetuluiţ ţ ţ

vorbeau despra „absen a spa iului".ţ ţ 1 William Knoke, într-una dintre cele mai

radicale afirm ri a acestei pozi ii, se întreba: „Şi dac situarea devineă ţ ă

irelevant ? S ne imagin m o lume în care ai putea închide ochii pentru aă ă ă

ap rea la Bombay sau la Paris aşa cum se teleportau personajele din Star Trek.ă

S ne imagin m capacitatea de a face dragoste cu cineva care se afl în altă ă ă ă

parte a lumii sau în alt oraş. S ne gân-j dim cum ar fi s ne g sim simultan înă ă ă

trei locuri diferite. [... ] Aceasta este lumea] non-spa iu. Societatea nelocalizataţ

[... ] nu exist . Nu înc ." Dar tot el ne asigura c tehnologia modern neă ă ă ă

împinge exact în aceast direc ie.ă ţ 2

Al ii au descris spa iul virtual ca pe un teritoriu care nu ocup volum înţ ţ ă

lumea] fizic şi chiar ca pe o prim lume paralel . Pentru ei, lumea virtuală ă ă ă

ocup ceea ce s-ar numi cel mai bine „non-spa iu".ă ţ

în ciuda poeziei şi hiperbolei, în ultim instan , bi ii electronici suntă ţă ţ

stoca ii ţ undeva, într-o loca ie real , iar ei se mişc prin spa iu, nu prin non-ţ ă ă ţ

spa iu, atuncfi când sunt transmişi.ţ

Digitizarea, pe scurt, nu dematerializeaz spa iul. Ea nu înlocuieşteă ţ

realitatea cu „spa iul virtual", dar accelereaz şi faciliteaz mutarea avu iei şiţ ă ă ţ

crearea sa ori] unde, nu doar la scara unui „mare cerc", ci direct la nivel local.

Coborând cu picioarele pe p mânt, h r ile mondiale ale avu iei suntă ă ţ ţ

redese-j nate pe m sur ce valurile schimb rii m tur lumea, împingând uneleă ă ă ă ă

oraşe şi] regiuni în viitor şi trimi ându-le pe altele în uitarea economic . Pesteţ ă

tot în lume,] locurile cu valoare ad ugat mare de mâine iau naştere chiară ă

acum.

LOCURILE DE IERI

Cleveland, Ohio, a fost odinioar un centru important al industriei grele,ă

cu o el rii, turn torii şi fabrici de maşini. Ast zi, oraşul se laud cu una dintreţ ă ă ă ă

cele, mai importante universit i ştiin ifice şi tehnice din America, Caseăţ ţ

Western Re-serve, şi are un sector medical uriaş, condus de Cleveland Clinic.

Dar fa adele cl dirilor sunt în continuare negre dup zeci de ani de smog şiţ ă ă

fum, iar Clevelandul

este cotat drept cea mai s rac metropol din Statele Unite, o victim aă ă ă ă

fostului s u succes industrial şi a incapacit ii sale de evolu ie atunci când ală ăţ ţ

Treilea Val purta alte p r i ale Americii c tre viitor.ă ţ ă 3

Clevelandul este doar exemplul cel mai evident Cam aceeaşi soart auă

avut-o si celelalte oraşe industriale - pân mai ieri, motoarele bun st rii ă ă ă - din

toata lumea. Dar fenomenul nu afecteaz doar oraşele. Regiuni întregi sunt înă

declin economic, în timp ce altele cresc.

S ne gândim, de pild , la regiunea Guangdong din sud-estul Chinei.ă ă

Acum zece ani, dup cum ar ta ă ă Industry Week „bivolii de ap tr geau plugurileă ă

pe câmpuri de orez; acum, acolo au crescut fabrici ce produc cipuri, aparate de

radio, juc rii şi haine. Printre investitorii majori din regiune se num ră ă ă

Procter&Gamble, Nestle, Coca-Cola şi Mitsubishi."4

Milioane de oameni au migrat în aceast zon .ă ă 5 Au fost create milioane

de noi locuri de munc ,ă 6 iar produsul intern brut per capita al Guangdongului s-

a cvadruplat în ultimii zece ani.7

Ast zi, Guangdong şi delta fluviului Chu, în care este situat, formează ă

împreun cu Hong Kong şi Macao unul dintre cele mai puternice centre deă

produc ie din lume. Ele au reuşit tranzi ia de la economiile agrare la centreleţ ţ

industriale, preluând o mare parte din produc ia realizat în oraşele coşurilorţ ă

de fum din Occident

Dar asta nu este tot. In loc s -şi fixeze aten ia asupra unui viitor de tipulă ţ

celui de-al Doilea Val, Guangdong îşi planific strategia pentru perioada în careă

mâna de lucru ieftin se va epuiza. Acapareaz în continuare orice fel deă ă

manufactur ă low-tech, dar urm reşte produc ia celui de-al Treilea Val, ă ţ bazata,

pe cunoaştere şi înzestrat cu o valoare ad ugat mare.ă ă ă

Astfel, Institutul pentru Dezvoltarea Chinei observ c sectorul ă ă high-tech

din Guandong, în creştere, include ast zi companii din domeniile „tehnologieiă

informa iei, materialelor revolu ionare, biotehnologiei şi sistemelor deţ ţ

fabrica ie integrate ghidate prin laser."ţ 8 în afar de centrul de cercetare de laă

Case Western Reserve, prea pu ine din toate acestea pot fi reg site laţ ă

Cleveland sau în oraşele omoloage din zona industrial a Americii. Cu toateleă

au nevoie de strategii noi pentru supravie uire şi de noi h r i ale avu iei.ţ ă ţ ţ

DIZOLVAREA FRONTIERELOR

Noile strategii sunt necesare pentru c noile realit i economice nu maiă ăţ

respect grani ele vechi şi rela iile de putere existente.ă ţ ţ

Kenichi Ohmae a comentat str lucit apari ia a ceea ce el numeşteă ţ

„regiuni-state" în multe p r i ale lumii, calificându-le drept „motoare aleă ţ

prosperit ii". în China, spune Ohmae, un guvern comunist centralist şi dep şităţ ă

moral se reorganizeaz , „deliberat sau nu", dup model corporatist ,Asemeneaă ă

multor corpora ii", ţ Scrie el, „China transfer cea mai mare parte a deciziei laă

nivelul «unit ii de afaceri» ăţ - regiuni-state semiautonome, autoguvernate, care

se lupt cu ferocitate Pentru capital, tehnologie şi resurse umane."ă 9

In aceeaşi ordine de idei, în cartea sa din 2005, The Next Global Stage, el

seriei „Dalian, împreun cu o duzin de regiuni din China, a devenit ă ă de facto o

regiuni stat care îşi stabileşte singur programul economic. în timp ce mariă

p r i ale Chinl sunt, teoretic, supuse Beijingului, ea este în mare parteă ţ

autonom . în realit i leg turile sale cu Beijingul sunt mai firave decât cele cuă ăţ ă

centrele de afaceri dl toat lumea."ă 10

Multe zone economice în ascensiune se întind peste grani ele statelorţ

na iol nale. P r i din Texas şi din sudul Californiei se unesc cu fâşii din nordulţ ă ţ

Mexicl lui în dou mari regiuni economice cu dubl na ionalitate, fiecare dintreă ă ţ

ele pl tându-şi forma în deceniile urm toare propria cultur mixt distinct ă ă ă ă - şi

propil structur politic transfrontalier .ă ă ă

In alt parte a lumii, Jussi Jauhiainen, profesor de geografie laă

Universitatea dl Helsinki, descrie o regiune care include oraşul Helsinki şi se

întinde peste gri ni pân la Tallinn, în Estonia; o alta se afl de cele dou p r iţă ă ă ă ă ţ

ale frontierei din i Finlanda şi Karelia ruseasc , iar o a treia include Narva înţ ă

Estonia şi Ivangorod, I Rusia.11 Organiza ia Na iunilor Unite a propusţ ţ

dezvoltarea regiunii râului Tiumel care m rgineşte Rusia, China şi Coreea deă

Nord.12 Financial Times vorbeşte chil despre o conexiune Vladivostok-Vancouver-

Sapporo, care, din diverse ra iuni, ţ „M putea deveni uzina electric aă

Pacificului".13

Din nou, modific m h r ile trecutului şi rela iile noastre cu principiulă ă ţ ţ

ultraful damental al spa iului.ţ

Totuşi, accelerarea schimb rii implic faptul c noile h r i vor avea oă ă ă ă ţ

valahi litate tot mai redus , gata oricând s fie redesenate pentru retrageri sauă ă

relocl liz ri. Pu ine lucruri sunt permanente în sistemul avu iei revolu ionare.ă ţ ţ ţ

Dac ni crede i, întreba i-1 pe Alejandro Bustamante.ă ţ ţ

DERBY-UL MUNCII IEFTINE

în 1993, Mexicul a semnat Acordul de Liber Schimb al Americii de Norâj

(NAFTA) cu Statele Unite şi Canada.14 în numai câ iva ani, pe toat frontiera Mlţ ă

xicului cu Statele Unite au ap rut ă 3.500 de fabrici maquiladora* care produc

oriei de la mobil la televizoare, creând ă 1.4 milioane de locuri de munc pentruă

lucrai tori veni i din toate col urile rii.ţ ţ ţă 15

La sfârşitul anilor '90 îns , cum Guangdong şi chiar toat Chinaă ă

generaser fl concuren puternic pe pia a mâinii de lucru ieftine, întreă ţă ă ţ

250.000 şi 300.00(1 dintre aceste locuri de munc mexicane au luat caleaă

marelui cerc pestei Pacific.16

Aceast evolu ie 1-a adus pe Bustamante în centrul aten iei. Cândă ţ ţ

angajatorul s u, Plantronics, unul dintre cei mai mari fabrican i de accesoriiă ţ

pentru telefoane! primea o comand , i se adresa lui Bustamante. Deşi elă

conducea cele trei fabrici ale firmei din Tijuana, de data aceasta i s-a spus că

trebuie s concureze pentrilă

rare contract la fel ca restul lumii. Dar Bustamante îşi pl tea muncitoriiă

cu un salariu mediu de 2,20 dolari pe or (inclusiv beneficiile) şi trebuia să ă

lupte împotriva unui fabricant chinez care oferea numai 60 de cen i.ţ

Aceast situa ie nu este unic şi nici nou . Mul i operatori ai acestoră ţ ă ă ţ

fabrici din nordul Mexicului înfruntau concuren a chinez . Dar ceea ce aţ ă

provocat revolta lui Bustamante a fost faptul c Plantronics de inea şi fabricaă ţ

chinez .ă 17

Acesta ar putea fi un caz de externalizare în serie - trimiterea unor slujbe

în China, dup ce fuseser deja externalizate în Mexic. Externalizarea, deşi ceă ă

implic un procent mic din totalul locurilor de munc , a provocat o condamnareă ă

puternic şi a adus o asemenea acoperire mediatic încât nu are sens să ă ă

relu m argumentele cunoscute, dincolo de a recunoaşte c ea face parte dintr-ă ă

un model mai larg al transform rii în distribu ia spa ial a avu iei şi cre riiă ţ ţ ă ţ ă

acesteia.

Externalizarea a furnizat argumente criticilor reglobaliz rii, care insist că ă ă

ea produce o „întrecere pentru pre ul cel mai mic" brutal , de neoprit. Deţ ă

obicei, ei condamn faptul c firmele se duc acolo unde mâna de lucru este ceaă ă

mai ieftin , fiind preg tite s se mute la cel mai mic semnal.ă ă ă

Dac acest lucru ar fi adev rat, atunci ar fi uşor de prev zut încotro se vaă ă ă

îndrepta avu ia. Ar fi o veste bun pentru Africa, care poate oferi un rezervorţ ă

enorm de munc la cele mai mici pre uri de pe p mânt. (Africanii ar trebui să ţ ă ă

se bucure de fiecare dat când muncitorii asiatici se sindicalizeaz şi ob ină ă ţ

creşteri salari-ale.) Dac costul mâinii de lucru este singurul criteriu, atunci deă

ce nu aleg toate aceste firme Africa în locul Chinei?

Adev rul este c şi în cazul produselor ă ă low-tech, rareori costul mâinii de

lucru este singurul argument pentru relocarea unei companii. Violen a f rţ ă ă

sfârşit din Africa, infrastructura proast , nivelul ridicat de corup ie, SIDA şiă ţ

regimurile politice tic loase pot respinge orice investi ie, indiferent de nivelulă ţ

salariilor.

* Fabric cu capital str in din Mexic, unde muncitoriă ă

pl ti i pu in asambleaz componente importate ă ţ ţ ă înl

Mai mult, teoria întrecerii pentru salariul cel mai mic presupune că

muncitorii sunt interşanjabili, ceea ce este posibil în cazul opera iunilorţ

repetitive de pe banda de produc ie, dar, pe m sur ce individul ajunge maiţ ă ă

sus ca preg tire pe scara economiei bazate pe cunoaştere, aceast idee îşiă ă

pierde valabilitatea.

In timp ce componentele intangibile ale cre rii avu iei ă ţ - marketing,

finan e, cercetare, management, comunicare, IT, vânzare şi rela ii cuţ ţ

distribuitorii, verificarea calit ii, probleme legale etc. ăţ - cresc în complexitate şi

importan , muncitorii, ca şi munca îns şi, devin mai pu in interşanjabili, iarţă ă ţ

seturile de competen e necesare au o durat de via mai scurt .ţ ă ţă ă

De aceea, încerc rile de a prevedea care oraşe, regiuni sau chiar ri voră ţă

deveni urm torul Guangdong sunt sortite eşecului dac extrapoleaz economiaă ă ă

zilei de mâine luând în considerare exclusiv nivelurile salariale existente sau

previzibile.

Orice analiz simplist de acest tip este cu atât mai îndoielnic cu cât,ă ă ă

atunci când economiile trec de la coşurile de fum şi liniile de montaj la

produc ia bazat pe cunoaştere, noi schimb m deja radical chiar criteriileţ ă ă

conform c rora o loca ie, un oraş, o regiune sau o ar se caracterizeaz printr-ă ţ ţ ă ă

o valoare ad uga* mare.ă

Vom asista mai pu in la o curs pentru pre ul cel mai mic, cât la o cursţ ă ţ ă

c trl vârf.ă

PROPRIETATEA IMOBILIAR DE M INEĂ Ă

Pentru a anticipa geografia surprinz toare a viitorului, inclusiv situareaă

loql rilor de munc bine pl tite, a oportunit ilor de afaceri, avu iei şi puterii,ă ă ăţ ţ

trebui s mai în elegem înc un aspect esen ial: nu schimb m doar loculă ţ ă ţ ă

avu iei, cil ra iunea lui, recte criteriul dup care evalu m locul, iar acest lucruţ ţ ă ă

modific ,! rândul s u, prima variabil .ă ă ă

încercând s atrag industria în ă ă 1955, guvernul statului Indiana a

publicat! reclam în revista ă Fortune, descriindu-şi avantajele economice.

Acestea includel pre uri mici pentru c rbune, calcar, lut alb, aluminiu, ghips,ţ ă

bitum, dolomit, ap l nisip, pietriş, lemn, porumb şi soia, precum şi accesul facilă

la râul Ohio. în plt! textul promitea „un palmares de invidiat al grevelor şi

închiderilor de fabrici'! cu alte cuvinte, o mişcare muncitoreasc slab sau înă ă

adormire.18

Aşa st teau lucrurile pe atunci. Ast zi, consiliul pentru dezvoltare ală ă

statuM Indiana încurajeaz renun area la „dependenta prea mare de industriileă ţ

tradi ii nale".ţ 19

Nu mai e nevoie de calcar.

Revista Inc. le spune conduc torilor micilor întreprinderi c cel mai bună ă

lo! pentru „întemeierea sau dezvoltarea unei companii" este Phoenix, Arizona,

dai torit mâinii sale de lucru ă high-tech, climei calde, muzeului de art recentă

reni vat şi „celor patru francize sportive majore".20

Un grup numit Comitetul pentru Supravie uirea Micilor întreprinderiţ

ajungi la concluzia c cel mai bun loc pentru investi ii este Dakota de Sud,ă ţ

deoared prezint cele mai mici costuri în ceea ce priveşte impozitele, salariulă

minim, nu m rul angaja ilor la stat şi aşa mai departe.ă ţ 21 Un alt sistem de rating

îşi bazeaîj evalu rile pe vechimea şi rata de creştere a companiilor din diverseă

locuri. Ul colaborator al site-ului Microsoft bCentral.com realizeaz un indexă

hibrid cu ajti torul celor dou metode şi trage concluzia c cel mai bun locă ă

pentru a scoate ban din buzunar este Nevada.22

Citând cazul reclamei statului Indiana din 1955, Robert D. Atkinson şi Rid

Coduri de la Progressive Policy Institute scriau într-un studiu din 2002 intitulat

„State New Economy Index": „într-o economie în care mai pu in de ţ 20% din acti

vitate const în crearea, prelucrarea sau transportul bunurilor fizice, accesul liă

materie prim , transport şi pie e conteaz mai pu in. Pe m sur ce o parte totă ţ ă ţ ă ă

ma mare a inputurilor şi outputurilor economice adopt forma bi iloră ţ

electronici, ve chile avantaje locale îşi pierd importan a."ţ

S lu m, de exemplu, apropierea geografic . Unii economiştiă ă ă

contemporani cred c , fiind atât de aproape de pie ele americane, Mexiculă ţ

poate învinge com

etitia chinez pe termen lung. Ei pleac de la premisa c distan a încă ă ă ţ ă

joac acelaşi rol ca înainte de instalarea economiei bazate pe cunoaştere, dar,

datorit tehnologiilor informa iei, produsele devin mai mici şi mai uşoare înţ

fiecare zi.

A te baza pe proximitate înseamn , în m sura în care costurile deă ă

transpor conteaz , c avantajul Mexicului s-ar aplica produselor fizice mari şiă ă

grele - exac cele care sunt înlocuite acum. Şi înseamn înc şi mai pu in pentruă ă ţ

serviciile ir tangibile cu valoare ad ugat mare, ale c ror costuri de transportă ă ă

nu au nimic de-face cu distan a ţ - finan e, software, TV prin satelit, rezerv ri deţ ă

bilete, muzic i altele. Dac va continua s se bizuiasc pe apropiere, Mexiculă ă ă ă

va r mâne în urmaă

Ast zi, în cursa lor c tre vârf, statele aflate în competi ie se laud maiă ă ţ ă

pu i cu calcarul şi c rbunele de care dispun, preferând s -şi promovezeţ ă ă

universit ii* costurile reduse ale comunica iilor, tehnologia avansat , zborurileăţ ţ ă

frecvente, ii frac ionalitatea redus , clima pl cut şi calitatea superioar aţ ă ă ă ă

vie ii. Economia s-transformat, împreun cu valoarea muncitorului şi cu modulţ ă

s u de via .ă ţă

înseşi categoriile cu ajutorul c rora descriem unit ile şi rela iile spa ialeă ăţ ţ ţ

s schimb pe m sur ce apar noi re ele economice. Asistam, de pild , laă ă ă ţ ă

emergeni unei întregi ecologii a aeroporturilor, legate unul de altul mai strâns

decât de g vernele locale şi na ionale pe teritoriul c rora îşi desf şoarţ ă ă ă

activitatea. în cet ce Greg Lindsay numeşte ,Airworld", fiecare aeroport este

„înconjurat tot m mult de propriile sale mall-uri, centre de conferin , s li deţă ă

sport, capele, oficii po tale, cabinete stomatologice şi de medicin general ,ă ă

piscine pe acoperiş şi h teluri de lux."23

Rezultatul a fost o competi ie ţ - care a dep şit deja grani ele Stateloră ţ

Unite vizând crearea a ceea ce am putea numi locuri cu valoare ad ugat maiă ă

mar care vor atrage mâna de lucru cea mai bine preg tit şi mai creativ ,ă ă ă

capabil i produc bunuri intangibile cu valoare ad ugat mare şi s interesezeă ă ă ă ă

firme d toate p r ile lumii.ă ţ

în concluzie, deplasarea istoric spre Asia, digitizarea multor func iiă ţ

economic apari ia regiunilor transna ionale şi transformarea criteriilor prin careţ ţ

valoriza locul sau situarea, toate acestea fac parte dintr-o transformare mai

larg a ă re iilor noastre cu principul ultrafundamental al spa iului. Ele constituieţ ţ

doar fu dalul pe care se profileaz modific ri chiar mai mari.ă ă

ACCESUL SPA IALŢ

n 2002, când campionatul mondial de fotbal a fost g zduit în comun dflă

Japonia şi Coreea de Sud, Hugo Enciso, un director de marketing din

Loa Angeles, a decis s -1 duc pe fiul s u la Tokyo. Enciso, mexican de originiă ă ă

american prin educa ie şi stil de via , lucreaz pentru ţ ţă ă La Opinion, cel mai marej

ziar de limb spaniol din Statele Unite. în Japonia, cei doi s-au întâlnit cuă ă

comu-i nitatea mic de latino-americani şi au fost ini ia i în buc t ria,ă ţ ţ ă ă

manierele şi mania! pentru sporturi specifice localnicilor. Pentru Enciso a fost o

experien pe care nul o va uita uşor.ţă 1 Sute de mii de oameni ca el, de pe tot

globul, s-au scurs în Coreea! şi Japonia pentru a asista la meciuri.2

I

L-am întâlnit pe Enciso în California, la c s toria unui cuplu de directoriă ă

ITm el, n scut în Pakistan, ea, în India. Familia lui era musulman , a ei,ă ă

hindus . CâncB DJ-ul a pus muzic paştun , Enciso s-a al turat mul imii deă ă ă ă ţ

dansatori ferici i, c rei probabil nu auziser un cuvânt în paştun în via a lor.ţ ă ă ă ţ

Printre ei se g seau nul meroşi directori WASP, studen i asiatici, evreiă ţ

americani şi al i reprezentan i ai] unor etnii, religii şi locuri diferite. Nu a fostţ ţ

numai o c s torie mixt , ci şi o nuntal mixt , cu o puternic înc rc tură ă ă ă ă ă ă ă

simbolic .ă

Nu numai c mut m centrul de greutate al lumii economice în direc iaă ă ţ

Asiea inclusiv Asia de Sud, unde tinerii c s tori i îşi aveau r d cinileă ă ţ ă ă

str moşeşti. Nul numai c modific m criteriile care vor determina locul undeă ă ă

vom g si joburile] de mâine, unde vor fi construite fabrici, birouri şi case şiă

unde va fi creat avutial revolu ionar . L rgim ceea ce am putea numi propriulă ţ ă ă

nostru „acces spa ial".ţ

Acum 2.400 de ani, în China, unde ranii erau lega i de glie, filosofulţă ţ

Chuangj Tzu a proclamat c oamenii care c l toresc „aduc necazuri şi sunt,ă ă ă

dup toate pro-1 babilit ile, f arnici, nestatornici şi uneltitori."ă ăţ ăţ 3 Ast zi, circaă

8% dintre membrul speciei umane - cam 500 de milioane de indivizi -

traverseaz o frontier de statj în cursul unui an.ă ă 4 Num rul este egal cuă

popula ia mondial la ţ ă 1650, în zorii erei] industriale.5 Aduc tori de necazuri sauă

nu, implica i în conspira ii sau nu, c utând] un loc de munc sau zburând pânţ ţ ă ă ă

la Milwaukee pentru a vizita un client, sun-1 tem o specie în mişcare.

GEOGRAFIA PERSONALĂ

Americanii conduc, în medie, 11.000 de mile pe an.6 Dar majoritatea

drumurilor cu maşina sunt cele pân la serviciu şi înapoi ă - o medie de 23 de

mile -, sau spre destina ii apropiate de cas , ca supermarketul sau banca.ţ ă 7

Vacan ele pot duce familia mai departe. Am putea s ne urm rim cu uşurinţ ă ă ţă

traseele cu maşina pe o hart . Un c l tor în interes de afaceri poate marcaă ă ă

uşor localit ile în care s-a oprit în cursul unui an şi excursiile realizate înăţ

aceste locuri. Rezultatul ne-ar ar ta „accesul spa ial" al fiec ruia. Dar am puteaă ţ ă

marca pe hart şi locurile unde trimitem sau de unde primim e-mailuri,ă

telefoane, faxuri, plus adresele din agend si locurile vizitate pe Internet.ă

Ar fi mult mai dificil s identific m locul de produc ie al bunurilor pe careă ă ţ

le achizi ion m şi destina iile reziduurilor pe care le producem. Chiar şi aşa, nuţ ă ţ

epuiz m toate loca iile geografice cu care avem, sau am dori s avem, oă ţ ă

rela ie. Ele ne vor oferi o imagine bogat a accesului nostru spa ial ţ ă ţ - o hart înă

permanent schimbare a geografiei noastre personale.ă

S compar m accesul nostru spa ial de ast zi cu cel al ranuluiă ă ţ ă ţă

european din secolul al XIMea, care în cursul unei vie i întregi nu se îndep rtaţ ă

probabil la mai mult de 15 mile de satul s u.ă 8 Cu excep ia ideilor religioase,ţ

care au c l torit de-a lungul secolelor tocmai de la Roma, ă ă 15 mile reprezentau,

în cel mai bun caz, grani ele vie ii sale. Acesta era accesul geografic personalţ ţ

al ranului din Evul Mediu.ţă

Dac aplic m acest tip de cartografie companiilor, industriilor sauă ă

na iunilor, vom descoperi repede c accesul spa ial al fiec rei entit i variaz şiţ ă ţ ă ăţ ă

se schimb permanent. In mod similar, segmentele diferite ale fiec reiă ă

economii necesit un acces diferit. O ar poate importa materii prime sauă ţ ă

componente din multe alte ri, exportând îns numai c tre un num r redus.ţă ă ă ă

Sau invers. Hollywoodul foloseşte echipamente din Japonia şi actori din Marea

Britanie, dar filmele pe care le produce sunt exportate peste tot în lume. Iar

acesta este numai un exemplu.

BusinessWeek observ c PDA-ul sau telefonul cu camer pe care leă ă ă

folosim zilnic pot include un microprocesor fabricat în America, un circuit din

China, ci-Puri proiectate în Taiwan, Australia, Irlanda sau India, un ecran color

fabricat în Coreea de Sud şi lentile din Germania.9 Combina ia acestor rela iiţ ţ

spa iale defineşte accesul spa ial al fiec rei companii sau ri.ţ ţ ă ţă

Japonezii, de exemplu, dezbat de câteva decenii dac s -şi concentrezeă ă

rela iile economice asupra Asiei sau s le extind global. în cursul triumfuluiţ ă ă

efemer al Japoniei din anii '80 şi '90, politicieni ambi ioşi, ca Shintaro Ishihara,ţ

ast zi guvernatorul capitalei, îndemnau Japonia s înlocuiasc Statele Unite înă ă ă

calitate de Putere dominant în Asia.ă 10

Aceste lucruri se întâmplau înainte de încetinirea creşterii economice

japoneze Şi de ascensiunea rapid a Chinei, ca s nu mai men ion mă ă ţ ă

dezvoltarea militar a acesteia din urm şi recentele r bufniri ale sentimentuluiă ă ă

antijaponez. De atunci,

Ishihara, intuind noile vulnerabilit i ale Japoniei, a cerut strângereaăţ

rela iilonlţ

Statele Unite.

Adev rata întrebare se refer la accesul geografic al economiei japoneze.ă ă

Tal nia este un juc tor regional sau global? Care este amprenta sa economică ă

şi cfl tural asupra lumii, dac ne gândim c ă ă ă Manga Blast!, o revist japonez deă ă

bel desenate, este tip rit la Milwaukee, în Oregon, şi vândut , dup cum amă ă ă ă

cm statat recent, la standurile de ziare din Mexico City?

Unele state nu au nevoie de acces global, ci doar de o mân de parteneri ă M

apropiere. Prin contrast, necesit ile Japoniei, chiar şi în timpul recesiunii, erlăţ

mult prea complexe şi diversificate pentru a-i permite s se afirme ca o put!ă

regional . în domeniul intr rilor, ea trebuia sâ importe petrol din Orientul Miiă ă

ciu, software din Statele Unite, componente pentru maşini din China. în plarl

ieşirilor, SUV-urile Nissan, consolele Sony, ecranele plate Matsushita şi compfl

terele NEC sunt promovate global. Companiile japoneze de in fabrici pe aproalţ

toate continentele.

C ne place sau nu, Japonia are nevoie de resurse, pie e, oportunit i,ă ţ ăţ

energl idei şi informa ii provenind de pe toat planeta, nu doar de la veciniiţ ă

apropi! Indiferent dac domin sau nu regiunea, accesul s u spa ial esteă ă ă ţ

global. Dar! ponia constituie numai un exemplu. Ast zi, accesul spa ial sauă ţ

amprenta fizic! fiec rui individ, companie ori stat, se afl într-o transformareă ă

major .ă

Nu doar oamenii sau produsele sunt în mişcare. Şi banii au un anumit

acel spa ial, iar acesta se transform şi el, purtând implica ii profunde pentruţ ă ţ

ecorl mia global .ă

BANII MOBILI

Toat lumea ştie c trilioane de dolari circulă ă ă

zilnic pe canale electronice viteze inimaginabile, între

na iuni, b nci şi persoane fizice, într-un balet monei f r sfârşit. De asemenea,ţ ă ă ă

majoritatea oamenilor ştiu - sau ar trebui s ştie -| nego ul monetar este ună ţ

cazinou global. Ins majoritatea oamenilor nu ştiu c efl larul nu este doar oă ă

moned american .ă ă

în general, se crede c americanii folosesc dolari, nem ii, euro, japonezii,ă ţ

yeq şi argentinienii, pesos. In realitate, conform

economistului Benjamin J. Cohf de la universitatea Santa

Barbara din California, autorul c r ii ă ţ The Geographyf Money, „nimic nu este mai

departe de adev r." Aceast idee a devenit „o cariei tur dep şit şiă ă ă ă ă

înşel toare" deoarece competi ia „a modificat radical organiz ri spa ial aă ţ ă ţ ă

rela iilor monetare."ţ

Altfel spus, fiecare moned , ca şi fiecare persoan , dispune de propriulă ă

aco spa ial, aflat în transformare permanent . în prezent, dolarul, în ciudaţ ă

sc dei sale, are cea mai mare acoperire, unele state renun ând chiar la propriaă ţ

monedj în favoarea „dolariz rii". Ele acord drept de circula ie dolaruluiă ă ţ

american, car] devine moned oficial . în alte state, dolarul dubleaz neoficială ă ă

moneda local , îi numeroase scopuri practice.ă 11

nivelul lunii ianuarie 2002, cincisprezece state mici, de la Panama pân laă

dor12 şi Timorul de Est, folosesc oficial dolarul. Dar, neoficial, dolarul este nlizat

în Argentina, Bolivia, Peru şi America Central .ă 13 Acelaşi lucru s-a întâm-u, t jn

Rusia şi în numeroase state din fosta Uniune Sovietic , inclusiv în Armeniaă

Georgia, Azerbaidjan şi Ucraina. Tot neoficial au fost „dolarizate" România,

Turcia şi Vietnamul.14 Conform Rezervei Federale, la ora actual , cet eniiă ăţ

î

î

str ini de in mai mul i dolari decât americanii ă ţ ţ - între 55 şi 70% din total, mai

ales în bancnote de o sut de dolari.ă 15

Dolarul nu este singura moned care a înlocuit sau a dublat o alta. Dină

ra iuni practice, înainte de introducerea monedei euro,ţ 16 oricine putea folosi

marca german în Balcani,ă 17 francul francez în anumite p r i din Africa,ă ţ 18

francul elve ian în Liechtenstein,ţ 19 rupia indian în Bhutan,ă 20 coroana danez înă

Groenlanda.21 în total, un studiu al B ncii Mondiale a identificat optsprezeceă

state în care moneda str in reprezenta peste ă ă 30% din banii circula i şi încţ ă

treizeci şi patru de tari în care moneda str in însemna ă ă 16,4% sau mai mult.22

Dup Cohen, monedele „sunt folosite tot mai mult în afara rii deă ţă

origine, penetrând alte spa ii monetare na ionale. ţ ţ [...] Accelerarea rapid aă

competi iei monetare transfrontaliere ţ [...] a transformat organizarea spa ial aţ ă

rela iilor monetare interna ionale. Domeniile exclusive ale monedelor na ionaleţ ţ ţ

sunt inter-penetrate ast zi într-o m sur mai mare decât oricând, începând deă ă ă

la apari ia monezii teritoriale."ţ

Pe scurt, banii au fost elibera i de constrângerile spa iale.ţ ţ

INVADATORI ŞI INVADA IŢ

Aceast transformare produce consecin e importante. O monedă ţ ă

.invadatoare" (termenul ne apar ine) nu ajut întotdeauna na iunea din careţ ă ţ

provine. Mul i factori joac un rol, iar acest lucru se poate dovedi costisitorţ ă

uneori. Guvernul rii .invadate" pierde de obicei o parte din controlul asupraţă

propriei politici monetare şi este sl bit în ochii cet enilor s i. îşi pierde o parteă ăţ ă

din ceea ce economiştii numesc „seniorie" - banii pe care îi produce pentru a

produce propriii bani - altfel spus, tip rirea şi punerea în circula ie. Iar dacă ţ ă

decad pe lan ul trofic al monedelor, ei pot fi, în general, forfeca i mai uşor deţ ţ

ac iunea altor sisteme economice.ţ 23

Transformarea cea mai important , dup acelaşi Cohen, nu se g seşte înă ă ă

rela ia dintre na iuni, ci în cea dintre guverne şi pie e. Astfel, utilizarea maiţ ţ ţ

multor monede într-o ar deschide mai multe oportunit i pentru companiile şiţ ă ăţ

institu iile financiare care fac afaceri acolo. Aceast situa ie poate oferi op iuniţ ă ţ ţ

în dome mul riscurilor financiare, taxelor, reglement rilor, regulilor contabile,ă

costurilor tranzac iilor şi conversiilor, instrumentelor financiare ş.a.m.d. înţ

schimb, ea reduce influen a şi controlul guvernelor na ionale.ţ ţ

In sfârşit, utilizarea mai multor monede face ara „invadat " mai sensibilţ ă ă

şi Poten ial mai reactiv la mişc rile de pe pie ele financiare interna ionale. Dinţ ă ă ţ ţ

acest motiv, de multe ori, orice nou preşedinte sau premier merge înainte de

toate în

vizit pe Wall Street, unde îndeplineşte un ritual de reasigurare,ă

promi ând prvJ den financiar pe durata mandatului s u.ţ ţă ă ă

Ceea ce am analizat pânâ acum - marea mişcare a avu iei c tre Asia,ţ ă

crearel spa iului virtual, modificarea criteriilor dup care sunt apreciateţ ă

loca iile, l rgiri accesului global şi r spândirea geografic a dolarului, nesigur laţ ă ă ă

ora actualul sunt numai câteva dintre transform rile actuale ale rela iei noastreă ţ

cu princip™ ultrafundamental al spa iului.ţ

Ne vom îndrepta acum aten ia câtre cea mai controversata dintre toateţ

schirl b rile spa iale de ast zi, cea care a scos în strad demonstran i b tândă ţ ă ă ţ ă

toba fl propriu) la Porto Alegre, în Brazilia, pe când ap r torii s i se delectau cuă ă ă

peşl la Davos, în Elve ia, încercând s se fac simpatici manifestan ilor. Fireşte,ţ ă ă ţ

voi discuta despre cel mai prost în eles, înşel tor şi greşit utilizat termen dinţ ă

lexicl economic: Globalizarea.

Are ea un viitor?

O LUME NEPREG TITĂ Ă

A

n 1900, trecerea la noul secol a fost serbat la Paris printr-o Expozi ieă ţ

Universal dedicat progresului, iar ziarul ă ă Le Figaro, f r a se puteaă ă

ab ine, a proclamat: „Cât de ferici i suntem noi, cei care tr im înţ ţ ă

aceast prim zi a secolului XX!"ă ă 1 Unul dintre izvoarele entuziasmului era

progresul omenirii, în eles de na iunile dezvoltate ca o integrare economicţ ţ ă

global ă - un proces ra ional, care, modificând rela iile spa iale şi economice, arţ ţ ţ

fi f cut economia s înfloreasc .ă ă ă

IAproape la fel ca adep ii ferven i ai economiei globalizate de ast zi,ţ ţ ă

economiştii vorbeau cu entuziasm despre cât de mult se unea sau se lipea

lumea. Comer ul exterior, ca procentaj din outputul mondial, a crescut aproapeţ

de nou ori între ă 1800 şi 19002 - o parte mergând în coloniile din Asia şi Africa.3

Oricine ar fi proiectat aceste tendin e în viitor ar fi tras concluzia c procesul seţ ă

va încheia înainte de anul 2000. Dar tendin ele nu sunt permanente, viitorul nuţ

vine în linie dreapt , iar lumea nu era preg tit pentru ceea ce va urma.ă ă ă

La paisprezece ani de la Expozi ia Universal , „conexiunile" şi „lipiturile"ţ ă

lumii se desf ceau, iar m celul Primului R zboi Mondial întrerupea violentă ă ă

circuitele comerciale şi financiare. In 1917 s-a produs revolu ia bolşevic , înţ ă

1930, Marea Criz , între anii ă 1939 şi 1945, al Doilea R zboi Mondial, în ă 1949,

cucerirea Chinei de c tre comunişti, iar între anii ă '40 şi '60, decoloniz rileă

succesive din India, Africa şi Asia.

împreun , aceste evenimente şi multe altele mai mici, mai pu in vizibile,ă ţ

au zguduit acorduri comerciale încheiate cu mult timp înainte, au încurajat

protec- ionismul şi au dezl n uit violen a şi instabilitatea ţ ă ţ ţ - fenomene care nu

pot decât sa descurajeze comer ul interna ional, investi iile şi integrareaţ ţ ţ

economic . Pe scurt, lumea a trecut printr-o jum tate de secol de de-ă ă

globalizare.

MAI CAPITALIST DECÂT DUMNEAVOASTRĂ

In anii de dup cel de-al Doilea R zboi Mondial, America, cu bazaă ă

industrial mtact , ba chiar oarecum înt rit , avea nevoie de pie e pentruă ă ă ă ţ

bunurile sale şi, maJ mult decât de orice, de capital. Lumea tânjea după

produsele americane, adeseori singurele disponibile.

In plus, progresul tehnologic f cea mai uşoar satisfacerea unor pie eă ă ţ

mai mari aecât cea intern . Astfel, convinse c reintegrarea economic globală ă ă ă

va servi

propriilor scopuri, în timp ce va dezvolta, în general, creşterea economica

moj dial , elitele americane au început s construiasc pie e transfrontaliereă ă ă ţ

prin cal bunurile, capitalul, informa ia şi preg tirea puteau circula din nou, cuţ ă

pierderi m| nime. Acest gest a luat ulterior forma unei lupte ideologice pentru

reglobalizarl

La sfârşitul anilor '90, mari p r i ale lumii erau înc închise schimburiloră ţ ă

liberi de bunuri, monede, oameni şi informa ii. Numai un miliard de persoaneţ

tr iai într-o form de economie deschis . La sfârşitul anului ă ă ă 2000, conform unor

el m ri, aceast cifr s rise de patru miliarde.ă ă ă ă 4

China, cu peste un miliard de locuitori, a adoptat „socialismul de pia ",ţă

dJ scris poate mai bine de expresia „capitalism social", deschizându-şi

frontierele I bricilor, produselor şi banilor str ini. Europa de Est şi republicileă

foste sovietil din Caucaz şi Asia Central au urmat aceeaşi tendin . O mareă ţă

parte a Ameril de Sud, îndemnat de Statele Unite şi condus de Chile şiă ă

Argentina, a deregl mentat, a privatizat şi a invitat capitalul de pe Wall Street,

rile acestea devenii pentru o vreme „mai capitaliste decât dumneavoastr ."ţă ă 5

Dup cum am constatat, şi monedele s-au eliberat de rile de origine.ă ţă

Am deschis accesul spa ial nu doar pentru corpora iile gigantice, cu ambi iiţ ţ ţ

globalei ci şi pentru firme mici, întreprinderi s teşti microfinan ate din regiuniă ţ

greu acel sibile,6 am încurajat visul unei economii complet integrate - una din

care nu I lipsi nici o buc ic din cei ăţ ă 510 de milioane de metri p tra i aiă ţ

suprafe ei Terrei.1ţ

Adep ii reglobaliz rii erau pe val.ţ ă

TESTUL EVIAN ŞI KETCHUP

Este adev rat c aceast goan dup reglobalizare nu a mers aşa deă ă ă ă ă

repel şi de departe pe cât s-ar fi aşteptat prietenii şi duşmanii ei. Dup R. I.ă

Weingartel preşedinte al Whitehall Financial Group, chiar şi în interiorul

sectorului financil termenul prea imprecis de globalizare „marcheaz vizibil rateă

de schimb difel rite. în timp ce pie ele financiare sunt într-adev r globale,ţ ă

pie ele obligatiunill r mân în urm , iar cele ale ac iunilor continu s fie înţ ă ă ţ ă ă

mare parte na ionale." Iţ

Financial Times nota c în Europa, unde presiunile intense pentru integr riă ă

economic au dus la introducerea monedei unice şi a b ncii centrale, „pie eleă ă ţ

aci unilor r mân înalt fragmentate, cu un mozaic de reguli şi reglement ri."ă ă 8 în

pofidi sutelor de reglement ri şi legi, adeseori discutabile, care urm reau să ă ă

produci uniformitatea, aceeaşi sticl de Evian costa, în ă 2003, 0,44 euro în

Fran a şi ţ 1,89 euro în Finlanda, iar aceeaşi sticl de ketchup Heinz costa ă 0,66

euro în Germani şi 1,38 euro în Italia - nu tocmai ce şi-ar fi dorit s vadă ă

autocra ii de la Bruxelleslţ

Mult mai important la scar global , dup cum sublinia Zanny Mintonă ă ă

Beddol în Foreign Policy, „numai 18 ri în curs de dezvoltare au cu regularitateţă

acces I capitalul privat"; chiar dac ar fi mai multe, „asta nu ar demonstraă

existen a unei pie e globale unificate de capital."ţ ţ 10 La un alt nivel,

reglement rile contabile ă da fer de la ar la ar , în ciuda eforturilor recenteă ţ ă ţ ă

pentru adoptarea unui standarcl universal.

Cu toate acestea, deja din anii '90, între 35.000 şi 40.000 de corpora iiţ

mul i jonale controlau ţ ţ 200.000 de companii subordonate sau afiliate din

întreaga lunu pepozitele mondiale în valut str in au crescut de la ă ă ă 1 miliard de

dolari în 196 j 5 trilioane la sfârşitul secolului.12 Investi iile directe str ine laţ ă

nivel global au ci rtit la 1.3 trilioane. Datoriile statelor au ajuns la 1,7 trilioane

de dolari în 2001 iar comer ul mondial la ţ 6,3 trilioane.14

Una dintre cele mai cuprinz toare încerc ri recente de a determina dimeiă ă

unile globaliz rii este un index realizat de A T. Kearney şi revista ă Foreign Poli El

m soar variabile precum comer ul, investi iile str ine directe, fluxul invei tiiloră ă ţ ţ ă

de portofoliu, tehnologia, transportul şi turismul, apoi compar rile. De aă ţă

menea, trateaz un set larg de alte variabile, de la cultur şi comunica ii până ă ţ ă

num rul de ambasade ale unui stat şi num rul de institu ii interguvernamenuă ă ţ

din care acesta face parte.

Pe aceste baze, studiul lui Kearney din 2003 analizeaz ă 62 de ri şiţă

stabile; c în fruntea listei de state globalizate se g sesc cele mai mici dintreă ă

ele - Irlanc Elve ia, Suedia, Singapore şi Olanda. Statele Unite se claseaz peţ ă

locul 11, Frar pe 12, Germania pe 17, Coreea de Sud pe 28, înaintea Japoniei,

care ocup locul ă 35.

în realitate, nivelul integr rii transfrontaliere a cunoscut un declin înă

2002,: nomen cauzat de încetinirea ritmului de creştere al economiei

americane şi < sc derea investi iilor str ine directe în ă ţ ă 2001. Dar nivelul total se

situa totuşi pes cel anterior lui 1999. în ciuda acestor cifre, Foreign Policy nu se

îndoia foarte ta de faptul c reglobalizarea lumii va continua. Iar dac la acesteă ă

m suri vom ad uj tot mai frecventa fertilizare încrucişat a monedelor pe careă ă ă

am descris-o, ave: motive solide de optimism.

PRAFUL GALBEN

Ca o ironie a sortii, un alt motiv se ascunde în observa ia lui Harrietţ

Babbit fost administrator adjunct al Agen iei americane pentru Dezvoltareţ

Internationa (USAID), conform c reia „ne globaliz m viciile mai repede decâtă ă

virtu ile."ţ 16

Drogurile ilegale, de exemplu, constituie o afacere de 400 de miliarde de

dolar dup ONU, reprezentând circa ă 8% din economia mondial .ă 17 Industria

narcotia '°r, folosind tehnologii de vârf, formeaz o uriaş economie subteran ,ă ă ă

în mult âri dep şind economia formal , de la suprafa , şi întinzându-se pe totţ ă ă ţă

cuprinşi Planetei. Din Afganistan şi Columbia pân în s lile de clas şiă ă ă

mahalalele din Ri de Janeiro şi pe aleile din Chicago, narcotraficantii

administreaz una dintre cel ă mai globalizate industrii din lume. Nici un guvern

nu o poate controla, oricât si-a da silin a.ţ

Industria sexului este la fel de global . într-o tab r de refugia i dină ă ă ţ

Albania nere femei r pite din România aşteapt vaporul care le va transporta înă ă

Italia unde vor servi ca sclave sexuale. La Bucureşti, aşa-zise „agen ii" cautţ ă

„dansa oare" pentru comer sexual în Grecia, Turcia, Israel şi chiar Japonia.ţ 18

Conforn

UNICEF, circa un milion de tineri s raci, în general femei, sunt implica i înă ţ

ci mer ul sexual în fiecare an.ţ 19

într-un articol impresionant, Moises Naim, redactor la Foreign Policy, expli

„Drogurile, armele, proprietatea intelectual , oamenii şi banii nu sunt singurjHă

bunuri comercializate ilegal, cu profituri uriaşe, de re elele interna ionale. Ele Jţ ţ

ocup şi de traficul cu organe umane, specii pe cale de dispari ie, reziduuri tox!ă ţ

şi opere de arta furate." Tocmai pentru c aceste activit i sunt ilegale şi nuă ăţ

trebJ s fie detectate, trafican ii scliimb constant rutele pe care îşi transportă ţ ă ă

„produseB

Contrabandiştii, înarma i cu documente false şi ajuta i de oficiali corup i,ţ ţ ţ

m strecoar cu uşurin printre controalele vamale, dar poli iştii care-iă ţă ţ

urm resc ă S îndârjire sunt opri i adeseori la grani . Dup cum arat Haim,ţ ţă ă ă

guvernele îşi pi zesc în continuare cu gelozie spa iul „suveran" de alte guverne.ţ

Cu toate acestei aceeaşi suveranitate spa ial „este compromis zilnic, nu deţ ă ă

statele na ionale, I de re elele non-statale care încalc legile şi frontierele."ţ ţ ă

Venezuela, de exempli nu ar permite avioanelor de lupt americane să ă

ac ioneze în spa iul s u aerian ţ ţ ă PM tru a vâna trafican ii de droguri din Columbiaţ

- care violeaz nepedepsi i aşa-zi» suveranitate.ă ţ

Naim trage concluzia c eforturile noastre de a controla aceste activit iă ăţ

ifl gale şi antisociale vor eşua deoarece strategiile guvernelor sunt înr d cinateă ă

■ „idei greşite, premise false şi institu ii dep şite." Mesajul s u este clar: pentr|ţ ă ă

H le opri este necesar un efort global sau, cel pu in, multilateral.ţ

Apoi, s nu uit m de ploaia de „praf galben" provenit din China, careă ă

acopefl periodic Seulul, în Coreea,20 de incendiile din Indonezia, care degaj ună

fum sa focant, provocând afec iuni grave unui num r important de oameni dinţ ă

Malaezl şi Singapore,21 sau de cianurile din România, care otr vesc râuri ceă

ajung în ifl garia şi în Serbia.22 înc lzirea global , poluarea aerului, distrugereaă ă

stratului m ozon, deşertificarea şi lipsa apei potabile, la fel ca şi traficul de

droguri şi de fihfl umane, sunt probleme care necesit un efort organizat, peă

plan regional sau chfl global. Indiferent dac ne convine sau nu.ă

CREDINCIOŞII FERVEN IŢ

Ast zi, o controvers larg r spândit ă ă ă ă - în realitate, global ă - se refer laă

benfl ficiile şi costurile unei integr ri transfrontaliere mai puternice. Un lucruă

este cljfl Via a e nedreapt . Integrarea economic şi consecin ele sale spa ialeţ ă ă ţ ţ

nu ofefl nimic de tipul unui „mediu echitabil"* - un concept metafizic, f ră ă

echivalent* realitate.

Nu trebuie sâ relu m toate argumentele despre beneficiile şi costurileă

extia derii accesului spa ial şi economiilor globalizante. Chiar şi identificareaţ

aspecB lor pro şi contra se dovedeşte mai complex decât ar p rea. Astfel,ă ă

economisi

maghiar Andras înotai, directorul general al Institutului pentru Economie

Mondial de la Budapesta, a analizat plusurile şi minusurile pentru rile careă ţă

* Level playing Seld: mediu în care toate companiile

de pe o pia dat trebuie s respecte aceleîH reguli,ţă ă ă

se vor integra în Uniunea European . Tezele sale se aplic şi asupra integr riiă ă ă

economice la nivel global.

Referindu-se la cele dou principii ultrafundamentale discutate până ă

acum aici, el subliniaz faptul c „beneficiile şi pierderile nu sunt r spânditeă ă ă

egal în spa iu" si c rezultatele „difer şi în timp". Câştigurile sau pierderile peţ ă ă

termen scurt, observ el, se pot transforma în opusul lor pe termen lung. Uneleă

beneficii sau pierderi sunt aici şi acum. Altele se realizeaz acum, dar nu aici.ă 23

Ambele p r i reduc aceste complexit i la sloganuri şi etichete.ă ţ ăţ

Literatura pro- şi antiglobalizare amenin s ne copleşeasc , o simplţă ă ă ă

c utare pe Google aducând peste ă 1,5 milioane de documente relevante. O

monitorizare realizat de ă Newsweek pe patruzeci de ziare şi reviste a g sită

numai 185 de articole despre globalizare în 1991. în 2000, num rul lor se ridicaă

la 17.638.24

Abordându-le cu toat aten ia, este uşor s sco i în eviden p cateleă ţ ă ţ ţă ă

globa-liz rii ă - deşi multe dintre ele in în cea mai mare parte de corup ie,ţ ţ

degradarea mediului şi implementarea for at decât de integrarea economicţ ă ă

în sine.

Cu toate acestea, realitatea vorbeşte de la sine. China a fost şi este

vinovat de toate aceste p cate: corup ie pân la cele mai înalte niveluri,ă ă ţ ă

pagube ecologice masive, oprimarea violent a protestelor sociale.ă

Toate aceste aspecte negative trebuie îns echilibrate cu faptul real că ă

ara s-a integrat sistematic în economia global şi a utilizat capitalul globalţ ă

pentru a-şi scoate cet enii din s r cia rural extrem , reuşind acest lucru cuăţ ă ă ă ă

nu mai pu in de ţ 270 de milioane de oameni pân în ă 2001, potrivit revistei The

Economist25

For ele favorabile globaliz rii, cu un entuziasm oarecum moderat deţ ă

critici şi de sl biciunea actual a economiei mondiale, r mân totuşi optimisteă ă ă

pe termen lung. Unii cred cu religiozitate c globalizarea deplin este destinulă ă

nostru - oricare ar fi regresele şi şov ielile înregistrate, ea va triumfa pân laă ă

urm , conectând nu doar toate persoanele, ci şi toate locurile într-o re eaă ţ

global asem n toare cu aceea a neuronilor.ă ă ă

Aceşti credincioşi ferven i sus in c ţ ţ ă (1) nici o ar nu va întoarce definitivţ ă

spatele poten ialului „extraordinar" al globaliz rii în ce priveşte îmbun t ireaţ ă ă ăţ

condi iilor de trai; ţ (2) ne vom confrunta cu probleme noi, care nu vor putea fi

rezolvate f r globalizare şi ă ă (3) noile tehnologii vor facilita tot mai mult

globalizarea.

La toate acestea, scepticii ar putea replica urm toarele: ă (1) beneficiile

p cii sunt la fel de „extraordinare", şi totuşi sunt trecute cu vederea în modă

repetat; (2) nu toate problemele pot fi rezolvate şi (3) istoria este plin deă

contratehnologii dezvoltate pentru a „de-facilita" ceea ce tehnologiile

anterioare au facilitat.

Reglobalizarea ar putea fi întrerupt for at şi dac pre ul petrolului ară ţ ă ţ

r mâne ndicat sau ar înregistra creşteri pe m sur ce rezervele ar sc dea,ă ă ă ă

dac alian ele stabilizatoare s-ar destr ma, dac s-ar r spândi noi m suriă ţ ă ă ă ă

protec ioniste sau chiar dac fiecare container, pachet sau persoan ceţ ă ă

traverseaz o frontier ar trebuiă ă

(

s fie verificate scrupulos, datorit terorismului, temerii de epidemii sauă ă

din alta motive.

Aşadar, întrebarea concret care se profileaz este: oare tendin a deă ă ţ

reglobaJ

zare, care se manifest de câteva decenii, face o scurt pauz pentru a-şiă ă ă

reg si suflul? Nu cumva asist m, înc o dat , la o tendin invers ? Suntem, înă ă ă ă ţă ă

realitate! în ciuda mobilit ii tot mai mari a fabricilor şi investi iilor str ineăţ ţ ă

directe, în ciuda] Internetului şi spa iului virtual şi în ciuda masivei mişc ri aţ ă

indivizilor, pe punctul de a suferi o nou muta ie istoric de la reglobalizareă ţ ă

c tre deglobalizare. Dai aceasta nu este toat povestea, şi nici m car ceaă ă ă

adev rat .ă ă

FOR ELE CONTRAREŢ

A

n ultimii ani, pu ine cuvinte au alimentat atâtea controverse şi atâtaţ

ur în lume ca ă globalizarea - şi pu ine au fost folosite mai ipocrit sauţ

mai naiv de toate p r ile implicate. Pentru mul i antiglobalişti, intaă ţ ţ ţ

real a mâniei este reprezentat de Statele Unite, sediul central ale economieiă ă

bazate pe pie ele libere.ţ

IEfortul american de a globaliza (mai corect, a reglobaliza) economia

mondial flutur , de asemenea, un pavilion fals. O administra ie dup alta, maiă ă ţ ă

ales cea a preşedintelui Clinton, au predicat lumii o adev rat mantra.ă ă 1 Aşa-

numitul consens de la Washington sus inea c globalizarea, împreun cuţ ă ă

tiberalizarea, sub forma privatiz rii, dereglement rii şi comer ului liber, voră ă ţ

diminua s r cia şi vor aduce democra ia şi o lume mai bun pentru to i.ă ă ţ ă ţ 2

Atât ideologii pro, cât şi cei contra globaliz rii pun în aceeaşi oală ă

globalizarea şi liberalizarea, ca şi cum cele dou ar fi inseparabile. Cu toateă

acestea, rile îşi pot integra economiile f r a le liberaliza. rile în curs deţă ă ă Ţă

liberalizare, prin contrast, îşi pot vinde întreprinderile de stat, îşi pot

dereglementa şi privatiza economiile, f r a se globaliza neap rat. Nici unaă ă ă

dintre cele dou c i nu garanteaz c beneficiile pe termen lung se vor scurgeă ă ă ă

dinspre macroeconomie c tre microeconomia în care oamenii tr iesc cuă ă

adev rat. Şi nici una nu garanteaz democra ia.ă ă ţ

Acum este cum nu se poate mai limpede c cele dou tabere din r zboiulă ă ă

ideologic pe tema globaliz rii sunt perfect şi deliberat neclare.ă

Astfel, site-ul unei mişc ri de protest care sus ine o campanie neîncetată ţ ă

împotriva globaliz rii enumera „ac iuni" în Hyderabad (India), Davos (Elve ia),ă ţ ţ

Porto Alegre (Brazilia), Buenos Aires (Argentina), Washington, D.C. (Statele

Unite) şi Barcelona (Spania), dar şi în alte state precum Noua Zeeland , Grecia,ă

Mexic şi Fran a. Demonstran ii au înconjurat hotelurile luxoase ale liderilorţ ţ

mondiali la numeroase reuniuni interna ionale, de la Seattle la Genova, sau i-auţ

obligat s -şi ă cau e sc parea în locuri îndep rtate şi s aduc for e masiveţ ă ă ă ă ţ

pentru a men ine °rdinea public .ţ ă 3 Acum, protestatarii sunt invita i s seţ ă

întâlneasc cu liderii, iar ă 0 mare parte a insolitului mişc rii s-a disipat.ă 4

Nu ne poate sc pa, totuşi, observa ia c o mare parte a acestor activit iă ţ ă ăţ

delicte ca antiglobaliste este coordonat prin site-uri web conectate peă

internet, care constituie el însuşi o tehnologie inerent global . Impactul politică

al mişc rii vineă

în cea mai mare parte din acoperirea televiziunilor, oferita de sistemele

globg de sateli i. Multe dintre cererile acestor grupuri ţ - de exemplu, pre uri maiţ

pentru tratamentele SIDA - pot fi satisf cute numai de corpora iile multina ionaă ţ ţ

pe care le condamn protestatarii folosind computere fabricate de alte corporaă

multina ionale.ţ 5 Majoritatea protestatarilor nu ar fi putut zbura spre locul demo

stratiilor f r liniile aeriene globale, dependente de sisteme globale de rezervaă ă

a biletelor. Iar scopul multor protestatari este acela de a crea o mişcare cu

impa global.

în realitate, mişcarea s-a divizat în multe grup ri diferite, adeseaă

efemere,] scopuri atât de diverse încât devin aiuritoare, de la combaterea

exploat rii cop loră 6 pân la interzicerea fumatuluiă 7 şi protec ia drepturilorţ

de inu ilor transsexua din închisori.ţ ţ 8 O minoritate este format din radicaliă

anarho-localişti care glon fic presupusa autenticitate a contactului umană

direct din satele preindustrialeî uitând oportun s pomeneasc lipsa intimit ii,ă ă ăţ

sexismul şi îngustimea tiranild locali şi a bigo ilor, atât de frecvente în sateleţ

reale. O alt minoritate este ceaj romanticilor de tip „înapoi-la-natur ", iar oă ă

alt grupare reuneşte na ionalişti ă ţ i tremişti care ur sc fie Statele Unite, fieă

Uniunea European , fiind identifica i ad| sea cu mişc rile de extrem dreapt şiă ţ ă ă ă

anti-imigra ie. Dar mul i al ii nu sunt, r| litate, „antiglobali", ci, pur şi simplu,ţ ţ ţ

„contraglobali".

De exemplu, aceşti contraglobalişti sus in cu t rie Organiza ia Na iunilorţ ă ţ ţ

UnJj şi alte organisme interna ionale. Mul i îşi doresc s g seasc în ele cevaţ ţ ă ă ă

aseii n tor unui guvern global, sau cel pu in, o guvernare global maiă ţ ă

puternic , fina atâ, cel mai probabil, printr-un impozit global. Dincolo de toateă ţ

acestea, ceea < doresc mul i dintre ei este o ac iune global împotrivaţ ţ ă

corpora iilor şi finan eW globale, pe care le acuz de exploatarea lucr torilor,ţ ţ ă ă

de distrugerea mediului i conjur tor, de sus inerea unor guverneă ţ

nedemocratice şi de o infinitate de p cate.ă

Mişcarea antiglobalist produce, de departe, cel mai mult zgomot. Dar, cră

dac toate marşurile, cântecele şi protestele antiglobalizare ar disp rea pestjă ă

noapte, unele forme de globalizare ar putea fi totuşi for ate s încetineasc sţ ă ă ă

se opreasc în anii imediat urm tori.ă ă

înaintea noastr se profileaz factori puternici care ar putea opri extinderiă ă

accesului spa ial, f cându-i chiar şi pe antiglobalişti s o regrete.ţ ă ă

NOUL TITANIC

în perioada de reglobalizare am asistat succesiv la crize devastatoare,

regii nale sau na ionale, care au afectat economia mondial ţ ă - în Asia, Rusia,

Mexi< Argentina. In fiecare caz în parte, investitorii, factorii de decizie din

mediul afaceri şi guvernele din toat lumea s-au îngrijorat de posibilitateaă

„contagiunirl Oare colapsul Argentinei va distruge economia Braziliei?9 Criza

asiatic di] ă 1997-1998 ar fi putut antrena o pr buşire mondial ?ă ă 10 (Nu a fost

departe.)

Deoarece integrarea economic este mult mai dens , stratificat şi compiă ă ă

cat ast zi, conectând atât de multe economii diferite la niveluri atât de variat»ă ă

AvU ialnmişcareţ ____________________________________85

ea necesit sisteme proiectate s func ioneze f r greş, redundan e şiă ă ţ ă ă ţ

alte dispo-^tive de siguran . Din p cate, globaliştii prea entuziaşti construiescţă ă

o nav de croazier gigantic , fipsit de compartimentele etanşe pe care leă ă ă ă

avea pân şi Titanicul.ă 11

Bursele americane au „siguran e fuzibile" proiectate s previn unţ ă ă

accident, pe exemplu, bursa din New York va cere o oprire de o or aă

tranzac iilor dac indicele Dow Jones scade cu ţ ă 10 procente înainte de ora

14.00, într-o zi de lucru.12 Asupra anumitor tipuri de tranzac ii sunt impuse aşa-ţ

numite „coliere", dac preturile scad sau cresc peste o limit predeterminat .ă ă ă 13

M suri similare sunt implementate sau analizate şi în alte locuri, dină

India14 pân în Taiwan.ă 15 Acestea pot fi adecvate sau nu, pe plan local sau

na ional. Dar comer ul, moneda şi pie ele de capital la nivel global nu suntţ ţ ţ

înzestrate cu echivalentele acestor m suri de prevenire, ca s nu vorbimă ă

despre un sistem de Grewalls, compartimente etanşe, salv ri de rezerv şi aşaă ă

mai departe.

Integrându-ne mai repede decât ne vaccin m împotriva contagiunii, nuă

sincroniz m cele dou procese, preg tind astfel scena pentru o pandemie careă ă ă

ar putea azvârli na iuni întregi la ad postul cochiliilor lor financiareţ ă

protec ioniste. R spunsurile lor panicate ar putea include respingereaţ ă

investi iilor str ine, reinstaurarea barierelor comerciale, rearanjarea modelelorţ ă

de import-export şi relocalizarea afacerilor, locurilor de munc şi a capitalului ă -

pe scurt, inversarea ultimei direc ii a transform rii.ţ ă

SUPRAÎNC RCAREA EXPORTULUIĂ

Ce alte evenimente sau condi ii ar putea limita sau inversaţ

reglobalizarea? Foarte multe.

Am intrat într-o epoc de supraînc rcare a exporturilor. Sau, dac nu într-ă ă ă

o epoc , într-un interval. începând din anii ă 70, Japonia a ajuns la prosperitate

combinând designul şi fabrica ia computerizate, pie ele interne relativţ ţ

apropiate şi exporturile agresive.

Aceast strategie a fost copiat repede de Coreea de Sud, Taiwan, Hongă ă

Kong, Singapore şi, mai târziu, de Malaiezia şi Indonezia. Toate aceste ri şi-auţă

pompat Produsele pe pie ele americane şi europene, mai multe „lucruri" decâtţ

niciodat fiind trimise peste Pacific în containere, vapoare şi avioane deă

transport Exportul -Un fenomen spa ial prin defini ie ţ ţ - a început s fie considerată

glon ul magic pentru dezvoltare.ţ 1^

In toate aceste ri asiatice, exporturile au crescut mai repede decâtţă

cererea wtern ă - un alt exemplu de desmcronizare pe scar larg . în acelă ă

moment, China a mtrat n valnic în scen , îndesând produse chiar mai ieftine înă ă

pia a global , deja mearcat , şi mai ales în Statele Unite.ţ ă ă 17 Brusc, America a

fost invadat de usc -toare de p r, şosete şi gen i, ceasuri şi calculatoare deă ă ă ţ

buzunar, scule şi juc rii chinezeşti. Supracapacitatea şi rapacitatea mergeauă

mân în mân , iar economia global a început s se clatine.ă ă ă ă

Nu mai trebuie s spunem c dac economia american , care reprezintă ă ă ă ă

pe§u 30% din cererea mondial , ar intra în c dere liber , relocarea avu iei laă ă ă ţ

scar bal ar avea efecte zguduitoare pentru multe alte ri, inclusiv uneleă ă ţă

dintre cefe mai s race.ă 18

Printre cele mai serios afectate vor fi rile ale c ror guverne sunt extremţă ă

di dependente de un singur tip de export pentru veniturile lor uzuale. Acesta ar

p». tea fi cuprul, ca în Zambia.19 Ar putea fi şi bauxita, zah rul, cafeaua, nucaă

de cocos sau cobaltul. Sau ar putea fi petrolul.

Cu pre urile i eiului ajunse la cote record, acest lucru poate p reaţ ţ ţ ă

neverosimil. Cu toate acestea, incredibilul se repet , iar o încetinire dramatică ă

a creşteri în Statele Unite sau o pr buşire în China ar putea, în ciuda eforturiloră

produc* torilor de a controla oferta, s scad dramatic pre ul petrolului. Chiară ă ţ

dac decli. nul este temporar, rezultatele ar putea înl tura de la putere multeă ă

guverne.

Nu mai pu in de ţ 80% din veniturile guvernului nigerian provin din

petrol,20 la fel ca în Arabia Sauditâ, cu 75%.21 Cam acelaşi lucru poate fi spus şi

despre Kuweit, Oman, Emiratele Arabe Unite22 şi Angola.23 Pentru Venezuela,

propop ia este de 50%,ţ 24 iar în cazul Rusiei, de 30%.25 Instabile sau, în cel mai

bun caz, fragile politic, guvernele finan ate din petrol ar putea fi for ate sâţ ţ

reduc subvens tiile interne şi ajutoarele sociale, riscând s provoace revoltaă ă

str zii. Şi mai multei veşti proaste pentru reglobalizare.ă

în deceniile care vor urma vom asista în continuare la formarea unor

blocuri şi grup ri comerciale suprana ionale, în contextul dezvolt rii Uniuniiă ţ ă

Europenei

De la Mercosur, în America de Sud, pân la grup rile emergente din As9ă ă

aceste blocuri, dat fiind c au creat pie e mai mari decât cele na ionale, pot fiă ţ ţ

pri* vite ca borne pe calea c tre integrarea global şi c tre un comer maiă ă ă ţ

deschis.2! Aşa sunt descrise de obicei. Dar, deşi nu vor s-o recunoasc , subă

presiuni extremi ele pot vira spre protec ionism şi deveni factori de descurajareţ

majori pentra continuarea deschiderii şi globaliz rii. în privin a integr riiă ţ ă

globale, blocurile sfl prana ionale regionale se pot dovedi o sabie cu douţ ă

t işuri.ă

LINGURI A NANOMETRICŢ Ă

La fel ar putea fi considerat şi urm toarea explozie a realiz riloră ă ă

ştiin ificei tehnice. Declanşat de fuziunea informa iei şi a tehnologiilorţ ă ţ

biologice, ea ar pi tea reduce nevoia de materii prime şi alte bunuri importate.

Miniaturizarea ex trem , adaptarea la dorin ele clientului şi substituirea par ială ţ ţ ă

a materiei prime o elemente de cunoaştere ar putea conduce economiile

viitorului la o cerere ma mic de m rfuri en-gros, care ast zi constituie o mareă ă ă

parte a pie ei globale. Mâine linguri e de produse nanometrice ar putea înlocuiţ ţ

materialele care ast zi trebuij transportate cu vaporul peste oceane. Desigur,ă

aceast transformare nu va veri imediat, dar efectele sale se vor resim i înă ţ

toate porturile principale ale lumii, d< la Qingdao la Los Angeles şi Rotterdam.

Din nou, toate acestea accentueaz n» voia unor procese interne, a uneiă

dependen e mai mici de pia a globalizat .ţ ţ ă

AvUpa în mişcare

Mai departe, nu putem pierde din vedere r zboiul şi partenerul s u,ă ă

teroa-ea cei mai eviden i factori de-globalizatori. Ambele pot distruge fizicţ

produc ia He energie electric şi infrastructurile necesare transport riiţ ă ă

petrolului, gazelor, [iiateriilor prime, produselor finite şi nu numai. De

asemenea, cele dou pot provoca fuga capitalului şi valuri seismice de refugia iă ţ

peste grani e. Ambele vor lovi infrastructuri informa ionale esen iale pentruţ ţ ţ

economii tot mai bazate pe cunoaştere.

Din p cate, în perioada imediat urm toare este mai probabil s asist mă ă ă ă

la o instabilitate geopolitic crescut şi la izbucnirea frecvent a unor conflicteă ă ă

armate, care nu produc doar mor i şi r ni i, precum în trecut, ci şiţ ă ţ

dezintegrarea a ceea ce fusese deja integrat.

SCENARII DE TIP MAD MAX

Dincolo de aceşti factori deglobalizatori se g sesc jokerii, cum îi numescă

futu-rologii, scenarii care, deşi sunt extrem de improbabile, nu pot fi respinse:

noi pandemii şi carantine, impactul cu un meteorit, catastrofe ecologice care ar

putea scoate economia de pe traiectoria actual , reducând-o la condi iile dină ţ

filmul Mad Max. Este util s ne rezerv m m car un col işor al min ii pentru aă ă ă ţ ţ

gândi inimaginabilul, deoarece, într-o oarecare m sur , istoria nu înseamnă ă ă

mai mult decât succesiunea unor evenimente cu impact major, care încep prin

a fi complet improbabile şi intr impetuos în actualitate.ă

Nu putem cunoaşte cu precizie care dintre aceşti factori ai transform riiă

violente s-ar putea materializa, sau cum ar putea ajunge la convergen . Darţă

fiecare dintre ei s-ar putea dovedi mult mai puternic, inversând sensul

globaliz rii într-o m sur incomparabil mai mare decât oponen i s i intensă ă ă ţ ă

mediatiza i. Este uşor s ne imagin m dou sau mai multe evenimente deţ ă ă ă

acest tip ac ionând simultan ţ -şi nu în viitorul prea îndep rtat. Este mai greu să ă

ne imagin m un viitor f r ele.ă ă ă

Cel mai probabil scenariu pentru globalizare este o ruptur ă - o posibilă

încetinire a integr rii economice ca atare, chiar în timp ce cresc presiunileă

interna ionale pentru ac iune global coordonat în domenii ca terorismul,ţ ţ ă ă

crima organizat , drepturile omului, sclavia şi genocidul.ă

Argumentele de mai sus ar trebui s îndep rteze orice vis de progresă ă

liniar c tre o economie pe deplin integrat , cu adev rat global , şi orice iluziiă ă ă ă

despre un guvern global în viitorul previzibil. în schimb, ele indic mai multe şiă

mai rapide salturi spa iale ale pie elor locurilor de munc , tehnologiilor, banilorţ ţ ă

şi oamenilor pe suprafa a planetei. Indic o epoc de turbulen spa ialţ ă ă ţă ţ ă

accelerat .ă

Prin urmare, ceea ce am constatat pân acum nu este numai o mişcareă

masiv a avu iei c tre Asia, o creştere a importan ei regiunilor-state şi oă ţ ă ţ

transformare a criteriilor spa iale în economiile avansate, ci şi un procesţ

gigantic - deşi reversibil - de reglobalizare. Oricare dintre acestea, în sine,

reprezint o schimbare important a modului în care avu ia revolu ionar esteă ă ţ ţ ă

legat de principiul ultra-fundamental al spa iului. Totuşi, dup cum vomă ţ ă

vedea, o transformare spa ial major le-ar putea dep şi într-o zi pe toateţ ă ă ă

celelalte la un loc.

GOANA C TRE SPA IUĂ Ţ

£ ^ iviliza ia noastr este prima care a aşezat obiecte f cute de mânaţ ă ă

om I lui departe de suprafa a planetei, folosindu-le pentru a crea avu ie.ţ ţ

Ace eveniment, ca atare, marcheaz epoca noastr ca pe un momentă ă

revolu ionar în istorie.ţ

Cu toate acestea, prea pu ine se cunosc despreţ impactul acestui

fapt asuprf vie ilor şi economiilor noastre. Pu ini oameniţ ţ sunt conştien i c ,ţ ă

de fiecare dai când folosesc un bancomat sau un telefon, sunt ajuta i de oţ

tehnologie aflat ă 12 mii de mile de P mântă 1 sau c fiecare pacient care faceă

dializă2 ori poart ud stimulator cardiacă 3 este dator tehnologiei şi, în anumite

cazuri, celor care au p i r sit suprafa a planetei pe care o numim casa noastr .ă ă ţ ă

Sateli ii de comunica ii şi sistemul de pozi ionare global (GPS) ţ ţ ţ ă -

dezvolta i, de Departamentul american al Ap r rii timp de patruzeci de ani, laţ ă ă

un cost de circa» 14 miliarde de dolari - fac parte dintr-o infrastructur spa ială ţ ă

emergent , care ă vaP fi dezvoltat enorm de-a lungul deceniilor şi secoleloră

urm toare, cu un împaci tot mai mare asupra modului în care cre m valoareă ă

economic .ă 4 Nimic nu simbqj lizeazâ mai clar transform rile produse ast zi înă ă

rela ia avu iei cu principiile ultraH fundamentale.ţ ţ

în forma sa prezent , înc primitiv ă ă ă - adesea calificat cu miopie dreptă

liuH inutil - goana c tre spa iu a transformat deja multe aspecte ale vie ii de ziă ţ ţ

cu zi.» Unul dintre rezultate este industria mondial a sateli ilor, de peste ă ţ 100

de miliarde de dolari,5 format din fabrican i precum Boeing, EADS/Astrium şiă ţ

r

a

Alcatel SpaceJ firme de la lansare cum ar fi China Great Wall Industry

Corporation, operatori şi coordonatori, ca Intersputnik în Rusia, plus

nenum rate de firme de servicii, dis^ tribuitori de imagini şi furnizori deă

echipamente la sol.

în timpul anilor '90, sec iunile de afaceri ale ziarelor scriau c investitoriiţ ă

ai pierdut miliarde în ac iuni din industria aerospa ial şi c multe firme dinţ ţ ă ă

dome-1 niu erau la p mânt Dar un studiu recent al Satellite Industryă

Association relateaz ! lucruri destul de diferite ă - o creştere a ratei veniturilor

constant , de ă 15 procente! pe an, începând de la mijlocul anilor '90.6 Mai mult,

în ciuda supracapacit ii tem-1 porare, tot mai multe ini iative comerciale şiăţ ţ

state concureaz sâ intre în clubul! „spa ial". Brazilia şi Ucraina, de exemplu,ă ţ

au un parteneriat pentru lansarea ra-| chetelor ucrainene Cyclone-4 de la

centrul de lansare Alcantara, din Brazilia7 -I considerat unul dintre cele mai

bune din lume.8 Iar la nivelul anului 2005, firmele!

, vaiori mobiliare cump rau ac iuni la operatori de satelit precum Intelsat,ă ţ

PanAmSatşiNewSkies.9

La fel, în dmp ce 100 de miliarde de dolari pot p rea o nimica toat într-oă ă

economie mondial în valoare de mai multe trilioane de dolari, cifra ascundeă

cea mai mare parte a realit ii. Ea nu include creşterile valorice ascunse,ăţ

generate de numeroasele industrii care, într-un fel sau altul, se bazeaz peă

spa iul cosmic ţ - marile re ele de televiziune, tehnologia medical , echipeleţ ă

sportive, agen iile de publicitate, companiile de telefonie şi furnizoare de accesţ

la Internet şi furnizorii de informa ii financiare, ca s cit m numai câtevaţ ă ă

domenii.

DE LA DIALIZA LA POMPELE CARDIACE

Un consor iu foarte pu in cunoscut, numit Mapping Alliance Program,ţ ţ

ofer la ora actual control la distan , imagini din spa iu şi software pentruă ă ţă ţ

design computerizat, supraveghere, cartografiere automat şi alte servicii.ă

Clien ii MAP includ companii specializate în petrol şi gaze, ap , utilit i de gazeţ ă ăţ

şi electricitate, agricultur şi minerit, transport, precum şi manageri dină

domeniul resurselor naturale.10

De asemenea, cunoaşterea provenit din opera iunile spa iale ajută ţ ţ ă

companiile s anticipeze, s -şi reduc şi s -şi acopere riscurile. Prin urmare,ă ă ă ă

datele din spa iu joac un rol central pe pie ele financiare în care se realizeazţ ă ţ ă

tranzac ii futures ce depind devreme.ţ 11

In cuvintele lui Ian Dudden, de la London International Financial Futures

and Options Exchange (LIFFE), varia iile climei pot avea „un impact majorţ

asupra productivit ii, cifrei de afaceri şi profitabilit ii în general", în domeniiăţ ăţ

extrem de diverse, „de la fabrican i şi detailişti pân la b uturi r coritoare şiţ ă ă ă

medicamente împotriva r celii", ca s nu mai vorbim de „organizatoriiă ă

festivalurilor pop şi agen ii de turism."ţ 12 în Statele Unite, conform

Departamentului Comer ului, o şeptime din întreaga economie de ţ 10 trilioane

de dolari, la nivelul anului 2001, era expus riscurilor climatice.ă 13 Tranzac iileţ

futures dependente de vreme, efectuate la LIFFE şi nu numai, ofer o cale deă

asigurare împotriva riscurilor.14

Industria s n t ii constituie un alt beneficiar nerecunoscut al activit iiă ă ăţ ăţ

spa iale. Cei ţ 250.000 de cet eni americani care tr iesc ast zi datorit dializeiăţ ă ă ă

îşi datoreaz tratamentul, într-o oarecare m sur , NASA şi astronautilor s i.ă ă ă ă 15

Un proces chimic dezvoltat de agen ia spa ial pentru a înl tura reziduurileţ ţ ă ă

toxice din fluidele pentru dializ îi ajut ast zi pe pacien i s tr iasc .ă ă ă ţ ă ă ă

In acelaşi timp, o companie numit StelSys, folosind tehnologii sau ideiă

achizi ionate de la NASA, lucreaz la dezvoltarea unui echivalent al dializeiţ ă

pentru Pacien ii c rora nu le func ioneaz ficatul.ţ ă ţ ă 16 Alte cercet ri spa ialeă ţ

promit s îmbun t easc tratamentul tumorilor cerebrale, orbirii, osteoporozeiă ă ăţ ă

şi altor boli responsabile pentru cheltuireaajniliarde de dolari dintr-un buget

pentru s n -kte tot mai mic.ă ă 17

Ast zi, europenii testeaz clinic o pomp pentru inim bazat peă ă ă ă ă

tehnologia Pompelor de combustibil ale navetelor spa iale. Costul anual alţ

bolilor de inimă

şi al infarctelor în Statele Unite este estimat la peste 350 de miliarde de

dolari.1 Ce economii s-ar putea realiza cu ajutorul acestor pompe? Care ar fi

valoarea ec<£ nomic pe care am putea-o conferi unui „bioreactor" proiectată

pentru creşte! celulelor în spa iuţ 19 - un nou instrument folosit ast zi deă

laboratoarele care cm tiv esuturi pentru inimi umane?ă ţ 20

întreb ri asem n toare pot ti puse şi în ce priveşte orbirea, pierderea uniă ă ă

membru şi nefunc ionarea rinichilor asociat cu diabetul ţ ă - o boal care cost *ă ă

ora actual Statele Unite cel pu in ă ţ 132 de miliarde de dolari anual, previziunile

m dicând o creştere pe m sur ce popula ia îmb trâneşte.ă ă ţ ă 21

In acelaşi timp, spa iul joac un rol crucial în monitorizarea mediuluiţ ă

înconjw r tor. Naveta francez SPOT-4, de exemplu, poart un aparată ă ă

american, POAM Tjl care m soar ozonul şi aerosolii din zona polar .ă ă ă 22 Conform

unui studiu al laba ratorului american de Cercet ri Navale, „în fiecare an,ă

por iuni uriaşe din p dl rile Alask i, Canadei de Nord, Rusiei şi Chinei suntţ ă ă

distruse de incendii, din Iun mai pân în octombrie, când vânturile de mareă

altitudine poart uneori fumul pi mii de kilometri." SPOT-4/POAM III îlă

urm reşte.ă 23

în acelaşi mod, un proiect spa ial Brazilia-NASA studiaz efectele globaleţ ă

al transform rilor ecologice din regiunea amazonian .ă ă 24 O „pas re" a NASA ă ml

soar ritmul de topire a banchizelor polare.ă 25 Alte proiecte ecologice spa iale ţ sa

concentreaz pe domenii diverse, de la utilizarea apei şi pescuit pân la ecosllă ă

temele estuarelor şi efectele uraganului El Nino.26

Specia uman nu a dispus niciodat de o cunoaştere atât de precis şi deă ă ă

detl liat a suprafe ei terestre. Navete spa iale, ca ă ţ ţ Endeavor, au produs cantit iăţ

enorrql de date, necesare pentru realizarea imaginilor de înalt rezolu ie aleă ţ

tundrei, dej şerturilor şi junglei, unde tr iesc gorilele pe cale de dispari ie, sauă ţ

ale ruinele! antice precum Angkor Wat şi Ubar. Printre alte utiliz ri, aceleaşiă

date uluitor de precise ne pot ajuta s detect m emi toarele GSM, să ă ţă ă

identific m pericolele li adresa curselor de linie sau s prezicem inunda iile.ă ă ţ 27

PILO I, AVIOANE ŞI PACHETEŢ

La baza aerian Schriever din Colorado, dou zeci şi patru de ore dină ă

dou zâB şi patru, o mân de angaja i ai U.S. AirForce ă ă ţ - nu mai în vârst deă

optsprezeM sau nou sprezece ani ă - stau în fa a computerelor şi controleazţ ă

sateli ii care îl conjoar p mântul la ţ ă ă 12.000 de mile nautice distan . Eiţă

opereaz peste dou zel de sateli i, care împreun formeaz NAVSTAR Globală ă ţ ă ă

Positioning System, re eail care-i poate indica loca ia precis pe hart oricuiţ ţ ă ă

este dotat cu un mic receptJ ieftin.28

Folosit de serviciile online, de autostopişti, şoferi, camionagii, vapoare,

b i! şi companii de telefonie, ca s nu mai men ion m for ele armate, GPS-ulă ă ţ ă ţ

este una dintre minunile epocii noastre.

Atât de importante sunt implica iile lui în domeniul securit ii şi în cel alţ ăţ

afai cerilor, încât Europa pl nuieşte, deşi cu mare întârziere, s -şi lansezeă ă

propriul sij tem, numit Galileo.29

Un lucru prea pu in cunoscut despre GPS este acela c el ne ajut s neţ ă ă ă

afl m ă si pozi ia în timp, nu numai în spa iu. Astfel, în plus fa de localizareaţ ţ ţă

noastr spa ial , sistemul func ioneaz şi ca un sincronizator. în cuvintele luiă ţ ă ţ ă

Glen Gibbons de la Advanstar Communications, „de fiecare dat când scoatemă

bani de la un bancomat sau form m un num r de telefon (indiferent de re ea),ă ă ţ

sincronizarea vocii şi fluxului de date în aceste [...] re ele de comunicare esteţ

aproape cu siguran bazat pe timing-ul GPS ţă ă [...] care a f cut sincronizarea laă

nanosecund accesibil peste tot în lume, datorit ceasurilor atomice cu cesiuă ă ă

şi rubidiu aflate la bordul sateli ilor GPS." Beneficiul program rii precise şi alţ ă

sincroniz rii în economie nu a fost calculat înc . Şi nu am încheiat enumerarea.ă ă

De la atacurile de pe 11 septembrie, exper ii în lupta antiterorist auţ ă

dedicat o aten ie sporit celor ţ ă 200 de milioane de containere care circul peă

m ri şi oceane în fiecare an. Oricare dintre acestea poate ascunde o armă ă

biologic , un terorist, arme, droguri sau alte produse de contraband . Ast zi,ă ă ă

numai dou procente sunt inspectate la intrarea în Statele Unite. Ad uga iă ă ţ

containerele care sosesc pe p mânt şi prin aer.ă 30

Sateli ii GPS pot urm ri, în principiu, coordonatele acestor containere. Inţ ă

viitor, nu doar containerele, ci şi fiecare produs din ele va fi urm rit permanentă

în cursul transportului de la produc tor la angrosist, la detailist, pe rafturi şi înă

locuin a clientului. Prototipurile unor sisteme de urm rire sunt deja studiateţ ă

sau testate de companii precum Wal-Mart, Target, Sears sau Kmart.31

Mai mult, va veni o zi în care multe pachete cu mâncare, spre exemplu,

vor fi dotate cu cipuri care vor raporta permanent transportatorului starea

produselor în cursul deplas rii.ă

Alte pachete,inteligente" îşi vor procesa con inutul pe drum. Conectareaţ

acestora la GPS sau la sisteme de sateli i similare va transforma largi sectoareţ

din domeniul transporturilor sau industriei alimentare, vor asigura produse mai

proaspete şi o calitate mai bun a hranei şi altor m rfuri ambalate, vor schimbaă ă

economia produc iei şi distribu iei în diverse domenii ţ ţ - şi vor îmbun t iiă ăţ

securitatea.

Ca orice tehnologie, GPS-ul are şi un poten ial negativ. El ne poate faceţ

vie ile mai sigure, poate urm ri un autovehicul plin cu terorişti Al Qaeda prinţ ă

deşertul Yemenului, dar poate dezv lui şi o vizit la bordel sau la o bancă ă ă

elve ian . Ins acelaşi lucru îl pot face şi ţ ă ă cookie-urile dintr-un computer sau

vecinii vorb re i. Beneficiile şi sacrificiile trebuie puse în balan .ă ţ ţă

Unul dintre cele mai importante avantaje economice ale GPS-ului se va

concretiza îns numai atunci când sistemele de control ale traficului aerian,ă

ast zi aflate la sol, vor deveni doar o plas de siguran pentru alternativaă ă ţă

localizat în ă sPa iu. Ast zi, planurile de zbor oblig cele mai multe avioane sţ ă ă ă

zboare de la un semnal radio terestru c tre altul, adeseori prin zone de trafică

intens. Capacitatea este limitat în jurul oraşelor importante.ă 32/Un sistem de

control GPS poate m ri aceast capacitate, ca şi precizia.ă ă 33 De asemenea, el

poate permite aterizarea în condi ii care ast zi sunt considerate prohibitive,ţ ă

inclusiv pe aeroporturi îndep rtate sau mici, şi poate îmbog i naviga iaă ăţ ţ

aerian peste ocean, totul la costuri mult uiai mici decât cu ajutorul sistemuluiă

actual, terestru.34

înc şi mai remarcabil este GPS-ul diferen ial global elaborat recent deă ţ

NAS! la Jet Propulsion Lab din Pasadena, California şi testat în Groenlanda şi

State! Unite. Acum este capabil s pozi ioneze avioanele cu o precizie de ă ţ 3,9

inci pe ori zontal şi ă 7,9 inci pe vertical oriunde în lume. JPL se laud că ă ă

aceasta este! „îmbun t ire de ordin ă ăţ 10" fa de precizia sistemelor actuale.ţă 35

FRONTIERELE NEEXPLORATE ALE AVU IEIŢ

Aşadar, activitatea spa ial se dovedeşte rentabil pentru economiaţ ă ă

emergen!

- adeseori în moduri nev zute ă - şi ofer motive de optimism. Ună

studiu al insti! tului Midwest Research a estimat c fiecare dolar investit deă

NASA adaug noul dolari la produsul intern brut al Statelor Unite.ă 36 O altă

analiz , efectuat de ChasJ Econometrics, a sugerat c cercetarea spa ială ă ă ţ ă

anun creşteri ale productivit i care s-ar traduce în profituri de ţă ăţ 43% în raport

cu investi ia.ţ 37 Aceste estim ri suni relativ dep şite, nesigure şi incomplete. Cuă ă

toate acestea, chiar dac le reducem arbitrar, tot vor sugera conving tor că ă ă

activitatea spa ial este deosebit de rentai bil pentru economie. Şi totuşi nuţ ă ă

utiliz m decât o mic parte a poten ialului s ulă ă ţ ă

La orizont se profileaz mii şi mii de noi sateli i pe firmament. Algeria,ă ţ

Pak! tanul şi Nigeria au achizi ionat deja micro-sateli i care cânt resc pu in maiţ ţ ă ţ

mul! de 45 de kilograme, capabili s transporte echipamente de înregistrareă

video, alei c ror costuri de lansare sunt net inferioare celor ale sateli iloră ţ

conven ionali.ţ 38 Prol fesorul Martin Sweeting, angajat al companiei

produc toare, Surrey Satellitej Technology din Marea Britanie, sus ine c înă ţ ă

zece ani vom lansa sateli i de mâl rimea unei c r i de credit. Pe m sur ce scadţ ă ţ ă ă

dimensiunile şi costurile, ei vor del veni mai ieftini, dând posibilitatea

companiilor mici, organiza iilor neguvernamenl tale, grupurilor private şi chiarţ

indivizilor - buni sau r i ă - s şi-i permit .ă ă

Pe scurt, este momentul s recunoaştem c , pân şi în termeni strictă ă ă

econtl mici, goana spre spa iu nu poate fi ignorat . Primii paşi ai omenirii înţ ă

spa iul cosi mic creeaz deja o valoare important pe p mânt, în moduri la careţ ă ă ă

civiliza iile! anterioare nu puteau decât s viseze. Iar acesta este numaiţ ă

începutul.

Ast zi, peste cincizeci de na iuni sustin c au programe spa iale.ă ţ ă ţ 39 Dar

guve! nele nu sunt singure în spa iu. în ţ 2004, dou zeci şi şase de companii seă

luptaJ pentru premiul Ansari X, acordat primei companii private care va

construi o nai vet capabil s poarte trei oameni în spa iul suborbital şi vaă ă ă ţ

repeta testul cu acel laşi vehicul, la un interval de dou s pt mâni. Scopul:ă ă ă

accelerarea dezvolt rii turi9i mului spa ial comercial.ă ţ 40

Pe 4 octombrie 2004 - la exact 47 de ani de la ziua în care a fost lansat

Sputn!

- SpaceShiOne a ajuns în spa iul suborbital şi a câştigat premiul.ţ

Naveta nu a fosl finan at din fonduri guvernamentale, cei ţ ă 20 de milioane de

dolari necesari fiin( furniza i de Paul Allen, co-fondator al Microsoft. Pilotul s u,ţ ă

Brian Binnie, a foS a 434-a fiin uman care a p r sit Terra şi s-a aventurat înţă ă ă ă

spa iu.ţ 41

Cu câteva luni mai devreme, când Spirit şi Opportunity, dou vehicule ală

NASA, au aterizat în siguran pe Marte, directorul adjunct al laboratorului Jeţă

AvUtia in mişcare _______ 93

propulsion, Eugene Tattini, a estimat c evenimentul a adus zeceă

miliarde de click-uri pe Internet, de la oameni care doreau s urm reasc ştirileă ă ă

si sâ participe la importan a momentului.ţ 42

Chiar dac nu mai operam alte schimb ri ale loca iei avu iei ă ă ţ ţ - dac nu amă

fi transferat-o c tre Asia şi c tre regiunile-state în formare, dac nu ar fi existată ă ă

locuri cu valoare ad ugat mare, dac nu am fi globalizat şi reglobalizată ă ă

economia mondial , saltul dincolo de planeta noastr , în sine, ar fi constituit ună ă

moment revolu ionar în crearea avu iei.ţ ţ

De aceea, dovezile cumulate sunt copleşitoare. Transform m simultană

rela ia avu iei atât cu timpul cât şi cu spa iul ţ ţ ţ - dou dintre principiileă

ultrafundamentale care au stat la baza întregii economii, înc de când eramă

vân tori şi culeg tori.ă ă

Ast zi, avu ia nu este doar revolu ionar , ea devine din ce în mai multă ţ ţ ă

astfel. Nu este nici exclusiv o problem de tehnologie. Avem de-a face, aşaă

cum vom demonstra în continuare, şi cu o revolu ie a min ii.ţ ţ

PARTEA A CINCEA

încrederea în cunoaştere

»

CAPITOLUL 15

LIMITA CUNOAŞTERII

9

guyen Thi Binh, un ranca de vreo cincizeci de ani, cultiv orezţă ă

într-gr dini , la ă ţă 60 de mile sud fa de Hanoi.ţă 1 Noi nu putem

face ace lucru.NTatiana Raseikina, la vreo dou zeci de ani, monteaz mânereleă ă

portierelor automobilele AvtoVAZ ce parcurg linia de asamblare a fabricii din

Togliatti, oraş industrial din sudul Moscovei.2 Şi, la fel ca în cazul r ncii dinţă ă

Vietnam, n nu putem utiliza aceast linie de produc ie.ă ţ

Vie ile şi culturile celor dou femei sunt extrem de diferite. Una simbolizeţ ă

produc ia agrar , iar cealalt , produc ia industrial . Cu toate acestea, ambeleţ ă ă ţ ă

iese în economii în care principalele valori, resurse şi produse sunt, în cuvinte!

economiştilor, „rivale" - utilizarea lor de c tre o parte elimin utilizarea simulă ă

de c tre o alta.ă

întrucât cele mai multe economii sunt înc agrare sau industriale, nuă

trebui s ne mire faptul c majoritatea economiştilor şi-au dedicat cariereleă ă

colect rii d date, analiz rii şi teoretiz rii cu privire la mijloacele rivale de creareă ă ă

a avu iei.ţ

Dintr-o dat , ca s spunem aşa, apare un sistem diferit de creare aă ă

avu iei, i acesta nu este provocat doar de schimb ri dramatice ale rela ieiţ ă ţ

noastre cu ti pul şi spa iul, ci şi de un al treilea principiu ultrafundamental:ţ

cunoaşterea.

R spunsul economiştilor retrograzi a fost fie negarea importan ei sale,ă ţ

con nuând s lucreze ca şi cum nu ar fi existat, fie studierea cunoaşterii cuă

mijloa" nepotrivite. Un motiv este acela c , spre deosebire de orez şi mânerulă

portiere cunoaşterea este intangibil , iar încerc rile de a o defini duc, deă ă

obicei, la un 1 birint din care nu exist o ieşire decent .ă ă

Din fericire, pentru scopurile noastre nu avem nevoie de o trecere în

revis' exhaustiv a nenum ratelor defini ii concurente. Nu avem nevoie nici deă ă ţ

pre zie des vârşit şi de particularizarea împins la extrem. Oricât deă ă ă

nesatisf c toă ă

£ putea p rea, pentru scopurile noastre nu avem nevoie decât de oă

defini ie de lucru care s ne ajute la descoperirea modului în care esteţ ă

transformat baza noastr global de cunoaştere- şi a modului în careă ă ă

transform rile de ast zi vor afecta viitorul.ă ă

O abordare folosit adeseori separ cunoaşterea de date şi informa ii.ă ă ţ

Datele «unt descrise, de obicei, ca fiind obiecte discrete, lipsite de context - de

exemplu, „trei sute de ac iuni". Când datele sunt plasate în context, ele devinţ

informa ii ţ - de exemplu, „avem trei sute de ac iuni de la companiaţ

farmaceutic X".ă

Numai atunci când informa ia este configurat în modele superioare, maiţ ă

largi si conectate cu alte modele, ajungem la ceva ce am putea numi

cunoaştere - de exemplu, „avem trei sute de ac iuni de la companiaţ

farmaceutic X care au urcat cu dou puncte pe o pia în creştere, dară ă ţă

volumul este mic şi este posibil ca Rezerva Federal s creasc rataă ă ă

dobânzilor."

Acesta este sensul pe care îl d m termenilor în continuare, dar, evitândă

repeti ia obositoare a frazei „date, informa ii şi cunoaştere", vom folosi acoloţ ţ

unde este posibil, cuvintele cunoaştere sau informa ie ţ pentru a desemna toate

cele de mai sus.3

în cel mai bun caz, aceste distinc ii luate împreun ofer numai oţ ă ă

defini ie grosier a ţ ă cunoaşterii, îns aceasta este adecvat pentru noi, atunciă ă

când descriem ceea ce ar putea fi numit „sursa de cunoaştere" a sistemului

avu iei revolu ionare.ţ ţ

Miliarde de cuvinte despre economia cunoaşterii au fost scrise, rostite,

digi-tizate şi disputate în aproape toate limbile p mântului, dar pu ine dintreă ţ

ele arat cu claritate cât de diferit este cunoaşterea în raport cu orice alteă ă

resurse sau mijloace care intr în crearea avu iei. S ne oprim asupra câtorvaă ţ ă

dintre ele.

1. Cunoaşterea este merentnon-rivala. Dumneavoastr şi un milion deă

al i indi-ţ

vizi pute i utiliza aceeaşi por iune de informa ie f r a o micşora. în realitate,ţ ţ ţ ă ă

cu

cât mai mul i oameni o folosesc, cu atât este mai mare posibilitatea ca cinevaţ

să

genereze şi mai mult cunoaştere pe baza ei.ă

Inexisten a unui rival al cunoaşterii nu are nimic de-a face cu costul sauţ

gratuitatea folosirii ei. Patentele, copyright-urile sau tehnologia anti-piratare

pot proteja o anumit parte a cunoaşterii, nepermi ând celor care nu pl tesc să ţ ă ă

o utilizeze. Dar aici este vorba de construc ii legale, nu de caracterul inerent alţ

cunoaşterii înseşi, care este prin natura sa inepuizabil. Aritmetica nu se

consum atunci când ă 0 aplic m.ă

In economiile avansate de ast zi, marea majoritate a lucr torilor seă ă

ocup cu crearea sau schimbul de date non-rivale, informa ii şi cunoaştere. Dară ţ

nu am auzit ae nici o teorie care s expun sistematic interac iunea sectoareloră ă ţ

rivale şi non-nvale în întreaga economie şi s ne explice ce se petrece atunciă

când unul dintre talerele balan ei se înclin .ţ ă

2. Cunoaşterea este intangibil . Nu ă o putem atinge, îndoi sau lovi. Dar

o pu-

tem manipula - ceea ce şi facem.

3..Cunoaşterea este non-liniara. Idei minore pot aduce rezultate

uluitoare. Stu-en ii de la Stanford Jerry Yang şi David Filo au întemeiat Yahoo!ţ

Pur şi simplu aşezând pe categorii site-urile lor favorite.4 Fred Smith, tot pe

vremea studen i! a realizat c într-o economie accelerata oamenii vor pl ti maiţ ă ă

mult pentru vitez! şi a fondat Federal Express, cea mai bun companie deă

colet rie din lume.ă 5

4. Cunoaşterea este rela ional . Orice buc ic individual deţ ă ăţ ă ă

cunoaşte! ajunge s aib sens numai atunci când este juxtapus cu alte p r i,ă ă ă ă ţ

care îi fur! zeaz contextul. Câteodat , contextul poate fi comunicat f ră ă ă ă

cuvinte, printre zâmbet sau o încruntare.

5. Cunoaşterea este colegiala. Cu cât este mai mult , cu atât sunt maiă

corJ plexe, mai numeroase şi mai variate posibilele combina ii folositoare.ţ

6. Cunoaşterea este mai uşor transportabil decât orice alt produs.ă

Convel tit în ă 0 şi 1, ea poate fi trimis instantaneu unei persoane dină

vecin tate sau cât! zece milioane de persoane, din Hong Kong pân laă ă

Hamburg, la acelaşi pre infir!ţ

7. Cunoaşterea poate fi comprimat in simboluri şi abstrac iuni.ă ţ

încerca i! comprima i un pr jitor de pâine „tangibil".ţ ţ ă

8. Cunoaşterea poate fi stocata în buc ele din ce în ce mai mici.ăţ

Toshiba a ! trat în Cartea recordurilor, în 2004, cu un hard disk de computer mai

mic de! un timbru poştal.6 în curând vom avea stocarea la nivel nanometric,

adic ă ! ordinul miliardimilor de metru, ba chiar şi la o scar mai mic , în cazulă ă

în ca! cunoaşterea de care dispunem este corect .ă 7

9. Cunoaşterea poate fi explicita sau implicit , exprimata sau nu,ă

împ rt şit sau tacita. Nu exist o mas , un camion sau orice alt „tangibil"ă ă ă ă ă

tacit.

10. Cunoaşterea este greu de izolat Ea se r spândeşte.ă

Dac punem toate aceste caracteristici la un loc, sfârşim prin a avea cevaă

atât de diferit de tangibile, preocuparea tradi ional a economiştilor, încât mul iţ ă ţ

din! ei îşi scutur capul neîncrez tori şi, la fel ca mul i al ii, caut refugiu înă ă ţ ţ ă

lumea! care o cunosc - cea a tangibilelor rivale.

Totuşi, nici m car toate aceste diferen e nu epuizeaz modurile în careă ţ ă

cuno! terea refuz s se înscrie în categoriile economice existente.ă ă

LOVIREA CAUCIUCURILOR

Patrimoniul cunoaşterii are caracteristici stranii, paradoxale. Gândi i-v laţ ă

di! renta dintre a cump ra o maşin şi a cump ra cunoaşterea proprietaruluiă ă ă

des ! acea maşin .ţ ă

Proprietarii sau produc torii unei cunoaşteri extrem de valoroase suntă

pro! ja i de lege. Nu cu mult timp în urm , corpora ia Lockheed-Martin a dat înţ ă ţ

judej cat Boeing, sus inând c un inginer de la Lockheed plecase cu mii deă ţ ă

pagini despre sistemele de lansare a rachetelor şi estim ri ale costurilor, careă

au ajuns II compania rival . Acuzarea sus inea c documentele au fost utilizateă ţ ă

de Boeini pentru a câştiga un contract de multe miliarde de dolari.8

Acest exemplu ne duce la ceea ce profesorul Max Boisot de la ESADE (Lj

Escuela Superior de Administracion y Direccion de Empresas), a numit un parâl

dox. „Valoarea bunurilor fizice este stabilit prin compararea lor."ă

Cump r torulă ă

unei maşini loveşte pneurile, se uit sub capot , cere sfatul prietenilor,ă ă

conduce prob o Toyota, un Ford sau un Volkswagen. Ac iunile sale nu reducă ţ

valoarea

maşinii.

prin contrast, s spunem c în cazul Lockheed-Boeing, o alt companieă ă ă

din domeniu, Northrop, ar fi dorit s cumpere datele secrete ale firmeiă

Lockheed. Pentru a le stabili valoarea, Northrop ar fi trebuit s ştie ce con in.ă ţ

Dar în clipa în care ar fi aflat acest lucru, secretul ar fi disp rut şi cel pu in oă ţ

parte din valoarea sa ar fi fost pierdut .ă

în cuvintele lui Boisot, „informa ia despre bunurile informa ionale ţ ţ [...] nu

poate fi r spândit f r s i se afecteze raritatea" ă ă ă ă ă - chiar raritatea pe care se

bazeaz valoarea sa. Ar fi ca şi cum te-ai uita sub capota unei maşini şi i-ai furaă

sistemul de alimentare cu combustibil.

într-o economie tot mai bazat pe cunoaştere şi inova ie, acest paradoxă ţ

ere eaz o problem serioas nu doar pentru economişti, ci şi pentru economie.ă ă ă

Astfel, continu Boisot, „când informa ia înceteaz s joace doar un rol deă ţ ă ă

suport al tran zac iilor economice, când devine principalul lor obiectiv, logica ceţ

reglementeaz produc ia şi schimbul bunurilor fizice înceteaz s se aplice."ă ţ ă ă 9

Accentuarea rolului cunoaşterii nu este numai un obstacol minor.

Economiştii sperând s transforme economia într-o ştiin la fel de precis şi deă ţă ă

predictibik ca fizica lui Newton, şi-au imaginat-o la un moment dat ca fiind

determinist , echi librat , cu o func ionare aproape mecanic . Chiar şi ast zi, oă ă ţ ă ă

mare parte a econo miei, în care intr moştenirile lui Adam Smith, Davidă

Ricardo şi, mai târziu, Marx Keynes şi Milton Friedman, se bazeaz , m car înă ă

parte, tot pe mecanica newtonian şi pe logica cartezian .ă ă

Totuşi, cu aproape un secol în urm , teoria cuantic , relativitatea şiă ă

principiu nedetermin rii au produs o criz care i-a dus întâi pe fizicieni şi apoiă ă

pe profani 1< o mai bun în elegere a limit rilor modelului mecanic. A reieşită ţ ă

c nu toate lucru file din univers se comport , întotdeauna, cu regularitatea,ă ă

predictibilitatea şi le gitatea unei maşin rii. în cuvintele lui Boisot: „Mesajul ă [...]

este deconcertan Pentru cei care cred c economia este sau ar trebui s fie oă ă

ştiin exact : bunu rile informa ionale sunt nedeterminate sub aspectul valorii.ţă ă ţ

Şi, aşa cum descope rirea nedetermin rii în procesele fizice a inaugurat oă

muta ie paradigmatic , d< la fizica clasic la cea cuantic , la fel,ţ ă ă ă

nedeterminarea bunurilor informa ional* cere o economie politic distinct aţ ă ă

informa iei."ţ

Acum, s combin m întreb rile f r r spuns despre cunoaştere cu cele riă ă ă ă ă ă

dicate de transform rile radicale ale rela iei noastre cu timpul şi spa iul, şi vonă ţ ţ

jucepe sa realiz m cât de pu in lucruri cunoaştem despre sistemul avu iei reveă ţ ţ

iutionare ce transform ast zi America şi se r spândeşte pe tot globul.ă ă ă

Pentru încep tori, de cât cunoaştere este vorba?ă ă

CAPITOLUL 16

PETROLUL ZILEI DE MÂINE

ricât de surprinz tor ar putea p rea, la fix cincizeci de ani dup inJă ă ă

ugurarea economiei cunoaşterii, cunoaştem foarte pu ine lucruri djţ

spre „cunoaşterea" pe care se bazeaz ea. Daca, de exemplu, cunoaştereaă

este petrolul economiei de mâine, aşa cum sJ sugerat în numeroase rânduri,

atunci care sunt rezervele de acest „ i ei" intafl gibil? Companiile petroliere,ţ ţ

armatele, traderii de pe Wall Street şi şeicii din Ori! ml Mijlociu cheltuiesc averi

întregi pentru a estima cantitatea real ă - diferit ! cea pretins ă ă - a rezervelor

globale de i ei.ţ ţ 1 Dar ştie cineva cât de mult omoaM lumea? Sau cum se

modific stocul mondial de cunoaştere? Cât de mult mefl cunoscut? şi câtă

valoreaz ?ă

O

Pentru a r spunde unor astfel de întreb ri, trebuie sâ deschidem câtevaă ă

pfl teci surprinz toare, sâ explor m convingeri bizare despre tot ceea ceă ă

cunoaşte]! începând de la Biblie şi Coran pân la ştiin , de la comportamentulă ţă

castorilor roşiile toxice.

CU CÂT FOLOSIM MAI MULT...?

Punctul nostru de plecare este un fapt esen ial: cunoaşterea ţ - un alt

princip™ ultrafundamental al avu iei revolu ionare ţ ţ - a devenit una dintre

component! comportamentului nostru social şi economic. Acesta este motivul

pentru ca! orice compara ie între i ei şi cunoaştere este înşel toare.ţ ţ ţ ă

Modalit ile în care înmagazin m şi livr m petrolul nu s-au schimbat preaăţ ă ă

mtlfl de-a lungul ultimului secol - ne baz m tot pe conducte, rezervoare şiă

tancuri pfl troliere. Din contra, o dat cu r spândirea computerelor, a sateli ilor,ă ă ţ

telefoane! mobile şi a altor tehnologii digitale, modific m drastic modurile înă

care cre m! stoc m cunoaşterea, viteza cu care ea se degradeaz , modul înă ă ă

care îi judec m ă ! labilitatea, instrumentele pe care le utiliz m pentru a faceă

profit de pe urma! limbile în care o exprim m, gradul de specializare şi deă

abstractizare în care esfl organizat cunoaşterea, analogiile pe care ne baz m,ă ă

m sura în care este ă cuaB tificat şi mijloacele de informare care o disemineaz .ă ă

Mai mult, toate aceste dimensiuni ale cunoaşterii se transform simultan,ă

I viteze nemaiîntâlnite, deschizând nenum rate c i de a crea avu ie.ă ă ţ

O alt diferen esen ial dintre petrol şi cunoaştere este aceea c , cuă ţă ţ ă ă

cât ufl liz m mai mult petrol, cu atât ne r mâne mai pu in. Prin contrast, aşaă ă ţ

cum afl

sugerat, cu cât utiliz m mai mult cunoaştere, cu atât cre m mai mult .ă ă ă ă

De una singur * aceast diferen face ca o mare parte din cunoaştereaă ă ţă

economic clasic s fie dep şit . Economia nu mai poate fi definit ă ă ă ă ă ă - aşa cum

a fost adesea -drept ştiin a aloc rii unor resurse limitate. Cunoaşterea este,ţ ă

prin defini ie, inepuizabil .ţ ă

Aceste transform ri ale modului în care interac ion m cu cunoaşterea auă ţ ă

implica ii puternice asupra avu iei din lumea real ţ ţ ă - cine o ob ine şi cum. Ele îiţ

trimit pe jurişti, contabili şi întregi organisme legislative s se lupte cuă

rescrierea regulilor existente în ce priveşte taxele, contabilitatea, intimitatea şi

proprietatea intelectual . Ele intensific competi ia şi accelereaz inova ia,ă ă ţ ă ţ

determin perimarea vechilor reglement ri, creeaz turbulen e permanente şiă ă ă ţ

revolu ii în metodologii, pe pie e şi în management.ţ ţ

în acelaşi timp, permit unor industrii şi sectoare întregi s evoluezeă

dincolo de produc ia şi consumul de mas c tre produse, servicii şi experien eţ ă ă ţ

cu valoare ad ugat mai ridicat , mai personalizate. Mai mult decât orice,ă ă ă

aceste transform ri ale cunoaşterii cer o luare a deciziei mai inteligent , maiă ă

rapid , în condi ii mult mai complexe, dac nu chiar haotice.ă ţ ă

în ciuda celor de mai sus, în toate analizele şi studiile referitoare la

economiile emergente bazate pe cunoaştere, impactul cunoaşterii asupra

cre rii de avu ie a fost şi r mâne subevaluat de o manier ce duce la concluziiă ţ ă ă

complet greşite.

O EL RII ŞI PANTOFIŢ Ă

Deşi Statele Unite continu s r mân o mare putere în domeniulă ă ă ă

industrial, mai pu in de ţ 20% din for a de munc american este angajat înţ ă ă ă

acest sector. Nu mai pu in de ţ 56% dintre lucr tori îndeplinesc sarciniă

manageriale, financiare, de vânz ri, clericale sau profesionale. Categoria cuă

cea mai mare creştere este cea a profesioniştilor, cea care utilizeaz cel maiă

mult cunoaşterea.2

Aceste cifre, citate de nenum rate ori, subestimeaz totuşi realitatea.ă ă

Mult mai, mult de 56% din mâna de lucru este angajat în activit i legate deă ăţ

cunoaştere, aşta pentru c în prezent mul i operatori ai unor maşin rii, afla i fieă ţ ă ţ

în o el riile americane de ultim genera ie, fie în fabricile sud-coreene deţ ă ă ţ

produse de larg consum, îşi petrec cea mai mare parte din timp cu ochii pe

ecranele computerelor, cam la fel ca pilo ii din cabina unui Boeing ţ 747. Şoferii

de camioane se bazeaz pe computerele din cabine.ă 3 Ei nu pot fi considera iţ

drept lucr tori în domeniul cunoaşterii, dar genereaz , proceseaz şi transmită ă ă

datele şi informa iile pe care aceasta se bazeaz . In realitate, ei sunt lucr toriţ ă ă

cu jum tate de norm în domeniul cunoaşterii, dar nerecunoscu i ca atare.ă ă ţ

Iar acesta nu este singurul element neluat în calcul. Cunoaşterea pe care

o uti-hz m cu to ii pentru a crea avu ie include o cunoaştere greu de m surat,ă ţ ţ ă

tacit sau ascuns în creierele noastre. Ceea ce ne face „cunosc tori", deă ă ă

exemplu, este în elegerea zilnic a celor din jurul nostru. Ea includeţ ă

cunoaşterea celor în care putem avea încredere, a modului în care va reac ionaţ

şeful la aflarea unei veşti proaste sau a func ion rii echipei. De asemenea,ţ ă

include aptitudinile profesionale şi coiry portamentul la locul de munc , pe careă

le putem deprinde doar privindu-i pe altii^ In sfârşit, include cunoaşterea unor

elemente despre organismul şi mintea noastr ,; cum lucreaz şi ce ne permită ă

sâ facem.

Multe dintre aceste cunoştin e tacite sunt nesemnificative. Dar alteleţ

sunt esenl iale vie ii de zi cu zi şi sarcinilor noastre productive. Ele constituieţ ţ

acea parte a min ii noastre de care, de cele mai multe ori, nici nu suntemţ

conştien i. Tocmai pentru c este atât de variat şi atât de ascuns , aceastţ ă ă ă ă

cunoaştere este adesea] ignorat de economişti.ă

Pe scurt, din acest motiv şi nu numai, cunoaşterea a fost mult vremeă

desconj siderat de c tre economişti, iar ast zi mai mult decât oricând. Prină ă ă

urmare, penj tru a arunca o privire în economia de mâine, trebuie să

compens m aceast lipsa de cunoştin e despre cunoaştere.ă ă ţ

MAGAZIA NOASTR INTERIOARĂ Ă

Fiecare dintre noi, la orice moment dat, dispune de un inventar

individualiza i] al cunoaşterii legate de munc şi de avu ie. S spunem cţ ă ţ ă ă

autorii cunosc câte cevaj despre arta scrisului şi despre industria editorial .ă

Dentiştii ştiu despre din i. Me4 canicii auto, despre maşini.ţ

Dar nu toat cunoaşterea apar ine indivizilor Echipe de lucru, companii,ă ţ

ini dustrii, institu ii şi economii întregi îşi dezvolt la un moment dat propriul lorţ ă

de| pozit de cunoaştere. Acelaşi lucru poate fi spus despre societ i şi na iuni.ăţ ţ

Toat aceast cunoaştere este stocat în dou moduri fundamentală ă ă ă

diferite. Oj parte se g seşte în craniile noastre. In fiecare dintre noi exist oă ă

magazie invizi-l bil , plin de cunoaştere şi de date şi informa ii precursoare.ă ă ţ

Dar, spre deosebire de un depozit, aceast zon este şi un atelier, în care noi ă ă -

sau, mai bine spus,] procesele electrochimice - mut , adaug , şterg şiă ă

rearanjeaz în permanen nu-| mere, simboluri, cuvinte, imagini şi amintiri,ă ţă

amestecându-le cu emo iile şi creând! astfel gânduri noi.ţ

Pe m sur ce curg, aceste gânduri pot include orice, de la cota iile de peă ă ţ

Wall] Street pân la idei despre clien i, sfatul unui prieten cu privire la jocul deă ţ

golf sau| o formul tehnic pentru îmbun t irea unui produs, toate acesteaă ă ă ăţ

fiind întrerupte de flash-uri din meciul de asear , fragmente de clipuriă

publicitare şi idei despre] un raport ce trebuia terminat mai demult.

Luate individual, aceste obiecte disparate s-ar putea s nu aib prea multă ă

sens.| Dar rearanjate, ele cap t form şi un în eles mai larg. Adesea, ele seă ă ă ţ

transform ; în ac iuni care modific decizii importante despre via a, munca şiă ţ ă ţ

avu ia noastr .] îngrijorarea pentru copilul bolnav s-ar putea s nu ne lase sţ ă ă ă

ne concentr m asu-| pra raportului sau s respectam o mtâlnire important , înă ă ă

timp ce o c dere a bursei] ne poate determina s amân m schimbarea maşinii.ă ă ă

S studiem acum acest depozit-atelier al cunoaşterii. Dac ne-am puteaă ă

reduce la dimensiuni nanometrice şi am intra acest spa iu al mişc riiţ ă

permanente,

am g si şiruri şi stive nenum rate de fapte şi presupuneri. Am g siă ă ă

concepte amestecate între ele, puse unele peste altele sau conectate între ele.

într-un al loc am g si toate ipotezele noastre ă - plauzibile sau nu - despre

oameni, dragoste, sex, natur , timp, spa iu, religie, politic , via , moarte şiă ţ ă ţă

cauzalitate. Ascuns într-un col işor întunecat, am g si gramatica, limba peă ţ ă

care o utiliz m şi logica, regulile pe care le aplic m pentru a ob ine şi aă ă ţ

administra colec ia noastr de sensuri.ţ ă

Este un loc aglomerat, agitat, în continu activitate chiar şi atunci cândă

dormim, în timp ce o anumit cunoaştere este pierdut permanent, uitat ,ă ă ă

mutat sau dep şit , o alta, nou şi relevant , este ad ugat f r încetare.ă ă ă ă ă ă ă ă ă

Putem numi toate acestea rezerva noastr personal de cunoaştere. To iă ă ţ

dispunem de aşa ceva.

Şase miliarde de astfel de depozite circul pe fa a p mântului ast zi. Maiă ţ ă ă

multe decât oricând în istorie.

DOARASK

Cea mai mare parte a cunoaşterii mondiale este îns stocat în afaraă ă

creierelor noastre. Ea este cunoaşterea acumulat din vremuri str vechi ă ă - şi

cea a prezentului - înmagazinat extern pe diverse suporturi, de la zidurile uneiă

peşteri pân la ultimele hard-discuri şi DVD-uri.ă

Timp de mii şi mii de ani, oamenii au dispus de modalit i limitate de a-şiăţ

transfera informa ia de la o genera ie la cealalt . în afara legendelor (povestiteţ ţ ă

şi repovestite tot mai deformat), cea mai mare parte a cunoaşterii a murit o

dat cu de in torul s u şi cu fiecare genera ie. Prin urmare, ritmul schimb riiă ţ ă ă ţ ă

sociale şi tehnologice în aceste societ i primitive era atât de lent, încât chiar şiăţ

relat rile precise nu f ceau decât de reia aceleaşi poveşti la nesfârşit.ă ă 4

Un progres gigantic a intervenit acum 3.500 de ani, când un geniu uitat a

desenat prima pictogram sau ideogram pe o piatr sau pe zidul unei peşteri,ă ă ă

pentru a imortaliza un eveniment, o persoan sau un lucru ă - începând astfel să

stocheze amintiri non-verbale în afara creierului uman.5 Un alt salt înainte a

fost inventarea diferitelor forme de scriere. Dup alte câteva mii de ani auă

intervenit alte evolu ii majore, cu inventarea succesiv a bibliotecilor,ţ ă

sistemelor de indexare şi de imprimare, toate acestea crescând ritmul în care

cunoaşterea s-a acumulat de-a lungul genera iilor succesive.ţ

Este tulbur tor s realizezi c f r acest factor ă ă ă ă ă - creşterea capacit iiăţ

noastre de a genera şi a acumula cunoaştere - am fi tr it în continuare doară

ceva mai bine decât str moşii noştri de acum ă 3.500 de ani.

Ast zi, o dat cu apari ia unor computere tot mai puternice, cu înmul ireaă ă ţ ţ

site-uri-jor web şi a mijloacelor de informare în mas , gener m ă ă - şi acumul m ă -

date, mformatii şi cunoaştere la viteze f r precedent. Pentru a le armoniza, înă ă

ultimele decenii am construit ceea ce poate fi considerat pe drept cuvânt un

creier uriaş ln afara şi în plus fa de cele şase miliarde de creiere individuale.ţă

Acest mega-creier global este înc acela al unui copil, incompletă

dezvoltat, în Care înc nu s-au format conexiunile adulte. Cu toate acestea, laă

un anumit moment necunoscut din istoria mondial , cantitatea de cunoaştereă

din afara creier rului a dep şit-o cu mult pe cea stocat în interior. Dac maiă ă ă

trebuia dovedit încaj o dat ignoran a noastr în ce priveşte cunoaşterea, să ă ţ ă ă

lu m în considerare fap-i ml c aceast transformare unic din istoria specieiă ă ă ă

noastre este fie necunoscuta] fie ignorat de umanitate.ă

Acest „creier exterior" se extinde cu o vitez incredibil . în ă ă 2002,

cercet torii de la şcoala de Managementul Informa iei şi Sistemelor din cadrulă ţ

universit i}] californiene Berkeley publicau o estimare potrivit c reiaăţ ă

cantitatea de date, irtl forma ii şi cunoaştere înmagazinat în form scris ,ţ ă ă ă

magnetic sau optic pe pari cursul unui singur an este echivalent cu ceaă ă ă

„con inut de ţ ă 500 de milioane dej biblioteci de dimensiunea Bibliotecii

Congresului." Este, spun ei, egal cu toal cuvintele rostite vreodat de o fiină ă ţă

uman „înc de la începutul timpurilor."ă ă 1 Ast zi, putem presupune c ritmulă ă

este chiar mai rapid.

Numai atunci când ad ug m acest depozit extern în expansiune la ceeaă ă

cel exist deja în şase miliarde de creiere ajungem la rezervele totale deă

cunoaştere] ale speciei umane - ceea ce s-ar putea numi Aggregate Supply of

Knowledge sau ASK (Oferta Agregat de Cunoaştere).ă 7 Aceasta devine izvorul

imens din care poate fi alimentat avu ia revolu ionar .ă ţ ţ ă

Prin urmare, noi transform m întreaga rela ie a avu iei, indiferent deă ţ ţ

form , cu principiul ultrafundamental al cunoaşterii ă - aşa cum am transformat

leg tu-j iile sale cu timpul şi spa iul. Numai recunoscând acest lucru putemă ţ

aprecia, pentru prima dat , de ce avu ia de ast zi este diferit calitativ de ceaă ţ ă ă

din orice epoca] anterioar .ă

UITA I DE ALZHEIMERŢ

Studiul celor de la Berkeley nu a fost singura încercare de a m suraă

creieri global în curs de dezvoltare. Informaticianul Michael E. Lesk de la

Funda ia Na k>| nalâ pentru ştiin e din Statele Unite arunc , la rândul s u, oţ ţ ţ ă ă

raz de lumin asupr acestui subiect, dezvoltându-1 pe o direc ie diferit .ă ă ţ ă

Pornind de la cele şase miliarde de creiere şi bazându-se pe ritmul în care

eli absorb şi uit informa ia, Lesk calculeaz cu o anumit marj de eroare că ţ ă ă ă ă

„mei| moria total a tuturor indivizilor în via ast zi" este echivalent cu ă ţă ă ă 1.200

de pet bi i de date.ţ 8 Cum un petabit este egal cu 1.125.899.906.842.624 bi i,ţ

1.200 pa foarte mult. Dar tot Lesk ne asigur cu nonşalan c „putemă ţă ă

înmagazina digit tot ceea ce fiecare dintre noi îşi aminteşte. Pentru fiecare

persoan în parte, nic m car nu este dificil."ă ă

Pân la urm , continu el, „americanul mediu petrece ă ă ă 3.304 ore pe an cu

un ti sau altul de media." Circa ţ 1.578 de ore sunt petrecute în fa aţ

televizorului, alte ! în s lile de cinema ă - ceea ce ajunge la circa 11 milioane de

cuvinte. înc ă 354 de ore sunt dedicate ziarelor, revistelor şi c r ilor. Rezultatul,ă ţ

sugereaz el, „este aceli c în ă ă 70 de ani de via eşti expus la circa şaseţă

gigabi i de ASCII."ţ 9 Ast zi pute cump ra un hard-disc de ă ţ ă 400 de giga pentru

computerul de acas .ă

Concluzia pe care o trage cercet torul este aceea c prin combinareaă ă

informa iei înmagazinate în craniile umane cu cea stocat în exterior, ajungemţ ă

la circa 12.000 de petabi i de informa ie în lume ţ ţ - sau, mai pe în eles, pentruţ

fiecare bit dintr-o memorie uman , exist circa al i zece salva i în ceea ceă ă ţ ţ

tocmai am numit mega-creierul în formare al planetei.

In sfârşit, toate aceste calcule l-au determinat pe Lesk s sugereze c nuă ă

este foarte departe ziua în care elevii nu vor mai trebui s memoreze nimic ă - ei

vor purta un aparat care va con ine totul pentru ei. Iar astfel ajungem la nişteţ

între b ri fascinante. îi poate ajuta aceast juc rie electronic pe bolnavii deă ă ă ă

Alzheimer? Iar dac el are dreptate, şi nu vom mai avea nevoie de memoriiă

interne pentru informa ii, înseamn c o parte din creierul uman va deveniţ ă ă

inutil ? Şi care va fi partea înc necesar pentru cunoaştere?ă ă ă

Desigur, oricine se poate juca cu aceste numere şi specula ii îndr zne e.ţ ă ţ

Putem discuta despre multitasking, informa ie non-verbal şi alte probleme aleţ ă

acestor estim ri. Mai mult, informa ia este, aşa cum nu trebuie s ni seă ţ ă

reaminteasc , foarte departe de cunoaştere. Nici studiile celor de la Berkeley,ă

nici calculele lui Lesk nu ne spun nimic despre în elesul celor m surate, cuţ ă

toate c şi unele, şi celelalte traduc informa ia în bi i. Ce este ceea ce „ştim"ă ţ ţ

noi efectiv?

O încercare de a r spunde la aceast întrebare a fost f cut recent deă ă ă ă

Adrian Woolfson de la Darwin Research Fellow la Cambrjdge University. în

cartea sa, llfe Wîthout Genes, Woolfson scrie: „Orice exist , a existat sau poateă

exista în aceast lume sau în oricare alta poate fi descris integral prină

colectarea complet a faptelor relevante şi a setului corespondent deă

interconexiuni logice."10

Ai fi tentat s -1 iei imediat de guler şi s -i spui, ,A da?" Dar nu e nevoie.ă ă

Expunerea sa asupra cognoscibilit ii este impresionant , dar, pân la urm ,ăţ ă ă ă

Woolfson ridic steagul alb şi recunoaşte c ceea ce propune este, în realitate,ă ă

imposibil.

Aşadar, nici una dintre aceste încerc ri nu se apropie de r spunsul laă ă

întrebarea cât cunoaştere semnificativ se g seşte în toat aceast magazieă ă ă ă ă

sauicât valoreaz , dar toate cele de mai sus sus in ipoteza noastr c au locă ţ ă ă

transform ri revolu ionare în principiul ultrafundamentale ale cunoaşterii ă ţ -

transform ri pentru care cuvântul ă revolu ie ţ este un eufemism.

In fapt, trecem prin cea mai profund deşteptare a sistemului mondial ală

cunoaşterii din momentul în care specia noastr a început s gândeasc . Până ă ă ă

când nu vom digera aceast idee, cele mai bune planuri pentru viitor vor fiă

iluzorii.

Iar aceast concluzie ne conduce c tre roşiile toxice şi... capul îngropat ală ă

unui copil.

CAPCANA CUNOAŞTERII PERIMATE

ândirea conteaz . Dar multe dintre faptele la care ne gândimă

sunfl false; iar multe din convingerile noastre sunt, cu siguran a,ţ

stupidei In ciuda avalanşei de date, informa ii şi cunoaştere careţ

ne copM şeşte ast zi, un procent tot mai ridicat din ceea ce cunoaştem este,ă

de fapt, tot! mai pu in adev rat, iar lucrurile ar sta la fel chiar dac am puteaţ ă ă

crede în ce nea spun mijloacele de informare, chiar dac fiecare reclam ară ă

reflecta realitatea! dac fiecare avocat ar fi onest, fiecare politician discret,ă

fiecare adulterin sincera şi fiecare comis-voiajor direct

G

Dac aşa stau lucrurile, cum ar trebui indivizii ă - şi companiile sau statele -

s i transforme principiul ultrafundamental al cunoaşterii în avu ie?ă ţ

O anume cunoaştere a fost întotdeauna necesar pentru a produceă

avu ie. Vân ţ ă 1 torii primitivi trebuiau s ştie care sunt tiparele de migra ie aleă ţ

animalelor pe c rei le urm reau. ranii trebuiau s cunoasc o mul ime deă ă Ţă ă ă ţ

lucruri despre sol. In modl normal, o dat înv at , aceast cunoaştereă ăţ ă ă

continua s fie util genera ie dup l genera ie. Muncitorii din fabric trebuie să ă ţ ă ţ ă ă

ştie ast zi cum s utilizeze maşin J riile rapid şi sigur, dac vor s -şi p strezeă ă ă ă ă ă

slujba.

In prezent, cunoaşterea relevant pentru munc se schimb atât deă ă ă

rapid, îna cât tot mai mult cunoaştere trebuie s fie acumulat atât la locul deă ă ă

munc , cât şi în afara sa. înv area devine un proces cu flux continuu. Dar nuă ăţ

putem înv a! totul destul de repede, ceea ce explic de ce, dac o parte dinăţ ă ă

ceea ce gândim | este stupid, nu trebuie s ne sim im jena i. Nu suntemă ţ ţ

singurii care credem diJ verse prostii.

Motivul este acela c fiecare por iune de cunoaştere are o durat de viaă ţ ă ţă

limi-| tat . La un moment dat, ea nu mai este cunoaştere, ci „cunoaştereă

perimat ".ă

ADEV RURILE DE IERIĂ

Constituie Republica lui Platon sau Poetica lui Aristotel „cunoaştere"? Sau

concep iile lui Confucius ori Kant? Desigur, le putem descrie ideile dreptţ

în elepciune j dar în elepciunea acestor autori sau filozofi era bazat pe ceeaţ ţ ă

ce ei ştiau - pro>] pria lor baz de cunoaştere ă - iar multe dintre lucrurile pe

care le cunoşteau erau^ în realitate, false.

Aristotel, ale c rui idei au dominat Europa aproape dou mii de ani,ă ă

credea c tip rii sunt asexua i şi s-au n scut „în genunile p mântului".ă ă ţ ă ă 1 Mai

credea şi că

Oceanul Indian este o mare închis ă - eroare geografic pe care auă

împ rt şit-o, dup secole, Ptolemeu şi al i savan i europeni şi islamici.ă ă ă ţ ţ 2

în secolul al IlI-lea d. Chr., Porphirius, biograful lui Pitagora, îşi asigura

cititorii c dac iei mugurele unei plante, îl pui în p mânt şi îl sco i dup treiă ă ă ţ ă

luni, vei g si fie capul unui copil, fie organele genitale ale unei femei.ă 3

în secolul al Vll-lea, Sfântul Isidor din Sevilla îşi asigura contemporanii că

„albinele se nasc din cadavre de vite."4 Dup cinci sute de ani, un geniuă

necontestat ca Leonardo da Vinci exprima urm toarea convingere: castorii ştiuă

c testiculele lor sunt folosite de oameni în scopuri medicinale. „Când esteă

prins în capcan , scria el, castorul şi le rupe cu din ii, lâsându-le duşmanilor."ă ţ 5

Când roşiile, originare din America de Sud, au ajuns prima dat în Europa,ă

în secolul al XVI-lea, indivizi deosebit de inteligen i erau încredin a i c ele suntţ ţ ţ ă

toxice pentru fiin ele umane. Abia dup dou sute de ani, Linne a sus inutţ ă ă ţ

contrariul. De-abia în 1820, un tip deosebit de îndr zne a mâncat dou roşii laă ţ ă

rând, în fa a unei mul imi de oameni, pentru a demonstra c Linne aveaţ ţ ă

dreptate.6

Dar cunoaşterea perimat nu este întotdeauna amuzant . Pân în ă ă ă 1892

era ştiut de toat lumea ă - şi acceptat ştiin ific înc din vremea lui Galilei ţ ă - că

planeta Jupiter avea patru sateli i. Dar aceast cunoaştere a fost dep şit peţ ă ă ă

data de 9 septembrie a acelui an, când astronomul E. E. Barnard de la

observatorul Iick a descoperit o a cincea lun .ă 7 Pân în ă 2003, astronomii

num raser şaizeci.ă ă 8

In acelaşi mod, zeci de ani, oamenii de ştiin au considerat c sistemulţă ă

nos-

tru solar are doar nou planete. Dar în ă 2005, un astronom de la California

Institute

of Technology a descoperit un obiect, pe care 1-a numit Xena, despre care el şi

al iţ

oameni de ştiin cred c este o a zecea planet .ţă ă ă 9 ./C

De asemenea, fiziologul londonez L. Erskine Hill raporta în 1912 c doveziă

ştiin ifice experimentale indic faptul c „puritatea aerului: nu are nici oţ ă ă

importan ".ţă 10 Câ i oameni de pe întreaga planet ar fi murit dac nu am fiţ ă ă

descoperit c el nu avea dreptate? Şi câ i pacien i mor ast zi pe paturile deă ţ ţ ă

spital pentru c un doctor, de altfel inteligent, se bazeaz pe „fapte" perimate,ă ă

înv ate cu dou zeci de ani în urm , la facultate? Câte companii nu au sfârşităţ ă ă

cu burta în sus pentru c au ac ionat pe baza unor strategii de marketingă ţ

expirate? Câte investi ii nu sunt destinate eşecului pentru c pleac de laţ ă ă

informa ii financiare dep şite? Şi ce s mai vorbim despre decesele siţ ă ă

dezastrele de mâine care ne pândesc de dup col ?ă ţ

S lu m, drept exemplu, stenogramele reuniunii Comitetului Consultativă ă

al utilizatorilor CERN din septembrie 2002 (CERN este Organiza ia Europeanţ ă

pentru Cercetare Nuclear ). Printre trimiteri la decizii „de a se pune scrumiereă

în apropierea uşilor exterioare ale cl dirilor importante" şi notific ri despreă ă

„schimb ri majore ale serviciului de livrare a coresponden ei" se ascunde ună ţ

punct formulat astfel: „Numele persoanelor ce trebuie contactate în caz de

accident nuclear trebuie reintroduse în baza de date a Resurselor Umane."11

Pentru numele lui Dumnezeu, s-ar putea întreba cineva, cum poate lipsi

lista Persoanelor ce trebuie contactate în caz de accident nuclear? R spunsul:ă

„deoa-

recei pentru majoritatea oamenilor, informa ia a expirat", iar administra iaţ ţ

^ resursele necesare pentru a asigura actualizarea sistematic ." A trebuit ă ij

PreŞedintele organiza iei sâ sublinieze c „în eventualitatea unui accident, pieiţ ă

derile umane poten iale sunt uriaşe, şi trebuie s g sim o solu ie."ţ ă ă ţ

POt>UL MATUŞII EMILY

Ceea ce este clar, este c indiferent de modul în care stocâm informa ia,ă ţ

M baze de date digitale sau în creierele noastre, avem de-a face cu

echivalentul pfl dului m tuşii Emily, supraînc rcat cu fapte, idei, teorii şi imaginiă ă

care au fost dej p şite sau înlocuite de alte adev ruri, probabil mai precise. Oă ă

mare parte a bazJ de cUnoaştere a fiec rei persoane, afaceri, institu ii sauă ţ

societ i este perimat . ăţ ă 1 Accelerând schimbarea, acceleram şi ritmul în care

cunoaşterea devine pfl mat . Dac nu este adus la zi permanent şi f ră ă ă ă ă

compromisuri, experien a ţ întrfl slujb devine tot mai pu in valoroas . Bazele deă ţ ă

date ajung s fie dep şite fl inte ă ă $3 reuşim completarea lor. La fel sunt c r ileă ţ

(inclusiv aceasta) pân la on la cară e sunt publicate. Cu fiecare milisecund careă

trece, acurate ea cunoaştfl noasta despre investi ii, pie e, competitori,ţ ţ ţ

tehnologie sau nevoile clientiloifl schimb . Prin urmare, fie c -şi dau seama sauă ă

nu, companiile, guvernele şifl divizii se bazeaz ast zi mai mult decât oricând,ă ă

în deciziile lor, pe o cunoaştem perimat ă - adic pe date şi supozi ii care au fostă ţ

falsificate de schimbare.

Uneori, desigur, unele cunoştin e perimate din trecut revin la via şi seţ ţă

dfl vedesc folositoare prezentului datorit modific rii contextului în care sunt înflă ă

drate, primind un nou sens. Dar, cel mai adesea, opusul este valabil.

Ca o ironie a sor ii, în economiile avansate, companiile se laud cu „manaţ ă

J metltul cunoaşterii", „patrimoniul de cunoaştere" şi „proprietatea intelectuafl

îns , ă cu toate numerele rumegate de analişti financiari, economişti, companifl

guverne, nimeni nu ştie cât ne cost cunoaşterea perimat atunci când seă ă

tradifl în Ivirea unor decizii greşite. Cineva ar putea întreba care este povara

plasat "! investi iile individuale, profiturile corpora iilor, dezvoltareaă ţ ţ

economic , programfl de reducere a s r ciei şi crearea avu iei în general?ă ă ă ţ

Mai mult, sub toate acestea se ascunde o transformare epistemologică

chiafl mai important . Ea nu afecteaz numai ceea ce consider m a fiă ă ă

cunoaşterea, cfl instrumentele pe care le folosim pentru a o ob ine. Printreţ

aceste instrumente fl gândjri^ pu ine sunt atât de importante ca analogia, prinţ

care identific m sini laritati între dou sau trei fenomene şi tragem concluzii deă ă

la unul pentru al aPiica altuia.

greu putem vorbi sau gândi f r a face analogii. Juc torul de golf irlandejă ă ă

Padrajg Harrington îi spune unui reporter sportiv c „U.S. Open î i testeaz ă ţ ă i

adev^t capacitatea de a lovi [... ] i-ai dori s fii ca o maşin ."ţ ă ă 12 Ceea ce ne du

înapQj ia discipolii lui Newton, care a spus c întreg cosmosul este „ca o" maă

n ri^ă

Apoi sunt to i cei despre care se spune c au .mintea unui computer" sauţ ă

„doi ca Copil", ori cei c rora li se recomand s „investeasc precum un prcă ă ă ă

. ist" sau s „gândeasc la fel ca un geniu". Analogii implicite suntă ă

construite SiVar în limbaj. Astfel, înc judec m maşinile dup „caii putere" ă ă ă - o

reminiscen ţă C zilelor în care ele erau comparate cu vehiculele trase de cai şi

numite „tr suriă

f r cai"-ă ă 13

Instrumentul pe care îl numim analogie devine însa tot mai greu de

folosit. Analogiile devin chiar mai înşel toare decât au fost vreodat , deoarece,ă ă

atunci când lumea se schimb , vechile similarit i pot deveni deosebiri.ă ăţ

Compara ii legitime la un moment dat pot deveni exagerate. Pe m sur ceţ ă ă

paralelele cu trecutul se pr buşesc, adeseori neobservate, concluziile bazateă

pe ele devin înşel toare, iar, cu cât este mai rapid ritmul schimb rii, cu atâtă ă

este mai scurt perioada de via util a analogiilor.ă ţă ă

Astfel, o transformare a unui principiu ultrafundamental - timpul -

afecteaz un instrument de baz pe care îl folosim pentru ob inerea altuia ă ă ţ -

cunoaşterea.

în concluzie, dup cum am constatat, chiar şi printre exper ii în economiaă ţ

cunoaşterii, pu ini s-au gândit la ceea ce ar putea fi numit legea cunoaşteriiţ

perimate: pe m sur ce schimbarea se accelereaz , creşte viteza cu care seă ă ă

acumuleaz mai mult cunoaştere perimat . Cu to ii purt m asupra noastr oă ă ă ţ ă ă

cantitate mult mai mare de informa ie dep şit decât o f ceau str moşii noştriţ ă ă ă ă

în societ ile mai lente din trecut.ăţ

Acesta este motivul pentru care ideile noastre cele mai dragi îi vor face

pe urmaşii noştri s se t v leasc de râs.ă ă ă ă

FACTORUL QUESNAY

st zi, mai mult decât oricând, suntem guverna i pe tot cuprinsulă ţ

P tului de studen ii profesorilor de economie. Preşedin i şiă ţ ţ

politicienpH cretari ai Trezoreriei sau miniştri de finan e şiţ

cancelari ai eşichiei_M guvernatori ai b ncilor centrale, bancheri de investi ii şiă ţ

oficiali de rang înallB celor mai puternice şi mai mari corpora ii au stat aimin iţ ţ

în b ncile lor ascultândjpj studiindu-le textele şi îmbibându-se de ideile loră

principale.

AAcelaşi lucru se aplic pentru brokeri, consilierii financiari şi redactorii dflă

ziare şi televiziuni care transmit aceste idei publicului. Din p cate, multeă

concefl r mase din zilele facult ii îşi au locul în „podul cunoaşterii perimate"ă ăţ

sau, fl curând, în cimitirul ideilor moarte.

ECONOMIA GAFELOR

In februarie 2004, preşedintele american George W. Bush şi-a faultat

propriul Comitet de Consilieri Economici, refuzând s sus in public previziunileă ţ ă

confoaj c rora economia va oferi ă 2,6 milioane de locuri de munc în anulă

respectiv. Dar, aşa cum scria The Washington Post,

„Previziunea, ridiculizata ca exagerat de optimista, a fost una dintre celew mai

modeste predictii despre economie f cute de administra ie in ultimiiM trei ani.ă ţ

Acum doi ani, previziunea administra iei a fost de ţ 3,4 milioane de noim locuri

de munc în ă 2003, în plus fa de ţă 2000. Şi a prezis un deGcit bugefcaJM pentru anul

fiscal 2004 de 14 miliarde de dolari. Economia, pân la urm , ă ă a l pierdut 1,7

milioane de locuri de munc în acel interval, iar deficitul bugetară 1 [pentru 2004] este

prev zut a se ridica la ă 521 de miliarde de dolari."1

F r îndoial , aici intra şi mult exagerare politic . Orice statistica poateă ă ă ă ă

fi twj turatâ pân exprim ceea ce dorim, iar tor ionarii nu sunt numaiă ă ţ

republicani. DB crepan ele dintre previziuni şi rezultate începuser s seţ ă ă

l rgeasc sub admiaj fr iile democrate anterioare. A devenit clar atunci că ă ăţ ă

ceva mergea prost, chJJ dac se accepta o anumit marj de manipulareă ă ă

politic .ă

In cuvintele unui purt tor de cuvânt republican al Casei Albe, „vechileă

teorii sM dovedit [... ] teribil de greşite. [... ] Nimeni nu şi-a dat seama ce se

întâmpl ă - m J Wall Street-ul, nici Vegas-ul, nici Poor Richard, nici Nostradamus."

Economişti nu au reuşit s anticipeze mai mult decât num rul locurilor deă ă

unc şi deficitele. Ei au contribuit la cele mai faimoase şi mai jenante dezastreă

financiare din ultimele decenii. Faptul c doi economişti, laurea i ai premiuluiă ţ

jslobel, erau parteneri la fondul de investi ii Long-Term Capital Management nuţ

a putut împiedica firma s ajung aproape de faliment, în ă ă 1998. Numai

interven ia de ultim moment a Rezervei Federale a întrerupt o reac ie în lanţ ţ ţ

care ar fi outut zgudui serios economia mondial .ă 2

Nu cu mult mai inspirator a fost rolul jucat de economişti în dezintegrarea

economiei ruse dup dezmembrarea Uniunii Sovietice,ă 3 ca s nu mai vorbim deă

greşelile recunoscute cu dificultate de macroeconomiştii de la Fondul Monetar

International, din cursul crizei asiatice de la sfârşitul anilor '904 - erori care au

contribuit la sângeroasele ciocniri interetnice din Indonezia.5

Predic iile economiştilor sunt atât de des lipsite de temeinicie, încât, înţ

2001, Financial Times a sugerat c , împreun cu dispre ui ii analişti de pe Wallă ă ţ ţ

Street, ei merit s ocupe un loc de cinste în „galeria prezic torilor care s-auă ă ă

f cut de ruşine."ă 6 Tot Financial Times sus inea c nu poate fi invocat scuza unuiţ ă ă

an mai slab. „Nimic nu e nou. Previziunile macroeconomice au rar un an bun,

iar con inutul lor este deosebit de s rac tocmai atunci când se impune cuţ ă

necesitate acurate ea."ţ

Economiştii lanseaz atâtea predic ii disparate, încât ele sunt adeseoriă ţ

puse la pachet într-o „previziune consensual ", în speran a c media rezultată ţ ă ă

se va dovedi mai precis decât intui iile individuale.ă ţ 7 Cu toate acestea, în

perioada de şaptesprezece ani de dinainte de anul 2000, Blue Chip Consensual

Forecast on Economic Growth nu a estimat niciodat corect ceeaxe economiştiiă

numesc creştere.

în ianuarie 2001, The Wall Street Journal a publicat predic iile creşteriiţ

economice f cute de ă 54 de economişti americani eminen i. Numai dou s-auţ ă

apropiat de realitate.8

Nici economiştii din afara Statelor Unite nu se descurc mai bine. „Seriaă

eşecurilor lor este aproape nep tat ", conform Fondului Monetar Interna ional.ă ă ţ 9

(în acest caz, proverbialul ciob râde de oala spart . Chiar cu câteva luni înainteă

de pr buşirea economiei thailandeze, Fondul Monetar Interna ional l uda publică ţ ă ln elepciunea sistemului s u economic şi financiar.ţ ă 10) Criticii Fondului Monetar

Interna ional au acuzat, de asemenea, faptul c exper ii s i nu au reuşit sţ ă ţ ă ă

antiteze transform ri majore, cum ar fi „încetinirea creşterii din ă 1995" si „hiper-

infla ia de la sfârşitul anilor ţ '80".

ESTIM RILE ESTIM RILORĂ Ă

Desigur, este necinstit de uşor s -i desfiin ezi pe economişti. Atâta vremeă ţ

cât ^ansa joac un rol în treburile omeneşti, nimeni nu poate cunoaşte viitorulă

cu pre-pe care o pretind factorii de decizie. înşişi economiştii au dreptate atunci

cand se plâng de aştept rile nerealiste ale publicului, politicienilor şi presei, fie-ă

are dintre aceste categorii având propriile cereri de interpret ri partizane sauă mPlific ri ale unor informa ii complexe.ă ţ

Economiştii sunt inteligen i şi muncitori şi dispun de numeroase ra iuni leţ ţ

J time pentru multe dintre aceste eşecuri. De exemplu, o mare parte a

informa iiiţ 0r guvernamentale sau corporatiste pe care sunt obliga i s se bazezeţ ă

este incoi . plet , derutant sau eronat . în probleme ca schimbareaţ ă ă ă

tehnologic sau rease. zarea geopolitic , utilizarea energiei şi pre urileă ă ţ

petrolului, datele sunt adeseori preliminare, f cându-i pe analişti s se lupte cuă ă

estim ri ale estim rilor ă ă estimative.il Dar acest lucru nu constituie o noutate.

Economiştii altor epoci dispuneau chiar de mai pu ine informa ii şi date.ţ ţ

în primul rând, economia pe care ei încearc s o în eleag este cu multă ă ţ ă

im complex decât cea cu care se confruntau marii economişti din trecut. Niciă

AdH Smith, nici Karl Marx, David Ricardo sau Leon Walras, chiar nici John

Maynard Keynes sau Joseph Schumpeter nu au avut de-a face cu ceva

asem n tor cu densitatea rela iilor confuze, interac iunilor şi leg turilor deă ă ţ ţ ă

feedback implicate în crearea şi distribu ia avu iei ast zi, f r a mai lua înţ ţ ă ă ă

considerare extinderea lor globală

în al doilea rând, chiar mai important, intervine viteza f r precedent a |Hă ă

zac iilor şi transform rilor din sistemul studiat. Abia reuşesc economiştii s ,|Hţ ă ă

fice un anumit aspect al economiei sau s emit o judecat relevant , că ă ă ă ă

sistemul se schimb . Cifrele şi descoperirile utile ă - şi leg turile dintre ele ă -

tr iesc mai pu in decât licuricii.ă ţ

în al treilea rând, avem de-a face cu înc o problem chiar mai mare. Aşaă ă

cil economiştii din primii ani ai revolu iei industriale trebuiau s dep şeascţ ă ă ă

gândirea agrar şi s abandoneze ceea ce nu mai era aplicabil, economiştiiă ă

contemporani se confrunt cu o problem similar . Ei trebuie s dep şească ă ă ă ă ă

gândirea industrial pentru a în elege impactul reformator al ultimului val, celă ţ

al avu iei revolu ionare.ţ ţ

Ei trebuie s în eleag un sistem al avu iei care, în câteva decenii, aă ţ ă ţ

evolil de la dependen a de resursele limitate c tre momentul în care principalulţ ă

factor al creşterii, cunoaşterea, nu poate fi epuizat de inputuri şi outputuri

rivale sau âH rivale; de la o produc ie şi distribu ie predominant locale şiţ ţ

na ionale c tre unele predominant na ionale şi globale; de la nevoia deţ ă ţ

calificare inferioar c tre ă ă m superioar ; de la produc ia de mas omogenă ţ ă ă

c tre produc ia demasificat , eterogen . Iar lista poate continua.ă ţ ă ă

în plus, economiştii se confrunt cu schimb ri ale gradelor de integrare ă ă m

cesare în diferite p r i ale economiei. Ei trebuie s lucreze cu niveluri deă ţ ă

compte xitate, ritmuri ale inova iei şi cu zeci de alte variabile în permanentţ ă

schimbare, ca s nu mai men ion m ritmurile multiple ale activit ii economiceă ţ ă ăţ

şi interac iunile lor.ţ

Multe dintre marile progrese ale gândirii economice din ultimul secol au

fcf posibile o dat cu aplicarea unei matematici tot mai sofisticate asupraă

problemei"' temporale. Asta însemna m surarea unor lucruri, iar accentul cadeă

aici, suficie" de corect, chiar pe lucruri, pe tangibil.

Dar pentru a în elege avu ia revolu ionar , care provine tot mai mult dinţ ţ ţ ă

m mente intangibile şi le produce la rândul ei, suntem obliga i s abord m ceaţ ă ă

ifl alunecoas şi mai greu de m surat resurs ă ă ă - cunoaşterea.

Economiştii de frunte din trecut nu ignorau intangibilele, îns economiileă

nu au fost niciodat atât de bazate pe cunoaştere ca ast zi.ă ă

FRAGMENTE DISPARATE

Spre lauda lor, economiştii au realizat progrese importante în ultimii

cincizeci ^ ani. Printre acestea se num r introducerea teoriei jocurilor pentruă ă

o în elegere mai sofisticat a feedback-ului dintre factorii economici considera iţ ă ţ

pân atunci endogeni şi exogeni. Tot aici intr modelele mai bune pentruă ă

evaluarea mijloacelor de produc ie, activelor şi pasivelor companiilor. Au fostţ

acordate premii Nobel pentru dezvoltarea unor noi instrumente de analiz , maiă

puternice.

Cu toate acestea, decenii în şir, mul i au întâmpinat cu scepticism ideeaţ

unei economii bazate pe cunoaştere. Chiar şi în 1987, afirma ia lui Robertţ

Solow, laureat al premiului Nobel, potrivit c reia „putem vedea eraă

computerelor pretutindeni, cu excep ia statisticilor despre productivitate" aţ

stârnit o reac ie negativ aproape unanim în rândurile specialiştilor.ţ ă ă 12

De atunci, economiştii au încercat s se acomodeze cu ideea celui de-ală

Treilea Val. Dup Jeffrey Eisenach, vicepreşedinte executiv la CapAnalysis şiă

fost angajat al Casei Albe în cadrul Biroului pentru Management şi Buget, „cu

siguran c ei au ignorat Internetul şi impactul s u mult vreme. ţă ă ă ă [...] Dar

acum l-au transformat într-o religie."

El indic patru transform ri fundamentale care i-au provocat peă ă

economişti în ultimii cincizeci de ani şi continu s o faciL^ă ă

Prima este cea a .industriilor de re ea*: Aceste industrii, în viziunea luiţ

Eisenach, func ioneaz pe principiul urm tor: „Faptul c eu utilizez produsul îiţ ă ă ă

creşte valoarea în ochii t i. Cu cât au mai mul i oameni telefon, cu atât maiă ţ

mul i pot eu s contactez teoretic, cu ajutorul telefonului meu, ceea ce face caţ ă

toate telefoanele din re ea s fie mai utile, prin urmare, mai valoroase.ţ ă

Studierea serioas a unor astfel de «externalit i re elare» a început în aniiă ăţ ţ

'90."

A doua transformare, dup cum am observat deja, este legat deă ă

caracterul non-rival şi inepuizabil al produselor cunoaşterii. Nu epuiz mă

alfabetul prin utilizarea sa. Mai mult, în cazul software-ului, o dat ce au fostă

acoperite costurile de Produc ie, acesta poate fi multiplicat la nesfârşit aproapeţ

gratis. Este o situa ie complet diferit de cea a bunurilor tangibile, iarţ ă

implica iile profunde nu sunt înc Pe deplin în elese.ţ ă ţ

O a treia provocare vine o dat cu demasificarea şi creşterea rapid aă ă

individualiz rii produselor, sugerând c în viitor vom avea o economie în careă ă

nu vor exista dou produse identice. Atingerea acestui stadiu se dovedeşte a fiă

complicata şi afecteaz natura pie elor.ă ţ

Urmeaz efectele derivate din mobilitatea global a capitalului care,ă ă

spune autorul, „a schimbat fundamental modul în care func ioneazţ ă

economiile."

Economiştii cuget din greu la aceste probleme, dar, în opinia luiă

Eisenach,

„Mul i economişti subestimeaz inc impactul inova iei şi dinamismului] înţ ă ă ţ

economia bazat pe cunoaştere ă - cât de fluide sunt lucrurile [...] cât de mare este

viteza cu care inova ia transform industrii întregi, rearanjeaz condi iile comerciale şiţ ă ă ţ

avantajele comparative.

în sfârşit, probabil c ei nu sesizeaz ce impact ar avea asupra produc- \ tivitâtiiă ă

aducerea rapid în economia informa ional mondial a câtorva miliarde de oameniă ţ ă ă

care tr iesc în condi ii de subzisten .ă ţ ţă "13

CONTEXTUL LIPSA

Pentru a aborda aceste probleme tot mai complexe şi mai noi,

economistul ajuns cu întârziere s cear ajutorul psihologilor, antropologilor şiă ă

sociologilor^ a c ror activitate fusese anterior desconsiderat ca insuficient deă ă

„serioasa" de cantitativ .ă 14 Au fost inaugurate ramuri întregi ale ştiin eiţ

economice - de exeij piu, economia mediului şi a comportamentului - şi

subspecialit ile respectiveiăţ

Ei lucreaz şi la multe alte probleme legate de afirmarea avu ieiă ţ

revolu ior De exemplu, dup Eisenach, indexul costului vie ii este acumţ ă ţ

corectat statis pentru a lua în considerare calitatea superioar a versiuniloră

succesive ale I c rui produs. Economiştii au produs o literatur substan ială ă ţ ă

despre costurile < inerii informa iei necesare pentru a face alegeri inteligenteţ ţ

şi încearc s rezohj probleme complexe legate de proprietatea intelectual ,ă ă ă

informa ia asimetric \ alte aspecte ale avu iei revolu ionare.ţ ă ţ ţ

Cu toate acestea, exist înc g uri negre. In ciuda aten iei intense deă ă ă ţ

care i bucur , proprietatea intelectual r mâne în mare parte neîn eleas aşaă ă ă ţ ă

cum trei buie, ca şi caracterul non-rival şi inepuizabil al cunoaşterii. Alte

întreb ri greH îşi aşteapt r spunsul. Nu a fost scris înc ultimul ă ă ă ă - şi uneori nici

m car primuB cuvânt despre cunoaşterea care se dovedeşte valoroas numaiă ă

atunci când esfl combinat cu o alta, despre efectul de desincronizare sauă

despre ce se întâmplal cu tiparele comerciale atunci când valurile avu iei intrţ ă

în coliziune.

In ce-i priveşte pe economişti, individual sau în echipe, profesiunea în

ansarB blu trebuie s aprecieze la valoarea real dimensiunea copleşitoare aă ă

transform ri revolu ionare curente. Nu exist nici un efort sistematic dedicată ţ ă

cartografierii trans form rilor interdependente ale rela iei noastre cu timpul,ţ ă ţ

spa iul şi cunoaşterJJ ţ - ca s nu mai vorbim de setul întreg, mai vast, deă

principii ultrafundamentaM care evolueaz , dup cum am constatat, cu mareă ă

vitez .ă

La cincizeci de ani dup începutul revolu iei, ei trebuie s formulezeă ţ ă

teorqT coerente şi cuprinz toare despre acest stadiu istoric al dezvolt riiă ă

economice, pefl tru a ne ajuta s în elegem cine suntem şi unde mergem.ă ţ

MEDICUL AMANTEI

Eşecul multor economişti de a percepe profunzimea transform riiă

revolut^ nare de ast zi exprim o ironie a sortii. Nu e prima dat când geniulă ă ă

merge la br cu miopia.

Francois Quesnay a fost un geniu. De asemenea, a fost şi medicul oficial

al 1 moaşei amante a lui Ludovic al XV-lea, Madame de Pompadour.

Fiul unui om din popor, el nu a înv at s citeasc pân la ăţ ă ă ă 11 ani. Dar o

dat ă ce a reuşit, nu s-a mai oprit. A înv at singur latina şi greaca. Pentru oăţ

vreme a lucrat ca gravor, apoi a intrat la facultatea de medicin , a devenită

chirurg şi expert renumit în problemele sângelui. Cu trecerea anilor, a ajuns în

elita medicilor francezi şi chiar la curtea lui Ludovic al XV-lea.

Cu toate acestea, curiozitatea lui Quesnay nu se limita la medicin sau laă

doamna de Pompadour. El a realizat un studiu profund al economiei agricole. In

aceast perioad , ni se spune c era adeseori vizitat de Turgot, care urma să ă ă ă

devin inspectorul general al finan elor sub Ludovic al XVI-lea, şi de al iă ţ ţ

gânditori sau oameni de ac iune ai timpului s u. A contribuit cu articole laţ ă

Enciclopedia lui Diderot pe subiecte ca fermierii şi grânele. A scris despre

impozite, dobânzi şi subiecte atât de îndep rtate ca incaşii din Peru şiă

despotismul din China.

Pe la 1758, ideile lui Quesnay despre economie se cristalizaser suficient,ă

iar el a publicat lucrarea Tableau Economique, un precursor remarcabil al mult

mai complexelor tabele de intr ri şi ieşiri pentru care Wassily Leontief a luată

premiul Nobel în 1973. în Tableau, Quesnay compara economia cu circula iaţ

sângelui în organism.

Aceast analogie s-a dovedit a avea puternice implica ii politice ă ţ - atât la

vremea respectiv , cât şi în zilele noastre. Deoarece, dac economia este într-ă ă

adev r la fel ca natura şi homeostatic , cum credea el, ea ar c uta în modă ă ă

natural echilibrul.

Iar dac aşa st teau lucrurile, sus inea Quesnay, politicile comerciale aleă ă ţ

guvernului francez şi nesfârşitele reglement ri asupra comer ului şiă ţ

manufacturilor interferau cu ecnilibrul natural al economiei. Curând, în jurul lui

Quesnay s-a constituit grupul fiziocratilor, care a început s -i extind şrs -iă ă ă

promoveze ideile. Quesnay însuşi a ajuns s fie considerat unul dintre cei maiă

mari gânditori ai Occidentului şi comparat uneori cu Socrate şi Confucius.15 '

El a comis îns o greşeal fatal . A insistat c singura surs a avu iei esteă ă ă ă ă ţ

agricultura. Pentru el şi pentru fiziocra i conta numai economia rural . într-ţ ă

adev r, a scris c existau numai trei clase de oameni: ranii, proprietarii deă ă ţă

p mânt şi restul lumii. Primele dou erau productive, însuşi pântecele avu iei.ă ă ţ

To i ceilal i erau considera i de Quesnay şi de fiziocra i membri ai „claseiţ ţ ţ ţ

sterile".16

Oricât de str lucit ar fi fost, Quesnay pur şi simplu nu şi-a putut imagina oă

societate industrial în care cea mai mare parte a avu iei avea s fie produsă ţ ă ă

nu peste mult vreme în fabricile fumegânde din oraşe, chiar de mâinile şiă

creierele „clasei sterile". El a ratat imaginea de ansamblu.

Şi ast zi putem identifica numeroşi economişti ce sufer de miopia luiă ă

Quesnay, aducând contribu ii str lucite componentelor unor probleme, dar f rţ ă ă ă

a examina cadrul mult mai larg în care se înscriu acestea - inclusiv efectele

sociale, culturale şi politice care înso esc avu ia revolu ionar . Pe scurt, a venitţ ţ ţ ă

momentul s ă ne vaccin m împotriva factorului Quesnay.ă

Şi nu vom fi capabili s facem acest lucru decât atunci când vom puteaă

se-Para adev rul de minciun .ă ă

CAPITOLUL 19

FILTRAREA ADEV RULUIĂ

aca, aşa cum am vâzut, Leonardo da Vinci avea idei bizare desprl

testiculele castorului, ce ar trebui s facem cu unele dintre credulă

ele la fel de stranii care plutesc în jurul nostru ast zi? O scurt c ii tare peţ ă ă ă

Internet este suficient pentru a sufoca pe oricine cu conspira ii, cazuri deă ţ

oameni r pi i de extraterestri şi dovezi c Elvis tr ieşte.ă ţ ă ă

D

Ni se spune c lan ul Kentucky Fried Chicken creşte pui modifica iă ţ ţ

genetic, cu şase picioare, c dac nu- i stingi telefonul mobil la benzin rie veiă ă ţ ă

stârni un incendiu, c Amelia Earhart, femeia-pilot disp rut , a fost spioan , că ă ă ă ă

portol felele din piele de tipar şterg c r ile de credit, c ochelarii de soare potă ţ ă

produc orbirea copiilor, c unii copii n scu i recent au primit prin sperma şiă ă ă ţ

ovulele gel nitorilor lor mesaje misterioase despre dezastrele ecologice care

vor urma. Mal vre i? E suficient s intra i pe Internet şi s c uta i „weirdţ ă ţ ă ă ţ

theories" (teorii ciudate).!

Cunoaşterea ar putea fi unul dintre principiile ultrafundamentale ale

avu iei revolu ionare, dar chiar dac îndep rt m cunoaşterea perimat , cât dinţ ţ ă ă ă ă

tot ceea ce mai ştim despre bani, afaceri şi avu ie ţ - sau despre orice altceva -

este un non* sens total? Sau pur fic iune? în ce m sur putem crede ceea ceă ţ ă ă

ni se spune? Şl cum putem decide?

ADEV RUL LAJUDECATĂ Ă

Minciunile şi erorile abund în cererile pentru un loc de munca, înă

formularele de impozite, în estim rile contractorilor, în relat rile de pres , înă ă ă

studii şi statistici şi, desigur, în declara iile de profit. într-adev r, prezentareaţ ă

exagerata a prol riturilor a dus la o serie spectaculoas de scandaluri care auă

marcat trecerea îa noul mileniu.

La un anumit nivel, directorilor generali, directorilor financiari,

contabililor, analiştilor bursieri şi altora le-au crescut nasuri lungi ca al lui

Pinocchio în primeldj pagini ale presei mondiale. Ascunzându-se de camerele

televiziunilor, unii dintrd ei au fost conduşi la închisoare cu c tuşe la mâiniă

pentru c au min it asupra proj fiturilor, pentru c şi-au vândut sub preă ţ ă ţ

ac iunile, în timp ce îi îndemnau pe al ii s le cumpere, şi pentru alte infrac iuniţ ţ ă ţ

şi erori. Autorit ile i-au acuzat c au prol dus pierderea încrederii investitorilorăţ ă

în burs şi c au afectat pie ele financiari globale. Adev rul, s-a v zut, era oă ă ţ ă ă

marf rar .ă ă

ŞASE FILTRE

Deciziile, afectând uneori via a sau moartea unor afaceri sau chiar a unorţ

persoane, sunt adesea bazate pe o cunoaştere dep şit , înşel toare, incorectă ă ă ă

sau pur si simplu fals . Ast zi, computerul, Internetul, noile mijloace deă ă

informare omniprezente, efectele speciale şi alte instrumente fac frauda online

şi contrafacerea mai uşoare, în timp ce marea mas a cunoaşterii inocente, dară

efectiv neverificate şi neadev rate, prolifereaz pe web.ă ă

în consecin , întreb rile care erau odinioar de domeniul filozofilor,ţă ă ă

teologilor şi epistemologilor vor trece tot mai mult în sarcina factorilor de

decizie din varii domenii. Orice estimare a riscului, orice decizie a

consumatorilor de a cump ra sau nu, orice decizie a investitorilor de a investiă

sau a aştepta şi orice decizie executiv ă - de a externaliza sau nu, de a ieşi sau

a intra într-o afacere, de a închiria sau a cump ra ă - este bazat , în ultimă ă

instan , pe un torent de date, informa ii şi cunoaştere. Cum putem şti, înţă ţ

aceast situa ie, ce este adev rat şi ce nu?ă ţ ă

Exist cel pu in şase criterii rivale în func ie de care cei mai mul i dintreă ţ ţ ţ

noi decidem ce este adev rat şi ce nu. Chiar dac oameni şi culturi diferite auă ă

utilizat probabil alte teste ale adev rului într-un moment sau altul, aceste şaseă

filtre sunt, f r îndoial , printre cele mai r spândite. ă ă ă ă I

Ca o ironie, cercet torii pie ei, operatorii de sondaje politice, agen iile deă ţ ţ

publicitate şi aşa mai departe cheltuiesc sume importante pentru a-i întreba pe

oameni ce cred. Ei pun foarte rar o întrebare mult mai relevant : de ce credă

respectivii un anumit lucru? R spunsul depinde în mare m sur de criteriulă ă ă

care este utilizat pentru validare.

CONSENSUL

O mare parte din ceea ce numim adev r se presupune c este corectă ă

datorit ă consensului. Avem de-a face cu în elepciunea conven ional . Toatţ ţ ă ă

lumea „ştie" ca X este corect. Prin urmare, trebuie s fie adev rat. Absorbimă ă

cunoaşterea prin familie, prieteni, colegi şi din cultura înconjur toare, deă

obicei, f r a ne gândi de dou ori. Ea formeaz ă ă ă ă Zeitgeist-ul lemingilor.

Urmarea mul imii nu cere gândire; mai mult, adev rul lemingilor esteţ ă

reconfortant. Dac se dovedeşte greşit, nu e nici o ruşine. La urma urmelor, to iă ţ

ceilal i credeau acelaşi lucru ţ - chiar şi cei mai iste i.ţ

Am constatat un comportament de lemingi la turma investitorilor care s-

au îmbulzit în primele dotcom-uri şi apoi n-au ştiut cum s fug mai repede. Amă ă

v zut factori de decizie, altfel inteligen i, care se n pustesc s adopte, iar apoiă ţ ă ă

s abandoneze, ultima gogoaş managerial . Noile idei fac ravagii în rândurileă ă ă

managementului superior, sunt preluate, implementate, impuse lucr torilor,ă

apoi abandonate rapid. Adeseori, aceste mode au efecte directe, distrug toareă

asupra economiei, ducând, de exemplu, la concedieri în mas inutile, la fuziuniă

prin îmi

ta ie şi aşa mai departe. Chiar în timp ce scriem, industrii întregi suntţ

restrucJ turate datorita managementului bazat pe „adev rul lemingilor".ă

Dezastrele bazate pe adev rul lemingilor nu se limiteaz la afaceri şi laă ă

ecM nomie. în 2004, Comisia pentru Informa ii a Senatului american a acuzatţ

agen iile! americane de spionaj de „gândire de turm " atunci când au ajuns laţ ă

concluzia c Irakul avea, sau era pe cale s ob in , arme de distrugere în masa.ă ă ţ ă

R spunzând acestor critici, agen iile au indicat c alte servicii, din alte state,ă ţ ă

confirmau infor-1 ma iile pe care îsi construiser concluziile. Consensul îşiţ ă

demonstra capacitatea de persuasiune.1

Mult mai târziu a aflat publicul c detectorii din Irak, dornici ca Stateleă

Unite s r stoarne regimul lui Saddam, r spândiser aceleaşi zvonuri false laă ă ă ă

serviciile1 de spionaj din Fran a, Germania, Anglia, Spania, Danemarca, Italia şiţ

Suedia, manipulând sistemul şi ajutând la crearea consensului pe care s-au

bazat agentiill americane.2 In acest caz, adev rul lemingilor a contribuit laă

izbucnirea unui r zboi!ă

COEREN AŢ

Acest criteriu este bazat pe presupunerea c dac un fapt se potriveşte cjă ă

altele, considerate adev rate, atunci primul trebuie s fie adev rat. Detectivii^ă ă ă

avoca ii şi judec torii se bazeaz din greu pe ţ ă ă coeren , ţă ca principal test al

auteiw ticit ii. In procesul arhicunoscut intentat lui Michael Jackson, milioaneăţ

de tele] spectatori au urm rit ului i, timp de luni întregi, modul în care fiecareă ţ

parte, aa| zarea şi ap rarea, subliniau discrepan ele din dovezile prezentate deă ţ

cealalt . Fie] care p rticic de informa ie era studiat atent în c utareaă ă ă ţ ă ă

contradic iilor interne ca şi cum non-contradic ia ar fi dovedit adev rul.ţ ţ ă

Şi în afaceri, coeren a câştig puncte, deşi este posibil ca ea s fie în modţ ă ă

o rent fals . Când o echip de auditori gen SWAT descinde la o firm pentru aă ă ă

lu aşa-numitele „m suri necesare" în preg tirea unei fuziuni sau achizi ii,ă ă ţ

primul r cru la care se uit sunt incoeren ele. Sunt trecute aceleaşi date înă ţ

registrele cct tabile, la diferite niveluri? Orice incoeren genereaz suspiciuneaţă ă

c adev rul es' deformat. începând cu scandalurile financiare de la Enron,ă ă

WorldCom, Adelph» Tyco şi o sumedenie de alte firme de mare succes, criteriul

coeren ei a fost a' cat cu tot mai mult coeren .ţ ă ţă

AUTORITATEA

în via a de zi cu zi, o mare parte a „adev rului" acceptat se bazeaz peţ ă ă

auto tete - laic sau divin . Timp de ani de zile, în Statele Unite, dac celebrulă ă ă

inves tor Warren Buffett emitea o silab despre tendin a bursei de pe Wallă ţ

Street, aceas trebuia s fie adev rat .ă ă ă 3 Pentru al ii, regula se aplic Bibliei sauţ ă

Coranului. Aut ritatea este testul.

Autoritatea poate fi personificat de un imam sau un ayatolah musulman.ă

I cuvintele unui lider şiit, Marele Ayatolah Aii al-Sistani, „Faci ceea ce î i spuneţ

faci opinia expert [a liderului] şi te ab ii de la ceea ce opinia expert interzice]ă ţ ă

f r nici o cercetare proprie.'"'ă ă

Alternativ, autoritatea poate fi localizata la Vatican, unde, în 1870, Papa a

fost declarat „infailibil".5 Credincioşii presupun c astfel de personalit iă ăţ

religioase de-dn o cunoaştere profund a Coranului sau a Bibliei, în timp ceă

consider c aceste c r i, la rândul lor, con in opiniile unei autorit i supreme.ă ă ă ţ ţ ăţ

Pentru unii, dac principalele surse de ştiri, ca ă New York Times, Le Monde

sau CBS News, relateaz un lucru, acesta trebuie s fie adev rat. Desigur, aşaă ă ă

st teau lucrurile înainte ca CBS s recunoasc faptul c a difuzat o emisiuneă ă ă ă

bazat pe documente falsificate despre serviciul preşedintelui Bush în Gardaă

Civil .ă 6 înainte, The New York Times recunoscuse public c a tip rit nenum rateă ă ă

relat ri ale unui colaborator care min ea, inventa şi plagia materiale.ă ţ 7 Mai

devreme, în Fran a se vânduse ca pâinea cald o carte care demonstra cţ ă ă

redactorii din conducerea ziarului Le Monde plantau articole care serveau

propriilor interese private.8

Autoritatea este, de asemenea (adeseori în mod absurd), atribuită

celebrit ilor din mass-media. Actorul Richard Gere este considerat o autoritateăţ

în ce priveşte Tibetul,9 cânt rea a Barbra Streisand în politica externă ţ ă10 şi

Charlton Heston în Biblie - s nu uit m c el jucase rolul lui Moise într-un film.ă ă ă

Cu toate acestea, pu ini au fost venera i atât de orbeşte de cadrele executiveţ ţ

ca directorii generali ai marilor companii. Ani în şir, autoritatea suprem înă

lumea afacerilor americane a fost Jack Welch, de la General Electric, ast zi laă

pensie.11

în zilele noastre este necesar atât delmult cunoaştere pentru a lua oă ă

decizie bun , încât cei mai deştep i oameni ştiu ceea ce nu ştiu. De aceea,ă ţ

autoritatea este de multe ori împ rt şit sau trecut de la unul altul. La şedin aă ă ă ă ţ

board-ului unei corpora ii, directorii pot urma linia unui membru în chestiuniţ

financiare, îl pot asculta pe altul în chestiunile de compensare executiv şi peă

altul pentru opinii tehnologice.

Foarte rar test m într-un mod coerent capacitatea real a autorit ii peă ă ăţ

care ne baz m, alegând în schimb imaginea de autoritate oferit de un titlu, oă ă

diplom sau o alt acreditare de acelaşi tip. în fiecare caz, ne înclin m în fa aă ă ă ţ

autorit ii ce ofer certificarea. Aceasta devine autoritatea autorit ii.ăţ ă ăţ

REVELA IAŢ

Pentru unii, adev rul este bazat pe ceea ce se presupune a fi ă revela iaţ

mistic . Ea nu poate fi pus sub semnul întreb rii. Pur şi simplu, este. Lua i-oă ă ă ţ

de la mine. (Desigur, dac accepta i acest lucru şi crede i pentru c eu credă ţ ţ ă

asta, atunci eu devin autoritatea credibil , iar criteriile pe care v baza i suntă ă ţ

cele ale autorit ii.)ăţ

REZISTEN AŢ

In acest caz, testul adev rului se fundamenteaz pe ă ă vârsta şi pe

rezisten a. ţ A -rezistat" adev rul „testului timpului"? Este el „verificat şi autentic"ă

sau este nou, a?adar chestionabil? Autoritatea nu este un zeu, o carte sau o

persoan , ci uriaşa felie de timp numit trecutul.ă ă

Poate c supa de pui este bun la tratarea r celilor, dar oare faptul că ă ă ă

re eta a fest transmis de-a lungul unei lungi serii de bunici îi confer acesteţ ă ă

propriet i?ăţ

Ast zi, celor mai mul i dintre noi ne este greu s apreciem cât deă ţ ă

important fost adev rul moştenit înainte de Iluminism şi de revolu iaă ţ

industrial . Istoric Alan Kors de la University of Pennsylvania arat că ă ă

„r sturnarea autorit ii pr zumtive a trecutului a fost una dintre cele maiă ăţ

profunde evolu ii din întreaga istorie a Occidentului."ţ 12

ŞTIIN AŢ

Ştiin a ţ este diferit de toate celelalte criterii de testare a adev rului. Eaă ă !

singura care depinde intrinsec de testarea riguroas .ă

Cu toate acestea, dintre toate aceste criterii variate, ştiin a este probabilţ

cea \ care ne baz m cel mai pu in în via a de zi cu zi. De obicei, nu alegem ună ţ ţ

c eii pentru c reuşeşte s treac un test ştiin ific, ci pur şi simplu neăţ ă ă ă ţ

îndr gostim ă i el. Nu facem teste de laborator pentru a ne hot rî ce film să ă

urm rim sau cu cii s ne împrietenim. Dintre toate deciziile noastre zilnice,ă ă

personale sau de afaceri cele pe care le lu m ştiin ific nu constituie decâtă ţ

excep ii. Totuşi, dintre cele şas criterii ale adev rului, în ultimele secole, niciţ ă

unul nu a avut un impact mai ma asupra avu iei. Şi nici unul, dup cum vomţ ă

vedea, nu este mai expus pericolult

Ştiin a nu este o colec ie de fapte. Ea este un proces ţ ţ - adeseori confuz şi

ne secven ial ţ - de testare a ideilor. Aceste idei trebuie s fie verificabile, celă

pu in i principiu, şi, ar ad uga cineva, falsificabile. Testele implic observa ia şiţ ă ă ţ

exper mentarea. Cunoaşterea care nu a trecut aceste teste nu este ştiin ific .ţ ă

Chiar şi cele mai conving toare descoperiri ştiin ifice sunt, prin urmare,ă ţ

cqfl siderate incomplete sau nesigure - suspuse întotdeauna unor noi

investiga ii, i vizuirii sau respingerii, în lumina noilor descoperiri testateţ

ştiin ific.ţ

Din acest motiv, ştiin a este singurul criteriu din cele şase care se opuneţ

in^ rent fanatismului de orice fel, religios, politic, na ionalist rasist şi aşa maiţ

depart Certitudinea fanatic hr neşte persecu ia, terorismul, inchizi iile,ă ă ţ ţ

bombele sini cigaşe şi alte atrocit i, iar ştiin a înlocuieşte chiar aceastăţ ţ ă

certitudine fanatic recunoscând c pân şi cele mai solide descoperiri ştiin ificeă ă ţ

sunt, în cel mai bt caz, adev ruri par iale sau temporare, aşadar nesigure.ă ţ 13

Aceast idee ă - c fiecare descoperire ştiin ific ar putea şi ar trebui îmbiă ţ ă

t it sau abandonat ăţ ă ă - aşaz ştiin a într-o clas aparte. Dintre toate filtreleă ţ ă

ade v rului, consens, coeren , autoritate, revela ie sau rezisten , numaiă ţă ţ ţă

ştiin aţ ; capacitatea de a se autocorecta.

în timp ce celelalte cinci criterii au fost utilizate înc de la începutulă

timpurile şi reflect caracterul static sau rezistent la schimbare al societ iloră ăţ

agrare, ştii ine deschis uşa schimb rii.ţ ă ă

Joseph Needham, marele istoric al ştiin ei chineze şi biolog de forma ie, aţ ţ

d<j monstrat cât de avansa i au fost chinezii în compara ie cu europenii, pânţ ţ ă

la i moment de cotitur ă - când ştiin a Occidentului a dep şit-o pe cea chinez .ţ ă ă

Ceeal ce a contat pentru marele salt c tre viitor al Occidentului nu a fost oă

descope-J rire ştiin ifica ţ anume, ci ceva infinit mai puternic. în cuvintele lui

Needham, „î

timpul Renaşterii din Apus, în timpul lui Galilei, [...] a fost descoperit ceaă

mai eficient metod de a face descoperiri."ă ă 14

Elemente ale „metodei ştiin ifice" pot fi identificate tocmai în islamulţ

timpuriu, în Renaştere şi în opera lui Francis Bacon, din secolul al XVI-lea şi

începutul secolului al XVH-lea.15 Dar a mai trebuit mult vreme pân când s-aă ă

cristalizat ca o metoda clar , general acceptat , pentru a determina adev rulă ă ă

oric rei aser iuni sau ipoteze.ă ţ

Istoricul canadian Ian Johnston de la colegiul universitar Malaspina

explic : întreprinderea cercet rilor ştiin ifice nu a fost întotdeauna o activitateă ă ţ

coordonat , disciplinat , cu un sentiment clar şi împ rt şit al metodei. ă ă ă ă [... ]

Ştiin a înc st tea s aleag ce fel de activitate urma s desf şoare, existândţ ă ă ă ă ă ă

multe metode, teorii si sisteme rivale în aproape toate domeniile" pân înă

secolul al XVIII-lea şi chiar la începutul secolului al XLX-lea.16

Apoi, treptat, elementele legate de observa ia empiric şi experiment, deţ ă

cuantificarea, diseminarea, reproducerea sau respingerea rezultatelor s-au

unificat, împreun cu controale oarbe aleatorii şi cu alte tehnici, folosite peă

scar larg ast zi.ă ă ă

Inventarea metodei ştiin ifice a constituit un dar oferit umanit ii, un nouţ ăţ

filtru sau test al adev rului, un meta-instrument puternic pentru defrişareaă

necunoscutului şi - aşa cum s-a dovedit mai târziu - pentru r spândireaă

transform rii tehnologice şi a progresului economic.ă

Dup cum afirmam anterior, dintre toate deciziile economice luate într-oă

anumit zi, numai despre câteva se poate spune c au o baz ştiin ific . Totuşi,ă ă ă ţ ă

acea urm aproape invizibil a transformat capacitatea lumii de a produce şi aă ă

r spândi avu ia. Ea va continua s aib acelaşi efect în viitor ă ţ ă ă - dac îiă

permitem.

MUTA IILE ADEV RULUIŢ Ă

In realitate, desigur, nu ne baz m pe o singur form de validare. Amă ă ă

putea apela la ştiin pentru ajutor medical, la religia revelat pentru consiliereţă ă

moral şi la autorit i directe sau intermediare pentru alte probleme. Trecemă ăţ

de la un criteriu la altul sau utiliz m o combina ie a acestor criterii.ă ţ

Multe companii, partide politice, mişc ri religioase, guverne sau alteă

grupuri încearc s ne manipuleze punând în eviden unul sau altul dintreă ă ţă

filtrele adev rului. Privi i, de exemplu, modul în care reclamele televizateă ţ

folosesc medici reali pentru a promova medicamente, sugerând c mesajulă

este real deoarece se bazeaz pe ştiin .ă ţă 17 Alte reclame introduc celebrit i ăţ -

Bob Dole pentru Viagra sau Lance Armstrong pentru Bristol-Myers Squibb - ca

şi cum ei ar fi autorit i relevante.ăţ 18 Mesajul computerelor Dell este transmis de

un tân r îmbr cat lejer, ă ă cam de aceeaşi vârst cu consumatorii la care doreşteă

s ajung firma ă ă - sugerând telespectatorilor c , dac vor cump ra produse Dell,ă ă ă

se vor al tura consensului acelei grupe de vârst .ă ă

Produse cum ar fi cerealele Quaker sau compozi ia de cl tite Auntţ ă

Jemima -Ca Şi multe altele a c ror denumire începe cu „Old-Fashioned" (ca peă

vremuri)

implic faptul c , fiind vechi, produsul este mai bun, aşa cum credeaă ă

bunica. M aceste moduri, diferitele criterii ale adev rului sunt, ele însele,ă

exploatate col mercial. In urm toarea etap , exper ii în marketing îi vor separaă ă ţ

şi targeta pe con-j sumatori, folosind pentru fiecare filtrul cu eficien optim .ţă ă

Dar nu numai indivizii hot r sc asupra adev rului şi falsului. Culturi şiă ă ă

societ i întregi au ceea ce am putea numi „un profil al adev rului" ăţ ă - o

preferin ţă ca. racteristic pentru unul sau mai multe criterii ale adev rului.ă ă

O societate poate fi dominat de încrederea în autoritatea şi în revela iaă ţ

religioas ă - Iranul, de pild , dup revolu ia teocratic din ă ă ţ ă 1979. O alta poate

avantaja ştiin a şi pandantul s u, tehnologia ţ ă - ca Japonia, din 1960 pân înă

prezent 1

Profilul de adev r al unei societ i afecteaz profund cantitatea şi tipul deă ăţ ă

avu ie pe care le va produce. El va afecta sumele alocate construirii moscheilorţ

şi; bisericilor, în opozi ie cu cercetarea şi dezvoltarea, sau intensitateaţ

nostalgiilor post-imperiale, ca în Anglia şi Fran a. El influen eaz propensiuneaţ ţ ă

litigioas , natura: sistemului juridic, importan a tradi iei şi gradul de rezistenă ţ ţ ţă

la schimbare.

In sfârşit, alegerea filtrelor adev rului încetineşte sau accelereaz ceeaă ă

ce economistul ceh Eugen Loebl numea „câştig" - ritmul în care fiin ele umaneţ

acumuleaz cunoaşterea adi ional necesar pentru a-şi îmbun t i nivelul deă ţ ă ă ă ăţ

via . ţă 19]

Forma economiilor de mâine va fi dat hot râtor de filtrele adev rului peă ă ă

care le folosim pentru a valida cunoaşterea. înc o dat , ne transform mă ă ă

rela ia cu un principiu ultrafundamental al avu iei, f r a anticipa consecin ele ţ ţ ă ă ţ -

şi punând în pericol una dintre principalele surse ale progresului economic.

Miza este viitorul ştiin ei.ţ

CAPITOLUL 20

DISTRUGEREA LABORATORULUI

in tot ceea ce se g seşte în întreaga baz de cunoaştere aă ă

omenirii, inclusiv cunoaşterea curent şi cea perimat , nimic nuă ă

a m rit durata vie ii, nutri ia, s n tatea şi avu ia speciei noastreă ţ ţ ă ă ţ

mai mult decât elementul esen ial pe care-1 numim ştiin . Totuşi, printreţ ţă

multele semne ce indic transformarea principiilor ultrafundamentale aleă

avu iei, unul dintre cele mai importante este intensificarea r zboiului de gherilţ ă ă

contemporan împotriva ştiin ei.ţ

DAcest r zboi nu este doar o încercare de a sfida realit ile ştiin ifice, ci şiă ăţ ţ

de a discredita ştiin a îns şi. Scopul s u este s schimbe modul în care esteţ ă ă ă

coordonat ştiin a şi s dicteze ceea ce au voie sau nu s cerceteze oamenii deă ţ ă ă

ştiin . La cel mai profund nivel, are ca obiectiv o muta ie a adev rului la nivelţă ţ ă

global, pentru a reduce bizuirea pe ştiin ca mijloc de validare a adev rului.ţă ă

Dac ar avea succes, aceast ofensiv ar putea deraia viitorul economieiă ă ă

cunoaşterii şi şansele de a reduce s r cia şi promiscuitatea global , aruncândă ă ă

în întuneric secolele urm toare.ă

La suprafa ar putea p rea c , pe plan global, ştiin a înfloreşte. în toatţă ă ă ţ ă

lumea, num rul oamenilor de ştiin şi al inginerilor este în creştere,ă ţă 1 aşa cum

cresc cheltuielile în domeniul cercet rii şi dezvolt rii (Research ă ă & Development,

R&D) -284 de miliarde de dolari în 2003, numai în Statele Unite.2

O por iune important din aceste fonduri pentru cercetare şi dezvoltare aţ ă

mers la cercet torii str ini şi imigran ii din toate p r ile lumii care au invadată ă ţ ă ţ

comunitatea ştiin ific american . Statele Unite au constituit şi locul deţ ă ă

preg tire pentru nenum ra i oameni de ştiin care lucreaz acum pretutindeniă ă ţ ţă ă

pe glob, din China Şi India pân în Orientul Mijlociu şi Mexic.ă 3

In sectorul de afaceri, numai IBM a cheltuit 5 miliarde de dolari pe

cercetare Şi dezvoltare în 2004.4 Echipa sa de cercet tori, condus de Paulă ă

Horn, a brevetat un total de 3.248 de inova ii ţ - aproape una la fiecare 2,6 ore,

24 de ore pe zi, 365 de zile.5 A primit cu 68% mai multe patente americane în

acel an decât compania de pe locul 2, Matsushita. Aceste inova ii nu numai cţ ă

au îmbun t it produsele fizice ale IBM, ci, mai important, reprezint oă ăţ ă

proprietate intelectual ce Ppate fi vândut , aducând companiei un profit deă ă

1,2 miliarde de dolari numai din licen e ţ - circa 15% din venitul net al anului

2004.6 Principalele produse ale toM nu mai sunt cele fizice - ele constau în

servicii şi cunoaştere.

C ile specifice prin care ştiin a se traduce în creştere economic generală ţ ă ă

sunt extrem de complexe şi fac ast zi obiectul unei dezbateri aprinse, dar, înă

cuvintele lui Gary Bachula, fostul subsecretar american al Comer ului,ţ

„economişti frunte identific ast zi ă ă progresul tehnologic ca pe un factor major,

dac nu cel mai important, al creşterii economice sus inute, reprezentândă ţ

jum tate din creă &j terea economic american din ultimele cinci decenii."ă ă 7

în ultimii ani, conform unui raport al Funda iei Na ionale pentru ştiin a,ţ ţ ţ

„alte na iuni îşi cresc investi iile în cercetare şi dezvoltare, concentrându-se peţ ţ

domenj ca ştiin ele fizice si ingineria, care primesc fonduri mai mici, prinţ

compara ie,»] Statele Unite."ţ 8

Desigur, este un clişeu sâ spui: „cunoaşterea ştiin ific ţ ă e o sabie cu două

t işuri, pentru ă c ă unele descoperiri pot fi exploatate în moduri distructive."9

Acelaşi lucru este valabil pentru religie şi pentru cunoaşterea non-ştiin ificâ ţ -

deşi nics una dintre acestea nu a dezl n uit un val comparabil de descoperiri,ă ţ

contribuind la s n tatea, alimenta ia ori siguran a global şi aducând multeă ă ţ ţ ă

alte beneficii sociale.

LAME DE RAS ŞI DREPTURI

în lumina acestor contribu ii, ţ v-a i putea imagina ţ c ă oamenii de ştiin a, nuţ

doar în Statele Unite, ci peste tot în lume, ar fi inu i la mare stim , aşa cum auţ ţ ă

fost odat .ă

în loc de asta, atunci când cercet torii medicali din universit ileă ăţ

americane şi-au deschis coresponden a, acum câ iva ani, ei au g sit lame deţ ţ ă

ras ascunse în plicuri - un avertisment din partea extremiştilor ecologişti pentru

oprirea experimentelor pe animale - când nu a fost mai r u. „Mai r u" însemnaă ă

masini-capcan , incendieri şi alte forme de intimidare violent .ă ă 10 Mai recent, în

2006, c runtul cânt re pop Stephen Patrick Morrissey a ajuns pe prima pagină ă ţ ă

a ziarelor cu afirma ia c sprijin demersurile Mili iei pentru Drepturileţ ă ă ţ

Animalelor pentru c ă oamenS de ştiin însisi ac ioneaz violent si „acesta esteţă ţ ă

singurul limbaj pe care ei îl în eleg."ţ 11

Ap r torii fanatici ai drepturilor animalelor nu sunt decât o ramur a uneiă ă ă

largi coali ii antiştiin ifice ai c rei membri sunt recruta i din aripile cele maiţ ţ ă ţ

radicale ale feminismului, ecologismului, marxismului şi altor aşa-zise grupuri

progresista Sus inu i de simpatizan i din lumea universitar , din politic şi deţ ţ ţ ă ă

celebrit i me-diatice, ei acuz ştiin a şi oamenii de ştiin de ceea ce uniiăţ ă ţ ţă

consider ipocrizie, în cel mai bun caz, respectiv cruzime şi criminalitate, în celă

mai r u.ă

De exemplu, ei sus in c cercet torii din domeniul farmaceutic îşi vândţ ă ă

obiectivitatea companiei care le ofer cel mai mult.ă 12 (Desigur, unii chiar asa

fac, daT lipsa principiilor nu este monopolul unei profesiuni.)

Concentrându-ne aten ia într-o alt direc ie, neofeminiştii acuz (pe bunaţ ă ţ ă

dreptate) c , în multe ri, femeile sufer de discriminare sexual în domeniulă ţă ă ă

educa iei, iar femeile din ştiin se lovesc de bariere sexiste în recrutare şiţ ţă

pronfl vare. Desigur, aceasta este o lupt meritorie ă - astfel de practici sunt

stupidjjBJ incorecte, lipsindu-ne de for a intelectual a unei jum t i din speciaţ ă ă ăţ

umana. Dafi din nou, discriminarea sexual ă nu este specific ştiin ei ca atare,ă ţ

regâsindu-se da plin şi în nenum rate alte profesiuni.ă

Simultan, ştiin a este asediat de ecologiştii radicali. Ni se spune cţ ă ă

oamenii de ştiin amenin s distrug popula ii întregi prin alimenteleţă ţă ă ă ţ

modificate genetic.

F r îndoial , cauza merit sus inut , iar noi am sugerat printre primii,ă ă ă ă ţ ă

acum mai bine de treizeci de ani, c este necesar pruden a în domeniulă ă ţ

ingineriei genetice.13 Cu toate acestea, opozi ia fanatic , mânat de panic , nuţ ă ă ă

poate constitui 0 solu ie.ţ

Ecologiştii radicali din Europa au alimentat mijloacele de informare în

masă

cu poveşti senza ionale despre „alimentele Frankenstein",ţ 14 unindu-şi for ele cuţ

guvernele europene protec ioniste în încercarea de a bloca importurile agricoleţ

americane.15 în schimb, în ciuda unei crize care amenin popula ia dinţă ţ

Zimbabwe

cu foametea în mas , unele na iuni europene au f cut presiuni asupraă ţ ă

guvernului

acestei âri pentru respingerea sprijinului alimentar trimis de Statele Unite, peţ

motiv c ar fi fost modificat genetic.ă 16 (

Toate acestea în pofida opozi iei lui James Morris, directorul executiv alţ

Programului Mondial pentru Alimenta ie de sub egida ONU, care le-a spusţ

guvernelor africane c „grâul modificat genetic în chestiune fusese consumată

efectiv de miliarde de ori, f r nici un efect malign. Aşadar, nu exist doveziă ă ă

ştiin ifice care s sus in nocivitatea sa."ţ ă ţ ă 17

Furibunda campanie european împotriva organismelor modificateă

genetic a afectat puternic corpora ia Monsanto, lider în sectorul semin elorţ ţ

modificate genetic.18 La Lodi, în Italia, activiştii au dat foc unui depozit de

semin e de grâu şi soia şi au scris „Monsanto Killers" şi „No GMOs" pe zidurileţ

sale.19

Astfel de campanii au îngrijorat şi alte firme în ceea ce priveşte o posibilă

închidere a pie elor pentru produsele legate de ştiin , o legisla ie exagerat deţ ţă ţ

rigid sau prost conceput inten ionat, o posibil reorientare a investitorilor şiă ă ţ ă

un declin al num rului tinerilor sclipitori care aleg s lucreze în domeniu.ă ă

Ostilitatea fa de ştiin adun parteneri cu adev rat stranii sub acelaşiţă ţă ă ă

cearşaf bo it, de la activişti sociali de stânga pân la Prin ul Charles al Mariiţ ă ţ

Britanii, care, într-o prelegere Reith transmis de BBC sub titlul „Respect foră

the Earth", a atacat ceea ce a numit „straturile impenetrabile ale

ra ionalismului ştiin ific."ţ ţ 20 Intr-o ocazie anterioar , el acuzase ştiin a că ţ ă

„încearc s impun o tiranie asupra în elegerii noastre."ă ă ă ţ 21 Astfel, Prin ulţ

Charles se f cea ecoul ecologiştilor, al New Age-rilor şi al tuturor celor careă

predic întoarcerea la ceea ce ei presupun ă a A „sacru".

Cele de mai sus ne îndrum spre o alt linie de agita ie antiştiin ific ă ă ţ ţ ă -

venit ă fle aceast dat din partea crea ioniştilor duri, neobosi i, a c ror ostilitateă ă ţ ţ ă

feroce a de ideile lui Darwin duce la campanii împotriva manualelor de ştiin e,ţă ţ

la procese împotriva standardelor şi programelor şcolare şi la atacuri contra

secula-nsmului în general, pe care ei îl asociaz cu ştiin a.ă ţ 22

La to i aceşti lupt tori contra ştiin ei trebuie sâ-1 ad ug m pe r zboiniculţ ă ţ ă ă ă

free-ance, s n tos la cap sau nu, gata oricând s comit o crim pentru cauz .ă ă ă ă ă ă

Ted Kaczynski, cunoscut sub numele de Unabomber, a omorât 23 de

oameni fr-o furie ucigaşâ, în anii '90. El a şantajat ziarele centrale pentru a-i

publica diatribele antiştiin ifice şi antitehnologice, amenin ând c altfel vaţ ţ ă

ucide şi nfl mul i oameni.ţ 23 Reac ia popular a fost revolta. Dar câ ivaţ ă ţ

universitari s-au repjfl s -i laude manifestul, iar Internetul s-a umplut de site-uriă

ale fanilor, cum sunt cri al lui Chuck Unabomb şi altfan.unabomber.

în concluzie, avem de-a face cu o gheril antiştiin ific flexibila,ă ţ ă

diversificata; care se uneşte în zonele cele mai radicale cu legiuni de indivizi

care cred în pa. ranormal şi în omule ii verzi din spa iu, ca s nu mai vorbimţ ţ ă

despre practican i unor forme variate de medicin „alternativ " şi de levitatoriiţ ă ă

de la Falun GondH

Vocile acestei mişc ri sunt amplificate de faptul c industria de laă ă

Hollywood îi prezint insistent pe oamenii de ştiin ca pe nişte tic loşi, în timpă ţă ă

ce telfl ziunile exploateaz la nesfârşit emisiuni precum ă Crossing Over (care te

ajutaB comunici cu rudele decedate) sau Pet Psyhic (care te ajut sâ comuniciă

cu igu. ana^ personal ).ă

în Marea Britanie corul antiştiin ific a devenit atât de puternic, încâtţ

atunci când un specialist de frunte în biologia reproducerii, Richard Gosden, a

pleca ii ţ Canada, Societatea Regal Britanic s-a temut c gestul s u vaă ă ă ă

declanşa un val de" emigr ri în rândul oamenilor de ştiin .ă ţă 24 Simultan, în

Fran a, dup multe protestejf Sorbona acorda titlul de doctor în astrologie uneiţ ă

foste Miss France care întoc^ meşte horoscoape s pt mânale pentru ă ă o revistă

de programe IV. Ca o ironie a sor ii, sus inerea tezei sale s-a desf şurat în fa aţ ţ ă ţ

unei mul imi de ţ celebrit tiM ă Universitatea Rene Descartes din Paris.25

POLITICA SCHIMB TOAREĂ

în trecut, în Europa şi în Statele Unite, ostilitatea fa de ştiin provenea,ţă ţă

de obicei, din mediile de dreapta tradi ionaliste, câteodat profasciste sauţ ă

chiarfl ziste. Şi în prezent, mul i oameni de ştiin americani se plâng de unţ ţă

„r zboi repiF blican împotriva ştiin ei", acuzând c acest partid şi, în particular,ă ţ ă

administra ia lil George W. Bush, s-au f cut vinova i de manipularea sauţ ă ţ

distorsionarea dcscopej ririlor ştiin ifice pe teme ca înc lzirea global , controlulţ ă ă

naşterilor, ploaia acid şi celule-suş . Stânga, din contra, a sus inut în generală ă ţ

ştiin a. într-adev r, marxia mul se învelea cu mantaua socialismului „ştiin ific".ţ ă ţ

Ast zi, într-o extraordinar r sturnare de situa ie, steagul antiştiin ifică ă ă ţ ţ

este fluturat cu mai mult vehemen de elementele de stânga. Această ţă ă

atitudine poat fi g sit mai ales la departamentele de literatur , ştiin eă ă ă ă ţ

sociale, studii feminista şi ştiin e umane din universit ile americane şiţ ăţ

europene. în timp ce stânga dilH America se opune vehement dreptei

religioase în chestiuni sociale cu mare tES c rcâtur emo ional , ca avortul sauă ă ţ ă

subven ionarea public a şcolilor religioasei aceeaşi stâng strânge rândurileţ ă ă

cu dreapta în r zboiul de gheril contra ştiin ei.ă ă ţ 2*!

Nu sugerez câtuşi de pu in, prin cele de mai sus, c oamenii de ştiinţ ă ţă

sunt f r prihan , c frauda nu poate fi g sit în laboratoare, c nu se petrecă ă ă ă ă ă ă

niciodatl experimente iresponsabile sau chiar periculoase, ori c beneficiileă

ştiin ei sufli împ r ite echitabil între boga i şi s raci. Mai mult, extindereaţ ă ţ ţ ă

global rapidapjă

cercet rii ştiin ifice a dep şit în vitez capacitatea guvernelor,ă ţ ă ă

universit ilor şi a rofesiunii înseşi de a monitoriza proiectele frauduloase, ceeaăţ

ce constituie un alt exemplu de desincronizare.27

Corectarea acestor deficien e este, cu siguran , necesar , îns r zboiulţ ţă ă ă ă

împotriva ştiin ei are obiective cu mult mai largi.ţ

El survine într-un moment în care descoperirile ştiin ifice majore apar totţ

mai repede, într-un domeniu dup altul. De pild , o dat cu decodareaă ă ă

genomului uman, baza de cunoaştere a omenirii s-a extins dramatic, iar rata

posibilit ii de „câştig" sau de acumulare a cunoaşterii a crescut. Totuşi, înăţ

formularea biogeografului Philip Stott de la Universitatea din Londra, „Pe afl mă

pe un vârf înalt şi o ar nou se afl la picioarele noastre. Dar nu toat lumeaţ ă ă ă ă

vrea s o exploreze." în loc de asta, scrie el, „unii încearc cu disperare să ă ă

ascund , s încorseteze şi s încarcereze noua ştiin ."ă ă ă ţă 28

PATRIARHIA ŞI CITITUL ÎN PALMA

Majoritatea criticilor ştiin ei nu atac fundamentele: ei nu pun la îndoialţ ă ă

metoda, care este esen a ei. în schimb, se plâng c numai ţ ă 3% din cercet rile înă

domeniul medicamentelor, de exemplu, sunt directionate c tre bolile s raciloră ă

lumii,29 c prea multe fonduri sunt investite în remedii pentru b rba i, maiă ă ţ

curând decât pentru femei,30 c animalele sunt r u tratate în cercetarea unoră ă

produse f r relevan pentru s n tate, cum ar fi cosmeticele,ă ă ţă ă ă 31 ori c o parteă

prea mare a ştiin ei este dedicat îmbun t irii armamentuluiţ ă ă ăţ 32 - acuza ii careţ

sun ca nişte adev ruri inconfortabile. Schimbarea acestor condi ii nu ar d unaă ă ţ ă

ştiin ei, ci chiar ar ajuta-o.ţ

De asemenea, criticii se plâng, pe bun dreptate, c , în ciuda imaginiiă ă

sale, ştiin a nu este şi nu poate fi neutr . Unele feministe acuz c ea esteţ ă ă ă

chiar prin natura sa androcentric şi masculin . Altele se plâng c este preaă ă ă

pozitivist şi cantitativ , altfel spus, lipsit de intui ie. în sfârşit, exist o şcoală ă ă ţ ă ă

care se întreab dac nu ar putea exista o ştiin alternativ , feminist , care să ă ţă ă ă ă

nu se bazeze pe metoda ştiin ific .ţ ă

O alt provocare vine din direc ia religiei, a spiritualismului pop New Ageă ţ

şi a altor promotori ai ocultului. O plimbare prin orice zon comercial te vaă ă

duce obligatoriu pe lâng un magazin ce vinde c r i New Age, betişoareă ă ţ

aromatice şi zdr n-ganele cu iz oriental. Oricine este interesat s -şi deschidă ă ă

un astfel de magazin Poate s localizeze pe Internet ă 12.000 de angrosişti, care

vând patru mii de tipuri de produse New Age sau legate cumva de vr jitorie. Ună

singur vânz tor on-line °fer nu mai pu in de nou sute de postere din ă ă ţ ă „40 de

categorii New Age: astro-J°gie, chakre, zei e, vr jitorie, citire în palm , Tarot,ţ ă ă

locuri misterioase, şamanism, lrigeri, yoga, balene, delfini, igani, egipteni, zenţ

şi aşa mai departe."33

Cultura este atât de copleşit de paranormal, ocult şi ira ional, încâtă ţ

revista ^ew York îşi dedic coperta „New York-ului spiritist" şi „Superstaruriloră

supranaturale ale oraşului". Grafica reprezint o palm deschis înconjurat deă ă ă ă

cuvinte „clarv z tori... mediumuri... telepa i... mistici... şamani."ă ă ţ 34

Domeniul New Age-ului acoper o uluitoare varietate de practici şi credină

dar mişcarea, în general vorbind, este dominat de o atitudine schizofrenicaă

at& fa de ştiin , cât şi fa de religie.ţă ţă ţă

Aşa cum o defineşte Wouter Hanegraaff în lucrarea sa magistral ,ă

NewAge Religion and Western Culture, New Age-ul este un sistem de credin eţ

care „n» respinge nici religia şi spiritualitatea, şi nici ştiin a şi ra ionalitatea",ţ ţ

pretinzând c le combin într-o „sintez mai înalt ". Ins , cu permanenta saă ă ă ă ă

invocare a ,,6¾. elor de nivel superior", sus inând c realitatea este o proiec ieţ ţ ă ţ

imateriala a credin elor noastre, la care se adaug amestecul s u de pâgânism,ţ ă ă

canale energetice experien e din vie i anterioare şi promisiuni de paradisuriţ ţ

pure, New Age-ul ne cere sa credem in afirma ii care nu sunt verificabile şiţ

falsificabile ştiin ific.ţ 3^

LAS VEGAS-UL CA MODEL

Un alt atac la adresa ştiin ei ca filtru al adev rului vine din parteaţ ă

postmoder-nismului rezidual, confuza filozofie francez care acum câtevaă

decenii a început s infiltreze catedrele de literatur şi de ştiin e sociale ă ă ţ - şi

chiar şcolile de afacerii din lumea întreag .ă 36 Companiilor li s-a spus s adopteă

„managementul postml dern". Lor li se ofer sisteme de transmitere a dateloră

pentru „IMM-uri postml derne". Studen ii pot studia „etica postmodern aţ ă

afacerilor" la Universitatea Brunei din Londra sau la Universitatea Simon Fraser

din Canada şi sunt îndemna i fl mearg la Las Vegas pentru a vedea un „modelţ ă

de afaceri" postmodern.37

Postmodernismul, sau POMO, nu ar fi fost prea important ast zi ă - fiind, în

mare parte, înlocuit de alte obscurantisme - dac nu ar fi atacat adev rul însuşiă ă

în ofensiva lor împotriva ştiin ei ca test al adev rului, adep ii POMO ne spun câţ ă ţ

adev rurile ştiin ifice nu sunt universale, iar afirma ia are sens. Mul i oameniă ţ ţ ţ

de ştiin s-ar putea chiar s fie de acord. Cum nu cunoaştem limitele univiţă ă

TSUIUÎ (universurilor) pe care îl locuim, şi poate nici nu le vom putea cunoaşte,

nu putem dovedi logic universalitatea vreunei teorii.

Postmoderniştii - împreun cu criticii feminişti şi nu numai ă - au dreptate şi

atunci când afirm c adev rurile ştiin ifice nu sunt în întregime neutre. Laă ă ă ţ

urma urmei, banii determin adeseori cercet rile care vor fi întreprinse, iară ă

valorile ajuta la stabilirea întreb rilor pe care aleg s le studieze cercet torii, aă ă ă

ipotezelor pe care le concep, şi chiar a limbajului pe care îl folosesc pentru a-şi

comunica rezultatele.

Dar, chiar în acest punct, argumentele lor trec de la pe-jumatate-corecte la

pe-jumâtate-contraf cute. ă Ni se spune câ toate adev rurile sunt relative, aşa că ă

nfl o explica ie nu este mai bun decât oricare alta. Cu toate acestea,ţ ă

adev rata u* trebare este „mai bun pentru ce?" Dac vrem sâ zbur m de laă ă ă ă

Miinchen la MaUli avem nevoie de un pilot competent la comenzi, sau de cel

mai bun florar din lunfl

In acest moment, postmodernii ne spun c toate adev rurile, ştiin ificeă ă ţ

sau nu, sunt subiective şi exist numai în capetele noastre. Astfel, ei o iauă

complet raafl şi se arunc într-un solipsism infatuat. Conform propriei lor teorii,ă

aser iunile ţ ■ sunt inerent neverificabile. Chiar dac ar fi adev rate, ar fi trebuită ă

sâ ne dudfl

vie ile ca şi cum nu ar fi fost. încerca i s pl ti i o factur cu bani careţ ţ ă ă ţ ă

exis mai în mintea dumneavoastr .ă

Teoria POMO nu încearc doar s discrediteze ştiin a: împins la extreiă ă ţ ă

submineaz de fapt toate criteriile adev rului, deoarece pune sub semnul ă ă I bârii

însuşi conceptul de adev r. Acesta este locul în care postmoderniştiiă ! tâlnesc

cu vânz torii de ulei de şarpe, liderii diverselor culte, falsificatorii ă $ insi care

încearc s profite la maximum de naivitatea noastr , neavând ur puns maiă ă ă

bun la întrebarea „De ce ar trebui s te cred?" decât „De-aia."ă

ECO-MISIONARII

Ştiin a, dup cum am v zut, este asaltat simultan de elemente aleţ ă ă ă

mişc rii logiste ă - mişcare care îmbrac tot mai mult, la rândul ei, un caracteră

religios

Profesorul Robert H. Nelson de la Universitatea din Maryland scrie: „Pe

sur ce se apropia sfârşitul secolului XX, în societatea occidental s-a instalaă ă

vid religios. [...] în aceast situa ie, mişcarea ecologist contemporan a ap«ă ţ ă ă

drept singura modalitate de a-1 umple. [...] Pentru mul i dintre sus in torii sţ ţ ă ă

ast zi, ecologismul reprezint un substitut al principalelor credin e creştine şi ă ă ţ ]

gresiste, care cunosc un declin dramatic."

în timp ce ecologiştii se bazeaz , desigur, pe informa ii ştiin ifice,ă ţ ţ

ecologisn subliniaz Nelson, „este posedat de un puternic spirit misionar". Maiă

mult, 1 bajul s u este „explicit religios: «salvarea» P mântului de la viol şi jaf;ă ă

consti rea unor «catedrale» în s lb ticie; crearea unei noi «Arce a lui Noe», cuă ă

legi tipul celei referitoare la speciile pe cale de dispari ie; concretizarea uneiţ

noi «ci m ri» vizând conservarea ultimelor regiuni s lbatice; în fine,ă ă

întreprinderea eforturi pentru protejarea a ceea ce a mai r mas din «Crea ie»ă ţ

pe Terra."

Acelaşi autor arat c „în inima mesajului ecologist se ascunde o nouă ă ă

pove; despre c derea speciei umane dintr-o epoc anterioar , mai fericit , maiă ă ă ă

natun şi mai inocent ă - o viziune laic a alung rii biblice din Gr dina Edenului."ă ă ă

Pe scurt, spune Nelson, „în ciuda aparen ei sale moderne, ecologismul esţ

mai aproape de o form demodat a fundamentalismului religios."ă ă 38

ŞTIIN A SECRETŢ Ă

Dac acestea ar fi singurele amenin ri la adresa ştiin ei ă ţă ţ - un pilon

central economiei bazate pe cunoaştere - îngrijorarea ar fi justificat . Dar laă

orizont s Profileaz un atac inedit, mult mai periculos, care ar putea oferiă

muni ie puternic tuturor celor care ur sc ştiin a. Din nou, acest atac nu seţ ă ţ

îndreapt contra metc uei ca atare, ci loveşte în dou elemente ale eticii care-iă ă

este asociat ă - ideile cor torm c rora cunoaşterea produs de ştiin ar trebuiă ă ţă

s circule liber şi c oamen ue ştiin ar trebui s fie liberi s cerceteze orice.ă ă ţă ă ă 39

Libera circula ie a descoperirilor ştiin ifice se afl sub focul încrucişat alţ ţ ă

cor Pora iilor şi guvernului. Tot mai multe cercet ri ştiin ifice sunt finan ate sauţ ă ţ ţ

orga ^zate de corpora ii care, din importante ra iuni comerciale, se întrec sţ ţ ă

breveteze realiz rile sau s le ascund . în acelaşi timp, guvernele, reac ionândă ă ă ţ

la ameninJ tarea autentic a terorismului, solicit ca tot mai multe descopeririă ă

ştiin ifice s fie p strate secrete din ra iuni de securitate.ţ ă ă ţ

Era „individului cu puteri extraordinare" - teroristul, criminalul sau

dezechi-librarul dotat cu arme de distrugere în mas ă - se apropie cu paşi mari.

în vreme ce este evident c presa şi Internetul nu mai pot continua sâ ofereă

manuale de instruc iuni pentru construirea bombelor sau pentru manipulareaţ

substan elor toxice, au loc dezbateri îngrijor toare despre cât ştiin trebuieţ ă ă ţă

sâ fie ascuns de ochii publicului.ă

Pe de o parte, având în vedere amenin area terorist , înregistrareaţ ă

laboratoarelor şi supravegherea activit ii de cercetare ar putea fi necesare înăţ

zilele noastre, în opinia lui David Baltimore, şeful de la California Institute of

Tehnology şi laureat al premiului Nobel. Dar, pe de alt parte, spune tot el, „celă

mai periculos lucru este secretul", observând c armamentul biologic însuşi aă

fost rezultatul unor cercet ri secrete.ă 40

Baltimore prezideaz la Academia Na ional de Ştiin e din Statele Unite oă ţ ă ţ

mas rotund pe tema libert ii comunic rii ştiin ifice. „Este foarte dificil sâă ă ăţ ă ţ

distingi care cunoaştere este periculoas şi ar trebui cenzurat ." De exemplu,ă ă

afirma el, „distinc ia dintre utiliz rile ofensive şi cele defensive ale agen ilorţ ă ţ

biologici ine mai mult de modul în care este folosit informa ia, decât deţ ă ţ

informa ie îns şi. Trebuie s ştii cum s te aperi împotriva bioterorismului, dar,ţ ă ă ă

cunoscând acest lucru, ştii şi cum s faci bioterorism."ă 41

Prevenirea r spândirii noilor descoperiri este una, dar şi maiă

îngrijor toare sunt propunerile de a transforma categorii întregi ale cunoaşteriiă

în zone inaccesibile cercet rii. Unele dintre acestea provin chiar din rândurileă

oamenilor de ştiin , care imagineaz scenarii apocaliptice pentru a-şi sus ineţă ă ţ

tezele.

Bill Joy, şeful departamentului de cercetare de la Sun Microsystems, a

provocat furia general atunci când a cerut ştiin ei s lase deoparte cercet rileă ţ ă ă

care ar putea duce, în opinia sa, la dominarea speciei umane de c tre tot maiă

rapida „auto-replicare distructiv " a tehnologiilor f cute posibile ast zi prină ă ă

progresele din genetic , robotic şi nanotehnologie. Pân în ă ă ă 2030, a prev zută

el, computerele ar putea deveni mai deştepte decât oamenii - destul de

capabile pentru a se re produce şi a lua puterea.42

Scenarii chiar mai îngrozitoare a lansat Martin Rees, astronomul regal al

Angliei, în cartea sa Our Final Hour, Rees descrie experimentele apocaliptice

care sunt dezb tute la ora actual de fizicieni şi care ar putea ă ă - în viziunea sa -

nu numai s ştearg via a de pe fa a P mântului, ci şi s distrug întregulă ă ţ ţ ă ă ă

cosmos. Ah? oameni de ştiin nu-i iau în serios afirma iile.ţă ţ

Sus inând c nu ştim suficient de multe nici m car pentru a evaluaţ ă ă

riscurile. Rees propune diferi i paşi care ar trebui urma i înainte de ini iereaţ ţ ţ

unor experimente periculoase în orice domeniu, nu doar în fizic . El citeaz oă ă

sugestie deln cat a fizicianului Francesco Calogero care prevede o înfruntareă

între dou echipe] de oameni de ştiin , o „echip roşie" urmând s ofereă ţă ă ă

argumente pentru cară

experimentul nu ar fi sigur, în timp ce „echipa albastr " ar sus ineă ţ

contrariul. F

cere implicarea reprezentan ilor opiniei publice în autorizarea unor astfel deţ

perimente. f

Cu toate acestea, dup cum subliniaz chiar Rees, încercarea de a evitaă ă

ri: rile comport propriile riscuri ă - astfel, „o politic extrem de precaut ă ă [...] ar

raliza pur şi simplu ştiin a."ţ 43 Şi, o dat cu ea, economia bazat pe cunoaşteiă ă

viitorului.

Autocritica este o component esen ial a ştiin ei, iar ştiin a şi oameniiă ţ ă ţ ţ

de in a nu ar trebui s se situeze niciodat deasupra criticilor publicului. Ştiin aţ ă ă ţ

( prin ea îns şi o activitate social , dependent , într-o m sur pe care mul i ceiă ă ă ă ă ţ

t tori o subestimeaz , de ideile, epistemologiile şi supozi iile implicite ale cultă ă ţ

înconjur toare. în acelaşi timp, oamenii de ştiin nu trebuie s fie unicii coordcă ţă ă

tori ai ştiin ei, din moment ce, la fel ca toat lumea, ei au propriile intereseţ ă

egois

în orice caz, la ora actual nu asist m doar la o serie de atacuri disparateă ă

potriva ştiin ei, ci la impunerea convingerii c influen a ştiin ei trebuie redi cţ ă ţ ţ ă

ea trebuie lipsit de respectul pe care şi 1-a câştigat ă - pe scurt, detronată

func ia de test principal al adev rului.ţ ă

B t lia pentru adev r nu se reduce îns la ştiin . Diverse grupuri dină ă ă ă ţă

sociel încearc activ, din diferite motive, s ne administreze min ile modificândă ă ţ

filti de adev r cu ajutorul c rora, la rândul nostru, vedem lumea ă ă - testele pe

can folosim pentru a discerne adev rul de fals.ă

Aceast b t lie nu poart un nume, îns ea va avea un efect profund asuă ă ă ă ă

sistemului avu iei revolu ionare care îl înlocuieşte acum pe cel al epocii indţ ţ

triale.

n filmul Candidatul Manciurian, un soldat american este capturat de i

mic şi supus unor proceduri de control mental care îl transform într-ă

asasin. Aceeaşi tem ă - sp larea pe creier a individului ă - formeaz baza pentruă

studiul unor subiecte precum comportamentul consumatorului sau o tul

atentatorilor sinucigaşi.

In aceasta privin este mult mai eficient s se schimbe ţă ă motivul pentru c

o persoan gândeşte într-un anumit fel decât ă ceea ce gândeşte, asta însemnam

câ trebuie s i se modifice filtrele pe care le foloseşte la stabilirea adev ruluiă ă

crul acesta nu este valabil doar pentru sp larea creierului indivizilor, ci şi penă

aplicarea procedurii respective la nivel social şi cultural.

MANAGERII ADEVĂRULUI

A

i

Cercet ri ample examineaz modul în care publicitarii şi mass-mediaă ă

încean s ne manipuleze pe noi to i. Exist şi o literatur important dedicată ţ ă ă ă ă

modului în care elitele dominante manipuleaz psihologic şi cultural popula iileă ţ

colonizate, pentru a-şi asigura pasivitatea lor politic . Cu toate acestea, maiă

pu in observate studiate au fost mijloacele prin care economii şi culturi întregiţ

sunt afectate d< schimbarea defini iilor pe care le dau ele adev rului.ţ ă

Una dintre ra iunile omisiunii este aceea cţ ă

schimb rile se petrec de-a lungi unor perioade lungi de timp şi uneori subă

limita conştiin ei la nivel individual.' Totuşi, putem afirma c fiecare valţ ă

revolu ionar a fost înso it de transform ri importante ale filtrelor de care s-auţ ţ ă

folosit oamenii pentru a determina adev rul sau falsitatea ă - şi c acestea auă

influen at cantitatea şi tipurile de avu ie produse.ţ ţ

In timpul Iluminismului şi în primele zile ale revolu iei industriale,ţ

occidentalii au încetat s mai cread în dreptul divin al regilor, începând sâ-şiă ă

r stoarne monarhii. Apari ia democra iei, bazat pe vot şi pe conducereaă ţ ţ ă

majorit ii, a transa format consensul pe scar larg într-un filtru mai importantăţ ă ă

al adev rului decât înainte, şi nu doar în politic . Mai târziu, introducereaă ă

educa iei pentru mase ş transmiterea unor mesaje uniforme c tre tineri auţ ţ ă

favorizat şi mai mult con sul ca test al adev rului.ă

Pe m sur ce standardele de via s-au îmbun t it, iar avu ia s-a râspână ă ţă ă ăţ ţ

industrializarea a dus la noi produse folositoare, de la ceasuri şi maşini de cusi

pân la automobile, iar oamenii au început s valorizeze noul, nu numai vechiă ă

durabil. Credin ele nu mai erau neap rat adev rate pentru c erau vechi.ţ ă ă ă

Pi urmare, ele puteau fi sfidate.

Cea mai important dintre aceste schimb ri a fost sc derea valoriiă ă ă

relative autorit ii religioase, care a urmat dezvolt rii ştiin ei. Oamenii nu auăţ ă ţ

renun at uş sau repede la încrederea lor în autoritatea religioas , dar ei s-auţ ă

îndreptat spre al surse de r spuns atunci când au ap rut problemele. Preotulă ă

nu mai era singu: sau cea mai bun surs de cunoaştere.ă ă

Transform rile de felul acesta nu s-au produs f r conflicte.ă ă ă

A fost o lupt pe care ştiin a a câştigat-o treptat, nu prin eradicareaă ţ

autorit l religioase, ci prin r sturnarea preten iilor sale de a reprezenta singuraă ă ţ

baz a adi v rului universal, suprem. Aceast muta ie ă ă ă ţ - îngustând aria de

autoritate a religi< şi l rgind-o pe cea a ştiin ei ă ţ - a contribuit la afirmarea şi la

predominan a seci larismului peste tot unde al doilea val a adus o economie, oţ

societate şi o cultur industriale.

PERSUADAREA ŞEFULUI

ul

Ast zi se desf şoar iar şi o lupt subtil pe seama adev rului. Peă ă ă ă ă ă ă

m sur o înaint m în secolul al XXI-lea şi tot mai multe societ i dezvoltă ă ă ăţ ă

economii bazat* pe idei, cultur şi cunoaşterea relevant pentru avu ie, ă ă ţ motivul

pentru care ere dem ceea ce credem devine mai problematic ca oricând.

Fiecare cultur , în fiecare moment, are un profil al adev rului ă ă - greutatea

pe care oamenii o atribuie diferitelor filtre ale adev rului. Pe m sur ce această ă ă ă

greu tate migreaz între criterii, ea influen eaz luarea deciziilor la fiecareă ţ ă

nivel, de la cel personal la cel politic, respectiv corporatist. încerca i sţ ă

convinge i un director executiv adept al consensului s nu urmeze sinergia,ţ ă

atunci când îşi vede competitorii urm rind acelaşi iepure. Sau încerca i să ţ ă

vinde i o idee nou , indiferent cât de bun , unui boss pe care-1 impresioneazţ ă ă ă

autoritatea, f r s dispune i de CV-ul sau de diplomele despre care seă ă ă ţ

presupune c v transform într-o autoritate.ă ă ă

Economia revolu ionar va transfera multe produse şi servicii din zonaţ ă

individualiz rii de mas în cea a personaliz rii complete ă ă ă - cu alte cuvinte, va

produce 0 diversitate înc şi mai mare. La fel, locurile de munc şi munca voră ă

urma o mare diversitate de programe, într-o mare diversitate de loca ii. Acesteţ

schimb ri vor fi •nso ite de diversitatea crescând a formatelor familiale, deă ţ ă

unde va decurge faptul ca tot mai mul i copii individualiza i, cu experien eţ ţ ţ

diferite de dezvoltare, vor avea mai pu ine lucruri în comun.ţ

Astfel de transform ri indic o demasificare tot mai important aă ă ă

societ ii in-ustriale de mas ăţ ă - îngreunând sarcina elitelor, sau a oricui altcuiva,

de a genera c°nsensul f r a-1 impune prin decret sau cu for a. în acesteă ă ţ

condi ii, convingerea conform c reia consensul valideaz adev rul pare a-şiţ ă ă ă

pierde o parte din valabi-

Ce se poate spune despre vârst sau durabilitate ca test al adev rului ă ă -

con-vingerea c orice idee care a durat timp de secole sau milenii trebuie s fieă ă

adev rat ? Accelerarea schimb rii poate provoca multe nostalgii, iară ă ă

manipulatorii min ilor se folosesc de ele. Dar invazia noului în economie esteţ

inevitabil , iar ge-nera ia actual , cel pu in, nu-şi doreşte numai noul, ci ultimaă ţ ă ţ

versiune.

In societ ile anterioare, relativ ferite de schimbare, vechiul nu eraăţ

respectat pentru c oamenii cunoşteau trecutul, aşa cum ni se spune adesea,ă

ci pentru ca ei cunoşteau viitorul - care, când se actualiza, nu era prea diferit

de trecut.

Ast zi, inând cont de ritmul schimb rii, o cantitate uriaş de cunoaştereă ţ ă ă

este perimat , incapabil sâ-i ajute în via pe cei tineri, iar ei o trateaz caă ă ţă ă

atare. Formula supei de pui pentru testarea adev rului ar putea func iona, dară ţ

nu conta i pe ea.ţ

Dar atunci cum r mâne cu autoritatea? Genera iile viitoare voră ţ

îngenunchea servil în fa a autorit ilor? Dac da, ce fel de autorit i? Ast zi,ţ ăţ ă ăţ ă

oriunde se r spândeşte economia bazat pe cunoaştere, autoritatea bazat peă ă ă

expertiza este provocat mai mult ca oricând.ă

In zilele noastre, pacien ii îi interogheaz şi uneori îi contrazic pe medici.ţ ă

Bloggerii sfideaz autoritatea jurnaliştilor profesionişti.ă 1 Amatorii iau locul

profesioniştilor - şi nu doar în spectacole de televiziune. Celebrit ileăţ

candideaz , adeseori cu succes, împotriva politicienilor de profesie,ă 2 iar

amatorii dota i cu computere pot regiza, produce şi juca rolul principal înţ

propriile filme.3

In acelaşi timp, o lung list de eşecuri institu ionale, dezastre şiă ă ţ

scandaluri corporatiste, împreun cu abuzurile sexuale petrecute în bisericileă

catolice,4 submineaz încrederea în autoritatea tradi ional ă ţ ă - şi în adev rurileă

pe care ea se presupune c le valideaz .ă ă

Atacul actual împotriva ştiin ei trebuie v zut în lumina acestei revolteţ ă

generalizate contra autorit ii din era industrial . Diferen a este aceea căţ ă ţ ă

ştiin a r mâne cel mai puternic instrument mintal de care dispunem pentruţ ă

creşterea prosperit ii şi bun st rii.ăţ ă ă

Ştiin a este singurul mijloc prin care putem proiecta tehnologii mai bune,ţ

mai inteligente, mai sigure, prin care putem identifica şi solu iona crizeleţ

ecologice şi prin care putem pune cap t unor epidemii ca SARS. Avem nevoieă

de ştiin pentru a ne reduce dependen a de combustibilii fosili, pentru aţă ţ

ob ine o securitate superioar , pentru a dezvolta medicina şi pentru a reduceţ ă

disparit ile dintre oraş şi sat, dintre o ar şi alta.ăţ ţ ă

Problemele de acest fel nu vor fi solu ionate prin decizii bazate peţ

consensul de turm , pe revela ia religioas sau pe acceptarea oarb aă ţ ă ă

autorit ii, ci pe adev ruri observate, supuse experimentului şi deschiseăţ ă

provoc rii şi revizuirii continue, pe m sur ce este ob inut cunoaştereă ă ă ţ ă

adi ional . Pe scurt, avu ia revolu ionar a viitorului va depinde tot mai mult deţ ă ţ ţ ă

modul în care este folosit ă - ş*i respectat ă - ştiin a în societate.ţ

Ştiin a şi metoda pe care se fundamenteaz se vor schimba pe m sur ceţ ă ă ă

prac tjcienii vor aborda probleme noi, stranii şi recalcitrante, pe m sur ce voră ă

cobor dincolo de nanoştiin , spre fenomene tot mai mici, şi vor urca tot maiţă

mult îi cosmos. Dar cei care doresc s lege la ochi sau s reduc la t cereă ă ă ă

ştiin a nu nu ţ mai c vor reduce avu ia de mâine şi, indirect, vor creşte s r cia,ă ţ ă ă

ci vor întoarce omenirea la s r cia mental şi fizic a Evului întunecat.ă ă ă ă

Nu trebuie s îng duim ca sfârşitul Iluminismului s fie urmat de o întuneă ă ă

care ostil ştiin ei.ă ţ 5

CAPITOLUL 22

ÎN LOC DE CONCLUZIE: CONVERGEN AŢ

' trecutul se îndep rteaz cu o vitez tot mai mare. Când privim în uiă ă ă

la, s spunem, ultima jum tate a secolului XX, realiz m c multe din-ă ă ă ă A

tre episoadele sale nu ne mai afecteaz la fel de tare cum o f ceau altâl dat .ă ă ă

Pentru genera ia care ajunge acum la maturitate, evenimente ca prima ase-;ţ

lenizare, asasinarea lui John F. Kennedy, r zboiul din Vietnam, Woodstock sauă

Revolu ia Cultural din China par tot mai îndep rtate şi mai nerelevante.ţ ă ă

Totuşi, o mare parte a restului vie ilor noastre va consta în adaptarea şiţ

dezvoltarea continu a unui proces care a început acum o jum tate de secol ă ă -

cel mai revolu ionar val al schimb rii în crearea de avu ie de dup secolul alţ ă ţ ă

XVIII-lea. 1

S facem o scurt pauz , iar apoi sâ încerc m s aşez m împreună ă ă ă ă ă ă

principalele teme schi ate în paginile precedente.ţ

In primul rând, aceast revolu ie nu este doar o chestiune de tehnologie,ă ţ

oscila ii ale bursei, infla ie sau defla ie, ci are profunde implica ii sociale,ţ ţ ţ ţ

culturale, politice şi geopolitice. Eşecul de a recunoaşte leg turile dintre toateă

aceste domenii şi economie ne face s subestim m serios provoc rile pe careă ă ă

urmeaz s le înfrunt m.ă ă ă

în al doilea rând, în timp ce titlurile din ziare şi dezbaterile se refera

permanent la „principii fundamentale" în declin sau în afirmare, noi suger m câă

aceste suişuri şi coborâşuri constituie, în cea mai mare parte, r spunsuriă

superficiale la muta ii mult mai importante suferite de ceea ce am numitţ

„principii ultrafundamentale" - factorii şi for ele care au guvernat activitateaţ

economic înc din timpuri imemoriale, când eram vân tori şi culeg toriă ă ă ă

nomazi.

Economiştii au studiat mult vreme unele dintre aceste teme-cheie, caă

munca, diviziunea muncii, schimbul şi distribuirea recompenselor. De

asemenea, ei au umplut biblioteci întregi cu studii despre tehnologie, energie şi

mediu. Maeştriii business-ului care s-au inspirat din ele au produs sfaturi pe

orice tem imaginabil , de la managementul resurselor umane pân laă ă ă

organizarea re elelor, inter-nalizare şi externalizare, conducere şi strategie.ţ

Dar cât de bune pot fi sfaturile şi strategiile propuse dac ele ignor celeă ă

trei for e principale aflate în fruntea actualei revolu ii a avu iei ţ ţ ţ - schimb riă

dramaticej ale rela iilor noastre cu timpul, spa iul şi, mai presus de toate,ţ ţ

cunoaşterea? Dupi cum am afirmat, nu putem fi preg ti i pentru ziua de mâineă ţ

f r a recunoaşte caracterul central al acestor vectori ai avu iei.ă ă ţ

TIMPURI LENEŞE

Acesta este motivul pentru care am studiat îndeaproape fiecare dintre a c e i

principii ultrafundamentale şi impactul lor asupra avu iei.ţ

S lu m ca exemplu efectul de desincronizare. Dup cum am v zut mai ă ă ă ă (

vreme, companiile sunt obligate s -şi transforme şi s -şi retransforme neconteă ă

produsele şi rela iile. Soucit rile clien ilor, imperativele financiare şi for ele pieiţ ă ţ ţ

toate se schimb în ritmuri tot mai rapide, dar diferite. F când acest lucru, ă ă <

impun asupra firmelor presiuni destabilizatoare care se întretaie, în timp ce n

nagerii lor se lupt s fie în pas cu timpul. Drept r spuns, a ap rut o importaiă ă ă ă

industrie a sincroniz rii, pentru a ajuta firmele s se descurce cu vitezele de seă ă

opus.

în acelaşi timp, un sector public r mas în urm , func ionând cu vitezaă ă ţ

unei i ţ toase - el însuşi desincronizat grav - impune o enorm „tax pe timp"ă ă

asupra co paniilor, încetinindu-le prin decizii judec toreşti lente, reglement riă ă

stricte, pi ceduri de autorizare şi nenum rate alte modalit i. Pe scurt, o parte aă ăţ

sistemu func ioneaz cu accelera ia la maximum, în timp ce cealalt apasţ ă ţ ă ă

frâna din r; puteri.

Dup cum am observat, acest lucru nu este nic ieri mai evident decât înă ă

cc tradic ia dintre necesit ile de calificare ale unei economii avansate,ţ ăţ

accelerate, imobilitatea glacial a şcolilor sale.ă

De asemenea, am v zut c un anume grad de desincronizare esteă ă

esen ial pe tru men inerea competi iei şi a inova iei. Dar la fel de clar esteţ ţ ţ ţ

faptul c desi cronizarea excesiv poate arunca în haos firme, industrii şiă ă

economii întrej într-adev r, marile cutremure bursiere pot fi considerateă

încerc ri disperate a sistemului avu iei de a se resincroniza.ă ţ

Dar timpul este numai o parte a poveştii. Pentru a în elege transform rileţ ă

curs, efectele cumulative ale ciocnirilor temporale trebuie judecate în func ie ţ <

transform rile la fel de puternice din planul spa ial. Astfel, lumea contemporană ţ

urm reşte cu sufletul la gur relocalizarea masiv a avu iei şi cre rii de avută ă ă ţ ă

c tre fostele ri din „Lumea a Treia", conduse de China şi India ă ţă - desigur, un

dintre cele mai mari şi mai rapide transferuri de acest gen din istorie şi, posib

închiderea unui mare circuit al mişc rii avu iei, început în urm cu circa cină ţ ă

sute de ani.

Mai mult, am sugerat c , în loc s ne întreb m dac globalizarea vaă ă ă ă

con inu ţ ar fi mai bine s recunoaştem o ruptur în curs de realizare ă ă -

deglobalizarea nivel economic şi reglobalizarea campaniilor împotriva unor

probleme ca p luarea, terorismul, drogurile, sclavia sexual şi genocidul. Şi aici,ă

accelera ia frâna sunt ap sate concomitent.ţ ă

Din acest conflict se va naşte relocalizarea accelerat a surselor avu ieiă ţ

mo diale c tre noi puncte fierbin i cu mare valoare ad ugat ă ţ ă ă - l sând în urm nă ă

enclave de s r cie.ă ă

Cea mai dramatic muta ie spa ial dintre toate are îns pu in de-a faceă ţ ţ ă ă ţ

aceste griji p mântene. Deşi milioane de oameni resping ideea, ne afl m la oră ă

actual în pragul saltului adev rat al umanit ii în spa iul cosmic. Pentru istorică ă ăţ ţ

viitorului, cel mai important eveniment economic al secolului XXI ar putea fi col

nizarea spa iului şi crearea avu iei dincolo de limitele planetei.ţ ţ

Nici una dintre aceste schimb ri nu va avea loc f r transform ri înc şiă ă ă ă ă :

importante ale principiului ultrafundamental al cunoaşterii şi ale rela iei noastiţ

cu el.

în timp ce muta iile din utilizarea spa iului şi timpului vor fi uşor deţ ţ

recunc cut ca atare, revolu ia actual în domeniul cunoaşterii ţ ă - principiul

ultrafundament definitoriu al epocii noastre - este mult mai greu de în eles.ţ

Aceste modific ri su prin chiar natura lor, intangibile, invizibile, abstracte,ă

epistemologice şi, aparer îndep rtate de via a de zi cu zi. Cu toate acestea, niciă ţ

o încercare de a prevede viitorul avu iei nu poate avea succes f r o estimareţ ă ă

aprofundat a noului rol i cunoaşterii.ă

Prin urmare, în câteva capitole, am discutat şi admitem câ am simplificat

obie tivul, natura şi rolul cunoaşterii ca resurs central a economiiloră ă

avansate. Da din nou, nu trebuie doar s analiz m, ci s sintetiz m ă ă ă ă - să

vizualiz m aceste i form ri fundamentale în interac iune unele cu altele.ă ă ţ

De exemplu, atunci când ne modific m rela ia cu timpul, accelerând lucrtă ţ

rile, transform m, inevitabil, o anumit cunoaştere în cunoaştere perimat . AstJă ă ă

creştem povara cunoaşterii perimate pe care o purt m asupra noastr .ă ă

ANALOGII CE-AU FOST ADEV RATEĂ

Accelerarea nu doar c perimeaz faptele, dar toceşte şi unele dintreă ă

insti mentele esen iale pe care le utiliz m atunci când gândim. Analogia oferţ ă ă

un exer piu foarte bun. Ne este aproape imposibil s gândim f r a ne baza peă ă ă

analog Aceast „unealt a gândirii" func ioneaz prin identificareaă ă ţ ă

similitudinilor dint dou sau mai multe fenomene, tr gând din unul concluzii peă ă

care le aplic cekă

Doctorii vor spune adesea c „inima este ca o pomp " şi îi vor descrie „\ă ă

vele" şi alte componente în termeni mecanici. Acest model îi ajut s conceptă ă

lizeze şi s trateze inima. Adeseori, acest proces duce la rezultate importante,ă

«j

Dup ce identific m asem n rile îns , consider m în general de la sineă ă ă ă ă ă

în Ies c ele îşi vor men ine acest caracter. Aşa se şi întâmpl , pentru lungiţ ă ţ ă

perioade în epocile de schimb ri lente; în schimb, în mediul schimb rilor rapideă ă

de ast lucrurile odinioar similare se schimb şi devin adesea foarte diferite,ă ă

f când ă i judec ile bazate pe analogie s devin false şi înşel toare. Aşadar,ăţ ă ă ă

pentru a abord prezentul nu avem nevoie numai de o cunoaştere nou , ci şi deă

moduri noi de a o gândi.

Cu toate acestea, prea mul i economişti se aga , conştient sau nu, deţ ţă

credin câ economia este analog fizicii. Aceast concep ie s-a afirmat acumţ ă ă ţ

câteva se-j cole, când ideile lui Newton despre echilibru, cauzalitate şi

determinism dominau i

stiinţ3- De atunci, desigur, fizicienii şi-au revizuit drastic opiniile despre

aceste chestiuni, dar numeroşi economişti îşi bazeaz înc descoperirile peă ă

supozi ii new-toniene simple.ţ

Preg ti i s gândeasc în termeni industriali, multora le este dificil să ţ ă ă ă

accepte caracterul straniu al cunoaşterii - faptul c ea este non-rival şiă ă

inepuizabil , c este intangibil , deci greu de m surat.ă ă ă ă

Numai atunci când vom amplasa eşecurile contemporane ale economiei

în ansamblul crizei ştiin ifice care se contureaz vom începe s le percepemţ ă ă

adev rata semnifica ie. Asta pentru c , împreun , aceste dou domenii au celă ţ ă ă ă

mai mare _ în orice caz, cel mai direct - impact asupra modului în care cre mă

avu ie, şi ambele vor fi transformate.ţ

HARTA COGNOSCIBILULUI

Dar pân şi aceste crize constituie numai p r i dintr-o dram intelectuală ă ţ ă ă

mult mai vast . Economia şi ştiin a sunt, f r a le reduce importan a, numaiă ţ ă ă ţ

p r i ce interac ioneaz în sistemul de cunoaştere mondial mult mai larg. Iară ţ ţ ă

acest sistem este angrenat într-o r sturnare ce va face istorie.ă

Sec ion m şi distribuim cunoaşterea în moduri noi, ieşind cu for a dintreţ ă ţ

grani ele disciplinare ale epocii industriale şi reorganizând structura profund aţ ă

sistemului nostru de cunoaştere. Cunoaşterea f r organizare îşi pierdeă ă

accesibilitatea şi contextul. De aceea, de-a lungul timpului, cercet torii auă

împ r it cunoaşterea în categorii distincte.ă ţ

Când europenii secolului al Xll-lea au tradus lucr rile filosofului arab Abuă

Nasr al-Farabi (870-950 d. Ch.), ei au descoperit o „hart a cognoscibilului" ă - o

organizare sistematic , ierarhic a cunoaşterii pe categorii.ă ă 1 In Occidentul

medieval, mai târziu, universit ile au cartografiat altfel cunoaşterea. Oriceăţ

persoan educat trebuia s st pâneasc ă ă ă ă ă trivium (constând în gramatic ,ă

retoric şi logica aristotelic ) şi ă ă quadrivium (astronomie, aritmetic , geometrieă

şi muzic ).ă 2

Ast zi, pe m sur ce cunoaşterea este împ r it în categorii tot maiă ă ă ă ţ ă

specializate şi mai sub-sub-specializate, ofertele universit ilor sunt înăţ

continuare clasificate în structuri ierarhice, ca ale lui al-Farabi.3 De exemplu,

atât în termeni academici, cât şi bugetari, ştiin a exclude, de obicei, ştiin eleţ ţ

sociale, considerate prea -.soft". Pân recent, fizica a dominat piramidaă

ştiin elor, dar acum ea este concurat de biologie. Dintre toate ştiin ele sociale,ţ ă ţ

economia de ine un rang superior, deoarece, fiind intens matematizat , esteţ ă

(sau se pretinde a fi) cea mai „hard". Dar aceste structuri sunt în pericol s seă

pr buşeasc sub propria greutate.ă ă

Tot mai multe locuri de munc solicit o cunoaştere interdisciplinarâ,ă ă

astfel meat avem de-a face cu o nevoie crescând de specializ ri cu liniu deă ă ţă

unire: ''.astro-biolog", „bio-fizician", „inginer-ecologist". Unele îns rcin riă ă

solicit dou ă ă niu e, ca de exemplu: „neuro-psiho-farmacolog".ţ

Este clar c în curând vom r mâne f r cratime. Discipline şi ierarhiiă ă ă ă

aparent Permanente ar putea disp rea cu totul, pe m sur ce cunoaşterea esteă ă ă

organizat în configura ii non-ierarhice ă ţ ad hoc, determinate de problemele

curente. în acea moment, „harta cognoscibilului" devine o serie înşel toare deă

modele in perrna, nent schimbare.ă

Numai acest lucru reprezint deja un cutremur în sistemul cunoaşteriiă

care va transforma regrup rile profesionale, profesiile, universit ile, spitaleleă ăţ

şi birocra. iile în general. Beneficiarii vechilor modalit i de organizare aţ ăţ

cunoaşterii tot mai specializate - profesori prestigioşi, birocra i, economişti şiţ

al ii ţ - se vor opune schimb rii. F r îndoial , înalta specializare a adus beneficiiă ă ă ă

enorme, dar, în ace-laşi timp, ea distruge surpriza şi imagina ia şi hr neşteţ ă

teama individual de a p şi, ca sâ nu mai spunem a gândi, în afaraă ă

perimetrului disciplinar.

Invers, imagina ia şi creativitatea sunt încurajate atunci când idei,ţ

concepte sau categorii de date, informa ii şi cunoaştere, pân atunci f rţ ă ă ă

leg tur , sunt juxtapuse în moduri noi. Aducând împreun curente destul deă ă ă

diverse ale experien ei şi expertizei personale, „lucr torii cu cunoaşterea" auţ ă

posibilitatea de a ob ine analogii temporare, novatoare, din cunoaştereaţ

comun , folosindu-le în gândire şi în luarea deciziilor. Dup cum am constatat,ă ă

ceea ce am putea pierde în domeniul cunoaşterii bazate pe specializarea pe

termen lung, tot mai profund , ar putea fi compensat în acest nou sistem prină

creativitate şi imagina ie.ţ

Noile tehnologii ne vor ajuta s inject m discipline temporare în noiă ă

module şi modele de tip plug-in - plug-out Acest lucru se întâmpl deja.ă

Investig m şi îm-perechem baze de date tot mai diverse şi mai mari, înă

c utarea unor modele şi leg turi neobservate anterior. Aceast corelare esteă ă ă

mult mai complex decât un instrument conven ional pentru aflarea leg turiiă ţ ă

dintre vânzarea berii şi a scutecelor în supermaketuri sau dintre vânz rile deă

biscui i şi frecven a uraganelor.ţ ţ 4

Cercetarea bazelor de date produce uneori revela ii uluitoare de tipulţ

„cine s-ar fi gândit?" Unii func ionari ai sistemului de s n tate din Virginia auţ ă ă

f cut acest lucru pentru a urm ri o epidemie de salmonella, pornit dintr-oă ă ă

mic fabric de la o ferm brazilian .ă ă ă ă 5 Dup cum relateaz un oficial de laă ă

Centrul pentru Controlul şi Prevenirea îmboln virilor din Statele Unite, „nu amă

mai identificat niciodat fructele mango la originea unei astfel de epidemii."ă 6

Dac creativitatea presupune al turarea novatoare a unor fapte, idei sauă ă

intui ii considerate anterior f r leg tur , atunci scotocirea bazelor de date şiţ ă ă ă ă

conectarea informa iilor constituie p r i fundamentale ale procesului deţ ă ţ

inova ie.ţ

Când al tur m transform ri de acest tip şi apoi ad ug m separareaă ă ă ă ă

datelor, informa iilor şi cunoaşterii în por iuni mai mici, granulare ţ ţ - fâcându-le

mai perisabile, clasificând lucrurile în mod diferit, generând scenarii de tipul „şi

dacă, introducând noi modele într-un ritm tot mai accelerat şi operând la

niveluri tot mai înalte de abstrac iune ţ - este clar c facem mai mult decât oă

simpl acumulare a cunoaşterii.ă

Iar atunci când ad ug m la toate acestea crizele din gândirea şi dină ă

ştiin a economic , devine evident c suntem angaja i în cea mai rapid şi maiţ ă ă ţ ă

profund re* structurare a cunoaşterii din istorie, cu implica ii care ajungă ţ

dincolo de economie» la domenii precum cultura, religia, politica şi via aţ

social . în acelaşi timp, vo«ă

face avu ia indivizilor şi na iunilor mai dependent ca oricând de acestţ ţ ă

depozit ere când al cunoaşterii.

Nu ştim ce c i va urma cunoaşterea ca sistem în expansiune, organic. Nă

stim nici unde ne va duce.

Chiar şi atunci când combin m toate aceste transform ri suferite deă ă

rela ii] umanit ii cu timpul, spa iul, cunoaşterea ţ ăţ ţ - şi celelalte principii

ultrafundamei tale - nu facem decât s întrez rim contururile cu adev rată ă ă

impresionante al revolu iei globale actuale. Pentru a vedea dincolo de acestea,ţ

trebuie s analizai transform rile extraordinare care ne aşteapt , nu doar înă ă ă

economia vizibil , ci ă < în jum tatea ascuns " a întregului sistem emergent ală ă

avu iei.ţ

F r a face aceste pas explorator, noi, atât ca indivizi cât şi ca societ i,ă ă ăţ

vor bâjbâi prin viitor, incapabili s profit m de poten ialul enorm aflat laă ă ţ

dispozi i noastr .ţ ă

PARTEA A ŞASEA

Prosumul

CAPITOLUL 23

JUM TATEA ASCUNSĂ Ă

i se spune adesea câ peste un miliard de oameni tr iesc cu maiă

pu in de un dolar pe zi.ţ 1 Mul i supravie uiesc ţ ţ - la limit ă - cu o

sum mult mai mic . De fapt, exist înc un num r foarte mareă ă ă ă ă

de indivizi care nu au bani deloc. Ei nu au intrat în sistemul monetar mondial,

descurcându-se asemenea str moşilor noştri: consum doar ce pot produce eiă ă

înşişi. O parte substan ial a acestei popula ii s race ar face orice pentru aţ ă ţ ă

p trunde în economia monetar .ă ă

NPentru asta, trebuie sâ treac prin ceea ce s-ar putea numi „Cele şapteă

por i c tre bani". S ne imagin m un culoar lung cu şapte uşi încuiate. Oţ ă ă ă

mul ime obosit , murdar , fl mând se târ şte disperat pe coridor. Fiecareţ ă ă ă ă ă ă

uş are o inscrip ie scurt care explic ce trebuie f cut pentru a o deschide.ă ţ ă ă ă

Analfabe ii le cer agita i celorlal i s le citeasc textele. Acestea sun astfel:ţ ţ ţ ă ă ă

Uşa unu: CREEAZ CEVA VANDABIL. Cultiv cereale în surplus.Ă ă

Deseneaz un portret. F o pereche de sandale. G seşte un cump r tor şi aiă ă ă ă ă

reuşit.

Uşa doi: IA- IO SLUJBA Cap t bani în schimb. Eşti în sistemul monetar.Ţ ă ă

Ca atare, acum faci parte din economia vizibil .ă

Uşa trei: MOŞTENEŞTE. Dac p rin ii sau unchiul Frank î i las moştenireă ă ţ ţ ă

nişte bani, uşa aceasta se va deschide. Aşa vei intra în sistem. S-ar putea sâ nu

ai niciodat nevoie de o slujb .ă ă

Uşa patru: OB INE UN DAR. Cineva Ţ - oricine - i-ar putea da bani sau unţ

nH cru pe care l-ai putea preface în bani. Indiferent despre ce este vorba, o

dat ce îl ai, po i intra.ă ţ

1

Uşa cinci: ÎNSOARÂ-TE (sau rec s toreşte-te)ă ă . Alege o so ie/un so care aţ ţ

intrat deja pe una dintre uşi şi va împ r i cu tine banii pe care îi are. După ţ ă

aceea şi tu po i intra.ţ

Uşa şase: PROFITA DE ASIGUR RILE SOCIALE. Cu inima strâns , guvernulĂ ă

î i va transfera nişte bani. Poate c sumele sunt derizorii, dar şi aşa vei fi înţ ă

sistemul monetar.

Uşa şapte. FURA In sfârşit, ai întotdeauna la îndemân furtul, primaă

metod la care recurg infractorii şi ultima la care recurg cei dispera i deă ţ

s r cie.ă ă

Desigur, exist varia iuni minore ă ţ - zestre, mit , g sirea accidental aă ă ă

unor bani şi aşa mai departe - dar acestea şapte sunt principalele porticuri prin

care, în decursul secolelor, omenirea a p truns în economia monetar .ă ă

în prezent, produc ia anual a economiei monetare mondiale ţ ă - pe care

am denumit-o economie vizibil ă - este de ordinul a cincizeci de trilioane de

dolari. Aceasta este, ni se spune, valoarea economic total creat pe planetă ă ă ă

în fiecare an.2

Dar ce s-ar întâmpla dac am produce anual nu ă 50 de trilioane de dolari

în bunuri, servicii şi experien e, ci aproape ţ 100 de trilioane? Ce-ar fi dac , înă

plus fa de cele ţă 50 de trilioane, ar mai fi alte 50 de trilioane în afara registrelor

contabile, ca s zicem aşa? Credem c este posibil s se întâmple aşa, iară ă ă

vân toarea acestor ă 50 de trilioane lips face subiectul urm toarelor capitole.ă ă

Vom trece, astfel, de la supercomputere la Hollywood şi muzica hip-hop,

amenin rile biologice, pirateria drepturilor de proprietate intelectual siţă ă

c utarea vie ii în spa iul cosmic.ă ţ ţ

ECONOMIA DE PROSUM

Spre deosebire de economia monetar , cu cele şapte por i ale sale,ă ţ

economia ascuns , din afara registrelor contabile, are o mie de por i. Acesteaă ţ

le sunt deschise tuturor, indiferent dac au bani sau nu. Nu sunt cerin e laă ţ

intrare. Cu to ii suntem califica i din naştere.ţ ţ

Aceast economie invizibil nu trebuie s fie confundat cu economiaă ă ă ă

subteran sau „neagr " în care se spal bani, se comite evaziune fiscal , iară ă ă ă

teroriştii, dictatorii şi marii trafican i de droguri prosper . însuşi faptul cţ ă ă

economia neagra este folosit pentru a transmite şi ascunde bani o plaseaz înă ă

interiorul econo- mei monetare, nu în cea nemonetar de care ne ocup m aici.■ ă ă

Harta economic pe care o folosim în prezent ă - şi pe care se bazează

liderii mediului de afaceri şi politicienii - este, de fapt, un fragment, un detaliu

al unei narti mult mai mari, întrucât reprezint doar economia vizibil .ă ă

Exist îns şi o important economie „ascuns ", în care se producă ă ă ă

activit i gnomice nedetectate, nem surate si nepl tite. Este vorba deăţ ă ă

Economia de *Tosum.

Când oamenii genereaz bunuri, servicii sau experien e pe care le vândă ţ

în eco-nomia monetar , îi numim „produc tori", iar procesul ă ă - produc ie. Dar nuţ

sunt cuvinte omoloage, cel pu in în englez , care s descrie ce se întâmpl înţ ă ă ă

econo-mia din afara registrelor contabile, nemonetar .ă

în Al Treilea Val (1980) am inventat, prin urmare, termenul prosumator

pen. tru aceia dintre noi care cre m bunuri, servicii sau experien e pentruă ţ

propriu] uz sau propria satisfac ie, nu pentru vânzare sau schimb. Atunci când,ţ

în calitate de indivizi sau grupuri, producem şi consum m simultan ceea ceă

gener m, în-seamn c „prosumâm".ă ă ă 3

Dac facem o pl cint şi o şi mânc m, suntem prosumatori. Dar proă ă ă ă

suinul nu este doar un act individual. în parte, scopul preg tirii pl cintei poateă ă

fi acela de a o împ r i cu rudele, prietenii sau comunitatea f r a aştepta baniă ţ ă ă

în schimb, în prezent, cum lumea e tot mai mic datorit evolu ieiă ă ţ

transporturilor, comunica iilor şi tehnologiei informa iei, conceptul de prosumţ ţ

poate include munca nepl tit pentru crearea de valoare care s fieă ă ă

împ rt şit cu str inii afla i la ă ă ă ă ţ mii de kilometri distan .ţă

Cu to ii suntem prosumatori la un moment dat şi toate economiile au unţ

sector de prosum, deoarece multe dintre nevoile şi bpsurile noastre personale

nu pot fi rezolvate pe pia sau sunt prea scumpe. De asemenea, este posibilţă

ca pur şi simplu s ne fac pl cere practicarea prosumului sau s-o consider mă ă ă ă

o necesitate stringent .ă

O dat ce ne îndep rt m privirea de la economia monetar şi nu maiă ă ă ă

auzim toat vorb ria economic , descoperim lucruri surprinz toare. In primulă ă ă ă

rând, c economia aceasta de prosum este enorm ; în al doilea rând, c eaă ă ă

cuprinde unele dintre cele mai importante activit i ale noastre; în fine, chiarăţ

dac nu stârneşte interesul economiştilor, economia de ă 50 de miliarde de

dolari pe care o studiaz ei nu ar putea supravie ui nici zece minute f r ea.ă ţ ă ă

Oamenii de afaceri şi economiştii conformişti nu rostesc nici o maxim cuă

mai mult convingere decât „Nu exist prânz pe gratis." Cei mai mul i dintreă ă ţ

noi morm im aceast propozi ie tocmai în timp ce ne mânc m prânzul. Nici oă ă ţ ă

deviz nu este îns mai înşel toare. Produc ia de prosum este temelia pe careă ă ă ţ

se bazeaz întregul sistem monetar. Produc ia şi prosumul sunt inseparabile.ă ţ

Majoritatea oamenilor, incluzându-i aici şi pe economişti, ar accepta f ră ă

ezitare c lucrurile pe care le facem în calitate de prosumatori ă - indiferent câ e

vorba de îngrijirea unui tat bolnav sau de voluntariatul efectuat la oă

organiza ie comunitar ori la garnizoana de pompieri ţ ă - au valoare social . Dar,ă

în m sura în care stau s se gândeasc la asta, tot ei ar accepta şi ideeaă ă ă

comun c o Cortin de Fier impenetrabil sau un Zid al Berlinului separ ceeaă ă ă ă ă

ce facem pentru bani şl ceea ce facem ca prosumatori.

Noi, în schimb, vom ar ta c aceasta nu este doar o chestiune abstract ,ă ă ă

rezervat studiului economiştilor. Ea este important pentru p rin ii careă ă ă ţ

pl tesc taxele şcolare ca s le ofere copiilor o educa ie pentru viitor. Esteă ă ţ

importanta pentj-u directorii de marketing şi manageri, pentru agen iile deţ

publicitate şi investitori, pentru directorii generali şi speculatorii financiari,

bancheri, lobişti şi planificatorii strategici. Este deosebit de importanta pentru

specialiştii în politici publice si liderii politici care vor s ne conduc în sigurană ă ţă

spre ziua de mâine.

O MAM DINTR-UN MILIONĂ

Prosumul îmbrac mii de forme, de la scrierea de soft shareware sauă

lipirea firului unei veioze pân la preg tirea de pr jituri pentru serbarea deă ă ă

caritate a scolii. Poate cuprinde detectarea antraxului, salvarea victimelor unui

cutremur, construirea de biserici sau c utarea vie ii în spa iul extraterestru.ă ţ ţ

Poate fi realizat cu ciocanul şi nişte cuie sau cu un supercomputer gigant şi cu

ajutorul Inter-netului.

Prosumul este ceea ce face Sharon Bates din Alvaston, Anglia, atunci

când îşi îngrijeşte so ul bolnav de epilepsie, chiar dac ea îns şi sufer deţ ă ă ă

artrit . Nu primeşte nici o plat pentru asta, deşi a fost nominalizat pentruă ă ă

premiul „O mam dintr-un milion."ă 4 (Are şi doi copii de crescut.)

Prosumul reprezint ceea ce a f cut bunul nostru prieten Enki Tan când aă ă

contramandat o cin cu noi în California pentru a zbura pre de o noapte până ţ ă

în Aceh, în Indonezia, regiune devastat de tsunami-ul din decembrie 2004.ă 5

Medic de profesie, Enki a bandajat copii, a operat, s-a zb tut s men ină ă ţ ă

victimele în via , f r instrumente adecvate, în condi ii de neimaginat ţă ă ă ţ - unul

dintre miile de voluntari din 28 de ri care au s rit s ajute victimele acesteiţă ă ă

tragedii.6

La fel şi medicul canadian Bruce Lampard, care umbl prin Nigeria şiă

Sudan pentru a înfiin a clinici în sate f r electricitate şi ap potabil .ţ ă ă ă ă 7

Marta Garcia, o mam singur cu trei copii, nu poate merge prin lume,ă ă

dar, pe lâng munca salarizat de şase ore pe zi, face voluntariat în bibtiotecaă ă

şcolii din apropiere, etichetând c r ile, şi este secretara asocia iei de cartier.ă ţ ţ 8

La Yokosuka, în Japonia, Katsuo Sakakibara, un func ionar de banc , dţ ă ă

ajutor în fiecare an la un eveniment sportiv pentru persoanele cu dizabilit iăţ

mentale,9 iar la Belo Horizonte, în Brazilia, Mariana Pimenta Pinheiro, în pofida

avertismentelor referitoare la criminalitate şi violen , urc s pt mânal pe oţă ă ă ă

scar îngust dintr-o favela ă ă - aşezare de bordeie la marginea oraşului - pentru

a le preda copiilor engleza şi utilizarea computerului, preg tindu-i pentruă

evadarea din mizerie.

In aceast economie invizibil de prosum ne alin m prietenii care auă ă ă

pierdut un copil, strângem juc rii pentru copiii f r cas , scoatem gunoiul,ă ă ă ă

separ m produsele reciclabile, îl ducem cu maşina pe fiul unui vecin la locul deă

joac , organizam corul bisericii şi îndeplinim nenum rate alte îns rcin ri acasă ă ă ă ă

şi în cadrul comunit ii.ăţ

Multe dintre aceste activit i cooperative genereaz coeziune social ,ăţ ă ă

dup cum afirm autoarea şi activista Hazel Henderson.ă ă 10 Ele contrabalansează

activit ile a fel de pre ioase din economia pl tit . Ambele categorii creeazăţ ţ ă ă ă

valoare. Recunoscând acest aspect, ministerul japonez al S n t ii, Muncii şiă ă ăţ

Bun st rii afirma,ă ă

citat de Daily Yomiuri, c munca nu înseamn „doar activit i remunerate,ă ă ăţ

ci sj activit i voluntare pentru organiza ii non-profit şi servicii comunitare."ăţ ţ 11

Concentrându-se asupra familiei, sociologul norvegian Stein Ringen de la

Uni. versitatea Oxford explic : .Atunci când o familie stâ la mas , membrii ei seă ă

bu-cur de produsul unui set de activit i întreprinse în exterior, pe pia a, şi înă ăţ ţ

go§. pod rie. De pe pia ei profit de pe urma agriculturii şi pescuitului,ă ţă ă

prelucr rii ambal rii, transportului şi vânz rii cu am nuntul. Familia contribuieă ă ă ă

f când cump r turi, preg tind ingredientele, g tindu-le, punând masa şiă ă ă ă ă

sp lând dupâ aceea vasele."ă 12

Toate aceste activit i necontabilizate constituie produc ie, scrie el „înăţ ţ

aceeaşi m sur ca activit ile similare oferite pe pia ." într-un cuvânt, eleă ă ăţ ţă

constituie prosum - produc ia în economia nemonetar . Şi, dac ar trebui s iţ ă ă ă

angaj m şi s -i pl tim pe al ii pentru a face aceste lucruri în locul nostru, notaă ă ă ţ

de plat ne-ar ului.ă

TESTUL OLI EIŢ

Afirma ia potrivit c reia economia monetar n-ar putea supravie ui niciţ ă ă ţ

zece minute f r inputuri de la economia de prosum nu este o exagerareă ă

aiuristicâ. Poate c „zece minute" e cam pu in, îns ideea de baz r mâne înă ţ ă ă ă

picioare.

In fiecare zi, o parte a for ei de munc se pensioneaz sau moare,ţ ă ă

trebuind s fie înlocuit . O genera ie intr atunci când alta p r seşte mediulă ă ţ ă ă ă

activ. Dac acest proces s-ar opri, la un moment dat economia pl tit s-ar opriă ă ă

cu un scâr âit de frâne. N-ar mai r mâne nimeni sâ munceasc pentru salariu,ţ ă ă

iar ceea ce economiştii marxişti numesc „reproduc ia" economic ar înceta.ţ ă 13

Supravie uitorii ar trebui s se limiteze la necesit ile de prosum, aşa cumţ ă ăţ

procedau şi str moşii noştri.ă

Acest lucru expUc de ce economia monetar depinde într-un asemeneaă ă

grad de forma cea mai elementar de prosum din societate: creşterea copiilor.ă

P rin ii (sau înlocuitorii lor) au fost dintotdeauna principalii agen i a socializ riiă ţ ţ ă

şi acul-tura iei, preg tind fiecare nou genera ie s se încadreze în orânduireaţ ă ă ţ ă

sociala existent şi în economia respectiv .ă ă

Patronii recunosc rareori cât de mult le datoreaz p rin ilor angaja iloră ă ţ ţ

lor. Le-am demonstrat acest lucru directorilor de corpora ii punându-le oţ

întrebare simpl , poate nedelicat : „Cât de productiv ar fi for aă ă ă ţ

dumneavoastr de munca dac n-ar fi fost înv at de cineva s mearg laă ă ăţ ă ă ă

toalet ?" Acesta este „testul oli ei".ă ţ

Angajatorii consider , în general, c acest lucru este firesc; de fapt,ă ă

instruirea aceasta a fost realizat de cineva, cel mai probabil de o mam .ă ă

Desigur, p rin iă ţ 1 mai fac şi altceva decât s -şi educe copiii. Ei petrec ani în şir ă -

şi o cantitate enorm de energie caloric şi efort mental ă ă - încercând s -şiă

preg teasc odra9\ lele pentru lunga perioad de str danie care-i aşteapt . Leă ă ă ă ă

ofer instrumenteleă

I

necesare pentru a lucra împreun cu al i oameni, unul dintre cele maiă ţ

importante fiind limbajul.

Cât de productivi ar fi lucr torii care n-ar putea comunica prin cuvinte?ă

Limbajul este o aptitudine uman fundamental , astfel c e considerat de laă ă ă ă

sine în eleas . Este foarte important în economia monetar , îns e şi maiţ ă ă ă ă

important în cea bazat pe cunoaştere.ă ă

Deşi, ca specie, suntem destina i s înv m limbajul, de fapt ob inemţ ă ăţă ţ

aptitudinile necesare acas , în copil rie, ascultându-i pe membrii familiei şiă ă

vorbind cu ei. Mamele şi ta ii sunt primii profesori. Ei sunt prosumatoriiţ

primordiali, c ci f r contribu iile lor nici nu ne putem imagina o economie aă ă ă ţ

produc torilor pl ti i.ă ă ţ

Mai general, cât de productiv ar fi o economie dac p rin ii nu ară ă ă ţ

transmite cultura - regulile de comportament care le permit oamenilor să

conlucreze în echipe, grupuri şi comunit i?ăţ

Tinerii care se încadreaz ast zi în câmpul muncii au nevoie de mult maiă ă

mult preg tire decât predecesorii lor, care îşi foloseau la lucru doar mâinile.ă ă

Angajatorii se plâng permanent de lipsa unei preg tiri adecvate a for ei deă ţ

munc . Ei cer mai mult matematic şi cunoştin e ştiin ifice, mai multe testeă ă ă ţ ţ

standardizate. Cu toate acestea, principalul eşec la locul de munc nu esteă

cauzat doar de aptitudinile inadecvate pentru slujba respectiv .ă

Este vorba de un eşec mai general al culturii - valori confuze şi

autodistruc-tive, lipsa de motiva ie, slabe calit i de comunicare interpersonal ,ţ ăţ ă

imagini nerea-liste despre viitor. Toate acestea constituie baza pe care se

cl desc aptitudinile specifice fiec rei slujbe. Cât de mult productivitate aă ă ă

economiei monetare se pierde atunci când oamenii dau greş în rolul de p rin i?ă ţ

într-o bun zi, dac economia va atinge vreodat capacitatea ştiin ifico-ă ă ă ţ

fantas-tic de a func iona autonom, f r oameni, sau dac oamenii vor ob ineă ţ ă ă ă ţ

nemurirea, creşterea copiilor ar putea s nu mai fie necesar ă ă din punct de

vedere economic. Pân atunci, la nivelul ă cel mai profund, produc ia depinde peţ

via şi pe moarte de presta iile nepl tite efectuate de miliarde de p rin iţă ţ ă ă ţ

prosumatori.

CARE ESTE PRE UL DEZINTEGR RII?Ţ Ă

Ca outsideri, noi, la fel ca mul i al ii, i-am ţ ţ criticat cu regularitate pe

economişti Pentru c nu apreciaz corect rolul crucial pe care-1 joac prosumulă ă ă

în generarea de avu ie. ţ în aceast privin am mers pe urmele lui Gary Beckeră ţă

şi Amartya Sen. Pin interiorul profesiei, ei au f cut eforturi timpurii şi solide dină

punct de vedere •utelectual pentru a-şi convinge colegii de însemn tateaă

acestei economii ascunse. Au avut parte, decenii în şir, doar de o indiferen aţ

politicoas , pân când, cu mare mtârziere, au primit Premiul Nobel.ă ă

Şi din rândul activiştilor, Hazel Henderson, în Paradigms in Progess şi alte

c r i ă ţ remarcabile, Edgar Cahn, în Time Dollars, Nona Y. Glazer, în Women's Paid

and Unpaid Labor, şi al ii au atacat ochelarii de cal pe care-i poart de bun voieţ ă ă

economiştii din curentul principal de gândire.14 în sfârşit, şi poate este faptul

cel important, nenum rate ONG-uri din multe ri au reluat aceste critici.ă ţă

Totuşi, chiar şi în prezent, se face prea pu in pentru a descrie sistematicţ

gaturile biunivoce care conecteaz economia monetar şi enormul s u dop jă ă ă ţ

g nger necuprins în registrele contabile.ă

Prosumatorii joac rolul de liant al familiilor,ă

comunit ilor şi societ ilor în mi firesc, f r a calculaăţ ăţ ă ă

efectele activit ii lor asupra economiei vizibile a rii. Ar fi î foarte instructivăţ ţă

dac economiştii ne-ar putea spune cât valoreaz coeziunea social în dolari,ă ă ă

yeni, yuani sau euro. Sau cât cost dezintegrarea social .ă ă

Aşadar, cât valoreaz toat aceast munc neplâtitâ?ă ă ă ă

PRODUSUL IMPERFECT BRUT (PIB)

Intr-o lucrare de referin , publicat tocmai înţă ă 1965, Gary Becker,

pe atunci i vârst de ă 34 de ani, ar ta c „timpul în careă ă nu se munceşte

este, probabil, mai important pentru bun starea economic decât timpul deă ă

munc , îns aten ia acqH dat de economişti ultimului este incomparabil maiă ă ţ ă

mare."15

Analizând raportul dintre cele dou categorii, el a calculat valoarea unoră

aH tivit i nelucrative de genul dobândirii educa iei. A cuantificat valoareaăţ ţ

a

A

acesteia presupunând c fiecare or petrecut în clas ar fi fost dedicată ă ă ă ă

muncii, apoi a adunat câştigurile pierdute astfel.

Lucrarea sa, mult mai complicat decât reiese din aceast descriereă ă

simpl , a reprezentat un str lucit pas înainte în teoria economic , fiindă ă ă

prezentat în termeni matematici care ar fi trebuit s stârneasc respectulă ă ă

economiştilor. Cu toate acestea, au trecut 27 de ani pân în ă 1992, când Becker

a primit Premiul No-bel, în parte datorit lucr rii respective. în prezent, înă ă

pofida numeroaselor studii existente, prosumul şi munca nepl tit , mai alesă ă

aceea a femeilor, r mân în afara preocup rilor economiei conven ionale, de ziă ă ţ

cu zi.

Şi sociologii şi exper ii în politici sociale au f cut eforturi pentru a calculaţ ă

valoarea prosumului. Estimând orele petrecute cu munca neplâtitâ şi

întrebându-se cât ar fi costat dac activit ile ar fi fost realizate de angaja iă ăţ ţ

pl ti i, unii specialişti au ajuns la concluzii uimitoare ce confirm ipoteza luiă ţ ă

Becker potrivit c reia gospod ria este o „f bricu ", iar timpul de munca pl tită ă ă ţă ă ă

este mai pu in important decât pare pentru economia în ansamblu.ţ

în 1996, Stein Ringen conchidea: „Standardul material de via a s-arţ

înjum t i, dac nu cumva ar sc dea chiar mai mult, dac nu ar exista efecteleă ăţ ă ă ă

traiului în gospod rii. în economia na ional , gospod riile contribuie la fel deă ţ ă ă

mult ca institu iile pie ei. Acesta este un rezultat uluitor", afirm el, inândţ ţ ă ţ

seama câ „se crede adesea c familia a devenit marginal din punct de vedereă ă

economic." Aceas contribu ie a familiei este, aproape în întregime, rezultatulţ

prosumului.

Chiar dac aceste cifre ar fi doar par ial corecte, tot avem de-a face cu oă ţ

enor gaur neagr în economia standard, ceea ce explic de ce pân şiă ă ă ă

economiştii i universitarii de frunte fac previziuni atât de îndep rtate deă

realitate. întrucât nu iau în calcul prosumul aşa cum ar trebui, ei se bazeaz , cuă

o atitudine apropiata de idolatrie, pe aspecte care îi induc în eroare, înşelându-

ne astfel şi pe noi-

Economiştii conven ionali şi adep ii lor „credincioşi" tind sâ minimalizezeţ ţ

aceast economie, afirmând c nu produce efecte, în ciuda faptelor din lumeaă ă

real care demonstreaz contrariul. Definind „valoarea" economic drept cevaă ă ă

ce se creeaz numai atunci când se efectueaz şi un transfer de bani,ă ă

economiştii sfârşesc adesea prin a se concentra asupra unor elemente

superficiale, îns^ uŞ°r de m surat. Astfel, aşa cum principiile ultrafundamentaleă

ale timpului, spa iului si cunoaşterii ţ - cele mai importante pentru economiile

avansate - sunt c^l mai pu in studiate de economişti, şi insisten a lor asupraţ ţ

defini iei tradi ionale ţ ţ a »va" lorii economice" îi orbeşte fa de drama iminent aţă ă

zilei de mâine.

în parte, ei se aga de aceast defini ie pentru câ banii sunt uşor deţă ă ţ

num rat si se preteaz la matematizare şi modelare, spre deosebire deă ă

activitatea fiepla-tit . într-o profesiune obsedat de metric , aspectul acestaă ă ă

plaseaz prosufnul în afara perimetrului de interes. Se fac prea pu ine eforturiă ţ

de a crea o metrica paralel pentru prosum şi de a urm ri sistematică ă

numeroasele c i prin care inter-ac ioneaz sistemele caracterizate de plat şiă ţ ă ă

cele nelucrative.

O excep ie este reprezentat de cercet rile lui Rishab Aiyer Ghosh de laţ ă ă

Universitatea din Maastricht, din Olanda. Acesta sus ine c „f r bani caţ ă ă ă

instrtiment de m sur , trebuie s g sim alte modalit i de a cuantificaă ă ă ă ăţ

valoarea; în plus> trebuie s identific m diferitele sisteme de atribuire a valoriiă ă

şi mecanismele ratei de schimb dintre ele." îns activitatea lui Gosh în generală

se concentreaz ă asu" pra muncii neremunerate efectuate de prosumatorii de

software, pe care 0 deosebeşte de aceea din multe alte domenii.16

Ignoran a noastr în privin a prosumului ar fi acceptabil dac prosurriulţ ă ţ ă ă nu ar genera consecin e sau ar avea un impact redus asupra economieiţ

monetare, îns lucrurile nu stau astfel. Rezultatul este acela c un instrumentă ă

fundarfiental precum produsul intern brut, pe care se bazeaz atâtea decizii deă

afaceri şi S11' vernamentale, ar putea fi numit mai adecvat „produsul imperfect

brut".

Ia cât de pu in aten ie se acord acestei enorme for e ce ac ioneaz a-ţ ă ţ ă ţ ţ ă

supra cre rii de avu ie şi la cât de pu ine date sunt disponibile, nu putem decâtă ţ ţ sa facem specula ii. Dar e mai bine s proced m astfel decât sâ ignor m unţ ă ă ă

factor atat de important pentru crearea avu iei. Dac valoarea prosumului este,ţ ă

de fapt, aPr^~ xirnativ egal cu outputul economiei monetare, pe care îlă

m soar economiştii, atunci aceasta este jum tatea ascuns . Aplicândă ă ă ă

conceptul la întreaga lume -* adic inând cont de produc ia milioanelor deă ţ ţ

rani care tr iesc ţă ă exclusiv din pro sum -Probabil c suma lips este de cincizeciă ă

de trilioane de dolari.

Faptul acesta este atât de semnificativ în prezent deoarece, pe m sur ă ă ce

in~ arn în noua faz a avu iei revolu ionare, sectorul de prosum al economiilor"ă ţ ţ noas^ e este pe cale s sufere schimb ri extraordinare, inclusiv o r sturnareă ă ă

istorica 'rapant .ă 17

Uimitor este c , în timp ce milioane de rani din lumea s rac suntă ţă ă ă

absorbit} treptat în economia monetar , milioane de locuitori ai lumii bogateă

fac exact contrariul: îşi extind rapid activitatea în jum tatea nemonetizat ă ă -

partea de prosum -a economiei mondiale.

De fapt, aşa cum vom vedea în continuare, aşez m temelia pentru oă

veritabil explozie a prosumului în rile cele mai bogate ă ţă - şi nu doar de tipul

c m rii de acas . Ni se vor deschide pie e complet noi, în vreme ce altele seă ă ă ţ

vor închide, îngrijirea s n t ii, pensiile, educa ia, tehnologia, inova ia şiă ă ăţ ţ ţ

bugetul guvernamental vor suferi, toate, un impact dramatic.

Nu v gândi i la ciocane şi şurubelni e. Gânditi-v la biologie, instrumenteă ţ ţ ă

bazate pe nanotehnologie, fabrici ac ionate de la computerul de birou şi noiţ

mate riale fantastice care ne vor permite tuturor, în calitate de prosumatori, să

facem lucruri pe care nu ni le-am fi închipuit niciodat .ă

PROSUMATORII DE S N TATEĂ Ă

xplozia care se va produce curând în economia de prosum va

crea mul i noi milionari; de-abia atunci va fi „descoperit " deţ ă

burse, investitori şi mass-media, moment în care îşi va pierde, în

sfârşit, invizibi-litatea. Unele ri, cum ar fi Japonia, Coreea, India, China şiţă

Statele Unite, cu o industrie avansat , un marketing de niş dezvoltat şiă ă

lucr tori foarte bine preg ti i, vor fi primele beneficiare. Dar asta nu e tot.ă ă ţ

EProsumul va zgudui pie ele, va modifica structura rolurilor din societate şiţ

va schimba concep ia asupra avu iei. De asemenea, va transforma viitorulţ ţ

s n t ii. Pentru a în elege motivul, trebuie s trecem în revist modific rileă ă ăţ ţ ă ă ă

strâns asociate pe care le sufer demografia, costurile îngrijirii medicale,ă

cunoaşterea şi tehnologia.

S n tatea este domeniul în care cele mai spectaculoase noi tehnologiiă ă

coexist cu cele mai perimate, dezorganizate, contraproductive şi adeseaă

letale institu ii medicale. Dac termenul ţ ă letal vi se pare exagerat, mai gândi i-ţ

v .ă

Potrivit Centrului pentru Controlul Bolilor din Statele Unite, 90.000 de saci

pentru cadavre sunt folosi i în fiecare an pentru victimele infec iilor contractateţ ţ

în spitalele americane.1 Dup o alt statistic , între ă ă ă 44.000 şi 98.000 de

persoane mor în urma erorilor medicale comise în spitale - în ceea ce se

presupune a fi cel mai bun şi mai serios finan at sistem de îngrijire a s n t iiţ ă ă ăţ

din lume.2 în 2001, Probabilitatea de a muri în spital din cauza unei erori

medicale sau a unei noi infec ii era mult mai mare decât probabilitatea de aţ

muri într-un accident de maşin .ă

Desigur, nu ştim câ i oameni îşi pierd via a din cauza lipsei îngrijirilorţ ţ

medice, nici chiar în rile cele mai bogate. Ştim, totuşi, c în toate rileţă ă ţă

prospere, de a Japonia şi Statele Unite pân la statele din Europa Occidental ,ă ă

costurile sistemelor de s n tate cresc într-o spiral sc pat de sub control,ă ă ă ă ă 3

popula iile îmb -ţ ă anesc rapid, iar politicienii intr în panic .ă ă 4

. ^cestea sunt elemente ale unei crize mai mari şi mai profunde. La

sfârşitul se-uim al XTX-lea şi începutul celui de-al XX-lea, investi iile înţ

infrastructur au co ă S ?on^' mai bune de alimentare cu ap şi igien public ,ă ă ă

eradicând aproape a tn A • une^e b°u care înainte decimau popula ii întregi.ţ 5

Noua conceptualizare ferm a ^terminat specializarea medical . Spitalele s-auă

înmul it şi s-au trans-Paniij^-ţ ln institu ii enorme, birocratice, legate de agen iileţ ţ

guvernamentale, com-11 e de asigur ri şi gigan ii industriei farmaceutice.ă ţ

Transform rile acestea au îmbun t it radical starea de s n tate aă ă ăţ ă ă

oameni-lor, eliminând unele dintre cele mai frecvente boli din rile occidentaleţă

aliate în curs de modernizare.

în prezent, o alt modificare, produs în principiul ultrafundamental ală ă

spa iului ţ - noua infrastructur din transporturi, care acoper tot globul ă ă - face ca

na iunile s fie vulnerabile la propagarea bolilor vechi şi noi. Sistemele deţ ă

s n tate public sunt subfinan ate, iar pericolul terorismului biologic, chimică ă ă ţ

sau nuclear comis de fanatici religioşi, politici sau pur şi simplu nebuni nu mai

este doar un scenariu de benzi desenate.

între timp, specializarea medical a atins un punct în care comunicareaă

dintre domenii este primejdios de slab , birocra iile sunt în pragul imposibilit iiă ţ ăţ

de administrare, spitalele dau faliment, iar tiparele îmboln virilor din rile cuă ţă

economii avansate s-au schimbat dramatic.

Ast zi, principalii ucigaşi din rile prospere nu mai sunt maladiileă ţă

transmisibile precum pneumonia, tuberculoza sau gripa,6 ci bolile de inima,

cancerul de pl mâni şi alte afec iuni influen ate clar de comportamentulă ţ ţ

individual în ceea ce priveşte regimul alimentar, practicarea exerci iilor fizice,ţ

consumul de alcool sau de droguri, fumatul, stresul, activitatea sexual şiă

c l toriile interna ionale.ă ă ţ 7 j

Ce nu s-a schimbat, îns , este premisa câ doctorii sunt „furnizori deă

s n tate" şi pacien ii sunt în continuare „clien ii" lor. Considerenteleă ă ţ ţ

demografice s-ar putea s ne oblige s renun m la aceast ipotez .ă ă ţă ă ă

PARIU PE O SUT ?Ă

Unii cred c demografia ine exclusiv de soart . Dac e aşa, soarta seă ţ ă ă

schimb simultan cu tot restul. Ne apropiem rapid de punctul în care un miliardă

de oameni de pe planet vor avea o vârst mai mare de şaizeci de ani.ă ă

Speran a de via la naştere creşte, chiar şi în multe p r i ale lumiiţ ţă ă ţ

s race, potrivit Organiza iei Mondiale a S n t ii. In ultima jum tate de secol ă ţ ă ă ăţ ă -

în pofida s r ciei, mizeriei, bolilor, penuriei de ap şi dezastrelor ecologice ă ă ă -

rile în curs de dezvoltare au cunoscut o creştere spectaculoas a speran eiţă ă ţ

de via , de la ţă 41 de ani la începutul anilor '50 la 62 de ani în 1990. Cifra va

ajunge la 70 în 2020 şi deja a fost dep şit în Costa Rica, Jamaica, Sri Lanka şiă ă

Malaiezia.

Simultan, demografii de la Universitatea Cambridge şi Institutul Max

Planck din Germania ne spun câ o feti n scut în Fran a ast zi are o şans deţă ă ă ţ ă ă

50% de a tr i pân la o sut de ani, ceea ce ar duce-o pân în secolul al XXII-ă ă ă ă

lea.

Organiza ia Mondial a S n t ii afirm c Europa, ca regiune, este acumţ ă ă ă ăţ ă ă

cea mai „b trân " parte a lumii, pe când Japonia are cel mai mare procent deă ă

persoane peste şaizeci de ani. Conform previziunilor OMS, în 2020 aproape o

treime cu» popula ia nipon îşi va fi serbat a şaizecea aniversare, iar înţ ă

Japonia, Fran a, GeJ| mania şi Spania, dintre cei peste ţ 60 de ani, 20% vor avea

mai mult de 80.8

Nici un sistem na ional de s n tate nu a fost conceput pentru aceastaţ ă ă

cofflb1" na ie între bolile dependente de factorii de comportament şi stilul deţ

via , pe ţă «§.

o parte, şi îmb trânirea popula iei, de cealalt parte. Este un fenomenă ţ ă

nou pe care nu-l poate controla nici una dintre .reformele" propuse în prezent

La fel, deocamdat nu în elegem pe deplin efectele pe care le au acesteă ţ

transform ri asupra impozitelor, pensiilor, locuin elor, ocup rii for ei de munc ,ă ţ ă ţ ă

finan elor şi altor variabile esen iale ale avu iei. Sunt necesare m suri mult maiţ ţ ţ ă

drastice decât simpla reform .ă

ZONA DE PANICA

în conformitate cu Organiza ia pentru Cooperare şi Dezvoltareţ

Economic , cheltuielile publice şi private pentru s n tate reprezentau înă ă ă

Germania 10,9% din PIB-ul anului 2002. în Fran a propor ia era de ţ ţ 9,7%, în

Marea Britanie - 7,7%, în Japonia - 7,8%, iar în Coreea de Sud - 5,1%. în Statele

Unite dep şea 14%.ă 9 Cât de departe pot merge aceste cifre înainte de sosirea

executorilor judec toreşti?ă

Aşa cum am v zut, PIB-ul este distorsionat din cauza incapacit iiă ăţ

economiştilor de a lua în considerare outputul prosumului. Dac ei i-ar atribui oă

valoare, atunci costurile totale ale îngrijirii medicale ar ap rea în adev rata loră ă

dimensiune gigantic .ă

Potrivit Biroului pentru Buget din cadrul Congresului american, îngrijirea

medical pe termen lung pentru persoanele vârstnice ajunge la ă 120 miliarde de

dolari anual. Dar James R. Knickman şi Emily K Snell de la funda ia Robertţ

Wood Johnson afirm c aceast cifr „subestimeaz resursele economiceă ă ă ă ă

dedicate asisten ei medicale pe termen lung ţ [...] deoarece, în cea mai mare

parte, îngrijirea este realizat de membrii familiei şi de prieteni şi nu esteă

inclus în statisticile economice. ă [...] S-a estimat c valoarea economic aă ă

acestor îngrijiri informale este, în Statele Unite, de 200 miliarde de dolari pe an

- o dat şi jum tate cât se cheltuieşte pe asisten a oficial ."ă ă ţ ă 10

Al i cercet tori sugereaz c doar îngrijirea acordat de familie bolnavilorţ ă ă ă ă

de Alzheimer dep şea ca valoare, în Statele Unite, ă 100 miliarde de dolari în

2004.11 Şi nici unul dintre aceste studii nu include asisten a neremuneratţ ă

pentru probleme pe termen scurt

Guvernele şi oficialii din industria s n t ii avertizeaz c îmb trânireaă ă ăţ ă ă ă

popula iei se va reflecta în sporirea îmboln virilor şi, prin urmare, în creştereaţ ă

costu-Jilor. In Statele Unite, dup cum sus ine ă ţ Chain Drug Review, farmaciile

onoreaz , m medie, ă 19 re ete pe an pentru clien ii peste ţ ţ 55 de ani, în

compara ie cu ţ 8 pen-b"u clien ii mai tineri.ţ 12 The Journal of the American Dietetic

Association estimeaz ă Ca in Statele Unite „costurile asisten ei medicale pentruţ

persoanele peste 65 de ani sunt de trei pân la cinci ori mai mari decât pentruă

cei sub aceast vârst ."ă ă 13

In sfârşit, dac ad ug m la toate acestea falimentul poten ial ală ă ă ţ

sistemelor de Pensii, întreaga discu ie public , deja foarte vehement , intr înţ ă ă ă

zona de panic .ă

Tabloul general are îns numeroase defecte. în primul rând, multe dintreă

cifre Se bazeaz pe proiec ii liniare ale experien elor din trecut. Rezultatul ară ţ ţ

putea fi °arte departe de realitate în vremuri de criz sau revolu ie. Nouaă ţ

genera ie, cu o via mai lung , va fi, dup toate probabilit ile, mai s n toasţ ţă ă ă ăţ ă ă ă

decât cea anterioar , în al doilea rând, aceleaşi fenomene demografice careă

m resc procentajul vârstnicilor vor reduce propor ia tinerilor şi, astfel, voră ţ

diminua costurile şcolariz rii. Sunt posibile şi alte compens ri financiare. Cuă ă

toate acestea, nici unul dintre amendamente nu atenueaz nevoia de aă

reconceptualiza întreaga problem a s n t ii din secolul al XXI-lea.ă ă ă ăţ

Din nefericire, reformele bine inten ionate care se întemeiaz peţ ă

premisele epocii industriale nu fac decât s înr ut easc lucrurile. Pentru aă ă ăţ ă

reduce costurile, politicienii caut o „eficientizare" care se traduce într-oă

asisten medical pe band rulant , un sistem „managerizat" ce oferţă ă ă ă ă

tratamente standardizate, pe acelaşi calapod pentru toat lumea.ă

Exact ca în fabricile slab tehnologizate, se fac eforturi pentru accelerarea

benzii rulante medicale, medicii fiind plasa i în cabinete minuscule şi având laţ

dispozi ie doar câteva minute pentru fiecare pacient. Aceasta este o strategie aţ

celui de-al Doilea Val care nu are nici o şans de succes într-o situa ie ce areă ţ

nevoie cu disperare de o reac ie specific celui de-al Treilea Val.ţ ă

într-un domeniu care a r mas mult în urma altor industrii, companiileă

farmaceutice inspirate vor face în curând tranzi ia spre produse demasificate,ţ

personalizate, care ar putea reduce reac iile adverse şi costurile suplimentareţ

impuse de acestea.

între timp, reformatorii obseda i de reducerea costurilor caut exactţ ă

opusul -asisten a medical de mas sub forma unor protocoale, proceduri şiţ ă ă

medicamente standardizate, croite cu şablonul.

întrucât costurile şi ineficienta vor continua s creasc , nu vom puteaă ă

rezolva criza din economia s n t ii decât dac vom abandona solu iileă ă ăţ ă ţ

industriale, în-dreptându-ne aten ia c tre oportunit ile extraordinare pe careţ ă ăţ

le ofer instalarea economiei bazate pe cunoaştere şi noile posibilit i aleă ăţ

asisten ei medicale de prosum.ţ

ASEDIA I DE DESCOPERIRI EPOCALEŢ

Nu doar creşterea fantastic a cunoştin elor medicale din ultimele deceniiă ţ

de ine poten ialul revolu ionar de a îmbun t i starea de s n tate, ci şiţ ţ ţ ă ăţ ă ă

modificarea înregistrat simultan în controlul asupra acelor cunoştin e.ă ţ

Pacien ii de ast zi sunt inunda i cu ştiri despre descoperiri epocale şiţ ă ţ

informa ii medicale, atât pe Internet, cât şi în programele de ştiri, dintre careţ

multe au emisiuni g zduite de medici.ă

Un anumit nivel de cunoştin e medicale este transmis, cu diverse gradeţ

de precizie, şi de serialele populare cu titluri precum Trauma: via a la spitalul deţ

urgen a, Doctorii, Scrubs ţ şi Spitalul din Houston. Când Spitalul de urgen a ţ a avut un

episod despre virusul papilloma uman (HPV) - care, deşi nu prea este cunoscut

sub acest nume, reprezint cea mai frecvent boal cu transmitere sexual dină ă ă ă

Statele Unite - peste cinci milioane de privitori au înv at câte ceva despre elăţ

într-o sear .ă 14

Se produc o sumedenie de documentare medicale. O emisiune despre

implanturile cohleare (partea osoas a labirintului urechii interne) la copiii surziă

a ob inut un premiu important în Japonia.ţ 15 în China s-a transmis un serial cu 12

episoade despre SIDA şi s-au înc lcat str vechile tabuuri cu un serial deă ă

educa ie sexual pentru adolescen i, intitulat ţ ă ţ Cum s - i spun?ă ţ 16

începând cu 1997, când Administra ia pentru Alimente şi Medicamenteţ

(Food and Drug Administration, FDA) din Statele Unite le-a permis marilor

companii farmaceutice s -şi fac reclam televizat la medicamenteleă ă ă ă

eliberate pe baz de re et , telespectatorii au fost bombarda i cu reclameă ţ ă ţ

pentru orice, de la medicamente antiinflamatoare şi cu efect de sc dere aă

colesterolului pân la antihista-minice. Majoritatea clipurilor enumera în grabă ă

reac iile adverse şi-i îndeamn pe privitori s le cear medicilor informa iiţ ă ă ă ţ

suplimentare.17 F r îndoial , acceptarea acestui gen de publicitate a încurajată ă ă

crearea canalului Discovery Health, care emite nonstop pe cablu.

Aceast avalanş de informa ii medicale, dezinform ri şi cunoştin eă ă ţ ă ţ

autentice care se n pusteşte asupra oamenilor este foarte neuniformâ dină

perspectiva obiectivit tii şi credibilit ii, îns orienteaz aten ia opiniei publiceă ăţ ă ă ţ

spre chestiuni legate de s n tate şi modific rela ia tradi ional dintre medic şiă ă ă ţ ţ ă

pacient, încurajând o implicare sporit din partea celui din urm .ă ă

Ca o ironie a sortii, în vreme ce pacien ii au mai mult acces la informa iiţ ţ

medicale de o calitate inegal , medicii lor, presa i s se gr beasc , au din ce înă ţ ă ă ă

ce mai pu in timp s citeasc ultimele jurnale ştiin ifice, indiferent dac onlineţ ă ă ţ ă

sau pe hârtie, şi s comunice adecvat cu specialiştii şi cu pacien ii.ă ţ

Mai mult, pe când medicii trebuie s aib cunoştin e despre o gam vastă ă ţ ă ă

de boli şi s consulte şiruri de pacien i c rora le uit fe ele între dou vizite,ă ţ ă ă ţ ă

pacien ii educa i, st ruitori şi pricepu i în ale Internetului pot s fie la curent cuţ ţ ă ţ ă

cele mai recente cercet ri despre suferin a lor, având informa ii mai buneă ţ ţ

decât doctorul.

Pacien ii vin la cabinet cu materiale imprimate de pe Internet, copii aleţ

unor pagini din Physician's Desk Reference sau t ieturi din jurnale medicale şiă

reviste de s n tate. Ei pun întreb ri şi nu se mai las impresiona i de halatulă ă ă ă ţ

alb al medicului.

Se poate spune, aşadar, c schimbarea suferit de rela iile cu principiileă ă ţ

ultrafundamentale ale spa iului şi cunoaşterii a modificat radical realitateaţ

medical .ă

In termeni economici, medicul, vânzând servicii, este în continuare

„produc tor". Pacientul, în schimb, este un „prosumator" mai activ, capabil deă

a aduce 0 contribu ie tot mai mare la outputul de s n tate al economiei.ţ ă ă

Uneori, produc torul, şi prosumatorul conlucreaz ; alteori ac ionează ă ţ ă

independent; în alte cazuri au obiective contradictorii. Cu toate acestea,

statisticile şi prognozele conven ionale ignor schimb rile rapide pe care leţ ă ă

înregistreaz în prezent aceste roluri ă Sl rela ii.ţ

• Mul i dintre noi ne modific m regimul alimentar, ne l s m de fumat sauţ ă ă ă

de aut şi ne apuc m de f cut exerci ii. Dac ulterior s n tatea noastr seă ă ţ ă ă ă ă

îmbunaexprimare, cât din outputul asisten ei medicale este creat deţ

produc tori şi cât de prosumatori? Şi de ce majoritatea economiştilor in seamaă ţ

numai de prima] component , nu şi de cea de-a doua?ă

Potrivit lui Lowell Levin, profesor emerit la Facultatea de S n tate Publică ă ă

de la Yale, „între 85 şi 90% din asisten a medical din Statele Unite esteţ ă

furnizat de oamenii obişnui i." Automedica ia include aspirina pentru durerileă ţ ţ

de cap, compresele cu ghea pentru entorse, unguentele pentru arsuri şiţă

multe altele. Dup cum afirm persoana care 1-a intervievat pe Levin în ă ă 1987

pentru The World andl Levin „consider c medicii şi spitalele sunt rele socialeă ă

necesare, dar indezirabile, asemenea închisorilor."18

Oricare ar fi procentajul real de ast zi, combina ia dintre aspecteleă ţ

demografice, presiunile legate de costuri şi cunoaştere indic o creştereă

radical a factorului de prosum. Dar toate acestea ignor schimbarea care s-ară ă

putea dovedi cea mai important dintre toate: tehnologia de mâine. Adâuga i-oă ţ

la amestec şi observa i ce se întâmpl .ţ ă

JOCUL DIABETULUI

Pacien ii nu prosumâ s n tate doar f când mai multe exerci ii fizice sauţ ă ă ă ţ

l -sându-se de fumat. Ei îşi investesc banii în tehnologii care-i pot ajuta sâ seă

îngrijeasc mai bine de ei înşişi şi de familiile lor.ă

In 1965, potrivit lui Tom Antone, pe atunci director al Asocia ieiţ

Americane pentru îngrijirea la Domiciliu, cum se numeşte ast zi, „singureleă

echipamente disponibile acas erau bastoanele, cârjele, cadrele de mers şiă

paturile."19 în 1980, când am atras pentru prima dat aten ia asupraă ţ

prosumului de s n tate în ă ă Al Treilea Val, pia a instrumentelor medicale pentruţ

uz la domiciliu era înc restrânsă ă

în prezent, dup cum sus ine Sharon O'Reilly, preşedinte al MedTech, oă ţ

companie de cercet ri de pia în domeniul medical, pacien ilor le revin ă ţă ţ 99%

din responsabilit ile legate de tratarea diabetului, iar vânz rile de produseăţ ă

pentru diabet ce pot fi utilizate la domiciliu sunt estimate la 15 miliarde de

dolari în 2010.20 Dar tehnologia îngrijirii la domiciliu nu se mai limiteaz doar laă

câteva produse de baz precum trusele de injectare cu insulina, aparatele deă

m surat tensiunea arterial şi testele de sarcin . Apar permanent noiă ă ă

tehnologii care-i ajut pe prosumatori s -şi men in s n tatea.ă ă ţ ă ă ă

Oricine intr pe Internet poate g si şi cump ra echipamente de testareă ă ă

pentru o mul ime de afec iuni, de la alergii la HIV, de la cancerul de prostat laţ ţ ă

hepatit .ă 21 Ave i probleme la mân ? Catalogul FlagHouse pentru „popula iiţ ă ţ

speciale ofer un „goniometru de deget" care m soar amplitudinea mişc rii laă ă ă ă

nivelul încheieturii dintre metacarpian şi falang . La pachet pute i primi ună ţ

dinamometru hidraulic şi o joj hidraulic pentru alte m sur tori aleă ă ă ă

func ion rii mâinii.ţ ă 22

Ave i probleme cu respira ia? Pute i cump ra un pulverizator cuţ ţ ţ ă

ultrasunete, un spirometru, chiar şi un echipament de ventila ie care v poateţ ă

salva via a. Pute i ob ine un cioc nel de neurolog sau un stetoscop pediatric.ţ ţ ţ ă

Femeile îşi pot monitoriza sistematic nivelurile de estradiol, testosteron şi

pro gesteron. Acum exist teste portabile pentru osteoporoz şi cancerul deă ă

colon.23

Potrivit Administra iei Alimentelor şi Medicamentelor, sistemele deţ

îngrijire k-domiciliu sunt deja „segmentul cu creşterea cea mai rapid dină

industria echipamentelor medicale." Dar toat aceast tehnologie care leă ă

permite oamenilor s -şi rezolve singuri problemele este înc primitiv înă ă ă

compara ie cu ceea ce ne rezerv viitorul.ţ ă

0 revist a FDA relateaz c „lista aparatelor medicale aflate în stadiu deă ă ă

proiect pare a fi desprins dintr-un roman ştiin ifico-fantastic. ă ţ [...] Imagina i-vţ ă

o periu de din i cu un cip biosensibil care v verific glicemia şi prezen aţă ţ ă ă ţ

bacteriilor în sânge în timp ce v sp la i. ă ă ţ [...] Ochelari computeriza i ceţ

înglobeaz un display minuscul care-i ajut pe purt tori s -şi amintească ă ă ă ă

oameni şi lucruri. [...] Un bandaj inteligent [...] care poate detecta bacteriile sau

virusurile dintr-o ran şi-i poate spune purt torului dac se impune tratamentulă ă ă

cu antibiotice şi ce substan e s foloseasc ."ţ ă ă

Tot aici se vorbeşte despre un „tricou inteligent" care „a monitorizat

semnele vitale ale alpiniştilor ce au participat la o expedi ie recent peţ ă

Everest" şi despre un aparat hands-free care le permite persoanelor cu

handicap s ac ioneze diverse maşin rii prin clipirea ochilor sau prin activitateaă ţ ă

cerebral .ă 24

„Imagina i-v c v pute i face analize CAT (computerized axialţ ă ă ă ţ

tomography, tomografie axial computerizat ) în mtimitatea s liiă ă ă

dumneavoastr de baie. Analize automate de urin de fiecare dat când trage iă ă ă ţ

apa. Pronosticuri computerizate cu privire la speran a de viat , actualizateţ ă

dup fiecare mas ", speculeaz ă ă ă The New York Times Magazine.25

Ca în cazul tuturor prognozelor, nu toate aceste produse vor vedea

lumina zilei, dup cum nu toate se vor dovedi ieftine, practice sau sigure, însă ă

ele reprezint doar câteva pic turi din torentul tehnologic care va s vin .ă ă ă ă

Acesta va transforma atât îngrijirea la domiciliu, cât şi asisten a medicalţ ă

pl tit şi va reprezenta un alt mod în care economia de prosum, în mare parteă ă

neluatâ în considerare, va interac iona cu cea monetar .ţ ă

Prosumatorii investesc bani pentru a cump ra bunuri care s -i ajute s seă ă ă

descurce mai bine în economia nemonetar , ceea ce le va permite s -şi reducă ă ă

apoi costurile în economia monetar .ă

Oare „outputul" global al s n t ii nu ar creşte dac s-ar recunoaşte rolulă ă ăţ ă

esen-tial al prosumului si dac s-ar schimba raportul dintre inputul medicului siă

cel al Pacientului?

Indiferent dac ne uit m la aspectele demografice sau la costuri, laă ă

cunoştin ele disponibile sau la descoperirile tehnologice din viitorul apropiat,ţ

este clar c Prosumatorii vor juca un rol înc şi mai important în enormaă ă

economie a s n t ii de mâine.ă ă ăţ

A venit, aşadar, timpul ca economiştii, în loc s considere economiaă

nemo-uetar drept irelevantâ sau neînsemnat , s urm reasc sistematic celeă ă ă ă ă

mai Semnificative moduri în care aceste dou economii se alimentează ă

reciproc şi se lntegreaz una în cealalt pentru a forma un sistem global deă ă

s n tate.ă ă

Dac am în elege mai bine aceste rela ii, ele ar clarifica într-o m suraă ţ ţ ă

considerabil criza global din domeniul s n t ii; laă ă ă ă ăţ minimum, ar putea

introduce n subiecte esen iale în dezbaterile politiceţ pe teme de

s n tate care, deşi se di f şoar necontenit în multeă ă ă ă ri, au devenitţă

foarte previzibile.

Dac prosumatorii aduc enorme contribu ii neremunerate la starea deă ţ

tate a popula iei şi dac -şi investesc propriii bani pentru a realiza aceste conţ ă

butii, n-ar fi logic s reducem costurile globale ale sistemului de s n tate prină ă ă

educarea şi instruirea prosumatorilor exact aşa cum proced m acum cuă

produc torii?ă

Lowell Levin crede c una dintre cele mai bune investi ii pe care le-ară ţ

putea face guvernele în domeniul asisten ei medicale ar fi educarea elevilor înţ

sensul prosumului optim de s n tate. Aici s-ar încadra prezentarea „unor temeă ă

care se predau şi la şcolile de medicin ă - anatomie şi fiziologie uman la nivelă

de baz şi cauzele şi tratamentul bolilor. ă [...] S -i înv m s diagnosticheze şiă ăţă ă

s trateze probleme minore de s n tate. Ar trebui, de asemenea, s -i înv mă ă ă ă ăţă

ce tipuri de probleme medicale necesit cu adev rat asisten profesionist ."ă ă ţă ă 26

Vikram S. Kumar de la Centrul Joslin pentru Diabet lucreaz la un „jocă

pre-dictiv, bazat pe activitatea în comunitate" pentru copiii ce sufer de diabetă

de tip I. DiaBetNet vizeaz dezvoltarea unor modele mentale ale fenomeneloră

fiziologice şi motivarea copiilor de a-şi verifica mai frecvent glicemia. Jocul îi

încurajeaz pe micu ii diabetici, conecta i într-o re ea f r fir, s se joace laă ţ ţ ţ ă ă ă

computer şi s prezic propriile niveluri ale zah rului din sânge şi pe acelea aleă ă ă

celorlal i. Ideea este de a „desc tuşa dinamica social latent " în loc de a faceţ ă ă ă

apel doar la instruc iunile date de medic sau la sfaturile p rin ilor.ţ ă ţ 27

într-o economie bazat pe cunoaştere, strâns interconectat , de ce sâă ă

privim criza din s n tate şi criza din educa ie ca pe dou procese separate? Nuă ă ţ ă

ne putem utiliza oare imagina ia pentru a revolu iona ideile şi institu iile dinţ ţ ţ

ambele domenii? Milioane de prosumatori sunt gata s sar în ajutor.ă ă

CAPITOLUL 25

A TREIA SLUJBĂ

uperstresa i? Prea ocupa i? V întreba i unde s-a dus timpul? Cum eco-ţ ţ ă ţ

nomia monetar opereaz la viteze cosmice, comprimareaă ă

timpului a

devenit o surs de sup rare universal . Oamenii se plâng c primescă ă ă ă

dou sute de e-mailuri pe zi, în vreme ce sunetul necontenit al telefoaneloră

celulare face imposibil gândirea fluid , neîntrerupt . Multitasker-ii combină ă ă ă

televiziunea, apelurile telefonice, jocurile online, rapoartele bursiere şi SMS-

urile într-o interac iune permanent şi zbârnâitoare cu lumea din jur.ţ ă

Accelerarea şi trecerea de la activitatea secven ial la cea aproapeţ ă

simultan , propulsat de hiperconcuren , reprezint o transformare major aă ă ţă ă ă

modului în care ne raport m la principiul ultrafundamental al timpului ă - şi la

munca noastr , la prieteni şi la familie. In tot mai multe case şi companii,ă

accelerarea pe banda a treia se traduce printr-un conflict dureros între timpul

alocat slujbei şi cel dedicat familiei.

In plus fa de orele petrecute la serviciu, prestând munc remunerat ,ţă ă ă

cu to ii ne dedic m, f r plat , o parte din timp pentru sarcinile personale şiţ ă ă ă ă

familiale de zi cu zi. Povara este foarte grea mai ales pentru femei şi pentru cei

din „genera ia sandviş", care trebuie s aib grij atât de copii, cât şi de p rin iiţ ă ă ă ă ţ

în vârst .ă

în zilele noastre îns , la aceste poveri s-a ad ugat ceva nou. Pe lângă ă ă

Slujba întâi (munca pl tit ) şi Slujba a Doua (munca nepl tit din gospod rie),ă ă ă ă ă

mul i dintre noi au acum şi Slujba a Treia (la rândul ei, nepl tit )ţ ă ă .

Pe când scriam acest capitol, am primit un e-mail de la compania care ne

vându-se recent un copiator. Mesajul succint ne anun a pe un ton imperativ sţ ă

citim contorul şi s transmitem tot prin e-mail rezultatul, dimpreun cu num rulă ă ă

de serie al aparatului, astfel încât s ni se emit factura cuvenit . Ce seă ă ă

întâmplase, ne-am întrebat, cu cititorul de contoare care venea de obicei la

birou?

Era o vreme când, dac nu primeam un colet pe care-1 aşteptam,ă

puteam suna la un num r gratuit de la FedEx pentru a afla motivul întârzierii şiă

locul unde se g sea pachetul la momentul respectiv. Un angajat s ritor ă ă - de

obicei, o femeie -st tea la un terminal de computer din Memphis, Tennessee,ă

sau în vreun alt oraş îndep rtat, şi urm rea traiectoria coletului.ă ă

Intr-o bun zi, l udându-se c introducea o m sur novatoare, benefică ă ă ă ă ă

pentru client, FedEx a anun at c ne puteam urm ri singuri pachetele intrândţ ă ă

pe Net Şi inserând anumite informa ii. Ce se întâmplase cu domnişoara aceea?ţ

ne-am întrebat.

Nu doar fabrican ii de copiatoare şi serviciile de livrare au cerutţ

participarea de prosum a consumatorilor. Bank of America, explicând câ primea

„un num r imens" de cereri privind cecuri anulate, care impuneau ca opt suteă

de angaj ri s identifice formularele pe microfilm, sâ le copieze şi sâ leă ă

transmit prin poşt a introdus o tehnologie care le permitea clien ilor sâ cauteă ă ţ

singuri cecurile anulate, fie online, fie la bancomat.

Şi de data aceasta, strategia a fost prezentat ca fiind în avantajulă

consumatorului; este perfect adev rat, dar numai dup ce clientul face oă ă

munca suplimentar . Chiar în timp ce-şi l uda noul serviciu, banca a anun at oă ă ţ

reducere cu 6,7¾ a locurilor de munc .ă 1

DINCOLO DE BUFETUL SUEDEZ

Şi asta e doar o banc . în Statele Unite, clien ii b ncilor au executat, înă ţ ă

2002, aproape 14 miliarde de tranzac ii prin bancomatţ 2 - o treime din totalul

mondial^ Clien ilor le plac bancomatele în primul rând pentru câ nu maiţ

trebuie s stea la coad . într-o economie gr bit , fiecare minut conteaz .ă ă ă ă ă

S presupunem c , în medie, o tranzac ie la ghişeul b ncii ar dura, sâă ă ţ ă

zicem, dou minute. Aceasta înseamn c clien ii presteaz ă ă ă ţ ă 28 de miliarde de

minute de munc neremunerat care, altfel, le-ar fi impus b ncilor s angajezeă ă ă ă

peste 200.000 de operatori suplimentari.

Totuşi, asta nu înseamn s-au economisit ă 28 de miliarde de minute din

timpul clien ilor. O tranzac ie medie la bancomat dureaz , şi ea, câteva minute.ţ ţ ă

Numai c acum clientul apas pe taste, f când o parte din munca pe care oă ă ă

f cea anterior oficiantul pl tit, şi de multe ori ajunge s pl teasc o tax pentruă ă ă ă ă ă

acest privilegiu. Ca o ironie a sor ii, dup cum afirm exper ii industrieiţ ă ă ţ

bancare, solicitarea unei activit i din partea clien ilor ăţ ţ - prin ap sarea tasteloră

sau alt modalitate ă - le d acestora iluzia câ au aşteptat mai pu in.ă ţ

Pasarea muncii în terenul prosumatorilor este tot mai r spândit . înă ă

2002,17 milioane de gospod rii americane şi-au efectuat online tranzac iile cuă ţ

ac iuniţ 4 şi aproape 40 de milioane de persoane şi-au rezervat biletele de

c l torie pe Internet.ă ă 5 Per totalj în Statele Unite s-au efectuat aproape 360 de

milioane de cump r turi online.ă ă 6 In fiecare dintre aceste tranzac ii,ţ

prosumatorii au ac ionat ca propriii agen i de burs , de turism sau de vânz ri,ţ ţ ă ă

în timp ce companiile şi-au externa-lizat costurile cu mâna de lucru.

General Electric, asemenea altor fabrican i de electrocasnice, eraţ

bombardat cu telefoanele clien ilor care cereau informa ii despre aparatele GE.ţ ţ

Deoarece compania cheltuia aproximativ 5 dolari pentru a r spunde uneiă

solicit ri telefo-, nice şi doar ă 20 de cen i dac respectivul client intra pe Netţ ă

pentru a g si informa iile, conducerea a decis s diminueze cheltuielile cu ă ţ ă 96

de milioane de dolari - din care o mare parte se va reflecta în reducerea for eiţ

de munc .ă 7 Unde se| duc slujbele acestea?

R spunsul: tot acolo unde se duc şi slujbele operatorilor de la ghişeeleă

bancare - de la produc torii pl ti i la prosumatorii neremunera i.ă ă ţ ţ

La nivel global, companiile de pretutindeni descoper modalit i tot maiă ăţ

iste de a externaliza mâna de lucru. Premiul pentru inova ie în acest domeniuţ

s-ar niitea sâ nu fie decernat vreunei corpora ii americane enorme şi lacome, ciţ

lan ului de restaurante Dohton Bori din Japonia. Dohton Bori a determinat unţ

mare salt înainte pentru conceptul de „bufet suedez", punându-i pe clien i s -şiţ ă

g teasc singuri pe o plit încins aşezat chiar pe masa de servire.ă ă ă ă ă 8

Este adev rat c unele dintre schimb ri ofer servicii noi şi sunt primiteă ă ă ă

cu entuziasm de c tre clien i. De asemenea, teoretic este adev rat c într-oă ţ ă ă

situa ie de concuren perfect pre ul acestor servicii ar trebui s scad ,ţ ţă ă ţ ă ă

r spl tindu-i astfel indirect pe clien i pentru munca lor. într-o bun zi, s-ară ă ţ ă

putea ca o parte din economiile realizate prin externalizarea mâinii de lucru sâ

fie transferate clientului. Acum îns , concuren a este departe de a fi perfect ,ă ţ ă

iar clien ii nu fac decât s le ofere companiilor prânzuri pe gratis. Ne aşteapt oţ ă ă

intensificare a procesului de externalizare a mâinii de lucru, iar mutarea muncii

de la produc tor la consumator este urm toarea frontier important aă ă ă ă

externaliz rii.ă

SUPERMARKETURILE NE PUN LA TREABA

Punerea clientului la munc nu e o noutate. Pe vremuri, m rfurile dină ă

b c nii erau inute în spatele tejghelei, iar vânz torii le aduceau conformă ă ţ ă

solicit rii. Super-marketurile cu autoservire au fost inventate în ă 1916, când

Clarence Saunders şi-a dat seama c -i poate face pe clien i s muncească ţ ă ă

pentru el şi a patentat sistemul.9

Noile tehnologii confer profitabilitate externaliz rilor tot mai ample.ă ă

Dac Saunders s-ar fi întors printre noi acum câ iva ani, n-ar fi recunoscută ţ

scanerele optice de la cas . Dar şi acestea aveau nevoie de un casier. înă

prezent, în Statele Unite şi în alte p r i, unele lan uri de supermarketuri le dauă ţ ţ

clien ilor un mic dispozitiv care scaneaz fiecare produs pe care îl aleg şi leţ ă

factureaz cartea de credit Uite, mami, nu-i nici un vânz tor!ă ă

Marile lan uri de supermarketuri ofer şi case de marcat cu autoscanare,ţ ă

menite s reduc timpul pe care-1 au de petrecut clien ii la coad şi num rulă ă ţ ă ă

vânz torilor şi cerşetorilor de pe statul de plat .ă ă 10 Desigur, dup cumă

protesteaz Donald L. Potter, un publicitar din Los Angeles, „magazinul nu leă

ofer nici o reducere cump r torilor care preiau slujba unui angajat". Un critică ă ă

de pe Internet sugereaz c supermarketurile ar trebui s aib „pre uri pentruă ă ă ă ţ

servire complet şi pentru autoservire, la fel ca benzin riile. Asta m-ar îndemnaă ă

s folosesc mai des casa cu autoservire."ă 11

Ceea ce este nou în zilele noastre e structura cibernetic ce permiteă

transformarea consumatorilor în prosumatori pentru o gam uimitor de vastă ă

de activit i. *~u ajutorul ei, toate genurile de companii descoper deliciileăţ ă

economiei bazate Pe Prânzul gratuit.

Printre cadavrele comer ului electronic l sate în urm de crahul de laţ ă ă

trecerea în noul secol s-a eviden iat un mare supravie uitor ţ ţ - o firm care aă

profitat la maxim de inputul prosumatorului neremunerat. Clien ii Amazon.comţ

au alimen

tat site-ul cu con inuturi gratuite, sub forma recenziilor literare şiţ

muzicale, a opj. niilor personale, listelor de c r i favorite ş.a.m.d.ă ţ 12

.Când discut m despre reducerea cheltuielilor prin împov rarea altcuivaă ă

cu o munc neplâtitâ, premiul pentru tupeu va merge sigur la agen iile fiscale:ă ţ

acestea revars contabilitatea şi calculele complexe asupra contribuabiluluiă

care presteaz o munc neremunerat pentru privilegiul de a pl ti.ă ă ă ă

în concluzie, când ad ug m o a treia slujb (neplâtitâ) la munca noastră ă ă ă

pl tit şi la prosum, nu mai e de mirare c suntem permanent în criz de timp.ă ă ă ă

Ne redistribuim timpul între produc ie, consum şi prosum ţ - un alt fenomen ce

transform rela ia noastr cu timpul ca atare.ă ţ ă

Iar atunci când ad ug m presiunile concuren iale din economia monetară ă ţ ă

la for ele demografice de felul îmb trânirii, la progresul şi r spândireaţ ă ă

cunoaşterii şi la expansiunea extrem de rapid a tehnologiilor disponibileă

pentru prosum, avem o sumedenie de motive pentru a ne aştepta la o explozie

a prosumului.

Impulsul de a externaliza mâna de lucru prin creşterea prosumului este

atât de puternic, încât o caricatur din seria ă Dilbert înf işa recent un directorăţ

l u-dându-se c „în timp, cu pu in noroc, o s ne instruim clien ii sâ efectuezeă ă ţ ă ţ

şi fabrica ia şi expedi ia."ţ ţ 13 Aşa cum vom vedea în capitolele urm toare, s-ară

putea s aib perfect dreptate.ă ă ă

I

IMINENTA EXPLOZIE A PROSUMULUI

xplozia iminent a prosumului este subestimat nu doar deă ă

mass-media ce se ocup de afaceri şi finan e, ci şi de cercurileă ţ

academice şi guvernamentale. Prosumatorii n-or sâ conducă

lumea, îns vor modela economia pe cale de apari ie şi vor pune sub semnulă ţ

întreb rii existen a unora dintre cele mai mari companii şi industrii din lume.ă ţ

De fapt, deja au început.

ETocmai am v zut ce prânz pe gratis le ofer ei, prin a treia slujb ,ă ă ă

b ncilor, companiilor aeriene şi altor industrii. Şi am v zut c ei contribuie cu oă ă ă

valoare economic din ce în ce mai mare la sistemul de s n tate. Dar povesteaă ă ă

prosumului este de-abia la primele pagini.

CHITARE ŞI SACI DE GOLF

Dac prosumatorii de azi cump r instrumente şi tehnologii pentru a-şiă ă ă

spori „outputul" de s n tate, ei procedeaz la fel şi în alte domenii. In ă ă ă 2005,

Home Depot avea peste 18.000 de magazine în Statele Unite, Canada şi Mexic.

Firma, cea mai mare din sectorul comer ului en detail cu produse pentruţ

amenajarea casei, are 30.000 de angaja i şi vânz ri anuale de ţ ă 73 miliarde de

dolari. De ine în stoc circa ţ 40.000 de produse, în principal destinate

bricolajului.1

Pia a bricolajului din Statele Unite este estimat la ţ ă 200 de miliarde de

dolari pe an.2 Cifra comparabil pentru Japonia, unde casele sunt mult mai miciă

şi mai austere, dep şeşte ă 30 de miliarde.3 în Germania, companiile din acest

domeniu, în frunte cu Obi, Praktiker şi Bauhaus, adun ă 33 de miliarde.4 în 2003,

pia a european a amenaj rii locuin ei era evaluat la ţ ă ă ţ ă 100 miliarde de dolari

anual.5

Toat aceast activitate este stimulat de un public tot mai extins ală ă ă

programelor TV despre amenajarea locuin ei. în Marea Britanie, emisiunileţ

precum Changing Rooms şi Ground Force, care le ofer sfaturi practiceă

bricoleurilor, aveau una dintre cele mai mari audiente înregistrate de BBC.6

Canalele HGTV ŞJDlYNetwork sunt urm rite în peste ă 80 de milioane de

gospod rii americaneă 7 S1 m 29 de ri, de la Japonia, Australia şi Thailanda pânţă ă

la Cehia şi Ungaria.8

Dac sfaturile acestea nu sunt suficiente, prosumatorii pot intra pe site-ulă

epairClinic.com, care vinde piese de schimb pentru electrocasnice şi, prin P ePairGuru", ofer instruc iuni tehnice. Un concurent, Point and Click Applianceă ţ

epair, diagnosticheaz online o mul ime de probleme, de la congelatoare şiă ţ

fri-«Mere pân la aragazuri şi cuptoare cu microunde.ă 9 Pagina web a companiei

Sears

le ofer bricoleurilor acces la „peste ă 4,5 milioane de piese pentru

aparatele dum neavoastrâ electrocasnice, pentru echipamentul de între inere aţ

peluzei, sculeje electrice şi aparatele electronice."10

Prosumatorii se aprovizioneaz de la aceste companii şi apoi participa cuă

pro. pria contribu ie de sudoare ţ - adic munc neremunerat ă ă ă - la crearea de

valoare economic m rind casa cu o camer , prelungind viata maşinii de sp lată ă ă ă

sau 1¾. frumuse ând o proprietate.ţ

O investi ie asem n toare de munc neremunerat se reg seşte înţ ă ă ă ă ă

repararea autoturismului cu propriile for e, aşa cum o demonstreaz o vizit laţ ă ă

orice mare magazin de piese auto. Potrivit Asocia iei Industriei de Service Auto,ţ

vânz rile în acest domeniu au ajuns la aproape ă 37 de miliarde de dolari pe

an.11 I

Mai mult, „aproape 80% dintre gospod riile americane au participat într-ă

un fel sau altul la o activitate de gr din rit pe cont propriu în ă ă 2002", dup cumă

sus ine Asocia ia Na ional pentru Gr din rit, care estimeaz cheltuielile totaleţ ţ ţ ă ă ă ă

la aproape 40 de miliarde de dolari.12 în mult mai mica Anglie, „englezii nebuni

dup gr din rit", cum îi numeşte revista^ ă ă ă Time, cheltuiesc 5 miliarde.1'5

Omologii lor germani cheltuiesc 7 miliarde.14 în Japonia, unde prosumatorii

reuşesc s creeze petice de verdea şi în cele mai mici spa ii dintre cl diri, oă ţă ţ ă

treime din popula ie, cam ţ 40 de milioane de oameni, se îndeletnicesc cu

gr din ritul, cheltuind aproximativ ă ă 15 miliarde de dolari pe an pe scule, plante

şi îngr ş minte.ă ă 15

Nu trebuie s v plac s v murd ri i pe mâini ca sâ cump ra i produseă ă ă ă ă ă ţ ă ţ

de prosum. Croitoria r mâne mai mult decât un hobby pentru treizeci deă

milioane de femei americane, în majoritate tinere şi absolvente de colegiu -

aproape o treime din popula ia feminin adult a rii.ţ ă ă ţă 16 Mai mult, dup ceă

coase i rochia o pute i p stra f r pat folosind o trus de cur at la domiciliu,ţ ţ ă ă ă ă ă ăţ

asa cum anun cataloagele publicitare care v inund cutia poştal .ţă ă ă ă 17

Pentru cei care vor o adev rat provocare, acum se g sesc truse deă ă ă

bricolaj care le permit prosumatorilor s construiasc orice, de la chitareă ă

electrice şi computere pân la crose de golf, b rci, cabane din lemn cu patruă ă

dormitoare şi chiar aeroplane destul de bune încât s participe la concursurileă

aviatice.

CONSUMISM FRENETIC?

Economia conven ional include cump r turile de felul acesta înţ ă ă ă

categoria consumului. Dar exist şi un mod complet diferit de a le încadra.ă

Ceea ce reprezint ele în realitate este o investi ie pe scar larg în mijloace deă ţ ă ă

produc ie care sporesc valoarea outputului lor de prosum, înc insuficientţ ă

m surat .ă ă

In economiile avansate de ast zi, inventarul mijloacelor de produc ie dină ţ

casa unui lucr tor obişnuit ar putea cuprinde o maşin de sp lat rufe, una deă ă ă

uscat, o maşin de sp lat vase, un cuptor cu microunde, un frigider, o plita cuă ă

gaz sau electric , un aparat de aer condi ionat, un prâjitor de pâine, un filtru deă ţ

cafea şi, eventual, un blender sau un storc tor de fructe, plus uneltele pentruă

repara ii simp^' conductoare electrice de rezerv ş.a.m.d.ţ ă

La acestea trebuie s ad ug m acum computerele, camerele video,ă ă ă

agende electronice şi o mul ime de alte aparate digitale care le permit celor ceţ

prefer a tiunea pe cont propriu s investeasc la burs , sâ cumpere o cas , sâă ă ă ă ă

g seasc ă ă rudâ de mult pierdut ori s realizeze felicit ri personalizate. După ă ă ă

cum se afirn în Time, instrumentele digitale îi ajut „pe to i cei cu aptitudiniă ţ

minime de to( lari s -şi fac propriile filme, emisiuni TV, albume, c r i şi chiară ă ă ţ

programe de radi' i j Crearea propriului divertisment a devenit, dintr-o dat ,ă

foarte ieftin . ă [...] Esl visul oric rui bricoleur. ă [...] Iar aceast afacere aă

divertismentului digital nu fac decât s creasc ."ă ă 18

Criticii „consumismului frenetic", care iau în râs cump rarea acestor lucruă

(deşi, probabil, ele se reg sesc şi în casele lor), nu le percep însemn tatea realiă ă

Acestea nu sunt expresii materiale ale l comiei, ci investi ii în puterea deă ţ

prosur - capacitatea de a face mai mult pentru sine şi pentru propria familie,

simulta cu o retragere, cel pu in par ial , de pe pia . In acest sens, ele suntţ ţ ă ţă

opusul cor sumismului. Ne permit s realiz m în afara pie ei multe sarciniă ă ţ

pentru care ar trt bui altfel s -i pl tim pe al ii şi s facem lucruri care, de fapt,ă ă ţ ă

nu pot fi cump rate.ă

Dac banii cheltui i pe toat aceast tehnologie a bricolajului ă ţ ă ă - pentru

ame najarea locuin ei, repara ii auto, gr din rit, computere şi crea ie digital ţ ţ ă ă ţ ă -

ar 1 puşi la un loc şi nu aduna i unul câte unul, am gâsi o sum enorm care,ţ ă ă

cel pu tin în parte, nu reprezint un consum, ci o investi ie ă ţ - investi ia deţ

capital pe can o fac prosumatorii pentru a ad uga valoare la sistemul avu iei.ă ţ

Iar dac adun m orele petrecute cu folosirea tuturor acestor unelte, truseă ă

ş piese şi atribuim fiec reia dintre orele neremunerate o plat minim ,ă ă ă

ajungem la totaluri chiar mai mari, care i-ar putea ului pe statisticieni - şi ar da

peste cap ipotezele noastre conven ionale despre modul cum func ioneazţ ţ ă

sistemul avu iei.ţ

Grani a dintre munca pl tit şi cea nepl tit , dintre valoarea m surataţ ă ă ă ă ă

gene rat de produc tori şi cea nem surat generat de prosumatori, este oă ă ă ă ă

fic iune care duce la concluzii eronate. Pe de o parte avem economiaţ

monetar , pe de alt parte ă ă - economia nemonetar . Ins e nevoie de ambeleă ă

pentru constituirea sistemului avu iei, iar acest sistem, ca întreg, trebuie s fieţ ă

în eles de to i cei care fac planuri pentru viitor.ţ ţ

PR JITURI ŞI SIMUL RIĂ Ă

Prosumatorii traverseaz aceast linie înainte şi înapoi, de parc nu ară ă ă

exista. Mii de întreprinderi mici din întreaga lume iau naştere atunci când

prosumatorii Pasiona i de bricolaj încep s vând ceea ce f ceau anterior doarţ ă ă ă

pentru ei sau Pentru prieteni şi vecini.

Când avea cincizeci şi ceva de ani, Don Davidson din Wilton, Connecticut

s-a aPucat s se gândeasc la ce avea s fac dup şaizeci de ani şi aă ă ă ă ă

demisionat din slujba de editor asociat la Ladies' Home Journal şi Woman's Day.

întotdeauna avusese acas un atelier bine echipat şi-şi petrecuse weekend-urileă

prelucrând eninul, aşa c era firesc sâ doreasc s -şi transforme priceperea deă ă ă

tâmplar ln-tr-o afacere cu jum tate de norm dup pensionare.ă ă ă

Singurul lucru care n-a mers conform planului a fost succesul de care s-a

bu-curat, astfel încât a ajuns s aib o firm de familie în toat putereaă ă ă ă

cuvântului la care i-a angajat şi pe cei doi nepo i.ţ 19

In cealalt parte a ârii, la Plano, în Texas, Neil Planick avea ca hobbyă ţ

maşinu- ele electrice din parcurile de distrac ii. Cu ajutorul centrului municipalţ ţ

de dezvoltare a micilor întreprinderi, pasiunea sa s-a transformat într-o afacere:

Neil's Wheels Model Car Speedway.20

Ceea ce vedem aici sunt prosumatori care-şi dezvolt şi testează ă

aptitudini si pasiuni pe care, dup o vreme, le convertesc în m rfuri şi miciă ă

afaceri - un alt input de valoare în economia monetar .ă

Companiile fondate de prosumatori nu sunt întotdeauna atât de mici şi

specializate. Gândi i-vâ la agentul de la Hollywood ţ - un tip care a abandonat

liceul, a, devenit agent teatral şi în anii '60 i-a descoperit pe Simon şi

Garfunkel, devenind impresarul lor, ca şi al altor mari staruri precum Diana

Ross şi Marvin Gaye.

Inspirat de m tuşa sa Della, a început sâ fac pr jituri ca hobby,ă ă ă

tratându-şi rudele şi prietenii. „La un moment dat", povesteşte el, „oamenii nu-

mi mai ziceau «Salut!» când m vedeau, ci «Unde mi-s pr jiturile?»"ă ă

„Toat lumea mi-a spus c ar trebui s intru în afacerea cu pr jituri", îşiă ă ă ă

aminteşte el, „dar pe atunci nu i-am luat în serios."

Când, în sfârşit, a luat în serios ideea unei afaceri, Wally Amos a lansat

biscui ii cu ciocolat Famous Amos, acum una dintre cele mai notorii m rci dinţ ă ă

Statele Unite şi o for de pionierat în industria dulciurilor de mareţă

rafinament.21 Chiar şi acesta este îns un mizilic.ă

HOLLYWOODUL E MIC COPIL

Prosumatorii nu s-au mul umit doar sâ-şi transforme hobby-urile înţ

afaceri, ci au şi lansat industrii întregi sau au contribuit la lansarea acestora.

Acum 25 de ani, jocurile pe computer şi simul rile sofisticate erau realizate şiă

folosite în primul rând de armat . Dup cum afirm J. C. Herz şi Michael R.ă ă ă

Macedonia în Defense Horizons, exista un „mediu concentrat, ierarhic, guvernat

de reguli, în care companiile elaborau aplica ii specifice, costisitoare, pe sta iiţ ţ

de lucru puternice." Prin contrast, jocurile pe computer comercializate în

vremea aceea „erau afaceri meteorice - dischete plimbate de entuziaştii pe

post de vânz tori ambulan i."ă ţ

Autorii articolului arat c gamerii din mediul civil, care utilizauă ă

computere mici şi ieftine, nu supercomputere militare, au format în scurt timp

comunit i online şi au început s conlucreze pentru a modifica, adapta şiăţ ă

îmbun t i jocurile comerciale, dintre care multe erau dedicate strategieiă ăţ

militare. Afl m câ pe la sfârşitul anilor ă '90 „aproape toate jocurile de strategie

şi de lupt de pe pia S aveau un editor de niveluri inclus şi programe careă ţ

permiteau crearea unor personaje sau scenarii dup bunul plac."ă

Pe scurt, jocurile comerciale i-au încurajat pe prosumatori sâ le

personalizeze, s le fac mai complexe şi s le îmbog easc . Rezultatul deă ă ă ăţ ă

ast zi: „Din punctulde vedere al inova iei, industria jocurilor comerciale esteă ţ

mult înaintea celei a simul rilor militare datorit ă ă [...] bazei de juc tori: oă

popula ie extrem de motivat , integrat într-o re ea global cu autoorganizare,ţ ă ă ţ ă

format din milioane de oameni care se str duiesc din r sputeri s -şiă ă ă ă

dep şeasc reciproc performan ele."ă ă ţ 22

Aşadar, inova ia prosumatorilor din economia nemonetar a contribuit laţ ă

dezvoltarea spectaculoas a industriei jocurilor pe computer care, valorând ă 20

de miliarde de dolari în prezent, este, spre surprinderea multora, mai mare

decât industria filmului de la Hollywood.23

PROSUMUL COLECTIV

Nici o activitate de prosum din zilele noastre nu a avut îns un impactă

atât de exploziv asupra afacerilor şi rela iilor interna ionale ca proiectul unuiţ ţ

student de 21 de ani care a zguduit din temelii industria programelor de

computer - şi, ar spune unii, întregul capitalism mondial.

Pe când studia la Universitatea din Helsinki, Linus Torvalds folosea Minix,

o variant a sistemului de operare UNIX destinat computerelor-gigant.ă

Nemul umit de el, s-a apucat sâ elaboreze o nou versiune pentru PC-uri.ţ ă

Lucrând ani de zile pe cont propriu, f r sâ primeasc vreo plat , a reuşit înă ă ă ă

1994 sâ lanseze ceea ce cunoaştem acum drept Linux.

Linux a fost numit software „free-to-share" deoarece, spre deosebire de

produsele de la Microsoft sau alte companii, foloseşte un cod-sursâ public şi

gratuit, ceea ce permite oricui sâ adapteze Linux la propriile nevoi sau să

creeze noi produse comerciale pe baza lui, atât timp cât accesul la codul-sursă

r mâne liber.ă 24

în prezent, sistemul de operare Linux este sus inut de mul i fabrican i deţ ţ ţ

computere şi e folosit de 18 pân la ă 29 de milioane de oameni din întreaga

lume. Potrivit celor de la The New York Times, „e utilizat în aproximativ 40% din

companiile americane."25

Impactul Linux-ului dep şeşte îns cu mult sfera întreprinderilor dină ă

Statele Unite. în 2005, guvernele din toat lumea, dornice s economisească ă ă

bani şi s -şi dezvolte propriile industrii de software, au început s promovezeă ă

folosirea acestui sistem de operare. în China, Linux este utilizat în sistemul

poştal, la Ministerul Comer ului Exterior şi televiziunea central , iar guvernul îiţ ă

preseaz pe func ionarii publici de la toate nivelurile s -1 adopte. Guvernulă ţ ă

brazilian le-a cerut agentelor din subordine s treac la Linux sau alt softwareă ă

de tip „surs deschis ".ă ă 26 India a instalat Linux-ul la Banca Central siă

departamentele locale ale Trezoreriei.27 Dup cum afirm United Pressă ă

International, „guvernele de pe întregul glob au investit peste 2 miliarde de

dolari în Linux" şi „peste 160 de guverne utileaz programe sub Linux."ă 28

Fenomenul a dep şit nivelul rilor şi companiilor, ajungând la cel ală ţă

regiuni-lQr. Astfel, oficiali din China, Japonia şi Coreea de Sud s-au întâlnit

recent pentru a discuta utilizarea linux-ului în cadrul unei politici comune

privind tehnologia •rubrma iei.ţ

Entuziasmul pentru Linux nu se opreşte aici. La o conferin OM pe temeţă

LT, rile mari le-au cerut delega ilor s sprijine software-ul de tip „sursaţă ţ ă

deschis " în scopul reducerii faliei digitale.ă 29

Toate acestea au pornit de la munca nepl tit a lui Torvalds şi de la oă ă

re ea vast , dispersat spa ial, de prosumatori-programatori, conecta i prinţ ă ă ţ ţ

Internet si dornici s -şi aloce gratuit timpul şi eforturile pentru a îmbun t iă ă ăţ

colectiv pro-dusul.30

Aşadar, ceea ce au f cut Torvalds şi programatorii de Linux a avut efecteă

importante asupra economiei monetare. Linux nu înseamn sfârşitulă

capitalismului, aşa cum au sugerat unii dintre cei mai înfl c ra i adep i aiă ă ţ ţ

noului sistem de operare, dar el demonstreaz , înc o dat , ce impact puternică ă ă

poate avea activitatea prosumatorilor în economia monetar .ă

Iar Linux constituie doar o parte dintr-o poveste înc şi mai ampl .ă ă

SPARGEREA IERARHIILOR

întrucât cunoaşterea este unul dintre principiile ultrafundamentale de

care depinde, într-o m sur tot mai mare, avu ia revolu ionar , înseamn câă ă ţ ţ ă ă

modul în care ob inem şi organiz m cunoaşterea este legat direct de creştereaţ ă

economiei monetare. în zilele noastre a devenit aproape imposibil s concepemă

lumea f r Internet şi Internetul f r World Wide Web ă ă ă ă - dou dintre cele maiă

puternice instrumente ale cunoaşterii din câte s-au inventat vreodat .ă

Web-ul - acel ubicuu „www" - combin Internetul cu capacitatea de a faceă

noi conexiuni între date, informa ii şi cunoştin e de toate tipurile. Este greu sţ ţ ă

ne amintim cum st teau lucrurile în ă 1980, când un tân r inginer programatoră

de la CERN, Centrul European pentru Cercet ri Nucleare din Geneva, a începută

s se gândeasc la o modalitatea de a accesa buc i de cunoaştere disparate,ă ă ăţ

neierarhizate, şi de a le lega între ele.

Numit adesea p rintele World Wide Web-ului, Tim Berners-Lee îşiă

aminteşte, în cartea sa Weaving the Web, despre vremea petrecut la CERN:ă

,Am scris Enquire, primul meu program de tip web [...] în timpul liber şi pentru

uz personal, f r vreun alt motiv decât dorin a de a-mi aminti conexiunileă ă ţ

dintre diferitele persoane, computere şi proiecte de la laborator."31 Pe scurt,

Web-ul însuşi a fost un rezultat al prosumului.

A ieşit de aici un instrument de cunoaştere care a transformat nu doar

modul în care se gândeşte şi se înva , ci şi, într-o m sur tot mai mare, modulţă ă ă

în care se câştig banii, func ioneaz firmele şi economiile şi se creeaz avu ia.ă ţ ă ă ţ

Mai departe, dac exemplele lui Torvalds şi Berners-Lee nu suntă

suficiente, ce s mai zicem de Internetul ca atare şi de cele trei miliarde deă

site-uri web32 -dintre care o parte semnificativ se datoreaz prosumului? Zeci,ă ă

dac nu sute de mii de profesori şi studen i prosumatori îşi storc creierii,ă ţ

adesea în timpul liber, şi umplu net-ul cu articole şi cercet ri academice peă

orice tem , de la istoria medieval la matematic .ă ă ă

Folosind InternetAil - care revolu ioneaz rela iile noastre cu principiileţ ă ţ

ultra-f, ndamentale ale spa iului şi cunoaşterii ţ - oamenii de ştiin , cel maiţă

frecvent tot ■ timpul lor liber, dezbat cele mai recente descoperiri din toate

domeniile, de la ' roteomic la masele plastice. Metalurgişti şi manageri,ă

scriitori şi exper i militari scotocesc prin miliardele de pagini cu informa ii de peţ ţ

net şi adaug gratuit date noi. De asemenea, sute de mii de Jurnalişti pe contă

propriu" relateaz sau comenteaz ştirile zilei în blogurile lor online.ă ă 3^

S presupunem c am sc dea f r mil ă ă ă ă ă ă 95% din toate aceste site-uri, pe

motiv c sunt pur comerciale sau irelevante, stupide, imprecise sau lipsite deă

interes. Ne r mân în continuare ă 150 de milioane de site-uri cu un con inut careţ

poate fi explorat, conectat şi juxtapus în nenum rate tipare pentru a generaă

modalit i creatoare de abordare a tuturor problemelor legate de creareaăţ

avu iei.ţ

Acest material în permanent expansiune de pe Internet se datoreaz , înă ă

parte, unuia dintre cele mai mari proiecte de voluntariat din istoria omenirii.

Prin contribu iile lor la structura şi con inutul informa iilor, prosumatoriiţ ţ ţ

accelereaz inova ia din pia a vizibil . Ei sunt par ial r spunz tori pentruă ţ ţ ă ţ ă ă

modul, momentul şi locul în care lucr m, pentru conexiunea dintre companii şiă

clien i, respectiv furnizori, şi pentru aproape toate celelalte aspecte aleţ

economiei vizibile.

Economiştii pot s se certe în continuare pe seama Net-ului şi aă

contribu iei Web-ului la ceea ce consider ei drept „creştere". Pot s ignore înţ ă ă

continuare creşterea creat de prosumatori. Dar nu vor începe s -i în eleagă ă ţ ă

relevan a atât timp cât vor ignora interac iunea fascinant şi complex dintreţ ţ ă ă

economia vizibil şi cea ascuns , sub toate formele ei, indiferent dac e vorbaă ă ă

de creşterea copiilor, ameliorarea s n t ii, implicarea în activit i de bricolaj,ă ă ăţ ăţ

crearea de noi firme, identificarea unor noi nevoi, prefigurarea unor noi

produse, realizarea de soft gratuit sau facilitarea accesului şi organiz rii unuiă

mare volum de cunoaştere pentru economia bazat pe cunoaştere.ă

Atunci când le punem laolalt pe cele dou ă ă - economia monetar şiă

jum tatea ei ascuns ă ă - form m ceea ce am numit sistemul de creare a avu iei.ă ţ

O dat ce o facem, un nou aspect devine clar: sistemul fondat pe bani se vaă

extinde spectaculos, îns ceea ce facem ă f r ă ă bani va avea un impact din ce în

ce mai mare asupra lucrurilor pe care le facem cu bani. Prosumatorii sunt eroii

economiei ce va s vin , pe care înc nu-i sl veşte nimeni.ă ă ă ă

ÎNC UN PRÂNZ PE GRATISĂ

ând Rosalyn Bettiford, un redactor în vârst de ă 47 de ani, a ajuns

la casa ei de vacan din Washington, Connecticut ţă - la dou oreă

de mers cu maşina din Manhattan - seara de iulie se r corise.ă

Fiul ei adolescent adormise în camera sa. în sufragerie era întuneric. Când şi-a

acomodat vederea, femeia a observat c una dintre ferestrele glisante eraă

deschis . A întins mâna spre ea şi, în secunda în care a atins-o, cadrul greu aă

ieşit brusc din sistemul de prindere; dezechilibrat , s-a pr buşit urlând peă ă

terasa pietruit aflat patru metri mai jos.ă ă

C

în c dere, Rosalyn (i-am schimbat numele pentru a-i proteja intimitatea,ă

dar povestea e adev rat ) s-a ales cu craniul fracturat, câteva vertebreă ă

fisurate, un bra rupt şi toate degetele de la picioare zdrobite. Fiul ei, îngrozit, aţ

g sit-o gemând, semiconştient , cu un lichid incolor scurgându-i-se din urechi.ă ă

Tinerii care au sosit dup câteva minute i-au pus rapid bra ul în a ele şiă ţ ţ

au urcat-o în maşin , ducând-o cu o vitez nebuneasc , pe drumurile acelea deă ă ă

ar , pân la cel mai apropiat spital. I-au salvat via a şi au disp rut în noapteţ ă ă ţ ă

înainte de apari ia medicilor la c p tâiul pacientei. A doua zi au venit la spitalţ ă ă

pentru a vedea cum se simte. Erau pompieri voluntari la sta ia local . Rosalynţ ă

şi familia sa nu au avut nevoie de ororile de la 11 septembrie pentru a-şi aminti

ce gam vast de servicii ofer pompierii voluntari ă ă ă - şi nu doar în Statele Unite.

în Japonia anului 2001, 951.069 b rba i erau înregistra i ca membri în ă ţ ţ sho

bodan - asocia iile locale de pompieri voluntari.ţ 1 Organiza ii similare exist înţ ă

Austria, Canada, Finlanda, Germania, Italia, Portugalia, Africa de Sud şi alte

ri.ţă 2 Membrii lor îşi risc vie ile şi, din p cate, şi le pierd adeseori.ă ţ ă

In termeni economici, voluntarii sunt prosumatori, furnizând servicii

pre ioase f r a primi o remunera ie pentru timp, pricepere şi riscul pe care şi-ţ ă ă ţ

1 asum .ă

Munca voluntar atinge în Statele Unite propor ii impresionante,ă ţ

aproximativ 10 milioane de oameni dedicându-şi cel pu in câteva ore peţ

s pt mân pentru activit i voluntare nepl tite.ă ă ă ăţ ă 3 Un raport alc tuit în ă 2001 de

Independent Sector, o asocia ie a donatorilor şi organiza iilor nonprofit, estimaţ ţ

c în anul precedent americanii efectuaser ă ă 15,5 miliarde de ore de muncă

voluntar în care le-au dus mâncare celor neajutora i, au avut grij de bolnavi,ă ţ ă

au adunat fonduri, au f cut comisioane sau au lucrat pentru biserici şi alteă

organiza ii neguvernamentale-Raportul ar ta c valoarea monetar total aţ ă ă ă ă

acestor eforturi neremunerate era*

je circa 239 miliarde de dolari - înc un „prânz pe gratis" pentru economiaă

vi zibilâ.4

în 2005, uraganele Katrina şi Rita au devastat zona Golfului Mexic,

distrugânc sute de mii de locuin e şi slujbe, şi au determinat un colaps aproapeţ

complet a eforturilor guvernamentale de asisten . în schimb, voluntarii din totţă

sudul Sta telor Unite şi-au deschis larg por ile caselor şi au oferit hran , îngrijireţ ă

medical; si alte facilit i popula iei afectate.ăţ ţ

în Japonia, serviciile de urgen au avut un nivel de dezvoltare foarteţă

sc zu pân când marele cutremur Hanshin a lovit regiunea Kobe pe ă ă 17 ianuarie

1995.1 Catastrofa a electrizat întreaga na iune şi ţ 1,35 milioane de voluntari s-

au repezi s ajute la construc ii, asisten a medical , furnizarea de ap şiă ţ ţ ă ă

alimente şi consi lierea victimelor.6 Care a fost echivalentul monetar al acestor

servicii pentru eco nomia japonez ? A fost luat în seam ca parte a PIB-ului?ă ă

Mai important, care < fost valoarea uman corespunz toare?ă ă

în Coreea de Sud, 6,5 milioane de locuitori fac munc de voluntariată 7 Ei

acordj asisten dup inunda ii, ajut la construirea de case pentru organiza iaţă ă ţ ă ţ

Habita for Humanity şi îi înva pe refugia ii din Coreea de Nord sâ se adaptezeţă ţ

la traiu în sud.8

în Italia, voluntarii ajut la îngrijirea bolnavilor de cancer şi lucreaz în aziă ă

luri,9 iar în 2002, când Germania a fost lovit de inunda ii f r precedent, zeciă ţ ă ă

de mii de voluntari au venit din toat ara pentru a participa la lupta cu apele.ă ţ 10

Toate aceste activit i se încadreaz în jum tatea ascuns ăţ ă ă ă - aceea

necuprinsa în registrele contabile - a sistemului de avu ie al fiec rei ri. Dacţ ă ţă ă

valoarea lor ar fi calculat corect, ar schimba multe dintre deciziile pe care leă

iau liderii me diului de afaceri şi politicienii.

PROFESORI, ASISTENTE MEDICALE ŞI CAI

Când economiile aveau un caracter local şi descentralizat, şi prosumul

constituia un fenomen strict local. O dat cu ascensiunea pie elor na ionale şi aă ţ ţ

statului-na iune, gesturile de ajutorare au dep şit grani ele satului sauţ ă ţ

cartierului. Recent pe m sur ce economiile s-au globalizat sau reglobalizat,ă ă

multe organiza ii de voluntari s-au globalizat la rândul lor, extinzând defini iaţ ţ

pe care o d deau comunit ii pentru a include întreaga specie uman şi, înă ăţ ă

consecin , amplificându-şi activit ile în toate domeniile.ţă ăţ

Avem exemple de voluntariat din belşug. în 1989, dup cutremurul dină

San Francisco, organiza ia Japan Emergency Team a trimis studen i niponi careţ ţ

s ajute victimele.ă 11 în 2002, mii de cai au fost l sa i s moar în Zimbabwe,ă ţ ă ă

când fermierilor le-a fost expropriat terenul; pentru salvarea bietelor animale

au venit voluntari tocmai din Sco ia, Elve ia şi Africa de Sud.ţ ţ 12

La o scar mult mai mare, Crucea Roşie şi Semiluna Roşie ac ioneaz înă ţ ă

întreaga lume. Ele afirm c au ă ă 105 milioane de voluntari din 178 de ri şi,ţă

asemenea altor ONG-uri globale, trimit medici, asistente, profesori, agronomi şi

al iţ

specialişti pe tot cuprinsul lumii pentru a presta servicii profesionale

neremunerate.13 Aproape întotdeauna, aceşti voluntari sunt ajuta i deţ

„amatori" locali care intervin în cursul crizelor sau în situa iile de urgen .ţ ţă

Nimic nu se compar cu valul de ajutor voluntar de dup marele tsunamiă ă

din decembrie 2004. Guvernele şi organiza iile au cerut public sume enorme deţ

bani pentru ajutorul de urgen ţă - din care o mare parte au venit foarte târziu,

dac au venit. Voluntarii, în schimb, au sosit rapid de pretutindeni.ă 14 Guvernul

australian a închis o linie telefonic dedicat înscrierii voluntarilor dup ce zeceă ă ă

mii de apeluri „au dep şit toate aştept rile."ă ă 15 Organiza iile de asisten dinţ ţă

întreaga lume au fost în aşa m sur inundate de voluntari, încât au trebuit s -iă ă ă

refuze. Operatori radio amatori, pilo i, asistente, profesori, lucr tori înţ ă

construc ii şi şoferi de camion şi-au pus pe gratis priceperea în slujba bineluiţ

comun.16

Am v zut astfel cum avu ia invizibil , mult mai mare decât contribu iileă ţ ă ţ

monetare, a fost transferat dintr-o ar în alta, de la un cap t al P mântului laă ţ ă ă ă

cel lalt.ă

AMATORII CONTEAZĂ

în lumea extrem de profesionalizat de ast zi, termenul ă ă amator este

perceput cu ostilitate de c tre oamenii de afaceri şi economişti. Cu toateă

acestea, în decursul istoriei, amatorii neremunera i, care lucrau pentru sine,ţ

pentru familiile sau comunit ile lor, au înregistrat realiz ri remarcabile într-oăţ ă

mare varietate de domenii, inclusiv în ştiin şi tehnologie.ţă

Deoarece ştiin a nu devenise înc o profesiune care s aduc bani, primiiţ ă ă ă

savan i au fost, aproape to i, amatori. Mul i îşi câştigau existen a caţ ţ ţ ţ

profesionişti remunera i într-un anumit domeniu, dar şi-au adus cele mai mariţ

contribu ii la progresul omenirii în calitate de prosumatori cu jum tate deţ ă

norm . Joseph Priesdey, care a descoperit oxigenul în ă 1774, era pastor. Pierre

de Fermat, a c rui „ultim teorem " i-a pus în încurc tur pe matematicieniă ă ă ă ă

vreme de secole, era avocat. Iar Benjamin Franklin, pl tit ca tipograf, magnată

al presei şi politician, a studiat curen ii oceanici, inventând între timp ochelariiţ

cu lentile bifocale şi demonstrând c fulgerul este o form de electricitate.ă ă 17 Şi

el era un prosumator.

în prezent, amatorii prosumatori adun cantit i imense de informa iiă ăţ ţ

pre ioase despre mediul înconjur tor;ţ ă 18 aşa se întâmpl , de pild , cu dateleă ă

seismo-logice în Filipine.19 Dar astronomia este domeniul în care, adesea

colaborând cu profesioniştii, amatorii fac descoperiri cu adev rat importante.ă

Au început devreme.

în 1957, când primul satelit artificial al P mântului, ă Sputnik, a ajuns pe

orbit , amatorii din întreaga lume, organiza i de astronomul Fred Whipple,ă ţ

director al Observatorului Astrofizic Smithsonian, aşteptau s -1 urm reasc peă ă ă

cer. Efortul lor a fost denumit Moonwatch.20 în cartea sa Trackers of the Skies, E.

Nelson Hayes scrie: „Moonwatch a demonstrat ce pot face amatorii atunci când

sunt însufle i i şi conduşi aşa cum trebuie."ţ ţ 21 Astronomii amatori de ast zi fac,ă

printre altele, h r i ale asteroizilor şi ale altor obiecte posibil periculoase dină ţ

spa iu.ţ

Generalul de brigad Simon „Pete" Worden, fost astronaut, a declarată

recent în fa a Cornitetului pentru Ştiin din Camera Reprezentan ilor câţ ţă ţ

obiecte mici, „c^ poten ialul armelor nucleare", se n pustesc în atmosferaţ ă

superioar a P mânti lui cam o dat la dou s pt mâni. în iunie ă ă ă ă ă ă 2002 s-a

produs un asemenea even jflent deasupra Mediteranei, fiind degajate între 20

şi 30 de kilotone de energi - mai mult decât la explozia de la Hiroshima.

„Dac fenomenul s-ar fi produs deasupra Indiei sau Pakistanului",ă

sugereaz Worden, „ar fi putut declanşa un r zboi nuclear." Cerând s se acordeă ă

mai mult aten ie acestor pericole cu probabilitate sc zut , dar cu efecteţ ă ă

devastatoare, e le-a mul umit observatorilor amatori, subliniind c „unii dintreţ ă

ei nu sunt atât d< amatori."22

Potrivit lui Richard Nugent, vân tor amator de asteroizi şi colaborator ală

revis tei Starscan editate de Societatea Astronomic a Centrului Spa ială ţ

Johnson, „ama toni îi ajung din urm pe profesionişti în anumite domenii şi îiă

dep şesc în altele cum ar fi descoperirile de asteroizi, nove, supernove, steleă

variabile, fenomene de oculta ie, mingi de foc, meteori i, observa iileţ ţ ţ

planetare, trecerile sateli ilor ş alte evenimente unice."ţ 23

Pe m sur ce instrumentele de cercetare devin mai mici, mai ieftine, maiă ă

in teligente şi mai puternice, permi ând noi schimb ri ale rela iilor noastre cuţ ă ţ

prin cipiul fundamental al cunoaşterii, amatorii vor p trunde, f r îndoial , şi înă ă ă ă

alte domenii. Aceast idee ne duce la o alt contribu ie a prosumatorilor, preaă ă ţ

ade sea trecut cu vederea.ă

REALITATEA ECONOMIEI

In fiecare zi, în întreaga lume, nenum ra i voluntari se urc în maşinaă ţ ă

personal şi merg la şcoli, biserici, moschei, sinagogi, spitale, locuri de joacă ă

sau centre comunitare pentru a presta servicii f r plat ; la fel de bine, îşiă ă ă

m resc kilometrajul f când cump r turi pentru vecini sau ducând o rudă ă ă ă ă

bolnav la medic. Nimeni nu ştie câte milioane de kilometri conduc ei în totală

pe parcursul unui an, cât benzin folosesc sau cât de mult îşi uzează ă ă

autoturismele în timp ce creeaz valoare neremunerat .ă ă

Aşadar, pe lâng faptul c ofer un prânz gratuit economiei monetareă ă ă

donându-şi timpul şi munca, ei aduc şi o investi ie de prosum ţ - utilizarea

vehiculului - care face posibil sau m reşte valoarea pe care o creeaz pentruă ă ă

al ii. Acesta este înc ţ ă un prânz pe gratis. (Este adev rat c în Statele Unite,ă ă

dac li se pare c merit osteneala, pot cere deducerea fiscal a unei frac iuniă ă ă ă ţ

din cheltuieli, dar majoritatea voluntarilor nu recurg la aceast facilitate.)ă

Folosirea autoturismului nu este, îns , singurul exemplu de utilizare aă

capitalului de prosum. Aşa cum am v zut deja, prosumatorii, ca grup,ă

cheltuiesc sume mari cump rând maşini, scule şi instrumente ă - sau, mai precis,

investind în mij-'oace de produc ie ce urmeaz a fi utilizate în prosum. Gamaţ ă

este larg , de la telescoape, maşini de cusut şi aparate digitale de m surată ă

colesterolul pân la automobile şi alte vehicule. în prezent, o alt practic seă ă ă

r spândeşte pe scar larg : prosumatorii ocupa i nu-şi mai ofer voluntar mânaă ă ă ţ ă

de lucru, ci maşinile Numai inând cont de aceste noi fenomene putem aduceţ

economia în contact cu realitatea.

COBORÂREA PE P MÂNTĂ

Cel mai bine cunoscut caz este acela referitor la C utarea Inteligenteiă

Extraterestre (Search for Extraterrestrial Intelligence, SETI). Dacă

probabilitatea de a detecta forme de via , ca s nu mai vorbim de via aţă ă ţ

„inteligent ", în alte p r i ale Universului este infim , implica iile ştiin ifice,ă ă ţ ă ţ ţ

filozofice şi culturale ale unei asemenea descoperiri ar fi colosale. Firesc,

voluntarii s-au repezit s dea o mân de ajutor.ă ă

C utarea presupune strângerea unei cantit i enorme de date furnizateă ăţ

de radiotelescoape, îns analiza lor necesit o putere de calcul pe care nu oă ă

posed nici un supercomputer. Asta i-a f cut pe doi specialişti în computere dină ă

Seattle, Craig Kasnoff şi David Gedye, s se întrebe dac nu cumva puteauă ă

crea un supercomputer virtual care sâ efectueze opera iunile respective.ţ

Credeau c pot construi unul dac i-ar fi convins pe utilizatorii de PC-uriă ă

conecta i la Internet s permit accesul liber la computerele lor şi sâ leţ ă ă

îng duie cercet torilor SETI s foloseasc maşin riile atunci când nu le utilizauă ă ă ă ă

ei.

Optimişti, Kasnoff şi Gedye sperau c vor putea lega câteva sute de miiă

de computere. Pân în prim vara anului ă ă 2002, peste 3,5 milioane de proprietari

de PC-uri contribuiser cu un timp de procesare de peste un milion de ani laă

demersul SETI. Rezultatul este un proiect g zduit de Universitatea Berkeley dină

California care trimite zilnic, pentru prelucrare, 600.000 de pachete de date

acestor computere în proprietate privat .ă 24 Potrivit Societ ii Planetare,ăţ

„puterea enorm a milioanelor de computere din întreaga lume a f cut dină ă

SETI@home cel mai precis studiu al spa iului de pân acum."ţ ă 25

ATACAREA ANTRAXULUI

Modelul SETI a fost reprodus şi în alte domenii. Oamenii de ştiin de laţă

Universitatea Oxford şi din alte institu ii au cerut ajutorul utilizatorilor deţ

Internet din întreaga lume pentru cercet rile legate de varicelâ, cancer, SIDA,ă

modific rile climatice şi alte probleme importante.ă 26

Când, dup atentatele de la ă 11 septembrie, la Capitoliul din Washington

şi în alte locuri au ap rut plicuri cu antrax, s-a stârnit panica la nivel na ional.ă ţ 27

Reac ionând rapid, trei companii ţ - Microsoft, Intel şi United Devices - au lansat,

în colaborare cu Universitatea Oxford şi Funda ia Na ionala pentru Cercet riţ ţ ă

Referitoare la Cancer, un proiect comun de c utare a unor molecule care să ă

blocheze ac iunea letal a antraxului. In ţ ă 24 de zile au analizat 3,5 miliarde de

compuşi diferi i. Faptul acesta i-a ajutat pe savan i sâ elimine compuşiiţ ţ

nerelevan i, p strând doar ţ ă 300.000, printre care au identificat 120.000 de inteţ

prioritare. Proiectul a scos la iveal şi anumi i compuşi poten ial utili pe careă ţ ţ

metodele conven ionale i-ar trecut cu vederea.ţ 28

Chiar dac a beneficiat de sus inerea unor gigan i precum Microsoft şiă ţ ţ

Intel, aceast realizare extraordinar ar fi fost imposibil f r contribu iaă ă ă ă ă ţ

voluntarilor orosumatori. Cercet rile în privin a antraxului s-au folosit în parteă ţ

de computerele asociate deja la cercet rile în domeniul cancerului, dar auă

ad ugat şi altele noi. Per total, au participat peste ă 1,35 milioane de oameni, din

Mexic şi China pân în Guineea Ecuatorial şi Azerbaidjan. In Statele Unite auă ă

fost oferite peste 100.000 de computere, în Germania - 14.000, în Fran a ţ -

4.400, iar în Coreea de Sud -1 593. Au fost chiar şi patru computere din

Afganistan - ceea ce, inând cont de goana dup armele biologice ale Al Qaeda,ţ ă

a stârnit o anumit mirare.ă 29

Remarc m aici o alt form de prânz gratuit oferit de un proiect deă ă ă

prosum -în cazul acesta, testarea timpurie a unei inova ii ţ - care s-a transformat

într-o pia de mai multe miliarde de dolari în cadrul economiei monetare.ţă

Vedem iar şi c zidul ce separ lumea comercial de aceea a prosumului nuă ă ă ă

exist în realitate.ă

Avem, aşadar, înc o dovad c factorii de decizie din cercurile de afaceriă ă ă

şi guvernamentale trebuie s în eleag fenomenul prânzului gratuit şi sâă ţ ă

profite mai inteligent de pe urma lui. La baza acestei afirma ii stţ ă

probabilitatea ca prosumul, deja mai important decât b nuiesc mul i, să ţ ă

creasc exponen ial în continuare, propulsat de schimb rile suferite de factoriiă ţ ă

sociali, culturali şi demografici care, la rândul lor, vor determina o explozie a

noilor tehnologii de prosum. Astfel, îmb trânirea popula iei din Statele Unite seă ţ

produce simultan cu apari ia unui nou tip de pensionar.ţ

Asemenea altor grani e, linia de separa ie dintre munc şi pensie seţ ţ ă

estompeaz , multe persoane în vârst încadrându-se în categoriaă ă

„semipensionarilor" şi folosindu-a timpul pentru voluntariat şi alte activit i deăţ

prosum, f r a pretinde vreo plat . In conformitate cu AARP, organiza iaă ă ă ţ

americanilor peste 50 de ani, acest grup de vârst reprezint coloanaă ă

vertebral a voluntariatului în Statele Unite. Se estimeaz c voluntariatul vaă ă ă

spori pe m sur ce popula iile vor tr i mai mult şi mai s n tos şi vor refuzaă ă ţ ă ă ă

inactivitatea.30 Acelaşi tipar este vizibil şi în Japonia.31

Simultan, accelerarea neîntrerupt a schimb rilor determin niveluriă ă ă

relativ ridicate ale şomajului fric ional ţ - fenomen temporar care se produce

atunci când oamenii îşi schimb locul de munc sau cariera ori se mut în altă ă ă ă

localitate. In prezent, „voluntarii fric ionali", care lucreaz pe gratis pentruţ ă

organiza ii nonprofit, sunt persoane cu o gam larg de specializ ri ţ ă ă ă - jurişti,

contabili, exper i în marketing, designer web ş.a.m.d.ţ

In plus, Internetul va da naştere unor grup ri temporare de toateă

genurile, Pentru activit i de prosum pe care nici nu ni le imagin m, şi, o datăţ ă ă

cu ele, unor Pie e temporare, inclusiv pentru noile tehnologii. La rândul lor,ţ

aceste tehnologii 'e vor conferi noi puteri prosumatorilor.

Procesul de autoalimentare se afl de-abia la început Cu timpul, vaă

câştiga for e ţ sPorite şi ne va obliga s recunoaştem jum tatea ascuns aă ă ă

sistemului avu iei revolu ionare pe cale de apari ie, precum şi riscurile severeţ ţ ţ

şi oportunit ile fanatice care-i sunt asociate.ăţ

Dac mai ave i îndoieli, asculta i în continuare sunetul muzicii.ă ţ ţ

FURTUNA MUZICALĂ

A

n 1970, în plin epoc de glorie a hipio ilor americani cu p r lung şiă ă ţ ă

ame i i de droguri, un tratat scris de Abbie Hoffman şi intitulat Stea/ţ ţ

this Book a ap rut în multe libr rii, deşi unii proprietari revolta i auă ă ţ I

refuzat s -1 aşeze pe raft. Mesajul titiului („Fur aceast carte"), că ă ă ă

proprietatea este intrinsec rea, p rea desprins din retorica anarhista a secoluluiă

al XlX-lea, îns şi-a g sit un public entuziast.ă ă 1

Atât de entuziast, încât într-o diminea , când cartea noastr recentţă ă

ap rut , ă ă Şocul viitorului, se afla în vitrina libr riei Eighth Street din Greenwichă

Village, pe atunci un vestit sanctuar literar, am v zut cum un client tân r ia ună ă

exemplar de pe raft, i-o arat vânz torului şi întreab de pre .ă ă ă ţ

„8 dolari şi 95 de cen i", i-a r spuns acesta.ţ ă

Roşind, clientul a pus cartea pe mas şi a spus c nu are destui bani, laă ă

care vânz torul i-a r spuns vesel: „O, la cap tul str zii mai e o libr rie, de ceă ă ă ă ă

nu merge i acolo s fura i un exemplar?" I-ar fi umplut inima de bucurie luiţ ă ţ

Hoffman.

Asta se întâmpla îns în era paleolitic a furtului de proprietateă ă

intelectual . Dac Hoffman ar mai tr i ast zi, titlul tratatului s u ar fi, f ră ă ă ă ă ă ă

îndoial , ă Fur aceast carte şi d -o mai departe pe Internet, gratis, la ă ă ă 80.000.000 de

oameni.

La nivel mondial se desf şoar o controvers aprig cu privire la viitorulă ă ă ă

propriet ii intelectuale. Dac acelora care au un salariu fix şi se str duiesc s -ăţ ă ă ă

şi preg teasc odraslele pentru ziua de mâine li se poate p rea o chestiuneă ă ă

colateral abstract , în joc sunt miliarde şi miliarde de dolari, dimpreun cuă ă ă

soarta multora dintre locurile noastre de munc şi a celor mai importanteă

industrii. In scurt timp vom analiza mai detaliat aceste probleme.

Ceea ce este mai important aici e s recunoaştem rolul crucial pe care-1ă

vor juca prosumatorii şi prosumul în aceast b t lie global . O dat ce vomă ă ă ă ă

în elege acest lucru, vom avea o perspectiv uimitoare asupra modului în careţ ă

se va crea avu ia în viitor.ţ

TOCILARII ESTONIENI

Când un puşti de 18 ani, iubitor de muzic , cu o şapc de baseball peă ă

capul uguiat, a început s meştereasc la un nou program de computer, niciţ ă ă

el, nici altcineva n-ar fi putut prevedea uraganul pe care avea s -1 dezl n uie.ă ă ţ

Pentru cei care au dopuri în urechi sau au dormit neîntrerupt în primii ani

ai secolului XXI, Napster - compania fondat de puştiul respectiv ă - oferea un

soft

cu ajutorul c ruia aproximativ ă 80 de milioane de tineri au putut s descaiă

gratis cântecele forma iilor favorite, protejate de copyright.ţ 2 Adolescentul c; a

declanşat toat nebunia era Shawn Fanning, care în curând a ajuns s fie ă ă 2

ficat şi demonizat pe prima pagin a ziarelor din întreaga lume.ă

Ceea ce f cuse el fusese sâ pun la dispozi ie o nou tehnologie care scolă ă ţ ă

produsele „de vânzare" din economia monetar şi le transfera în economia ă 1

monetar - jum tatea de prosum a sistemului avu iei.ă ă ţ 3

într-un timp foarte scurt, fanii au ajuns s descarce ă 2,8 miliarde de fişiere

1 ternic comprimate pe lun , f r a pl ti ceva: intrau în computerele celorlal iă ă ă ă ţ

şi tra ferau cântecele dorite pe propriile hard-discuri, aducându-le şi

modific ri.ă 4

Dup cum spune David Benveniste, important manager al unor grupuriă

mi cale, „puştii sunt atât de iste i în zilele noastre, încât ei pot g si, lua,ţ ă

r spândi produce orice pies muzical sau program de pe Internet. Pot s ia ună ă ă ă

cânt s -1 trimit unui prieten din Africa de Nord, s -1 remixeze, s fac ună ă ă ă ă

videoclip s devin autori. ă ă [...] Toat aceast tehnologie le confer o putereă ă ă

extraordinar Şi le ia foarte pu in timp.ă ţ

Aşa cum ştim acum, Napster a fost dat în judecat de industria muzical ,ă ă

chis la ordinul unui tribunal federal american şi înviat ca serviciu cu plat ă - ad a

fost împins la loc în economia monetar . Dar b t lia pe seama schimbului g tuită ă ă

de fişiere nu se terminase. Napster fusese doar primul foc de avertisme iar

furtuna pe care a dezl n uit-o nu a afectat doar domeniul muzical.ă ţ

La scurt timp dup aceea, Kazaa, creat de doi scandinavi şi o echip de tcă ă

lari estonieni (din Estonia, nu din Silicon Valley) au preluat ştafeta de la Napst

Kazaa a r spândit un program de file-sharing care a ajuns s fie instalată ă

aproximativ 315 milioane de PC-uri, permi ând utilizatorilor s schimbe pe graţ ă

nu doar melodii, ci şi filme, materiale pornografice şi multe altele. Apoi, acel

grup de tineri programatori a lansat Skype, un soft care face posibile convor

rile telefonice prin intermediul PC-urilor.6

Dup cum le-a declarat celor de la revista ă Fortune Michael Powell, fost p

şedin e al Comisiei Federale pentru Comunica ii, aceasta şi alte aplica ii VoIPţ ţ ţ

(Vb: over Internet Protocol) nu înseamn nimic altceva decât vestireaă

sfârşitului p< tru industria telecomunica iilor.ţ 7

Modific rile convergente pe care le-au suferit principiileă

ultrafundamentali accelerarea timpului, globalizarea spa iului şi evolu iaţ ţ

cunoaşterii tehnologice a le confer putere chiar şi celor mai tineri ă - au generat

ceea ce unii numesc „ari de distrugere a pie ei". Aceste evolu ii nu se oprescţ ţ

aici: ele sunt precursoan altor modalit i ingenioase prin care bunurile şiăţ

serviciile s ias din pia a baz; Pe plat .ă ă ţ ă

Cazurile acestea arat c acum este posibil ca o companie mic sau oă ă ă

gaş de programatori în stilul Linux, cu un soft minuscul, s transfere un volumă

se nificativ de activitate de la economia monetar în cea nemonetar sau de pă ă

sum şi viceversa, în mod legal sau nu.

Napster a scos muzica din sfera pie ei, îns în multe cazuri are loc ex<ţ ă

efectul opus. Aşa cum am v zut mai devreme în cazul biscui ilor Amos, oameă ţ

creeaz produse atunci când prosum , şi apoi decid sâ le lanseze peă ă

pia . Mai general, ei convertesc valoarea de prosum în valoare monetar .ţă ă

Dac puterea de calcul în exces este pre ioas şi poate fi donată ţ ă ă

proiectelor de genul SETI sau cercet rilor în domeniul cancerului şi altor cauzeă

nobile, de ce sâ nu poat fi şi pus pe pia , adic vândut , prin intermediulă ă ţă ă ă

unui broker, unei corpora ii care are nevoie temporar de un supercomputerţ

virtual? Aceleaşi tehnologii pot, în func ie de împrejur ri, sâ contribuie laţ ă

plasarea sau scoaterea de pe pia a unor bunuri sau servicii.ţă

PUTEREA PROSUMATORILOR

De aici izvor sc tot felul de posibile consecin e. Astfel, ne putem întreba:ă ţ

dac , m car în principiu, puterea de calcul poate fi revândut de c tre clien i,ă ă ă ă ţ

de ce s nu se întâmple acelaşi lucru cu energia electric ?ă ă

In prezent, o cantitate redus de energie de origine eolian este creat înă ă ă

locuin ele clien ilor şi vândut companiilor locale de electricitate.ţ ţ ă 8 Potrivit

Departamentului american al Energiei, în conformitate cu legea ce

reglementeaz utilit ile publice, adoptat în ă ăţ ă 1978, companiile de electricitate

trebuie sâ cumpere acest surplus de energie de la proprietarii ale c roră

centrale eoliene respect anumite cerin e.ă ţ 9

Deşi cantitatea de energie este mic , procesul acesta ilustreaz din nouă ă

complexitatea şi reversibilitatea rolurilor. S lu m un caz ipotetic în care Tracyă ă

şi Bill Parker, ecologişti convinşi, cump r o moar de vânt pe care s-oă ă ă

transforme în locuin . Firma care le-o vinde îi consider , de bun seam ,ţă ă ă ă

clien i sau consumatori^ îns achizi ia lor este, de fapt, o investi ie de capital.ţ ă ţ ţ

In m sura în care Parkerii îşi genereaz propria energie şi o utilizeaz , eiă ă ă

sunt prosumatori de energie. întrucât nu pl tesc nimic, nu are loc un transferă

monetar şi, în afar de cump rarea echipamentelor ca atare, economiştii nuă ă

mai identific nici o alt tranzac ie. Valoarea pe care o creeaz Parkerii seă ă ţ ă

încadreaz în economia ascuns .ă ă

Dac îns ei vând produc ia (sau o parte din ea) companiei locale deă ă ţ

electricitate, nu mai sunt doar prosumatori, ci şi produc tori de energie careă

declanşeaz o tranzac ie monetar ; la rândul ei, aceasta este detectat şiă ţ ă ă

introdus în statisticile legate de PIB.ă

S ne imagin m acum c tehnologiile avansate ale viitorului se vor afla înă ă ă

mâinile a milioane de familii care le vor folosi atât pentru prosum, cât şi pentru

produc ie. Ce ar putea da naştere unui asemenea fenomen? De pild , celuleleţ ă

solare mai ieftine şi cu un randament mai bun. Dar dac exper ii în energetică ţ ă

au dreptate, urm torul mare progres va fi adus de surplusul de energie care vaă

reveni la companiile de electricitate de la locuin ele şi automobilele echipate cuţ

celule pe baz de hidrogen. Marile firme de automobile au investit deja douaă

miliarde de dolari în cercetarea şi dezvoltarea acestor celule.10

Vizionarii (în sens pozitiv) Amory şi Hunter Lovins de la institutul Rocky

Mountain descriu de mult vreme o economie întemeiat pe energia „soft". P°"ă ă

tj-jvit lui Amory Lovins, „o dat ce pui o celul cu hidrogen într-o maşin foarteă ă ă

uşoar , ob ii o central pe ro i, cu o putere de ă ţ ă ţ 20-25 kW, care se deplaseaz peă

sosea 4% din timp şi st parcat în restul de ă ă 96%. Atunci, de ce s nu închirieziă

maşinile astea celor ce lucreaz în cl dirile de afaceri?"ă ă

In acest scenariu, automobilul dumneavoastr , în intervalul cât e parcat,ă

este conectat la priza cl dirii. Maşina genereaz electricitate pe care o vinde iă ă ţ

re elei locale în momentele de cerere maxim . în cele din urm , trecerea de laţ ă ă

vehiculele grele, mari consumatoare de benzin , la cele uşoare, propulsate deă

celulele cu hidrogen, ar putea, în opinia lui Lovins, s creasc de „cinci sauă ă

şase ori" capacitatea de generare a re elei na ionale.ţ ţ 11

Indiferent de forma specific pe care ar putea-o lua, aceste evolu iiă ţ

creeaz cel pu in posibilitatea unui sistem energetic cu grad mare deă ţ

descentralizare, în care locuin ele, fabricile, birourile şi alte cl diri vor fiţ ă

conectate laolalt şi vor face schimb de energie, cu un aport mai mic dină

partea centralelor enorme şi foarte poluante.

Nu este aici locul s analiz m plauzibilitatea acestui scenariu sauă ă

poten ialul impresionant al tehnologiei celulelor cu hidrogen. Ideea este cţ ă

interac iunile dintre componentele vizibile şi cele ascunse ale sistemului avu ieiţ ţ

se înmul esc şi devin tot mai complexe, iar unele au implica ii înc şi maiţ ţ ă

îndep rtate decât sugereaz Lovins.ă ă

PROSUMATORII CU SUZETĂ

Ceea ce urmeaz poate s sune ridicol, şi aşa şi este... ast zi. Dar dac ,ă ă ă ă

în calitate de prosumatori, ne putem face deja propriile melodii, filme, felicit ri,ă

fotografii digitale şi multe alte lucruri, şi dac ne putem gândi s producem şi,ă ă

simultan, s prosum m energie, de ce s ne oprim aici?ă ă ă

Aşa ajungem la scenariul avut în vedere nu doar de autorii de SF de la

Hollywood, ci şi de specialiştii de la firma 3D Systems din Valencia, California,

al c rei fondator, Charles Huli, a inventat în ă 1984 stereolitografia. Procedeul

este cunoscut sub diverse nume, de la realizarea rapid a prototipurilor şiă

tip rirea tridimensional la proiectarea solid a imaginilor, fabricarea de laă ă ă

desktop, holoformare, hiperduplicare şi fabbing.* Domeniul este înc în stadiulă

embrionar şi nu şi-a consolidat un jargon propriu, dar faptul acesta nu a

împiedicat punerea în practic a inova iilor.ă ţ 12

Fabbing-ul se bazeaz ă pe premisa c fabrica ia const , în general, înă ţ ă

r sucirea sau îndoirea obiectelor, conectarea lor sau t ierea, decuparea,ă ă

polizarea ori separarea buc ilor de material. Utilizatorii realizeaz un modelăţ ă

digital tridimensional al Produsului dorit, apoi programeaz instrumentele careă

adaug , elimin sauă ăc°necteaz materiale, asa cum o imprimant adaug cerneal sau sareă ă ă ă

peste un Punct.13

>ber (digital fabricator) - „f bricut " care produce obiecteă ă

tridimensionale, solide, pornind de la te digitale (n. t).

Când inginerii de la Penske Racing au avut nevoie de prototipuri pentru

pig, sele de motor ale maşinilor ce urmau sâ fie conduse de Ryan Newman şi

Rusty Wallace în concursul Winston Cup, s-au adresat companiei lui Huli pentru

a le ob ine rapid ţ - mai rapid decât le-ar fi putut fabrica produc torii tradi ionaliă ţ

ai modelului.14

Aceste tehnologii sunt folosite pentru crearea de prototipuri în toate

domeniile de la fermoare la becuri şi valve pentru cord, evi de scurgere,ţ

vesel şi proteze dentare. Sunt utilizate de arhitec i, sculptori, scenografi de laă ţ

Hollywood, laboratoare stomatologice şi o mul ime de companii dintre cele maiţ

mari, inclusiv Airbus şi Boeing, Mattel şi Motorola, Tupperware şi Texas

Instruments.15

Realizarea prototipurilor nu este decât primul pas. Dac imprimantele cuă

jet pot pulveriza cerneal în anumite puncte ale hârtiei, stabilite dinainte, de ceă

s nu pulveriz m şi alte substan e dup indica iile unor programe deă ă ţ ă ţ

computer? Şi de ce s n-o facem în trei dimensiuni? De ce s nu construimă ă

forma dorit cu un laser minuscul care s îndep rteze, strat dup strat,ă ă ă ă

materialul nedorit? Sau s lipim componentele introducând un liant în puncteleă

de conexiune?

înc stângace şi scumpe, aceste tehnologii prefigureaz modele mai mici,ă ă

mai ieftine şi mai versatile, alimentate cu cartuşe con inând diverse pulberi sauţ

substan e chimice în loc de cerneal . Lucrul acesta ar permite, în principiu,ţ ă

oricui s descarce instruc iunile de pe Net şi s porneasc „fabrica de birou".ă ţ ă ă

Mervyn Rudgley de la 3D Systems spune: „Copiii copiilor dumneavoastr îşi voră

face propriile juc rii." Prosumatorii cu suzeta din viitor?ă 16

Fabricarea de la birou nu se va opri aici. Dup cum afirm Marshall Burnsă ă

şi James Howison de la corpora ia Ennex, cu sediul la Los Angeles, procesulţ

acesta „va deschide noi orizonturi pentru schimburile între egali", întrucât

utilizatorii vor putea face schimb de fişiere pe care s le foloseasc laă ă

producerea de Juc rii, haine, mobil , echipamente sportive, electronice şi chiară ă

automobile, într-o bun zi."ă 17 Beneficiarii tehnologiei vor putea realiza în viitor

„orice obiect pe care vi-1 imagina i (si, poate, unele pe care nici m car nu vi leţ ă

închipui i!)"ţ 18

„Ce-ar fi dac a i putea desc rca instruc iuni pentru construirea unui ă ţ ă ţ [...]

pr -jitor care s imprime imagini pe pâinea pr jit , la fel de uşor cumă ă ă ă

desc rca i acum fişiere cu muzic ?" întreba revista ă ţ ă Forbes în 2005, sugerând câ

pre ul acestei f bricu e personale care s încap pe o mas ar putea sc dea înţ ă ţ ă ă ă ă

curând la o mie de dolari.19

Toat lumea din domeniu recunoaşte c aceste tehnologii sunt încă ă ă

primitive şi au utiliz ri limitate, dar Neil Gershenfeld de la vestitul MediaLab dină

cadrul MIT consider c r spândirea lor este „inevitabil ", f când analogia cuă ă ă ă ă

compuj terele industriale. în 1943, preşedintele IBM, Thomas Watson, declara

câ „exista o pia mondial pentru cinci computere, poate." Gershenfeld aratţă ă ă

c pe atunci computerele erau „maşin rii enorme ă ă [...] amplasate în înc periă

speciale [ M utilizate de operatori califica i ţ [...] pentru opera iuni industrialeţ

prestabilite [»« cu o pia limitat ." în prezent exist în uz peste ţă ă ă 800 de

milioane de compute personale pe mapamond.20 în viziunea lui Gershenfeld,

/a66er-ul va prolil deoarece este „partenerul-lips al PC-ului."ă 21

Burns şi Howison afirm c „sute de laboratoare universitare, corporativeă ă

şi vernamentale din întreaga lume" lucreaz în zilele noastre la tehnologiaă

fabber-e si un num r ă - deocamdat mic ă - de utilizatori fac deja schimb de fişiere

pen fabricare la birou. Cu un optimism debordant, ei adaug : „Dac firmele deă ă

îr gistr ri aveau un cui împotriva Napster, sta i s vede i cum o s fie când oră ţ ă ţ ă

s c copere c pute i desc rca programele Rolex.fab sau Ferrari.fab, realizândă ă ţ ă

a singuri obiectele respective."

Cu mult înainte ca fabber-e\e s apar în milioane de case, ne putem aşteă ă

s observ m acelaşi proces de dispersie prin care imprimarea şi developareaă ă

melor a trecut de la fabricile centralizate de prelucrare a filmelor, Kodak sau F

la cabinele foto de la col ul str zii şi apoi, cu ajutorul aparatului foto digital,ţ ă

mâinile prosumatorilor. O etap intermediar înaintea fabric rii la domiciliuă ă ă

putea fi atelierele de cartier în care bricoleurii se vor duce sâ utilizeze maşir

aşa cum se duc acum la Kinko's sâ utilizeze copiatoarele.

LIPOSUC IE F R CHIRURGIEŢ Ă Ă

Procesul de dezvoltare pas cu pas ar putea face un uriaş salt neliniar

dac converge cu progresele nanotehnologiei ă - manipularea materiei la scară

mc cular , cu dimensiuni de ordinul unei miliardimi de metru. Dac înv m să ă ăţă ă

i pânim aceste procese, vom putea avea produse care s se asambleze singuă

cu nenum rate aplica ii poten iale.ă ţ ţ

Multe dintre ele sunt descrise în Unbounding the Future de K Eric Drexl

fondatorul Institutului Foresight şi p rintele termenului ă nanotehnologie.22 Alt

sunt prezentate şi discutate de savan i şi autorii de science-fiction, tehnofili şi tiţ

nofobi, cercet tori în domeniul medicinei şi importan i oameni de afaceri.ă ţ

Ei vorbesc despre o sumedenie de lucruri, de la din ii care se repar singţ ă

şi vasele care se spal singure la computerele de o mie de ori mai puternice,ă

un consum mult mai mic de energie şi un pre mult mai sc zut decât cele baz;ţ ă

Pe siliciu. Lista include haine care-şi modific automat m rimea, textura sau că ă

iala şi se adapteaz la mod , celule solare atât de mici încât pot fi introduseă ă

vopseaua de exterior a casei sau în pavele, microrobo i destul de mici încâtţ

cure e pe din untru arterele şi s elimine depunerile periculoase şi, în fine, nţ ă ă

teriale ce integreaz trilioane de motoare, computere, fibre şi supor i de dim<ă ţ

suini submicroscopice. Ar putea veni ziua când vom efectua liposuctii nechir

gicale şi ne vom remodela trupurile cu ajutorul nanoinstrumentelor.23

Senzorii de dimensiuni nanometrice ar putea furniza informa ii militare iţ

crete. De asemenea, nanotehnologia ar putea s reduc reziduurile industria faă ă

genereze energie şi s ne ofere noi materiale „mai uşoare decât lemnul ă Dalsa,

dar mai rezistente decât o elul." Dar, la fel ca energia nuclear şi ingineţ ă

Senetic , nanotehnologia a dat naştere unor preocup ri serioase cu privire la să ă

euritate, mai ales când în context apare şi termenul autoreplicare.

Nu este aici locul s discut m aceste chestiuni. Ceea ce dorim s spunemă ă ă

este c , în prezen a sau în lipsa tehnologiei, ne confrunt m cu posibilitateaă ţ ă

unei transform ri dramatice a economiei viitorului, având drept rezultat ună

sistem mult mai descentralizat, cu milioane de persoane care vor face schimb

de fişiere şi( simultan, vor prosuma bunuri pentru sine şi vor produce bunuri

pentru al ii. Vor ap rea milioane de mici întreprinderi care vor folosiţ ă

instrumentele avansate de produc ie particularizat şi prosum şi se va produceţ ă

o creştere extraordinar a num rului meşteşugarilor high-tech, de genul celoră ă

pe care-i întâlnim ast zi în nordul Italiei.ă

Desigur, toate acestea r mân la nivelul specula iei. Tendin ele indică ţ ţ ă

aceast direc ie, îns ele pot fi deviate, r sucite, inversate sau neutralizate deă ţ ă ă

contraten-din e.ţ

Ceea ce este îns clar e c dezvolt m interac iuni tot mai complicate şiă ă ă ţ

mai dense între economia vizibil şi cea înc ascuns , prezent în toate celeă ă ă ă

trei sisteme de avu ie ale lumii ţ - bazate pe agricultura r neasc , produc iaţă ă ă ţ

industrial de mas şi cunoaşterea avansat .ă ă ă

Istoria viitorului ne rezerv surprize. Pe m sur ce s racii lumii vor fiă ă ă ă

atraşi în sistemul monetar, vom constata un declin relativ al prosumului

specific Primului Val, generat de lipsuri, îns vom observa şi o creştere relativă ă

a prosumului high-tech, al celui de-al Treilea Val, datorit r spândirii unor noiă ă

instrumente, din ce în ce mai puternice şi mai versatile, în mâinile oamenilor de

rând din economiile cele mai avansate. Incapacitatea majorit ii economiştilorăţ

contemporani de a recunoaşte aceast modificare istoric pune în umbră ă ă

eforturile lor de a în elege avu ia revolu ionar şi modul în care ne va afecta eaţ ţ ţ ă

pe noi şi pe copiii noştri.

CAPITOLUL 29

HORMONUL „PRODUCIVIT irĂŢ

Producivitate (def.) - Contribu ia adusa prosumatori la productivitate.ţ

nul dintre cele mai spectaculoase exemple de putere a prosuma

rilor din istoria modern a schimbat efectiv modul în careă

munces se joac , tr iesc şi gândesc oamenii din întreaga lume.ă ă

Şi aproa nimeni nu 1-a observat.

UPân acum am ar tat cum prosumatorii ofer prânzuri pe gratisă ă ă

economiei n netare prin crearea de avu ie în economia nemonetar . Uneori,ţ ă

îns , prosun torii fac mai mult decât atât. Ei injecteaz hormonul creşterii înă ă

economia mor tar , astfel încât aceasta s se dezvolte mai rapid. Intr-oă ă

exprimare mai forma ei contribuie nu doar la produc ie, ci şi la sporireaţ

productivit ii.ăţ

Nu ştiu dac a i g si vreun economist din ă ţ ă mainstream care s nu fie deă

aco c productivitatea crescut este medicamentul ideal pentru majoritateaă ă

maladiil economice. Putini, totuşi, au detectat impactul prosumului asupra

productivit De fapt, pentru c aproape nimeni nu-i acord aten ie, nu existăţ ă ă ţ ă

nici un ti men adecvat pentru acest fenomen în economie, profesiunea cea mai

domina de jargon. I-am g sit noi unul: îl vom numi „producivitate" ă - impulsul

supliment pe care îl dau prosumatorii atunci când, pe lâng crearea de valoareă

neremunera Şi canalizarea ei în economia monetar , îi m resc acesteia şi rataă ă

de creştere.

DINCOLO DE EDUCA IEŢ

Cei mai mul i oameni de afaceri şi economişti ar aproba ideea cţ ă

amelior ri educa iei for ei de munc îi va spori, dup toate probabilit ile,ă ţ ţ ă ă ăţ

productivitate Cu toate acestea, aşa cum am v zut, nici o institu ie presupusă ţ

„modern " nu es mai disfunc ional şi mai perimat decât înv mântul public,ă ţ ă ă ăţă

chiar şi în rile ţă < economii avansate.

Mai mult, majoritatea aşa-numitelor reforme accept premisa ascunsă ă

pot vrt c reia educa ia în mas , de tip fabric , este singura cale de urmat. Şiă ţ ă ă

acu: sunt concepute inconştient pentru a face modelul şcoal /fabric să ă ă

mnc ione;ţ

mai eficient, în loc s fie înlocuit cu un model postindustrial. în plus, esteă

împ rt şit opinia c numai profesorii trebuie s predea.ă ă ă ă ă

Astfel, unul dintre evenimentele extraordinare din istoria recent aă

educa iei a fost trecut cu vederea.ţ

Fenomenul acesta a început în 1977, în modul cel mai greu de imaginat

cu putin . Pe atunci nu exista, pe planet , nici un computer personal. în ţă ă 2003

îns , numai în Statele Unite erau în uz ă 190 de milioane.1 Faptul acesta este

surprinz tor, îns şi mai surprinz tor este c peste ă ă ă ă 150 de milioane de

americani ştiau cum s le foloseasc .ă ă 2 înc şi mai uimitor este modul în care auă

înv at.ăţ

Din momentul când au ap rut primele Altair ă 8800 şi Sol-20, PC-urile au

fost nişte aparate greoaie, mult mai complicat de folosit decât orice aparat

electro-casnic. Aveau butoane, dischete, software (concept cu care numai

câ iva americani se întâlniser vreodat ), manuale şi un vocabular straniu deţ ă ă

comenzi DOS.3

Aşadar, cum s-a putut ca atât de multe milioane de oameni - peste

jum tate din întreaga na iune ă ţ - sâ st pâneasc aceste aspecte complexe? Cumă ă

au înv at?ăţ

Ştim ce n-au f cut. Marea majoritate, cel pu in în primii ani, nu au urmată ţ

facultatea de computere. De fapt, cu infime excep ii, nu aveau nici o instruireţ

formală

înv area a început atunci când au intrat într-un magazin Radio Shack,ăţ

unul dintre primele lan uri care au vândut PC-uri. Pe atunci Radio Shacks erauţ

magazine micu e, înghesuite, cu mormane de fire şi aparate electronice şi oţ

echip de vânz tori alc tuit din puştani de ă ă ă ă 16 ani cu coşuri pe fa . Genulţă

celor care citesc SF şi devin „tocilari".

Când un client îşi exprima interesul pentru TRS-80, unul dintre primele

PC-uri, un vânz tor (rareori femeie, în zilele acelea) îi ar ta cum sâ-1 pornească ă ă

şi sâ ac ioneze câteva taste. Cump r torul se repezea acas s despachetezeţ ă ă ă ă

maşin ria de ă 599 de dolari şi s-o vâre în priz . Dup aceea urma instruc iunile ă ă ţ -

şi descoperea în scurt timp câ nu putea face mare lucru cu noua sa achizi ie.ţ

Fapt deloc surprinz tor, se întorcea la magazin şi mai punea întreb ri.ă ă 4 în

curând, însâ, îşi d dea seama c avea nevoie de ceva mai mult decât ună ă

simplu vânz tor. Avea nevoie de un guru al computerelor. Dar cine era guru?ă

Ceea ce urma era o c utare frenetic a unei persoane ă ă - vecin, prieten,

coleg, cunoştin de la bar ţă - care s poat da o mân de ajutor. Oricine ştiaă ă ă

pu in mai mult decât el despre utilizarea computerului. S-a v dit c guru eraţ ă ă

oricare individ care-şi cump rase un computer cu o s pt mân înainte.ă ă ă ă

Procesul a continuat cu o cascad de schimburi de informa ii despre PC-ă ţ

uri care s-a rev rsat prin societatea american , creând o experien deă ă ţă

înv are care au participat milioane de cet eni.ăţ ăţ

în prezent, unii ar putea spune c a fost vorba de înv are între egali; deă ăţ

era un fenomen mai complicat decât schimbul de melodii de tip Napster, d

oarece guru şi discipolul nu erau egali. Unul de inea mai multe cunoştin e de<ţ ţ

cel lalt. Tocmai diferen a de cunoaştere, nu echivalen a, îi punea în contact. Iă ţ ţ

crul acesta ca atare este interesant, îns şi mai interesant este c , în decursul ă ă '

pului, rolurile se puteau inversa. înv celul devenea adesea guru, iar guruăţă

la început devenea discipol, pe m sur ce schimbau continuu experien eă ă ţ

şi informa ii.ţ

De atunci, prosumatorii au dobândit cunoştin e tot mai sofisticate despreţ

computere. Dup cum afirm W. Keith Edwards şi Rebecca E. Grinter de laă ă

vestitul Centru de Cercet ri de la Palo Alto, utilizatorul mediu de PC din zileleă

noastre rezolv zilnic probleme care „i-ar fi p rut familiare numai operatoruluiă ă

computerelor industriale din vremurile când era considerat mare preot al

informaticii: îmbun t irea componentelor hard, instalarea şi eliminareaă ăţ

programelor ş.a.m.d."

Acest proces de înv are progresiv nu era controlat de nimeni. Nu eraăţ ă

condus de nimeni. Nu era organizat de nimeni. Aproape nimeni nu era pl tită

pentru asta. în aceste condi ii a avut loc un proces social care, neobservat deţ

educatori şi economişti deopotriv , a transformat economia monetară ă

american , a modificat radical organizarea corporativ şi a afectat toateă ă

aspectele sociale, de la limbaj la stilul de via . Prosumatorii guru erauţă

propulsorii indispensabili, deşi nerecunoscu i, ai revolu iei computerelorţ ţ

personale.

JOCUL LUI RAJENDER

Acest proces este înc în plin desf şurare, accelerat şi dep şit deă ă ă ă

schimburile de informa ie dintre utilizatorii Internetului şi maeştrii lor. în toatţ ă

lumea, oamenii se înva unii pe al ii s foloseasc cel mai complex aparat deţă ţ ă ă

uz personal din istorie. Adesea, se întâmpl ca fiii s -i înve e pe p rin i.ă ă ţ ă ţ

Lua i un PC cu touch pad şi o conexiune rapid la Internet şi încastra i-1ţ ă ţ

într-un zid de piatr din apropierea unui cartier r u famat. Monta i o cameră ă ţ ă

video vizavi, astfel încât s pute i observa totul din birou, şi vede i ce seă ţ ţ

întâmpl .ă

Exact asta a f cut fizicianul Sugata Mitra de la NIIT, o companie deă

software şi şcoal de computere din New Delhi. Instala ia nu era prev zut cuă ţ ă ă

instruc iuni şi în jur nu se afla nici un adult care s r spund la întreb ri.ţ ă ă ă ă

N-a durat mult pân când a fost descoperit de puştii din Sarvodayaă ă

Camp, mahalaua din apropiere. în loc s-o devasteze, Guddu, Satish, Rajenderşi

ceilal i ţ -majoritatea cu vârste între 6 şi 12 ani - au început s se joace cu ea.ă

într-o zi sau dou au înv at şi s-au înv at unii pe al ii cum s selectezeă ăţ ăţ ţ ă

iconi ele şi s le mute, cum s creeze fişiere şi directoare, cum s realizeze alteţ ă ă ă

opera iuni simple şi cum sâ navigheze pe Internet. F r clase de şcoal . F rţ ă ă ă ă ă

teste. F r profesori.ă ă

In trei luni creaser peste o mie de directoare, vizionaser deseneă ă

animate Disney, se jucaser online, desenaser imagini digitale şi se uitaser laă ă ă

meciuri de crichet. La început individual, apoi împ rt şind informa iile, auă ă ţ

dezvoltat ceea ce Mitra, care a imaginat experimentul şi 1-a repetat în alte

p r i, numeşte „alfabetizarea de baz în domeniul computerului."ă ţ ă 5

El crede c utilizând curiozitatea şi aptitudinile de înv are ale copiilor amă ăţ

putea reduce spectaculos costurile legate de acoperirea pr pastiei digitale.ă

Faptul acesta, la rândul lui, ar putea ajuta la scoaterea a milioane de oameni

din mizele şi la creşterea exponen ial a ratei de creştere şi a poten ialuluiţ ă ţ

economiei mdiene prin aplicarea principiului producivit ii.ăţ 6

în ap rarea formulelor şi defini iilor perimate, unii economişti şiă ţ

statisticieni vor continua s se ascund dup cuvinte, dar numai dogmaticiiă ă ă

înverşuna i ţ ar nega faptul c împ rt şirea pe gratis a priceperii în domeniul PC-ă ă ă

urilor a fost (si înc este) ă produciv ă - câ îmbun t eşte productivitatea înă ăţ

opera iunile cotidiene ale economiei monetare.ţ

Desigur, educa ia ar trebui s acopere mai mult decât sfera ocupa ionalâ,ţ ă ţ

dar dac l rgirea bazei de calificare a unei economii poate, dimpreun cu alteă ă ă

transform ri, s extind atât outputul cât şi productivitatea, iar noi îi pl tim peă ă ă ă

profesori ca s predea acele cunoştin e necesare calific rii, de ce s nu pre uimă ţ ă ă ţ

la justa valoare contribu ia adus de guru? Presupunând câ acelaşi set deţ ă

cunoştin e este transmis de profesor şi de guru, de ce unul este mai apreciatţ

decât cel lalt?ă

Mergând mai departe, ce se întâmpl dac acelaşi set de cunoştin e esteă ă ţ

ob inut de o manier autodidact , aşa cum au procedat numeroşii designeri deţ ă ă

pagini web, programatori şi creatori de jocuri video care şi-au comercializat

apoi priceperea?

înv area autodidact şi aceea predat de guru sunt producive mai alesăţ ă ă

atunci când aptitudinile pe care le dezvolt sunt vârful de lance al noiloră

tehnologii, devansând momentul când devin disponibile cursurile formale,

pl tite. Dac încep torii într-ale PC-ului ar fi trebuit s aştepte ca şcolile să ă ă ă ă

cumpere computere, s elaboreze programe de studiu, s -şi reorganizezeă ă

orarul, s -i instruiasc pe profesori şi s strâng fonduri pentru toate acesteă ă ă ă

obiective, întregul proces prin care aceast tehnologie s-a r spândit în mediulă ă

de afaceri şi în economie ar fi întârziat considerabil. De aceea, ceea ce au f cută

a fost cu adev rat produciv: diseminând voluntar cunoaşterea şiă

scurtcircuitând procesul, ei au gr bit în mare m sur progresul tehnologic înă ă ă

economia pl tit .ă ă

Acest val de înv are de la om la om a schimbat rela iile noastre cu multeăţ ţ

dintre principiile fundamentale ale avu iei. A transformat modul în care oameniiţ

îşi petrec timpul. A transformat rela ia noastr cu spa iul, munca fiind prestatţ ă ţ ă

acum în alte locuri. A transformat natura cunoştin elor împ rt şite în societate.ţ ă ă

Prosumatorii nu sunt doar productivi, ci şi producivi: ei sunt cei care

propulseaz creşterea sistemului avu iei revolu ionare de mâine.ă ţ ţ

ÎN LOC DE CONCLUZIE: CANALELE INVIZIBILE

sosit momentul s reunim într-o structur coerent multeleă ă ă

direct pe care le-am identificat pân acum. Cartea de fa aă ţă

prezentat, pân în acest moment, trei idei principale. Cea dintâi

afirm c lumea parcurge o transformare istoric a modului în car este creată ă ă ă

avu ia, iar acest proces apar ine naşterii unui nou mod de via sau unei noiţ ţ ţă

civiliza ii pentru care, deocamdat , Statele Unite sunt vârful de lance.ţ ă

Aîn al doilea rând, dincolo de principiile de la suprafa , urm rite atent deţă ă

firme investitori şi economişti, exist unele principii ultrafundamentale, iar noiă

mod fic m rela ia cu ele în moduri revolu ionare ă ţ ţ - mai ales cu principiile legate

de timp spa iu şi cunoaştere.ţ

Aşa cum am ar tat, modific rile în continu accelerare de ast zi producă ă ă ă

de sincroniz ri în tot mai multe p r i ale economiei. Acestea indic o perioadă ă ţ ă ă

de posi bil deglobalizare a economiei şi de globalizare mai intens în alteă ă

domenii. Ma presus de toate, ele transform baza de cunoaştere de careă

depinde crearea avu iei, reducându-o în mare m sur la perimare şiţ ă ă

nerelevan , în timp ce pun sul semnul întreb rii nu doar ştiin a, ci înseşiţă ă ţ

defini iile adev rului.ţ ă

In al treilea rând, am v zut c economia monetar este doar o parteă ă ă

dintr-ur sistem mult mai vast al avu iei şi depinde de infuzii de valoare, înţ

general neob servate, din partea unei economii mondiale nemonetare bazate

pe ceea ce noi am numit prosum.

în elegerea acestui concept al sistemului de avu ie cu dou componenteţ ţ ă

ar tre hui s ne ajute, printre altele, s vedem banii aşa cum sunt şi s ne d mă ă ă ă

seama mai clar ce loc vor ocupa în sistemul avu iei revolu ionare de mâine.ţ ţ

Puterea copleşitoare pe care o exercit banii în vie ile noastre esteă ţ

atestat de bog ia comentariilor despre ei. întrebat de ce jefuia b nci, Willieă ăţ ă

Sutton s-a mirat Ca se poate pune o întrebare atât de prosteasc şi a dată

vestitul r spuns: „Pentru ă ca acolo sunt banii!" Mai recent, actorul Cuba Gooding

Jr. a mai ad ugat un rând ă Ja literatura monetar cu strig tul exasperat dină ă

filmul Jerry Maguire. „Arat -mi banii!"ă 1 Iar romancierul Tom Robbins, trecând la

exegeza teologic , afirma c «de inerea banilor în banc d naştere uneiă ă ţ ă ă

anumite linişti budiste."2 Banii numai c n-au fost zeifica i, dar zeificareaă ţ

înseamn şi mistificare.ă

Am afirmat, de aceea, c timpul a dovedit falsitatea ipotezei c avu iaă ă ţ

de~ numai din ceea ce m soar economiştii sau c valoarea se creeaz numaiă ă ă ă

atun când exist un transfer de bani. In loc de asta, trebuie s ne îndrept mă ă ă

aten ia pra sistemului mai larg al avu iei, în care economia monetar primeşteţ ţ ă

pr* gratuite şi este men inutâ în via de prosumatorii care, simultan, îiţ ţă

lanseaz ă p voc ri redutabile.ă

IMPACTUL PROSUMATORILOR

Aşa cum am v zut, exist cel pu in dou sprezece canale importante prină ă ţ ă

care prosumatorii şi prosumul interac ioneaz cu economia monetar , ducândţ ă ă

valoarea dintr-o parte în alta. Ele vor fi din ce în ce mai importante în perioada

urm toare, astfel c este util sâ le recapitul m aici, începând cu cele maiă ă ă

simple.

1 . P r o s u m a t o r i i p r e s t e a ză m u n că n e r e m u n e r a tă p r i n „ a t r e i a s l u j b "ă ş i a l t e

a c t i v i t iă ţ c u a u t o s e r v i r e .

Folosind un bancomat sau o cas automat la ieşirea din supermarket, eiă ă

reduc costurile cu mâna de lucru - şi num rul locurilor de munc de prim nivelă ă

-din economia monetar . Acelaşi lucru este valabil, cu unele ajust ri, atunciă ă

când se îngrijesc personal de bolnavi sau când g tesc, fac cur enie, îşi educă ăţ ă

progeniturile şi îndeplinesc alte sarcini în loc s -i pl teasc pe al ii pentru a leă ă ă ţ

realiza.

2. P r o s u m a t o r i i c u m p ră ă m i j l o a c e d e p r o d u c i eţ d i n e c o n o m i a m o n e t a r .ă

Ei cump r orice lucru, de la fier straie circulare la computere şi aparateă ă ă

de fotografiat digitale, care-i ajut sâ creeze valoare pentru sine şi pentru al iiă ţ

în economia nemonetar . Procedând astfel, ei înşişi constituie o pia în cadrulă ţă

economiei monetare.

3. P r o s u m a t o r i i î ş i p u n l a d i s p o z i i aţ u t i l i z a t o r i l o r d i n e c o n o m i a m o n e t a ră u n e l -

t e l e ş i c a p i t a l u l - u n a l t f e l d e m â n c a r e l a p r â n z u l p e g r a t i s .

Exemplele includ oferirea capacit ii excedentare a computerelor pentruăţ

cercet ri medicale şi ecologice, observa ii astronomice şi alte scopuriă ţ

importante din punct de vedere social.

4. P r o s u m a t o r i i î m b u n t e s că ă ţ s t o c u l n a i o n a lţ d e l o c u i n e .ţ

Ei îi cresc valoarea în cadrul economiei monetare na ionale ori de câte oriţ

va-ruiesc, repar acoperişul, adaug înc peri sau planteaz copaci, participândă ă ă ă

cu munca lor în locul slujbelor din industria construc iilor. La rândul ei, valoareaţ

stocului de locuin e afecteaz ipotecile, ratele dobânzilor şi alte variabile dinţ ă

economia monetar .ă

5. P r o s u m a t o r i i j n a r k e t i z e a z "ă p r o d u s e , s e r v i c i i ş i a p t i t u d i n i .

O fac atunci când, dup ce au dezvoltat o pricepere, un produs sau ună

serviciu de uz personal, le scot la vânzare, uneori întemeind noi companii şi

sectoare de afaceri. Linux, creat de prosumatori în afara pie ei, genereazţ ă

produse bazate pe el în interiorul pie ei cu plat .ţ ă

6. P r o s u m a t o r i i , d e a s e m e n e a , „ d e m a r k e t i z e a z "ă p r o d u s e s a u s e r v i c i i .

Ei scot de pe pia unele bunuri şi servicii existente oferindu-leţă

utilizatoriloi alternative aproape gratuite. Amenin area venit din afaraţ ă

economiei monetare duce la crearea de produse noi, adesea mai ieftine, în

interiorul ei. Gândi i-v la telefonia VoIP, la iPod-uri ş.a.m.d. Prosumul poateţ ă

accelera ciclurile de marketi-zare şi demarketizare.

7. P r o s u m a t o r i i c r e e a ză v a l o a r e î n c a l i t a t e d e v o l u n t a r i .

Ei ofer ajutor gratuit în situa ii de urgen . In cazuri mai pu in grave,ă ţ ţă ţ

lucreaz zilnic în centrele pentru b trâni, ofer îngrijire medical şi multe alteă ă ă ă

servicii sociale. Combat bandele de tineri, înfiin eaz sau anim asocia ii deţ ă ă ţ

cartier, organiza ii parohiale şi alte grup ri ce contribuie la coeziunea social aţ ă ă

c rei lips impune costuri monetare enorme pentru for e de poli ieă ă ţ ţ

suplimentare, închisori ş.a.m.d.

8. P r o s u m a t o r i i o f e ră i n f o r m a i iţ g r a t u i t e p r e i o a s eţ c o m p a n i i l o r l u c r a t i v e .

Prosumatorii realizeaz acest lucru testând noile produse în versiuneă

beta, participând la efectuarea studiilor statistice, ajutând firmele s identificeă

noile nevoi ale consumatorilor, fiind subiec ii „marketingului viral" şi prestândţ

alte servicii neremunerate.

9. P r o s u m a t o r i i m r e s că p u t e r e a c o n s u m a t o r i l o r î n e c o n o m i a m o n e t a r .ă

O fac transmi ând informa ii despre ceea ce merit cump rat sau nu. Deţ ţ ă ă

exemplu, îşi împ rt şesc experien ele cu privire la diverse probleme deă ă ţ

s n tate şi tratamente medicale, conferindu-le pacien ilor mai mult for înă ă ţ ă ţă

rela iile cu medicii.ţ

1 0 . P r o s u m a t o r i i a c c e l e r e a ză i n o v a i i l e .ţ

Pe post de guru, ghizi, profesori şi consultan i neremunera i, prosumatoriiţ ţ

se instruiesc reciproc pentru a utiliza ultimele tehnologii de îndat ce apar,ă

intensificând astfel ritmul schimb rilor tehnologice şi sporind productivitatea înă

economia pl tit . Ei nu sunt doar productivi, ci şi producivi.ă ă

1 1 . P r o s u m a t o r i i c r e e a ză r a p i d c u n o a ş t e r e , o r s p â n d e s că ş i o d e p o z i t e a ză î n

s p a i u lţ v i r t u a l , a s t f e l î n c â t să f i e f o l o s i tă î n e c o n o m i a b a z a tă p e c u n o a ş t e r e .

Multe dintre datele, informa iile şi cunoştin ele disponibile în spa iulţ ţ ţ

virtual sunt contribu ia gratuit a programatorilor, exper ilor financiari,ţ ă ţ

sociologilor, antropologilor şi altor specialişti din toate domeniile. Acurate eaţ

materialelor variaz considerabil şi o mare parte dintre ele s-ar putea sâ fieă

comercializate într-o bun zi, îns sunt deja luate în vizor de investitori, oameniă ă

de afaceri, manageri şi alte Persoane care lucreaz în economia monetar ,ă ă

oferind un alt input pe gratis.

1 2 . P r o s u m a t o r i i c r e s c c o p i i ş i r e p r o d u c f o r aţ d e m u n c .ă

Prosumatorii aduc contribu ii monumentale ca p rin i şi furnizori deţ ă ţ

îngrijire, f când ca toate celelalte interac iuni s par neînsemnate.ă ţ ă ă

Introducându-şi copiii j0 societate, oferindu-le darul limbajului şi inculcându-le

valori consonante cu ace-ea cerute de economia dominant , ei preg tesc oă ă

genera ie dup alta pentru crearea de avu ie. F r prânzul pe gratis pe care-1ţ ă ţ ă ă

dau ei, în curând economia pl tit ă ă n~ar mai exista deloc.

TERAPIA NEOBSERVATĂ

Acesta sunt doar dou sprezece dintre modurile în care interac ionează ţ ă

cele dou p r i ale sistemului de avu ie. Dac ad ug m posibilele impacturi peă ă ţ ţ ă ă ă

care le genereaz în combina ie, vom ob ine noi întreb ri cu privire la avu iaă ţ ţ ă ţ

revolu ionar de mâine.ţ ă

Mai putem spune oare c în economia monetar nu exist prânz peă ă ă

gratis? Care este, de exemplu, valoarea net a tuturor prânzurilor gratuite careă

sunt oferite de economia monetar , respectiv îi sunt oferite acesteia? Cum ară

putea afecta cunoaşterea acestor interac iuni strategiile noastre personale şiţ

de afaceri?

Care dintre ipotezele noastre actuale despre economisire, investi ii,ţ

creşterea economic , for a de munc , impozite şi alte variabile principale maiă ţ ă

au sens? Cum va influen a modificarea acestor ipoteze viitorul avu iei şi alţ ţ

s r ciei pe glob?ă ă

Iar dac cele scrise de noi sunt în esen corecte, cât de valabil mai esteă ţă ă

afirma ia c anumite categorii de persoane sunt „neproductive"?ţ ă

Oare cei f r locuri de munc sunt neap rat neproductivi? Oare to iă ă ă ă ţ

beneficiarii ajutoarelor sociale sunt neproductivi? Oare vârstnicii şi pensionarii

sunt neproductivi? Oare un paraplegic este neproductiv? Sau sfatul inspirat,

dar neremunerat, oferit prin telefon de un asemenea paraplegic prietenilor s iă

reprezint echivalentul terapiei pe care o efectueaz psihologii pentru o sută ă ă

de dolari pe or ? Şi ce valoare s atribuim vie ii pe care sfatul s u a salvat-oă ă ţ ă

atunci când persoana de la cel lalt cap t al firului se preg tea de sinucidere?ă ă ă

Merita ea dou sute de dolari pe or ?ă ă 3

Avu ia revolu ionar nu se reduce la bani.ţ ţ ă

I

PARTEA A ŞAPTEA

Decadenaţ

CAPITOLUL 31

EVANGHELIA SCHIMB RIIĂ

iviliza ie ţ este unul dintre acele cuvinte mari, pline de în elesuri c;ţ

intrig pe filozofi şi istorici, îns îi adorm pe cei mai mul i oană ă ţ

obişnui i. Asta dac nu e folosit într-o propozi ie de genul „Civilbţ ă ţ

noastr este amenin at " ă ţ ă - moment în care un num r mare de oameni se pr<ă

tesc s -şi încarce kalaşnikovurile.ă

C

In prezent, mul i oameni cred c civiliza ia lor este amenin at şi c Staţ ă ţ ţ ă ă

Unite exercit amenin area. Aşa se şi întâmpl . Dar nu în modul în care credemă ţ ă

noi.

A TREIA SURSA

Pe mapamond, criticii Statelor Unite afirm c armata şi economia lor ă ă 5

principalele surse ale domina iei. îns cunoaşterea în cel mai larg sens şi nţ ă

tehnologii bazate pe ea sunt cele care integreaz puterea militar şi cea fiiă ă

ciar a Americii şi le propulseaz spre viitor.ă ă

Este adev rat c avantajul tehnologic al Americii începe s fie pus sub să ă ă

nul întreb rii. Potrivit Comitetului Na ional pentru Ştiin , studen ii str ini olă ţ ţă ţ ă

aproape 50% din doctoratele în matematic , informatic şi inginerie acordată ă

Statele Unite, iar tinerii americani manifest un interes tot mai sc zut pentruă ă

ac< domenii.1 Oficialii de la NASA se plâng c la agen ia spa ial oamenii de ştiă ţ ţ ă

cu vârsta peste 60 de ani sunt de trei ori mai mul i decât cei sub ţ 30 de ani.2

Shirley Ann Jackson, fost preşedinte al Asocia iei Americane pentru Projţ

Şui Ştiin ei, avertizeaz c „pe planet se r spândesc rapid centrele de activitţ ă ă ă ă

mstruire şi ini iativ în afaceri pe baza noilor tehnologii. Astfel, pentru Sta Uniteţ ă

chiar şi st tu quo-u\ ă reprezint sc derea ponderii pe pia a global a in< iilor şiă ă ţ ă ţ

ideilor."3

Cu toate acestea, America ocupa înc locul întâi în majoritatea domeniiloră

legate de tehnologia digital , microbiologic şi în ştiin în general. Eaă ţă

cheltuieşte 44% din bugetul mondial pentru cercetare şi dezvoltare.4 De

asemenea, dintre cei 38 de laurea i ai premiului Nobel pentru chimie, fizic şiţ ă

medicin din intervalul ă 1999-2003, aproape dou treimi fie erau americani, fieă

lucrau în institu ii americane atunci când au primit distinc ia.ţ ţ 5 Cel putin

deocamdat , Statele Unite r mân principalul sediu al ştiin ei mondiale.ă ă ţ

Poate c şi mai important este viteza cu care descoperirile ştiin ifice şiă ă ţ

tehnice de pretutindeni sunt convertite în aplica ii sau produse ce pot fiţ

comercializate şi sunt larg r spândite în industrie, finan e, agricultur , ap rare,ă ţ ă ă

biotehno-logie şi alte sectoare. Toate acestea impulsioneaz productivitateaă

economic , accelereaz suplimentar schimb rile şi duc la creşterea capacit iiă ă ă ăţ

Statelor Unite de a concura la nivel global.

Cunoaşterea nu este îns doar o chestiune de bi i şi bytes sau de ştiină ţ ţă

şi tehnologie.

GUNOIUL TINERILOR

Din economia bazat pe cunoaştere face parte şi produc ia de art şiă ţ ă

divertisment, iar America este cel mai mare exportator mondial de cultură

popular . Aceasta include moda, muzica, emisiunile TV, c r ile, filmele şiă ă ţ

jocurile pe computer.6

Americanilor li s-a spus întotdeauna c mesajul lor cel mai importantă

c tre restul lumii este legat de democra ie, libertate individual , toleran ,ă ţ ă ţă

preocupare pentru „drepturile omului" şi, mai recent, pentru drepturile

femeilor. în ultimele trei decenii îns , pe m sur ce mass-media americane s-ă ă ă

au r spândit pe pie ele str ine anterior închise sau inexistente, a fostă ţ ă

comunicat un set foarte diferit de mesaje, în mare parte vizând popula iaţ

tân r .ă ă

Cu siguran nu în totalitate, dar o cantitate considerabil din acesteţă ă

materiale ridic în sl vi proxene ii, gangsterii, trafican ii de droguri şi utilizatoriiă ă ţ ţ

de narcotice, cu ochii afunda i în orbite, şi celebreaz violen a extrem ,ţ ă ţ ă

marcat de urm riri cu maşini, efecte speciale şi cântece care picur venină ă ă

sexist. Impactul a fost intensificat de reclamele dure, dep şind limita bunului-ă

sim , folosite pentru promovarea acestor produse.ţ

Hollywoodul, de pild , înf işeaz o Americ fantezist în careă ăţ ă ă ă

hedonismul adolescen ilor este atotst pânitor, iar figurile întruchipândţ ă

autoritatea - poli işti, pro^ fesori, politicieni, lideri ai cercurilor de afaceri ţ - fac,

de obicei, obiectul satirei necru toare.ţă

Un film dup altul, un spectacol TV dup altul le spun tinerilor privitoriă ă

ceea ce mul i dintre ei tânjesc s aud : c adul ii sunt proşti şi bat câmpii, c eţ ă ă ă ţ ă

OK s fii „t nt l u şi gogoman",ă ă ă ă 7 c „n-avem nevoie de educa ie",ă ţ 8 c a fi „râu"ă

înseamn s fii bun şi c sexul, în infinita lui varietate, este sau ar trebui s fieă ă ă ă

nonstop.

în aceast lume închipuit , femeile sunt disponibile oricând, dar pot treceă ă

peste cl diri uriaşe dintr-o singur s ritur (ca Superman), pot împuşca şi ucideă ă ă ă

(CE James Bond) şi practic artele mar iale (ca Bruce Lee).ă ţ

Ni se spune în mod repetat c extremele sunt bune şi înfrânarea e rea; şiă

apropo, America este atât de bogat , încât pân şi secretarele, poli iştii, func ioă ă ţ ţ

narii şi alte persoane obişnuite tr iesc în apartamente luxoase din vârful zgârieă

norilor sau în conace din Malibu - imagini care-i stârnesc pe adolescen i de leţ

Taipei pân în Tombuctu.ă

Ceea ce par s ştie doar pu ini dintre criticii str ini ai culturii popă ţ ă

americane este c , paradoxal, multe dintre firmele aparent americane careă

produc şi distribuie cele mai infecte lucruri de acest gen sunt sau au fost

de inute nu de ame ricani, ci de capitalul european şi japonez.ţ

De asemenea, nu toat lumea în elege c spectacolele sunt realizateă ţ ă

adesea de un regizor european, s spunem, cu o vedet australian , ună ă ă

consultant chinez pentru arte mar iale, un specialist japonez în anima ie şi al iţ ţ ţ

participan i str ini.ţ ă 9

între timp, influen a acestui gunoi este atât de puternic , încât alteţ ă

societ i se tem pentru supravie uirea propriilor culturi.ăţ ţ

POVESTEA LUI PAUL

Secole în şir, cuvântul Tombuctu a fost utilizat în Occident ca prescurtare

pentru cel mai îndep rtat loc cu putin . Nu cu mult timp în urm , prietenulă ţă ă

nostru australian, cunoscutul scriitor şi aventurier Paul Raffaele, a vizitat

Tombuctu dup o c l torie de dou zile cu maşina spre nord, pornind de laă ă ă ă

Bamako, capitala statului Mali din vestul Africii. Ulterior, ne-a trimis un e-mail în

care povestea cum a fost.

Pu ine s-au schimbat la Tombuctu în ultimele sute de ani. ţ [...] Nomazii mână

turmele de m gari la pia , în timp ce tuaregii cu turbane, haine largi şî v luri,ă ţă ă

l sându-şi la vedere doar ochii, umbl pe str du e, trecând pe lâng moscheea de lută ă ă ţ ă

din secolul al XTV-lea. [...] Dar în fa v d ceva ce pare a fi un miraj.ţă ă

Zeci de adolescen i, negri, albi şi m slinii, cu haine în stilul ghetourilorţ ă

americane, merg pe mijlocul drumului. B ie ii poart pantaloni de trening închişi laă ţ ă

culoare, pantofi de sport high-tech şi tricouri de baschet lungi şi l lâipe care se r sfaă ă ţă

numele unor echipe precum Lakers. [...] Fetele poart blugi strâm i, tenişi şi tricouri.ă ţ

Se îndreapt spre prim rie, iar Paul li se al tur . ,Avem un concurs deă ă ă ă

rap", exPlic un b iat. Tinerii din Tombuctu, îi spune el lui Paul, „au descoperită ă

rap-ul acum câ iva ani, dar acum este muzica lor preferat . ţ ă [...] Acum la

Tombuctu avem televiziune prin cablu şi vedem tot timpul rap la MTV." în holul

prim riei, sute ^ă e puşti îmbr ca i asem n tor ă ţ ă ă - arabi, tuaregi, fulani şi songhai -

strig şi bat ă Qln picioare când patru tineri apuc microfoanele.ă

In urm toarele dou s pt mâni îns , Paul rareori a v zut altceva decâtă ă ă ă ă ă

vesmintele tradi ionale pe str zile din Tombuctu şi în deşert. „Oare în dupâ-ţ ă

amiaza aceea", scria el, „când puştii din Tombuctu şi-au afişat pasiunea pentru

hainele si muzica modern , am avut o viziune a viitorului?"ă

întrebarea lui Raffaele era aceeaşi pe care ar fi pus-o milioane de p rin iă ţ

din întreaga lume care v d cum sunt atacate culturile lor şi au senza ia că ţ ă

Statele Unite le seduc copiii.

îi atrag, bine, dar ce las ei în urm ? Paul ofer un indiciu pre ios:ă ă ă ţ

„îl întreb pe un b iat de ce în public nu sunt fete mai mari de şaisprezeceă

ani. «P i la vârsta asta p rin ii le m rit , şi îşi petrec cea mai mare parte aă ă ţ ă ă

timpului în cas .» întreb dac fetele aleg cu cine s se m rite. «Sigur c nu»,ă ă ă ă ă

r spunde el. «C s toria e prea important pentru ca fata sau b iatul s facă ă ă ă ă ă ă

alegerea. P rin ii noştri hot r sc întotdeauna.»"ă ţ ă ă 10

Aşadar, dup cum reiese limpede din povestea lui Paul, convertirea celoră

din Tombuctu la modul de via american are limite stricte.ţă

HEDONISMUL HOLLYWOODIAN

Pe când Hollywoodul îşi transmitea mesajul potrivit c ruia libertateaă

înseamn hedonism neînfrânat, Wall Street lansa un mesaj paralel care afirmaă

c afacerile şi comer ul f r restric ii ofer cea mai bun cale c tre avu ie.ă ţ ă ă ţ ă ă ă ţ

Reluând aceast tem , Washingtonul cânta pe toate vocile câ un comeră ă ţ

liber, nereglementat, şi un „teren de joc neted", la fel pentru toat lumea, ară

aduce beneficii tuturor. Acestea se combinau cu formula magic : liberalizare ă +

globa-lizare = democra ie.ţ

Astfel, timp de câteva decenii America a spus întregii lumi - şi sieşi - că

politica de laissez-faire (mai ales privatizarea şi dereglementarea) aduce

democra ia, de parc orice formul mecanicist ar func iona peste tot,ţ ă ă ă ţ

dep şind deosebirile de religie, cultur , istorie şi dezvoltare economic şiă ă ă

institu ional .ţ ă

Dac imaginea Americii în lume este una de lips total de înfrânare, şiă ă ă

dac aceasta este defini ia libert ii, nu e de mirare c adul ii din alte culturi nuă ţ ăţ ă ţ

o consider libertate, ci haos.ă

Hedonismul dezl n uit şi idolatrizarea pie ei libere nu sunt, îns ,ă ţ ţ ă

fenomene inerente sau inevitabile pentru dezvoltarea economic din cel de-ală

Treilea Val.

în loc de asta, ele reflect faptul c procesul de trecere de la o societateă ă

şi o economie industriale la o economie şi o societate bazate pe cunoaştere nu

are precedent. Nici o genera ie anterioar nu a parcurs o asemenea tranzi ie,ţ ă ţ

dar-mite s-o duc şi pân la cap t. Nu exist nici un model.ă ă ă ă

De aceea, America, deşi pare adesea arogant , şov ie şi arată ă ă

nesiguran pe m sur ce experimenteaz noi idei, structuri sociale şi valori.ţă ă ă ă

Se prea poate sa resping o parte din lipsa actual a constrângerilor o dat ceă ă ă

va încerca şi abandona modelele nefunc ionale de comportament.ţ

Când criticii din toat lumea se plâng câ Statele Unite încearc sâ leă ă

domine şi s le omogenizeze cultura, ei nu reuşesc s în eleag câ for areaă ă ţ ă ţ

omogeniz riiă

4__________________________________________________

nu vine din partea sectoarelor avansate ale economiei şi societ iiăţ

americane, sj cifice celui de-al Treilea Val, ci de la exponen ii celui de-al Doileaţ

Val, care cearc s se men in pe pozi ii.ă ă ţ ă ţ

Mijloacele de informare în mas , marketingul de mas şi metodele de distă ă

bu ie în mas care stau la baza exportului american al culturii şi valorilor de maţ ă

sunt expresii perfecte ale societ ii industriale masificate de ieri, nu ale ecorăţ

miei de mâine, bazate pe cunoaştere şi caracterizate de personalizare şi dema

ficare.

De fapt, îns şi varietatea ce înso eşte dezvoltarea bazat pe cunoaştereă ţ ă

gara teaz c alte ri vor adopta traiectorii economice, sociale şi politiceă ă ţă

foarte di rite. Ele nu vor ar ta ca America. îns nici America de mâine nu vaă ă

ar ta astfelă

UN PAS ÎN RÂU

Adev ratul mesaj pe care-1 transmite America, mai important decâtă

retori sa ideologic şi comercial , este Evanghelia Schimb rii.ă ă ă

Acesta este mesajul dominant pe care-1 primesc miliarde de oameni din

s ciet ile cu schimbare lent : schimbarea este posibil ăţ ă ă - şi nu doar într-un viit

îndep rtat, ci curând, în cursul vie ii lor sau a copiilor lor.ă ţ

Evanghelia nu specific dac schimbarea va fi în bine sau în r u. Lucrulă ă ă

aces va fi interpretat diferit şi disputat cu înverşunare, dar îns şi ideea că ă

schimb ri este posibil are un caracter revolu ionar pentru multe popula ii deă ă ţ ţ

pe glob - m ales pentru cei mai s raci tineri ai lumii. Şi, aşa cum o arată ă

nenum rate exei ple, atunci când oamenii consider schimbarea imposibil ,ă ă ă

rareori încearc s -construiasc singuri viitorul.ă ă ă

Dac genera ia pe cale de consolidare este inspirat de Evanghelia Schhă ţ ă

b rii, schimb rile care se vor produce nu vor mul umi neap rat America şi peă ă ţ ă

am ricani. în Orientid Mijlociu ar putea lua forma unor regimuri teocratic-fascist

alese democratic. în Africa şi America Latin rezultatul ar putea fi cu totul altulă

Evanghelia Schimb rii este extrem de periculoas pentru institu iile şi onă ă ţ

nea existente tocmai pentru c nu este intrinsec de stânga sau de dreapta, dă

mocratic sau autoritar . Meta-mesajul ei implicit este c toate societ ile noaă ă ă ăţ

tre, toate modurile noastre de via şi chiar şi credin ele noastre sunt, prinţă ţ

natu: lor, temporare.

Nu este mesajul lui Adam Smith sau al lui Karl Marx. Nu este mesajul

revol ionarilor francezi sau americani. Este mesajul celui mai revolu ionarţ ţ

dintre tc filozofii, Heraclit, rezumat de cea mai cunoscut dintre afirma iile sale:ă ţ

„Nu pc P şi în acelaşi râu de dou ori, deoarece pân la al doilea pas el se va fiă ă ă

schimb deja."lt Totul este proces. Totul este transformare.

Heraclit ne las s deducem c toate ideologiile, toate religiile, la fel caă ă ă

toa institu iile, sunt tranzitorii din punct de vedere istoric. Acesta esteţ

adev ratul m saj transmis de Statele Unite; la cel mai profund nivel, el tulbură ă

visele - şi d danseaz coşmarurile ă - a miliarde de oameni.

194 ALVIN TOFFLER şi HEIDI TOFFLER

------------------»-----.—^--------------------------------------------____*l

Statele Unite nu se pot ab ine de la emiterea acestui mesaj deoarece eleţ

în-sele exemplific schimbarea.ă

Multe ari din prezent au început tranzi ia de la un sistem de avu ie şi oţ ţ ţ

civiliza ie industriale la un sistem de avu ie bazat pe cunoaştere, îns nu auţ ţ ă

realizat câ un nou sistem de avu ie este imposibil f r noul mod de viaţ ă ă ţă

corespunz tor. America este pe muchia acestei transform ri atotcuprinz toare,ă ă ă

iar schimbarea este exportul ei cel mai important.

Acesta este motivul pentru care chiar şi alia ii de acum şi din trecut suntţ

tot mai îngrijora i de rolul Americii în lume. Cu toate c şi ei sufer schimb riţ ă ă ă

semnificative - recenta extindere a Uniunii Europene şi respingerea Constitu ieiţ

de c tre unele state membre, de exemplu ă - ritmul general al transform rii esteă

mai lent şi mai pu in revolu ionar. Pe m sur ce se lupt s -şi cl deascţ ţ ă ă ă ă ă ă

propriul viitor, ele v d cum Statele Unite se îndep rteaz , accelerând spreă ă ă

necunoscut şi tr gând alte culturi şi ri în vârtejul lor.ă ţă

Dar dac totul este, de fapt, temporar, aşa este şi puterea american .ă ă

IMPLOZIA

ilioane de oameni tot mai nelinişti i, adesea mânioşi, dinţ

întreaj lume sunt îngrijora i de domina ia american , dar câtţ ţ ă

timp poa o societate, fie ea superputere sau nu, s -şi p strezeă ă

puterea în exl nor dac institu iile interne sunt în criz ? Oare America seă ţ ă

confrunt cu o ir plozie?ă

MPân acum am vorbit despre deteriorarea treptat a institu iiloră ă ţ

americane d cel de-al Doilea Val, sau din epoca industrial , îns doar când neă ă

vom extinde an liza şi le vom privi în interac iune vom putea ob ine o imagineţ ţ

clar .ă

Dac Statele Unite sunt atât de puternice, de ce sistemul lor de s n tateă ă ă

i afl în criz ? De ce exist o criz în sistemul de pensii, în cel de înv mânt, iă ă ă ă ăţă

sistemul juridic şi chiar şi în politic ă - toate în acelaşi timp?

SINGUR TATEA PANDEMICĂ Ă

Şi de ce familia nuclear american ă ă - presupus a fi institu ia de temelieă ţ

a si ciet ii ăţ - este într-o asemenea degringolad ? în America, mai pu in de ună ţ

sfei din popula ie tr ieşte în gospod rii în care b rbatul merge la lucru şi so iaţ ă ă ă ţ

si acas , cu unul sau mai mul i copii sub optsprezece ani ă ţ - o schimbare radicală

fal de anii '60.1 în prezent, 31% dintre copiii americani locuiesc cu un singur

p rinl sau cu nici unul.ă 2 Cam 30% dintre americanii peste 65 de ani tr iescă

singuri.3 D ce se sfârşesc prin divor ţ 50% dintre c s torii?ă ă 4 Tinerii americani

vorbesc acur despre o „c s torie de prob " oficializat ă ă ă ă - o prim c s torie f ră ă ă ă ă

copii, înaint de adev rata asumare a r spunderii.ă ă 5 Nu e de mirare să

singur tatea este pai demic în Statele Unite.ă ă

Toate aceste chestiuni stârnesc dispute aprige, îns transform rile suntă ă

c< nientate, în general, de o manier fragmentar , f r a se recunoaşteă ă ă ă

existen a un< leg turi între crizele suferite de diverse institu ii. Criza familieiţ ă ţ

nucleare face part dintr-un fenomen mult mai amplu.

FABRICILE POST-GR DINIĂ ŢĂ

Crescu i într-un sistem familial destr mat care traverseaz schimb riţ ă ă ă

rapide dar este prost adaptat la cerin ele secolului XXI, cincizeci de milioane deţ

cop americani intr zilnic pe por ile şcolilor unui sistem de înv mântă ţ ăţă

falimentar.6

Aşa cum am remarcat, Statele Unite cheltuiesc aproape 400 de miliarde

de dolari anual pentru educa ia public , de la gr dini pân la liceu, cu oţ ă ă ţă ă

medie de aproximativ 7.000 de dolari pe elev.7 Cu toate acestea, 60% dintre

liceeni nu pot citi destul de bine încât sâ-şi poat parcurge manualele,ă 8 o

treime dintre absolven i nu pot face calculele matematice necesare unui ucenicţ

de tâmplar9 şi aproape o treime dintre adul i nu pot sima pe harta Oceanulţ

Pacific.10

Capitala Statelor Unite, Washington D.C., cheltuieşte peste 10.000 de

dolari pe cap de elev în fiecare an - mai mult decât 49 dintre cele 50 de state

ale Americii.1! Totuşi, şcolile din Washington sunt pe ultimele locuri în

clasamentul na ional al rezultatelor academice. La testele din ţ 2002 s-au clasat,

potrivit publica iei The ţ Washington Post, mai jos decât omoloagele din toate cele

50 de state."12

Focurile de arm , violen a şi drogurile din şcoli ajung pe prima pagin aă ţ ă

ziarelor ori de câte ori are loc un masacru de genul celui de la Columbine, dar

acestea sunt doar simptomele unui sistem educa ional construit dup modelulţ ă

fabricii, care, cu foarte pu ine excep ii, nu a fost reconceptualizat, ca s nu maiţ ţ ă

vorbim de restructurare, pentru a-i preg ti pe tineri în vederea economieiă

bazate pe cunoaştere.

Aşa cum familia falimentar îi trimite pe copii în şcoli falimentare, şcolile,ă

la rândul lor, îi trimit într-un alt set de institu ii falimentare.ţ

CONTABILITATEA CREATOARE

Dac nişte institu ii fundamentale, precum familia şi şcoala, au mariă ţ

necazuri în Statele Unite, de ce am fi şoca i s descoperim c şi unele p r iţ ă ă ă ţ

esen iale ale economiei func ioneaz prost? Patronii de pe tot cuprinsulţ ţ ă

Americii deplâng incapacitatea p rin ilor de a le inculca odraslelor valorileă ţ

muncii şi incapacitatea şcolilor de a le oferi preg tirea necesar secolului XXI.ă ă

Eşecul unei institu ii afecteaz mersul treburilor în altele.ţ ă

Genera ii în şir, americanii s-au mândrit cu faptul câ au cel mai curat şiţ

mai eficient sistem financiar din lume, cel mai capabil s aloce capitalul c treă ă

utiliz rile cele mai productive.ă

Dup ce au crescut în familii destr mate şi au trecut printr-un sistemă ă

educa ional deficitar, lucr torii americani n scu i imediat dup cel de-al Doileaţ ă ă ţ ă

R zboi Mondial ă - mul i dintre ei şi investitori ţ - n-ar fi trebuit s fie uimi i deă ţ

scandalurile în lan ce au urmat spectaculoasei pr buşiri a companiei Enron.ţ ă 13

In vârtejul f r precedent de scandaluri corporative sau la nivelulă ă

conducem, de eşecuri, excese, jonglerii contabile şi minciuni au fost prinse

WorldCom, Tyco, Rite Aid, Adelphia Communications, Ywest, Xerox şi multe alte

firme americane uriaşe, dimpreun cu bancherii lor de investi ii, dornici caă ţ

întotdeauna s acorde favoruri. Toate acestea au fost urmate de înc şi maiă ă

multe concedieri.

în acest timp, principalele firme de contabilitate din Statele Unite, care ar D trebuit s auditeze activitatea companiilor şi s-o men in în limitele legii, auă ţ ă

început şi ele s transpire sub reflectoarele anchetatorilor. Arthur Andersen,ă

auditorul lui Enron, a avut un sfârşit rapid şi, dup cum se afirm în revistaă ă

Fortune>

Cei Patru Mari - care, împreun , auditeaz o propor ie uluitoare de ă ă ţ 78%

dintre cele 15.000 companii americane cotate la burs ă - continu s se târască ă ă

de la ur titlu umilitor de ziar la urm torul."ă 14

Umoriştii povesteau cum zece mii de directori generali fug peste graniţă

în Mexic.15 Investitorii p c li i ipau. încrederea în bursele americane şi înă ă ţ ţ

sistemul american de afaceri ca întreg s-a dus pe apa Sâmbetei. O dat cu eaă

s-au scurs şi locurile de munc şi economiile strânse pentru pensie de sute deă

mii de angaja i.ţ 16

Metodele de reglementare şi aplicare a legii, reticente la transformare,

precum şi normele juridice şi sociale au fost l sate în urm de schimb rileă ă ă

ultrarapide din mediul de afaceri; drept urmare, s-au creat turbulen e, derutţ ă

şi, pentru unii, noi oportunit i irezistibile în zonele estompate ale fostelorăţ

grani e clare, într-o alt manifestare a efectului desincroniz rii.ţ ă ă

TERAPIE INTENSIVĂ

Simultan, în infrastructura institu ional a unicei superputeri mondiale seţ ă

l rgea o alt fisur , companiile şi angaja ii lor luptându-se s fac faă ă ă ţ ă ă ţă

costurilor tot mai mari ale asigur rilor medicale.ă

Cineva ar putea întreba: cum se poate ca sistemul american de s n tateă ă

s aib o nevoie disperat de terapie intensiv , când în ă ă ă ă 2000 a cheltuit

echivalentul a 4.499 de dolari pe cap de locuitor, în compara ie cu cei ţ 56 de

dolari cheltui i în Haiti, de pild ?ţ ă 17

Defini iile crizei variaz , desigur, dar realitatea este c aproximativ ţ ă ă 40 de

milioane de americani nu au asigurare de s n tate,ă ă 18 în spitalele cel mai bine

finan ate din lume se petrec zilnic erori letale,ţ 19 iar maniile medicale recurente

se r spândesc asemenea unor virusuri prin întreaga societate ă - mai întâi

împotriva tutunului, apoi împotriva obezit ii şi în favoarea dietelor cu con inutăţ ţ

redus de zaharuri. Ce urmeaz ?ă

Peste toate acestea, un director din domeniul medical avertizeaz ună

subcomitet al Congresului c „sistemul american de s n tate este pe cale să ă ă ă

sufere o miplozie, iar maladia Alzheimer va fi detonatorul", deoarece genera iaţ

baby-boom se apropie de vârsta declanş rii acestei boli cumplite.ă 20

Faptul c în majoritatea celorlalte ri condi iile de îngrijire a s n t iiă ţă ţ ă ă ăţ

sunt mai proaste nu schimb cu nimic realitatea. Cel mai scump sistemă

medical din ume manifest disfunc ii profunde care nu fac decât s seă ţ ă

accentueze.

DE AUR

. Dup ce s-au luptat toat via a cu locuin ele, şcolile şi institu iileă ă ţ ţ ţ

medicale deficitare, dup ce au fost jumuli i de institu iile financiare corupte şi,ă ţ ţ

în sfârşit, au JUns la pensie, lucr torii americani se gândesc la „anii de aur" ă -

vremea mult • ePtat când s ia un respiro si s se plimbe pân la cutia poştală ă ă ă ă

pentru a lua ecul cu pensia.

Americanii, tineri şi vârstnici deopotriv , se confrunt cu înc un dezastruă ă ă

institu ional, de data aceasta în sistemul de pensii. Criticii situa iei actualeţ ţ

avertizeaz cu privire la o iminent „pr buşire financiar ". Odinioară ă ă ă ă

considerate erezii aceste îndoieli au fost exprimate pân şi de o autoritate caă

secretarul Trezoreriei.2l

Potrivit revistei Business Week, „Daunele create de pierderile planurilor

corporatiste de pensii se aglomereaz ca vagoanele unui tren deraiat."ă 22 în

ultimii trei ani, activele fondurilor private de pensii din Statele Unite s-au redus

cu 15%, în timp ce pasivul a crescut cu aproape 60%.

„Mama fondurilor de pensii subfinan ate", relata revista, este nimeniţ

altcineva decât uriaşa companie General Motors, iar al i fabrican i deţ ţ

automobile sau transportatori aerieni nu sunt foarte departe. Per total, în 2003,

planurile corporatiste de pensii din America le datorau lucr torilor cu ă 350 de

miliarde de dolari mai mult decât puseser deoparte.ă

Pentru a linişti 45 de milioane de angaja i şi pensionari c nu vor fi l sa iţ ă ă ţ

de izbelişte, guvernul de la Washington s-a angajat s le asigure pensiile prină

corpora ia Pension Benefit Guaranty. în ţ 2003 îns , PBGC îns şi avea un deficită ă

de

11.2 miliarde de dolari şi, potrivit directorului s u, Steven A Kandarian,ă

se în-

drepta spre implozie.23

îmb trânirea rapid a popula iei şi subfinan area sistemului de pensiiă ă ţ ţ

ascut r zboiul intergenera ional dintre pensionari şi tinerii lucr tori, care seă ţ ă

tem c nu le va mai r mâne nimic atunci când se vor retrage din câmpulă ă

muncii.

Confruntându-se cu institu ii falimentare în toate domeniile, mul iţ ţ

americani caut ajutorul organiza iilor caritabile, considerate în general maiă ţ

oneste decât sectorul lucrativ. Lucrul acesta era valabil înainte ca unele dintre

cele mai prestigioase entit i nonprofit, printre care United Wayăţ 24 şi Crucea

Roşie American s fie investigate pentru contabilitate fals ori utilizareaă ă ă

incorecta a fondurilor primite prin dona ie.ţ

între timp, încotro s-au îndreptat numeroşi americani pentru a afla mai

multe despre toate aceste crize? Spre Internet, desigur. Dar, aşa cum se

str duiesc ziarele s demonstreze, o mare parte dintre materialele ap rute peă ă ă

net sunt neve rificate, p rtinitoare sau greşite. Ceea ce este necesar, spună

editorii, e o informa ie credibil , precis , atent verificat şi reverificat .ţ ă ă ă ă

Presa scris şi audiovizual traverseaz îns şi ea o criz de credibilitateă ă ă ă ă

care-i amenin viitorul: cele mai recente exemple sunt scandalurile izbucniteţă

la The New York Times, USA Today, CBS News, Newsweek şi alte institu ii media.ţ 26

Aceste scandaluri se produc pe fundalul sc derii num rului de cititori şiă ă

telespectatori. Aşa cum remarca Los Angeies Times, inându-şi respira ia,ţ ţ

„tirajele cotidienelor au sc zut în ă 2005 cu aproape 9 milioane, de la cifra de

vârf din 1984,

63.3 milioane, în timp ce popula ia Statelor Unite a crescut cuţ

aproximativ 58 de

milioane." între 1960 şi 2004, ad uga autorul, au disp rut ă ă 306 ziare.27

POLITICA SUPRAREALISTA

lista colapsurilor institu ionale din superputernica Americ ar putea fiţ ă

extins pentru a cuprinde eşecul agen iilor de informa ii şi contrainforma ii ţ ţ ţ - în

comt na ie cu Casa Alb atât pe vremea lui Bill Clinton, cât şi sub George W.ţ ă

Bush - c a împiedica dezastrul de la 11 septembrie 2001, în pofida diverselor

avertiz timpurii, sau incapacitatea lor de a estima corect amenin area armeloră ţ

irakien de distrugere în mas .ă 28

în sfârşit, dup aceast enumerare a eşecurilor înregistrate de institu iileă ă ţ

arm ricane, ajungem la cel care s-ar putea dovedi cel mai important dintre

toate. Isti ricii din viitor vor nota c secolul al XXI-lea a început cu ună

preşedinte pus su acuza ie, urmat de un preşedinte însc unat efectiv de cinciţ ă

dintre cei nou judi c tori de la Curtea Suprem . De dou ori în doi ani, ara s-aă ă ă ă ţ

aflat la câ iva rnilimet de o criz grav a institu iilor sale politice fundamentale.ţ ă ă ţ

Totul a ailminat, la scurt timp dup aceea, cu demersul suprarealist de a-ă

1 scoat din func ie pe Gray Davis, guvernatorul Californiei. Campania pentruţ

alegere succesorului s u a atras ă 135 de candida i, printre care un editor deţ

publica ii pornc un m celar pensionar, un lupt tor de sumo, un vânz tor deţ ă ă ă

maşini la mâna a dou şi o femeie bâtrâioar cunoscut numai pentru c şi-aă ă ă

pus numele şi pieptul p afişe imense. în cele din urm , Davis a fost dat jos şiă

înlocuit de musculosul acto Arnold Schwarzenegger.29

COLAPSUL SISTEMIC

Unii ar spune c existen a crizei depinde de cel care priveşte faptele sauă ţ

d mesajul partidelor direct interesate, care cer schimb ri dramatice. Dar, chiară

dac admitem c avem inadecv ri statistice, extrapol ri statistice ale tendin eloră ă ă ţ

şi i retoric exagerat , şi recunoscând c sunt diferite ca însemn tate,ă ă ă ă

intensitate ş urgen , aceste cazuri, tocmai prin multiplicitatea lor, spun cevaţă

important: între gul înseamn mai mult decât p r ile sale însumate.ă ă ţ

Pân de curând, majoritatea observatorilor, americani sau nu, auă

considera c toate aceste crize institu ionale din Statele Unite nu au leg tură ţ ă ă

între ele. Da aceast pozi ie nu mai poate fi sus inut . Crizele aparent separateă ţ ţ ă

şi distincte ah Americii sunt interconectate într-o m sur tot mai mare.ă ă

S n tatea şi pensiile. Per siile şi criza corporativ . Familia şi educa ia. Crizaă ă ă ţ

politic şi toate celelalte se aii menteaz reciproc.ă ă

Prin urmare, în Statele Unite asist m la conturarea unul colaps ă sistemic a

'nfrastructurii institu ionale tocmai când mul i cred c puterea mondial a riţ ţ ă ă ţă este în sc dere.ă

O EPIDEMIE A EŞECURILOR

Pentru a p trunde în elesul acestei implozii iminente, nu este de ajuns să ţ ă

n uit m doar la America, întrucât se v deşte c Statele Unite nu suntă ă ă

nicidecum singure. Din Germania, Fran a şi Marea Britanie pân în Coreea deţ ă

Sud şi Japonia, descoperim o adev rat epidemie a eşecurilor ă ă - fisuri tot mai

largi în in-stitu iile-cheie, începând, ca în Statele Unite, cu familia nuclear .ţ ă

în Japonia, rata divor urilor, mai ales la cuplurile c s torite de pesteţ ă ă

dou zeci de ani, a atins niveluri f r precedent.ă ă ă 30 Mult mai uimitoare sunt însă

rezultatele unui studiu efectuat de Institutul nipon de Cercet ri pentruă

Problemele Tineretului. Potrivit revistei Business 2.0, studiul ar ta c ă ă 75% dintre

elevele americane erau de acord cu afirma ia „Toat lumea ar trebui s seţ ă ă

c s toreasc ", dar „o propor ie şocant de ă ă ă ţ ă 88% dintre elevele japoneze şi-au

exprimat dezacordul."31

Rata divor urilor din Coreea de Sud, în mod tradi ional sc zut , a devenitţ ţ ă ă

una dintre cele mai ridicate din lume.32 în Marea Britanie, ziarul londonez The

Times relateaz despre „un declin continuu al familiei nucleare." De fapt,ă

remarc autorul, „num rul gospod riilor conduse de cupluri c s torite a sc zută ă ă ă ă ă

pentru prima dat sub ă 50%, reflectând transform rile extraordinare pe care leă

sufer via a de familie a britanicilor."ă ţ 33

Nici crizele educa ionale nu sunt un monopol al Statelor Unite. „«Colapsulţ

s lilor de clas » pune st pânire pe şcolile din toat ara", striga un titlu dină ă ă ă ţ

Japan Times, iar The New York Times relata: „Educatorii încearc s îmblânzească ă ă

jungla din şcolile nipone."34

Simultan, la fel ca în Statele Unite, gigan ii corporativi niponi, odinioarţ ă

atât de admira i, sunt lovi i de un scandal dup altul ţ ţ ă - „enronit " în stil japonez.ă

în timp ce sistemul bancar se clatin sub povara creditelor neperformante,ă 35

Tokyo Electric Power Co. asist la demisia ruşinoas a preşedintelui şiă ă

directorului general deoarece compania a falsificat datele de securitate de la

centralele sale nucleare.36 Pe aceeaşi cale au luat-o şi conduc torii de la Mitsui,ă

Snow Brand Food, Nippo Meat Packers, Mitsubishi Motors, Nissho Iwai şi alte

corpora ii de vârf.ţ 37

Toate acestea au fost urmate de crizele care au zguduit Bursa din Tokyo

în 2005. Mai întâi, o pan la sistemul de computere a oprit tranzac iile pentruă ţ

prima dat în istoria de ă 56 de ani a institu iei. Dup câteva s pt mâni,ţ ă ă ă

observatorii de-abia şi-au putut retine râsul când un trader de la Mizuho

Securities Co. a vândut din greşeal ă 610.000 de ac iuni la pre ul de ţ ţ 1 yen

bucata, în loc s vând o ac iune pentru ă ă ţ 610.000 yeni - eroare minor prin careă

firma a pierdut 340 de milioane de dolari.38

Recentele crize corporative au fost şi mai dramatice în Coreea de Sud,

unde scandalurile au dus la fuga fondatorului concernului Daewoo,39

sinuciderea unuia dintre fiii fondatorului Hyundai40 şi încarcerarea şefului de la

SK, un alt mare chaebol - megafirmele rii.'ţă

în Europa, pe lista ultimelor scandaluri se afl Volkswagen din Germania,ă

Par-nialat din Italia,42 Credit Lyonnais din Fran a,ţ 43 Skandia din Suedia44 si

companiile petroliere Elf45 şi Royal Dutch/Shell.46

Ca şi cum aceste evenimente n-ar fi fost suficiente pentru a-i ine ocupa iţ ţ

pe autorii de titluri de ziar, în paralel cu ele s-au produs, la fel ca în Statele

Unite, tulbur ri majore în sectoarele de s n tate din multe ri. în America, uniiă ă ă ţă

politicieni propun în mod regulat sistemul britanic de s n tate ca model deă ă

urmat. Cu toate acestea, British Council se plânge c „nu trece nici o zi f ră ă ă

veşti despre «criza» din Serviciul Na ional de S n tate."ţ ă ă 47 Sistemul german

este descris în pres ca fiind „pe marginea pr pastiei",ă ă 48 iar cel suedez se află

într-o „criz financiar acut ."ă ă ă 49 Ziarul japonez Mainichi Daily News afirm că ă

„sistemul na ional de asigur ri de s n tate s-ar putea pr buşi în cinci ani."ţ ă ă ă ă 50

Cât despre pensii, premierul francez pretinde c dezastrul din acestă

sector amenin „supravie uirea republicii."ţă ţ 51 Nici Fran a nu este singur .ţ ă

„Europa se confrunt cu o criz a pensionarilor", sus ine ă ă ţ Business Week.52 Daily

Yomiuri din Japonia vorbeşte despre „cifre şocante dezv luite de ă un raport

despre [...] sistemul na ional de pensii."ţ 53 CRIZA NA IONAL A PENSIILOR,Ţ Ă

titreaz ă The Korea TimesM Pensii corporative subfinan ate doar în America?ţ

Gândi i-v la Siemens din Germania, cu deficitul s u de ţ ă ă 5 miliarde de dolari la

fondul de pensii.55

VEDETE ÎN GREVĂ

Acelaşi tipar se reproduce la toate nivelurile. Astfel, pierderea de

credibilitate a mijloacelor americane de informare în mas este simultan , deşiă ă

au motive diferite, cu crizele suferite de Le Monde 56 şi Le Figaro,57 principalele

cotidiene franceze, şi Asahi Shimbun din Japonia.58

Cât despre organiza iile caritabile, scandalurile de la Crucea Roşieţ

American şi United Way şi-au g sit corespondentul, nu cu mult timp în urm ,ă ă ă

în Marea Britanie, unde tenorul Luciano Pavarotti, starul rockDavid Bowie şi

dramaturgul Tom Stoppard au ocupat prima pagin a ziarelor când şi-auă

declarat sprijinul pentru War Child UK, o asocia ie de caritate cu scopul de a-iţ

ajuta pe copiii din rile devastate de r zboi. Descoperind c unul dintreţă ă ă

fondatori şi un consultant luaser mit de la directorul unei companii angajateă ă

de organiza ie, Pavarotti a dat tonul desolidariz rii de „tot ce înseamnţ ă ă

corup ie", în exprimarea purt toarei sale de cuvânt.ţ ă 59

Nici nu mai trebuie s spunem c istoria este plina de scandaluri, eşecuriă ă

şi crize. Nu genera ia noastr le-a inventat. Dar problemele grave ap rute înţ ă ă

prezent într-o ar dup alta sunt calitativ diferite. Niciodat ţ ă ă ă - cu posibila

excep ie a celor mai negre zile din timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial ţ ă - nu

s-au mai Produs atâtea pr buşiri institu ionale în atâtea ri, în acelaşi intervală ţ ţă

temporal restrâns şi cu o repeziciune atât de mare.

Niciodat nu au fost atât de multe crize institu ionale atât de strânsă ţ

interconectate - cu fluxuri intense de feedback între familie, educa ie, munc ,ţ ă

s n tate, pensionare, politica şi mass-media ă ă - care s afecteze, toate, sistemulă

de s n tate. Şi globalizarea nu a transmis niciodat atât de rapid efecteleă ă ă

financiare peste atât de multe grani e.ţ

Ceea ce se petrece, aşadar, nu este o serie de probleme izolate, ci un

adev rat colaps sistemic ă - o provocare la adresa supravie uirii societ ilor careţ ăţ

depind de aceste institu ii şov ielnice.ţ ă

Criza institu ional din zilele noastre este unic istoriceşte şi dintr-un altţ ă ă

motiv crucial.

Toate aceste crize na ionale au loc într-un moment esen ial şi pentruţ ţ

institu iile globale, începând cu Organiza ia Na iunilor Unite. Tocmai când ONUţ ţ ţ

era zguduit , în ă 2005, de acuza iile referitoare la corup ia extins dinţ ţ ă

programul „Petrol contra hran ",ă 60 iar secretarul general Kofi Annan era atacat

pentru implicarea fiului s u într-o companie ce ob inuse contracte în Irak,ă ţ 61 un

alt scandal a ajuns pe prima pagin a ziarelor. Acesta se referea la acuza iile deă ţ

pedofilie şi abuz sexual formulate la adresa for elor ONU de men inere a p ciiţ ţ ă

din Africa.62 Anterior, Kofi Annan avertizase c întreaga institu ie se afl într-oă ţ ă

criz poten ial fatal din cauza structurii organiza ionale perimate.ă ţ ă ţ 63

în acest timp, Banca Mondial este m cinat de un r zboi intern tocmaiă ă ă ă

când analiştii o pun la zid pentru „incompeten , ineficient şi irelevan ."ţă ă ţă 64

Hiperaro-gantul Fond Monetar Interna ional recunoaşte f r mare tragere deţ ă ă

inim c şi el se confrunt cu o criz , iar Organiza ia Mondial a Comer ului seă ă ă ă ţ ă ţ

clatin din temelii, la fel ca multe alte agen ii interguvernamentale. Deci, şi laă ţ

nivel global, ne îndrept m rapid spre o criz sistemic .ă ă ă

Iar atunci când crizele institu ionale din rile importante vor converge cuţ ţă

pr buşirea sistemic a institu iilor de la nivelul global, aşa cum e foarteă ă ţ

probabil s se întâmple, impactul combinat nu-i va afecta doar pe americani.ă

Prosperii tineri care beau latte pe Omotesando, la Tokyo, vor resim iţ

efectele, ca şi cultivatorii de cafea din America Central , femeile de la liniile deă

asamblare din China, patronii întreprinderilor familiale din Mittelstand-ul

german şi analiştii financiari şi investitorii de pe Wall Street, de la Londra,

Frankfurt, Singapore şi Seul.

Ceea ce se va întâmpla va fi influen at, fireşte, de al i factori importan i ţ ţ ţ -

r zboiul, terorismul, imigra ia, dezastrele ecologice, modific rile geopolitice.ă ţ ă

Dar chiar şi în lipsa acestora, convergen a crizelor na ionale şi globale, care seţ ţ

alimenteaz reciproc, ar putea declanşa un fenomen mult mai amplu şi maiă

periculos decât eşecul unei singure institu ii sau o implozie a infrastructuriiţ

dintr-o anumit ar .ă ţ ă

Aceast concatenare a pr buşirilor şi scandalurilor i-ar putea bucura peă ă

cei care ur sc America şi Occidentul sau rile bogate în general. Ar fi îns maiă ţă ă

în elep i dac ar amâna s rb torirea.ţ ţ ă ă ă

Asta pentru c , aşa cum chinezii ştiu de mult, criza şi oportunitatea mergă

mân -n mân . în locul unui dezastru istoric, aceste crize interconectate pot fiă ă

transformate într-un avantaj extraordinar, nu doar pentru rile care leţă

traverseaz .ă

Pentru ca acest lucru s se întâmple, trebuie s în elegem de ce atât deă ă ţ

multe institu ii din atât de multe ri, şi ordinea global îns şi, se clatin atâtţ ţă ă ă ă

de nesigur în pragul imploziei.

CORODAREA FIRELOR

Lumea care se naşte este înc pe jum tate îngropat ă ă ă hi$n^i( lumii ce

piere [...] şi nimeni nu poate şti care dintre vecftj,̂ .̂ tu ii ţ [...] vor continua s -şiă

tin capul sus şi care se vor ă scân$a fL cele din urm .ă

Alexis de Toap» ̂el

e 14 octombrie 2002, într-o suburbie din Washington, D.Clij^a

Franklin şi so ul ei, Ted, îşi aşezau cump r turile în portbagaj, a unuiţ ă ă ţ

magazin cu produse pentru amenajarea locuin ei, când s-aj^it împuşc tura.ţ ă

Glon ul care a ucis-o fusese tras de un lunetist care terorizaatţ ec^j. unea vreme

de 22 de zile cumplite.2 întrucât crimele la întâmplare mai FÂCIISE^ alte nouă ă

victime în zona Washingtonului, principala agen ie de poli ie a Ai%jjL Biroulţ ţ

Federal de Investiga ii, a trecut la fapte.ţ

P

Indiciile care se rev rsau prin linia telefonic special erau introduse deă ă ă

agen ii FBI într-o baz de date computerizat numit Rapid Start.ţ ă ă ă 3 Dar^^Q. pul

de 67.000 de apeluri aproape c a copleşit sistemul. A reieşit ulterior câl^dă

Start fusese creat deoarece sistemul automatizat de analiz a cazurilor ă ă « PE. R.

mitea transmiterea informa iilor între agen ii din diferite birouri. Mai gravţ ţ .SSP JJŢ .

nea c sistemul respectiv pierduse peste patru mii de documente legate de ă P

%^ji lui Timothy McVeigh, care ucisese 168 de persoane când a aruncat în

AERIJJRJ j}. rea federal Alfred ă P. Murrah din Oklahoma City, în 1995.4

Asasinarea Lindei Franklin s-a produs la trei luni dup ce directorulă

FElIl^^-t Mueller, prezisese c restructurarea tehnologiei informatice aă

organiza iei^ ,ţ a s dureze aproape doi ani. Acest interval era necesar deoarece,ă

dup cuin^. neau exper ii FBI în tehnologie, majoritatea oamenilor de rândă ţ

aveau acas tă 0rrr^-Putere mai bune decât aveau agen ii FBI la locul de munc .ţ ă 5

în 2005, FBIi^t Pus la frigare de clasa politic atunci când s-a aflat c eraă ă

posibil s renun el^^ element esen ial al upgrade-ului şi s întârzie proiectulă ţ ţ ă

cu înc patru ani.ă 6

S-a afirmat c problemele i se datorau în mare parte lui Louis Freeh,ă

pt^j^. cesorul lui Mueller.7 Renumit pentru aversiunea fa de computere,ţă

Freeh ape^. s ca Biroul s fie dep şit cu mult de lunetistul cu laptop în maşină ă ă8

şi de PR^j^i

angajat Robert Hanssen, un pasionat de computere care, din întâmplare,

f cea spionaj pentru KGB.ă 9 Ca o ironie a sor ii, Linda Franklin lucrase în cadrulţ

FBI evaluând, printre altele, amenin rile la adresa re elelor sale informatice.ţă ţ 10

în Statele Unite,A FBI este mai mult decât o organiza ie. Este o institu ieţ ţ

care traverseaz o criz . Ins criza sa, ca în cazul celorlalte institu ii, esteă ă ă ţ

legat de transform rile profunde suferite de modul în care societatea seă ă

raporteaz la principiile ultrafundamentale ale avu iei.ă ţ

TIMPUL FBI

Pentru început, într-o lume în care tranzac iile de afaceri (şi celeţ

infrac ionale) au un ritm tot mai rapid, timpul de r spuns al FBI, la fel ca acelaţ ă

al majorit ii birocra iilor, este prea lung. Când au ap rut urme de antrax laăţ ţ ă

oficiul poştal din Ha-milton, în New Jersey, cinci persoane decedând în

consecin , FBI a avut nevoie de aproape un an pentru a verifica toate cutiileţă

poştale.11 Când virusul Slammer a âşnit de nic ieri pentru a contamina sute deţ ă

mii de computere, a durat treisprezece ore pân ce FBI a recunoscută

amenin area; pân atunci, companiile private produc toare de antivirusuriţ ă ă

emiseser deja semnale de alert . Exper ii FBI erau acas , a explicat un oficială ă ţ ă

de la Casa Alb , şi era greu s se ob in o reac ie de la „personalulă ă ţ ă ţ

competent".12

Totuşi, aceasta nu este o poveste despre FBI, care, de fapt, nu se

deosebeşte prea mult de alte birocra ii guvernamentale, ba chiar este, înţ

numeroase privin e, mai bun decât ele. Nimic din ceea ce a f cut în cazulţ ă

lunetistului nu se compar , de exemplu, cu inteligen a sc p r toare aă ţ ă ă ă

Serviciului de Imigra ie şi Naturalizare care, la şase luni dup ce se zdrobiserţ ă ă

cu dou avioane de turnurile de la World Trade Center, le-a eliberat vize deă

studen i teroriştilor ţ - cu siguran mor i ţă ţ -Mohamed Atta şi Marwan al-Shehhi.13

în 2005, referindu-se la reac ia general a institu iei sale fa de criz ,ţ ă ţ ţă ă

Marc Grossman, un oficial de la Departamentul de Stat, se lamenta c „ciclurileă

de decizie s-au accelerat atât de mult, încât modul nostru de lucru la

Departamentul de Stat este prea lent [...] Dac nu vom face schimb ri ă ă [...] vom

ieşi din afacere."14

New Orleans a ieşit, într-adev r, din afacere dup devast rile produse deă ă ă

uraganul Katrina în 2005 şi cedarea sistemului de diguri. Birocra iile de la nivelţ

na ional, statal şi municipal au fost cu totul incapabile de cooperare. Agen iaţ ţ

Federal pentru Gestionarea Situa iilor de Urgen s-a dovedit ineficace, l sândă ţ ţă ă

sute de mii de victime s se descurce pe cont propriu.ă

Oare birocra iile de ast zi, nu doar din Statele Unite, ci şi din Europa şiţ ă

Asia, ar fi mai eficiente în cazul unei pandemii de grip aviar ?ă ă 15

în prezent vedem pretutindeni cum birocra iile cu gândire şi mişc riţ ă

încete se lupt , f r succes, s in pasul cu accelerarea acceler rii schimb rii.ă ă ă ă ţ ă ă ă

Şi, inând cont de numeroasele şi puternicele for e convergente care ne împingţ ţ

în aceast direc ie, situa ia se va înr ut i.ă ţ ţ ă ăţ

Competi ia economic necru toare, caracterul cumulativ al cercet riiţ ă ţă ă

ştiin ifice, num rul tot mai mare al creierelor dedicate inova iei şiţ ă ţ

instantaneitatea comu-

nica iilor sunt doar câteva dintre presiunile care oblig societ ile aflate înţ ă ăţ

trai gjtie s reac ioneze în timp real, l sând în urm birocra iile. Multe ame escă ţ ă ă ţ ţ

şi ca înapoi din cauza „efectului de accelerare".

Mai grav, schimb rile foarte rapide din economie şi societate suntă

neuniform si, prin îns şi natura lor, amplific efectul de desincronizare. Laă ă

nivelul întreprii deiii, aşa cum remarcam anterior, când un departament trece

la opera iuni în tim aproape real, un altul este for at s se resincronizeze,ţ ţ ă

provocând desincronizar în alte departamente, ca s nu mai vorbim de furnizoriă

(şi de furnizorii acestora Cam acelaşi lucru se întâmpl şi în agen iileă ţ

guvernamentale, îns la nivelul si perior fenomenul este mai simplu.ă

Un fel de pan temporal se insereaz între sectorul privat şi cel public ă ă ă -

unt alergând din ce în ce mai repede, cel lalt r mânând tot mai mult în urm .ă ă ă

Acei fapt înr ut eşte rela iile dintre cele dou , mai ales c guvernele şiă ăţ ţ ă ă

companiile s lovesc unele de altele, îşi stric reciproc orarele, seă

obstruc ioneaz reciproc şi ir< sesc timpul şi banii tuturor. Ostilit ile politiceţ ă ăţ

se intensific . Birocra ii sunt dem< niza i pe motiv c ar fi incapabili, leneşi sauă ţ ţ ă

corup i. Oamenii de afaceri sunt stij matiza i ca fiind lacomi. Politica devine totţ ţ

mai polarizat .ă

Iar disfunc ionalitatea institu iilor noastre se accentueaz ţ ţ ă - lucru ce se

dati reaz , m car în parte, schimb rilor transformatoare pe care le sufer înă ă ă ă

prezei rela iile noastre cu principiul fundamental al timpului.ţ

SPA IUL GLOBALŢ

Timpul este îns doar unul dintre principiile fundamentale de care depindă

ins1 tu iile noastre. Inegalit ile crescânde dintre modurile în care trat mţ ăţ ă

timpul îşi a corespondentul în inegalit ile crescânde referitoare la spa iu.ăţ ţ

în zilele noastre, o companie poate s fabrice într-o ar , s -şi efectuezeă ţ ă ă

op ra iunile de contabilitate şi back-office în alta, s -şi scrie programeleţ ă

informatic într-o a treia, s -şi amplaseze centrele telefonice pentru rela ii cuă ţ

clien ii în a p tra, s direc ioneze anumite opera iuni financiare spre o insulţ ă ţ ţ ă

îndep rtat di Caraibe şi totuşi s se prezinte ca firm american . Sau poate fiă ă ă ă ă

japonez ca Son ale c rei ac iuni erau, în ă ă ţ 2005, în propor ie de ţ 70%, de inuteţ

de proprietari din afai Japoniei.16 ONG-urile Greenpeace17 şi Oxfam18 au

opera iuni în patruzeci, re pectiv şaptezeci de ri. în timp ce institu iile dinţ ţă ţ

sectorul privat şi ONG-urile sui tot mai globale, majoritatea organiza iilor dinţ

sectorul public ac ioneaz numai nivel na ional, local.ţ ă ţ

Aşadar, pe m sur ce comunica iile din ce în ce mai rapide conectează ă ţ ă

toa p r ile lumii, bunurile, serviciile, oamenii, ideile, infrac iunile, bolile,ă ţ ţ

poluarea teroriştii se revars peste frontierele na ionale. Erodând concep iaă ţ ţ

tradi iona asupra suveranit ii, ele dep şesc institu iile din sectorul public,ţ ăţ ă ţ

create exclus Pentru scopuri locale sau na ionale. Aceste schimb ri cu privire laţ ă

principiul fu damental al spa iului amplific tulbur rile temporale. Nu e deţ ă ă

mirare c atât c multe institu ii ă ţ - concepute pentru opera iuni lente într-o lumeţ

preglobal ă - de c°perâ c este aproape imposibil s -şi îndeplineasc eficientă ă ă

îns rcin rile.ă ă

O SUPRAÎNC RCARE DE CUNOAŞTERE PERIMATĂ Ă

Iminenta implozie institu ional este stimulata şi de modific rile legate deţ ă ă

principiul fundamental al cunoaşterii. Şi în acest caz, managerii şi lucr torii dină

sectorul public se afl adesea în dezavantaj. Schimb rile rapide reduc tot maiă ă

mult ceea ce ştim - sau credem c ştim ă - la nivelul cunoaşterii perimate. Dar

viteza cu care cunoaşterea perimat este înlocuit , adus la zi şi reformulat eă ă ă ă

adesea mai mare în sectorul privat, unde presiunile concuren iale oblig laţ ă

reac ii rapide, permise de tehnologia mai bun . Astfel, pân când o mare parteţ ă ă

din datele, informa iile şi cunoştin ele de care au nevoie func ionarii publiciţ ţ ţ

pentru a-şi face treaba ajung la ei într-o form util , ele au fost utilizate deja deă ă

angaja ii din sectorul privatţ

Mai grav, institu iile birocratice din ambele sectoare segmenteazţ ă

cunoaşterea şi componentele ei, depozitându-le şi prelucrându-le în

compartimente separate sau „hornuri". Cu timpul, hornurile se înmul esc peţ

m sur ce specializarea tot mai îngust creşte num rul acestor grani eă ă ă ă ţ

imposibil de trecut. Din acest motiv este foarte greu s se reac ioneze la noileă ţ

probleme, în schimbare rapid , care necesit cunoştin e ce dep şescă ă ţ ă

frontierele artificiale dintre departamente.

Peste toate acestea, fiecare horn este p zit de un director a c rui putereă ă

este sporit de controlul asupra datelor, informa iilor şi cunoştin elor, îns f ră ţ ţ ă ă ă

s existe stimulente pentru a le împ rt şi altora.ă ă ă

Ast zi îns , când grani ele din epoca industrial dispar, problemele nuă ă ţ ă

pot fi rezolvate decât prin punerea în comun a elementelor cunoaşterii.

Reticen a de a împ rt şi în interiorul unei organiza ii este înc şi maiţ ă ă ţ ă

pronun at când vine vorba despre cei din afar . Astfel, CIA şi FBI au refuzatţ ă ă

întotdeauna s coopereze, dup cum au demonstrat-o şi anchetele de dup ă ă ă 11

septembrie. Poli iştii de la nivel local detest s comunice informa iile despreţ ă ă ţ

infrac iuni agen iilor na ionale. Organiza iile de vânz ri, partidele politice şiţ ţ ţ ţ ă

chiar, din ce în ce mai mult, oamenii de ştiin încearc s -şi in c r ile doarţă ă ă ţ ă ă ţ

pentru ei - uneori, cu costuri teribile.

Aşadar, schimb rile interconectate din rela iile noastre cu principiileă ţ

fundamentale sunt cele care topesc niturile şi corodeaz firele ce tin laolaltă ă

institu iile noastre din epoca industrial . Fiecare schimbare are efectele ei.ţ ă

Fiecare creşte, probabilitatea unei implozii a institu iilor din diverse ri şi,ţ ţă

totodat , la nivel global. Dar combina ia schimb rilor de pe cele trei planuri ă ţ ă -

timp, spa iu şi cunoaştere ţ -are toate şansele de a face una cu p mântulă

institu iile noastre familiare şi de a ne azvârli, nepreg ti i, într-un straniu viitorţ ă ţ

economic şi social.

Prin urmare, salut, Complexorama.

Iar dac sun ca numele unui parc tematic este pentru c ziua de mâineă ă ă

va fi plin de emo ii, surprize şi, pentru cei care au crescut la mijlocul secoluluiă ţ

al XX-lea, un sentiment clar de nerealitate.

CAPITOLUL 34

COMPLEXORAMA

remarcat oare cineva cât de complicat a devenit sportul?

Odinioar , sporturile de recreare şi chiar cele profesionisteă

constituiau o parte relativ simpl a economiei moderne, înă

prezent vedem tot mai multe echipe, mai multe ligi, mai multe reguli şi mult

mai multe rela ii multifa etate între echipe şi ligi. în plus, lumea sportului seţ ţ

intersecteaz cu o sumedenie de domenii, de la legisla ia medicamentelor,ă ţ

televiziune, politic , sindicate şi conflictul între sexe pân la planificareaă ă

urban şi chestiunile legate de proprietatea intelectual .ă ă

A

Pe de alt parte, sportul, ca afacere, este legat tot mai strâns de alteă

industrii, noi tehnologii şi categorii de public, formând o re ea mult maiţ

complex de rela ii în continu schimbare. Universitatea din Ohio anun că ţ ă ţă ă

absolven ii ei lucreaz acum în „campionatul de atletism al colegiilor, înţ ă

domeniul sportului profesionist, la firme ce organizeaz întruniri publice sauă

turnee sportive, organiza ii sportive corporative, în presa sportiv şi industriaţ ă

de divertisment."1 Departamentul de inginerie al universit ii sud-africane dinăţ

Cape Town ofer studii pe tema „test rii rezisten ei croselor de crichet,ă ă ţ

trac iunii ro ilor de biciclet , aerodinamicii cauciucurilor de la bicicletele deţ ţ ă

teren [...] şi transferului de c ldur la c ştile de ciclism."ă ă ă 2 0 companie de

software îşi face reclam spunând c „aten ia sporit pe care o atrag marileă ă ţ ă

evenimente sportive determin probleme complexe de organizare a timpului"ă

pe care programele ei personalizate le pot rezolva.3

Cu cât sunt mai mari diversitatea şi num rul componentelor careă

interac io-neaz în orice sistem, şi cu cât sunt mai rapide schimb rile, cu atâtţ ă ă

este mai mare complexitatea. Şi aceasta nu este doar o chestiune de fotbal şi

patinaj.

Fiecare dintre cele trei mari sisteme de avu ie din istorie ţ - agrar,

industrial şi bazat pe cunoaştere - are un alt nivel de complexitate. în prezent

efectu m un salt •storic spre un grad superior de complexitate economic şiă ă

social . Iar el afecteaz totul, de la afaceri la politic şi de la creşterea copiiloră ă ă

la cump r turi.ă ă

Centrele comerciale sunt pline cu tot mai multe modele de tenişi

sclipitori, "•zza are topping-uri tot mai exotice. Apa îmbuteliat se g seşte cu oă ă

sumedenie |je arome. Companiile farmaceutice se orienteaz spreă

medicamentele persona-^ate pentru fiecare pacient.

. Deloc surprinz tor, aspectele vie ii cotidiene de ast zi par mai complexeă ţ ă

şi mai •nterdependente, de la alegerea unui telefon mobil, a unei c r i deă ţ

credit sau a unui

furnizor mternet> Pân la modul în care copiii noştri îşi aleg prietenii. Pentruă

tineri ale^erea uniu aparat digital portabil afecteaz jocurile la care particip siă ă

grupul în ,care se ^¢^3%!- La rândul lui, grupul social afecteaz hainele pe cară e le

poart , ă muzica Pe care o ascult , cine este „în untru" şi cine este „afar ".ă ă ă

Potrivi1 lui Joseph Epstein, autorul unei c r i despre snobism, chiar şiă ţ

criteriile pe c&fe 'e aPuca snobii au devenit mai complicate. Aceast combina ieă ţ

de di-versitate interdependen este cea care face via a atât de complex .ţă ţ ă 4

CE ŞTIE: BILLGATES

Un m0^v es*e »surPmsul de complexitate" care le este impus consumatorilor

atunci câfi^ companiile înghesuie prea multe func ii la un singur produs înţ

speran a de ţ zvx 'ar^ P'a^ ~ 0 reminiscen a epocii comer ului în mas .ţă ţ ă

Rezultatul este reprezentat de telefoanele celulare cu care po i sâ ascul iţ ţ

muzic s fa^i fotografii, s te ui i la înregistr ri video, s te joci, s - iă ă ă ţ ă ă ă ţ

urm reşti întâlnirile s jcfentifici i°ă ă cm unde te afli, s memorezi mesaje şi ă - dacă

ai noroc - s dai si's piă ă -™16?0 apeluri. Sau un Volkswagen Passat care se laudă

cu 120 de caracteristici n°i> printre care un compartiment pentru m nuşi cuă

sistem de r cire în care potf Pă astra 0 por ie de sushi la temperatura cuvenit .ţ ă 5

Dar cu cât este mai multifunctionai un produs, cu atât func iile lui sunt maiţ

departe de nivelul optim, cu atât esf£ ma* costisitor şi mai greu de folosit. De

vreme ce pu ini clien i îşi doresc to^ţ ţ e mnc iilţ e sau au nevoie de ele, noi, ceilal i,ţ

suntem victimele acestui surplus de complexitate.

Comple^iurtea de la nivelul personal este amplificat extraordinar laă

nivelul afacerilor fina*1^01"' economiei şi societ ii. în America, Bill Gates, care arăţ

trebui s fie avizat vă orDeşte despre o „complexitate în creştere astronomic ."ă 6 în

Germania Comită111' Federal de Supraveghere Financiar se refer laă ă

„complexitatea crescând ă * activit ii bancare."ăţ 7

La Basci' in Elve ia, puternica Banc pentru Reglemente Interna ionale,ţ ă ţ

care stabileşte reS^ pentru b ncile din toat lumea şi le spune cât capitală ă

trebuie s p streze 'ă ă a îndemân , a elaborat un nou set de propuneri deă

reglement ri denumit Basd N- Aceste reguli pot zgudui din temelii cele maiă

mari b nci ale lumii, iar guvernelă e de pretutindeni se lupt pe marginea lor. Eleă

sunt îns atât de complexe si încercate, încât, potrivit consultantului bancară

Emmanuel Pitsilis de la McKinsey # Co-' »nimeni nu în elege ţ 100% Basel II sau

implica iile sale."ţ 8

fel conferin a Na iunilor Unite pentru Comer şi Dezvoltare asambleaz oţ ţ ţ ă

serie de instrumente financiare şi de afaceri folosite în investi iile str ineţ ă

directe si în tranzac ^ dintre corpora iile multina ionale. Conceput pentru a fiţ ţ ţ

„consultat cu usurinţ3" de utilizatori, compendiul avea, în edi ia din ţ 2005, doar

14 volume.9

Bine ati ^en^ m «Complexorama" - noua realitate de zi cu zi.

Computerele ar trebui s ne ajute s facem fa complexit ii, însă ă ţă ăţ ă

software-ul, dup cum să e afirm în ă Technology Review de la MIT, „a dep şită

capacitatea noastr de a* în elege- ă ţ Este aproape imposibil s pricepi ce seă

petrece [...] ori de

in M1ŞL.CU c

^ate ori un program are mai mult de o sut de linii, iar softul pentruă

desktop-ur are în prezent milioane de linii."10 Ubicuul Windows produs de

Microsoft con tine cincizeci de milioane de linii de cod, iar Vista are înc şi maiă

multe.11 In opi nia lui Ron S. Ross de la Parteneriatul Na ional pentru Protec iaţ ţ

Informa ilor complexitatea sistemelor IT însele a „dep şit cu mult capacitateaţ ă

noastr de a le proteja", devenind „inamicul num rul unu al securit ii."ă ă ăţ 12

Asist m la creşterea complexit ii în toate aspectele afacerilor, de la orgaă ăţ

nizarea timpului şi marketing la calculul impozitelor. Mai ales al impozitelor.

Institutul Cato din Washington arat ă ca în Statele Unite codul fiscal s-a

schim bat de şapte mii de ori, nici mai mult, nici mai pu in, în ultimele douţ ă

decenii, ne cesitând o sporire cu 74% a num rului de pagini necesare pentruă

tip rire. Corn plexitatea sistemului îi cost pe americani aproximativ ă ă 6 miliarde

de ore pe an îr care completeaz formulare, încearc s în eleag regulile şiă ă ă ţ ă

adun şi stocheaz documentele legate de tranzac ii.ă ă ţ 13

Apoi exist plângerea, reluat de ă ă USA Today, c rata economisirii înă

Statele Unite, dintotdeauna sc zut , este afectat suplimentar deă ă ă

complexitate. întrucâl exist şapte tipuri diferite de planuri individuale deă

pensie şi multe alte sisteme oferite de angajatori, fiecare cu propriile reguli şi

constrângeri, „conceptul eco nomisirii, odinioar simplu, a devenit un h iş deă ăţ

neîn eles care poate fi descâlcii numai de nişte contabili pl ti i foarte bine."^ţ ă ţ

De altfel, exact aşa cum ne-am aştepta, Biroul american de Statistic aă

Muncii raporteaz o multiplicare rapid a locurilor de munc pentru contabili.ă ă ă 15

O firma de intermediere arat c cererea reflect „complexitatea din ce în ceă ă ă

mai mare a tranzac iilor corporative şi amplificarea mecanismelorţ

guvernamentale."16

O alt expresie a creşterii spectaculoase a complexit ii este sporireaă ăţ

num rului de subspecialit i şi sub-subspecialit i în multe domenii.ă ăţ ăţ

In urm cu jum tate de secol, înainte de începerea trecerii la economiaă ă

bazat pe cunoaştere, profesiunea medical era împ r it în zece specializ ri.ă ă ă ţ ă ă

în prezent exist peste ă 220 de categorii de profesionişti în sectorul s n t ii,ă ă ăţ

declar dr. David M. Lawrence de la re eaua medical Kaiser Permanente. înă ţ ă

deceniul opt trebuiau s participe anual la aproximativ o sut de teste cliniceă ă

de cercetare, efectuate controlat şi de o manier aleatorie. Ast zi, cifra anuală ă ă

este de zece mii.17

12.203 PROBLEME

în afara Statelor Unite constat m c se desf şoar un proces mai lent,ă ă ă ă

dar asem n tor de creştere a complexit ii. Agen ia Uniunii Europene pentruă ă ăţ ţ

cercetare şi dezvoltare vorbeşte despre „complexitatea crescând a tuturoră

societ ilor noastre", ad ugând c „abilitatea companiilor de a gestionaăţ ă ă

aceast complexitate va fi un factor determinant pentru capacitatea de inovareă

a Europei de mâine."18

Un oficial de la Biroul pentru Reforme Publice, subordonat premierului

britanic, afirm c „probleme personale si sociale tot mai complexe suntă ă

supuse statului spre rezolvare" şi c „obiectivele na ionale de îmbun t ire aă ţ ă ăţ

educa iei, s n t ii Şi altor servicii pot fi îndeplinite numai dac accept mţ ă ă ăţ ă ă

aceast complexitate."ă 19

în acest timp, Karola Kampf de la universitatea din Mainz, Germania,

descrie complexitatea crescând a înv mântului superior. Specialistul seă ăţă

refer la „num rul tot mai mare al nivelurilor din sistem", genurile diversificateă ă

de „actori corporativi" afla i în leg tur cu universit ile, importan a înţ ă ă ăţ ţ

ascensiune a ONG-urilor şi „actorilor intermediari", „num rul crescând ală

domeniilor de politici publice preocupate de educa ia superioar " şi înmul ireaţ ă ţ

„modurilor de coordonare."20

Complexitatea sporit a universit ilor, fie ele europene sau din altă ăţ ă

parte, nu este nimic pe lâng ame itoarea complexitate a sistemelor deă ţ

s n tate dependente de specializ rile medicale, testele şi formele deă ă ă

tratament medical, echipamentele, programele, reglement rileă

guvernamentale, sistemele financiare şi de contabilitate - toate acestea

suferind o diversificare extrem de rapid şi interac ionând permanent la vitezeă ţ

înalte.

Acestea sunt doar câteva exemple. Sâ le suprapunem îns pesteă

complexitatea ce caracterizeaz , la nivel local, na ional şi acum global,ă ţ

reglement rile de mediu, financiare şi comerciale, controalele epidemiologice,ă

constrângerile antite-roriste, negocierile pe tema apei şi a altor resurse şi o

list nesfârşit de alte func ii, procese şi legi interconectate. Deasupra să ă ţ ă

aşez m complexitatea introdus de zecile de mii de ONG-uri care propun sauă ă

cer propriile noi complexit i.ăţ

Acum un deceniu, Uniunea Asocia iilor Interna ionale, cu sediul laţ ţ

Bruxelles, a publicat Enciclopedia problemelor mondiale şi a poten ialului uman, ţ în

doua volume. Ambi iosul ei compendiu înşira nu mai pu in de ţ ţ 12.203

„probleme mondiale", fiecare fiind pus în leg tur cu altele care, în raport cuă ă ă

ea, sunt „mai generale, mai particulare, înrudite, cu rol de agravare, agravate,

cu rol de atenuare sau atenuate." Indexul avea 53.825 intr ri, cu o bibliografieă

num rând ă 4.650 titluri.21 Şi asta se întâmpla atunci.

Suntem pe cale s dep şim relativa simplitate a epocii industriale careă ă

punea accentul pe uniformitate, standardizare şi masificare de tipul „o m sură ă

pentru toate". Iar Statele Unite nu genereaz singure aceast complexitate.ă ă

Gândi i-vâ la complexit ile bizantine impuse de UE în încercarea de aţ ăţ

„armoniza" totul, de la educa ie pân la brânz . Numai computerele le potţ ă ă

urm ri.ă

Ceea ce vedem, aşadar, sunt transform ri suferite de principiileă

fundamentale care creeaz sistemul avu iei revolu ionare şi modul de viaă ţ ţ ţă

aferent, ambele ba-zându-se pe niveluri f r precedent de complexitateă ă

economic şi social .ă ă

Convergen a acceler rii, desincroniz rii şi globaliz rii, simultan cu unţ ă ă ă

tsunarm de cunoştin e noi, copleşesc institu iile noastre ruginite şi ne apropieţ ţ

tot mai mult de implozie.

Din fericire, exist o cale de sc pare.ă ă

SOLU IA SEPULVEDAŢ

os Angeles este vestit pentru autostr zile sale, cea cu num rulă ă

405 fii: bine cunoscut pentru traficul bar la bar , atât deă ă ă

aglomerat încât mare parte din el se revars pe şoseaua care-iă

este paralel pe mu mile, Bulevardul Sepulveda.ă

LPe Sepulveda se afl ceea ce este, cu siguran , una dintre cele mai neobă ţă

nuite întreprinderi din lume: o sp l torie de maşini. Unicitatea ei nu este dat iă ă ă

pompele de benzin şi maşinile pe care le vezi când parchezi în fa , ci de siă ţă

priza care te aşteapt când intri s pl teşti, c ci locul în care p trunzi este, protă ă ă ă ă

bil, singura combina ie între o sp l torie de maşini şi o libr rie de peţ ă ă ă

mapamond Aşa cum vom vedea, spiritul care a dus la aceast juxtapunereă

stranie va fi n cesar pentru a dep şi ă - sau, mai bine, pentru a împiedica -

pr buşirea sistemi» a institu iilor pe care ne baz m zi de zi.ă ţ ă

TOATE FEMEILE AMERICANE

De la întemeierea sa, la începutul secolului al XX-lea, pân în anii ă '80,

Ameria Telephone and Telegraph a ajuns cea mai mare companie din lume.2

Ast zi es greu s apreciem cât de dominant a fost prezen a institu ional aă ă ă ţ ţ ă

AT&T în via american pentru cea mai mare parte a veacului.ă

„Ma Bell", cum era cunoscut , p trunsese în toate comunit ile. Telefonulă ă ăţ

m gru cu disc se g sea în practic toate gospod riile americane. Avea oă ă

influen ţă po tic enorm , nu doar la Washington, ci şi în comunit ile dină ă ăţ

întreaga ar . Labi ratoarele Bell, împodobite cu premii Nobel, erau considerateţ ă

drept cea mai mar organiza ie de cercetare şi dezvoltare industrial de peţ ă

glob.3

In deceniul opt, AT&T avea aproape un milion de angaja i. în acea epocţ ă

telefoanelor analogice, un procent impresionant dintre aceştia era reprezentat

d femei, activând ca operatoare, tot mai numeroase în fiecare an. O glum careă

ci cula în interiorul companiei afirma c , dac aceast tendin se men inea,ă ă ă ţă ţ

toat femeile americane aveau s devin operatoare de telefonie.ă ă

Dezmembrat de Unchiul Sam în ă 1984, AT&T s-a restrâns, r mânând doaă

amintirea zilelor de glorie.4 La mijlocul anului 2005, r m şi ele companiei auă ă ţ

fos achizi ionate de SBC Communications.ţ 5 Dac asta i se poate întâmpla uneiă

firm ca AT&T, i se poate întâmpla, si înc mult mai rapid, chiar si celei maiă

solide ir stitu ii.ţ

TRANSFORMARE DE FA ADŢ Ă

Deşi institu iile din Europa, Japonia şi alte economii sunt şi ele zguduiteţ

de schimb rile pe care le sufer principiile lor ultrafundamentale, în Stateleă ă

Unite -tocmai pentru c aceast ar a progresat mai mult decât celelalteă ă ţ ă

dincolo de epoca industrial ă - nevoia de transform ri drastice este cea maiă

presant . Prin urmare, nic ieri nu se vorbeşte mai mult şi mai în necunoştină ă ţă

de cauz despre ele.ă

S lu m, de pild , educa ia. To i preşedin ii americani din ultima vremeă ă ă ţ ţ ţ

au dorit s fie cunoscu i drept „preşedintele educa iei"ă ţ ţ 6, iar George W. Bush nu

face excep ie.ţ 7

Condi ia esen ial pentru orice îmbun t ire real a înv mântului dinţ ţ ă ă ăţ ă ăţă

Statele Unite este recunoaşterea schimb rilor pe care le necesit o economieă ă

bazat pe producerea şi distribuirea de cunoaştere. Educa ia înseamn maiă ţ ă

mult decât preg tirea ocupa ional , îns ea îi înşeal pe elevi şi studen i dacă ţ ă ă ă ţ ă

încearc s -i preg teasc pentru slujbe care nu vor exista. Cu toate acestea,ă ă ă ă

şcolile de produc ie în mas ţ ă - defazate fa de economia real ţă ă - pun în

continuare accentul pe înv area pe de rost, repetitiv , în stilul muncii înăţ ă

fabric .ă

Planul lui Bush, presupus radical, în loc s insiste asupra curiozit ii,ă ăţ

gândirii, creativit ii, individualit ii şi spiritului întreprinz tor ăţ ăţ ă - tr s turiă ă

necesare în economiile bazate pe cunoaştere - impune mai mult rutin ,ă ă

testarea standardizat a elevilor, profesorilor şi şcolilor ă - instrumente menite să

sporeasc eficien a unor institu ii perimate.ă ţ ţ 8

Un exemplu la fel de frapant pentru ceea ce am putea numi

„transformare de fa ad " poate fi g sit în reac ia birocratic a Washingtonuluiţ ă ă ţ ă

la atentatele din 11 septembrie: crearea unui Departament al Securit iiăţ

Interne. Acest organism de nivel ministerial, cu un buget enorm, a unificat 22

de birocra ii piramidale ce existau deja într-o singur megapiramid .ţ ă ă 9

Pe scurt, Washingtonul a f cut ce ştie mai bine: s construiasc birocra iiă ă ă ţ

de tip industrial. Institu ia rezultant este masiv , vertical şi ierarhizat , cuţ ă ă ă ă

nenum rate unit i aflate în competi ie, şi urmeaz a se conecta la zeci de miiă ăţ ţ ă

de birocra ii municipale şi statale mai mici.ţ

Organiza iile teroriste, în schimb, sunt concepute pentru a ocoliţ

birocra iile. Alc tuite din celule mici, prinse într-o re ea lax , cu membri careţ ă ţ ă

nu cunosc decât unul sau doi dintre omologii lor, cele mai multe pot lua

hot râri rapid şi sunt preg tite s loveasc , s fug şi s dispar ă ă ă ă ă ă ă ă - sau s seă

arunce în aer. în compara ie cu Departamentul Securit ii Interne, Al Qaedaţ ăţ

este plat ca o cl tit , iar membrii ei nu apar in nici unui sindicat ală ă ă ţ

func ionarilor publici.ţ

Transformarea de fa ad nu este specific Americii. E larg r spândit înţ ă ă ă ă

Europa, unde companiile şi institu iile publice de la nivel na ional sunt for ateţ ţ ţ

sa se supun constrângerilor tot mai multe şi mai dure impuse de Uniuneaă

Europeana îns şi, un exemplu tipic de organiza ie birocratic din epocaă ţ ă

industrial .ă

MUTAREA SCAUNELOR

Un caz şi mai elocvent de transformare de fa ad , de data aceasta laţ ă

nivel g bal, poate fi g sit pe culoarele Organiza iei Na iunilor Unite.ă ţ ţ

Confruntându-se cu o criz grav a institu iei, secretarul general Kofiă ă ţ

Ann; a anun at, în ţ 2003, „nevoia urgent " de a restructura Consiliul deă

Securitate a: fel încât s reflecte noile „realit i geopolitice" ale secolului XXI.ă ăţ 10

Consiliul de Securitate de ast zi este o imagine a distribu iei puterii deă ţ

acu jum tate de secol, când Statele Unite, Marea Britanie, Rusia, Fran a, Chinaă ţ

alia ii lor au stopat tentativa Germaniei naziste şi a Japoniei de a cuceri împreuiţ

lumea. Fiecare dintre înving tori a fost r spl tit cu un loc permanent în Consiliă ă ă

de Securitate şi cu dreptul de a se opune, prin veto, la orice ac iune propus iţ ă

Consiliu.11

De atunci, unii dintre cei cinci şi-au pierdut puterea, pe când unele ri prţă

cum Japonia, India, Brazilia şi Germania au câştigat importan economic şi cţă ă

plomatic pe plan global, îns nu au primit locuri permanente şi dreptul de vehă ă

Annan vrea s rezolve aceast problem , dar salvarea Organiza iei Na iunileă ă ă ţ ţ

Unite va necesita mai mult decât reîmp r irea locurilor între statele-na iune.ă ţ ţ

Influen a ONU în lumea contemporan se risipeşte deoarece, ca grup,ţ ă

na ii nile şi/sau statele îşi pierd ele însele puterea. Aşa cum vom vedea în scurtţ

tim ini iativa este preluat de alte for e: corpora iile globale, pie ele valutare şiţ ţ ă ţ ţ ţ

de obl ga iuni, religiile mondiale ren scute, zecile de mii de ONG-uri, unit ileţ ă ăţ

regional sub- şi suprana ionale. Toate acestea erodeaz domina ia statelor şiţ ă ţ

na iunilor ir dividuale. Colectiv, într-o m sur înc şi mai mare, ele dilueazţ ă ă ă ă

puterea ONU.

Aşadar, dac Organiza ia Na iunilor Unite doreşte cu adev rat s reflecteă ţ ţ ă ă

noii realit i ale secolului XXI, trebuie s ia sub pulpana sa aceşti noi actoriăţ ă

globali oferindu-le şi lor, nu doar na iunilor şi/sau statelor, putere de vot.ţ

In aceste exemple foarte diferite, implicând institu ii foarte diferite, vomţ

con stata aceeaşi subestimare a caracterului revolu ionar al sistemului avu ieiţ ţ

bazati pe cunoaştere, aceeaşi ignoran în privin a principiilor fundamentale şiţă ţ

aceeaş speran disperat c transform rile de fa ad pot fi salvatoare.ţă ă ă ă ţ ă

APARATE FOTO ŞI POLI IŞTIŢ

Transformarea real a unei corpora ii, şcoli sau oric rei alte institu iiă ţ ă ţ

implica schimb ri semnificative în ceea ce priveşte func iunile principale,ă ţ

tehnologia, structura financiar , cultura, personalul şi organizarea.ă

Un exemplu bun este strategia prin care IBM s-a transformat dintr-o

corporale care avea ca principal obiect de activitate fabricarea de „lucruri" într-

una a c rei Prioritate a devenit vânzarea de servicii. Veniturile din servicii auă

atins 46 miliarde de dolari în 2004 - 48% din veniturile totale ale IBM,12 iar

departamentul de servicii, cu 175.000 de angaja i, este acum cea mai mareţ

component a firmei.ă 13

Şi la Kodak, decizia mult amânata de a intra pe pia a aparatelor fotoţ

digitale stat la baza transform rii.ă 14 Timp de aproape un secol, una dintre

principalei func ii ale companiei era fabricarea, developarea şi imprimareaţ

filmului cu halog nur de argint ă - proces eliminat în mare m sur de fotografiaă ă

digital . în ă 2 ajunsese deja s domine acest nou domeniu.ă 15

Transformarea real este posibil şi în sectorul public, fapt demonstrat dă ă

William J. Bratton în 1994, când a preluat comanda poli iei din New York,ţ 161

37.000 de angaja i.ţ 17 El a declarat c menirea institu iei nu mai era doar să ţ ă

prin1 infractorii, ci s se concentreze asupra viitorului şi s previn comitereaă ă ă

de frac iuni.ţ

Pân la sosirea lui Bratton, NYPD (New York Police Department, Depaă

mentul de Poli ie din New York) îşi m sura performan ele în raport cu alte dep-ţ ă ţ

tamente de poli ie pe baza datelor FBI, furnizate numai o dat la şase luni.ţ ă

Bratto i-a obligat pe c pitanii reticen i, copleşi i de munc şi uneori ostili să ţ ţ ă ă

alc tuias rapoarte s pt mânale pentru noua sa baz de date, COMPSTAT, careă ă ă ă

indica ti; rile de infrac iuni ce se înmul eau sau sc deau în districteleţ ţ ă

respective.18 Apoi 1 cerut - o dat pe s pt mân ă ă ă ă - s explice cum abordauă

aceast situa ie. Feedback mai bun şi mai rapid din teren a îmbun t it în scurtă ţ ă ăţ

timp performan ele.ţ

Cea mai comentat inova ie a fost implementarea politicii „geamului spară ţ

conform c reia poli iştii aveau ordin s ac ioneze ferm chiar şi în cazul unor dă ţ ă ţ

licte minore precum spargerea geamurilor, pictarea de graffiti sau deranjarea

şo rilor prin sp larea parbrizelor şi apoi cererea de bani.ă 19 M surile luate împotă

acestor delicte legate de „calitatea vie ii" au descurajat comiterea unorţ

infrac i" mai grave şi le-au demonstrat cet enilor c poli ia era pus pe treab .ţ ăţ ă ţ ă ă

Pe plan organiza ional, Bratton a descentralizat puterea, transferând-o s~ţ

lor locale, iar din punct de vedere cultural a ridicat moralul poli iştilor ac ionânţ ţ

curajos împotriva corup iei şi folosind cuvinte dure la adresa infractionaktâtii.ţ

conferit subordona ilor s i respect de sine şi convingerea c el va lupta cuţ ă ă

liticienii şi opinia public în numele lor.ă

Cu inova ii la toate aceste niveluri, Bratton a îmbun t it net activitatea ţ ă ăţ ]

Chiar si acum, statisticile referitoare la criminalitate trebuie citite cu mare p"

cau ie;ţ 20 cu toate acestea, lui Bratton i se atribuie reducerea omuciderilor cu 44

şi a „infrac iunilor grave" cu ţ 25% în cele 27 de luni ale mandatului s u.ă 21 După

ce a transformat acest departament, el încearc s fac acelaşi lucru pentruă ă ă

politi* din Los Angeles.22

CREAREA DE NOI INSTITU IIŢ

IBM, Kodak şi NYPD sunt, toate, organiza ii mari şi vechi, îns prevenirea iţ ă

ploziei care ne pândeşte necesit mai mult decât transformarea institu iiloră ţ

existente. Este nevoie şi s se creeze noi tipuri de companii, organiza ii şiă ţ

institu ii» mari şi mici, la toate nivelurile societ ii. în acest scop trebuie sâţ ăţ

avem inventatori sociali preg ti i s fac fa resurselor inadecvate, rivalit ii,ă ţ ă ă ţă ăţ

suspiciunii» cinismului şi prostiei pure.

Oricât de descurajant ar suna, afirma ia aceasta ne ajuta s ne amintimţ ă

c nic una dintre institu iile familiare de ast zi ă ţ ă - nici IBM, nici Kodak, nici

Organiza i; Na iunilor Unite, nici Fondul Monetar Interna ional, nici poli ia sauţ ţ ţ ţ

oficiile poş tale - nu a c zut din cer gata dezvoltat .ă ă

Toate institu iile noastre, de la b ncile centrale la cele de sânge, de laţ ă

fabric la garnizoanele de pompieri, de la muzeele de art la aeroporturi, au fostă

con cepute ini ial de inovatorii mediului de afaceri şi de inventatorii sociali careţ

s-ai confruntat cu o rezisten mult mai aprig la schimbare decât se manifestţă ă ă

în eco nomiile avansate din prezent. Iar multe dintre inova iile lor, în afaceri şiţ

în socie rate, au fost cel pu in la fel de importante ca acelea tehnologice.ţ

Cunoaştem numele multora dintre marii inovatori din domeniul

tehnologiei -Savery şi Newcomen şi motorul cu aburi, Whitney şi maşina de

egrenat bum bacul, Edison şi iluminatul electric, Morse şi telegraful, Daguerre

şi fotografia Marconi şi radioul, Bell şi telefonul. Şi, pe bun dreptate, glorific mă ă

enormele lor contribu ii.ţ 23

Din p cate, pu ini oameni în afar de specialişti şi istorici, dac o fac şiă ţ ă ă

aceştia, pot rosti numele inventatorului social care a lansat conceptul de

corpora ie cu r spundere limitat sau al persoanei care 1-a înscris înţ ă ă

GeseUschaft mit beschranktei Haftung, legea german din ă 1892 care 1-a prev zută

pentru prima dat .ă 24 îşi poate imagina cineva cum ar ar ta economia şiă

sistemul financiar mondial de ast zi dac nu ar exista r spunderea limitat aă ă ă ă

investitorilor? A fost aceasta o realizare mai pu in important decât telegraful,ţ ă

s zicem?ă

Nu mul i dintre investitorii de azi ar construi o cas , un bloc, o cl dire deţ ă ă

afaceri, un centru comercial, un cinematograf sau o fabric f r s cumpere oă ă ă ă

asigurare contra incendiilor. Dar care a fost inovatorul de la Compania de

Asigur ri Phoenix care, pe la ă 1790,1-a angajat pe cartograful Richard Horwood

s alc tuiasc prima hart a Londrei conceput pentru a ajuta firma să ă ă ă ă ă

evalueze propriet ile şi s ofere asigur ri contra incendiilor?ăţ ă ă 25

Cine a avut atâta imagina ie şi curaj încât sâ întemeieze primul fondţ

mutual, Prima orchestr simfonic , primul club automobilistic şi atâtea alteă ă

companii şi institu ii a c ror existen este considerat fireasc în prezent? Şiţ ă ţă ă ă

unde este pre-rniul Nobel pentru inven iile sociale?ţ

Dac o frac iune infim din sumele cheltuite pentru cercetare şi inova ieă ţ ă ţ

ştiin ific şi tehnologic ar fi repartizat unor laboratoare care s elaboreze şiţ ă ă ă ă

s testeze noi structuri organiza ionale şi institu ionale, am putea avea o gamă ţ ţ ă

mult mai larg de op iuni cu care s ne întâmpin m implozia ce ne aşteapt .ă ţ ă ă ă

INOVA II CARE NASC INOVA IIŢ Ţ

Muhammad Yunus a trebuit s -şi lase imagina ia s zboare pentru a creaă ţ ă

o anc ce d bani cu împrumut unora dintre cei mai s raci oameni din lume ă ă ă -

în-ePrinz tori rurali care au nevoie de treizeci sau cincizeci de dolari pentru aă

porni 0 nfic afacere. B ncile conven ionale nu-şi permiteau s ofereă ă ţ ă

împrumuturi atât

de insignifiante, iar debitorii nu aveau garan ii şi nu luaser anterior alteţ ă

credite, astfel c nu-şi puteau dovedi bonitatea.ă 26

în 1976, Yunus, un economist din Bangladesh, a creat banca Grameen. în

loc s solicite garan ii, le-a cerut clien ilor s g seasc un grup de membri aiă ţ ţ ă ă ă

comunit ii care sâ garanteze restituirea împrumutului. Grupul avea un interesăţ

colectiv în succesul micii afaceri demarate de debitor şi putea s exercite oă

presiune social ori s dea o mân de ajutor dac acesta r mânea în urm cuă ă ă ă ă ă

pl ile. La rândul lor, dac împrumutul era restituit, componen ii grupuluiăţ ă ţ

puteau cere noi credite.27

Pân în ă 2005, Grameen d duse împrumuturi unui num r de ă ă 4,3 milioane

de oameni, în sume mici totalizând 4,7 miliarde de dolari. Aproape to i debitoriiţ

erau femei, care s-au dovedit mai capabile de a reuşi în afaceri şi, de

asemenea, s-au achitat mai bine de sarcina restituirii datoriei.28 Grameen a

ini iat opera iuni similare în cel pu in ţ ţ ţ 34 de ri şi a întemeiat o funda ie care sţă ţ ă

ajute ONG-urile şi alte organisme sâ-i reproduc modelul.ă 29

în prezent, microfinan area este o industrie global de dimensiuniţ ă

apreciabile. Dou dintre cauzele succesului ei sunt dobânzile la împrumuturi ă -

foarte ridicate dup standardele americane sau europene ă - şi remarcabila rată

a restituirilor, de 98%, pe care o proclam .ă 30 De fapt, Grameen întâmpină

dificult i la recuperarea banilor, îns Nancy Barry, preşedinta organiza ieiăţ ă ţ

Women's World Banking, spune c „aceşti debitori prezint riscuri mai miciă ă

decât Donald Trump şi cei de soiul lui."

Un aspect înc şi mai interesant al acestei inven ii sociale este impactulă ţ

transformator pe care-1 are asupra altor institu ii. In primul rând, Grameen aţ

avut mul i imitatori pentru modelul lansat în Bangladesh. Potrivit celor de laţ

The Wall Street Journal, în 2001, „proprietarii de magazine care jucau c r i înă ţ

satul Bagil Bazar puteau cita din memorie condi iile oferite de şapte firmeţ

concurente specializate în microcredite."31

Deoarece profiturile companiei Grameen sunt neobişnuit de solide, 26 de

ONG-uri care lucreaz în rile s race şi-au creat b nci de microfinan areă ţă ă ă ţ

proprii, cu scopul de a strânge fonduri pentru activit ile lor caritabile.ăţ

La rândul ei, r spândirea microfinan rii a determinat înfiin areaă ţă ţ

MicroRate, o agen ie de rating pentru b ncile axate pe microfinan are. Conformţ ă ţ

fondatorului s u, Damian von Stauffenberg, tot mai multe b nci ale ONG-uriloră ă

se vor transforma în b nci conven ionale în deceniul urm tor, pentru c aşa îşiă ţ ă ă

vor spori considerabil capacitatea de a da împrumuturi şi de a acumula

depozite. Nu mai pu in de dou sute au parcurs deja etapele preliminare.ţ ă

Unele vor intra în competi ie cu b ncile conven ionale, ceea ce, în opiniaţ ă ţ

lui Stauffenberg, va încuraja marile b nci globale de retail şi b ncile comercialeă ă

locale s intre în afacerea cu microcredite.ă 32

Pe scurt, o nou organiza ie, Grameen, a avut un impact transformatoră ţ

nu doar asupra vie ilor întreprinz torilor s raci pe care i-a ajutat, ci şi asupraţ ă ă

modului în care ON&urile strâng bani pentru activit ile lor. Ar putea modifica şiăţ

sistemul bancar conven ional, pe m sur ce estompeaz grani ele dintre lumeaţ ă ă ă ţ

profituli si cea a filantropiei.

Grameen nu este singurul exemplu de inven ie social cu impactţ ă

considerabi Amazon.com a creat libr ria f r magazin. EBay a înfiin at un birouă ă ă ţ

de licita ii î care clien ii înşişi se ocup de toate procedurile. Google, Yahoo! şiţ ţ ă

alte motoar de c utare prelucreaz ă ă 600 de milioane de cereri pe zi, modificând

activitate bibliotecilor şi for ând schimb ri ţ ă - poate chiar o transformare radicală

- în 1( neşa industrie editorial .ă 33

Atacând modelul de asisten social al epocii industriale, australianulţă ă

Ver Hughes afirm acuzator c „politicienii înc pot s ias basma curată ă ă ă ă ă

promi ân mai multe şcoli, mai multe spitale, mai multe asistente medicale şiţ

mai mul i pc li işti", de parc v rsarea unor sume mai mari de bani în institu iileţ ţ ă ă ţ

respective a vindeca automat crizele cu care se confrunt .ă

în acest model, numeroasele agen ii sociale presteaz servicii uniformizatţ ă

pentru „«clien ii» deconecta i, pasivi şi lipsi i de putere."ţ ţ ţ

Ca alternativ , Hughes vorbeşte despre un program din Melbourneă

intitula Person to Person, la care particip familiile copiilor cu dizabilit i.ă ăţ

Aceste famil „se saturaser de serviciile standardizate oferite copiilor lor", careă

aveau neve foarte diferite.

Familiile au convins Departamentul Australian al Serviciilor Sociale să

acordi bani în locul serviciilor, sumele urmând a fi pl tite unui „coordonator ală

sprijinii lui" ales de ele. Acesta avea s cumpere şi s repartizeze „o combina ieă ă ţ

de set vicii aleas de familii (educa ie, ajutor la domiciliu, asisten pe timp deă ţ ţă

zi, lec i de muzic etc.)."ţ ă

Dup cum spune Hughes, noua paradigm în domeniul serviciilor socialiă ă

„transfer centrul aten iei de la ofert la cererea personalizat ."ă ţ ă ă 34 Această

dema sificare este, în sfera serviciilor sociale, echivalentul personaliz riiă

produselor d< pe pia a bunurilor de consum.ţ

INVENTAREA GRUPULUI DE REFLEC IEŢ

Acestea sunt numai câteva exemple de imagina ie social şi modeleţ ă

transfor matoare. Ele nu sunt importante pentru c toate vor func ionaă ţ

neap rat conforn planific rii, ci tocmai pentru c atest inventivitate socială ă ă ă ă

într-o epoc în care atâ de multe institu ii din epoca industrial se gr besc spreă ţ ă ă

implozie.

Liderii care încearc s schimbe din temelii vechile institu ii se confruntă ă ţ ă

ci refuz, rezisten înc p ânat şi conflicte. Inovatorii care caut s creeze noiţă ă ăţ ă ă ă

in stitu ii sau organiza ii sunt privi i cu scepticism. Şi unii, şi al ii au nevoie deţ ţ ţ ţ

curaj Pricepere politic , tenacitate, un sim al sincroniz rii şi ataşament fa deă ţ ă ţă

pro lectele lor. Tocmai aici este necesar imagina ia social .ă ţ ă

Din fericire, exist instrumente verificate care pot ajuta la desc tuşareaă ă

ei Unul dintre ele este adunarea sau sc derea func iilor. De exemplu,ă ţ

universitatea era ini ial un loc în care sâ li se predea studen ilor. în secolul alţ ţ

XTX-lea, Univer sitatea din Berlin a ad ugat cercetarea la func iile saleă ţ

principale şi a devenit un model pentru institu iile de înv mânt superior dinţ ăţă

toat lumea. Rezultatul a fost un nou tip de institu ie numit grup de reflec ieă ţ ţ

(think temV).35

In ultima vreme, un val de modificare a func iilor a m turat industriaţ ă

american sub forma externaliz rii şi internalizârii.ă ă

O transformare corporativ se produce şi atunci când func iile existenteă ţ

sunt fie extinse considerabil, fie reduse. Modific rile importante de scar potă ă

determina şi ele transform ri calitative.ă

într-o lume în care grani ele au devenit mai poroase, distinc ia dintreţ ţ

problemele externe şi cele interne a disp rut aproape complet. Oare toateă

rile ar trebui s aib în continuare un minister de Externe? Oare înţă ă ă

universit i separarea net a disciplinelor academice ar trebui s fieăţ ă ă

permanent ? Sau ar fi mai bine ca departamentele centrate pe anumiteă

discipline s fie înlocuite de echipe temporare, cu teme bine stabilite, care să ă

cuprind studen i şi profesori cu diverse specialit i?ă ţ ăţ

In toate sectoarele societ ii ăţ - privat, public şi civil - vom avea modele

complet noi de organizare, combina ii ciudate de re ele în cadrul birocra iilor,ţ ţ ţ

birocra ii în cadrul re elelor, organiza ii cu o structur de tipul tablei de şah,ţ ţ ţ ă

organiza ii destul de flexibile încât s -şi înjum t easc ori s -şi dublezeţ ă ă ăţ ă ă

capacitatea peste noapte, organiza ii care supravie uiesc formând „coali ii aleţ ţ ţ

voluntarilor" temporare pentru a îndeplini anumite scopuri bine determinate.36

Prevenirea imploziei institu ionale sistemice va necesita nu doarţ

transformarea marilor corpora ii şi a departamentelor guvernamentale, ci şiţ

schimb ri la fiecare nivel al economiei şi societ ii, de la micile întreprinderi laă ăţ

biserici, sindicate şi ONG-uri locale.

La o scar mai mic lucrul acesta s-a petrecut deja, atunci când revolu iaă ă ţ

industrial era înc recent şi avea nevoie de institu ii noi, postagrare, de laă ă ă ţ

magazine universale şi for e de poli ie pân la b ncile centrale şi grupurile deţ ţ ă ă

reflec ie. Inovatorii au ap rut în cele mai neaşteptate locuri şi au creat acesteţ ă

organisme întâmpinând o rezisten mult mai mare decât cea manifestat înţă ă

societ ile contemporane, care realizeaz tranzi ia de la epoca industrial .ăţ ă ţ ă

Acesta este domeniul în care America e, poate, cea mai puternic . Ea areă

de protejat tradi ii mai pu in îndelungate. Are diaspore etnice şi culturale careţ ţ

aduc idei din întreaga lume. Cet enii ei au cel mai viguros spirit întreprinz torăţ ă

din lume, şi nu doar în sfera afacerilor.

Are întreprinz tori intelectuali, întreprinz tori activişti, întreprinz toriă ă ă

online, întreprinz tori religioşi, întreprinz tori academici. Şi, spre deosebire deă ă

societ ile care suprim spiritul întreprinz tor al individului, propov duieşte oăţ ă ă ă

evanghelie a schimb rii care îl ridic în sl vi.ă ă ă

America nu este îns unica ar cu resurse inovatoare. Nicicând înă ţ ă

decursul istoriei n-au existat mai mul i oameni educa i hot râ i s provoaceţ ţ ă ţ ă

schimb ri. Nicicând n-au existat atât de multe tipuri diferite de institu ii sauă ţ

instrumente mai puternice pentru combinarea, simularea, elaborarea şi

verificarea de noi modele institu ionale.ţ

Din fericire, constat m apari ia unei noi „meta-institu ii" ă ţ ţ - câteva laborato

axate pe inven ie social şi dezvoltarea spiritului întreprinz tor ţ ă ă - localizate

principal în sectorul societ ii civile, care debordeaz de energie şi imagina iiăţ ă ţ

Unele universit i predau acum cursuri de inven ie social .ăţ ţ ă 37 Unele func

ofer premii modeste pentru cele mai bune idei.ă 38 Biroul American pentru tente

aprob brevete de inven ie pentru noi modele de afaceri.ă ţ 39 Dar nu ar pi exista

cumva o nou form de brevet pentru modelele sociale la fel de plineă ă

creativitate?

Inova ia fie va âşni din mintea liderilor dornici s transforme institu iile eţ ţ ă ţ

tente, fie va exploda la nivelul inferior, pe m sur ce tot mai multe institu iiă ă ţ

epoca industrial se pr buşesc, iar implozia sistemic se apropie vertiginos.ă ă ă

Economiile avansate sunt pline de milioane de inventatori sociali, inovat

persoane care-şi asum riscuri organiza ionale, vis tori şi femei şi b rba i cu să ţ ă ă ţ

practic, bine educa i, cu acces la mai multe cunoştin e din toate domeniile, îiţ ţ

ma i cu cele mai puternice instrumente ale cunoaşterii pe care le-a avut vi datţ ă

la dispozi ie specia uman şi ferici i s inventeze o zi de mâine mai bun suntţ ă ţ ă ă

pretutindeni în lume, gata s-o remodeleze.

Cât despre Statele Unite, ele sunt în mod deosebit bogate în oameni

inovat mereu mai inventivi, dornici s testeze noi idei şi noi modele. Chiar şiă

soli Sepulveda - nebuneasca, minunata idee a unei sp l torii de maşini careă ă

oferi timele bestseller-uri, c r i de autoperfec ionare şi operele lui Cervantes şiă ţ ţ

Gai Mârquez, Dante, Darwin şi Du Bois, Whitinan şi Wollstonecraft, Aristotel şi

Plai Machiavelli şi Rousseau, John Locke şi lucrarea însufle itoare a lui Thomasţ

Pa Drepturile omului.

O sp l torie de maşini, chiar şi cu libr rie, nu va schimba America, şi cu ă ă ă ;

mai pu in lumea. Dar miile, chiar milioanele de adapt ri creatoare la pie ele, ţ ă ţ <

tura şi condi iile de cunoaştere pe cale de instaurare o vor face cu siguran .ţ ţă

Dac o sp l torie auto poate fi simultan libr rie, gama de op iuni pentruă ă ă ă ţ

îm dicarea unei implozii institu ionale ar putea fi limitat doar de imagina iaţ ă ţ

noa! social . A sosit vremea s-o desc tuş m.ă ă ă

ÎN LOC DE CONCLUZIE: DUP DECADENTĂ Ă

up orice standarde materiale, majoritatea americanilor deă

ast zi o duc mult mai bine decât, s spunem, bunicii lor din aniiă ă

'50, când a luat startul „noua" economie. Pe atunci, familia

american medie îşi cheltuia aproape o cincime din venitul disponibil doară

pentru a se hr ni. în ă 2002 era nevoie numai de o zecime.1 în acele vremuri de

mult apuse, îmbr c mintea înghi ea ă ă ţ 11% din cheltuielile personale. în 2003, în

ciuda vorb riei pe tema modei, propor ia sc zuse la 6%.ă ţ ă 2

DAcum o jum tate de secol, doar ă 55% dintre americani erau proprietarii

locuin elor lor.ţ 3 în prezent, cifra este de 70%, iar casele sunt mult mai mari.4 în

plus, în 2000 13% din vânz rile imobiliare se refereau la case de vacan .ă ţă 5 Cât

despre s n tate, în pofida tuturor problemelor, speran a de viat a crescut deă ă ţ ă

la 68,2 ani în 1950 la 76,9 ani în 2000.6

Dar dac toate aceste lucruri sunt adev rate ă ă - şi un munte de dovezi le

confirm ă - de ce par americanii s fie atât de neferici i?ă ţ

Cheia rezid în termenul ă material, care este antonimul intangibilului. Astfel,

pe m sur ce atât economia monetar , cât şi omoloaga ei nemonetar trec deă ă ă ă

la munca manual şi folosirea muşchilor la crearea de avu ie pe baz deă ţ ă

cunoaştere şi intangibilitatea aferent acesteia, asist m la o alt schimbareă ă ă

istoric : renaşterea valorilor ca preocupare central .ă ă

R ZBOIUL VALORILORĂ

Dac am asculta cu aten ie ce-şi spun unul altuia americanii de rând dină ţ

zilele noastre, am auzi nenum rate lament ri despre inegalitatea crescând aă ă ă

veniturilor, intensificarea traficului şi reducerea timpului liber, despre

computerele care se blocheaz şi convorbirile pe mobil care se întrerup.ă

Asculta i mai mult, îns , şi va reieşi un tipar. Auzim plângeri despreţ ă

ineficienta, l comia, corup ia, iresponsabilitatea sau prostia cu care oameniiă ţ

aceia se întâlnesc zi de zi la şcoal , la birou, la spital, în pres , la aeroport, laă ă

sec ia de poli ie şi la sec ia de votare ţ ţ ţ - în aproape toate interac iunile lorţ

cotidiene cu institu iile americane aflate în pragul imploziei.ţ

Emo iile se amplific atunci când se aduce vorba despre valori. înţ ă

conversa iile particulare şi în retorica politic deopotriv , auzim diatribeţ ă ă

asurzitoare despre

moartea „valorilor familiei", „valorilor morale", „valorilor tradi ionale",ţ

„valorilor religioase" şi dispari ia eticii personale şi corporative.ţ

Totuşi, ceea ce pu ini par s fi observat este leg tura direct dintreţ ă ă ă

implozia institu iilor şi implozia sistemului de valori al zilei de ieri.ţ

Valorile iau naştere din surse multiple, dar în orice societate institu iileţ

reflect valorile întemeietorilor, iar aceia care slujesc institu ia îşi justifică ţ ă

existen a promovând valorile care merg în acest sens. Dac institu iile noastreţ ă ţ

principale nu pot supravie ui în forma lor actual , nu pot supravie ui niciţ ă ţ

valorile şi normele pe care le întruchipeaz şi le promoveaz aceste institu ii.ă ă ţ

Trebuie s ne aştept m la dispari ia unora dintre valorile contemporane şi laă ă ţ

ivirea altora noi.

Oricum am defini virtutea sau viciul, de ce ar trebui sâ ne aştept m ca ună

sistem de familie care acum cuprinde o mare varietate de formate s transmită ă

ori s exprime acelaşi set de valori pe care-1 propaga sistemul familieiă

nucleare în vremea când America era înc o societate industrial ? Sau valorileă ă

marilor familii plurigenera ionale, atât de des întâlnite în societ ile agrareţ ăţ

preindustriale?

De ce ar trebui s ne aştept m ca acele corpora ii care nu mai depind deă ă ţ

for a fizic s reflecte valorile macho ale companiilor şi industriilor care seţ ă ă

bazau pe munca manual a angaja ilor? Richard Tomkins scria în ă ţ Financial

Times, doar pe jum tate ironic: „In zilele noastre, majoritatea marilor companiiă

din Occident vor s fie iubite. ă [...] Vocabularul afacerilor s-a schimbat complet.

Şefii care odinioar erau epoşi, duri, macho, dominatori şi îndr zne i trebuieă ţ ă ţ

acum s fie deschişi, abordabili, grijulii, persuasivi şi amabili. Sistemele deă

comand şi control managerial, cu ierarhiile lor rigide şi regulile lor stricte, auă

l sat loc flexibilit ii, colabor rii şi muncii în echip ." El descrie acest fenomenă ăţ ă ă

ca pe „feminizarea" managementului.

Tomkins explic aceast modificare a valorilor prin sc derea nevoii deă ă ă

munc fizic şi noua importan dobândit de elementele intangibile de tipulă ă ţă ă

m rcilor. Ceea ce vând în realitate tot mai multe companii, spune el, esteă

„setul de emo ii, idei şi credin e pe care îl înglobeaz m rcile lor."ţ ţ ă ă 7 Se pot ridica

obiec ii, dar în esen are dreptate. Aşa cum au, îns , dreptate şi cei care v dţ ţă ă ă

implica ii mai sumbre în implozia sistemului de valori.ţ

EXTREMELE EXTREME

S ne gândim la sporturile institu ionalizate, de pilda. Odinioar practicată ţ ă

de amatori pentru propriul amuzament şi apoi organizat în cluburi şi ligi,

sportul a devenit doar în ultimele decenii o institu ie cu adev rat global , oţ ă ă

industrie a marketingului care, valorând multe miliarde de dolari, este foarte

ocupat s vând tot felul de produse şi, la rândul ei, se subordoneaz nevoiloră ă ă ă

industriei televiziunii.

Corup ia din sport nu este, desigur, ceva nou. Boxerii care „trântesc"ţ

meciuri Sl scandalul Black Sox din baseball?9 Poveste veche. Folo sirea

drogurilor de c tre atle ii olimpici?ă ţ 10 Banal. Fiecare caz de mituire din

megaafacerea cunoscut dreplă

OUmpiad a stat ani de zile pe primele pagini ale ziarelor.ă 11 Dar corup iaţ

din Liga Mic ?ă 12 în rândul b ie ilor c rora înc nu le-au dat tuleiele? Sau lan ulă ţ ă ă ţ

de arest ri ale atie ilor de top pentru consum de droguri, viol, infrac iuniă ţ ţ

violente, chiar crim ă - toate deplânse amarnic de oficiali, dar recunoscute de

cel pu in un proprietar de club ca fiind minunate pentru rating-urile TV şiţ

veniturile din publicitate?13 Dac institu ia este bolnav , ce fel de valoriă ţ ă

transmite ea?

O mare parte din comportamentul aparent bizar pe care-1 observ m înă

jurul nostru reflect b t lia dintre dec dere şi renaşterea revolu ionar aă ă ă ă ţ ă

societ ii contemporane, în decursul istoriei, c utarea extremelor a fost oăţ ă

tr s tur comun decaden ei şi renaşterii. în prezent, se reg seşte în aplicareaă ă ă ă ţ ă

adjectivului extrem la orice substantiv cu putin . Astfel, ni se ofer „sporturiţă ă

extreme", „software extrem", „mod extrem ", „coafuri extreme", „scobireaă ă

extrem a dovlecilor" şi, desigur, „Elvis extrem" online, site de pe care po i aflaă ţ

mai multe lucruri decât ai vrea s ştii despre el.ă

Toate acestea sunt, ca s spunem aşa, preludiul site-urilor „pornoă

fetişiste extreme".14 în domeniul sexului, diversitatea şi experimentul sunt din

ce în ce mai vizibile pentru publicul larg. Astfel, emisiunile TV au personaje

homosexuale, sado-masochiste, travestite şi transsexuale. în pres , o reclamă ă

la Completely Bare Spa, oferind „Gucci Couture", este ilustrat de o fată ă

dezbr cat împodobit cu logo-ul Gucci pe pubis.ă ă ă 15 Un catalog Abercrombie &

Fitch, destinat adolescen ilor, identific subtil marca respectiv de haine cuţ ă ă

sexul în grup.16 Iar Los Angeles Times v este furnizat în fa a uşii într-o pung deă ţ ă

plastic ce face reclam la o loterie ă Vegas.com. Câştig torii vor zbura pân laă ă

Las Vegas într-un avion în care „hainele pot fi scoase, dar centura de siguranţă

trebuie s r mân strâns ."ă ă ă ă 17

Toate acestea, la rândul lor, stârnesc, în mod previzibil, reac ii extremeţ

din partea grupurilor religioase ultragiate şi a altor moralişti dornici să

reinstaureze virtutea victorian ă - care, pe m sur ce istoricii o despoaie deă ă

v luri, se dovedeşte a fi fost mai pu in virtuoas decât credeam.ă ţ ă

Sexul e una, violen a e alta. Ce ne facem cu popularul joc online numitţ

Grand Theft Auto: Vice City, în care participan ii câştig puncte pentru ucidereaţ ă

de poli işti, vânzarea de cocain şi brutalizarea prostituatelor de pe ecran?ţ ă 18

Sau cu rapperii „gangsta" care fac înregistr ri pentru companii denumiteă

fermec tor Crima SA sau Culoarul Mor ii şi îşi dobândesc faima cântând despreă ţ

uciderea poli iştilor sau maltratarea femeilor?ţ 19

Şi ce s mai spunem despre canibalul german care, pe Internet, aă

recrutat un partener aparent dornic s fie mâncat de viu, astfel încât unulă

dintre ei sau amândoi s poat avea o experien cu adev rat extrem ? Poftă ă ţă ă ă ă

bun ! (Institu iile judiciare germane au constatat c sunt nepreg tite pentruă ţ ă ă

aceast noutate, întrucât nu exista nici o lege care s prevad interzicereaă ă ă

canibalismului.)20

Nu avem nevoie de un doctorat ca s ne d m seama c o mare parte dină ă ă

comportamentul extrem are ca scop şocarea p rin ilor, a societ ii în general şiă ţ ăţ a r noilor care au mai r mas printre noi. Totuşi, r noii sunt din ce în ce maiţă ă ă ţă ă

greu de g sit. Ei formeaz un grup tot mai restrâns, fiind înlocui i de o clasă ă ţ ă

mij-

locie în ascensiune pe care supraexpunerea la şocuri a imunizat-o.

francezii loseau expresia „epaterle bourgeois", însemnând „s şochezi clasa deă

mijloc." D< sebirea din zilele noastre este c acum clasa mijlocie se scuipă ă

singur şi râ în hohote de asta.ă

Aceste exemple fac parte dintr-un proces mult mai amplu de punere la

înc care a tuturor limitelor comportamentale impuse de institu iile epociiţ

industria Iar ac iunea nu vine doar din partea obişnui ilor boemi şi activişti.ţ ţ

Dup cum afin revista ă BlackBook, „mişc rile culturale arat c mul i oameni ducă ă ă ţ

o via de i adapta i. Nu mai e vorba de rebeli şi excluşii societ ii, ci deţă ţ ăţ

bancheri, finan i de pe Wall Street, costumele la patru ace şi salopeteleţ

deopotriv . Unde vor du toate astea?"ă 21

Ceea ce transpare de aici nu este numai dec derea sau dispari iaă ţ

infrastructi institu ionale de ieri, ci agonia culturii, a sistemului de valori şi aţ

caracterului i cial care au crescut o dat cu ea.ă

Mirosul urât din aer este cel al decaden ei.ţ

ANTIDECADEN AŢ

Se simte îns şi o adiere de reînnoire.ă

Revolu iile au întotdeauna dou fa ete, iar cea din prezent nu face exceptţ ă ţ

Pe de o parte avem chipul mânios al dezintegr rii. Lucrurile vechi se dezmeă

breaz şi se sf râm în buc ele. De cealalt parte avem figura zâmbitoare aă ă ă ăţ ă

integr rii. Lucrurile, atât vechi cât şi noi, sunt conectate în maniere novatoareă

Schimbarea de ast zi este atât de rapid , încât ambele procese au locă ă

aproa simultan. O dat cu mizeria antisocial şi decaden a apar şi nenum rateă ă ţ ă

inov; pozitive, adapt ri prosociale la economia emergent , bazat peă ă ă

cunoaştere.

Chiar şi grupurile de rap simt asta. Dup ce au devenit mari întreprinderiă

< merciale care vând mode, deodorante şi multe alte produse, unii rapperi au

ceput s -şi schimbe imaginea. Dup cum spune Anonymous,ă ă

De-acuma diplomele sa ni le ar tam In loc s scoatem armele şi s -mpuşc m.ă ă ă ă

Poate c e doar o chestie de-o lun , Darrap-ul e cu siguran pe calea cea bun .ă ă ţă ă

Câteva grupuri de rap au lansat recent campanii prin care ofer burse laă

legiu şi-i îndeamn pe tinerii aleg tori s se înscrie pe listele electorale ă ă ă - un mi

Progres fa de epoca în care le cereau s ucid poli işti.ţă ă ă ţ 22

Unii inovatori caut modele în trecutul îndep rtat, preindustrial, apoi le reă ă

ht ioneaz astfel încât orice asem nare cu ziua de ieri s fie mai curând cosrţ ă ă ă Qc decât real . Un exemplu elocvent îl constituie intermedierea c s toriilor.ă ă ă ă

In mediul rural, cuplurile sunt reunite adeseori de o pe itoare local . în cţ ă

di iile industrial-urbane, via a cotidian st sub semnul anonimit ii, iar contactţ ţ ă ă ăţ

sunt mai impersonale. Tinerii singuratici bântuie prin baruri în c utarea perechiiă

ideale. Cu milioanele sunt constrânşi s cerceteze cu disperare anun urile deă ţ

mic publicitate pentru a g si un poten ial partener de via .ă ă ţ ţă

In prezent, pe itoarea satului a revenit în form electronic , tot mai mul iţ ă ă ţ

oameni c utându-şi perechea pe Web, iar combinarea online fiind din ce în ceă

mai sofisticat . în loc s -i pun în leg tur pe Kevin şi Stacey pe baza câtorvaă ă ă ă ă

tr s turi presupus comune, eHarmony îi cere utilizatorului s r spund la ă ă ă ă ă 480

de întreb ri menite s eviden ieze ă ă ţ 29 de caracteristici pe care psihologii site-

ului le consider vitale pentru succesul pe termen lung al c s toriei.ă ă ă 23

Procesul acesta pare.cel pu in teoretic, c -i va ajuta pe indivizi s -şiţ ă ă

clarifice şi s -şi ordoneze valorile. într-o societate sfâşiat între valorileă ă

trecutului şi incertitudinile unui viitor ce se apropie cu o vitez ame itoare, oă ţ

asemenea autoexa-minare se poate dovedi foarte util . Pe itoarele de mâine ară ţ

putea merge mai departe, cerându-le clien ilor s participe la jocuri onlineţ ă

special concepute, de tip Sims, pentru a le identifica stilul de gândire şi

distorsiunile comportamentale inconştiente înainte de a-i prezenta altor clien i.ţ

Şi ar putea cere o tax suplimentar dac totul se sfârşeşte cu o c s torie sauă ă ă ă ă

ar putea organiza nunta pentru înc nişte bani.ă

Serviciile online care-i ajut pe oameni s -şi g seasc prietenii sauă ă ă ă

prietenii prietenilor ar putea elabora jocuri similare pentru a reuni persoanele

cu o gândire asem n toare. Alte site-uri, construite de agen iile de turism, l-ară ă ţ

putea prezenta pe un c l tor verificat în prealabil unei familii din oraşul vizitat.ă ă

Aceasta, verificat la rândul ei, îi va oferi o cin g tit în cas şi o sear deă ă ă ă ă ă

bowling sau muzic de camer . Numeroase site-uri, cum ar fi ă ă meetup.com,

aranjeaz deja întâlniri între tot felul de oameni, de la activişti politici la juc toriă ă

de poker, de la studen i la limbi str ine la pasiona i de filme.ţ ă ţ 24

In acest timp, recunoscând dorin a larg r spândit de a avea contacteţ ă ă

sociale, unele companii precum Starbucks şi Borders se prezint ca locuri ceă

faciliteaz întâlnirile.ă 25 Aceasta este cafeneaua din Mitteleuropa unor epoci de

mult apuse, numai c acum ofer puncte WiFi pentru ca, prin intermediulă ă

laptop-ului, s pute i comunica cu lumea în vreme ce be i un Frappucino.ă ţ ţ 26

Toate acestea sunt eforturi de vindecare a solitudinii dureroase

provocate, în bun m sur , de pr buşirea institu iilor familiare care, pân deă ă ă ă ţ ă

curând, au oferit inimilor singuratice locuri, contacte şi un sentiment al

comunit ii.ăţ

ÎN CONTACT CU MOGULII

în alte p r i g sim eforturi pline de imagina ie menite s compensezeă ţ ă ţ ă

eşecurile sistemului educa ional masificat al societ ii de mas .ţ ăţ ă

Când a fost introdus pe scar larg educa ia în mas , profesorii erau, deă ă ă ţ ă

obicei, persoanele cele mai educate din cartier. în prezent, p rin ii sunt adeseaă ţ

mult mai bine instrui i decât profesorii c rora le încredin eaz copiii.ţ ă ţ ă

Recunoscând rolul pe care-1 pot juca p rin ii în promovarea alfabetiz riiă ţ ă

pnn lecturile oferite copiilor, Biblioteca Imagina iei, întemeiat de cânt rea aţ ă ă ţ

Dolly

parton, le trimite p rin ilor o carte gratuit în fiecare lun , de la naştereaă ţ ă ă

bel luşului pân la împlinirea vârstei de cinci ani ă - cu totul, şaizeci de titiuri.27 Pi

gramul, activ în 39, de state, a furnizat aproape un milion de c r i numai înă ţ

2004.

între timp, tot mai mul i p rin i americani nemul umi i îşi retrag copiii deţ ă ţ ţ ţ

scoal şi le fac educa ia acas .ă ţ ă 29 Ei sunt sprijini i de o gam din ce în ce maiţ ă

versificat de servicii şi instrumente online, permanent aduse la zi.ă 30

O obiec ie fa de instruirea la domiciliu se refer la lipsa contactului cu aţ ţă ă

copii. Dar, pe m sur ce şcolile de stat decad, în multe locuri devenind ă ă perie

loase, marcate de consumul drogurilor, p rin ii se întreab dac socializarea oă ţ ă ă

rit de ele este s n toas . Dac p rin ii îşi in copiii acas , le pot dezvolta ă ă ă ă ă ă ţ ţ ă aptil

dinile de socializare încurajându-i s joace fotbal sau, atunci când mai cresc,ă

fac munc voluntar la un ONG unde pot întâlni al i tineri implica i în activit;ă ă ă ţ ţ

în slujba comunit ii.ăţ

Şi aici g sim o practic preindustrial ă ă ă - majoritatea copiilor erau educa iţ

aca înainte de epoca industrial ă - transformat astfel încât s corespundă ă ă

nevoii postindustriale.

Şcolile charter reprezint o încercare de introducere a inova iilor în cadră ţ

sistemului. Acestea sunt şcoli de stat c rora li se acord un grad limitat deă ă

bertate în privin a experiment rii. ţ ă în Statele Unite ele sunt urmate deocamda

de numai 2% dintre elevi, iar rezultatele lor sunt, f r îndoial , inegale, îns ină ă ă ă

va iile utile elaborate acolo sunt incontestabile.ţ 31

La centrul pentru Cercetare Avansat şi Tehnologie (CART) din Clovis, Caă

fornia, 1.200 de liceeni folosesc tehnologia informa iei pentru a rezolva probiţ

mele comunit ii lor. Printre mentori se num r oamenii de afaceri locali. Ele\ăţ ă ă

sunt încuraja i s -şi ia slujbe cu jum tate de norm şi s lucreze împreun cuţ ă ă ă ă ă

adul la proiecte de cercetare în domeniile afacerilor, industriei, comer ului sauţ

alte servicii.32 Una dintre principalele misiuni ale centrului este s leă

demonstrez tinerilor relevan a temelor academice pentru problemele practice,ţ

aştept rile fal de locul de munc şi comportamentul în colectivul de lucru.ă ă

Astfel, elevii sunt invita i sâ creeze noi produse care pot fi lansate peţ

pia i pot ajuta la rezolvarea unor probleme reale. Tinerii de la CART auţă

inventat un ba ton cu ultrasunete pentru orbi şi alte servicii pentru persoanele

cu handicapa dar principala realizare a şcolii este reprezentat de puştiiă

inteligen i, preg ti i pei tru realit ile secolului XXI.ţ ă ţ ăţ

Institu ionalizarea inven iei şi experiment rii câştig teren şi în alteţ ţ ă ă

domeni In cel lalt cap t al continentului, la New York, medicul Seth Berkley,ă ă

care lucras ca epidemiolog în Uganda şi Brazilia, a fondat Ini iativaţ

Interna ional pentru u vaccin contra SIDA (TAVA). Pân în ţ ă ă 2001 strânsese 230

milioane de dolari per °*u a finan a cercet rile în vederea cre rii unui vaccinţ ă ă

contra SIDA

Suma era egal cu cea cheltuit în acel an de guvernul american pentruă ă

toat cercet rile legate de vaccinuri şi este utilizat la finan area câtorva liniiă ă ţ

diferite d cercetare în mai multe ri.ţă 34 Aspectul remarcabil al IAVA este că

orice media rnent împotriva SIDA rezultând din cercet rile sale trebuie s fieă ă

vândut la pre redus în rile s race.ţă ă

întreprinz torii sociali de felul acesta se înmul esc rapid. în prezent, pesteă ţ

30 de şcoli de afaceri din Statele Unite, printre care Stanford, Harvard, Yale,

Columbia şi Duke, ofer cursuri de activit i în domeniul social.ă ăţ 35 Universitatea

Santa Clara din Silicon Valley a creat un Incubator pentru Beneficiul Social

Global care s -i ajute pe inovatori s aplice tehnologia la nevoile socialeă ă

urgente şi sâ-i asiste în redimensionarea eforturilor lor la o scar superioar .ă ă 36

De asemenea, în atelierul ideologic al capitalismului contemporan, cum

este socotit de mul i Forumul Economic Mondial desf şurat în fiecare an laţ ă

Davos, în Elve ia, liderii ONG-urilor şi întreprinz torii sociali se strecoar printreţ ă ă

moguli şi magna i, intrând în contact cu preşedin ii, premierii şi al i factori deţ ţ ţ

decizie de la cele mai înalte niveluri.37

Unii întreprinz tori sociali caut sâ îmbun t easc activitatea funda iiloră ă ă ăţ ă ţ

şi ONG-urilor existente aplicându-le metode preluate din lumea afacerilor. Al iiţ

înfiin eaz noi organiza ii care s trateze problemele sociale de îndat ce apar.ţ ă ţ ă ă

Şi unii, şi ceilal i se bazeaz , în general, pe voluntari. Din acest punct deţ ă

vedere, cel pu in, se încadreaz în economia nemonetarâ sau de prosum care,ţ ă

aşa cum am v zut, creeaz capitalul social şi ofer „prânzul pe gratis" de careă ă ă

depinde sistemul monetar.

Remarcabila dezvoltare a spiritului antreprenorial în sfera socială

oglindeşte restrângerea plaselor de siguran guvernamentale, conceputeţă

ini ial pentru condi iile industriale, incapacitatea mstim iilor din era coşului deţ ţ ţ

fum de a genera solu ii imaginative, particularizate pentru noile problemeţ

sociale, şi, în sfârşit, ner bdarea milioanelor de oameni din întreaga lume careă

au renun at s aştepte ca guvernele şi institu iile oficial sâ le rezolveţ ă ţ ă

necazurile.

Dar în societ ile bogate reflect altceva. în trecut, foarte pu ineăţ ă ţ

persoane aveau timpul, energia şi educa ia necesare pentru a se dedicaţ

imagin rii şi invent rii unor noi institu ii pentru viitor. în ziua de azi, un num ră ă ţ ă

din ce în ce mai mare de b rba i şi femei, incluzându-i pe cei mai instrui i şiă ţ ţ

mai creativi dintre noi, dispun de timp, bani şi acces la omologii lor prin

excep ionalul creator de schimbare cunoscut sub denumirea de Internet.ţ

INVENTAREA NOILOR MODELE

Nu to i inovatorii sociali sunt adep ii democra iei, atitudinii civilizate şiţ ţ ţ

non-violen ei. Fanaticii ţ - religioşi, politici sau pur şi simplu bolnavi psihic - se

pot implica şi ei în domeniul social. într-adev r, unele organiza ii teroriste auă ţ

şcoli şi spitale menite s justifice şi s camufleze ac iunile lor de strângere deă ă ţ

fonduri.3 Şi, desigur, ca în cazul tuturor comportamentelor umane, chiar şi

activismul social cel mai bine inten ionat poate genera efecte negativeţ

neaşteptate.

Cu toate acestea, deşi nu trebuie s supraestim m posibilele realiz ri aleă ă ă

antreprenorilor sociali, chiar şi în democra ii, am comite o greşeal şi mai gravţ ă ă

daca le-am subestima, c ci prin experimentarea lor ă - reuşit sau nu ă - pot lua

naştere modelele unor noi tipuri de institu ii. Ele constituie un laboratorţ

esen ial de cercetare şi dezvoltare în b t lia pentru conceperea unui viitor maiţ ă ă

bun.

Totuşi, valoarea lor în orice societate, ba chiar îns şi existen a lor, dep deă ţ

gradul în care statul şi societatea tolereaz dezbaterile interne, disidenă

îndep rtarea de conven ii. întreprinz torii sociali şi inovatorii în general n potă ţ ă

manifesta plenar atunci când sunt oprima i de guvern, ca în Coreea de N deţ

poli ia religioas , ca în Iran sau Arabia Saudit , sau pur şi simplu de cop toareaţ ă ă

for a tradi iei. Prin contrast, în Statele Unite au g sit o gazd primitoiţă ţ ă ă

Criticii sociali şi liderii religioşi americani sunt, desigur, revolta i de estoiţ

rea valorilor tradi ionale şi de apari ia unei etici de tip „merge orice" care p sâţ ţ

duc spre decaden .ă ţă

Aceste temeri, îns , sunt contrabalansate de deschiderea Americii, de ă mi

în care glorific ea experimentul şi inova ia şi de dorin a ei s rişte investin noiă ţ ţ ă

tehnologii, produse, forme organiza ionale şi idei, tr s turi care au prc satţ ă ă

dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere începând cu anii '50.

Este uşor s discredit m ori sâ minimaliz m aceast ascensiune ar tamă ă ă ă ă

acum o familie are nevoie de doi salaria i ca sâ men in standardul de via alţ ţ ă ţă

sei mijlocii. Scepticii scot în eviden inegalit ile dintre venituri şi atrag ateţă ăţ

asupra deficitelor, datoriilor, exportului de locuri de munc , lipsei de locuimă

altor sl biciuni economice ale Statelor Unite.ă 39 L sând la o parte politica exteă

am putea continua ad nauseam lista neajunsurilor Americii.

Cu toate acestea, în pofida previziunilor f cute de multe Casandre după ă

firea computerelor în mediul industrial şi de afaceri, noile tehnologii nu au fos

so ite de un şomaj masiv în stilul anilor '30.ţ 40 De fapt, economia par ial bazauţ

cunoaştere din America zilelor noastre angajeaz de peste dou ori mai mul iă ă ţ

meni decât economia industriala de dup cel de-al Doilea R zboi Mondial. Iar raă ă

şomajului din ultimii ani au fost tot timpul mai mici în Statele Unite decât în Eun

care a progresat mult mai lent.41

O privire atent asupra problemelor Americii va dezv lui c multe dintreă ă ă

ac< neajunsuri, dac nu chiar majoritatea, sunt cauzate de faptul c , în timp ceă ă

< nomia industrial şi vechea structur social dispar, înlocuitoarele lor sunt ă ă ă (

struite doar pe jum tate.ă

MORILE SATANICE

îmbun t irilor materiale consemnate anterior le-au corespuns, într-oă ăţ

anur m sur , realiz ri considerabile în ceea ce priveşte calitatea vie ii. Potrivită ă ă ţ

Ager Americane de Protec ie a Mediului, „poluarea generat de surseleţ ă

industrial sta iile municipale de tratare a apei a sc zut drastic. Sau produsţ ă

evolu ii pozii m toate direc iile: a fost împiedicat poluarea în numeroase zone,ţ ţ ă

au fost curaj cursuri întregi de ap , au fost reconstruite pesc riile, rezultatulă ă

fiind o amelior substan ial a calit ii apei pe întregul teritoriu."ţ ă ăţ 42 Mai mult, faţă

de 1970, „e siile totale ale principalilor şase poluatori s-au diminuat cu 48%." în

plus, 45% hârtia folosit în Statele Unite este reciclat , ca si ă ă 62,6 miliarde de

cutii din ; miniu.43

Din nou, orice date pot fi r sucite aşa încât s sus in punctul de vedereă ă ţ ă

al celor care le prezint , iar lupta împotriva distrugerii naturii este înc înă ă

stadiul embrionar într-o ar în care puternicul lobby industrial se opune cuţ ă

succes schimb rilor necesare. Refuzul Americii de a semna Protocolul de laă

Kyoto a înfuriat milioane de oameni din întreaga lume.44

Cu toate acestea, cele mai mari provoc ri ecologice cu care se confruntă ă

Statele Unite - şi lumea în general - provin de la liniile de asamblare slab

tehnologizate, furnalele şi coşurile de fum, „morile satanice" ale epocii

industriale, şi nu de la activit ile mai pu in tangibile specifice sistemuluiăţ ţ

avu iei bazate pe cunoaştere.ţ

In sfârşit, dramaticele schimb ri economice şi ecologice din Statele Uniteă

sunt înso ite de schimb ri sociale importante. în pofida numeroaselor saleţ ă

probleme, America de ast zi este mai pu in rasist , mai pu in sexist şi maiă ţ ă ţ ă

conştient de enormele contribu ii pe care i le-au adus genera iile anterioareă ţ ţ

de imigran i din Europa, Asia şi America Latin , ca sâ u mai vorbim de sclaviiţ ă

negri şi de urmaşii lor.

Televiziunea american , oricare ar fi defectele ei, prezint mai multeă ă

persoane de culoare ca niciodat . Supermarketurile americane sunt pline deă

alimente cu specific etnic din toat lumea, care sunt consumate cu pl cere deă ă

cump r torii de toate na iile. Toate acestea sunt expresia diversific rii interneă ă ţ ă

a culturii, produselor şi oamenilor şi, de asemenea, reflect acceptarea socială ă

a schimb rilor.ă

Sunt veşti bune pentru ara care conduce lumea spre o nou civiliza ieţ ă ţ

bazat pe avu ia revolu ionar .ă ţ ţ ă

POST-CASANDRA?

Aşadar, povestea pe care a relatat-o cartea de fa pân acum este cea aţă ă

ascensiunii sistemului de avu ie bazat pe cunoaştere şi a noii civiliza ii dinţ ă ţ

care face parte. Ne-am referit la principiile fundamentale care stau la temelia

schimb rilor economice şi civiliza ionale. Am vorbit despre rolul jucat de timp,ă ţ

spa iu şi cunoaştere în vie ile noastre şi în lumea de mâine, despre perimareaţ ţ

economiei din epoca industrial şi amenin rile care pândesc adev rul şiă ţă ă

ştiin a. Cartea aceasta nu are ca subiect doar avu ia, ci şi modul în care ea seţ ţ

încadreaz în civiliza ia din care face parte şi felul în care o transform .ă ţ ă

Aceste evolu ii, luate laolalt , impun nici mai mult, nici mai pu in decât oţ ă ţ

re-gândire complet a rolului şi caracterului avu iei în lume, ceea ce neă ţ

îndreapt spre trei întreb ri inevitabile.ă ă

Poate oare capitalismul, aşa cum îl cunoaştem, s supravie uiască ţ ă

tranzi iei spre avu ia revolu ionar ?ţ ţ ţ ă

Putem noi - şi nu doar prin rezolu iile ONU pline de vorb rie goal ţ ă ă - să

fran-gem spinarea s r ciei globale?ă ă

în sfârşit, cum va retrasa harta puterii mondiale r spândirea economiiloră

bazate pe cunoaştere?

în cele ce urmeaz ne vom îndrepta aten ia asupra acestor întreb riă ţ ă

arz toare-ă

PARTEA A OPTA

Viitorul capitalismului

CAPITOLUL 37

JOCUL DE FINAL AL CAPITALISMULUI

a şi despre teatrul de pe Broadway, despre capitalism s-a spus

de num rate ori c este mort ă ă - de obicei, în adâncimile unei

depresi sau la punctul maxim al unei infla ii. într-adev r, existţ ă ă

cei care sp c dac capitalismul a putut supravie ui tulbur rilor financiare dină ă ţ ă

secolul al XIX-şi Marii Crize din anii '30, capacitatea sa de regenerare va

C

continua sâ func neze orice s-ar întâmpla. Capitalismul, ni se spune, nu va

disp rea niciodat .ă ă

Dar dac ei greşesc? Nici o crea ie uman nu este veşnic . Atunci de ceă ţ ă ă

presupunem c tocmai capitalismul este etern? Şi dac regenerarea se epuizejă ă

de la sine? în realitate, ast zi, toate caracteristicile centrale ale capitalismului,ă

la proprietate, capital şi pia pân la bani înşişi, devin aproape imposibil deţă ă

cunoscut.

Rezultatele transform rii vor influen a direct proprietatea noastr ,ă ţ ă

munca, n dul în care vom fi pl ti i, rolul nostru de consumatori, ac iunile în careă ţ ţ

vom inve; modul în care este alocat capitalul... lupta dintre directorii generali,

angaja i ac ionari.ţ ţ .. pân la urm , creşterea şi dec derea statelor.ă ă ă

In cartea noastr din ă 1990, Puterea în mişcare, am examinat rolul tuturor

act tor patru factori - proprietate, capital, pie e şi bani ţ - în raport cu puterea. Ai

ne concentr m asupra schimb rilor produse în fiecare dintre aceste domeniiă ă

mtervalul scurs de atunci, iar aceste schimb ri constituie provoc ri majore nu nă ă

mai pentru bun starea noastr personal , ci şi pentru supravie uirea capitalismă ă ă ţ

«u. Imaginea care se formeaz ar trebui s -i trezeasc la realitate atât peă ă ă

prieten cat şi pe duşmanii capitalismului.

MAŞINI ŞI CAMERE VIDEO

Trebuie s pornim de la proprietate, pentru c ea se afl chiar la origineaă ă ă

cai talului pe care se bazeaz capitalismul. Iar ambele se transform acum înă ă

ce> n°u şi straniu.

Proprietatea a fost definita adeseori, aşa cum înc este în unul dintreă

principalele dic ionare englezeşti, drept „lucru sau lucruri care apar in cuiva."ţ ţ 1

Dar dic ionarele pot greşi, iar proprietatea nu a fost niciodat un lucru sau nişteţ ă

lucruri.

în excelenta sa lucrare, The Mystery of Capital, str lucitul economist peru-ă

vian Hernando de Soto a demonstrat c indiferent cât de tangibil , proprietateaă ă

a avut întotdeauna şi un aspect intangibil.

O cas , o maşin sau o camer video nu înseamn proprietate dac nuă ă ă ă ă

sunt protejate de legi şi de norme sociale, dac cineva vi le poate lua oricând,ă

folo-sindu-se apoi de ele. în rile bogate în capital exist , în plus fa deţă ă ţă

drepturile legale protejate şi regulile propriet ii, un sistem uriaş care ajut laăţ ă

convertirea propriet ii în capital investibil, care, în schimb, stimuleazăţ ă

dezvoltarea economic şi crearea avu iei.ă ţ

Acest sistem const într-o baz de cunoaştere vast , în permanentă ă ă ă

transformare, care descrie cine ce de ine, urm reşte tranzac iile, îi face peţ ă ţ

oameni verificabili pentru parteneri, ofer informa ii despre credite şi esteă ţ

integrat pe plan na ional, astfel încât utilizatorii nu sunt constrânşi s facă ţ ă ă

afaceri doar pe plan local. Acest lucru se adaug la valoarea propriet ii.ă ăţ

Conform lui de Soto, în rile s race în capital nu exist un astfel de sistem.ţă ă ă

Pe scurt, aspectele intangibile - şi nu doar cele fizice - definesc

proprietatea şi îi confer valoare. Prin urmare, de Soto propune reforme politiceă

interesante pentru a ajuta rile cele mai înapoiate economic, în paralel cuţă

r spândirea şi consolidarea capitalismului.ă 2

Când împingem aceast idee prolific un pic mai departe, pentru a vedeaă ă

cum se aplic în economiile cele mai avansate, începem s în elegem modul înă ă ţ

care sistemul avu iei bazate pe cunoaştere de ast zi pune sub semnulţ ă

întreb rii însuşi conceptul propriet ii ă ăţ - o dat cu capitalismul.ă

INTANGIBILELE

Elementele intangibile pe care le ataş m propriet ii tangibile seă ăţ

multiplic rapid şi permanent. în fiecare zi se înmul esc precedentele legale,ă ţ

datele despre propriet i imobiliare şi despre tranzac ii şi aşa mai departe. Peăţ ţ

scurt, în economiile avansate, gradul de intangibilitate al bazei de proprietate a

societ ii se înscrie pe o spiral cresc toare.ăţ ă ă

Mai mult, chiar şi gigan ii industriali depind acum tot mai mult de aportulţ

de calificare, cercetare şi dezvoltare, management inteligent, orientare de

pia . Liniile lor de asamblare modernizate sunt în esate de componente careţă ţ

transmit şi primesc informa ii. For a lor de munc este populat într-o m surţ ţ ă ă ă ă

tot mai mare de indivizi care îşi câştig existen a cu ajutorul creierului. Toateă ţ

acestea modific procentajul lucrurilor materiale din baza de proprietate aă

economiei, reducând şi mai mult rolul elementelor palpabile.

Aspectele enumerate mai sus trebuie ad ugate la afirmarea rapid aă ă

ceea ce ar trebui numit cu acurate e „dubla intangibilitate" ţ - adic elementeă

nemateriale legate de o proprietate care este de la început intangibil .ă

Mul imile care au insistat s cumpere ac iuni ale Google în ţ ă ţ 2004 erau

preg; tite sâ investeasc într-o companie ale c rei propriet i şi opera iuni erauă ă ăţ ţ

aproap în întregime intangibile, protejate îns şi consolidate de alte elementeă

intangibile. Investitorii în soft-ul Oracle, în pie ele IT, în site-urile de licita iiţ ţ

online, în model de afaceri sau de sisteme electronice de plat , nu-şi fac grijiă

pentru c nu de i obiecte fizice, cum ar fi materii prime, furnale, c rbuni, c iă ţ ă ă

ferate sau coşuri de fum

Astfel, proprietatea ni se prezint sub dou forme. In prima,ă ă

intangibilitate este structurat în jurul unui nucleu tangibil. în intangibilitateaă

dubl , struch r rea se realizeaz în jurul unui nucleu el însuşi intangibil.ă ă ă

Ast zi nici m car nu dispunem de un cuvânt care s diferen iezeă ă ă ţ

proprietate dup aceste clase. S le combin m îns , luând în considerare rateleă ă ă ă

lor rapide d creştere, şi vom ob ine o în elegere nou asupra dematerializ riiţ ţ ă ă

masive care îr so eşte progresul unui sistem al avu iei bazat pe cunoaştere.ţ ţ

FETIŞUL ATINGERII

Proprietatea în economia american contemporan este deja mult maiă ă

intar gibil decât îşi imagineaz mul i.ă ă ţ

Un studiu al Brookings Institution, din 1982, a descoperit active intangibil

chiar în minerit şi în manufacturi, reprezentând 38% din totalul valorii lor de

pia i Dup zece ani ţ ă - totuşi, cu mult înainte de ascensiunea şi pr buşireaă

afacerilo dotcom - componenta intangibil reprezenta ă 62%, adic aproape două ă

treimi di: valoarea lor.4

Cu toate acestea, cifrele impresionante de mai sus nu sugereaz ceea ceă

ne ai teapt în viitor. Ca o consecin a sc derii bursei de la sfârşitul secoluluiă ţă ă

al XX-lec investitorilor li s-a spus s caute siguran a în valori tangibile. Dară ţ

indiferent c ar spune sus in torii „întoarcerii la lucrurile cunoscute" de pe Wallţ ă

Street, toat economiile îşi vor continua f r întrerupere marşul câtre intangibil.ă ă

Un motiv central al acestei evolu ii este accelerarea ţ - o transformare, dup

cum am v zut, a rela iei noastre cu principiul ultrafundamental al timpului. Peă ţ

mi sur ce reduce via a produselor, urgenteaz perimarea tehnologiilor şi faceă ţ ă

pie ele mult mai volatile, accelerarea transform rilor le cere companiilor sţ ă ă

inoveze In formularea lui Baruch Lev, autorul c r ii ă ţ Intangibles şi profesor de

finan e ş contabilitate la universitatea din New York, „via a şi moarteaţ ţ

corpora iilor se bc zeaz acum pe inova ie", ceea ce semnific „o creştereţ ă ţ ă

uriaşa a intangibilelor."5

Mai mult, inova ia este contagioas . Companiile de vârf le for eaz peţ ă ţ ă

celelalt s inâ pasul. Chiar şi companiile mici, care furnizeaz componenteă ţ ă

low-tech, suri obligate de clien ii lor s adopte şi s reproiecteze sisteme IT, sţ ă ă ă

comunice prii e-mail, s intre pe Internet, s fac afaceri electronic şi tot maiă ă ă

mult cercetare. O alte cuvinte: lucra i cu intangibile sau muri i.ă ţ ţ

Pentru a supravie ui, companiile inteligente se orienteaz c tre produc iaţ ă ă ţ

ci valoare ad ugat din ce în ce mai mare. Şi aceast strategie creşte aproapeă ă ă

întol deauna nevoia de date, informa ie, cunoaştere şi alte intangibile.ţ

Mai departe, managerii preg ti i sa fac fa problemelor clasice seă ţ ă ţă

confrunt tot mai mult cu chestiuni nefamiliare, ce tin de social, politic,ă

cultural, juridic, ecologic şi tehnologic, prezentând un grad din ce în ce mai

ridicat de complexitate şi perisabilitate. Iar primul pas c tre în elegerea unoră ţ

circumstan e noi sau neobişnuite este tocmai solicitarea de date, informa ii şiţ ţ

cunoştin e, evident, intangibile.ţ

Mai trebuie observat faptul c în toate economiile avansate, dup cumă ă

afirm economistul de la Stanford Robert E. Hali, „bunurile produse ă [...]

r spund pentru cheltuielile în sc dere." Prin contrast, „cheltuielile seă ă

reorienteaz c tre servicii, care devin tot mai scumpe."ă ă 6 Aici sunt incluse, f ră ă

îndoial , domenii cu un grad ridicat de intangibilitate, ca s n tatea şi educa ia,ă ă ă ţ

mass-media, industria divertismentului şi serviciile financiare.

In sfârşit, exist o ra iune mult mai puternic pentru care ar trebui sâ neă ţ ă

aştept m ca ambele tipuri de intangibilitate ă - singular şi dubl împreun ă ă ă - să

reprezinte o parte tot mai mare a bazei de cunoaştere a societ ii. Aceastaăţ

ra iune este simpl : dup cum am v zut, intangibilele multiplicabile rapid sunt,ţ ă ă ă

în esen , nelimitate, fapt ce pune cu itul la gâtul capitalismului.ţă ţ

Supozi ia resurselor limitate constituie, la urma urmelor, nucleulţ

economiilor capitaliste. Nici o „lege" capitalist nu este mai sacr decât legeaă ă

cererii şi ofertei. Dar, dac ambele se g sesc, din motive practice, în cantit iă ă ăţ

inepuizabile, poate o economie intangibil la maxim s coexiste cuă ă

capitalismul? Cât de intangibil poate deveni baza de proprietate a uneiă

economii, astfel încât ea s continue s fie capitalist ?ă ă ă

CALUL ŞI CÂNTECUL

Pe m sur ce baza propriet ii devine tot mai intangibil şi, prin urmare,ă ă ăţ ă

tot mai inepuizabil , o parte tot mai mare din ea devine şi non-rival . Produseleă ă

cunoaşterii, aşa cum am constatat, pot fi exploatate de milioane de indivizi în

acelaşi timp, f r a fi epuizate. Toate download-urile gratuite de muzic , legaleă ă ă

sau ilegale, nu consum notele muzicale.ă

Şi aceast schimbare are implica ii ce zguduie sistemul. Industrii întregiă ţ

privesc moartea în fa pe m sur ce noile tehnologii fac posibil ocolireaţă ă ă ă

sistemelor tradi ionale de protec ie a propriet ii intelectuale ţ ţ ăţ - copyright-uri,

patente şi m rci înregistrate ă - pe care şi-au fundamentat îns şi existen a.ă ţ

Corpora iile din media asist la traficarea instantanee a muzicii şi filmelorţ ă

lor, care sunt circulate gratis pe Internet. Firmele farmaceutice care au cheltuit

sute de milioane de dolari pe cercetarea şi pe testarea unui nou medicament

v d cum este piratat de c tre al ii, care, f r a fi cheltuit nimic, îl vând laă ă ţ ă ă

pre uri infime. Alte companii s-au trezit c produsele lor, promovate cu eforturiţ ă

majore, sunt copiate identic, inclusiv numele, iar apoi sunt vândute pe nimic la

col ul str zii. Ele sus in c eşecul poli iei de a le proteja drepturile va reduceţ ă ţ ă ţ

motiva ia pentru ins va ie şi chiar le va ruina afacerile.ţ ţ 7

Armatele lor de consilieri juridici bine îmbr ca i şi de lobby-işti lucrează ţ ă

într-un mediu revolu ionar, dar propunerile lor nu sunt câtuşi de pu inţ ţ

revolu ionare. Inţ

loc de asta, ele sunt încerc ri de a potrivi vechile coduri de legi ale celuiă

de-al Doilea Val cu provoc rile ridicate de o succesiune tot mai rapid ,ă ă

exploziv , a tehnologiilor celui de-al Treilea Val.ă

adaptarea incremental a vechilor modele este principala activitate aă

juriştilor", spune pe un ton amuzat Eugene Volokh, de la Facultatea de Drept a

Universit ii din Los Angeles, California. Dar un lucru este clar, continu el:ăţ ă

„Indiferent de rezultatul b t liei, proprietatea va deveni mai intangibil ă ă ă - iar

asta înseamn mai greu de protejat."ă 8

Ceea ce îi produce o satisfac ie nedisimulat lui John Perry Barlow, fostţ ă

autor de versuri pentru forma ia Grateful Dead şi, la ora actual , unul dintreţ ă

principalii lupt tori împotriva extinderii protec iei acordate propriet iiă ţ ăţ

intelectuale. „Unii oameni, altfel inteligen i, declar Barlow, cred c nu existţ ă ă ă

nici o diferen între a-mi fura calul şi a-mi fura cântecul."ţă 9

Ca proprietate, calul este tangibil şi rival. Cântecul nu e nici una, nici alta.

Milioane de oameni pot c l ri acelaşi cal. Prin contrast, sus ine Barlow,ă ă ţ

cântecele se comport ca şi cum „ar vrea" s fie libere, iar compozitorii nu ară ă

trebui s depind de drepturile de autor pentru a-şi câştiga traiul.ă ă 10

Mai mult, Barlow şi al ii consider extinderea copyright-ului şi a altorţ ă

tipuri de protec ie ca pe o parte a unei sinistre strategii mai largi a marilorţ

companii ce vizeaz s -şi impun controlul asupra Internet-ului şi altor mijloaceă ă ă

media. Ei sus in c noile mijloace de comunicare necesit o schimbareţ ă ă

fundamental .ă

Asupra problemei propriet ii intelectuale, ambele p r i pretind c dorescăţ ă ţ ă

s protejeze imagina ia şi inova ia ă ţ ţ - deşi dezbaterea nu a reflectat nici una, nici

alta.

R zboiul asupra propriet ii intelectuale nu d nici un semn c s-ară ăţ ă ă

îndrepta spre un armisti iu. Nici nu a ajuns înc la apogeu, pentru c nu includeţ ă ă

b t liile iminente pentru proprietatea unor idei sau concepte vechi de cândă ă

lumea, dezvoltate de culturi non-occidentale.

Calculul digital depinde de comutarea între unu şi zero. Dac putemă

patenta noi forme de via ţă - o idee care pân recent p rea de negândit ă ă - cât va

mai dura pân când un grup etnic, na ional sau religios fanatic va revendica laă ţ

Organiza ia Mondial pentru Proprietatea Intelectual (OMPI) drepturi asupraţ ă ă

cifrei „zero", sau asupra alfabetului?11 Gândi i-v la procentele ce ar trebuiţ ă

pl tite!ă

Indiferent dac m sur m bine sau prost intangibilele, indiferent dac leă ă ă ă

Protej m sau nu, nimic asem n tor nu s-a petrecut pân acum în istoriaă ă ă ă

capitalismului. Şi nimic nu pune la fel de profund sub semnul întreb rii însuşiă

conceptul de proprietate la fel de profund. Dar trecerea c tre intangibilitateaă

revolu ionar este numai primul pas al transform rii radicale a capitalismuluiţ ă ă

care are loc ast zi ~ o transformare c reia el s-ar putea sâ nu-iă ă

supravie uiasc .ţ ă

CONVERTIREA CAPITALULUI

ntrebare: cum reuşesc ^ COmis-voiajor în şomaj, prins în vâltoarea cek

mai maricnze econornjce pe care a cunoscut-o lumea vreodat , sâă

devin milionar?ăÎR spuns: inventând un mă 0d prin care milioane de al i oameni devinţ

boga i ţ -cu bani falşi, intr-un joc numit Monopoly.

De când Charles Darrow a vândut jocul companiei Parker Brothers, în

19351

arca cinci sute de milioane cje oameni din optzeci de ^ au mutat pionii ^

biele de Monopoly cu instrUc iuniţ în dou zecă j si sase de limbi> rintre

care ceha, portugheza, islanda şi araba.2 Practicând acest joc, ei f ceauă

cunoştin a cu un gr sun must cios ţ ă ă cu jobenj care ducea un sac enorm de bani ]a ^ mai

apropiata banca.

Personajul de desen anhr,at şi natura comercial a jocului însuşi se potriveauă

perfect cu realitatea Amencii industriale de la începutul secolului trecut - o tară

ridicata de avu ia şi puterea concentrat a câtorva familii numite Morgan,ţ ă

Rocke-feller, Carnegie, Harnman, Vanderbilt si Mellon. Americanii pro-business îi

numesc c pitanii industriei ă - m^ personalit i care au construit economiaăţ

americana. Americanii anti-busrnes^ a numesc baroni-tâlhari - infractori care mai

curând au distrus ara. Singurul terr*^ ţ asupra caruia ambele au cazut de acord

este capitalişti.

De-a lungul celei mai mari p r i a erei industriale, capitalul din cea maiă ţ

capitalista ar a lumii a fost consiţ ă Qerat( pe buna dreme, foarte concentrat. „înainte de

anii '20 ai secolului XX , sCrie Ron chernow în The Death of a Banker, „Wall Street i-

a respins pe micii inv^stitori) socotindu.i nesemnificativi."3

La mijlocul anilor 50, pe i>,asura ce albe si iucratorii din servicii înce-

peau sa dep şeasc gulerele ^ă ă bastre, circa 7 milioane de americani

de ineau ac iuni.ţ ţ 4 Pe la 1970, num rul lo* ă cresCuse la 31 de milioane - mai ales

conturi mici. probabil, dar care nu mai er^u nesemnificative dac se agregau ă 5

Iar în anii ce au urmat, pe m sura ce tran^ă i iaţ catre 0 ec0nomie a cunoaşterii

continua, de inerea direct şi indirecta a ^ţ ă ctjvelor financiare de c tre popula ie aă ţ

atins cote maxime.

O companie dup alta pe. ă rnite în maini private) au iesit în cautarea unUi public tot mai

larg pentru finale Ford Motor Company este cazul tipic. De inuta în întregime de Henry ţ si Edsel

Ford în 1919> compania Ford a fost listata

la burs în 1956,ă b iar acum ar e 950 m de investitori.7

Ast zi, scrie analistul veteran James Flanigan, proprietarii Americii suntă

„p 100.000.000 de americani, care de in ac iuni ale companiilor în valoare de ţ ţ !

lioane de dolari, prin intermediul fondurilor lor de pensii, planurilor de pei nare

şi conturilor de pensie personale. [...] Muncitorii americani de in peste dinţ

ac iunile tuturor companiilor americane listate."ţ 8 Media este de 50.00( dolari

pentru fiecare, ca s nu mai punem la socoteal valoarea caselor de ii deă ă ţ

aproape 70% dintre ei,9 plus activele adi ionale sub forma asigur rilor d<ţ ă

n tate, de via şi pentru proprietate.ă ţă

Dar aceste statistici nu spun decât jum tate din poveste. Americanii, inelă

o mare parte din cei 100 de milioane, duc în spate, ca pe sacul de bani capiti o

uriaş sarcin a datoriilor domestice, care de prea multe ori dep şesc acă ă ă

active.

în 2005, conform Rezervei Federale, proprietarii de case din Statele U

datorau opt trilioane de dolari prin ipotecile lor.10 înc dou trilioane era torateă ă

prin intermediul c r ilor de credit, împrumuturilor pentru maşini şi a datorii deă ţ

consum.11

Chiar şi în aceast situa ie, distribu ia larg a ac iunilor companiilor şi a aă ţ ţ ă ţ

active îi face pe muncitorii americani „proprietari" într-o m sur unic , iă ă ă

compara ie cu orice alt economie capitalist important , inclusiv cu na iuţ ă ă ă ţ

Europei occidentale aflate sub conducerea unor guverne social-democrate. F

tiu cei din lumea s rac , asemenea cifre sunt inimaginabile.ă ă

In mod ironic, dac numai ă 10% din popula ia Chinei ar cump ra ac iuniţ ă ţ

companiilor private, Partidul Comunist Chinez ar putea înregistra un succes

traordinar, transferând proprietatea asupra a ceea ce Marx numea „mijloacele

produc ie" c tre clasa muncitoare. în prezent propor ia ac ionarilor chinezi e deţ ă ţ ţ

aproximativ 1%.12

NIVELURI DE RISC

Nu numai proprietatea asupra capitalului, ci şi modul în care el este colec

alocat şi transferat dintr-un buzunar în altul sufer , de asemenea, o schimb;ă

Iar precedent. Infrastructura financiar din Statele Unite ă ă - inima capitalismi

mondial - este revolu ionat , opera iunile sale sunt modificate pentru a se adaţ ă ţ

transform rilor rela iei noastre cu principiile ultrafundamentale ale cunoaşteă ţ

timpului şi spa iului. Investi iile pot fi realizate în milisecunde. Spa ial, ele seţ ţ ţ a"d pe tot în lume. Iar investitorii au acces mai uşor la date, informa ii şi cunoţ lere tot mai rapide, mai diversificate şi mai personalizate.

Principalele func iuni ale acestei infrastructuri ce creşte rapid suntţ

facilitai convertirii propriet ii în capital şi, teoretic, alocarea capitalului rezultatăţ

celor a Pot utiliza cu cea mai mare eficient ă - care, la rândul ei, este m surată ă

în p ftnjrile ob inute.ţ

. Noua infrastructur ofer o gam ame itoare de alegeri de tip risc-ă ă ă ţ

recompen cluzând obliga iuni cu câştig mare, capital de risc, fonduri mutuale şiţ

fondi

care dubleaz performan a indicilor pie ei de ac iuni. Investitorilor li seă ţ ţ ţ

ofer derivate, ipoteci securizate şi pachete financiare cu nume r sun toare caă ă ă

Spyders Vipers, Qubes şi Cocos, dar şi fonduri care ofer vehicule de investi iiă ţ

„respon-sabile social", portofolii ecologiste, microfinan ri şi nenum rate alteţă ă

op iuni.ţ

ACCES DEMOCRATIC

Diversitatea tot mai mare a produselor şi instrumentelor financiare este

egalat de accesul la acestea.ă

Astfel, Statele Unite au asistat la ceea ce John C. Duca, un vicepreşedinte

îns rcinat cu cercetarea la sucursala Rezervei Federale din Dallas, numeşteă

„democratizarea pie elor de capital americane."ţ

In trecut, antreprenorii şi chiar firmele înfiin ate de mult vreme aveauţ ă

pu ine uşi la care s bat atunci când aveau nevoie de capital pentru a-şiţ ă ă

extinde activitatea sau a deschide înc o societate. La cap tul de sus, câ ivaă ă ţ

moguli aveau de unde s cear sau îşi foloseau propriii bani atunci cândă ă

investeau într-o cale ferat din Argentina, într-o fabric de conserve dină ă

Chicago sau în cine ştie ce companie care pretindea c poate face bani dină

„petrol lampant pentru China". Pentru restul lumii, uşile se închideau f r dreptă ă

de apel.

Cât despre obliga iuni, chiar şi firmele de m rime mijlocie erauţ ă

considerate „sub nivelul de investi ii" şi multor creditori institu ionali şi seţ ţ

interzicea, prin lege sau prin diverse reglement ri, s investeasc în ele.ă ă ă

Dar, continu Duca în ă Economic and Financial Review, publica ie a b ncii,ţ ă

anumi i factori au ajutat la eliberarea investi iilor. Unul dintre ei a fostţ ţ

dezvoltarea unei pie e pentru obliga iuni cu randament mare. Un altul a fostţ ţ

introducerea mijloacelor JT avansate, care nu numai câ au redus cheltuielile de

administrare, ci au sporit informa iile disponibile investitorilor.ţ

Pe vremuri, la nivelul companiilor mici şi mijlocii, antreprenorii trebuiau

s se bazeze pe propriile economii sau s se duc cu p l ria în mân la vreună ă ă ă ă ă

bog taş ori membru al familiei mai înst rit pentru a ob ine capital. Ast zi, după ă ţ ă ă

Duca, „deschiderea sau democratizarea tot mai mare a pie elor de capitalţ

americane înseamn c gospod riile dispun de o gam mai larg de op iuni deă ă ă ă ă ţ

investi ii, iar micile afaceri au mai multe surse de capital."ţ 13

Majoritatea investi iilor sunt efectuate tot prin intermediari ţ - investitori

institu ionali, bancheri de investi ii, brokeri şi al ii ţ ţ ţ - care fie le aloc în acord cuă

dorin ele clientului, fie aleg în locul lui. Dar investitorii mici şi mijlocii de ast ziţ ă

pot s treac peste intermediar şi, folosind Internetul pentru a-şi gestionaă ă

propriul cont, s distribuie direct capitalul c tre companiile care-i intereseaz .ă ă ă

Când Google, motorul de c utare demarat de doi studen i de laă ţ

Universitatea Stanford, a decis s vând ac iuni în ă ă ţ 2004, publicul uluit a fost

anun at c pre ul unei ac iuni va fi stabilit prin licita ie public , în loc s seţ ă ţ ţ ţ ă ă

foloseasc o banc investi ii.ă ă ţ 14 Mai mult, compania a acordat investitorului

mediu aceeaşi oportunitate de a cump ra ac iuni ca şi marilor b nci deă ţ ă

investi ii şi propriilor angaja i.ţ ţ

Interesul publicului a fost atât de mare, încât, contrar practicii obişnuite,

Googl( a luat m suri pentru a evita ca vânzarea ac iunilor sale s se deschid laă ţ ă ă

un pre prea ridicat pentru a fi sustenabil.16

Bancherii de investi ii de pe Wall Street şi bursele, suferind lovitur dup;ţ ă

lovitur , scandal dup scandal în cei zece ani de dinainte, au ignorat cu dispreă ă

manevra Google, care practic îi l sa deoparte ă - dar s-au îngrijorat, în particula)

la perspectiva c şi alte companii se vor adresa direct popula iei, f r a apelaă ţ ă ă

1; serviciile lor scumpe.

Aceste evolu ii cumulative şi interconectate ale modului în care esteţ

ob inu si alocat capitalul nu au loc într-un vacuum. Ele înso esc strâns alteţ ţ

transformai din diferite sectoare ale economiei. La rândul lor, fabrican ii, dupţ ă

cum am vi zut, se orienteaz c tre o mai mare diversificare şi personalizare aă ă

produselor Io în acelaşi timp, detailiştii multiplic modalit ile prin care pot fiă ăţ

contacta i de clienţ

- inclusiv prin comer ul online.ţ

Toate acestea fac parte dintr-o conversiune, la nivelul întregii societ i,ăţ

c tr un sistem al avu iei bazat pe cunoaştere. La fel stau lucrurile şi cuă ţ

întrep trunde rea dintre finan e şi media, care are un anumit impact asupraă ţ

fluxurilor de capital

CREŞTEREA ÎN ECONO-LAND

Mass-media americane au devenit, f r voia lor, o parte vital aă ă ă

infrastructur financiare a rii.ţă

Pe m sur ce foamea de informa ie a crescut s-a dezvoltat şi Econo-land,ă ă ţ

agoi pseudo-intelectual unde economiştii, analiştii de afaceri şi politicienii îşiă

expu zilnic opiniile despre finan e şi economie. Ei ajut la satisfacerea dorin eiţ ă ţ

telev ziunilor şi Internetului pentru discu ii nonstop despre finan ele personaleţ ţ

şi ii stitu ionale.ţ

Rapoartele bursiere în timp real, interviurile cu directorii generali sau disc

iile despre fuziuni şi achizi ii, cu pre urile ac iunilor scurgându-se f r încetaiţ ţ ţ ţ ă ă

pe burtierele televizoarelor şi ecranelor de computer, sunt ast zi imposibil deă

evit

- împreun cu un carnaval de reclame pentru b nci, fonduri mutuale,ă ă

compar de asigur ri, ipoteci şi alte servicii financiare.ă

Prezen a emisiunilor terestre, prin satelit şi prin cablu, dar mai ales aţ

Intern tului, îi face pe milioane de americani conştien i de alternative financiareţ

care în inte nu erau disponibile decât pentru cei foarte boga i.ţ

O mare parte a acestei acoperiri mediatice din Econo-land este

superficial înşel toare şi deosebit de conven ional . Dar prezen a saă ţ ă ţ

zgomotoas transforn câmpul de lupt în moduri neanticipate şi neanalizate,ă ă

influen ând dimensiune formele şi direc iile investi iilor de capital.ţ ţ ţ

In cuvintele lui Robert Thompson, director la Centrul pentru Studierea Te

viziunii Populare de la Universitatea din Syracuse, televiziunea prin cablu este

< Pabil s -i împing pe „investitorii amatori" într-o frenezie, „instalând ună ă ă

telegi >n fiecare locuin american ."ţă ă 17

Dincolo de orice, acest bombardament de fapte şi pseudo-fapte

financiare ce inteşte clasa mijlocie american concentreaz o aten ie f rţ ă ă ţ ă ă

precedent asupra economiei. Fiecare cuvânt rostit de Alan Greenspan,

preşedintele Rezervei Federale, devine primul subiect de conversa ie înţ

parc rile de pe autostrad şi în s lile de aşteptare. Orice morm ial a luiă ă ă ă ă

Warren Buffett despre burs este transmis de la profesori de liceu la şoferi deă ă

taxi de parc ar fi în elepciune biblic .ă ţ ă

Por iunea tot mai mare a aten iei publice dedicat economiei în generalţ ţ ă

şi investi iilor de capital în particular influen eaz totul, de la încredereaţ ţ ă

consumatorului pân la externalizare, de la politicile comerciale pân la politicaă ă

de zi cu zi. Astfel, campania dus de CNN împotriva externaliz rii locurilor deă ă

munca din Statele Unite în India şi în alte ri a alimentat atacurile Partiduluiţă

Democrat împotriva Casei Albe.18 La un moment dat, Casa Alb a protestat laă

adresa unor posturi de ştiri prin cablu care prezentau pr buşirea pre uriloră ţ

ac iunilor, în timp ce preşedintele Bush l uda economia.ţ ă 19

Ca şi celelalte transform ri ale infrastructurii financiare, creşterea Econo-ă

landu-lui ca o buruian reflect şi o schimbare la nivelul principiiloră ă

ultrafundamentale. Efectul s u aproape instantaneu asupra comportamentuluiă

pie ei de capital face parte din accelerarea întregii activit i economice ţ ăţ -

transform ri în dimensiunea timpului.ă

Rapoartele permanente asupra pie elor de capital globale ţ - Nikkei-ul

japonez, Hang Seng-ul din Hong Kong, indicele FTSE britanic, DAX-ul Germaniei

sau Bolsa, din Mexic - împreun cu ultimele cota ii ale NASDAQ şi ale NYSE ă ţ -

reflect integrarea spa ial a pie elor de capital. Iar acest flux continuu deă ţ ă ţ

date, cunoaştere, informa ie şi dezinformare despre pie ele de capitalţ ţ

constituie o reac ie clar fa de sistemul avu iei bazat pe cunoaştere.ţ ă ţă ţ

ARMONIZAREA

Abia începem s constat m efectele acestei transform ri. Una dintre celeă ă ă

mai importante este ner bdarea acut a capitalului. Când capitalul este maiă ă

mobil, el nu st blocat în investi ii proaste, aşa cum se întâmpla odinioar .ă ţ ă

Angajamentele de capital devin tot mai volatile.

Dup economistul Glenn Yago, un pionier al mişc rii de democratizare aă ă

accesului la capital şi coautor, împreun cu Susanne Trimbath, al unei lucr riă ă

despre extinderea pie elor de mare randament, mobilitatea capitalului şiţ

dispersarea riscului ar fi putut împiedica adâncirea recesiunii economice

americane din primii ani ai secolului XXI.20

Un alt efect al muta iei c tre noua infrastructura a capitalului este maiţ ă

pu in pozitiv şi mai problematic. Aceast muta ie poate desincroniza finan eleţ ă ţ ţ

de mare vitez în raport cu economia „real ", lent .ă ă ă

în criza asiatic din ă 1997-1998, rata de schimb a monedei indoneziene a

c zut cu ă 70% aproape peste noapte.21 „Banii fierbin i" au ieşit din ar , ca şiţ ţ ă

cum 70% din mâna de lucru ar fi intrat în grev şi ă 70% dintre magazine s-ar fi

închis. D:

nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Pur şi simplu, viteza şi

hiperactivital finan elor au d râmat economia în loc s o ridice.ţ ă ă

Cu certitudine, în viitor ne aşteapt multe efecte colaterale ă - atât pozitive

< si negative - ale revolu iei capitalului şi infrastructurii financiare. In ce direcţ

suntem conduşi?

Continuarea în linie dreapt a acestor transformâri ar putea duce la oă

pia un a capitalului, complet integrat . Ne putem imagina, la un moment datţă ă

în viitor, de milioane sau chiar 100 de milioane de investitori indieni intrând pe

bursa bri nic luni, pentru a ieşi mar i. Sau licita ii încinse, care ar dep şiă ţ ţ ă

experien a Goog organizate peste noapte. Dar extrapolarea tendin elor este unţ ţ

instrument slab p< tru previziuni, mai ales în mijlocul unor transform ri precumă

cele pe care le trai Nici istoria şi nici viitorul nu se mişc în linie dreapt .ă ă

Un scenariu alternativ, mult mai complicat, ar modifica însuşi sensul capi

lului, recunoscând şi, poate, cuantificând monetar în diverse feluri alte forme ;

sale - capitalul de cunoaştere, capitalul social, capitalul ecologic şi contribu iţ

aduse în prezent de prosumatorii nepl ti i.ă ţ

Pân acolo, deocamdat , am transformat deja capitalul pân la punctul înă ă ă

ca el este greu de recunoscut. I-am schimbat furnizorii, modul în care este aloc

modul în care este împachetat, viteza cu care circul , locurile unde se duce, c;ă

titatea şi tipurile de informa ii despre el şi procentul tangibilitâ ii şi intangibilitiţ ţ

formei de proprietate din care deriv capitalul.ă

Pe m sur ce atât proprietatea, cât şi capitalul se transform în ceva cuă ă ă

to nou, unele transform ri înc şi mai influente afecteaz celelalte caracteristiciă ă ă

a ciale ale capitalismului: pie ele şi banii.ţ

PIE E IMPOSIBILEŢ

9

utarea cuvântului ă avu ie ţ pe Internet aducea - ultima dat cândă

am verificat - 52 de milioane de documente, num r dep şit clară ă

de cele 142 de milioane de referin e la ţ Dumnezeu. Mamona este

inut cu fermitate la respect, se pare. Dar dac nu e chiar aşa?ţ ă

CProblema a ap rut atunci când un alt cuvânt a fost listat de ă 405 milioane

de ori - de dou ori mai mult decât ă Dumnezeu şi avu ie ţ luate la un loc. Acel

cuvânt era pia a. ţ Privite cu respect de liderii cercurilor de afaceri, directorii

executivi, economiştii şi politicienii din Occident, şi cu o ostilitate apropiat deă

dezgust de criticii capitalismului, pie ele ţ - ca şi proprietatea sau capitalul - sunt

transformate de avu ia revolu ionar .ţ ţ ă

Pentru a aprecia la justa m sur aceste schimb ri ă ă ă - şi, mai ales, pe cele

care vor urma, ne este util o scurt privire în urm .ă ă ă

BANI RARI

Istoria plin de culoare a pie elor antice include caravanele ce str b teauă ţ ă ă

Drumul M t sii între China şi Apus, pira ii, bazarele din Bagdad şi rivalit iă ă ţ ăţ

bancare sângeroase între Vene ia şi Genova. Aceste poveşti au fost relatate deţ

nenum rate ori, iar comer ul a avut cu siguran efecte politice, militare şiă ţ ţă

economice dispropor ionate.ţ

Cu toate acestea, cel mai important aspect al pie elor, de-a lungul a miiţ

de ani din istoria uman , nu este m rimea lor, ci dimensiunea lor redus şiă ă ă

raritatea lor relativ .ă

Pân în secolele din urm , marea majoritate a str moşilor noştri tr iauă ă ă ă

într-o lume pre-pia . Existau mici buzunare comerciale, dar cei mai mul iţă ţ

indivizi nu cump rau şi nu vindeau nimic pe tot parcursul vie ii.ă ţ

Dup cum am v zut în capitolele anterioare, str moşii noştri ă ă ă - cu excep iaţ

unei minorit i nesemnificative ăţ - erau rani prosumatori, care tr iau cultivând,ţă ă

construind, esând sau producând mai ales ceea ce consumau chiar ei. Dupţ ă

cum ar ta istoricul Patricia Crone de la Institutul de Studii Avansate de laă

Princeton, „fiecare sat sau conac era mai mult sau mai pu in autarhicţ

(autosuficient); banii erau rari, iar comer ul ţ - foarte limitat."

Chiar şi pie ele pentru terenurile de la ar , atât de importante pentruţ ţ ă

agricultur , erau pu ine şi r spândite pe distan e mari. Cea mai mare parte aă ţ ă ţ

p mântu-ă

rilor era de inuta de regi sau de stat şi încredin ata familiilor nobile printr-ţ ţ

o în legere restrictiv . Propriet ile funciare aveau tendin a de a se transmiteţ ă ăţ ţ

lent, ( la tat la fiu, de la o genera ie la alta.ă ţ

De asemenea, cu excep ia sclaviei, nu exista nici o pia a muncii. Croneţ ţă

ne r aminteşte c „mâna de lucru era mai mult luat cu for a decât angajat ",ă ă ţ ă

pe lan sclavie func ionând numeroase forme de servitute feudal . Muncaţ ţ ă

salariat er în cel mai bun caz, necunoscut .ă ă 1

înc şi mai îndep rtate de via a individului mediu erau pie ele financiare.ă ă ţ ţ

C pu in dou oraşe din China, Chengdu şi Pingyao, pretind c au inventat prinţ ă ă

banc din lume, cu aproximativ o mie de ani în urm . Italienii sus in c Ban<ă ă ţ ă

Monte dei Paschi din Siena este „cea mai veche din lume", datând de la 1472

Desigur, au ap rut numeroase preten ii de acest tip, dar, indiferent care a foă ţ

prima banc , este clar c tranzac iile financiare aveau loc mai ales între elite, ă ă ţ i

sau 99% din totalul popula iei r mânând în afara lor. în acest sens, majoritatiţ ă

oamenilor tr iau într-o lume care nu era doar precapitalist , ci şi într-un stad:ă ă

pre-pia .ţă

EFECTUL DE MASĂ

Revolu ia industrial ţ ă - aducând al Doilea Val al avu iei revolu ionare ţ ţ - a m

dificat rela ia dintre pie e, agen ii lor şi oamenii obişnui i peste tot în lume.ţ ţ ţ ţ

Industrializarea a transformat milioane de rani, care pân atunciţă ă

tr iser c prosumatori în afara economiei monetare, în produc tori şiă ă ă

consumatori afla i i interiorul acesteia ţ - ceea ce i-a f cut dependen i de pia .ă ţ ţă

Activitatea salariat a înlocuit sclavia şi rela iile feudale pe pia a mâiniiă ţ ţ

de li cru, ap rând o cantitate mare de for de munc . Pentru prima dat ,ă ţă ă ă

lucr torii era pl ti i cu bani, chiar dac sumele erau mici.ă ă ţ ă

R spândirea produc iei industriale de mas a generat dezvoltareaă ţ ă

pie elor d mas , încurajat de trei for e convergente.ţ ă ă ţ

Prima a fost urbanizarea, pe m sur ce popula ia rural se muta în oraşe.ă ă ţ ă

Inti 1800 şi 1900, popula ia Londrei a explodat, de la ţ 860.000 de persoane la

6,5 mi' oane; la Paris, de la 550.000, la 3,3 milioane; iar la Berlin, de la

170.000, la 1,9 mii oane.3 Concomitent cu creşterea popula iei s-au extins şiţ

oraşele, mai ales dup ce calea ferat a f cut posibil saltul uriaş de la pie eleă ă ţ

locale la cele na ionale.ţ

In schimb, pie ele şi produc ia de mas erau sus inute de mijloacele deţ ţ ă ţ

info mare în mas . Astfel, Anglia de la începutul secolului al XTX-lea a asistat laă

ap ri ia aşa numitei prese populareţ 4 - publica ii în esate de reclame adresateţ ţ

„masi lor" - pe m sur ce pie ele distribuiau ceasuri f cute în fabric , mobil ,ă ă ţ ă ă ă

ochelar tapete, diverse aparate şi nenum rate alte produse.ă

Inova iile în domeniul tehnologic şi în produc ie au fost urmate de inova iiţ ţ ţ

î domeniul presei şi marketingului. Pe la 1852, parizienii îşi puteau face

cump r; turile la Le Bon Marche, primul magazin universal împ r it în raioaneă ă ţ

specializa i Zece ani mai târziu, în Manhattan, era construit magazinul de optţ

etaje Cast Iro

Palace.5 Magazinele universale din centru deveniser un lucru obişnuit înă

toate oraşele importante din lume.

Pentru a vinde bunuri de mas şi în zonele rurale, Aaron Montgomeryă

Ward a inventat în 1872 omologul de hârtie al supermarketului. Profitând de

progresele din domeniul poştal, el a construit o re ea de vânzare prin poştţ ă

prin care trimitea c tre trei milioane de c mine din Statele Unite un catalog deă ă

dou kilograme, împ r it în echivalentele raioanelor.ă ă ţ 6

Ulterior, pe m sur ce produc ia de mas , mass-media şi pie ele de masă ă ţ ă ţ ă

au continuat s se alimenteze reciproc, detailiştii inovatori şi promotoriiă

imobiliari au inventat acele catedrale ale consumerismului - mall-urile -

r spândindu-le şi pe acestea în America, Europa, America Latin şi Asia.ă ă

Pe scurt, valul transform rilor interconectate pe care îl numim revolu iaă ţ

industrial a extins în mod uluitor rolul pie elor în via a de zi cu zi a majorit iiă ţ ţ ăţ

oamenilor.

PIE E-FULGERŢ

Tranzi ia actual la un sistem de avu ie bazat pe cunoaştere transformţ ă ţ ă

înc o dat pie ele ca r spuns la schimb rile de la nivelul principiiloră ă ţ ă ă

fundamentale. Dup ce în elegem acest lucru, putem întrevedea viitorul.ă ţ

In economiile cu rulaj rapid, pie ele sunt inundate cu produse noi care,ţ

adesea, sunt legate între ele în moduri neb nuite pân acum. Pe m sur ceă ă ă ă

vitezele continu s creasc odat cu pie ele monedelor şi ac iunilor, operândă ă ă ă ţ ţ

deja la viteze orbitoare, fulger toare, via a pe pia a produselor (şi aă ţ ţă

produselor dependente de ele) va continua sâ se scurteze. Sincronizarea

pie elor multiple, alimentate de companii aparent f r leg tur , va deveni oţ ă ă ă ă

necesitate urgent . Deja asist m la colaborarea corpora iilor în acest sens.ă ă ţ

în acelaşi timp, încercarea unor specialişti în marketing de a crea leg turiă

solide între un client şi o marc sau un produs este susceptibil de a se dovediă ă

tot mai dificil , dac nu chiar imposibil . Viteza va accelera, nu va prelungi,ă ă ă

rela iile temporale ţ - incluzând loialitatea clien ilor fa de m rci.ţ ţă ă

Pe de alt parte, muta ia spa ial c tre pie ele globale adaug competi iaă ţ ţ ă ă ţ ă ţ

str in celei interne, nu numai în domeniul produselor fixate sau familiare, ci şiă ă

în ritmurile inova iei. Companiile din diferite p r i ale lumii se concureaz peţ ă ţ ă

arene atât de perisabile, încât pot fi numite f r a greşi „pie e-fulger".ă ă ţ

Simultan, nivelurile tot mai mari ale intangibilit tii şi complexit ii solicită ăţ ă

creşteri vaste ale fluxurilor de date, informa ii şi know-how. Departamentele deţ

marketing vor avea de-a face tot mai mult cu consumatori înarma i cu propriulţ

lor arsenal de cunoştin e. Mul i dintre ei vor revendica dreptul de a participa laţ ţ

de-signul propriilor produse - şi s fie pl ti i pentru datele, informa iile şiă ă ţ ţ

cunoaşterea pe care le ofer .ă

De asemenea, marketerii se vor confrunta şi cu problema opus ă - clien iţ

gr bi i, care se revolt împotriva complexit ii cronofage şi cer înl turareaă ţ ă ăţ ă

func iilor nedorite ale unui produs.ţ

Tehnologiile tot mai inteligente vor reduce avantajele de cost ale produc

de mas , aruncând în desuetudine stadiul intermediat numit „personalizareă

mas " şi f când posibil individualizarea autentic a produselor la costuri adiă ă ă ă

nale apropiate de zero.

Prin urmare, pie ele vor continua s se despart în sec iuni tot mai înguţ ă ă ţ

mai temporare şi mai bazate pe cunoaştere. Demasificarea va continua sâ se

pândeasc oriunde exist o clas mijlocie sau o cultur care favorizeaz incă ă ă ă ă

dualitatea în raport cu uniformitatea.

TARIFARE A PERSONALĂ

O consecin prea pu in observat a acestei personaliz ri tot mai accentiţă ţ ă ă

a produselor este personalizarea paralel a pre urilor de pe pia , adic o trecă ţ ţă ă

de la pre urile standard pentru produse standard c tre pre uri stratificate sauţ ă ţ

gociabile pentru acelaşi produs.

în pie ele preindustriale, cump r torii şi vânz torii se tocmeau la pre , pţ ă ă ă ţ

tic întâlnit în multe ri s race şi ast zi. Prin contrast, în economiile producă ă ţă ă ă

de mas , conceptul „totul pe acelaşi calapod" era aplicat şi în sfera pre urilor,ă ţ

t zi, într-o nou r sturnare hegelian a istoriei, ne reorient m c tre pre urileă ă ă ă ă ă ţ

xibile, personalizate.

Aşa cum o ştie orice c l tor, pre urile biletelor de avion pe liniile americ;ă ă ţ

pentru aceleaşi locuri, la acelaşi zbor, pot cunoaşte varia ii uriaşe. într-un cazţ

loc surprinz tor, acelaşi loc a fost oferit pentru cincisprezece pre uri diferite.ă ţ 7

losind modele de tarifare „alternative" sau „dinamice", vânz torii manipulează ă

a; pre urile în concordan cu canalul de distribu ie, momentul şiţ ţă ţ

caracteristicile entului individual.

Personalizarea tot mai mare a pre urilor este dep şit de succesul fenomţ ă ă

al eBay şi al altor site-uri de licita ii online. în realitate, pentru orice, de la reţ

v ri de camere pân la piese de computer, ursule i de pluş şi b rci, maşini, că ă ţ ă

putere şi haine, asist m la o proliferare a licita iilor specializate.ă ţ

Stabilirea pre urilor a mers cu un pas mai departe prin aşa-numita licita i'ţ ţ

vers , în care cump r tori indiferen i fa de marc indic pre urile pe care ară ă ă ţ ţă ă ă ţ

s le pl teasc şi-i las pe vânz tori s vin spre ei. Alte varia ii specializate ată ă ă ă ă ă ă ţ

mat imediat.8

Licita iile, la rândul lor, dau naştere unei alte pie e de niş ţ ţ ă - un „servicii

plat " specializat pentru participan ii lor. O reclam la Western Union înf tiş ună ţ ă ă

client deosebit de fericit al serviciului de plat online ă - clar, nu un curator <

Muzeul Metropolitan - care spune: ,Am cump rat o cap de matador de catifeă ă

Tarifarea personalizat va continua s se r spândeasc din câteva ra iuniă ă ă ă ţ

vergente. Pentru vânz tori, produsele personalizate sau semipersonalizate nu că

toate la fel în termeni de produc ie sau transport, computerele pot face fa cţ ţă

Plexit ii generate de multiplicitatea schemelor de pre , iar vânz torii pot colăţ ţ ă

acum informa ii tot mai detaliate despre clien ii individuali.ţ ţ

Pentru cump r tori, ziua atât de întârziat va veni atunci când „bo ii" sauă ă ă ţ

„agen ii" online vor c uta prin Internet, înarma i cu puterea de a identificaţ ă ţ

produsul corespunz tor celor mai complexe şi individualizate dorin e, la cel maiă ţ

mic pret

Mai exist un motiv, mai profund. Pre ul fix ă ţ - ideal pentru produc iaţ

industrial de mas ă ă - func ioneaz cel mai bine pe pie e relativ stabile sau cuţ ă ţ

un ritm lent de schimbare. Iar acesta este ultimul lucru la care trebuie sâ ne

aştept m în viitor.ă

APROPIEREA DE LIMITE?

Accelerarea retragerii de pe pie ele de mas este cuvântul de ordine înţ ă

mass-media şi publicitate - instrumente f r de care pie ele capitaliste, aşaă ă ţ

cum le cunoaştem ast zi, nu prea ar fi putut exista.ă

Mijloacele de informare în mas dominante pân mai ieri au cedat loculă ă

presei demasificate, capabile s inteasc chiar şi pie e infime. Acest proces aă ţ ă ţ

început în 1961 şi s-a r spândit rapid, dup cum prevedeam la momentulă ă

respectiv într-o publica ie a IBM. Prin ţ 2004 era atât de vizibil, încât Financial

Times a proclamat -în sfârşit - apari ia „publicului format dintr-un singur individ"ţ

şi „sfârşitul pie ei de mas ".ţ ă 10

Companiile care nu au reuşit s fac tranzi ia la noua pia se plâng deă ă ţ ţă

„fragmentare". Cele care se descurc în noul mediu economic laudă ă

posibilitatea de alegere pe care o ofer consumatorilor, ei înşişi tot maiă

individualiza i.ţ

Viteza cu care se ridic şi cad pie ele şi sectoare întregi de pia nu areă ţ ţă

precedent în istorie. Metabolismul capitalismului arde cu mare vitez , ridicândă

întreb ri asupra consecin elor unei ieşiri mult în afara limitelor sale normale.ă ţ

S lu m drept exemplu ratele marketiz rii şi demarketiz rii.ă ă ă ă

Nici o pia nu poate exista dac nu are ceva de vândut. Astfel, pie ele,ţă ă ţ

prin defini ie, au nevoie de intr ri ţ ă - obiecte scoase la vânzare, altfel cunoscute

drept m rfuri. Aceste m rfuri pot fi Btu de energie, ore de munc , o pereche deă ă ă

m nuşi, un DVD, o Toyota Camry sau, de ce nu, un bilet la ă Tosca. Ast zi,ă

num rul şi varietatea obiectelor ce pot fi cump rate oriunde în lume suntă ă

astronomice şi cresc în fiecare minut. Suma acestor obiecte puse în vânzare

este necunoscut .ă

La urma urmelor, una dintre caracteristicile principale ale capitalismului

con-curen ial este transformarea în marf ţ ă - adic , scoaterea la vânzare ă - a

atâtor lucruri, servicii şi experien e, date, informa ii, cunoştin e, cât seţ ţ ţ

consider c poate fi vândut.ă ă

R spândirea capitalismului de pia , hipercompeti ia, ritmul tot mai rapidă ţă ţ

al inova iei şi creşterea popula iei exercit presiuni simultane c tre o şi maiţ ţ ă ă

mare transformare în marf . Altfel spus, tot mai multe „lucruri" sunt scoase peă

pia .ţă

Dar multe lucruri sunt retrase. Modelele vechi de maşini şi p r ile loră ţ

componente, de exemplu. în timp ce Toyota arunca pe pia milioane de noiţă

modele Camry,11 DaimlerChrysler închidea linia de produc ie a m rcii Plymouth,ţ ă

astfel disp rând de pia noul Prowleră ţă 12.

Aşadar, pe fiecare pia , în orice moment, putem identifica aceleaşi douţă ă

i cese fundamentale, care ac ioneaz simultan ţ ă - punerea pe pia şi scoatereaţă

pe pia . Cu toate acestea, se acord prea pu in aten ie vitezelor cu care se ţă ă ţ ă ţ (

fâşoar fenomenele respective. Aceste viteze difer de la o industrie la alta şiă ă

la o ar la alta, ca şi cum fiecare ar opera la o vitez metabolic diferit .ţ ă ă ă ă

Ce se întâmpl dac diferen a dintre aceste viteze devine prea mare? Şiă ă ţ

vers, ce se petrece dac ambele procese încetinesc sau accelereaz concomiteă ă

Exist o vitez maxim sau optim la care pot opera pie ele? Şi cum afecteă ă ă ă ţ

ritmurile dintr-o ar alte ri? Ştie cineva?ţ ă ţă

SECRETE ŞOPTITE

Cunoaşterea a fost întotdeauna un element al cre rii de avu ie, dar sectoă ţ

cunoaşterii nu a jucat un rol atât de important în nici un sistem anterior. Ast

asist m la o creştere extraordinar în cantitatea, varietatea şi complexitateaă ă

noaşterii necesare pentru proiectarea, producerea şi livrarea valorii pe fiecare

pi; într-adev r, pia a pentru date, informa ii şi cunoaştere creşte ea îns şiă ţ ţ ă

exponen iţ

Consumatorii devoreaz cantit i nesfârşite de informa ie, informa ieă ăţ ţ ţ

greş şi dezinformare despre orice subiect posibil, de la afaceri şi finan e pân laţ ă

ş şi divertisment, s n tate şi religie, sex şi sport. Companiile proceseaz nonslă ă ă

fluxuri de date despre clien ii, concuren ii şi furnizorii lor. Oamenii de ştiintiţ ţ

cercet torii adun fapte şi formule din toat lumea.ă ă ă

Cunoaşterea a fost întotdeauna greu de definit, dar în accep iunea peţ

car< folosim aici ea nu include numai textele tip rite sau datele din computer,ă

ci şi crete şoptite pe culoare, imagini, sfaturi despre burs şi alte intangibile.ă

Nim< nu ştie ast zi precis care sunt dimensiunile sectorului cunoaşterii şi nuă

exist a sens asupra a ceea ce ar trebui s con in . Dar niciodat nu au maiă ă ţ ă ă

fost realizj tranzac ii atât de numeroase în schimbul cunoaşterii, datelor care oţ

compun informa iilor ţ - sau pentru cunoaştere perimat .ă

Cu toate acestea, pia a cunoaşterii face mai mult decât s se extind . Eaţ ă ă

se transform simultan, înc o dat , datorit transform rilor la nivelă ă ă ă ă

fundamental care le sufer sistemul cre rii avu iei.ă ă ţ

Colectarea, organizarea şi diseminarea în societate a oric ror cunoştin e,ă ţ

i la cele brute pân la cele mai abstracte şi sofisticate, nu s-a desf şurată ă

niciodc la asemenea viteze. Aceast evolu ie urm reşte şi chiar dep şeşteă ţ ă ă

procesele accelerare pe care le înregistr m în fiecare sector al economiei.ă

Timpul este strâ >n nanosecunde. Simultan, diseminarea dep şeşte oriceă

grani e, extinzând ţ i cesul spa ial al cunoaşterii în toate formele sale.ţ

Chiar mai importante sunt schimb rile cunoaşterii noastre despreă

cunoaşte Sl cele ale modului în care este ea organizat , discipline înfiin ate deă ţ

mult vren diso rând în fl c ri.ă ă ă ă

In sistemele anterioare de creare a avu iei, accesul la informa iaţ ţ

economii valoroas era limitat drastic. Ast zi, ea apare aproape f r voiaă ă ă ă

noastr pe su de milioane de monitoare din casele şi din birourile noastre, dină

Manhattan pân la Mumbai.ă

In societ ile agrare, timp de mii de ani, ranii trebuiau s de inăţ ţă ă ţ ă

cunoştin e despre însâmân area p mântului, vreme şi înmagazinareaţ ţ ă

produselor. Cunoaşterea era local , se transmitea oral şi, în principiu, nu seă

schimba.

In economiile industriale, muncitorii, ca şi managerii, aveau nevoie de

cunoaştere ne-localâ, din mai multe surse, despre mai multe lucruri. Dar

cunoaşterea valoroas economic, despre ă - s spunem, progresele dină

metalurgie - necesita aduceri la zi relativ rare.

In prezent, din contr , cunoaşterea devine perimat aproape imediată ă

dup ce este livrat . Aria materiei se extinde permanent. Sursele se multiplică ă ă

şi pot fi localizate în orice parte a lumii.

Prin urmare, asist m la schimb ri care se consolideaz reciproc,ă ă ă

interac ioneaz , şi transform nu doar rela iile dintre produse, ci sectoareţ ă ă ţ

întregi ale pie ei. Cu toate acestea, impactul cumulativ al tuturor acestorţ

evolu ii este dep şit net pe termen lung de apari ia unei pie e în întregime noi,ţ ă ţ ţ

imposibil anterior.ă

GEAM NUL VIRTUALĂ

Aproape orice sector tradi ional al pie ei ţ ţ - teren, capital, munc , obiecte,ă

servicii, experien e sau cunoaştere ţ - are acum propriul geam n virtual. înă

realitate, marea pia cibernetic global adaug înc un strat peste fiecareţă ă ă ă ă

pia tradi ional . Nimic asem n tor nu s-a mai petrecut vreodat .ţă ţ ă ă ă ă

La sfârşitul secolului trecut, colapsul dotcomurilor i-a f cut pe investitoriă

s deteste pentru o vreme sintagma „comer electronic", iar ziarele au anun ată ţ ţ

moartea afacerilor online: „Dotcomurile pier în fl c ri... Petrecerea s-aă ă

terminat... Dezastrul Dotcomurilor... Boom dezumflat în câteva secunde...

Nebunia colapsurilor. .. Sfârşitul erei Internetului."

Dar, aşa cum a înviat copilul din Idaho la o or dup ce fusese declarată ă

mort,13 s-ar putea ca pesimiştii ner bd tori s fi îngropat comer ul electronică ă ă ţ

prea curând, în 2003, consumatorii din toat lumea cump rau produse înă ă

valoare de circa 250 de milioane de dolari de pe pie e electronice care nu ar fiţ

putut nici m car exista în urm cu dou zeci de ani ă ă ă - o medie de circa 50 de

dolari pe an pentru fiecare locuitor al planetei.14

Chiar şi aceast cifr s-ar putea s subestimeze drastic totalul, dacă ă ă ă

vânz rile en-detail online se cifrau numai în Statele Unite, în anul ă 2003, la 55

de miliarde de dolari - iar aceast sum , prezentat de Departamentulă ă ă

Comer ului, nu include tranzac ii ca achizi ionarea produselor turistice, serviciiţ ţ ţ

financiare, vânz ri de bilete la spectacole şi taxe percepute de site-uri deă

întâlniri.15

Mai mult, ele nu ofer nici un indiciu al dimensiunii, puterii şi poten ialuluiă ţ

real al pie elor sau schimburilor online pentru tranzac iile directe, de tipţ ţ

business-to-business.

Treisprezece linii aeriene, de la AII Nippon şi KLM Royal Dutch pân laă

Lufthansa, Air New Zealand şi Northwest, au creat Aeroxchange, echivalentul

unui târg medieval, pentru a-şi expune marfa şi a face afaceri.16 Ast zi, ceiă

tr< zeci şi trei de membri cump r p r i componente de la patru mii deă ă ă ţ

vânz tc online, din treizeci de ri.ă ţă 17 Schimburi electronice similare exist şi înă

alte d menii industriale, printre care se num r construc ia de maşini, industriaă ă ţ

ci mic sau de ap rare, asisten a medical sau tot felul de servicii de repara iiă ă ţ ă ţ

şi pie de schimb.18

în 2003, comer ul electronic business-to-business era estimat deja laţ

apro: mativ 1,4 trilioane de dolari pe an. Asta nu mai înseamn ă 50 de dolari pe

indivi ci cam 230 de dolari.19 Iar aceast cifr va creşte în anii care urmeaz ,ă ă ă

repreze tând un procent tot mai mare din întregul comer .ţ

Aceast trecere global c tre un sistem de creare a avu iei bazat peă ă ă ţ

cunoz tere nu trebuie m surat exclusiv în termenii cota iilor ac iunilor şiă ţ ţ

difuz rii tehn logiei. Ea este mult mai profund şi amenin capitalismul peă ă ţă

care îl cunoaşten

Pe m sur ce sistemul bazat pe cunoaştere, al celui de-al Treilea Val, se îă ă

tinde în Asia şi în alte p r i ale lumii, aceste regiuni vor asista, la rândul lor,ă ţ

schimb ri fundamentale ale bazelor propriet ii, form rii capitalului, pie elor ă ăţ ă ţ -

dup cum vom vedea în cele ce urmeaz ă ă - ale banilor înşişi.

CAPITOLUL 40

RULAREA BANILOR DE MÂINE

7^ conomia viitorului este oarecum diferita. Vezi tu, banii nu exist înă

I secolul al XXTV-lea." J Aşa spunea c pitanul navei ă Enterprise, Jean-£

Luc Picard, în filmul ştiin ifico-fantasdc ţ Star Trek: First Contact^ Pân atunci s-ă

ar putea s nu mai existe nici capitalismul, iar dispari ia sa ar putea surveni cuă ţ

mult înaintea anului 2300.

Intr m într-o lume ciudat , pe m sur ce avu ia revolu ionar continu să ă ă ă ţ ţ ă ă ă

evolueze aici pe Terra. In acelaşi timp, adversarii şi sus in torii capitalismuluiţ ă

se atac reciproc cu aceleaşi clişee, vechi de câteva secole. Dacă ă

transform rile din natura propriet ii, capitalului şi pie elor nu sunt suficienteă ăţ ţ

pentru a le elibera min ile de trecut, poate c o privire c tre banii viitorului vaţ ă ă

reuşi.

Ca şi celelalte elemente-cheie ale capitalismului, banii sufer cea maiă

rapid şi mai profund revolu ie din ultimele secole ă ă ţ - una care va crea forme

radical diferite, noi modalit i de a pl ti şi de a fi pl tit şi tot mai multeăţ ă ă

oportunit i de afaceri care nu folosesc banii deloc.ăţ

TAXA ASCUNSĂ

Cu siguran , inventarea banilor a fost unul dintre evenimentele globaleţă

cu impact inestimabil, iar economiile capitaliste func ioneaz pe baza sa.ţ ă

Aceast inven ie, în ciuda utiliz rilor greşite care au urmat, a deschisă ţ ă

calea unor progrese enorme ale bun st rii. Dar rulajul banilor sau, mai bine zis,ă ă

sistemul monetar, impune un cost greu asupra societ ii ăţ - şi asupra fiec ruiaă

dintre noi.

Observ m cu dificultate acest cost, pentru c , de obicei, el este ascuns înă ă

pre ul pe care îl pl tim pentru bunuri, servicii şi alte obiecte disponibile peţ ă

pia . Du-ce i-v la un film sau pe un stadion. O parte a pre ului pe care îlţă ţ ă ţ

pl ti i acoper costurile persoanei care v ia banii şi v d biletul. Acelaşi lucruă ţ ă ă ă ă

este adev rat pentru uluitoarea cifr de ă ă 3,5 milioane de casieri de la

magazinele Wal-Mart, Home Depot, 7-Eleven, Office Depot şi Office Max, de la

supermarketurile, b c niile şi sta iile de tren din Statele Unite. Iar aici nu îiă ă ţ

num r m pe cei din afara Americii.ă ă 2

La fel, la McDonald's, Burger King şi alte restaurante fast-food, persoana

de la ghişeu î i ia atât comanda, cât şi banii. Este adev rat c luarea comenziiţ ă ă

şi transmiterea ei la buc t rie constituie o etap distinct fa de încasareaă ă ă ă ţă

banilor. Asta înseamn c numai o parte din salariul casierului este justificabilă ă ă

prin timpul dedicat colect rii banilor. Dar colectarea banilor constituie, în modă

similar, o par din fişa postului multor altor profesiuni - milioane şi milioane de

chelneri, frize si vânz tori. La rândul lor, toate aceste costuri sunt trecute înă

sarcina clientulu

Iar aceasta este numai cea mai vizibil cheltuial a oper rii sistemuluiă ă ă

mor tar mondial. Cineva trebuie s urm reasc toate aceste tranzac ii. Iar astaă ă ă ţ

cos bani. Aşadar, ad uga i cel pu in o parte a onorariilor pl tite contabililor şiă ţ ţ ă

cel 2,5 milioane de exper i contabili din lume.ţ 3 Pe de alt parte, cineva trebuieă

tip reasc , s depoziteze şi s transporte banii pe care îi folosim, s -i protejezeă ă ă ă ă

i furt şi contrafacere, s autentifice documentarea şi aşa mai departe. Iar toateă

ac< tea, desigur, cost bani.ă

Transferate pân la urm clientului, aceste costuri fac parte, în realitate,ă ă

dint tax ascuns , pe care o pl tim pentru beneficiul utiliz rii banilor. Iar eleă ă ă ă

cons tuie doar o frac iune.ţ

Toate cele de mai sus ridic unele întreb ri importante şi deosebit deă ă

incitan Dac am putea reduce sau chiar elimina aceste „taxe" ascunse? Esteă

posibil act lucru? Chiar avem nevoie de bani pentru a face s func ioneze ună ţ

sistem al a\ iei bazat pe cunoaştere?ţ

OCHII PE CIPURI

înc de când au început s se adune brokerii la cafeneaua Jonathan's, în ă ă ;

colul al XVIII-lea, dând naştere astfel la ceea ce avea s devin Bursa din Londnă ă

sistemul financiar din fiecare stat occidental a avut în interiorul s u o indusa deă

servicii financiare care servea nevoilor debitorilor şi investitorilor. Această

dustrie s-a bazat pe cele mai avansate sisteme de stocare a datelor şi de comu

care disponibile la momentul respectiv. Dar, pân la sfârşitul anilor ă '50 din

seco' trecut, acestea erau reprezentate tot de bibliorafturi, oficii poştale,

telefoane manivel şi benzi de telegraf.ă

Apari ia economiei bazate pe cunoaştere a fost preg tit nu numai deţ ă ă

expî siunea extrem de rapid a unor date, informa ii şi cunoştin e înă ţ ţ

permanent schi bare, ci şi de ascensiunea brusc a clasei mijlocii, a fonduriloră ă

de pensii profitab şi a asigur rilor, care reprezint o creştere masiv aă ă ă

num rului clien ilor ser ciilor financiare ă ţ - şi necesitatea unei infrastructuri

financiare în întregime noi.

La nivelul anului 2002, serviciile financiare angajau 5,5% din mâna de luc

american .ă 5 Altfel spus, mai mult de un american apt de munc din dou zeci eă ă

angajat în domeniile bancar, al asigur rilor, managementului pensiilor, comjă

niilor de ipoteci, investi iilor în propriet i imobiliare şi în ac iuni.ţ ăţ ţ

Aceste companii administreaz fluxul banilor prin sistemul financiar, oferiă

lichidit i, concentrând şi alocând resurse, evaluând şi furnizând creditul, merăţ

nând pie ele secundare pentru ac iuni şi obliga iuni, cotând şi administrândţ ţ ţ

riscu

In Marea Britanie, unde Londra este c minul unora dintre cei mari corneră

an i de eurobonduri, derivate şi asigur ri, peste un milion de oameni lucreazţ ă ă

domeniul financiar.6 Concentr ri de acest tip se reg sesc la Ziirich, Frankfiă ă

(poreclit uneori „Bankfurt"), Tokyo, Hong Kong şi Singapore, iar de la

Shangh pân la Dubai se întinde o salb de noi centre regionale. Computereă ă

extrem de puternice şi re ele de mare vitez , care agreg şi disperseaz baniiţ ă ă ă

pentru investi ii şi credite, ca s nu mai vorbim de specula ii, conecteazţ ă ţ ă

aceste noduri.

Numai în anul 2001, companiile financiare din Statele Unite, unde

re eaua este cea mai dens şi mai avansat , au cheltuit ţ ă ă 195 de miliarde de

dolari pentru IT7 -mult mai mult decât orice alt industrieă 8 şi mai mult decât

produsul intern brut al unor ri însetate de tehnologie, ca Singapore sauţă

Finlanda.9 Cu toate acestea, cererea de informa ie, date şi cunoştin eţ ţ

disponibile instantaneu, creşte constant

Efectele acestei muta ii de la infrastructura financiar a epocii industrialeţ ă

la forma sa digital , aproape instantanee şi aproape global , nu sunt în eleseă ă ţ

înc nici de utilizatori şi nici de clien i pe deplin şi, cu atât mai pu in, deă ţ ţ

deciden ii politici şi de publicul larg.ţ

CLOPOTUL DE ÎNCHIDERE

Numai o mic parte a sumelor schimbate în fiecare zi pe burseleă

mondiale este canalizat efectiv c tre companii, pe baza nevoilor şiă ă

perspectivelor lor pe termen lung. în loc de asta, computere preprogramate

scaneaz simultan mii ă de firme pentru a identifica varia ii de minut în pre ulţ ţ

ac iunilor lor şi „investesc" adeseori fonduri nu pentru luni sau ani, ci pentruţ

minute sau chiar secunde. Rezultatul, în mare parte, nu mai este investi ie, ciţ

poker electronic, bazat pe matematic şi jucat la viteza luminii.ă 10

De asemenea, nu este nici un secret c în interiorul acestor pie e, una, înă ţ

particular, a crescut atât de repede şi cu atâta energie încât Financial Times a

descris-o drept „aproape de nerecunoscut fa de acum zece ani." Aceasta esteţă

pia a global a valutelor ţ ă - extins la nivelul la care o sum de ă ă 1,2 trilioane de

dolari este cump rat şi vândut în fiecare zi,ă ă ă 11 de peste treizeci de ori totalul

tranzac ionat zilnic prin bursa din New York.ţ 12 Pe aceast pia , adaugă ţă ă

Financial Times, tranzac iile se ridic adeseori la mai multe miliarde de dolari înţ ă

mai putin de o secundă

Dar prea putin aten ie a fost acordat unei probleme şi maiă ţ ă

îngrijor toare. Asist m din nou la schimb ri la nivelul principiilor fundamentaleă ă ă

ale timpului şi la înc un caz de desincronizare.ă

Teoretic, valoarea monedei unui stat reflect , în general, putereaă

economiei sale reale. Cu toate aceste, desincronizarea între tranzac ionarea laţ

mare vitez a valutelor şi ritmul lent la care opereaz economia „real " a uneiă ă ă

companii a devenit atât de pronun at , încât polariz rile ţ ă ă - cel pu in în unele riţ ţă

- sunt inversate.

Dup cum constatam mai devreme, acesta este motivul pentru care nuă

economiile proaste au distrus pie ele financiare asiatice între ţ 1997 şi 1998, ci

pie ele valutare proaste, care au tras în jos o economie dup alta.ţ ă

La fel, pie ele valutare aproape instantanee au l sat în urm nu numaiţ ă ă

economiile reale, ci şi regulatorii financiari. Rezultatul acestei lipse de

sincronizare este un sistem considerat de mul i o amenin are nu neap rat laţ ţ ă

adresa ârilor indi duale, ci la adresa economiei globale. Autorit ile na ionaleţ ăţ ţ

îngrozitor de len cu reguli diferite şi conflictuale, nu pot reglementa re eleleţ

financiare extrem

rapide.

Economiile şi economiştii înc mai au probleme s în eleag enormeleă ă ţ ă

sur de „bani" care exist numai ca „unu" şi „zero", care c l toresc de la nod laă ă ă

nod re ele comerciale digitale, cu interac iune uman minim . Efectele suntţ ţ ă ă

abstrac aparent impersonale. Cu toate acestea, din când în când, câte o

imagine frapai concentreaz muta ia revolu ionar de la vechea infrastructură ţ ţ ă ă

financiar a bani c tre cea în întregime nou .ă ă ă

Fotograful de renume mondial Robert Weingarten a decis recent sâ

realize o serie de fotografii ale burselor mondiale. Presupunând c s lile lor voră ă

fi în cuite într-o zi în întregime de pie e electronice, el dorea s le înregistrezeţ ă

apu într-o serie intitulat „Clopotul de închidere". Ar fi urmat sâ imortalizezeă

trad înnebuni i ipând şi repezindu-se s efectueze vânz ri, cu telefoaneleţ ţ ă ă

sunând f; încetare şi cu pre uri ce se schimb într-o clipit pe ecraneleţ ă ă

luminoase. Apoi fi fotografiat camerele dup închidere: goale, triste.ă 13

Pentru c este californian, prima sa oprire a fost la Pacific Stock Exchană

din San Francisco. Dar, când a ajuns s prospecteze loca ia, a constatat c să ţ ă

bursei se afla în reconstruc ie. Bursa transferase deja opera iunile pe un sistiţ ţ

electronic de licita ie numit Archipelago, crescând volumul tranzac iilor de doţ ţ

zeci de ori.14 Specialiştii şi traderii plecaser deja.ă

înc perea bursei urma sâ devin o sal de sport, iar Archipelago era pe că ă ă

de a fuziona cu New York Stock Exchange.15

VALUTE IRESPONSABILE

La suprafa , revolu ia actual a banilor ţă ţ ă - care mai are pân s se termină ă

pare haotic . Dar, dac privim mai îndeaproape, descoperim un motiv ascuă ă

Este acelaşi model al demasific rii şi diversific rii pe care l-am constatat ă ă dejc

produc ie, pie e, mass-media, structura familiei ţ ţ - pe scurt, în întreaga civiliza

emergent . Aceste schimb ri ă ă - şi cele care vor urma - sunt atât de profunde,

cât ele sfideaz chiar defini ia banilor.ă ţ

B ncile centrale au propriile r spunsuri la întrebarea „Ce sunt banii?". înă ă

rm defini ia Rezervei Federale americane pune în acelaşi coş banii afla i înţ ţ

circul; cu banii din conturile curente şi îi numeşte banii „Ml". Adaug la Mlă

sumele conturile noastre de economii şi de pe pia a fondurilor mutuale, numindţ

totulî Ad ugând un coş de diverse alte intr ri, majoritatea „mistere aleă ă

specialiştik ob ine M3.ţ 16

Pentru oamenii obişnui i, care îşi v d de via a lor, aceste distinc ii nu exi:ţ ă ţ ţ

Principala unitate monetar american este „atotputernicul" dolar. Pu ini dină ă ţ

cei care îl utilizeaz zi de zi ştiu c , pân la industrializarea na iunii, dolarul să ă ă ţ

inut de guvern era doar una dintre cele opt mii de valute iresponsabile din ţ <

tele Unite, emise de b nci, companii private, negustori şi mineri.ă 17

Standardizarea banilor impus de guvernul american în ă 1863 a fost un

proces paralel cu standardizarea produselor, pre urilor şi gusturilorţ

consumatorilor care a ap rut ca urmare a procesului de industrializare. Iară

acest lucru este valabil şi pentru alte state.

Yenul japonez nu a devenit moneda na ional decât în ţ ă 1871, când

restaura ia Meiji punea ara pe drumul modernit ii industriale.ţ ţ ăţ 18 La fel, marca

german nu a constituit unitatea monetar a Germaniei pân în ă ă ă 1873, când

Germania se afla în competi ie cu Marea Britanie pentru statutul de primţ ă

putere industrial .ă 19

China a suferit mult vreme din cauza haosului monetar, cu baroniă

r zboinici, state, baze revolu ionare, enclave str ine şi alte entit i care îşiă ţ ă ăţ

emiteau propriile valute.20 Aceast situa ie a durat pân în ă ţ ă 1948, când

comuniştii au luat puterea şi au introdus moneda poporului, yuan-ul.21 Iar

Europa, desigur, a ajuns abia recent la standardul euro.

Ca o ironie, aceast standardizare întârziat ă ă - ca şi multe alte lucruri din

Uniunea European ă - apare exact atunci când sistemul avu iei bazate peţ

cunoaştere începe s împing economiile avansate în direc ia opus . înă ă ţ ă

realitate, valutele omogene sunt pe punctul de a-şi pierde predominan a în fa aţ ţ

diversit ii uluitoare a alternativelor.ăţ

PARA-BANII

In 1958 - la numai doi ani de când gulerele albe şi lucr torii din servicii auă

dep şit ca num r gulerele albastre în Statele Unite ă ă - a fost lansat prototipul

primei c r i de credit. Acesta a fost începutul unei rupturi de tipul celui de-ală ţ

Treilea Val în raport cu banii conven ionali, cu trecerea spre ceea ce ast zi pareţ ă

uneori o lume s lbatic de „para-bani" ă ă - o jungl de înlocuitori care au o parteă

sau toate caracteristicile monedelor oficiale, f r a fi acest lucru.ă ă

Banii sunt interşanjabili, adic , în principiu, ei pot fi utiliza i pentru aă ţ

cump ra cam orice. De asemenea, ei pot fi transfera i de la şi c tre oricine.ă ţ ă

Aceast aplicabilitate universal a banilor i-a f cut foarte comozi ca mediu ală ă ă

schimburilor.

S-a petrecut îns un lucru ciudat. Ast zi, cu peste ă ă 840 de milioane de

c r i de credit utilizate în Statele Unite,ă ţ 21 americanii pl tesc un trilion de dolariă

pe an -mai mult decât cheltuiesc cash,23 şi se pare c în fiecare zi invent m noiă ă

înlocuitori pentru bani.

Biletele noastre de avion sunt adesea „gratuite", pl tite cu puncte aleă

clien ilor fideli. La început, aceste puncte puteau fi utilizate numai pentruţ

locurile libere dintr-un alt zbor.24 Ele nu puteau fi utilizate pentru altceva şi nu

puteau fi transferate altcuiva.25 Nu erau ca banii.

Totuşi, nu dup mult vreme, liniile aeriene au acceptat transferulă ă

punctelor c tre membrii de familie şi prieteni ă - c tre oricine doreşte clientul.ă 26

Mai mult, punctele se puteau folosi şi pentru închirieri de maşini sau camere de

hotel, apoi pentru tot mai multe tipuri de m rfuri ă - apartenen a la cluburi deţ

s n tate şi bilete la meciuri de hochei, gr tare şi televizoare cu plasm ,ă ă ă ă

gardenii şi furtunuri de

gr din rit.ă ă 27 Prin urmare, am asistat la o transferabilitate şi

interşanjabilitate ridicate. Punctele acordate c l torilor fideli au devenit tot maiă ă

asemân toar banii.ă

Ele au devenit bani reali atunci când au început s fie vândute de agen iă ţ

cializa i care opereaz o pia gri a punctelor, în ciuda protestelor liniilor aerienţ ă ţă

într-adev r, inând cont de sl biciunea financiar a unora dintre liniile aeră ţ ă ă

emitente, am putea pune sub semnul întreb rii convertibilitatea tuturor aceă

puncte. Pe de alt parte, aceste puncte intangibile s-ar putea s valoreze în cuă ă

mai mult decât monedele emise de unele guverne falimentare ale lumii, care

de in linii aeriene.ţ

Desigur, programele de loialitate de diverse tipuri, cu grade mai mici sau

mari de interşanjabilitate, nu sunt folosite numai de liniile aeriene. Ele sunt rite

de toat lumea, de la hotelurile Intercontinental pân la cele din lan ul Hi de laă ă ţ

Neiman Marcus pân la Tesco Europe şi de la farmaciile CVS pân ă ă 1

staurantele Chart House sau motocicletele Kawasaki.

Pe pia a schimb toare şi rapid precum un titirez, ele îndeplinesc, la râţ ă ă

lor, unele dintre func iile monedelor din trecut Dar aceasta este numai o parteţ

transformarea mai ampl ă - apari ia „interşanjabilit ii flexibile", sub forma ţ ăţ 1 lor

programabili. Puştiului dumneavoastr de treisprezece ani s-ar putea s placă ă ă

ideea.

CÂRDUL ANTIOBEZITATE

Un torent de noi tehnologii vor face posibile varia iuni nesfârşite ale para-ţ

1 lor. Astfel, cârdurile s-ar putea s ne lase în curând s decidem cât interş;ă ă ă

bilitate dorim. Banca Arab Malaiezian din Kuala Lumpur le-a oferit clien iloă ă ţ

musulmani un card care nu poate fi utilizat în saloane de masaj sau clubui

noapte.29

Nu peste mult vreme, mişc rile politice antisistem vor putea emite milkă ă

de „cârduri de boicot", care vor putea fi folosite pentru a cump ra orice, ciă

cep ia pantofilor Nike, benzinei Shell, hainelor de la Gap sau a produselorţ ;

companii de pe lista lor neagr .ă 30 So iile şi so ii vor putea programa restricţ ţ ţ

cadrul partenerului. Sau p rin ii vor putea oferi copiilor lor cârduri ce nu leă ţ

permite achizi ionarea dulciurilor, alcoolului, tutunului sau produselor fast f<ţ

Peste noapte, oamenii care doresc s scape de mânc rurile grase de laă ă

fast-dar nu reuşesc s reziste vor putea primi ajutor de la un card programat să ă

cheze orice plat la Pizza Hut, Taco Bell sau la to i vânz torii de fast-food.ă ţ ă

cideti-v s nu mai umbla i cu cash şi l sa i cârdul s v înt reasc voin a.ă ă ţ ă ţ ă ă ă ă ţ

Tehnologii chiar mai noi fac cârdurile însele perimate. în Coreea de Sud,

foanele celulare constituie deja echivalentul portofelelor electronice. Con ir unţ

cip emis de o banc partener , telefonul poate autoriza detailistul s fac ă ă ă ă i

tragere din contul dumneavoastr . Astfel de telefoane sunt deja în uz în mă

zinele de haine scumpe, automate sau sta ii de tren, printre alte locuri publicţ

In Europa, b nci importante precum UBS, Barclays, BNP Paribas şiă

Deutsche Bank s-au al turat companiei Visa pentru explorarea poten ialuluiă ţ

unor tehnologii similare. Cu un entuziasm irezistibil, Liisa Kanniainen, unul

dintre vicepreşedin ii b ncii Nordea, spune: „Nu m aştept s ucidem baniiţ ă ă ă

lichizi la anul, dar sper c ceva mai târziu."ă 32 Ceea ce nu a men ionat a fostţ

amenin area mortal pe care aceste tehnologii o reprezint şi pentru cârduri,ţ ă ă

nu doar pentru banii lichizi.

Trei noi forte convergente vor oferi o varietate înc şi mai mare deă

op iuni de plat .ţ ă

în primul rând, avem de-a face cu tehnologiile dedicate verific riiă

identit ii unui utilizator. O serie de metode de identificare tot mai sigure intrăţ ă

în uz. în Japonia, de exemplu, cel mai mare emi tor de c r i de credit, JCB, aţă ă ţ

introdus un sistem care identific individul prin modelul unic al vaselor deă

sânge de la deget.33 B ncile şi companiile de cârduri, folosind cercet rileă ă

accelerate de lupta împotriva terorismului, exploreaz , la rândul lor, alteă

metode biometrice, inclusiv scanarea retinei sau recunoaşterea vocal şiă

facial .ă 34

In al doilea rând, apar noile tehnologii f r fir, prea schimb toare şiă ă ă

numeroase pentru a le detalia aici.

în al treilea rând, nu trebuie s omitem progresele majore înă

miniaturizare.

Bazându-se pe inova ii în toate cele trei domenii, multe companii, printreţ

care Sony, Philips, Sun Microsystems şi IBM, lucreaz la alternative şocanteă

fa de c r ile de credit din plastic. în cuvintele lui John Gage, de la Sun,ţă ă ţ

„c r ile de credit nu sunt decât o variant ă ţ ă fizica a identit ii, aşadar, orice modăţ

în care po i identifica pe cineva poate fi un mod de a-1 pune la plat ."ţ ă 35

S combin m aceste tehnologii cu principiul lui Gage şi nu va fi prea greuă ă

s ne imagin m posibila implantare sub pielea noastr a unui ă ă ă - sâ spunem -

micro-cip, care ne va oferi posibilitatea s cump r m orice, de oriunde, prină ă ă

simpla sa activare.

Un astfel de implant i-ar permite unui comerciant s ne verificeă

identitatea, ar putea oferi datele contului bancar şi ar putea autoriza simultan

banca s pl teasc suma potrivit . Expresia „a da cuiva un deget" ar puteaă ă ă ă

c p ta noi în elesuri.ă ă ţ

Aceast diversificare rapid a formelor de plat şi a gradelor deă ă ă

interşanjabi-litate reflect îndep rtarea general a economiei avansate deă ă ă

societatea de mas a trecutului, caracterizat de principiul „o m sur pentruă ă ă ă

to i".ţ

Posibilit i chiar mai radicale, inclusiv valute în întregime noi, suntăţ

studiate de cele mai mari companii din lume. Sony, de exemplu, a analizat

posibilitatea emiterii unei valute proprii, pentru uz în interiorul companiei.

Acest lucru ar putea permite filialei chineze, de exemplu, a firmei Sony s facă ă

afaceri cu filiale surori din Japonia sau din alte p r i ale lumii, f r a maiă ţ ă ă

transforma totul în yeni.36 Principalul obiectiv ar fi reducerea riscurilor valutare.

O alt posibilitate ar fi crearea unei valute comune cu companii precum Hondaă

sau Canon.

Dolarul s-ar putea s nu reprezinte pentru totdeauna un refugiu de riscă

sc zut pentru investitorii str ini. Şi, oricât de imposibil ar p rea ast zi, ar puteaă ă ă ă

sosi

ziua când vom avea în buzunar o mul ime de „Gateses" de la Microsoftţ

sau „Mc ritas" de la Sony, în loc de euro sau dolari. Sau, de ce nu, o monedă

sus inut co lectiv de topul Fortune ţ ă 500 - ori, într-o zi, de „Xinhua 500".

SCURGEREA BANILOR

Printre celelalte func ii, para-valutele au scopul de a accelera sau de aţ

înce tini pl ile. Astfel, c r ile de credit încurajeaz plata întârziat (în schimbulăţ ă ţ ă ă

une dobânzi, desigur). C r ile de debit, în loc s întârzie plata, o accelereaz ,ă ţ ă ă

dedu când imediat pre ul achizi iei din contul titularului.ţ ţ

Noul sistem al avu iei deschide, de asemenea, calea pentru transform riţ ă

ra dicale în modul şi, mai ales, momentul în care suntem pl ti i pentru munc .ă ţ ă

în trecutul industrial, muncitorii erau pl ti i, de obicei, intermitent, laă ţ

sfârşitu unei s pt mâni sau luni. în cele mai multe cazuri, lucrurile stau la fel şiă ă

ast zi Asta înseamn c angajatorii dispun cum doresc, timp de o s pt mână ă ă ă ă ă

sau de c lun , de banii datora i angaja ilor. Aceast „perioad de tranzi ie"ă ţ ţ ă ă ţ

constituie un îm prumut f r dobând acordat de angaja i angajatorilor lor.ă ă ă ţ

Invers, facturile la utilit i, de exemplu, sunt pl tite, de obicei, dup ceăţ ă ă

consu matorul a primit deja timp de o lun gazul sau electricitatea în valoareaă

echiva lent . în acest caz, de perioada de tranzi ie beneficiaz clientul.ă ţ ă

în alte sectoare ale economiei, unele companii sau industrii - editorii

reviste lor cu abona i, de exemplu ţ - tr iesc de pe urma perioadei de tranzi ie.ă ţ

Dar acesl interval, considerat de unii economişti drept ineficient pentru

economie în ansamblu, ar putea disp rea în curând.ă

Odat ce companiile şi clien ii sunt interconecta i adecvat, prin cabluriă ţ ţ

sau f r , iar facturile sunt pl tite electronic, este posibil ca furnizorii de utilit iă ă ă ăţ

s so licite plata instantanee ă - un contract prin care s li se permit retragereaă ă

sume lor aferente din conturile noastre de fiecare dat când le utiliz mă ă

serviciile. Firmele şi-ar ob ine banii mai repede, ar fi capabile s -i investeascţ ă ă

mai devreme şi ar putea - teoretic, cel pu in ţ - s reduc pre ul pe care ni-1ă ă ţ

factureaz .ă

De asemenea, am putea vedea grupuri de muncitori cerând s fie pl ti iă ă ţ

electronic instantaneu pentru munca depus , în loc s aştepte zilele de salariu.ă ă

Pl ile imediate sunt pandantul firesc al mişc rii din economiile avansate,ăţ ă

bazate pe cunoaştere, de la produc ie de stoc, sau intermitent , c tre fluxulţ ă ă

continuu, cu opera iuni de tip ţ 24 de ore din 7 zile. Cu cât este mai instantaneu

fluxul încas rilor şi pl ilor, cu atât sunt mai apropiate efectele de tranzac iileă ăţ ţ

în bani lichizi directe.

Aceste inova ii cu efecte de accelerare au dat naştere multor previziuniţ

de tipul ..moartea banilor". La un moment dat, ele p reau doar o modă ă

trec toare. Dar oare aşa stau lucrurile în realitate?ă

PEPSI VODKA

în timpul Marii Crize din anii '30, un film satiric francez, numit Le Million,

înf işa doi fermieri care savurau un pahar de Bordeaux pe terasa unui bistrou.ăţ

Când chelnerul le aduce nota, l'addition, unul dintre fermieri bag mâna într-ună

sac şi îi ofer un pui. Chelnerul se întoarce cu restul, constând în dou ou , iară ă ă

fermierul las unul pe mas ca bacşiş sau ă ă pourboire.

Absurditatea scenei surprinde perfect realit ile vie ii unor milioane deăţ ţ

oameni care tr iau în economii unde banii îşi pierduser valoarea, aşa cum s-aă ă

întâmplat recent în Asia de Sud-Est, în Rusia şi în Argentina.37

Cu toate acestea, mâine s-ar putea s nu trebuiasc s aşteptam crizeleă ă ă

pentru a ne angaja în tranzac ii f r bani. Trocul, considerat mult vremeţ ă ă ă

nepractic pe pie e complexe, cap t o nou via .ţ ă ă ă ţă

Pentru omul de rând, cuvântai troc sugereaz imaginile unei societ iă ăţ

primitive sau a schimburilor la scar mic , între particulari. Un avocat scrie ună ă

testament pentru un prieten, care îi d , în schimb, o lec ie de tenis. Astfel deă ţ

tranzac ii se petrec zi de zi şi sunt atât de naturale încât par favoruri. Dar, dinţ

punct de vedere economic, ele sunt forme minore de barter.

Dar barterul înseamn şi afaceri importante.ă

în timp ce statistici globale demne de încredere sunt greu de realizat,

datorit varia iei defini iilor, conform revistei ă ţ ţ Forbes, „se estimeaz c pesteă ă

60% dintre companiile listate în topul Forbes 500 utilizeaz barterul. Chiară

corpora ii de categorie grea, printre care General Electric, Marriott şi Carnivalţ

Cruise Lines, sunt cunoscute pentru schimburile de bunuri şi servicii." Fortune

relateaz c dou treimi din totalul companiilor globale importante intră ă ă ă

constant în opera iuni de barter şi au înfiin at departamente speciale pentruţ ţ

astfel de tranzac ii.ţ 38

în Argentina, în 2002, pe când economia se pr buşea, împreun cuă ă

vânz rile de maşini, Toyota şi Ford au acceptat s primeasc grâne în schimbulă ă ă

maşinilor/ Când Ucraina a ajuns la o datorie important pentru gaze naturale,ă

Rusia a lu: opt bombardiere Tu-160 Blackjack ca plat par ial .ă ţ ă 40 La rândul ei,

Rusia a pl ă ' cu votc Stolichnaya în valoare de ă 3 miliarde de dolari pentru un

import de co centrat Pepsi-Cola. Alte guverne au schimbat prin barter orice, de

la stof alpaca pân la zinc.ă ă 41

La nivel global, dup Bernard Lietaer, fost şef al planific rii la Bancaă ă

Centr Belgian şi unul dintre arhitec ii monedei euro, barterul interna ională ţ ţ

corpo tist, cunoscut şi drept countertrade, „este utilizat frecvent între nu mai

pu in d ţ 200 de state, cu un volum care ajunge ast zi la valori între ă 800 de

miliarde şi 1 trilioane de dolari pe an." Iar creşterea barterului se accelereaz .ă 42

Unul dintre motive este acela c s-ar putea s ne aştepte decenii deă ă

condi economice dificile. în cuvintele aceluiaşi Bernard Lietaer, valutele

importante d ast zi „prezint o volatilitate de patru ori mai mare decât cea dină ă

1971."'

Volatilitatea crescut sugereaz c un num r tot mai mare de state seă ă ă ă

vor co frunta cu lipsuri periodice de schimburi financiare interna ionale.ţ

Barterul ofe: guvernelor şi companiilor un mod de a face comer atunci cândţ

nimeni nu doreş moneda propriei ri. De asemenea, el reprezint un mijloc deţă ă

a reduce risci atunci când valutele oscileaz f r control. Convenind să ă ă ă

schimbe bunuri sau s« vicii în locul banilor, riscul valutar este eliminat în mare

parte.

Pân acum, principala obiec ie fa de barter a fost dificultateaă ţ ţă

echilibr rii ceea ce o persoan doreşte s vând cu ceea ce o alta doreşte să ă ă ă ă

ofere în schin - raport numit de economişti necesara „coinciden a nevoilor".ţă

Cu toate acestea, ascensiunea Internetului reduce radical aceste

impediment f când posibil aproape instantaneu localizarea poten ialiloră ă ţ

parteneri comerci; de oriunde din lume şi l rgind varietatea bunurilor ce pot fiă

schimbate.

Nu numai c este mai uşor ă - inând cont de remarcabilele re ele financiaiţ ţ

de ast zi ă - s g seşti un partener pentru comer bilateral, dar disponibilitatiă ă ţ

existent deja a datelor şi comunica iilor globale prezint posibilitatea ă ţ ă echilibra

ofertelor simultane şi nevoilor mai multor participan i. Aceast evolu ie neţ ă ţ

indi< tendin a apari iei unor opera iuni de barter mult mai extinse şi mai mariţ ţ ţ

în viito

Cât de mari? Destul de mari pentru a înlocui banii în cursul vie ilorţ

noastre'

„Nu exist nici un motiv pentru care produsele şi serviciile s nu poat fiă ă ă

tran ferate prin schimb direct de consumatori şi de produc tori ă - în esen , oţă

econ mie de mas tip barter." Aceast concluzie îi apar ine lui Mervyn King,ă ă ţ

fost guve nator adjunct al B ncii Angliei.ă 44

Pune i la un loc urm toarele: ţ ă 1) ascensiunea para-banilor; 2) creşterea

hz terului; 3) creşterea intangibilit ii; ăţ 4) r spândirea unor re ele financiareă ţ

globa tot mai complexe; 5) noi tehnologii radicale, care vor fi puse curând în

practic 6) o economie mondial tot mai aplatizat , zgâl âit de specula ii înă ă ţ ă ţ

mare par nereglementate şi 7) aceeaşi economie înfruntând decenii de

transform ri sei mice în cadrul geopolitic mondial, timp în care baniiă

conven ionali, din epoca i dustrial , s-ar putea s nu dispar ţ ă ă ă - dar s devină ă

obiecte de colec ie.ţ

PLATA PROSUMATORILOR?

Ast zi, pe m sur ce aceste for e converg, observ m experimenteă ă ă ţ ă

izolate, j scar mic , cu valute alternative, de obicei la nivelul comunit ilor,ă ă ăţ

combina adeseori cu elemente de barter.

Un program lansat în Ithaca, New York, şi copiat ast zi în zeci de alte că

munit i, le permite consumatorilor şi comercian ilor s foloseasc bonuri în kăţ ţ ă ă

de bani reali pentru a schimba bunuri şi servicii pentru orice, de la chirii şi fa

turi medicale pân la bilete de teatru.ă 45

Un alt sistem, creat de Edgar Cahn şi descris în cartea sa Time Dollars,

Permite oamenilor s acumuleze credite pentru servicii ca, de exemplu, însoă rea unui vecin b trân la cump r turi, care pot fi utilizate apoi pentru ob inenă ă ă ţ

temporar a unei bone pentru copii de la un alt participant la re ea.ă ţ 46

în propriile lor moduri, toate aceste asocieri caut s recunoasc şi să ă ă ă

confer o valoare cvasi-monetar multor contribu ii economice aduse deă ţ

prosumatori Luând în considerare uriaşele opormnit i deschise de schimbulăţ

electronic, ar putea fi posibil s extindem astfel de experimente şi să ă

dezvolt m valute alternative cu r spândire larg pentru anumite tipuri deă ă ă

activit i ale prosumatorilor descrise în capitole anterioare.ăţ

In partea opus a spectrului, Proiectul Terra invit la o monedă ă ă

supranatio-nalâ, bazat nu pe aur sau pe rate de schimb oscilante, ci pe un coşă

de bunuri si servicii comercializate pe plan interna ional.ţ

întrebarea mai larg care se ridic , îns , nu implic numai soarta banilor,ă ă ă ă

ci şi, dup cum am v zut, viitorul propriet ii, capitalului, pie elor ă ă ăţ ţ - şi

interac iunilor dintre ele.ţ

Ele implic muta ia dinspre munca salarizat c tre „munca de portofoliu"ă ţ ă ă

şi auto-angajarea; de la prosumul artizanal la cel bazat pe tehnologie; de la

produc ia bazat pe profit c tre contribu iile gratuite la software, medicin şiţ ă ă ţ ă

alte domenii; şi de la valoarea intrinsec maşin riilor şi materiilor prime, c treă ă ă

valoarea bazat pe idei, imagini, simboluri şi modele din miliarde de creiere.ă

Dintre principiile fundamentale ale avu iei, ele implic utiliz ri completţ ă ă

diferite4ale spa iului, timpului şi cunoaşterii.ţ

Din toate aceste motive, pe m sur ce al Treilea Val al schimb riiă ă ă

înlocuieşte industrialismul şi se întinde mult dincolo de originile sale din Statele

Unite, capitalismul se confrunt cu o criz a redefinirii. Când redefinireaă ă

revolu ionar se va încheia, rezultatul ar putea fi numit tot capitalism?ţ ă

Iar dac prezum iile conven ionale despre capitalism devin perimate,ă ţ ţ

atunci la fel vor fi şi ideile noastre conven ionale despre modul în care putemţ

pune cap t s r ciei globale, dup cum vom vedea în sec iunea urm toare.ă ă ă ă ţ ă

PARTEA A NOUA

Şarada

CAPITOLUL 41

VECHIUL VIITOR AL S R CIEIĂ Ă

mai mare şans de a pune cap t s r ciei globale pe care am avut-oă ă ă ă

vreodat .ă

Ar fi o utopie s suger m c am putea elimina în întregime s r ciaă ă ă ă ă

material peste tot pe glob. S r cia are prea multe surse ă ă ă - de la politici

economice stupide şi institu ii politice defectuoase pân la transform riţ ă ă

climaterice, epidemii şi r zboi. Dar nu este o utopie s recunoaştem c acumă ă ă

avem - sau suntem pe punctii de a dezvolta - instrumente noi, deosebit de

puternice, împotriva s r ciei.ă ă

Se presupune c s r cia este inamicul tuturor. Aproape c nu există ă ă ă ă

guverr în lume care s nu afirme c doreşte eradicarea ei. Mii de organiza iiă ă ţ

neguver namentale colecteaz bani pentru a hr ni copiii fl mânzi, a purificaă ă ă

apa şi a ofer îngrijiri medicale în zonele rurale.

Rezolu ii pioase sunt emise de Organiza ia Na iunilor Unite, de Bancaţ ţ ţ

Mon dial , de Fondul Monetar Interna ional, de Organiza ia pentru Alimenta ieă ţ ţ ţ

şi Agri cultur şi de alte agen ii interna ionale îns rcinate, cel pu in par ial, cuă ţ ţ ă ţ ţ

comba terea s r ciei. Iar adjectivele aplicate s r ciei globale se înscriu într-ună ă ă ă

crescendc de la „zguduitor", pân la „dizgra ios", „tragic", „ruşinos",ă ţ

„scandalos", „şocant' „inimaginabil" sau „de neiertat".

vuţia revoluţionară aduce un nou viitor sărăciei.în timp ce nici un viitor nu este livrat cu garanţie, sosirea

economiei bazate pe cunoaştere a celui de-al Treilea Val aduce cu

Mii de reuniuni şi de conferin e au fost dedicate acestei probleme. Hoardeţ

d exper i bine inten iona i au zburat în regiuni îndep rtate pentru a oferiţ ţ ţ ă

asistent tehnic şi o „industrie de ajutorare" uriaş , de câteva miliarde deă ă

dolari, s-a de: voltat în jurul luptei globale contra s r ciei.ă ă

între 1950 şi 2000, peste un trilion de dolari s-au scurs din lumea bogată

c tr cea s rac , sub forma „ajutoarelor" sau „asisten ei pentru dezvoltare".ă ă ă ţ 1 O

part a acestor bani au salvat vie i şi au îmbun t it condi iile de via :ţ ă ăţ ţ ţă

programul d eradicare a variolei din anii '60, imunizarea copiilor din anii '80 şi

campaniile în potriva onchocerciazei, trachomei, leprei şi poliomielitei.2 Cu

toate acestea, Banca Mondial ne informeaz c aproape ă ă ă 2,8 miliarde de

oameni - aproape jum tate din popula ia planetei ă ţ - înc tr iesc cu echivalentulă ă

a 2 dolari pe zi sau chiar mai pu in. Dintre aceştia, circa ţ 1,1 miliarde

supravie uiesc în s r cie extrem sau absolut , cu mai pu in de un dolar pe zi.ţ ă ă ă ă ţ 3

Ceea ce este îns cu adev rat surprinz tor ă ă ă - în afar de eşecul eradic riiă ă

globale a s r ciei dup o jum tate de secol de efort interna ional concertat ă ă ă ă ţ -

este remarcabilul succes pe care îl dezv luie aceste cifre, dac le citim invers.ă ă

Nu doresc în nici un caz s minimalizez tragedia s r ciei în secolul XXI.ă ă ă

Dar un c l tor temporal din secolul al XVII-lea, ajuns în prezent, nu ar fi şocată ă

de s r cia speciei umane, ci de m rimea şi de bog ia ei.ă ă ă ăţ

L sând în urm o lume care sus inea cu greu o popula ie de ă ă ţ ţ 500 de

milioane de indivizi, bântuit periodic de foamete şi molime,ă 4 c l torul ar fi cuă ă

siguran uluit s afle câ peste şase miliarde de oameni supravie uiesc peţă ă ţ

P mânt ast zi, inclusiv cei ă ă 3,3 miliarde care tr iesc ă peste limita s r ciei de doiă ă

dolari pe zi.

ATINGEREA LIMITEI

înaintea revolu iei industriale, s r cia extrem nu se concentra doar înţ ă ă ă

Africa, Asia sau America Latin . Dup istoricul Fernand Braudel, în regiuneaă ă

Beauvaisis din Fran a, în secolul al XVII-lea, rata mortalit ii infantile era deţ ăţ

aproximativ 33%. Numai 60% dintre copii ajungeau la vârsta de cincisprezece

ani.5

Braudel descrie o Europ sec tuit de boli şi de foametea periodic .ă ă ă ă

S racii se aglomerau în oraşe, cerşind sau furând pentru a tr i. Abandonareaă ă

so iilor şi copiilor era frecvent , iar mul i oameni erau condamna i s -şiţ ă ţ ţ ă

sfârşeasc zilele în aziluri, printre b trâni şi infirmi.ă ă

Robert Fogel, istoric al economiei şi laureat al premiului Nobel, subliniază

c „valoarea energetic a dietei tipice în Fran a, la începutul secolului al XVIII-ă ă ţ

lea, era la fel de redus ca şi cea din Rwanda anului ă 1965, ar care a fostţ ă

declarat cel mai r u alimentat din lume în anul respectiv."ă ă ă 6

Fran a nu constituia o excep ie. Timp de zece mii de ani, numai oţ ţ

frac iune infim a popula iei lumii tr ia peste nivelul subzisten ei, iar cele maiţ ă ţ ă ţ

bogate ri din lume nu erau decât de dou ori mai bogate decât cele maiţă ă

s race.ă 7

Dac , în general, asta era situa ia pretutindeni pe glob, în ciudaă ţ

diversit ii popoarelor, culturilor, religiilor şi metodelor agricole, înseamn c ,ăţ ă ă

la un moment dat, agricultura r neasc îşi atinsese limita maxim aţă ă ă ă

productivit ii.ăţ

S R CIA STRATEGIILORĂ Ă

Oamenii au început s se înmul easc şi s ias din mizerie numai după ţ ă ă ă ă

ce sistemul avu iei industriale a început s înlocuiasc agricultura.ţ ă ă

Aceast istorie i-a condus pe economişti şi pe deciden i la o re etă ţ ţ ă

comun pentru ceea ce înc numim „dezvoltare" sau „modernizare" ă ă - o

strategie pentru a împinge mâna de lucru şi economia unei âri de laţ

agricultur c tre manufacturi şi serviciile asociate, în ideea creşteriiă ă

productivit ii şi a valorii ad ugate.ăţ ă

De la începutul anilor '50, aceast strategie a celui de-al Doilea Val a fostă

pi pagat în nenum rate variante de exper i din Statele Unite, Europa, fostaă ă ţ

Uniu Sovietic , ONU şi de agen iile de dezvoltare neguvernamentale. Mesajulă ţ

s i fost, în esen , acela c fiecare ar trebuia s realizeze revolu iaă ţă ă ţ ă ă ţ

industrial .ă

într-adev r, nu exista un model alternativ realist.ă

Dup anii ă '60, unii critici au atacat aceast strategie şi au propusă

concentrai eforturilor asupra tehnologiilor la scar mic , „fireşti" sauă ă

„alternative", care si sustenabile şi folosesc resursele locale, în locul

industrializ rii şi urbaniz rii.ă ă

De atunci, aceast mişcare şi-a l rgit obiectivele, încurajândă ă

microfinan âi şi crearea întreprinderilor mici în rile din lumea s rac ,ţ ţă ă ă

îmbr işând ştiinti devenind mai sofisticat .ăţ ă

Mişcarea despre care discut m a generat multe inova ii imaginative, dară ţ

s pul ei central este acela de a opri sau a încetini industrializarea şi a ine peţ

popula iile rurale. Mai mult, în convingerea lor c „mic este minunat", mul i cţ ă ţ

tre militan ii ei continu s aib o viziune romantic asupra vie ii la ar . Ei respţ ă ă ă ă ţ ţ ă

orice, în afar de maşin riile primitive, şi nu prea fac distinc ie între tehnologă ă ţ

industriale şi cele bazate pe cunoaştere.

Afirmând c ambele tehnologii îi servesc numai pe boga i, criticii ignoră ţ ă

neficiile pe care le-au adus ele, în realitate, milioanelor de oropsi i ai lumii. îţ

mult, ei nu în eleg c tehnologiile celui de-al Treilea Val au scos deja un nurţ ă

uriaş de oameni din mizerie, oferind, pentru prima dat în decurs de trei seaă

modalit i noi şi puternice de a combate s r cia celor mai s raci dintre noi.ăţ ă ă ă

B LEGAR JAPONEZ TIPICĂ

în trecut, dezvoltarea economic şi reducerea s r ciei depindeau maiă ă ă

ales factorii interni ai unei ri ţă - disponibilitatea capitalului, resursele locale şi i

diul înconjur tor, la un loc cu dorin a popula iei de a economisi, cu energia, ă ţ ţ <

ceiurile sale de lucru şi aşa mai departe.

Lucrurile au început sâ se schimbe înc de la mijlocul anilor ă '50. Pe mâs

ce economia mondial a devenit mai integrat , comer ul, oamenii, capitalul şi,ă ă ţ

ales, cunoaşterea trecând grani ele, factorii externi au c p tat o importan rţ ă ă ţă

mai mare.

Este vorba şi de efectele indirecte, de ordin secundar, adeseori neobsen

sau ignorate. Viitorul s r ciei nu poate fi în eles f r a lua în calcul şi acesteă ă ţ ă ă

plica ii marginale.ţ

Un bun exemplu este reac ia în lan care a ajutat la propulsarea economiţ ţ

Asiei - o ascensiune care a produs ridicarea unui num r de peste ă 500 de milic

de asiatici peste pragul s r ciei de doi dolari pe zi în numai dou zeci de ani.*'ă ă ă

în realitate, povestea a început în anii '50, când Statele Unite au început

voltarea unui sistem al avu iei bazat pe cunoaştere.ţ

De cealalt parte a Pacificului, economia industrial a Japoniei, distrusă ă ă

d( de-al Doilea R zboi Mondial, înc nu-şi revenise. Armata sa înfrânt nu maiă ă ă

ex iar situa ia politic era, în cel mai bun caz, instabil .ţ ă ă

în acest moment de cump n , Statele Unite, înfruntând o Uniuneă ă

Sovietica -plin avânt, dotat cu arma nuclear , au încheiat o tripl în elegere cuă ă ă ţ

Japonia V y 1 punct de vedere militar, Japonia s-ar fi aliat cu Statele Unite

împotriva amenin !? reprezentate de puterea comunist . Drept r splat , peţă ă ă ă

plan politic, Statele Unite ar fi sus inut tacit Partidul Liberal Democratic, deţ

orientare conservatoare- la nivel economic, America şi-ar fi deschis por ileţ

industriei japoneze.

Problema cu ultimul punct era aceea câ Japonia nu prea avea ce vinde

americanilor. Peste tot în lume, produsele japoneze erau dispre uite. Chiar şi înţ

anii 7o într-o pies britanic , actorul Robert Morley înc ob inea râsete cândă ă ă ţ

pomenea „b legarul japonez tipic". La momentul respectiv îns , marfaă ă

japonez nu mai era de mult vreme „b legar".ă ă ă

Japonia a rezolvat problema bazându-se pe dou inova ii americane.ă ţ

Prima implica metodele statistice de control al calit ii, introduse în Japonia deăţ

Joseph M. Juran şi W. Edwards Deming, în timpul deceniilor şase şi şapte.9

Perfec iunea pe linia de asamblare a devenit o pasiune na ional . (Pentruţ ţ ă

activitatea lor, împ ratul le-a acordat celor doi americani Ordinul Tezauruluiă

Sacru.)

Calitatea a devenit un cuvânt-cheie al fabricilor americane abia peste

zece sau dou zeci de ani. Chiar şi ast zi, maşinile Toyota, Honda şi Nissan leă ă

dep şesc pe cele fabricate la Detroit sau în Europa în ce priveşte calitatea.ă 10

Cealalt contribu ie american a fost robotul industrial, a c rui povesteă ţ ă ă

es asem n toare. în ă ă 1956, inginerul Joseph E. Engelberger şi antreprenorul

Georg C. Devol s-au întâlnit într-o sear la un pahar şi au discutat despreă

romanul clasic al lui Isaac Asimov, Eu, robotul}1

împreun , ei au înfiin at o companie numit Unimation (de la ă ţ ă universal

auto-mation) şi, cinci ani mai târziu, au livrat lumii primul robot industrial

func ional.ţ 12 General Motors 1-a introdus în fabrica sa de lâng Trenton,ă 13 dar

alte comp; americane au manifestat un entuziasm redus fa de nouaţă

tehnologie.

,Am avut de luptat cu industriaşii americani", spunea mai târziu

Engelberger Din contr , continua el, japonezii au preluat imediat ideea. Iat deă ă

ce robotic este o industrie de 7 miliarde de dolari, dominat de Japonia."ă 14

în 1965, conform Asocia iei Japoneze a Produc torilor de Automobile,ţ ă

„noii tehnologii [...] au devenit o prioritate de vârf." Mai precis, pân în ă 1970,

tehn logia digital , în mare parte importat din Statele Unite, „a dus într-ună ă

interval scurt la computerizarea întregului proces de fabrica ie", în timp ceţ

robo ii „a eliminat treptat nevoia ca oamenii s execute munci periculoase."ţ ă 15

John A Kukowski şi William R Bolton ar tau, într-un raport al Centrului Ja]ă

nez pentru Evaluare, câ, pe la sfârşitul deceniului opt, Japonia devenise liderul

mondial în domeniul robo ilor industriali de asamblare, iar în ţ 1992, ea opera 6!

dintre to i robo ii industriali instala i în lume, în compara ie cu ţ ţ ţ ţ 15% în Europa

12% în Statele Unite."16

înarmat cu aceste instrumente bazate pe cunoaştere, dar nu numai,ă

Japoni a început, în mai pu in de zece ani, s uluiasc lumea nu numai prinţ ă ă

produse d înalt calitate, ci şi prin unele pe care nimeni nu se gândise s leă ă

fabrice înainte.

Curând, nume ca Sony, Fujitsu, Hitachi, Toshiba şi Mitsubishi au început

s să

ajjrrne pe bursele din toat lumea. în ă 1957, Toyota a vândut exact 288 de maşini

î

Statele Unite. în 1975 i-a eliminat pe europeni de pe pia , devenind cea maiţă

vâi

dut marc str in din America.ă ă ă ă 17 în 2002, americanii au cump rat ă 1,7 milioan

(le maşini japoneze, dintre care multe produse în fabrici din Statele Unite,

condus

de japonezi.18 ..................

Combina ia dintre cunoaşterea tehnologica americana şi cererea amencaiţ

de produse japoneze, la care se adaug în elepciunea tehnologic şi inventiviiă ţ ă

tea japonezilor, a injectat adrenalin în economia nipon .ă ă

In timp ce fabricile sale inundau lumea cu produse ca televizoare,

videocasei toane, camere video şi aparate stereo, propria inteligenţă

tehnologic a Japon a împins-o în lumea semiconductorilor şi a componenteloră

de computer pent pia a american , navigând tot mai departe c tre produc iaţ ă ă ţ

bazat pe cunoaşteiă

în 1979, Japonia era principalul rival al IBM în asamblarea computerelor,19

o carte numit ă Japan as No. 1 suscita interes pe ambele maluri ale Pacificul Ea

atribuia o mare parte a succesului repurtat de corpora iile japoneze dorinţ

sfâşietoare de cunoaştere şi accentului pus pe preg tire ă - aducând în ar oţ ă

sultan i str ini şi trimi ând nenum rate echipe s viziteze centrele mondialeţ ă ţ ă ă

cercet rii tehnologiei avansate.ă

Primul secret al succesului japonez a fost „înv a i, înv a i, înv a i". Alăţ ţ ăţ ţ ăţ ţ

< lea, aplicarea comercial creativ a noii cunoaşteri. Iar al treilea, viteza.ă ă

Astfel, în anii '80, tehnologia japonez a microcipurilor avansa atât de ra]ă

încât Washingtonul a impus limite comerciale la importul semiconductorilor

aceast ar .ă ţ ă 20

Maşini, electronice m runte, computere, copiatoare ă - nimic din toate ace

nu p reau relevante pentru via a ranilor. Sau pentru lupta împotriva s r cieă ţ ţă ă ă

în realitate, erau.

EFECTUL DE REV RSAREĂ

Miracolul fabricilor japoneze high-tech a adus în ar cantit i atât de maiţ ă ăţ

bani şi a determinat o creştere atât de spectaculoas a yenului, încât compaă

japoneze au început s investeasc masiv în fabrici din Taiwan, Coreea de şi,ă ă

ulterior, Malaiezia, Indonezia şi Filipine - dând o mân de ajutor dezvolt riă ă

statele numite la vremea respectiv Recent Industrializate ă (Newly Industria

Countries - NIQ.

în realitate, Japonia a început s -şi transfere produc ia de tehnologie ă ţ ii

oar , cu valoare redus , c tre rile cu mân de lucru ieftin , în timp ce ea îră ă ă ţă ă ă

işa tot mai mult opera iunile bazate pe cunoaştere.ţ ţ

Japonia nu a fost singura surs a investi iilor din Asia. Cu toate acestea,ă ţ

în anii '80, conform Studiilor de ar ale Bibliotecii Congresului, Japonia a „înţ ă

Statele Unite în pozi ia de cel mai important furnizor de investi ii şi ajutor e micţ ţ

din regiunea Asia-Pacific."21 în total, Japonia a pompat peste 123 de mi de

dolari în vecinii s i asiatici, între ă 1980 şi 2000.22

Este dificil de evaluat cu precizie câte fabrici şi noi locuri de munc dină

Asia pot fi atribuite strict investi iilor japoneze, americane şi europene. Sau, laţ

nivelul urm tor, cât se datoreaz Coreei de Sud şi Taiwanului, care au începută ă

şi ele s fac investi ii la vecinii mai s raci ă ă ţ ă - generând o reac ie în lan care aţ ţ

pornit din Statele Unite, a trecut prin Japonia şi a ajuns în state ter e.ţ

Rezultatul a fost un flux de miliarde de dolari în economiile agrare din

regiune, unde domnea una dintre cele mai grave s racii ă din lume.

în fiecare dintre statele beneficiare am asistat la acelaşi proces clasic -

transferul for ei de lucru din agricultur în industrie. în Coreea de Sud, chiar laţ ă

nivelul anilor 70, 51% din mâna de lucru era ocupat în agricultur . Pân înă ă ă

anul 2000, procentul a sc zut cu ă 9 puncte, în timp ce mâna de lucru angajată

în sectorul manufacturier a crescut pân la ă 22%.

în Taiwan, de-a lungul aceleiaşi perioade, popula ia rural a sc zut de laţ ă ă

37% pân la ă 7%, în timp ce mâna de lucru din industrie a crescut pân la ă 35%.

Malaiezia a cunoscut o evolu ie asem n toare, de la ţ ă ă 50% în agricultur pân laă ă

16%, num rul angaja ilor din sectorul industrial crescând pân la ă ţ ă 27%.

Transform ri asem n toare, chiar dac mai pu in dramatice, au avut loc înă ă ă ă ţ

Thailanda, Indonezia şi Filipine.23

De asemenea, în fiecare caz, transferul nu a fost exclusiv financiar. O

dat cu banii a venit ceea ce William Easterly, fost oficial al B ncii Mondiale, aă ă

numit „leakage" - o difuzie a cunoaşterii despre tehnologie, dar şi despre

finan e, pie e şi marketing, reguli de import-export şi afaceri în general.ţ ţ 24

Efectul net al acestui transfer de know-how şi de activit i specifice epociiăţ

industriale a fost ridicarea unor mase importante de indivizi din mizeria s r cieiă ă

extreme. In ochii celor cu burta plin , via a în ghetourile urbane s-ar putea să ţ ă

nu par un mare progres. Dar pentru milioanele de asiatici alunga i de la ară ţ ţ ă

de secet , foamete şi boal , nu exist nimic mai râu decât întoarcerea acolo.ă ă ă

Iar ei în eleg acest lucru.ţ

Acest proces, prin care rile în tranzi ie c tre economii bazate peţă ţ ă

cunoaştere au transferat o parte din industria lor c tre rile s race, în principală ţă ă

agrare, din Asia şi America Latin , a avut consecin e secundare importante.ă ţ

rile beneficiare au asistat la creşterea speran ei de via , la un declinŢă ţ ţă

general al mortalit ii infantile şi la rate reduse ale creşterii popula iei ăţ ţ - un

factor cheie în ecua ia s r ciei.ţ ă ă 25 între 1960 şi 1999, produc ia alimentarţ ă

mondial per capita a crescut cu aproape ă 25%, iar num rul celor care tr iescă ă

cu mai pu in de ţ 2.100 de calorii pe zi - pragul standard pentru definirea

malnutri iei ţ - a sc zut drastic, cu 75%.ă 26

Nu este un accident faptul câ, în aceeaşi perioad , oamenii din estulă

Asiei, pornind de la o baz , e drept, inferioar , s-au bucurat de o creştere cuă ă

400% a veniturilor medii reale.27

Câştigurile acestor state s race şi ale altora, nu numai din Asia, ci şi dină

America Latin sau din alte p r i ale lumii, nu sunt rezultatul generozit ii lumiiă ă ţ ăţ

bogate. Aceste intr ri de capital extern ă - înso ite de cunoaşterea necesar ţ ă - ar

fi avut un impact minor f r creierele, energia, munca, ideile, spiritulă ă

antreprenorial şi lupe liderilor şi a oamenilor obişnui i din rile s race.ţ ţă ă

Cu toate acestea, în ansamblu, putem identifica un caz remarcabil de

influ en e economice succesive care, din ra iuni neanticipate şi neinten ionate,ţ ţ ţ

chiaj au func ionat. Iar acest proces nu este valabil numai în Asia.ţ

R mâne îns o întrebare important : cât din acest progres împotrivaă ă ă

s r cie s-ar fi putut materializa, dac nu ar fi fost inventat computerul şi dacă ă ă ă

sistemu avu iei revolu ionare nu şi-ar fi f cut intrarea în scen ?ţ ţ ă ă

Mai mult, povestea nu se termin cu aceast întrebare r mas în aer.ă ă ă ă

Deoa rece nimic din ceea ce am examinat pân acum nu explic pe deplină ă

ascensiu nea turbo-propulsat a Asiei şi nu ne spune ce se va întâmpla în etapaă

urm toare când China şi India se vor dezl n ui pe scena mondial .ă ă ţ ă

ASIA NU POATE AŞTEPTA

Multe s-au scris despre ororile dickensiene ale societ ii industrialeăţ

timpuri şi multe dintre aceste orori pot fi reg site în lumea s rac de ast zi,ă ă ă ă

unde îi ir cludem pe cei care au emigrat în oraşele supraaglomerate ale lumii.

Mul i sus tin tori ai stângii au atacat capitalismul industrial pe baze economiceţ ă

şi au insiste pentru planificare şi progres social pentru a elimina teribilele

succesiuni de îr florire şi depresiune caracteristice capitalismului. Unii au

condamnat efectele sal ecologice dezastruoase, adeseori pe motive estetice.

Dinspre dreapta, al ii au au cat modernitatea industrial din motive culturale şiţ ă

religioase, roman ând trecutu Adeseori, precum în epoca muncitorilor careţ

distrugeau maşin riile din fabric tehnologia a devenit ă la bete noire.

Ast zi, multe dintre aceste argumente sunt îndreptate împotriva celor ceă

sus i avu ia bazat pe cunoaştere şi civiliza ia care o înso eşte, adesea înţ ţ ă ţ ţ

aceiaşi te meni, ca şi cum nimic nu s-ar fi schimbat în ultima jum tate de secolă

- perioad marcat , în realitate, de cele mai rapide şi mai profunde transform riă ă

din istori s r ciei.ă ă

Pân acum am asistat la schimbarea liniar . Valul Unu, apoi Valul Doi ă ă - i

acord perfect cu aser iunea tradi ional c singura cale de a ieşi din s r cie eslţ ţ ă ă ă ă

secven ial . Pentru a se adapta, companiile de top înlocuiesc acum paşii secveţ ă

iali în luarea deciziei şi în produc ie cu noi sisteme, bazate pe simultaneitate.ţ ţ

N termini o parte înainte de a o începe pe urm toarea. Produci mai multe p r iă ă ţ

simt tan şi le integrezi mai repede.

Este exact ce fac China şi India ast zi. Ele nu se mai mul umesc să ţ ă

încheie i dustrializarea celui de-al Doilea Val, înainte de a începe propria

dezvoltare a cel de-al Treilea.

Rezult o strategie a dezvolt rii paralele, iar cele dou state în chestiuneă ă ă

ar p tea fi capabile chiar s sar peste anumite etape ale procesului.ă ă

In realitate, în aceste âri ţ - ale c ror popula ii rurale formeaz nucleul s ră ţ ă ă

ciei globale28 - asist m la ceea ce este, f r a exagera, cel mai mare experimeă ă ă

al reducerii s r ciei de la începutul timpurilor.ă ă

C I PARALELE C TRE VIITORĂ Ă

A

n octombrie 1983, la numai patru ani dup ce Deng Xiaoping a începută

s elibereze China din gheara de fier a anticapitalismului, a avut loc laă

Beijing, sub patronajul premierului reformist Zhao Ziyang, o conferin aţă

liderilor politici dedicat studierii conceptului de al Treilea Val, aşa cum ă îl de-

scriseser m noi în cartea cu acelaşi nume.ă

I

Se spune c unii participan i, temându-se de înc lcarea limitelor teorieiă ţ ă

marxiste, au trecut peste capul primului-ministru Zhao, solicitând opinia

secretarului general al Partidului Comunist Chinez de atunci, Hu Yaobang,

despre ini iativa conferin ei. El însuşi un liberal, în contextul epocii, Hu aţ ţ

r spuns ar tând c „prea mul i membri ai partidului se tem de ideile noi."ă ă ă ţ 1

De atunci, lideri chinezi de vârf - şi zeci de milioane de partizani ai lor -

au sus inut cu vigoare ideea c statul chinez nu ar trebui sâ se concentreze înţ ă

principal asupra industrializ rii. în viziunea acestora, ara ar trebui, simultan şiă ţ

pe cât de rapid posibil, s încerce s construiasc o economie bazat peă ă ă ă

cunoaştere, s rind ori de câte ori este posibil peste etapele tradi ionale aleă ţ

industrializ rii.ă

Acesta este motivul pentru care China a trimis un astronaut în spa iu,ţ 2 şi-

a fixat obiectivul de a deveni o „superputere în biotehnologie"3 şi, în numai

câ iva ani, a ajuns la aproape ţ 270 de milioane de abona i la telefonia mobilţ ă4 şi

la 80 de milioane de utilizatori de Internet.5

Acesta este motivul pentru care China încearc s -şi impun propriileă ă ă

standarde tehnice pentru DVD-uri, microcipuri şi computere, nu numai din

ra iuni protec- ioniste, ci şi pentru a influen a evolu ia tehnologic mondial ,ţ ţ ţ ţ ă ă

dup cum au f cut britanicii în secolul al nou sprezecelea şi americanii înă ă ă

secolul dou zeci.ă 6

Iat de ce Centrul de Genomic de la Beijing a impresionat întreaga lumeă ă

prin descifrarea codului genetic al orezului în timp record. Iat de ce China faceă

progrese agresive în domeniul cercet rii celulelor-suş ,ă ă 7 în timp ce

administra ia Bush restrânge sever posibilitatea acord rii de fonduriţ ă

guvernamentale pentru aceste studii.

Iat de ce, conform editorialistului de la ă New York Times, Thomas

Friedman, oraşul chinez Dalian devine un centru de cunoaştere mai curând

decât o baz de produc ie. „Nu, scrie el, chinezii nu fac doar tenişi acolo.ă ţ

întreba i la General Electric, Dell, SAP, HP, Sony şi Accenture, care înfiin eazţ ţ ă

aici centre de opera iuni pentru companiile asiatice şi baze de cercetare şiţ

dezvoltare în domeniul informaticii."8

Iat de ce în China iau licen a ă ţ 465.000 de ingineri şi oameni de ştiin peţă

an, iar autorit ile depun un efort concertat pentru aducerea acas a miilor deăţ ă

oamer de ştiin chinezi care muncesc în Statele Unite.ţă 10

Iat de ce mii de companii multina ionale s-au repezit sâ înfiin ezeă ţ ţ

laboratoar de cercetare şi dezvoltare în China - într-un ritm de circa dou miiă

de laboratoar în fiecare an. Dup Harry Shum, şeful laboratorului Microsoft deă

la Beijing, „n exist nic ieri în univers o concentra ie mai ridicat de putereă ă ţ ă

I.Q."11

în sfârşit, iat de ce în ă 2003 China a dep şit Japonia şi Europa în privin aă ţ

e: porturilor de echipamente digitale, iar în 2004 au întrecut si Statele Unite,

potriv Organiza iei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economic .^ţ ă 2

Strategia chinez a dezvolt rii paralele ă ă - vânzarea mâinii de lucru ieftine,

co comitent cu construirea sectorului cunoaşterii - se desf şoar în contextulă ă

un planific ri mai pu in centralizate, unei deleg ri a puterilor c tre guverneleă ţ ă ă

regi nale şi locale, unei expansiuni a activit ilor economice şi, nu în ultimulăţ

rând, ace d rii unei importan e cruciale exporturilor.ă ţ

Aceste transform ri sunt înso ite de suferin , ruptur şi nelinişte social ,ă ţ ţă ă ă

ca s-ar putea înr ut i. Liderii chinezi au toate motivele s aşeze stabilitatea înă ăţ ă

fru tea priorit ilor lor.ăţ

Dup cum vom ar ta mai detaliat în alt parte, conducerea chineză ă ă ă

trebuie se preocupe şi de SIDA SARS sau epidemiile care urmeaz s seă ă

dezl n uie, ă ţ i protestele care ar putea ajunge la nivel na ional, de crizeleţ

financiare, de crize ecologice, de costurile energiei sc pate de sub control, deă

posibila penurie energie şi de clivajul între genera ii. Ca s nu mai vorbim deţ ă

instabilitatea tot n mare din rela iile cu Taiwanul. Chiar mai râu, dou sau maiţ ă

multe dintre acei posibile crize s-ar putea combina. Numai cei naivi cred că

transform rile revo ionare urmeaz tendin ele în linie dreapt .ă ţ ă ţ ă

Dar liderii chinezi îşi cunosc şi misiunea istoric ă - de a pune cap t s r cieiă ă ă

mas care a caracterizat China în ultimele cinci milenii.ă 13 Conform revistei 1

Economist, începând din 1979, China a ridicat 270 de milioane de oameni pe

pragul s r ciei extreme.ă ă 14

Paharul s-ar putea s fie plin numai pe jum tate, dar, înainte de toateă ă

acest pentru mul i chinezi nu exist pahar. Şi nici viitor.ţ ă

Strategia c ilor paralele nu se aplic numai Chinei. Cel lalt rezervor uriaşă ă ă

s r cie este India.ă ă

TREZIREA INDIEI

Un om scund, cu chip prietenos şi o casc de p r argintiu care-i acoper \ă ă ă

chile, a urcat treptele c tre prezidiu, şi-a fixat un microfon la reverul hainei deă

Nehru şi a început s vorbeasc cu o voce atât de uşoar şi de blând , încât iă ă ă ă

nu reuşeau s o aud nici cu ajutorul difuzoarelor, în timp ce el trecea de laă ă

diapozitiv la altul. Eram la New Delhi, în anul 2003, şi participam la o confer

intitulat „India ă - gigant sau pigmeu?"

Cu toate c numele s u este prea pu in cunoscut în afara Indiei, A. P. J.ă ă ţ

Abdul Kalam, fiul unui constructor de nave falit, este musulman, într-o arţ ă

predominant hindus , şi este cercet tor, fost şef al programelor indiene deă ă

sateli i, rachete si tehnologie nuclear .ţ ă 15 El este şi preşedintele Indiei.

Kalam nu conduce na iunea ţ - asta e treaba politicienilor. El este admirat

de toata lumea ca un simbol al succesului pornind de la zero şi al armoniei

interreli-gioase. De asemenea, este unul dintre coautorii volumului India 2020-

A Vision for the New Millenium.16

Proiectul prioritar al lui Kalam, aşa cum ni 1-a prezentat mai târziu în

palatul preziden ial, este interconectivitatea. Nu între tehnologii, ci între sateţ

mici, aflate la distan e mari unul de cel lalt. Kalam a dezvoltat un programţ ă

pentru încetinirea urbaniz rii prin regruparea satelor, conectate fizic, electronică

şi economic -şi în termenii accesului la cunoaştere.

Împotriva credin ei c tehnologiile avansate nu-i ajut deloc pe s raci,ţ ă ă ă

economia cunoaşterii şi tehnologia asociat cu ea au trezit India dintr-oă

jum tate de secol de întuneric postcolonial, ajutând-o s ridice peste ă ă 100 de

milioane de oameni peste pragul s r ciei şi aducând-o, conform unor estim ri,ă ă ă

la zece sau cincisprezece ani în urma Chinei.17

Aceast întârziere, ar putea fi, dup unii analişti, contrabalansat de treiă ă ă

avantaje ale Indiei. în primul rând, predominan a englezei faciliteaz contacteleţ ă

şi comunicarea cu lumea anglofon . In al doilea rând, India este mai pu ină ţ

dependent de exporturi în compara ie cu China, ceea ce o face mai pu ină ţ ţ

expus riscurilor valutare şi de alte tipuri. In al treilea rând, autoritarismul s uă ă

mai redus, societatea sa relativ deschis , sunt mai susceptibile s promovezeă ă

inova ia.ţ

BAN GALO RE CENTRAL

Ast zi, presa mondial se concentreaz asupra schimb rilor produse deă ă ă ă

exter-nalizarea locurilor de munc în India, din Statele Unite şi din alte p r i.ă ă ţ

într-adev r, povestea slujbelor din domeniul IT care zboar spre Bangalore,ă ă

Hyderabad, Pune, Gurgaon şi Jaipur a inut prima pagin peste tot în lume. Laţ ă

nivelul anului 2004, India câştiga 12,5 miliarde de dolari administrând centre

de telefonie, scriind software, realizând munci de birou, contabilitate şi chiar

analize financiare pentru americani şi pentru alte companii str ine.ă 18

Dar acuza ia c externalizarea ia locurile de munc ale americanilorţ ă ă

ascunde un efect contrar. Dup cum a descoperit ă Los Angeles Times,

„Bangalore ofer nenum rate dovezi c externalizarea aduce beneficii directeă ă ă

Statelor Unite. Muncitorii bine pl ti i din oraş îşi iau salariile şi le dau înapoiă ţ

Americii, dar şi companiilor europene."19 Ei fac acest lucru în locuri ca

Bangalore Central, un nou mall care ofer m rci ca Levi's, Polo, Lacoste şiă ă

Jockey.

Boom-ul externaliz rii ă - internalizare din punctul de vedere al Indiei - nu

va continua, probabil, în ritmul actual, dar el a contribuit deja la crearea unui

segment de nouveaux riches care sunt tineri, apar in clasei de mijloc, seţ

concentreaz asupra prezentului şi par prea şmecheri în ochii b trânilor.ă ă

Alegerile din 2004 au resuscitat Partidul Congresului, ale c rui r d cini îiă ă ă

cvasi-socialism l-au f cut sâ priveasc dezvoltarea într-o manieră ă ă

conven ional ca pe problem de fabrici şi coşuri de fum, mai curând decât caţ ă ă

pe o tranzi ie câtr un sistem al avu iei bazat pe cunoaştere. Dar pân şiţ ţ ă

opozan ii tradi ionali s-au ada tat, inclusiv comuniştii, care, teoretic, se g sescţ ţ ţ ă

la stânga Partidului Congresulu Recent, un reporter 1-a criticat pe primul

ministru comunist al statului Bengali de Vest, unde se afl oraşul Calcutta,ă

subliniind c „partidul dumneavoastr i-ajutat pe protestatarii ce se opună ă

introducerii computerelor."

Primul ministru a r spuns: ,Asta s-a întâmplat în anii ă 70 - a fost o prostie,

prostie. A început atunci când s-a dorit introducerea computerelor în b nci şi îă

companiile de asigur ri. Angaja ii lor au protestat şi noi i-am sprijinit. ă ţ [...] Acun

au în eles. ţ [...] Am intrat într-un nou secol, în care industriile vor fi bazate pe că

ficare."20 Ast zi, chiar şi Calcutta, într-o vreme simbol al mizeriei urbane, şi-aă

d< schis por ile, reuşind s atrag compania IBM.ţ ă ă 21

Nenum rate articole i-au prezentat pe tinerii lucr tori indieni dină ă

domeniul I ca pe o clas mijlocie de ă yuppies lacomi şi iresponsabili social. A fost

acordat m pu in aten ie faptului c , datorit computerelor, ă ţ ă ţ ă ă 6,7 milioane de

rani din stat Karnataka pot ast zi, pentru doar ţă ă 30 de cen i, s ob in titluri deţ ă ţ ă

proprietate cai le pun în siguran p mântul în fa a marilor fermieri corup i şiţă ă ţ ţ

abuzivi.22

Pe o scar mai larg , în ă ă 2005, un consor iu format din companii indiene şiţ

am ricane, împreun cu Banca Mondial , a anun at un program de instalare aă ă ţ

un cabine Internet în cinci mii de sate din Karnataka, pentru a le permite

reziden lor rurali s aib acces la servicii bancare, educa ionale şiă ă ţ

guvernamentale. Stat Karnataka este considerat un model pentru restul

na iunii.ţ 23

Cu toate acestea, domeniul IT şi telecomunica iile nu sunt singurele tehrţ

logii care pot contribui la un r zboi adev rat împotriva s r ciei. Par ial şi datoră ă ă ă ţ

preşedintelui Kalam, India are „unul dintre cele mai performante programe sj

iale opera ionale din lumea în curs de dezvoltare, cu capacit i de a proiecta,ţ ţ ăţ

di volta, fabrica şi lansa propriii sateli i de control şi de comunicare", scrieţ

analis ştiin ific Dinesh C. Sharma în revista ţ Futures. „De asemenea, India

pl nuieşte ă 1; sarea, cu o rachet proprie, a unei baze ştiin ifice care să ţ ă

evolueze în jurul Luni înc o dat , toate acestea ar putea p rea lipsite deă ă ă

interes pentru cei s rac dac nu cumva, dup cum subliniaz Sharma, terenulă ă ă ă

t u se afl în calea viiti lor sau dac tu însu i eşti salvat de la înec cu ajutorulă ă ă ţ

sistemelor de avertizare i potriva dezastrelor, bazate pe sateli i.ţ

Sau dac te numeri printre cei ă 100.000 de pacien i ai Centrului Regionalţ

pen Cancer din Thiruvananthapuram, care înainte trebuiau s str bat distan eă ă ă ţ

enon adeseori de mai multe ori pe an, cheltuind sume importante, pentru a fi

tratat Ast zi, Centrul are şase filiale locale. Toate sunt teleclinici, conectate laă

Cen Prin Internet - iar num rul vizitelor pentru urm rirea evolu iei bolii a sc zută ă ţ ă

Peste 30%.

Organiza ia Indian pentru Cercetarea Spa iului a creat, de asemenea,ţ ă ţ

leg Prin satelit între spitalele mari, cu multe specialit i, şi opt centreă ăţ

spitaliceşti per a permite transferul dosarelor pacien ilor, al imaginilor şi datelorţ

furnizate de instrumentele medicale, ca s nu mai men ion m leg tura audio şiă ţ ă ă

video permaneniV Toate acestea înseamn c doctorii din loca iile centrale îi potă ă ţ

ghida pe medi din satele îndep rtate.ă 24

Conform unui studiu realizat de Ernst & Young, în domeniul

biotehnologiei, dia ar putea genera cinci miliarde de dolari şi pân la un milionă

de locuri de mun în urm torii cinci ani. Autoritatea pentru Reglementarea şiă

Dezvoltarea Asigur rii din India a acceptat ca firmele de asigur ri să ă ă

investeasc în biotehnologie, î guvernul a creat condi ii care faciliteaz accesulă ţ ă

investitorilor str ini.ă 25 în ace sector, dup cum vom vedea în continuare, ară

putea fi g site unele dintre cele valoroase instrumente pentru reducereaă

s r ciei. Iar asta nu numai în India.ă ă

Multe dintre progresele pe care le constat m în India sunt înc la nivel eă ă

rimental sau limitat. Ele sunt fragmentare şi neintegrate suficient.

Dar, pe m sur ce mai multe piese ale sistemului de creare a avu ieiă ă ţ

bazat cunoaştere sunt puse la locul lor şi încep s interac ioneze înt rindu-seă ţ ă

recipro beneficiile pe care le aduc vor creşte în progresie geometric sau chiară

expone~ ial , aşa cum s-a întâmplat în trecut, când diversele componente aleţ ă

sistemul' industrial al cre rii avu iei ă ţ - sociale, institu ionale, politice şi culturaleţ

- au lucra împreun .ă

India se confrunt cu multe dintre provoc rile sociale, politice şi culturaleă ă

care le mtâlnim şi în China - corup ie, SIDA, probleme de mediu grave, nevoia rţ

invent rii institu ionale şi conflictul dintre genera ii, ca s nu men ion m decâă ţ ţ ă ţ ă

o mic parte. Pe plan extern, în timp ce China este preocupat de Taiwan, In ă ă "

este îngrijorat de Pakistanul instabil, dotat cu arme nucleare, şi de luptaă

sângeroas cu secesioniştii musulmani din Caşmir. Mai mult, şi spre deosebireă

de situ" ia actual a Chinei, India se confrunt cu conflictul de clas şi cuţ ă ă ă

periodicele bt f lii sângeroase dintre fanaticii hinduşi şi musulmani.ă

In ciuda celor de mai sus, India este conştient c nu poate amâna ună ă

nou asal împotriva s r ciei ă ă - şi c nu poate câştiga b t lia numai cu ajutorulă ă ă

coşurilor de fum. De asemenea, ea nu poate câştiga atâta vreme cât popula iaţ

sa r mâne sortit unei existen e rurale, cu productivitate redus , indiferent deă ă ţ ă

nivelul local pân la care este introdus „tehnologia potrivit ". Nu esteă ă ă

suficient o strategie a celui de-al Doilea Val şi nici una a Primului.ă

CEA MAI MARE GENERA IE?Ţ

Dar acest lucru este aplicabil nu numai pentru China sau India, ci şi

pentru restul lumii. Este o realitate în eleas de o genera ie remarcabil deţ ă ţ ă

lideri asiatici, cu mult vreme înaintea omologilor din alte p r i ale lumii.ă ă ţ

Lee Kwan Yew, fondatorul statului independent Singapore, a transformat

un fost port colonial adormit într-un lider mondial al tehnologiei şi serviciilor de

înalt calitate. In ă 2002, Singapore a devenit principalul investitor asiatic în

domeniul biotehnologiei.'

Mahathir Mohamad, controversatul fost prim-ministru al Malaieziei, a fixat

un set de eluri ţ high-tech pentru Malaiezia anului 202027 şi a atras investi ii deţ

la Microsoft, compania japonez NTT, British Telecom şi nu numai.ă 28 în anul

1963, când Malaiezia şi-a câştigat independen a, principalele sale exporturiţ

constau în cauciuc şi cositor. Ast zi, ea se g seşte în topul exportatorilor deă ă

semiconduc-tori şi aparate electrice.29

în Coreea de Sud, preşedintele Kim Dae-jung, care a fost membru al

Comitetului Na ional pentru ştiin şi Tehnologie înainte de a fi ales, a aprobatţ ţă

un buget de 1,1 miliarde de dolari pentru cercet ri în domeniulă

nanotehnologiei. O dat ajuns la Casa Albastr , el a dus o campanie de succesă ă

pentru a-şi transforma ara într-un lider mondial al aplica iilor IT şiţ ţ

comunica iilor de band larg ţ ă ă - statut atins ast zi.ă 30

Discu iile noastre cu liderii asiatici au clarificat faptul c , pentru ei,ţ ă

muncile fizice prost pl tite şi chiar centrele de telefonie precum celeă

externalizate c tre India sunt doar primii paşi c tre un el mult maiă ă ţ

impresionant - saltul c tre o eco nomie şi o societate avansate, bazate peă

cunoaştere.

Privind la restul lumii, nu putem decât s ne întreb m unde sunt lideriiă ă

asem n tori ai Americii Latine sau ai Africii? în lumea arab , s sper m că ă ă ă ă ă

vom asişti la primele semne ale deştept rii în unele state din Golf şi în Iordania,ă

sub tâ n rui rege Abdullah, care este ini iat în informatic .ă ţ ă 31

Ce anume a men inut aceste regiuni, atât de variate, blocate în s r cie?ţ ă ă

Con secin ele colonialismului? Religia? Cultura? Corup ia? Clima? Climatulţ ţ

politic in stabil? Tribalismul? Sau combina ii între aceşti factori? De ce au r masţ ă

aceste regiuni mult în spatele Statelor Unite, Europei sau a Asiei cu ascensiune

rapid : R spunsurile difer dup timp şi spa iu. Dar un lucru este clar: în Asia,ă ă ă ă ţ

în Chin; şi în India rural , se ascunde adev ratul nucleu al s r ciei mondiale, iară ă ă ă

tocma în aceste regiuni sistemul avu iei bazate pe cunoaştere poate înregistraţ

cele ma mari succese.

DA, DAR NU

Ar fi o naivitate s consider m c India şi China pot înl tura s r ciaă ă ă ă ă ă

numai ci ajutorul tehnologiei. Nici o ar nu poate. Am spus de mai multe ori cţ ă ă

revolu i, avu iei implic mai mult decât computere şi ţ ţ ă hardware - în realitate,

mai mult de cât economia. Ea este, cu certitudine, şi o revolu ie social ,ţ ă

institu ional , edu ca ional , cultural şi politic .ţ ă ţ ă ă ă

Dar, la fel de adev rat este c nici o ar nu poate eradica s r cia rurală ă ţ ă ă ă ă

f r i creşte drastic productivitatea agricol , iar acest lucru nu poate fi f cut peă ă ă ă

scar; larg doar construind sape şi pluguri mai bune.ă

La fel, obiectivul eradic rii s r ciei nu poate fi atins nici prin eliminareaă ă ă

sub ven iilor agricole pl tite de Europa şi de Statele Unite pu inilor fermieriţ ă ţ

care ma exist .ă

Efectele acestor subven ii sunt mult mai complexe decât o sugereazţ ă

oponent lor. Se poate sus ine chiar c , deşi d uneaz grav micilor agricultori,ţ ă ă ă

ele pot îr

curaja indirect dezvoltarea industrial . Dar nu exist nici un semn deă ă

întreb în ce priveşte dezastrele pe termen scurt pe care le produc în multe riţă

s rac Da, subven iile europene şi cele americane ă ţ - reprezentând, mai ales, pl iăţ

rx. tru circumscrip iile fidele politic ţ - trebuie s fie reduse. Dar nimeni nu şi-ară

putea imagina c eliminarea lor complet şi imediat ar rezolva cu adev rată ă ă ă

problema s r ciei rurale.ă ă

Da, lumea bogata ar trebui sâ creasc serios fondurile pentru ajutorareă

umanitar şi pentru dezastre, cel pu in din ra iuni morale. Dar hr nireaă ţ ţ ă

victimelor în cazuri de urgen sau aducerea la suprafa a cadavrelor şiţă ţă

construc ia de locuin e dup un cutremur sau un tsunami nu vor transformaţ ţ ă

prin ele însele economia s r ciei mondiale.ă ă

Da, foametea trebuie comb tut , ajutorul imediat de urgen trebuieă ă ţă

acordat celor mai înfometate popoare din lume. Printre beneficii, vor fi salvate

creierele copiilor de efectele malnutri iei ţ - creiere necesare într-un viitor în care

cunoaşterea va juca un rol tot mai important. Dar ajutoarele pe termen scurt

pentru zurile cele mai grave nu vor pune cap t s r ciei globale.ă ă ă

Acelaşi lucru poate fi spus despre SIDA şi despre alte boli devastatoare, c

ucid milioane de oameni în fiecare an în Africa şi Asia.32 Nimeni nu poate râm?

rece în fa a uriaşei tragedii umane pe care o reprezint ele. Trebuie s salv mţ ă ă ă

orice via putem. Dar stoparea r spândirii acestor flageluri, f r a provoca alteţă ă ă ă

schimb ri fundamentale, nu va rupe cercul s r ciei rurale.ă ă ă

Progresul economic, aşa cum ar trebui s o ştie oricine ast zi, necesită ă ă

eliberarea femeii de sub jugul inegalit ii. Mai cere reducerea, dac nuăţ ă

eradicarea complet a corup iei, dar şi eforturi conjugate în domeniul educa iei.ă ţ ţ

îns toate acestea, nici chiar luate împreun , nu vor elibera miliardele deă ă

oameni s raci a c ror speran de via este redus sever de zgârceniaă ă ţă ţă ă

p mântului în raport cu munca lor amar , chinuitoare.ă ă

Aceast zgârcenie constituie nucleul central al nucleului s r ciei.ă ă ă

S r cia nivelului de subzisten nu poate fi dep şit dac agriculturaă ă ţă ă ă ă

r neasc nu este înlocuit de activit i mai productive. Orice alt plan este oţă ă ă ă ăţ

iluzie.

Exist o limit superioar , chiar şi în cele mai bune condi ii, aă ă ă ţ

productivit ii pe care o pot ob ine ranii Primului Val muncind p mântul cuăţ ţ ţă ă

uneltele pe care le folosesc ast zi.ă

De asemenea, exist limite ale productivit ii agricole mecanizate, deă ăţ

tipul celui de-al Doilea Val, f r a d una grav mediului înconjur tor. (O dată ă ă ă ă

inclus pre ul reabilit rii terenurilor, productivitatea este chiar mai redus decâtţ ă ă

pare.)

Cu toate acestea, indiferent de obiectivele fixate, nu exist limite pentruă

ceea ce poate produce agricultura bazat pe cunoaştere. Iar acesta esteă

motivul pentru care ne afl m în pragul celei mai mari transform ri rurale dină ă

istorie.

SPARGEREA NUCLEULUI S R CIEIĂ Ă

A

n spatele oric rei strategii exist un vis, o imagine a ceea ce ar trebuiă ă

si fie. O strategie de tipul celui de-al Treilea Val pentru înfrângerea

s r cie începe cu ceva ce pentru mul i poate p rea un vis ă ă ţ ă - dar ar

putea deveni în curând, o realitate.

Iîn fapt, vechile strategii anti-s râcie, iar nu cele noi, sunt nerealiste.ă

Micro-trans form rile disparate, la nivel de sat, nu sunt suficiente pentru aă

aduce un progres important, atât de necesar.

în acelaşi timp, China şi India, sau rile care urmeaz modelul lor, nu potţă ă

spen sâ aib succes transformându-se în megafabrici, poluându-şi aerul, solulă

şi apa 1; niveluri inimaginabile şi înghesuind tot mai multe milioane de rani înţă

oraşek aflate deja în pragul exploziei.

îi vom opri pe oameni s fug de la ar la periferiile oraşelor, în aceleă ă ţ ă

villa: miserias, oraşe-fantom şi sate nomade, numai atunci când vom reduceă

deca lajul de productivitate dintre ceea ce poate realiza munca brut înă

agricultur ş ceea ce tehnologia avansat a f cut posibil ast zi şi va faceă ă ă ă

posibil mâine.1 De ase menea, va fi necesar o stabilire mult mai clar aă ă

obiectivelor.

întreaga discu ie public despre s r cia global este blocat deţ ă ă ă ă ă

incapacitate; de a decide dac scopul este reducerea s r ciei absolute sauă ă ă

micşorarea des in vocatului „decalaj" dintre boga i şi s raci.ţ ă

Micşorarea decalajului poate fi realizat prin s r cirea boga ilor, f r aă ă ă ţ ă ă

creşti neap rat standardele de via ale celor s raci. Prin contrast, revolu iaă ţă ă ţ

industrial; a l rgit radical ruptura, dar a redus şi s r cia. încerc rile de a-i faceă ă ă ă

pe to i s îna inteze în acelaşi ritm s-a dovedit un dezastru în repetate rânduri.ţ ă

Principalul obiec tiv ar trebui s fie ridicarea condi iilor de via peste limiteleă ţ ţă

s r ciei absolute, in diferent dac discrepan a relativ a nivelului de trai seă ă ă ţ ă

adânceşte sau scade.

Numai dup ce fiecare copil este hr nit, dup ce apa de b ut a tuturoră ă ă ă

este si gur , dup ce speran a de via din rile s race ajunge la cel pu ină ă ţ ţă ţă ă ţ

şaptezeci di ani şi dup ce obiectivele primare din domeniul educa iei suntă ţ

atinse, reducere; diferen ei ar trebui sâ devin o prioritate.ţ ă

La ora actual este nevoie de o strategie care s nu-şi propun altcevaă ă ă

decâ transformarea zonelor rurale s r cite în centre antreprenoriale avansate,ă ă

cu prc ductivitate ridicat ă - în regiuni care s nu mai depind de for a fizic aă ă ţ ă

p rin ilo emacia i, îmb trâni i înainte de vreme, ci de puterea creierelor copiiloră ţ ţ ă ţ

acestora.

Ca s fim realişti, aceast strategie trebuie s priveasc dincolo deă ă ă ă

realitat imediat , c tre ceea ce e pe cale s apar , chiar şi la nivel embrionar.ă ă ă ă

Din ferici69 instrumentele puternice care sunt dezvoltate ast zi ne pot ajuta. Iară

primul d'6' tre ele este atât de contestata hran modificat genetic.ă ă

ÎN LOC DE ÎNCERCARE ŞI EROARE

Presiunea public pentru îmbun t irea siguran ei şi prevenireaă ă ăţ ţ

contamin rii încrucişate a culturilor este valid şi util social. Dar încerc rile deă ă ă ă

a elimina total alimentele modificate genetic sunt iresponsabile şi poten ialţ

criminale. Chiar si co-fondatorul organiza iei Greepeace, Patrick Moore, aţ

declarat c lupta împotriva alimentelor modificate genetic se bazeaz „peă ă

fantezie şi pe o lips complet de respect fa de ştiin şi logic ."ă ă ţă ţă ă 2

în ciuda opozi iei fanaticilor care nu pot accepta schimbarea tehnologic ,ţ ă

lumea se va îndrepta c tre produc ia şi utilizarea alimentelor modificateă ţ

genetic si a altor produse ale biotehnologiei sigure pentru mediul înconjur tor.ă

Iar acestea, împreun cu inova iile din numeroase alte domenii, pot contribui laă ţ

spargerea nucleului mondial al s r ciei, o dat pentru totdeauna.ă ă ă

Ast zi ştim c modific rile genetice şi alte metode din domeniulă ă ă

biotehnologiei pot creşte valoarea nutritiv a unei culturi.ă 3 Ele pot reduce

nevoia de fertilizând, iriga ii şi pesticide.ţ 4 Pot ajuta plantele s se dezvolte înă

zone aride sau cu clim rece.ă 5 Pot îmbun t ii radical produc ia la hectar. înă ăţ ţ

sfârşit, pot reduce costurile şi creşte valoarea produc iei agricole.ţ 6

Pân acum, culturile de plante modificate genetic au fost introduse peă

scar larg numai în şase âri şi au fost drastic limitate la soia, rapi , porumbă ă ţ ţă

şi bumbac pentru c aceste culturi sunt populare în Occident şi profitabileă

comercial.7 Dar lucrurile nu vor r mâne aşa.ă

Departamentul Indian pentru Biotehnologie prevede pentru viitorul

apropiat cultivarea pe scar larg a verzei, roşiilor şi cartofilor îmbun t i i prină ă ă ăţ ţ

modific ri genetice.ă 8 Dup cum arat fostul ministru indian al Agriculturii,ă ă

Rajnath Singh, autorit ile pl nuiesc s întreprind cercet ri genetice şi asupraăţ ă ă ă ă

altor dou sprezece culturi importante pentru lumea s rac , printre careă ă ă

porumbul, maniocul şi papaya.9

China a aprobat recent importul de porumb şi soia modificate genetic,

produse de firma Monsanto. Dup unele surse, întârzierea s-ar datora acord riiă ă

unui interval propriilor cercet tori pentru a recupera decalajul tehnologic. Dară

unii fermieri nu vor s aştepte.ă

Conform Re elei pentru ştiin şi Dezvoltare, ..m surile stricte adoptate înţ ţă ă

ultimii ani pentru a înt ri controlul asupra importurilor de soia modificată ă

genetic nu au reuşit s reduc rata de creştere a acestora. în ă ă 2003, China a

importat peste 20 de milioane de tone de soia, în valoare de 4,8 miliarde de

dolari - o creştere de 100% fa de anul anterior. Peste ţă 70% din totalul

cantit ii de soia importate de China este modificat genetic."ăţ ă 10

Acest lucru pune în eviden a dificultatea reglement rii sau supravegheriiţ ă

n< lor instrumente, în special în regiunile unde controlul guvernamental este

lax, d nu invalideaz necesitatea stringent a utiliz rii lor. Conform revisteiă ă ă

Scienc China, recunoscând aceast realitate, dezvolt cea mai mare capacitateă ă

de pr ductie a culturilor modificate genetic din afara Americii de Nord."11

Richard Manning, autorul lucr rii ă Against the Grain, un studiu despre evol

da istoric şi impactul agriculturii, ne aminteşte c fermierii au încrucişat şi ă ă <

crescut plante hibride timp de secole - bazându-se pe itera ii succesive şi pe nţ

roc. ,Acum, scrie el, înlocui i acei factori neclari cu informa ia precis despre rolţ ţ ă

fiec rei gene în alc tuirea unei plante. In prezent, oamenii de ştiin pot ob ineă ă ţă ţ

c racteristicile dorite pe loc, proces care dura înainte zece ani sau chiar mai

mult"

ADUCE I BANANELEŢ

Cu ajutorul biotehnologiei, tot mai multe alimente vor fi înzestrate cu

capac tatea de combatere a anumitor maladii, multe dintre ele prevalente în

rile s raceţă ă

Hepatita B ucide peste cinci sute de mii de oameni pe an, dintre care o

trein în Asia.13 Patru sute de milioane de oameni sunt purt tori ai virusului.ă 14 în

St tele Unite, vaccinul contra hepatitei const în trei injec ii şi cost circa două ţ ă ă

su de dolari, sum care dep şeşte cu mult posibilit ile milioanelor de raniă ă ăţ ţă

s rac Cercet torii de la universitatea Corneli încearc s reduc costurile laă ă ă ă ă

circa zec cen i doza, implantând vaccinul pentru hepatit în banane.ţ ă 15 Nu peste

mult vrem vom dispune de roşiiă 16 şi cartofi care con in vaccinul împotrivaţ

hepatitei B.17

Sau lua i o tulpin de „orez de aur", fortificat cu vitamina A pentru aţ ă

preve: orbirea, frecvent printre copiii din regiunile s race.ă ă 18 In India, oamenii

de ştiin lucreaz şi la alimente îmbog ite cu vaccinuri pentru combatereaă ăţ

holerei şi tu b rii.ă

în paralel sunt studiate roşiile care ar putea proteja împotriva diareii (una

di tre principalele cauze ale mortalit ii infantile),ăţ 19 porumbul îmbun t ită ăţ

împotrh fibrozei chistice20 sau fructele şi legumele înc rcate cu vitamine.ă

Mai mult, nu ar trebui s surprind pe nimeni dac , pe m sur ce afl mă ă ă ă ă ă

t< mai multe despre alc tuirea genetic şi proteomic a indivizilor, vor ap reaă ă ă ă

a mente îmbun t ite destinate nu atât scopurilor medicale, cât celoră ăţ

cosmetice sa creşterii performan elor individuale.ţ

Pe m sur ce companiile vor continua s creeze noi tipuri de semin e, „faă ă ă ţ

mierii", simultan farmacişti şi fermieri, vor fi capabili s realizeze produse persă

nalizate pentru pie e tot mai mici, poate chiar şi pentru consumatoriţ

individuali.2

în domenii în care toat lumea se g seşte înc la linia de start, ă ă ă ca să

spunei aşa, nu exist nici un motiv inerent pentru care rile s race s nuă ţă ă ă

poat „ajung din urm " na iunile fruntaşe, reuşind nu numai s -şi hr nească ă ţ ă ă ă

propriile populat ci şi s scoat profit din exportul produselor agricole ă ă cu

valoare ad ugat ă ă mari Iar toate acestea nu reprezint decât începutulă

posibilit ilor.ăţ

BIO-ECONOMIILE

într-un document şocant, care s-a bucurat de prea pu in aten ie, Centrulţ ă ţ

pentru Politici în domeniul Tehnologiei şi Siguran ei Na ionale din cadrulţ ţ

Universit ii Na ionale de Ap rare de la Washington, D.C., prezint o lume înăţ ţ ă ă

care „terenurile agricole vor fi la fel de importante ca cele petroliere."22

Chiar şi conduc torii companiilor petroliere au început sâ vorbească ă

despre „ultimele zile ale epocii petrolului." Doctorul Robert E. Armstrong,

autorul raportului men ionat, duce ideea mai departe, sugerând c neţ ă

îndrept m c tre o „economie bazat pe biologie, în care genele vor înlocuiă ă ă

petrolul" ca surs central a multor tipuri de materii prime şi produse sau chiară ă

a energiei.23

La începutul acestui secol, fermierii americani generau anual 280 de

milioane de tone de reziduuri din frunze, tulpini şi alte p r i ale plantelor. Oă ţ

parte a acestei biomase este deja convertit în produse chimice, electricitate,ă

lubrifian i, mase plastice, adezivi şi, mai presus de orice, combustibil.ţ 24

Cu toate acestea, suntem abia la început. Armstrong prevede c regiunileă

rurale vor fi dotate cu mici „biorafinârii" care vor transforma deşeurile organice

în mâncare, fibre, mase bioplastice şi alte bunuri. El citeaz un raport din ă 1999

al Consiliului National pentru Cercetare care estima c o economie domestică ă

bazat pe biomas ar putea acoperi ă ă „90% din consumul total de produse

chimice organice al Statelor Unite şi 50% din nevoile de combustibil lichid."

Aceasta nu este o problem exclusiv american . Intr-o astfel deă ă

economie, continu Armstrong, „principala materie prim vor fi genele, iară ă

acestea, spre deosebire de petrol, se g sesc peste tot în lume." Prin urmare, elă

prevede o muta ie geopolitic uriaş a puterii dinspre rile deşertice bogate înţ ă ă ţă

petrol c tre regiunile tropicale, dotate cu o mare biodiversitate.ă

„într-o lume bazat pe biologic, scrie el, rela iile noastre cu Ecuadorul (caă ţ

s alegem o ar reprezentativ .ă ţ ă ă ..) vor fi mult mai importante decât cele cu

Arabia Saudit ." Motivul: Ecuadorul are o biodiversitate mult mai mare,ă

poten ial valoroas pentru omenire. Iar dac acest lucru este valabil în cazulţ ă ă

Ecuadorului, ce s mai spunem despre Brazilia sau Africa central ?ă ă

în cadrul proiectului Eden din Cornwall, Anglia, Tim Smit conduce ceea ce

Fast Company numeşte „cea mai mare ser din lume". „Suntem la apogeulă

unei revolu ii care dep şeşte tot ce s-a petrecut în secolul XX", spune Smit.ţ ă

.Ast zi, exist materiale compozite pe care le po i face din plante şi care suntă ă ţ

mai solide decât o elul sau kevlarul. Implica iile sunt fenomenale. Orice ar dinţ ţ ţ ă

lume ar putea avea acces la materiale avansate, produse în propriile fabrici."

Mai mult, continu el, „biorafin riile vor trebui s fie aşezate înă ă ă

apropierea sursei de materie prim . Astfel, este probabil s se dezvolte oă ă

agricultur regio-nalizat , în care anumite zone vor cultiva soiuri specificeă ă

pentru aprovizionarea

biorafin riilor regionale. ă [...] Importan a acestei evolu ii este conferit deţ ţ ă

c rea unor locuri de munc non-agricole în zone rurale."ă 25

Armstrong trage concluzia: „în ultim instan , o economie bazat pe restă ţă ă

biologice ar putea contracara fluxul urbaniz rii."ă

AJUTOR DIN CERURI

ranii nu sunt proşti. Nu ar fi supravie uit dac erau. Ei îşi cunosc micaŢă ţ ă

p< de p mânt. Ei pot sim i apropierea unei furtuni. Ei ştiu când trebuie sâ înc<ă ţ

sezonul secetos. Dar ceea ce ştiu ei este numai o mic parte din ceea ce ai teaă

şti. Iar aceast diferen ă ţă - s -i spunem ă delta - contribuie la starea lor di

r cie.ă

Chiar şi fermierii deştep i din rile bogate risipesc munc , energie, apţ ţă ă ă

tilizatori şi pesticide, produc daune ecologice serioase şi ob in produc ii maiţ ţ

decât ar fi avut posibilitatea, din cauz c nu cunosc anumite detalii despreă ă

priul p mânt. Ajutorul este îns pe drum, venind de la o mie dou sute deă ă ă

distan , din spa iul cosmic.ţă ţ

Pân acum, fermierii ă - inclusiv companiile din domeniul agricol - aplicau

laşi tratament unui câmp întreg, strategie de tip „o m sur pentru toate".ă ă

Dar ne apropiem de momentul în care un mic aparat de recep ie GPS dinţ

sat - sau unul folosit în comun de mai multe sate - va primi informa ii totţ

detaliate de la sateli ii de pe orbit despre fertilizatori, îngr ş minte, ap şţ ă ă ă ă

necesit i ale fiec rui lot individual, dac nu chiar ale fiec rei plante.ăţ ă ă ă 26

Acest lucru va individualiza munca fermierilor, permi ându-le s apliaţ ă

tilizatori, de exemplu, numai acolo unde, când şi cât este necesar. De asem<

ar putea transforma actualele sisteme de ap îmbun t ind iriga iile şi meti deă ă ăţ ţ

reciclare, f când posibil chiar apari ia unei ape cu valoare ad ugat mare truă ă ţ ă ă

utiliz ri speciale.ă 27

în fapt, conform unui studiu realizat de Consiliul Na ional pentru Cerceţ

„îmbun t irile în tehnologia iriga iilor şi a metodelor de reciclare pot reduceă ăţ ţ

cipata cerere mondial de resurse adi ionale de ap la jum tate, în urm to deă ţ ă ă ă

ani."28

Benefice pentru fermieri şi pentru mediu, „agricultura de precizie" şi i

dele personalizate de purificare aduc demasificarea pe terenul agricol.

Aceast oportunitate, la rândul ei, duce la o schimbare mai important , ă ă i

poten ial de transformare mai ridicat. Ştim c agricultura de tip industrial laţ ă

monoculturi periculoase pentru mediul înconjur tor. Din contr , ceea ce e v mă ă ă

aici este un prim indiciu al mişc rii în direc ia opus , nu prin întoarce metodeă ţ ă

preindustriale, ci prin progresul mult dincolo de ele.

Aşa cum pie ele, cel pu in în lumea dezvoltat , se îndreapt spre alimeţ ţ ă ă

produse de s n tate tot mai individualizate, ne putem aştepta s asist mă ă ă ă

metode şi tehnologii care vor duce, pân la urm , la culturi tot mai variate pă ă

global - ceea ce ecologiştii ar trebui sâ anticipeze şi s primeasc bucuroşiă ă

Ast zi, agricultura de precizie şi multe dintre aceste metode noi suntă

încâ' stadiu embrionar - şi sunt scumpe. Dar costurile vor sc dea drastic.ă

PRE URI SECRETEŢ

Wang Shiwu, un vânz tor ambulant din provincia chinez Anhui, îşi purtaă ă

m rfurile într-un coş, sperând s g seasc clien i în satele şi pie ele dină ă ă ă ţ ţ

apropiere Modul s u de via nu era foarte diferit de cel al vânz torilor sauă ţă ă

ranilor din urm cu o mie de ani.ţă ă

Via a lui Wang s-a schimbat în ţ 1999.

In propriile cuvinte, el a realizat atunci „apari ia unei noi oportunit i". Iarţ ăţ

ast zi, clien ii vin la negustorul Wang. Minunata oportunitate era Internetul.ă ţ

Wang nu era nebun şi, la cincizeci şi doi de ani, nu mai era nici copil. Dar

era dotat cu spirit antreprenorial şi naviga pe Internet de acas , culegândă

informa ii despre pia şi oferindu-le gratuit cons tenilor.ţ ţă ă

Fiecare fermier cunoaşte valoarea informa iei despre pre , aflat la timp.ţ ţ ă

în mod tradi ional, vânz torii trebuiau s -şi duc produc ia agricol sau cirezileţ ă ă ă ţ ă

la pia , în speran a c le vor vinde. Ei aflau pre urile zilei numai când ajungeauţă ţ ă ţ

la fa a locului ţ - sistem care le restrângea sever marja de negociere. Oferind

informa ii despre pre uri în timp real, Wang a schimbat toate acestea.ţ ţ

Tot atunci, Wang s-a oferit s le vând produsele online. A vândută ă

primele dou milioane de kilograme de cartofi la un pre mai mare decât cel deă ţ

pe pia a local . Nu peste mult vreme, e-mailurile au început s curg . Wangţ ă ă ă ă

intrase în afaceri.

Povestea lui Wang este relatat de Xinhua, agen ia oficial de ştiri dină ţ ă

China,29 care a raportat cu entuziasm c , la nivelul anului ă 2001, majoritatea

fermierilor din provincia Anhui aveau acces la un computer şi c ă 1634 de sate

din provincie - 90% din num rul total ă - puteau ob ine online informa ii despreţ ţ

pia f r a pl ti vreun ban. De asemenea, provincia sponsoriza „târguri"ţă ă ă ă

online, prin care peste 100 de milioane de kilograme de grâne erau

tranzac ionate în fiecare an.ţ 30

Xinhua a mai relatat recent c peste ă 17.000 de sate chineze - 41% din

total -au, în prezent, acces la Internet.31 Dar China mai are o cale lung deă

str b tut Ministerul chinez al ştiin ei şi Tehnologiei descrie o realitate rurală ă ţ ă

mai putin str lucitoare, estimând c locuitorii satelor reprezint mai pu in deă ă ă ţ

un procent din totalul utilizatorilor de Internet din ar , care sunt concentra i înţ ă ţ

doar câteva provincii.

CEL MAI DEŞTEPT AGRONOM

La cinci mii de kilometri distan , Shashank Joshi, care cultiv soia pe oţă ă

buc ic de p mânt din statul indian Madhya Pradesh, le ofer fermierilor, laăţ ă ă ă

rândul s u, informa ii online despre pre uri ă ţ ţ - dar, ca parte a unei inova ii de tipţ

afaceri sociale, numit ă e-choupal.

LTC, una dintre cele mai mari corpora ii indiene, avea nevoie de unţ

sistem mai bun pentru a-şi procura soia, tutunul, cafeaua şi alte produse

agricole pe care le export . Iat de ce a instalat o re ea IT proprie pentru mii deă ă ţ

cultivatori din

f

AVUPATATT>^RE___________________________________ 279

tele Indiei. Compania le-a oferit computere lui Joshi şi altora ca el. în

schimb, if neficiarul era de acord s -şi transforme casa într-un ă choupal, un loc

în care ranii ţă se P°* întâlni, discuta, bea ceai şi afla ultimele pre uri pentruţ

recoltele lor

■ oietele locale, aprobate de guvern. Sau, de pild , de la Bursa de M rfuriă ă

dir

pe v . „o

Chicago.1^

Dup Kuttayan Annamalai şi Sachin Rao de la Institutul pentru Resurseă

Mon diale, fiecare computer dintr-un astfel de choupal serveşte „o medie de

600 d< fermieri, din zece sate apropiate."33

în plus fa de pre urile curente, cultivatorul se poate informa asupraţă ţ

celor m< noi tehnici agricole - fie direct de pe ecran, fie, datorit faptului că ă

mul i sur analfabe i, cu ajutorul gazdei, sau ţ ţ sanchalak. Unele informa ii onlineţ

sunt n scrise chiar de fermieri, pentru a le face mai accesibile.

Gazda, sanchalak, primeşte un comision de la ITC pentru achizi iileţ

realizat prin intermediul s u, dar „este obligat prin jur mânt public s fie deă ă ă

folos îi tregii comunit i."ăţ

La sfârşit, când ITC cump r de la fermieri, o face la pre ul de închidereă ă ţ

zilei precedente. Numai atunci îşi duce fermierul recolta la un depozit ITC. I

pre ul este, în medie, cu ţ 2,5% mai mare decât cel ce-i este oferit de sistemul pi

ei guvernamentale.ţ

Totuşi, în ciuda succesului înregistrat în atragerea companiilor high-tech

6 America şi din alte p r i ale lumii, în ciuda sistemului ă ţ e-choupal şi multor alte

ir va ii şi experimente, India mai are cale lung pân s ajung din urm Chinaţ ă ă ă ă ă

ce priveşte reducerea decalajului digital.

Informa iile despre pre şi câteva sfaturi despre modul în care poate fi îmiţ ţ

n t it recolta sunt cele mai mici dintre binefacerile poten iale pe care le po;ă ăţ ă ţ

aduce Internetul s racilor din zonele rurale. Re eaua este, în realitate, cel maiă ţ

d tept agronom din lume, oferind nu mai pu in de ţ 21 de milioane de site-uri

agria catalogate dup culturi, regiune, climat, ecologie, chimie, biologie sauă

orice element relevant pentru un fermier.

ranii le pot preda str inilor o mul ime de lec ii despre curaj, rezisteiŢă ă ţ ţ

umor în fa a greut ilor, despre cum s se împace cu realitatea amar . Iar striţ ăţ ă ă

ignoran i şi arogan i, care merg din sat în sat ca s -i „ajute" pe localnici, meţ ţ ă

zeflemeaua pe care o primesc adeseori.

Dar, pe m sur ce pre ul computerelor continu s scad spre limita iă ă ţ ă ă ă

rioar de o sut de dolari, ca şi cel al telefoanelor celulare şi al altor instrum<ă ă

care pun min ile izolate în contact, nimic nu este mai important decât descl reaţ

satelor în fa a bogatului (şi beneficului) flux de cunoaştere exterioar .ţ ă

într-o lume în care cunoaşterea şi componentele sale, informa iile şi daţ

sunt tot mai inextricabil legate de crearea avu iei, ranii trebuie s cunoascţ ţă ă

cruri care nu li s-au p rut niciodat importante. Despre pericolele noilor boă ă 1

animalelor şi plantelor, provenite din surse îndep rtate, despre valoarea lantâă

nu doar a culturilor, ci şi a terenurilor şi resurselor, despre pericole!

oportunit ile) legate de mediul înconjur tor, despre noi modalit i de ăţ ă ăţ 1

împotriva func ionarilor locali corup i, despre progresele în îngrijireaţ ţ

medical şi despre alte moduri de via ă ţă - inclusiv via a propriilor copii, pe careţ

i-au trimis cu triste e la oraş.ţ

Ast zi, cele mai bune instrumente ale cunoaşterii, inclusiv Internetul,ă

sunt înc rudimentare, prost distribuite în lume, greoaie şi înc dificil de utilizată ă

de c tre analfabe i ă ţ - indiferent cât de inteligen i ţ - f r ajutorul unuiă ă

intermediar. (La prima vedere poate p rea ciudat, dar înl turarea bariereloră ă

r mase în calea tehnologiilor ieftine şi rapide de recunoaştere vocal ar puteaă ă

avea un efect dramatic asupra vie ii satelor şi culturilor orale, f când accesibilţ ă

Internetul f r a fi necesar alfabetizarea. Prea pu ine progrese ar putea aveaă ă ă ţ

un impact mai ridicat asupra reducerii discrepan ei digitale.)ţ

Cu toate acestea, Internetul, telefoanele mobile şi cele cu camer video,ă

ecranele miniaturale şi tehnologiile succesoare vor constitui o parte la fel de

important a agriculturii viitorului precum au fost lopata şi plugul de-a lungulă

istoriei acestei îndeletniciri.

PRAFUL INTELIGENT

Transform rile din domeniul biotehnologiei, spa iului şi Internetului nuă ţ

reuşesc nici m car s sugereze diversitatea tehnologiilor provenite dină ă

laboratoarele rilor bogate din întreaga lume. Acestea includ nenum rateţă ă

inova ii elaborate pentru alte scopuri, dar care, modificate corespunz tor, arţ ă

putea avea utiliz ri importante în domeniul agricol, în rile s race.ă ţă ă

Tehnologiile de donare - precum cele folosite pentru donarea oi ei Dollyţ

în Sco ia,ţ 34 a c elului Snuppy în Coreea de Sudăţ 35 şi cele folosite de oamenii de

ştiin ai Universit ii din Georgia pentru a clona o vac moart de ţă ăţ ă ă 48 de ore36

-avanseaz constant. Oricare ar fi convingerile noastre etice în privin a don rii,ă ţ ă

implica iile sale poten iale pentru agricultur şi zootehnie cu greu ar putea fiţ ţ ă

supraestimate.

Apa este sângele agriculturii. Departamentul american al Ap r rii aă ă

dezvoltat un aparat de m rimea unui stilou care poate purifica pân la ă ă 300 de

litri de ap murdar mai eficient decât clorul sau iodul.ă ă 37 Ar putea fi adaptat un

astfel de instrument pentru apa din mediul rural?

Tehnologia senzorilor se impune ca una dintre cele mai importante

industrii ale viitorului. Noile modele de maşini sunt în esate de senzori. Senzoriiţ

sunt integra i ast zi şi în haine. De ce nu în terenuri agricole şi în culturi?ţ ă

Sunt deja testa i senzori care le spun fermierilor când s irige podgoriile.ţ ă

Unii oameni de ştiin prev d chiar ziua în care fiecare plant individual vaţă ă ă ă

avea un bio-senzor miniatural care îi va semnala necesit ile cu precizie şi laăţ

momentul potrivit.38

Al ii se gândesc la senzori atât de mici încât s poat fi împr ştia i peţ ă ă ă ţ

terenurile agricole sub forma „prafului inteligent", pentru a raporta

temperatura solului, umezeala şi alte variabile.

De asemenea, cercet torii testeaz utilizarea esutului hepatic şiă ă ţ

pulmonar a celulelor neurale şi cardiace ca senzori ce ar putea identifica

amenin ri din p< tea unor agen i ca antraxul. Pot fi utilizate aceste cercet riţă ţ ă

sau altele similare pe tru a proteja recoltele?

Apoi exist nano-aparatele ă - mai mici decât o miliardime dintr-un metru -

ca pot monitoriza activitatea unei celule vii prin captarea oscila iilor electriceţ

infii tezimale de la suprafa a sa. Plantele sunt celule vii. Cum le altereazţ ă

aceste os la ii natura şi performan a?ţ ţ

Sau „Sistemele biologice şi biomimetice controlate", studiate la ora actua

în vederea colect rii de informa ii de la popula iile de insecte? Unele insecte acă ţ ţ

muleaz , în zbor, spori bacterieni aerieni pe corpurile lor. Putem afla de aici cuă

s protej m culturile?ă ă

Ce putem spune despre magnetismul care declanşeaz şi întrerupeă

activii ile intracelulare, ca sinteza proteinelor sau schimbarea culorii? Dacţ ă

cercet ri actuale vor avea succes, ce impact ar putea avea ele asupraă

plantelor? Vor fi c pabili fermierii s ridice con inutul de vitamine ă ţ - şi valoarea

economic ă - a un plante peste noapte, prin aplicarea unui puls magnetic infim?39

Acestea sunt numai câteva exemple, luate la întâmplare, ale studiilor

care p avea un impact, direct sau indirect, asupra viitorului agriculturii. F ră ă

nici o înd ial , multe dintre aceste idei se vor dovedi prosteşti, inaplicabile,ă

inutile sau pr scumpe. Dar nu toate. Iar adev rata transformare major nu vaă ă

proveni din n o tehnologie individual , indiferent cât de puternic , ci dină ă

convergen a explozi a dou sau mai multe inova ii. Senzorii şi tehnologiaţ ă ţ

wireless sunt utiliza i deja îi preun pentru a m sura acumularea de c ldur dinţ ă ă ă ă

depozitele de sfecl de zah;ă

Sâ nu uit m combina ia dintre nanotehnologie şi magnetism. Oamenii deă ţ

ş in studiaz utilizarea magnetismului la nivel nanoscopic pentru a monitorizaţă ă

a controla activitatea biologic la nivelul celular şi chiar molecular.ă

ECOUL LUI BILL GATES

Ni se spune tot timpul c tehnologia avansat nu poate rezolva problemaă ă

s râciei. „S privim adev rul în fa !", proclama un articol tipic. „Exist preaă ă ţă ă

pu i dovezi care s indice c tehnologiile informa iei şi comunica iilor suntţ ă ă ţ ţ

potriv pentru a sus ine un «atac frontal» vizând îmbun t irea vie ii s racilorţ ă ăţ ţ ă

lumii.' Pân şi Bill Gates s-a f cut ecoul unor astfel de opinii.ă ă 41

Dar aceast litanie se bazeaz pe trei premise îndoielnice. în primul rând,ă ă

i ferirea sa îngust la IT, în loc s ia în considerare întreaga gam de transformiă ă ă

tehnologice active în acest moment - sau efectele dezvolt rii sectorului IT asă

pra acestora.

în al doilea rând, ea acoper o perioad redus de timp. Nimeni nu aă ă ă

sugei c s r cia poate fi eliminat în intervalul pe care îl reflect asemeneaă ă ă ă ă

declara Chiar şi luând în considerare accelerarea şi tendin a spreţ

simultaneitate, de o cei, tehnologiile sosesc în faze care se întretaie.

în prima faz , o tehnologie nou este folosit de adep ii s i ini iali. Până ă ă ţ ă ţ ă

atun • ea a fost deja îmbun t it , iar tehnologiile din domenii aparent f ră ăţ ă ă ă

leg tur con' verg cu ea. Astfel, computerele, imprimantele, comunica iile şiă ă ţ

alte instrumente sunt integrate pentru a forma sisteme multifunc ionale,ţ

sus inându-se reciprocţ

In sfârşit, într-un ritm mai lent, utilizatorii tehnologiei sistemice îşi

modific structurile organiza ionale pentru a profita cât mai mult de ea. Iar aiciă ţ

este locul în care se ascund cele mai mari beneficii, dar care nu vor veni

neap rat în urm torul semestru bursier.ă ă

Mai mult, argumentul este naiv din punct de vedere istoric. în momentul

în care motorul cu aburi a devenit opera ional, pu ini şi-au imaginat c bizarulţ ţ ă

mecanism utilizat în mine va avea vreun impact asupra agriculturii. Şi, timp de

mul i ani, nici nu a avut. Apoi au ap rut fabricile de textile cu aburi, care auţ ă

adus beneficii plantatorilor de bumbac, şi locomotivele cu aburi, care au extins

pie ele pentru produsele fermierilor. Aburul a transformat locul agriculturii înţ

economie.

Prin urmare, ceea ce propunem în aceste pagini nu este un remediu

tehnologic rapid, ci un proiect mai complex, mai realist şi mai extins.

Nu ar trebui, totuşi, s subestim m impactul poten ial al tehnologiei.ă ă ţ

„Este uşor s respingem ideea c tehnologia e un panaceu. ă ă [...] Cu toate

acestea [...] este nevoie de noi modalit i de a garanta c ştiin ei şi tehnologieiăţ ă ţ

li se atribuie proeminen a necesar pentru a aborda o gam larg de problemeţ ă ă ă

globale tot mai urgente", spune economistul Jeffrey Sachs, director al

proiectului Millenium, sub egida ONU.42

CE-A MERS BINE NU VA MAI MERGE

Aducerea în realitate a tehnologiei necesare este partea uşoar . Mult maiă

complicat şi mai dificil este dep şirea obstacolelor non-tehnologice.ă ă ă

Primul obstacol este tradi ia greoaie ţ - şi puternica bucl de feedback careă

o sus ine. în comunit ile r neşti tradi ionale, timp de decenii sau chiarţ ăţ ţă ă ţ

secole, fiecare genera ie a tr it în mare parte la fel ca şi str moşii ei. Ideeaţ ă ă

principal este aceea c viitorul va copia trecutul.ă ă

Aceast convingere presupune c ceea ce a func ionat bine în trecut vaă ă ţ

continua s func ioneze foarte bine şi în viitor. Şi, cum traiul este aproape deă ţ

limita supravie uirii, ranii din întreaga lume aveau toate motivele pentru aţ ţă

alege ra ional calea lipsit de riscuri. Chiar rezisten a lor fa de nouţ ă ţ ţă

încetineşte ritmul schimb rii, înt rind şi mai mult credin a anacronic conformă ă ţ ă

c reia viitorul va sem na cu trecutul.ă ă

Un al doilea obstacol este educa ia ţ - şi absen a ei.ţ

Fireşte, toat lumea este în favoarea educa iei, cu unele excep ii.ă ţ ţ

Cu excep ia p rin ilor dispera i, care, pentru a-şi feri familia de foamete,ţ ă ţ ţ

au nevoie de munca fizic a copiilor lor, fie pe câmp, fie în familie, fie la cerşită

pe marginea drumului. Cu excep ia celor care cred c femeile ar trebuiţ ă

men inute în ignoran şi supunere. Cu excep ia guvernelor care au alteţ ţă ţ

priorit i.ăţ

fn sate din toat lumea, familia este şcoala ă de facto, transmi ândţ

suspiciunea

ggtral fa de nou, înt rit uneori de educa ia religioas . Acolo undeă ţă ă ă ţ ă

exist ^oli de stat, profesorii sunt prost pl ti i şi slab educa i ei înşişi. Adeseori,ă ă ţ ţ

şcolile nu au nici m car creioane şi hârtie.ă

Criticii atac aceast ruşine global . Dar alternativa oferit de obiceiă ă ă ă

seam n ^ sistemele educa ionale de tip fabric , ce pot fi reg site înă ă ţ ă ă

societ ile industriale. Clase, pupitre, grupe segregate dup vârst , înv are peăţ ă ă ăţ

de rost, teste standardizate, punctualitate impus . Uniformitate în numeleă

democra iei. Pe scurt, un sistem care promoveaz ceea ce muncitorii obişnuiauţ ă

s numeasc „disciplin industrial ". Poate fi copiat acest model în fiecare sat?ă ă ă ă

Ar trebui s fie?ă

Educa ia de mas , proiectat pentru epoca industrial , nu satisface niciţ ă ă ă

nevoile satului preindustrial şi nici pe cele ale viitorului postindustrial.

Educa ia rural ţ ă - de fapt, toat educa ia ă ţ - trebuie s fie reconceptualizată ă

în întregime. Tehnologia actual le ofer educatorilor un instrument pentru aă ă

individualiza educa ia conform diverselor culturi şi necesit i alte grupurilorţ ăţ

mici şi chiar ale indivizilor.

Ne apropiem de o perioad în care vom fi capabili ă - f r mare cheltuial ă ă ă -

s instal m în fiecare sat un computer conectat cumva la lumea exterioar . Oă ă ă

epoc în care copiii, dac li se acord şansa, se pot instrui unii pe al ii cum să ă ă ţ ă

acceseze Internetul, aşa cum am v zut c se întâmpl în India. O epoc în careă ă ă ă

jocurile multiplayer pot educa. O epoc în care profesorii locali se potă

perfec iona online, cu ajutorul altor profesori afla i la distan . O epoc aţ ţ ţă ă

„educa iei la domiciliu inversate", în care copiii îşi înva p rin ii şi îi ajut s -şiţ ţă ă ţ ă ă

reduc suspiciunea fati de nou.ă

Nici în acest domeniu, tehnologia singur nu este un remediu pentru ignoă

ran . For ele politice, economice şi sociale trebuie s fie mobilizate pentru aţă ţ ă

edua urm toarele genera ii.ă ţ

DISTRIBUIREA ENERGIEI

Un alt obstacol critic este penuria energetic din zonele rurale. S raciiă ă

lum vor r mâne prizonierii lipsurilor atâta vreme cât nu vor avea acces la surseă

d energie mai mari decât propria for de munc şi cea a animalelor dinţă ă

gospod rieă

într-o lume în care 1,3 de milioane de locuitori ai zonelor rurale nu dispun

d energie electric ,ă 43 în fa a s r ciei masive şi a realit ilor contemporane, esteţ ă ă ăţ

n practic s te opui oric rei extinderi a industriei miniere, sau chiar nucleare, înă ă

ciuc binecunoscutelor lor costuri şi pericole la adresa mediului înconjur tor.ă

Dubla strategie de dezvoltare a Chinei, care necesit dezvoltareaă

simultan sectoarelor celui de-al Doilea, respectiv celui de-al Treilea Val,ă

include constru ia planificat a dou noi reactoare nucleare pe an.ţ ă ă 44

Controversatul s u baraj ă ( la Trei Defileuri este cel mai mare din lume.45 în mod

similar, alte guverne, d Africa, Asia şi America Latin , cheltuiesc sume uriaşeă

pentru a aduce electri tate în zonele lor s race.ă

Dar, ca şi în educa ie, aceste planuri reflect , de obicei, solu iile epociiţ ă ţ

industriale - sisteme energetice de mas , proiectate în principal pentru a serviă

centrelor urbane unde fabricile şi popula ia sunt puternic concentrate.ţ

Costul aplic rii aceloraşi solu ii pentru popula iile rurale dispersate esteă ţ ţ

uriaş In acord cu un raport din 2002 al Comisiei Indiene de Planificare,

„conexiunile în re ea tradi ionale ar fi ineficiente economic la sate. ţ ţ [... ] inândŢ

cont de costul si ritmul în care se desf şoar la ora actual electrificareaă ă ă

satelor, ar fi nepractic din punct de vedere tehnic şi financiar s ne aştept mă ă

ca satele neelectrificate s fie acoperite, chiar şi în urm torii dou zeci de ani."ă ă ă

Prin contrast, continu raportul, „descentralizarea furniz rii de energie vaă ă

fi posibil cu ajutorul surselor de energie inepuizabile, cum ar fi energia solar ,ă ă

biomasa, micile hidrocentrale şi energia eolian ."ă 46

Pu ini planificatori iau în considerare cu seriozitate eventualitatea ca, într-ţ

o genera ie sau dou , prin convergen ele tehnologiilor vechi şi noi, s aparţ ă ţ ă ă

rezultate hibride puternice şi progrese impresionante în domeniul energiei care

ne vor surprinde pe to i, aşa cum se întâmpl deja în alte domenii.ţ ă

HIPERAGRICULTURA

Se apropie ziua în care atât ferma r neasc , cât şi afacerile agricole deţă ă ă

tip industrial vor fi perimate şi înlocuite tot mai mult de o form deă

„hiperagricultur ", care poate avea un impact mult mai mare pe termen lungă

asupra s r ciei globale decât toate subven iile, barierele vamale şi pacheteleă ă ţ

de ajutorare combinate.

O lume transformat aşteapt copiii satelor de mâine. Sarcina noastră ă ă

este s o aducem mai aproape.ă

Ajutorul de urgen , ştergerea datoriilor, eliminarea subven iilor din rileţă ţ ţă

bogate şi alte m suri izolate sau pe termen scurt continu s fie necesare, f ră ă ă ă ă

îndoial . Dar transform rile progresive de acest tip nu pot ridica miliarde deă ă

rani din s r cie, aşa cum plasturii nu pot vindeca o boal cronic .ţă ă ă ă ă

Lumea trebuie s recunoasc faptul c rile ai c ror rani formează ă ă ţă ă ţă ă

nucleul masiv al s r ciei globale, China şi India, respingând schimbareaă ă

secven ial şi, îmbr işând strategia dezvolt rii paralele, verific drumul deţ ă ăţ ă ă

urmat pentru restul lumii s race.ă

Pentru a în elege semnifica ia demersului lor trebuie s privim dincolo deţ ţ ă

problemele imediate, cum ar fi ratele dobânzilor, rela iile comerciale şiţ

finan ele, oricât de importante ar fi acestea. China şi India sunt angajateţ

ac ioneaz la un nivel mult mai profund decât ar putea recunoaşte chiar lideriiţ ă

lor.

Ele accelereaz schimbarea şi sfideaz ritmul lent al vie ii r neşti ă ă ţ ţă ă -

trans-formându-şi rela ia cu principiul ultrafundamental al timpului.ţ

Simultan, ele mut axa puterii economice globale peste Pacific ă - func ie aţ

principiului ultrafundamental al spa iului.ţ

Dincolo de toate acestea, China în elege ţ (iar India înc înva )ă ţă

importan a central a cunoaşterii pentru economia sa. China se ţ ă bazează tot

mai mult pe date,

jjjformatii şi cunoaştere - autogenerate, furate, cump rate sau piratate ă -

şi le pune la lucru, transformându-şi economia şi modificându-şi rela ia cuţ

principiul ultra-fundamental al cunoaşterii.

Timp de milenii, ranii au tr it în izolare aproape deplin ţă ă ă - desp r i iă ţ ţ

informa ional de restul lumii şi chiar de satul cel mai apropiat. Erau necesareţ

luni de zile, dac nu chiar ani, pentru ca informa iile cele mai relevante să ţ ă

ajung la ei. Aceast cunoaştere ar putea salva milioane de copii de boal sauă ă ă

de moarte. Cunoaştere despre metode agricole. Cunoaştere despre pre uri.ţ

Cunoaştere a c rei respin gere îi arunc tot mai departe în urma popula iiloră ă ţ

urbane ca standarde de viaţă

Aceast t cere este sparta ast zi de tehnologiile care le aduc imagini,ă ă ă

idei ş informa ii, dându-le dreptul de a le adopta sau a le respinge ţ - şi scurtând

timpu necesare recuper rii pentru eliminarea s r ciei.ă ă ă

Strategia schi at în aceste pagini nu este destinat atât transform riiţ ă ă ă

vie i rurale, cât reducerii radicale a presiunilor periculoase, tot mai ridicate,ţ

exerc: tate asupra oraşelor de valurile mareice ale ranilor care fug din caleaţă

s r cie ucigaşe ă ă - presiuni care ar putea exploda în orice moment.

Transform rile actuale, bune sau rele, deschizându-le mintea asupra unoră

ne posibilit i, le vor da o urm de speran . Iar acesta ar putea fi cel maiăţ ă ţă

importan cel mai motivant progres dintre toate.

Peste tot, zi de zi, suntem bombarda i de descrieri nesfârşite, repetitive,ţ

al necazurilor pe care le sufer s racii lumii. Imagini ale copiilor înfometa i. Mară ă ţ

feste din partea grup rilor şi guvernelor bine inten ionate. Rezolu ii ONU.ă ţ ţ

Dinco! de retorica oficial aparent pozitiv şi de apelurile organiza iiloră ă ţ

neguvername tale pentru salvarea copiilor, se ascunde o descurajare teribil .ă

Şi o teribil lip; de solu ii.ă ţ

S racii nu au nevoie de str ini care s le explice costurile s r ciei. Iară ă ă ă ă

da< lumea exterioar doreşte s ajute, ea trebuie s înlocuiasc strategiileă ă ă ă

care eş eaz , s urgenteze dezvoltarea unor mijloace revolu ionare şi să ă ţ ă

înlocuiasc p simismul morbid cu o cultur a speran ei.ă ă ţ

în timp ce se r spândea în lume, în secolele al XVIII-lea şi al XLX-lea, indiă

trialismul a schimbat întreaga distribu ie mondial a avu iei şi bun st rii. Avuţ ă ţ ă ă 1

revolu ionar , dup cum vedea în paginile ce urmeaz , o va face din nou, în nţ ă ă ă

duri care ne vor soca.

PARTEA A ZECEA

Noua tectonica

CAPITOLUL 44

URM TOAREA SURPRIZ A CHINEI?Ă Ă

^rei conflicte tragice din secolul al XX-lea - Primul R zboi Mondial, cel de-ă

al Doilea R zboi Mondial şi R zboiul Rece ă ă - au reprezentat punctul

culminant al epocii industriale şi au dat naştere ciocriirii dintre valurile

avu iei la care asist m în prezent la scar global .ţ ă ă ă

Sistemul de avu ie al celui de-al Doilea Val este în retragere; în schimb,ţ

sistemul celui de-al Treilea Val, cu originea în Statele Unite, a traversat deja

Pacificul, în câteva decenii, şi a transformat Asia. în anii urm tori vom vedeaă

cum valul se va rev rsa şi peste rmurile Americii Latine şi Africii. Se întrev dă ţă ă

deja unele semne.

In spatele acestei transform ri mondiale se afl , aşa cum am v zut,ă ă ă

schimb ri f r precedent la nivelul principiilor fundamentale ale avu iei. Lucrulă ă ă ţ

acesta nu este nic ieri mai clar sau mai revelator decât în ascensiuneaă

impresionant a Asiei şi în marea trezire a Chinei.ă

Deşi este men ionat permanent în ştirile financiare, Asia r mâneţ ă ă

insuficient în eleas atât pe Wall Street, cât şi la Washington, locuri care, dinţ ă

cauza istoriei şi a geografiei, sunt orientate mai mult spre Atiantic decât spre

Pacific.

De la 11 septembrie încoace, campania împotriva terorismului a

determinat America s acorde o aten ie special Afganistanului şi Pakistanului.ă ţ ă

Dar între 2001 şi 2005, când Statele Unite au deschis negocieri în vederea

liberaliz rii comer ului cu ă ţ 20 de ri, numai una era din Asia.ţă

Referindu-se critic la acest aspect, un senator american le-a reamintit

celor de la Washington c în Asia „se g sesc şase dintre primele zece economiiă ă

Ti

în func ie de rapiditatea creşterii din ultimul deceniu, cinci dintre principaliiţ

zece parteneri comerciali ai Statelor Unite şi peste jum tate dintre locuitoriiă

lumii."1 Ar fi putut ad uga c tot aici se afl şi marea majoritate a musulmaniloră ă ă

de pe glob şi c Asia este regiunea înconjurat de cele mai multe armeă ă

nucleare.

Mai presus de orice, în Asia este situat China. Iar dac Statele Unite,ă ă

Europa şi restul lumii nu vor în elege ce se întâmpl cu adev rat în China ţ ă ă -

acea China care st ascuns sub potopul de statistici economice şi financiareă ă

pe care nu s poate pune nici o baz ă - va fi dificil s se în eleag ce rezervă ţ ă ă

viitorul, c ci cec ce se va întâmpla aici, într-un sens sau în altul, va redistribuiă

radical avu ia şi ^ zgudui planeta.ţ

O UMBR ENORM PESTE LUMEĂ Ă

în 2004, China dep şise Japonia, urcând pe locul al treilea în topul schimbă

rilor comerciale, dup Statele Unite şi Germania.ă 2 în acelaşi an, China posec

rezerve valutare de peste 500 de miliarde de dolari,3 din totalul mondial de 3

trilioane.4 De inea obliga iuni ale Trezoreriei americane valorând aproape ţ ţ 175 n

liarde de dolari - fiind întrecut numai de Japonia ă - aflându-se în pozi ia de aţ

arunc în aer întreaga economie global dac ar alege s înlocuiasc dolarii cuă ă ă ă

euro sa cu un coş alc tuit din alte monede.ă 5 în pu in mai mult de dou decenii,ţ ă

China devenit o for gigantic a c rei umbr planeaz peste economiaţă ă ă ă ă

mondial .ă

Este oare posibil ca aceast creştere spectaculoas s continue? Vaă ă ă

deveni oai China superputerea global a anului ă 2020, aşa cum prezic mul iţ

futurologi?

Pentru a r spunde la aceste întreb ri va trebui s trecem peste clişeeleă ă ă

ref ritoare la aceast ar şi s în elegem care este factorul care a permisă ţ ă ă ţ

ascensiune Chinei.

Opinia general explic progresul uimitor al Chinei prin desp r irea deă ă ă ţ

conu nism şi tranzi ia spre o economie de pia , îns nu reuşeşte s conving .ţ ţă ă ă ă

Alte au încercat s se îndrepte în aceeaşi direc ie şi nici una nu a repurtatţă ă ţ

succesi Chinei. Mai mult, aceasta din urm nu poate fi descris nici în prezentă ă

ca o ea nomie de pia pe deplin dezvoltat .ţă ă

Clişeul pie ei trece cu vederea şi efectul de domino ini iat atunci când, aşţ ţ

cum am ar tat, Silicon Valley a transferat progresiv opera iunile de fabricareă ţ

computerelor în Japonia, Coreea de Sud şi Taiwan, fiecare dintre aceste ri îiţă

fiin ând apoi fabrici şi introducând capital în China. Evenimentele respective s-aţ

produs înainte ca trecerea Beijing-ului la economia de pia s fi avansat preaţă ă

mull

O alt cauz , la fel de important , a performan elor spectaculoase înregi:ă ă ă ţ

trate de China rezid în modul cum şi-a aplicat strategia novatoare a dezvolt ră ă

pe dou c i.ă ă

ACCELERAREA ACCELER RIIĂ

Hot râ i s ajung din urm Occidentul,ă ţ ă ă ă 6 liderii de la Beijing ştiau c acestă

h cru este imposibil dac ara lor se concentreaz exclusiv asupra dezvolt rii înă ţ ă ă

stih celui de-al Doilea Val în timp ce Statele Unite se descotorosesc de industriil

specifice acelei epoci şi se gr besc s construiasc economia celui de-al Treileă ă ă

Val. Ei au decis, prin urmare, c era nevoie mai mult decât de ateliere slab telă

nologizate: China trebuia s -şi creeze propriul sector high-tech, de ultim geneă ă

ra ie, bazat pe cunoaştere.ţ

Pentru ca aceast politic a c ilor paralele s func ioneze, China trebuia să ă ă ă ţ

comprime timpul, adic s realizeze în decenii ceea ce al ii f cuser în unul saă ă ţ ă ă

mai multe secole. De asemenea, trebuia s -şi extind sfera spa ial şi, cel maiă ă ţ ă

important, avea nevoie de sisteme avansate de telecomunica ii şi tehnologiaţ

informa iei şi de acces la cele mai recente cunoştin e relevante din punct deţ ţ

vedere economic!

Aşa se explic de ce strategia Chinei s-a concentrat de atunci, fieă

deliberat, fie inconştient, tocmai asupra celor trei principii fundamentale

eviden iate în aceste pagini: timpul, spa iul şi cunoaşterea.ţ ţ

Astfel, China a devenit remarcabil de priceput la utilizarea vitezei caă

arm corn petitiva în comer ul interna ional. Potrivit lui Robert B. Cassidy,ă ţ ţ

oficial al Departamentului American al Comer ului citat în ţ Business Week,

exportatorii japonezi, sud-coreeni şi europeni aveau nevoie de „patru sau cinci

ani pentru a-şi consolida locul pe pia . ţă [...] China copleşeşte o pia atât deţă

rapid, c nici nu- i dai seama când s-a întâmplat." Atât de rapid, încâtă ţ

companiilor „le este imposibil s se adapteze folosind strategiile obişnuite, cumă

ar fi automatizarea sau restrângerea furnizorilor", adaug revista.ă 7 Pân cândă

reuşesc s-o fac , e prea târziu.ă

Iar atunci când îşi stabileşte o prioritate strategic , China poate să ă

doboare şi recordurile na ionale de vitez .ţ ă

„Ceea ce s-a întâmplat în anii '90 în China a fost nici mai mult, nici mai

pu in decât un miracol social", scrie Robert C. Fonow, fost preşedinte la Sprintţ

Japan şi director general al Scientific-Atlanta din Shanghai. „într-un interval de

10 ani, China a dezvoltat una dintre cele mai avansate infrastructuri de

telecomunica ii din lume. în câ iva ani, este foarte probabil s de in cea maiţ ţ ă ţ ă

avansat infrastructur de telecomunica ii de pe mapamond."ă ă ţ

Pentru a ajunge aici, explic Fonow, China va începe prin a „introduceă

noua tehnologie cât mai rapid cu putin , urmând s-o studieze, s-o imite şi s-oţă

îmbun t easc ." Dup aceea „va dezvolta capacit i tehnologice indigene deă ăţ ă ă ăţ

acelaşi nivel cu cele occidentale şi le va folosi ca baz pentru dezvoltarea uneiă

capacit i mai mari de inova ie tehnologic ."ăţ ţ ă 8

Accelerarea chinez nu se limiteaz la tactica de afaceri şi la tehnologie.ă ă

Ea face parte din noua cultur a rii. Când Alexander Stille a mers la Xiană ţă

pentru a scrie despre artefactele istorice, printre care armata r zboinicilor dină

teracot , datând din secolul al IlI-lea î. Chr, s-a întrebat dac oamenii de rândă ă

erau afecta i de goana spre progres.ţ

„Majoritatea chinezilor", consemneaz el, „dintre care mul i au cunoscută ţ

în cursul vie ii foametea şi greut i extraordinare, sunt surprinz tor de calmi înţ ăţ ă

fa a acestor Schimb ri. ţ ă [...] Pentru tinerii chinezi, schimbarea nu se produce

suficient de repede."9 Nu aşa s-a întâmplat în trecutul multimilenar al Chinei.

SPA IUL GLOBALŢ

In tirnp ce vecinii s i încearc s -şi dea seama care le va fi locul într-oă ă ă

nou Asie despre care presupun c va fi dominat de China, aceasta din urmă ă ă ă

nu se mai consider o putere strict asiatic . Ea vorbeşte despre crearea uneiă ă

zone asiatice de comer liber,ţ 10 dar ambi iile sale ţ - economice şi de alt gen -

sunt globale. îşi schimb rela iile nu doar cu timpul, ci şi cu principiulă ţ

fundamental al spa iului.ţ

începând cu reformele din anii '80 şi '90, deschiderea fa de investi iileţă ţ

ine, intrarea în Organiza ia Mondial a Comer ului şi extraordinara creştereţ ă ţ

porturilor şi importurilor, China şi-a aprofundat şi extins, cu fiecare zi care a tr

leg turile cu lumea exterioar . Şi aici, strategia c ii duble este evident .ă ă ă ă

La primul nivel, valurile de bunuri chinezeşti ieftine invadeaz lumea, suă

nând produc torii de componente electronice mexicane, de podoabe indoneiă

sau de sârm indoneziana de cupru.ă 11 Acestea sunt, în cea mai mare parte,

dusele fabricilor chinezeşti din epoca industrial .ă

Pe de alt parte îns , China îşi încurajeaz companiile high-tech s porneă ă ă ă

la atac şi s cucereasc lumea. Astfel, Lenovo, principalul produc tor de PCă ă ă

cump r divizia de fabricare a PC-urilor de la IBM.ă ă 12 Huawei, marea comp IT, se

laud cu zece mii de angaja i în domeniul cercet rii şi dezvolt rii şi ci tinereaă ţ ă ă

unor laboratoare în India, Marea Britanie, Suedia şi Statele Unite. Se ciaz cuă

Intel, Microsoft, Siemens şi Qualcomm pentru a produce echipam în domeniul

comunica iilor.ţ 13

Extinderea spa ial a prezen ei chinezeşti se va reflecta în curând şi înţ ă ţ

d< niul financiar. Pân la sfârşitul anului ă 2003, China lansase peste 3.400 de

între deri în 139 de ri diferite.ţă 14 în conformitate cu Conferin a ONU pentru Coiţ

şi Dezvoltare, pân la sfârşitul anului ă 2004 China avea s devin al cincileaă ă

nizor mondial de investi ii str ine directe, eclipsând chiar şi Japonia.ţ ă 15

într-adev r, efectuând recent o vizit în America de Sud, preşedintele Huă ă

Ji a str b tut continentul în lung şi-n lat promi ând investi ii semnificative în tă ă ţ ţ

regiunea, din Brazilia pân în Cuba: numai Argentina urma s primeasc ă ă ă 2

miliarde de dolari.16

în timp ce aspectele economice ale acestui turneu au atras aten ia întţ

lumi, putini au remarcat implica iile lui geografice. Ca un maestru de go, Chinţ

n pustit în stil mare într-o regiune considerat de mult ograda Americii, coiă ă

balansând prezen a puternic a Statelor Unite în ograda Chinei, Taiwanul.ţ ă

Aceast ofensiv economic în America de Sud s-a produs într-o perieă ă ă

când rela iile dintre Bejing şi Taipei erau deosebit de tensionate, Taiwanul iiţ

tând asupra independen ei sale, cu sprijinul Americii, şi China amenin ândţ ţ

ocupe, chiar şi prin for militar , dac este necesar.ţă ă ă 17

Demersul ferm al Chinei în vederea expansiunii economice ar trebui, teor

s o tin ocupat şi s-o împiedice de la aventuri militare externe. Cu toate ace;ă ă ă

vecinii ei asiatici privesc tot mai îngrijora i creşterea bugetului militar al Beijirţ

lui, de cel pu in şase ori între ţ 1991 şi 2004.18 Şi aici constat m o l rgire a iniă ă

selor sale geografice.

China achizi ioneaz avioane f r pilot cu raz lung de ac iune şiţ ă ă ă ă ă ţ

echipam de alimentare în aer care dep şesc capacit ile for ei ei aerieneă ăţ ţ

actuale.19 A are rachete nucleare care pot atinge inte de pe tot teritoriulţ

Statelor Unite: caut s -şi transforme marina militar ă ă ă - odinioar concepută ă

pentru a ap ra ă i de coast ă - într-o flot nuclear oceanic , putând desf şuraă ă ă ă

opera iuni în reg din ce în ce mai îndep rtate.ţ ă

China urmeaz un program maritim îndr zne care, dup cum afirma înă ă ţ ă

2005 amiralul japonez în retragere Hideaki Kaneda, include construirea „unei

serii de baze strategice militare şi diplomatice - aşa-numitul „şirag de perle" -

pe principalele trasee maritime, din Marea Chinei de Sud pân în Orientulă

Mijlociu bogat în petrol.

Alte proiecte militare sunt, în viziunea lui Kaneda, construirea unui port în

Pakistan pentru a „p zi gâtul Golfului Persic", instalarea unor unit i deă ăţ

culegere a informa iilor pe insulele apar inând Myanmarului, construirea unuiţ ţ

canal de 20 de miliarde de dolari în Thailanda, cu scopul de a crea o rută

alternativ pentru importul petrolului care s evite strâmtoarea Malacca şiă ă

construirea de piste capabile sâ primeasc bombardiere cu raz lung deă ă ă

ac iune pe disputatele insule Spratley şi Paracel.ţ 21

Astfel, ca m sur ce comprim timpul, China îşi extinde influen aă ă ă ţ

spa iala, mo-dificându-şi profund rela iile economice şi militare tradi ionale cuţ ţ ţ

aceste principii fundamentale.

S PAREA DUP CUNOAŞTEREĂ Ă

Chiar şi aceste schimb ri par nesemnificative fa de l comia cu careă ţă ă

China foreaz în c utarea de know-how. China a devenit lider mondial în ceeaă ă

ce priveşte crearea, achizi ia ţ - şi furtul - de date, informa ii şi cunoaştere.ţ

Tocmai în iarna anului 1983, la scurt timp dup ce Deng Xiaoping a închisă

poarta trecutului maoist, am v zut cu ochii noştri cum oamenii de ştiină ţă

chinezi din Beijing demontau şi reconstituiau computere, iar cei din Shanghai

realizau primele experimente cu fibre optice din ar . Facilit ile disponibileţ ă ăţ

erau primitive, se lucra în mizerie şi frig. China era înc extraordinar de s rac .ă ă ă

Dar liderii ei, chiar şi atunci în elegeau importan a tehnologiei ţ ţ - şi a pirateriei.

In prezent, imaginea este complet diferit . Laboratoarele pentru cercet riă ă

ultimul r cnet se înmul esc, iar cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare dină ţ

2003 erau cu 19% mai mari decât cele din anul anterior. în aceeaşi perioad ,ă

fondurile pentru cercetarea fundamental au sporit cu ă 18,8%22 - de trei ori mai

mult decât creşterea din Statele Unite.23 Şi, aşa cum remarcam anterior, mii de

oameni de ştiin chinezi educa i în America se îndreapt spre cas .ţă ţ ă ă

Peste cinci ani, Statele Unite vor continua s fie centrul mondial ală

cercet rii corporative, în opinia lui Maximilian von Zedtwitz, profesor deă

management la Universitatea Qinghua. Dar atunci, spune el, China va dep şiă

Marea Britanie, Germania şi Japonia.24

S ad ug m la aceste aspecte l comia de rechin manifestat de Chinaă ă ă ă ă

pentru date, informa ii şi idei din lumea exterioar . Pentru a face afaceri înţ ă

China, companiile str ine trebuie, de obicei, s transfere tehnologie, şi multeă ă

au acceptat s-o fac în schimbul unui acces chiar şi limitat la enorma piaă ţă

chinez .ă 25

Aceast foame de know-how nu se m rgineşte la tehnologie. Pe m sură ă ă ă

ce îşi l rgea leg turile economice cu Occidental, China fost comunist c uta şiă ă ă ă ă

cunoştin e practice despre managementul, finan ele şi afacerile capitaliste înţ ţ

general-Astfel, în 2004 existau peste 60 de programe MBA oferite de

universit ile chi-ăţ

neze,26 de multe ori în parteneriat cu unele şcoli americane de frunte,

cum ar MIT, UC/Berkeley şi Northwestern.27

La un nivel mai pu in formal, cunoaşterea este transferat de cei pesteţ ă

600.0( de str ini care tr iesc şi muncesc în China,ă ă 28 în contrast frapant cu

epoca în cai cet enii altor ri aveau toate şansele s fie eticheta i drept spioniăţ ţă ă ţ

sau s li s permit intrarea doar în cadrul unor grupuri turistice atentă ă

monitorizate.

Aşadar, la baza uluitorului progres al Chinei g sim nişte atitudini radicală

m dificate în raport cu toate cele trei principii ultrafundamentale esen iale pentiţ

economia viitorului. Acestea sunt dovezi suplimentare pentru inten ia rii deţ ţă

crea cea mai mare economie mondial bazat pe cunoaştere.ă ă

Laolalt , aceste fapte contureaz o Chin de neoprit în marşul extrem deă ă ă

r pid spre statutul de superputere.

Beijingul, îns , o ştie cel mai bine.ă

POLITICA VALURILOR

Recent, observatorii Chinei au început s elaboreze scenarii sumbre. Deă

exeri piu, posibilitatea ca ara s sufere o criz financiar ca aceea care a lovitţ ă ă ă

resti Asiei în 1997-1998 sau traversarea unei serii de suişuri şi coborâşuri pe

care s o rninimalizeze cu m suri keynesiene. Comentatorii îngrijora i indic şi oă ţ ă

posibi convergen a altor probleme ţă - o criz energetic , una ecologic sau,ă ă ă

mult m; grav, izbucnirea unei epidemii de tipul SARS. Sau, mai r u, un r zboiă ă

cu Taiwant în care fiecare tab r s lanseze snopuri de rachete împotrivaă ă ă

celeilalte, destab Uzând noua Asie. Toate acestea ar putea zgudui economia

mondial în anii imedi; urm tori.ă ă

Una dintre cele mai pesimiste estim ri ale viitorului Chinei se g seşte înă ă

ca tea lui Gordon G. Chang, The Corning Collapse of China, al c rei sumar neă

spun câ „Revolu ia a îmb trânit", „Nemul umirea poporului este exploziv ",ţ ă ţ ă

„Intreprii derile de inute de stat sunt pe moarte", „B ncile chineze vor daţ ă

faliment", „Ide< logia şi politica frâneaz progresul" ă - şi aceasta este numai o

parte a listei.29

Dac teza lui Chang este corect şi numai pe jum tate, sistemul financiară ă ă

gl< bal ar trebui s fie dus de urgen la terapie intensiv . Investitorii,ă ţă ă

corpora iile s b ncile centrale din întreaga lume ar putea suferi traume severe.ţ ă

Pre ul tricot rilor şi juc riilor ar putea sc dea înc şi mai mult la Wal-Mart-ul dinţ ă ă ă

col . Dar sut de milioane de muncitori de pe mapamond, de la minerii dinţ

exploat rile braz liene de fier pân la bancherii din Manhattan şi Tokyo, s-ară ă

afla în c utarea unt loc de munc .ă ă

Aceste scenarii sunt destul de pesimiste, îns ele trec cu vederea uneleă

pos bilit i mult mai şocante.ăţ

TREI CHINE

Atât timp cât Mao Tzedong era în via , economia Chinei era împ r ita înţă ă ţ

doui O parte era China rural a ranilor extraordinar de s raci. Cealalt eraă ţă ă ă

China ui ban , cu furnalele şi liniile ei de asamblare.ă 30 Ceea ce au f cută

succesorii lui Ma a fost s adauge un sector bazat pe cunoaştere cu o creştereă

foarte rapid . Spră e deosebire de China cu divizare bipartit din trecut, cea deă

ast zi are trei corn ponente.ă

Nu este singura ar împ r it în trei din lumea contemporan . Treiţ ă ă ţ ă ă

sisteme de avu ie diferite coexist şi în alte state, de pild în India, Mexic sauţ ă ă

Brazilia, dar îns şi apari ia rilor cu tripl divizare este o noutate în istoriaă ţ ţă ă

mondial . Şi în acest domeniu, China face pionierat.ă

Strategia de dezvoltare pe dou c i aplicat de China a ajutat-o s scoată ă ă ă ă

o mul ime de cet eni din cea mai neagr s r cie şi s -şi sporeasc influen aţ ăţ ă ă ă ă ă ţ

pe glob Are îns şi de pl tit pentru asta. Fiecare val de avu ie dintr-o ar areă ă ţ ţ ă

categoria sa de popula ie, care se defineşte nu doar prin natura muncii sale, ciţ

prin nevoi si cereri. Rezultatul este „conflictul dintre valuri".

Când aloc resurse laboratoarelor de ultim genera ie, liderii chinezi seă ă ţ

confrunt cu opozi ia aprig a celor care vor ca banii sâ sprijine industriileă ţ ă

clasice si asigur rile sociale. Conflictul acesta nu este îns decât o ciocnireă ă

banal .ă

La o scar mult mai mare, la nivel na ional, înlocuirea preşedintelui Jiangă ţ

Zemin de c tre Hu Jintao a reflectat o modificare considerabil în politicaă ă

valurilor. Mul i considerau c guvernul Jiang promova o strategie centrat peţ ă ă

marile oraşe.31 Hu, în schimb, de îndat ce a intrat în func ie, a f cut un tură ţ ă

simbolic al zonelor din interiorul rii, promi ând creşterea ajutoarelor c treţă ţ ă

r nimea aflat într-o situa ie foarte dificil .ţă ă ă ţ ă 32 Dar, la scurt timp după

încheierea vizitei, b t lia valurilor a luat o nou amploare. Opozan ii au atacată ă ă ţ

asisten a acordat regiunilor rurale pe motiv c era o enorm risip de bani şiţ ă ă ă ă

au propus, în loc de asta, transferarea a milioane de rani din vest în zonaţă

industrial din nord-vest.ă

Aceştia li s-ar fi ad ugat celor şaptezeci de milioane de s raci din mediulă ă

rural care, dup ce şi-au pierdut p mânturile, au fost obliga i s pribegeasc laă ă ţ ă ă

oraş în c utarea unor slujbe în fabrici.ă 33

Procesul acesta este clasic, asem nându-se mult cu migra ia for at spreă ţ ţ ă

oraşe întreprins de ranii britanici la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutulă ţă

celui de-al XK-lea, dup adoptarea aşa-numitelor Legi ale închiderii.ă 34

Consecin a, o extindere permanent a for ei de munc prost pl tite, a gr bitţ ă ţ ă ă ă

trecerea Angliei de la economia agrar la cea industrial .ă ă

In trecutul Chinei, la fel ca în fosta Uniune Sovietic , s-au purtat b t liiă ă ă

ideologice înverşunate pe seama aşa-numitei „p rtiniri industriale", politica deă

stat care aduna capital pentru dezvoltarea industrial sec tuindu-i şiă ă

înfometându-i chiar şi pe acei rani care r mâneau s lucreze p mântul.ţă ă ă ă

Conflictul valurilor a dus la umplerea gulagurilor şi la moartea a zeci de

milioane de oameni. între 1953 şi 1983, potrivit agen iei China Today, raniiţ ţă

au contribuit cu peste 72 de miliarde de dolari la programul de industrializare a

rii.ţă

în pofida reformelor promise, The New York Times arat c pân şi înă ă ă

zilele noastre Beijingul „încurajeaz un sistem cu dou clase, refuzându-leă ă

ranilor beneficiile medicale, sociale şi legate de pensieţă 35 de care se bucură

mul i or şeni, în timp ce le interzic, adesea, s se mute în zonele urbane."ţ ă ă 36 La

aceasta se adaug faptul c „o parte imens din boom-ul urban al Chinei a fostă ă ă

şi este finan ata de impozitarea masiv , deşi indirect , a r nimii, inclusiv prinţ ă ă ţă ă

aplicarea de taxe pe educa ie în mediul rural", dup cum afirm Yashengţ ă ă

Huang de la MIT.37

în China de ast zi se manifesta în continuare un sprijin substan ial pentruă ţ

industrializarea celui de-al Doilea Val. Cu toate acestea, Wu Jinglian, cercet toră

în domeniul dezvolt rii la Consiliul de Stat de la Beijing, nota în ă 2005 că

strategia „m reşte riscul de criz financiar ." în plus, el sus ine c în acest felă ă ă ţ ă

se impozi teaz resursele naturale deja s race, afectând ecosistemele fragileă ă

ale Chinei şi „subminând eforturile de inovare tehnologic şi de modernizare aă

produselor. [...] Politicile care acord prioritate industriilor grele ă [...] fac ca

întreprinderile s se mul umeasc doar cu creşterea produc iei de m rfuri cuă ţ ă ţ ă

valoare ad ugat mic? şi profit redus. ă ă [...] Cu timpul, faptul acesta va provoca

daune grave."38

Aceste lupte pe tema „politicii valurilor", desf şurate la nivel înalt, au ună

fun dai de nelinişte social . China este m cinat de protestele ranilor şiă ă ă ţă

muncitori lor deopotriv . For ele de poli ie şi de securitate în buş marşurile şiă ţ ţ ă ă

adun rile militan ilor de la un cap t al rii la altul. Se exprim o gam larg deă ţ ă ţă ă ă ă

plângeri, d< la şomaj, neplata salariilor, corup ia local şi mutarea for at aţ ă ţ ă

mâinii de lucru pân; la valoarea exagerat a impozitelor, taxelor şi altor d ri,ă ă

noi demonstra ii izbuc nind aproape în fiecare zi.ţ 39

Potrivit lui Zhou Yongkang, oficial de rang înalt al poli iei din China, înţ

200: s-au produs aproximativ 74.000 de proteste în toat ara, cu ă ţ 3,7 milioane

de pai ticipan i, manifest ri frecvente de violen şi numeroase decese.ţ ă ţă 40 în

2005, of cialii chinezi au raportat 87.000 de proteste.41

Multe au loc în comunit ile rurale unde ranii au fost p c li i de oficialiiăţ ţă ă ă ţ

locai sau se lupt pentru a-şi p stra p mânturile. La o adunare din Sichuan,ă ă ă

persom jele principale au fost nou zeci de fermieri mânioşi care urmau s fieă ă

evacua i dii case. Alte proteste se produc în rândurile muncitorilor industriali ţ -

cei din dome niul textil la Shaanxi, metalurgiştii la Liaoyang, petroliştii

concedia i la Daqing ş minerii din Fushun.ţ 42 în decembrie 2005, politia chineză

a deschis focul împc triva fermierilor ce protestau la Dongzhou, aceasta fiind

cea mai violent confrui tare de la masacrul din Pia a Tiananmen din iunieă ţ

1989.43 Lista continu şi s lungeşte pe zi ce trece.ă

MERCEDES, MALL-URILE ŞI MILI IAŢ

La acestea se adaug creşterea popula iei celui de-al Treilea Val ă ţ - tineri,

edi câ i, încrez tori în for ele proprii, apar inând clasei mijlocii, ner bd tori,ţ ă ţ ţ ă ă

na ion; lişti şi siguri c ei, nu p rin ii, nu muncitorii şi, cu siguran , nu ranii,ţ ă ă ţ ţă ţă

aparii viitorului. înconjura i de mall-uri str lucitoare, fie c au, fie c tânjescţ ă ă ă

dup u Mercedes sau un BMW. Şi posed ceva ce China pre uieşte laă ă ţ

maximum: prie Perea de a folosi computerul şi de a naviga pe Internet.

Aceste aptitudini sunt atât de apreciate, încât Armata Popular deă

Eliberare realizat un studiu aprofundat despre r zboiul informa ional. Eaă ţ

organizeaz şi a treneaz ..rnilitii informa ionale" şi elaboreaz doctrine pentruă ă ţ ă

atacuri nu doar co tra intelor militare inamice, ci şi asupra re elelor str ine deţ ţ ă

afaceri, centrelor de cercetare şi sistemelor de comunica ii.ţ

Exist o teorie care sus ine c tehnologia informa iei permite ca r zboiulă ţ ă ţ ă

s nu fie purtat doar de militari, ci şi de sute de milioane de cet eni c rora să ăţ ă ă

li se al ture, poate, numeroşi simpatizan i din alte ri. împreun , şi-ar puteaă ţ ţă ă

folosi lap-top-urile - punând în comun capacitatea neutilizat pentru a creaă

supercompu-tere - ca s asalteze infrastructura vital a adversarului, inclusivă ă

re elele financiare şi alte inte civile. Un asemenea atac ar avea eficacitateţ ţ

maxim împotriva Statelor Unite, întrucât aceasta este tara cea maiă

dependent de tehnologia informa iilor şi comunica iile electronice.ă ţ ţ 4^

Aşa cum au scris unii autori, aceasta ar fi o nou versiune şocant aă ă

„R zboiului Popular", în viziunea lui Mao. Sar putea îns ca adep ii chinezi aiă ă ţ

r zboiului informa ional s uite c R zboiul Popular al lui Mao nu se desf şuraă ţ ă ă ă ă

în ap rarea unui guvern aflat la putere, ci reprezenta un efort de a-1 r sturna.ă ă

Astfel, este foarte posibil ca milioanele de chinezi care se angajeaz în luptaă

informa ional s -şi îndrepte la un moment dat know-how-ul contra Partiduluiţ ă ă

Comunist pentru a-şi proteja propriile interese, specifice celui de-al Treilea Val.

într-un r zboi civil, şi-ar putea utiliza laptop-urile chiar împotriva Armateiă

Populare de Eliberare.

R ZBOIUL VALURILORĂ

Poate c la început protestele vor fi de mic amploare, dar istoria neă ă

arat cât de periculoase pot deveni conflictele atunci când escaladeaz .ă ă

Ciocnirea dintre Nordul industrializat şi Sudul înapoiat, agrar, bazat pe sclavie a

fost cea care a generat R zboiul Civil american din ă 1861-1865. Conflictul dintre

valuri a stat la baza Restaura iei Meiji produse în Japonia câ iva ani mai târziu.ţ ţ

Tot el s-a reflectat şi în Revolu ia Rus din ţ ă 1917, iar interesele contradictorii din

Asia, denotând apartenen a la valuri diferite şi mascate de obicei sub clivajulţ

urban-rural ori sub explica ii etnice sau religioase, stau la baza violen ei careţ ţ

face ravagii în prezent în India, Thailanda şi alte ri din zon .ţă ă

Toate acestea puneau în opozi ie dou sisteme de avu ie. în Chinaţ ă ţ

emergent sunt trei, fiecare cu nevoi şi interese aparte, motiv pentru careă

guvernul de la Beijing se confrunt cu tensiuni f r precedent.ă ă ă

Progresul economic al Chinei nu poate continua în linie dreapt ,ă

neperturbat. Nu poate evita conflictul dintre valuri. F r îndoial , se va pr buşiă ă ă ă

şi se va reface de mai multe ori în deceniile urm toare, trimi ând şocuriă ţ

electrice succesive în economia global .ă

ara nu se afl în pragul calamit ii, îns mul i oficiali de la centru par sŢ ă ăţ ă ţ ă

aiba tot mai pu ine informa ii şi s piard controlul asupra unor regiuni întregi.ţ ţ ă ă

Dupa cum se ar ta într-un editorial publicat de Xinhua, agen ia oficial de ştiriă ţ ă

chineza, China fie se va bucura de o „epoc de aur a dezvolt rii", fie va intraă ă

într-o epoca de haos, „m cinat de contradic ii."ă ă ţ

Aceasta nu înseamn c strategia c ii duble va eşua pe termen lung, dară ă ă

tehnologia şi economia sunt partea uşoar a oric rei revolu ii.ă ă ţ

FIRUL ÎNSÂNGERAT

Beijingul se pricepe s domoleasc protestele fermierilor care acuză ă ă

corupi guvernului local sau manifesta iile lucr torilor industriali care cer locuriţ ă

de munc îns este mai îngrijorat de escaladarea conflictelor sociale decât lasă ă

s se întrev dă ă

Aşa se explic reac ia aparent extrem la mişcarea cvasireligioas Falună ţ ă ă

Gon ai c rei membri au fost închişi şi, potrivit anumitor relat ri, maltrata i şiă ă ţ

chiar ucis

Falun Gong st ruie c nu este o mişcare politic , dar atunci când, pentruă ă ă

protesta împotriva represiunii, a adunat nu mai pu in de ţ 30.000 de membri d

întreaga ar în fa a zidurilor ce delimiteaz zona guvernamental din Beijinţ ă ţ ă ă

Zhongnanhai, a trezit amintirea înc proasp t a masacrului din Pia aă ă ă ţ

Tiananmc din iunie 1989.

Ceea ce i-a zguduit pe liderii chinezi nu a fost ideologia mistico-religioasă

mişc rii, plin de demoni şi extraterestri, sau regimul ei de exerci ii fizice, ci siiă ă ţ

plul fapt c nu era limitat la o singur localitate sau regiune. Falun Gong c pă ă ă ă

tase amploare şi se extinsese la scar na ional . Lucru şi mai îngrijor tor, muă ţ ă ă

dintre adep ii ei f ceau parte din poli ie sau din armat .ţ ă ţ ă 45

în trecut, Beijingul a încercat s blocheze orice alt organiza ie de masă ă ţ ă

afar de Partidul Comunist, îns capacitatea sa în acest sens scade rapid, pe mă ă

sur ce r spândirea telefoanelor celulare, a Internetului şi a altor tehnologii îiă ă

aju pe protestatari s se coordoneze.ă

Astfel apare o amenin are pentru conducerea comunist : conceptul deţ ă

coalil între muncitori şi rani, care str bate ca un fir însângerat toat istoriaţă ă ă

comuni mului. Tocmai asta a încercat s realizeze însuşi Partidul Comunistă

Chinez pâi când Mao a întrerupt rela iile cu sfetnicii sovietici şi şi-a construitţ

propria for revolu ionar cu rani, şi nu cu muncitorii mai greu de recrutat.ţ ă ţă 46

Din cauz c nevoile lor se afl în concuren , în zilele noastre raniiă ă ă ţă ţă

Prim lui Val, muncitorii celui de-al Doilea şi sus in torii celui de-al Treilea Val arţ ă

fi gr< de unit, asta numai dac nu...ă

FACE I CUNOŞTIN CU MAO AL II-LEAŢ ŢĂ

Persoanele ocupate se concentreaz adesea asupra viitorului imediat şi iă

acord aten ie decât scenariului pe care îl consider cel mai probabil. Pe de ală ţ ă

parte îns , dac istoria ne înva ceva, aceast lec ie este c adesea unele eveiă ă ţă ă ţ ă

mente extrem de improbabile ajung s zguduie lumea. De exemplu, ce era mă

improbabil decât zdrobirea a dou avioane comerciale de World Trade Cente Laă

fel, şi China ne-ar putea surprinde.

Trebuie s recunoaştem c rândurile urm toare prezint un scenariu foară ă ă ă

improbabil, îns convergen a unor evenimente cu mare probabilitate, ca acelă ţ

citate mai sus - un colaps financiar, de pild , produs simultan cu izbucnirea ună

epidemii şi un r zboi cu Taiwanul ă - poate declanşa cu uşurin o criz mult mţă ă

grav cu probabilitate sc zut .ă ă ă

S ne imagin m, aşa cum unele oficialit i de la Beijing o fac f ră ă ăţ ă ă

îndoial , coşmar în care ar ap rea un alt Mao, Mao al Il-lea. Un lider charismatică ă

care profitând de nemul umirile sociale, ar putea înl tura conducerea actual şiţ ă ă

intr duce un regim care s dep şeasc orice închipuire a Occidentului. Nu ar fiă ă ă

un M? comunist, nici m car un Mao capitalist, ci, într-o ar tânjind dup ună ţ ă ă

înlocuito pentru cvasireligia marxismului, un Mao care va reuni sub un stindard

religio muncitorii, ranii şi tinerii exponen i ai celui de-al Treilea Val.ţă ţ

Religia aceasta ar putea fi creştinismul, care se extinde rapid pe întregul

te ' toriul chinez.47 Mai probabil, totuşi, va fi o nou religie bizar dezvoltat dină ă ă

un dintre nenum ratele culte care abund acolo în prezent.ă ă 48 The New York

Time relateaz c activitatea şi concuren a religioas şi cvasireligioas sunt înă ă ţ ă ă

plin efervescen , mai ales în mediul rural, şi estimeaz câ minimum ă ţă ă 200 de

milioane d chinezi sunt adep i consecven i sau ocazionali ai diverselor credin eţ ţ ţ

religioase di ar . „Sectele creştine se constituie şi se transform ţ ă ă [...] urm rindă

s atrag ac leaşi clase defavorizate. ă ă [...] Exist cânt re i de gospel şi Bisericaă ă ţ

SpirituahV" Asocia ia Apostolilor şi Soarele Alb, Biserica Holist şi Fac iuneaţ ă ţ

Lamenta ie' Multe sunt apocaliptice. Câteva au o atitudine ferm anticomunist .ţ ă

Cele Trei Grad de Slujitori şi Lumina R s ritului sunt printre cele mai mari,ă ă

fiecare pretinzând are milioane de membri."49

S ne imagin m acum c Zhongnanhai ar fi în mâna unei conduceri noi,ă ă ă

pote ial fanatice, care ar controla armele nucleare şi rachetele Chinei. Sauţ

lideri rr boinici ai cultelor care ar st pâni diferite provincii, concurându-se întreă

ei.

Un scenariu atât de extrem pare imposibil, chiar de neconceput pentru ci

torii şi liderii occidentali, dar nu ar fi pentru prima dat când o mişcare de mas"ă

pornit de un cult religios ar provoca v rsare de sânge la scar na ional , ar ă ă ă ţ ă *

cerca s r stoarne guvernul şi s fac una cu p mântul mari p r i ale Chinei.ă ă ă ă ă ă ţ

Exact asta s-a întâmplat atunci când Hong Xiuquan, dup ce s-a convinsă

sine c e fratele lui Iisus şi, prin urmare, fiul lui Dumnezeu, a recrutat adep i,ă ţ

întemeiat o armat , s-a n pustit la atac în nordul provinciei Guangxi şi, în ă ă 185 a

încercat s r stoarne dinastia Manchu.ă ă 50

Trupele lui, care includeau unit i de lupt de o ferocitate rar , formateăţ ă ă

nu mai din femei, au ocupat provincia Yongan, au p truns în Hunan şi au captură

Yuezhou, Hankou, Wuchang şi Nanjing, pe care le-a ocârmuit vreme de unspr

zece ani, pân când, în cele din urm , R scoala Taiping a fost în buşit ,ă ă ă ă ă

l sândă A urm cel pu in ă ţ 20 de milioane de mor i.ţ 51

Chinezii îşi amintesc prea bine de aceast poveste, ceea ce explic de ceă ă

scenariu de tipul celui cu Mao al II-lea le pare mai pu in improbabil decât strţ ă

inilor. Aceast amintire dureroas poate fi un alt motiv pentru duritatea cu cară ă

guvernul reprim secta Falun Gong.ă

Atunci când Occidentul îi cere Chinei s -şi accelereze tranzi ia spreă ţ

democra ie, r spunsul este, de obicei, un ecou al afirma iei f cute de Zhaoţ ă ţ ă

Ziyang, pe atunci secretar general al Partidului Comunist, în 1988. Când am

insistat în privin a nevoii de democra ie, Zhao ne-a spus: „Stabilitatea esteţ ţ

necesar pentru realizarea d progrese democratice."ă

Occidentalii pot sâ priveasc stabilitatea cu indiferen . Chinezii nu pot,ă ţă

tinân< seama c moartea a zeci de milioane de cona ionali în timpul Mareluiă ţ

Salt îna inte şi al Revolu iei Culturale este înc o amintire proasp t , dureroasţ ă ă ă ă

şi foarti personal .ă 52

China a traversat în aceste perioade propria versiune a iadului, iar

Occiden tul a stat pe margine, neafectat, din cauz c rela iile economice erauă ă ţ

pe atunc nesemnificative. Ast zi, în schimb, str inii ă ă - americani, europeni,

japonezi, sud coreeni, singaporezi şi al ii ţ - de in miliarde de dolari investi i înţ ţ

fabricile, proprie t ile imobiliare şi alte active fixe din China.ăţ 53

Dac violen ele din aceast ar s-ar intensifica, guvernul central n-ară ţ ă ţ ă

putea s; p streze prea mult vreme secretul fa de propriul popor, care acumă ă ţă

este înar mat cu telefoane celulare şi computere conectate la Internet. Dacă

protestatari vor începe s cear secesiunea unor regiuni (problem care seă ă ă

pune deja în nord vestul majoritar musulman),54 iar tulbur rile sociale voră

coincide cu alte crize rezultând o „explozie vulcanic ", dup cum se exprimaă ă

Kenneth Courtis, vice preşedinte al Goldman Sachs Asia, este greu de crezut că

lumea exterioar v; asista pasiv, privind cum investi iile îi sunt puse în pericol.ă ţ

Dat fiind escaladarea sc pat de sub control, str inii ar putea nu doară ă ă ă

s -ş retrag investi iile financiare, ci şi s se amestece discret în politicaă ă ţ ă

intern a Chi nei, într-un efort de a-şi proteja fabricile şi alte mijloace fixe ă -

poate chiar f cânc în elegeri cu oficialii locali corup i şi comandan ii militari aiă ţ ţ ţ

rebelilor. Aşa s-a în tâmplat în haoticul deceniu patru al secolului al XX-lea,

când China era atacat de Japonia şi sfâşiat de revolu ie. Nu trebuie s seă ă ţ ă

întâmple din nou.

Evolu ia Chinei spre statutul de putere mondial prosper poate fiţ ă ă

deturnat stopat , inversat pentru ani în şir. Poate fi marcat de o tragedie.ă ă ă ă

Dar este în inte resul speciei umane ca atare ca experimentul ei şov ielnic,ă

corupt, înfricoş tor ş dureros de reducere a s r ciei prin strategia c ii duble să ă ă ă ă

nu dea greş, c ci mo dul în care va aborda ciocnirea dintre valurile avu iei vaă ţ

afecta locurile de munc portofoliile de ac iuni şi produsele, pân la hainele peă ţ ă

care le poart copiii noştr şi computerele pe care le folosesc.ă

Acum, China face parte din noi to i.ţ

URM TORUL INEL DE BAMBUS AL JAPONIEIĂ

ând premierul nipon Hayato Ikeda a vizitat Fran a, în anii ţ '60, se

spune c Charles de Gaulle ar fi întrebat: „Cine e vânz torul staă ă ă

de tranzis-toare?"1 Gafa a r mas în istorie, dar în privin a for ei şiă ţ ţ

importan ei economice nici o ar nu a fost mai subestimat de restul lumiiţ ţ ă ă

decât Japonia în deceniile şapte şi opt. CTranzistorul a fost şi mai subestimat,

dar asta e alt poveste.)ă

CIn anii '80 şi la începutul anilor '90, situa ia s-a inversat Dintr-o dat ,ţ ă

yenul amenin a s zguduie pozi ia dolarului, banii japonezi cump rauţ ă ţ ă

Hollywood-ul şi Centrul Rockefeller, iar Japonia era ridicat în sl vi ca „Nr. ă ă 1".

Temerile legate de un superstat nipon se profilau în paginile financiare din

întreaga lume.

La sosirea noului mileniu, o armat întreag de economişti, m rş luind laă ă ă ă

unison, asigura întreaga lume c în curând China va fi Nr. ă 1, iar Japonia era pe

cale s devin „pudelul" ei economic şi politic. Cu toate acestea, Japonia ar maiă ă

putea surprinde o dat .ă

Schimb rile fundamentale pe care le va face ă - sau va refuza s le fac ă ă - în

deceniul urm tor vor afecta nu doar maşinile pe care le conducem, energia peă

care o utiliz m, jocurile cu care ne amuz m şi muzica pe care o ascult m, ci şi,ă ă ă

foarte probabil, modul în care ne trat m rudele vârstnice, pre ulă ţ

apartamentului în care ne vom retrage la pensie şi viitorul dolarului.

Ceea ce va face Japonia va avea o importan deosebit mai ales pentruţă ă

rile care, asemenea Statelor Unite, membrelor UE şi Coreii de Sud, parcurgţă

tranzi ia spre economia bazat pe cunoaştere. Neîmpov rate de o popula ieţ ă ă ţ

rural numeroas , ele nu sunt trisectorizate, ca India, China, Mexicul sauă ă

Brazilia, ci bisecto-rizate - divizate intern între sectorul coşurilor de fum, în

declin, şi cel al cunoaşterii, în creştere.

VREA CINEVA LATTE?

Nenum rate analize se str duiesc s explice de ce miracolul japonez aă ă ă

intrat într-un punct mort în anii '90. Ceea ce s-a întâmplat a fost un accident

ciudat.

Dac te plimbai în Tokyo pe Omotesando, unde str inii şi adolescen iiă ă ţ

adep i ai ultimei mode se opreau pentru un latte cu vanilie, alune şi soia, nuţ

vedeai prea

multe semne ale crizei. Dup cum scria ulterior Kenichi Ohmae în carteaă

sa 71 Invisible Continent, „Unde sunt cerşetorii? [...] Unde sunt ratele şomajului

cu dot cifre?" Vânz rile de ap mineral de firm atingeau cote excep ionale.ă ă ă ă ţ

La vase de croazier , toate locurile erau ocupate, iar tinerele japonezeă

cump rau „destu produse Hermes, Prada, Gucci, Louis Vuitton şi altele dină

aceast categorie pe tru ca Japonia s fie pe locul întâi în topul cump r turiloră ă ă ă

de lux."2

Totuşi, economia nipon resimte şi acum efectele crahului din domeniulă

im biliar care a f cut ca pre urile propriet ilor s scad cu ă ţ ăţ ă ă 60% între 1990 şi

20C La Tokyo, pre urile s-au pr buşit cu aproape 80%.ţ ă 3

Problemele pie ei imobiliare nu explic în totalitate de ce, chiar şi înţ ă

2003, b cile japoneze aveau în continuare credite neperformante deă

aproximativ 400 mi arde de dolari. Mai grav, produc ia industrial din ţ ă 2003 era

cu 10% mai mic dec cea din ă 1991 şi, potrivit unui raport al Consiliului pentru

Rela ii Externe, part Japoniei din produc ia şi exporturile globale „a sc zutţ ţ ă

pentru prima dat în o su de ani."ă 4

Ce s-a întâmplat? Cum de superstatul s-a dezumflat? (Ar putea oare

China comit aceleaşi greşeli? Criza de pe pia a ei imobiliar pare s urmezeă ţ ă ă

model nipon.) Dar problemele din domeniile imobiliar şi bancar nu explic într-oă

n sur mul umitoare ceea ce s-a petrecut cu Japonia. Bomba care a aruncat înă ţ

a economia japonez , şi care tic ia de mult, reprezenta, de fapt, un eşec laă ă

nivel principiului fundamental al timpului.

SALTUL DEZECHILIBRAT AL JAPONIEI

Am v zut deja cum la început Japonia şi-a folosit tehnologia avansat aă ă

inf< ma iei ca s -şi revolu ioneze baza industrial , s îmbun t easc radicalţ ă ţ ă ă ă ăţ ă

calitat exporturilor şi, înainte de orice, s introduc produse novatoare peă ă

pie ele mc diale. Simultan cu aceste schimb ri a lansat şi noi instrumente deţ ă

manageme cu efecte spectaculoase, cum ar fi livrarea ,just-in-time", în cadrul

c reia coi ponentele sunt produse sau livrate doar atunci când este nevoie deă

ele.

Chiar şi ast zi, dup lunga criz din ultimii ani, Japonia este în continuareă ă ă

lid mondial în numeroase domenii ştiin ifice şi tehnologice. Celulele cu hidrogenţ

pe tru alimentarea motoarelor de autovehicule şi energia alternativ înă

general, i bo ii industriali şi umanoizi, cercet rile privind sângele artificial şiţ ă

glicobiolog electronica digital , industria jocurilor şi multe altele sunt doară

câteva dintre c meniile în care Japonia se afl în frunte.ă 5 In 2004, guvernul a

investit 900 de m oane de dolari - mai mult decât toat Europa la un loc ă - în

cercet rile legate nanotehnologie, iar oamenii de ştiin şi inginerii niponi suntă ţă

obişnui i s împin frontierele tot mai departe.ţ ă 6

Aşa cum am subliniat îns pe tot parcursul c r ii de fa , ştiin a şiă ă ţ ţă ţ

tehnoloj nu sunt de ajuns pentru a contura o economie avansat , iar succesulă

unei econoi bazate pe cunoaştere depinde şi de al i factori decât cel industrial.ţ

Necesit , pild , şi un sector avansat al serviciilor, dar Japonia, care şi-aă ă

accelerat produc

industrial şi a m rit viteza lan urilor de aprovizionare din întreaga lume,ă ă ţ

a apfj cat mult mai lent computerele şi tehnologia informa iilor, sau noileţ

modele'de afaceri şi concepte de management, în sectorul serviciilor. Într-

adev r, între ă 1995 si 2003 diferen a dintre importurile şi exporturile de serviciiţ

a fost de 456 miliarde de dolari în favoarea celor dintâi.7

Pe scurt, dezvoltarea ei dezechilibrat a creat o desincronizare care aă

distorsionat întreaga economie nipon pân în zilele noastre: şi acum, industriaă ă

şi serviciile sunt defazate.

Dup cum se exprim cei de la ă ă The Economist, „este greu sâ g sim ună

singur sector neindustrial în care Japonia sâ exceleze. Costurile ridicate ale

transportului intern afecteaz negativ distribuirea m rfurilor, c l toriile şiă ă ă ă

turismul. Lipsa de concuren în domeniile energiei şi telecomunica iilorţă ţ

genereaz costuri mari. Serviciile profesionale, cum ar fi avocatura şiă

contabilitatea, r mân foarte rigide. S n tatea, un sector crucial pentru o ară ă ă ţ ă

care îmb trâneşte rapid, are niveluri ale productivit ii ruşinos de sc zute înă ăţ ă

raport cu standardele interna ionale."ţ 8

Aducerea industriilor serviciilor la nivelul celor produc toare necesit ună ă

salt spre opera iuni mai inteligente, bazate pe cunoaştere, şi spre noi forme deţ

orga nizare. Accentul pus pe industria produc toare are îns şi un alt efect.ă ă

Exporturile sunt foarte importante pentru Japonia deoarece, fiind lipsită

aproape complet de resurse interne de hran şi energie, depinde de importuriă

şi are nevoie de veniturile din exporturi pentru a le putea pl ti. Rezultatul este,ă

potrivit aceluiaşi raport al Consiliului pentru Rela ii Externe, câ Japonia e „unţ

hibrid disfunc ional între industriile super-eficiente pentru export şi sectoareleţ

interne super-ineficiente."

Se v deşte c aceasta este o pozi ie deosebit de îngrijor toare în ziua deă ă ţ ă

azi deoarece lumea s-a schimbat. Când Japonia şi-a cl dit „miracolul" pe bazaă

exporturilor, Coreea de Sud, Taiwanul, Malaiezia şi alte economii asiatice nu

constituiau o concuren semnificativ pe pie ele mondiale, iar China nici nuţă ă ţ

merita s fie luat în seam . în prezent, pie ele de export sunt extrem deă ă ă ţ

competitive, dac nu chiar supraînc rcate de ofert .ă ă ă

Prin urmare, deşi sunt importante, exporturile nu mai pot reprezenta

principala cale strategic spre viitorul Japoniei. Aceast ar trebuie s -şiă ă ţ ă ă

construiasc o economie intern la fel de avansat ca sectorul exporturilor,ă ă ă

c ci nu se poate ag a de lucrurile care i-au adus succes în trecut.ă ăţ

ARI FLEXIBILEŢ

Atitudinea de care are cel mai mult nevoie o economie aflat în plină

proces de accelerare este flexibilitatea necesar pentru acomodarea cuă

condi iile tranzi iei. Pentru Japonia, ale c rei reglement ri industriale rigide auţ ţ ă ă

f cut practic imposibil flexibilitatea, schimbarea de atitudine este practică ă

obligatorie.

Pân când aceste reziduuri ale epocii industriale nu vor fi reduse oriă

înlocuite, Japonia va continua s ocupe un loc neonorant în cursa spre ziua deă

mâine, dar, indiferent dac ne uit m la criticii dezindustrializ rii, adep i ai celuiă ă ă ţ

de-al Doile Val, la suprareprezentarea vechilor regiuni agricole în politic sau laă

opozi ia ţ ţ care o manifest birocra ia fa de restructurare, vedem, dincolo deă ţ ţă

suprafa aceeaşi rezisten contrarevolu ionar în raport cu economia celui de-ţ ţă ţ ă

al Treile Val pe care o g sim şi în alte ri.ă ţă

Eforturile de a schimba reglement rile şi institu iile epocii industriale seă ţ

coi frunt cu opozi ia înc p ânat a celor lega i de ele, fie ei liderii înc run i iă ţ ă ăţ ă ţ ă ţ ţ

ai gigai tilor corporativi de ieri, birocra ii cu state vechi de la Ministerul deţ

Finan e sa educatorii care au predat acelaşi curs timp de ţ 25 de ani. Politicos şi

men inut î umbr , dar aprig, acest r zboi de gheril se duce împotrivaţ ă ă ă

viitorului. Aşa arai r zboiul dintre valuri în versiune japonez .ă ă 9

în pofida rezisten ei întâmpinate, unele schimb ri au, totuşi, loc. De pild ,ţ ă ă

ve ritul sistem de angajare pe via este pe cale de dispari ie. Conformţă ţ

obiceiului, cel mai mari corpora ii angajau anual o mul ime de absolven i,ţ ţ ţ

aşteptându-se ca ace tia s r mân în cadrul firmei pân la pensionare.ă ă ă ă

Individul primea astfel seci ritate, îns oportunit ile sale erau limitate drastic.ă ăţ

Patronii nu angajau aproap niciodat pe cineva care p r sise o companieă ă ă

rival , ceea ce însemna c demişi închidea posibilitatea ob inerii unui nou locă ă ţ

de munc . în consecin , angaja ii pr< ferau s stea cumin i. De fapt, într-oă ţă ţ ă ţ

vreme reglement rile pie ei muncii le inte ziceau muncitorilor califica i s pleceă ţ ţ ă

f r aprobarea şefului. Sistemul încuraj inflexibilitatea.ă ă 10

Rela iile blocate îşi g seau corespondent la toate nivelurile. Astfel, înţ ă

timp c fabrican ii occidentali erau în general liberi s -şi aleag furnizorii deţ ă ă

materiale componente sau servicii, marile firme japoneze f ceau parte dintr-ună

keiretsu o familie de companii cu rela ii financiare strânse, care se sprijineauţ

reciproc, gri pate în jurul unei mari întreprinderi comerciale şi al unei singure

b nci importanteă

Sistemul keiretsu le conferea marilor firme o putere mult mai mare

asupra m cilor furnizori decât se obişnuieşte în Occident, filialelor corporative

cerându-li-s adesea s cumpere în cadrul familiei chiar dac unele componenteă ă

mai bune sa mai ieftine erau disponibile în alt parte. Şi ă keiretsu limita

flexibilitatea.11

în aceast privin , Japonia a f cut progrese care ar fi fost greu deă ţă ă

imagina Organiza ia Japonez pentru Comer Exterior afirm c în cinci aniţ ă ţ ă ă

propor ia cor tractelor încheiate între membrii aceluiaşi ţ keiretsu a sc zut de laă

70% la 20%.1 Oscila iile sunt îns mari: Mitsubishi şi-a închis organiza iaţ ă ţ

keiretsu în 2002, ni mai pentru a o reînfiin a în ţ 2004.13

Managerii şi oficialii japonezi se aga şi de alt r m şi aţă ă ă ă ţă

industrialismulu Este vorba de ideea c „mai mare" înseamn (aproape)ă ă

întotdeauna „mai bun' provenit din teoria economiilor de scar în produc ia deă ă ţ

mas .ă

Ea trece îns cu vederea problemele ap rute la dimensiuni enorme, caă ă

atune când în organiza iile mari stânga nu ştie ce face dreapta sau nu-i pas .ţ ă

De aseme nea, ignor diferen a dintre industriile tradi ionale şi cele noi în care,ă ţ ţ

dup ce u produs intangibil este creat de o firm minuscul , acesta poate fiă ă ă

reprodus şi r i pândit pe pia a mondial la costuri aproape nule.ă ţ ă

Mai important este, îns , inflexibilitatea care înso eşte gigantismul.ă ă ţ

B rcu- ele pot executa un viraj mai rapid decât cruciş toarele, iar în mediulă ţ ă

contemporan, caracterizat prin accelerare permanent , virajele rapide suntă

esen iale pentru supravie uire..ţ ţ

Unul dintre mv mintele pe care le putem trage din modul cum s-aăţă

manifestat cel de-al Treilea Val pân în prezent este acela câ micileă

întreprinderi pot schimba lumea, fapt dovedit de Silicon Valley. Dar, asemenea

oric ror noi microorganisme micile companii, mai ales cele tehnologice, auă

nevoie de un mediu propice, ceea ce înseamn o cultur în care eşecul sâ nuă ă

fie considerat încheierea carierei, ci o experien util , ca în povestea, poateţă ă

apocrif , despre Thomas Watson, fostul preşedinte al IBM.ă

întrebat dac va concedia un director care pierduse câteva milioane deă

dolari într-un proiect eşuat, se spune c Watson ar fi replicat: „S -1 concediez?ă ă

în nici un caz! Tocmai i-am pl tit taxele de facultate!"ă

Firmele tinere din domeniul tehnologiei au nevoie de capital, care se

g seşte greu în Japonia. O cultur -gazd propice înseamn finan eă ă ă ă ţ

democratizate, companiile având acces la finan are prin multe canale aflate înţ

concuren . în Japonia, în afar de familie, b ncile sunt principala surs deţă ă ă ă

finan are a micilor afaceri, îns aceşti bani se dau numai cu garan ii serioase.ţ ă ţ 14

Ca o consecin a acestui fapt şi a altor reglement ri şi norme culturaleţă ă

tradi ionale, eforturile Japoniei de a crea ceva asem n tor cu Silicon Valley n-ţ ă ă

au ajuns prea departe. Când domnii c run i de la Keidanren, principalaă ţ

organiza ie nipon de afaceri, au acceptat în sfârşit s promoveze o politic deţ ă ă ă

„New Deal digital", n-a rezultat mare lucru.15

Ulterior s-a produs o revenire în industria telecomunica iilor, o dat cuţ ă

r spândirea pe scar larg a telefoanelor mobile şi a altor tehnologii. Dar câtă ă ă

din aceast evolu ie se va transforma în exercitarea spiritului întreprinz tor? înă ţ ă

Statele Unite, 10% dintre cet eni sunt angaja i într-o activitateăţ ţ

antreprenorialâ. în Japonia, propor ia este de 1%.ţ 16

Dup cum scriu Henry S. Rowen şi A. M ria Toyoda într-un raportă ă

comandat de Centrul de Cercet ri pentru Zona Pacificului de la Universitateaă

Stanford, „firmele japoneze nu duc lips de idei. Japonia a fost bder mondial înă

ceea ce priveşte creşterea num rului de brevete de inven ie între ă ţ 1992 şi 1999

(cu Statele Unite pe locul al doilea) şi s-a aflat în topul rilor cu cele mai multeţă

patente IT [...] Dar în sectorul IT, în ciuda atuurilor rii în ceea ce priveşteţă

capitalul fizic, for a de munc educat şi disponibilit ile tehnologice, acesteaţ ă ă ăţ

nu s-au tradus printr-o m rire a p r ii din pia a global sau prin noi produse deă ă ţ ţ ă

valoare."17

Societ ile industriale separ institu iile în hornuri birocratice. La unăţ ă ţ

moment dat, legisla ia nipon chiar a interzis cooperarea economic dintreţ ă ă

universit i şi companii. Dispari ia acestor grani e rigide este esen iala pentruăţ ţ ţ ţ

dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere. în Statele Unite, Silicon Valley

nu ar fi ap rut niciodat dac frontiera dintre universit i şi firme nu ar fi fostă ă ă ăţ

trecut ă - dac Universitatea Stanford, Institutul de Tehnologie din California,ă

MIT şi altele nu s-ar fi asociat cu investitorii capitalişti pentru a înfiin a noiţ

companii high-tech.18

Potrivit revistei Nikkei Weekly, între 1980 şi 2000, universit ileăţ

americane lansat 2.624 firme tinere. Prin contrast, cifra corespunz toare dină

Japonia a fost numai 240.

în 2004 totuşi, Japonia a spart în sfârşit zidul de fier care îi separa pe ino

torii academici de comunitatea de afaceri, adoptând legi care încurajau firm

create de universit i. în opinia cercet torilor de la Universitatea din Tokyo,ăţ ă

zultatul va fi întemeierea a dou sute de noi companii nu în dou decenii, ciă ă

fiecare an.19

ÎNTÂRZIEREA DECIZIEI

Pentru a crea o cultur -gazd propice pentru o economie flexibil , bazată ă ă ă

cunoaştere, Japonia va trebui şi s revizuiasc regulile sociale care contribuieă ă

rigiditate, inclusiv modul de luare a deciziilor.

S-au scris multe despre accentul pus pe luarea hot rârilor în Japonia, maiă

a] despre faptul c , o dat ce se ajunge la consens în privin a deciziei,ă ă ţ

implemen rea ei este rapid deoarece toate p r ile relevante sunt dejaă ă ţ

convinse de impi tan a obiectivului şi în eleg ce trebuie f cutţ ţ ă

Reversul medaliei este îns durata necesar pentru ob inerea hot rârii şiă ă ţ ă

d cultatea de a întreprinde schimb ri rapide ca reac ie la noile informa ii sau ccă ţ ţ

ditii. Am constatat acest lucru în timp ce realizam un documentar de televiziu

cu o echip format din japonezi, canadieni şi americani. Japonezii erau extremă ă

buni profesionişti şi, în cursul numeroaselor luni cât am lucrat împreun , au lejă

rela ii strânse cu occidentalii. Fiecare parte a avut posibilitatea de a o observaţ

cealalt şi de a înv a de la ea.ă ăţ

De obicei, în noaptea de dinaintea film rii într-o nou loca ie, japoneziiă ă ţ

state; treji pân târziu, dezb tând fiecare aspect al misiunii lor: cine va face ce,ă ă

exact câi şi unde. Diminea a, echipa era perfect preg tit .ţ ă ă

Americanii şi canadienii, în schimb, îşi petreceau seara sporov ind şiă

bând bere sau dou , dup care se duceau la culcare.ă ă

Dar Wally Longul, regizorul canadian, se trezea foarte devreme şi se

ducea verifice personal loca ia. într-o diminea a descoperit un loc dinţ ţă

apropiere un( credea c film rile vor ieşi mai bine. Când le-a sugerată ă

japonezilor c ar trebui i ne mut m în cealalt parte, a fost întâmpinat cu ună ă ă

zid de refuz înc p ânat, chi dac nici unul dintre ei nu v zuse locul propus.ă ăţ ă ă

Motivul acestei rezisten e aparent nemotivate era limpede. Japoneziiţ

risipise] o cantitate mare de energie şi timp hot rându-se pentru primaă

situa ie. Mutare într-un loc mai bun, care ar fi putut constitui o decizie maiţ

bun în împrejur ri respective, era exclus . Totuşi, în economia şi societatea deă ă ă

ast zi, caracterizai prin accelerare şi sporirea complexit ii, capacitatea de aă ăţ

schimba planurile r pii de a lua decizii cu iu eal , este un mecanism deă ţ ă

supravie uire esen ial.ţ ţ

Ne putem aştepta ca procesul de luare colectiv a deciziilor s sufere ună ă

d clin sub presiunea schimb rilor foarte rapide şi o dat cu ascensiunea uneiă ă

n< genera ii mult mai individualiste.ţ

GATA CU PR JITURILE DE CR CIUNĂ Ă

Pentru ca economia ei s progreseze într-o perioad de schimb ri rapide,ă ă ă

adesea derutante, Japonia va trebui şi s -şi relaxeze rigida structur a roluriloră ă

sociale nu doar în sfera profesional şi la locul de munc în general, ci şi laă ă

nivelul mai profund al vie ii de familie şi al rela iilor dintre sexe.ţ ţ

Vechile premise despre c s torie şi familie ă ă - şi conexiunile lor cu

economia -încep s -şi piard valabilitatea. Conform unui documentă ă

guvernamental, în 1972 80% dintre japonezi, b rba i şi femei, afirmau că ţ ă

numai b rba ii ar trebui s aib o slujb , pe când so iile ar trebui s fie casnice.ă ţ ă ă ă ţ ă

In 2002,42% dintre b rba i şi ă ţ 51% dintre femei îşi exprimau dezacordul fa deţă

aceast diviziune a muncii.ă 20

Tinerele se c s toresc mai târziu, iar celibatul nu mai este stigmatizat.ă ă

Dintre cele între 30 şi 34 de ani, 27% nu s-au c s torit niciodat ă ă ă - o dublare

remarcabil într-un singur deceniu. Femeile nec s torite de ast zi, mult maiă ă ă ă

conştiente de drepturile lor, refuz s fie categorisite drept „pr jituri deă ă ă

Cr ciun", o sintagm dezonorant care le compar cu resturile aruncate laă ă ă ă

gunoi a doua zi dup s rb toare.ă ă ă 21

Cele care se m rit au mai pu ini copii: rata natalit ii este cea maiă ă ţ ăţ

sc zut din ultimii şaizeci de ani, de ă ă 1,29 nou-n scu i per cuplu. în plus, oă ţ

propor ie mai mare dintre femei muncesc, cu ţ 13% mai mult în 2003 decât în

1985. Totuşi, mai este cale lung pân la tratamentul egal.ă ă

Astfel, dac orwrtunit ile de promovare ale femeilor sunt mai bune înă ăţ

companiile LT şi legate de Internet, Thejapan Times arata, c în ă 2003 femeile

reprezentau numai 9,9% din personalul de conducere din Japonia, în

compara ie cu ţ 45,9% în Statele Unite şi peste 30% în Marea Britanie, Fran a,ţ

Germania şi Suedia,22 iar veniturile ob inute de femeile japoneze însemnauţ

doar 46% din cele ale b rba ilor.ă ţ 23

In acest timp, sperând sâ opreasc sc derea ratei natalit ii, guvernul aă ă ăţ

cerut companiilor s le ofere ta ilor concedii de paternitate, în ideea câ-şi voră ţ

ajuta so iile şi se vor ataşa mai puternic de nou-n scu i. Atât de pu ini b rba iţ ă ţ ţ ă ţ

au profitat îns de acest avantaj, încât municipalitatea din Ota a decis c eraă ă

nevoie de m suri mai ferme, mai creatoare (şi procreatoare).ă

Prin urmare, în 2004 a hot rât câ to i b rba ii angaja i ai prim riei vor fiă ţ ă ţ ţ ă

obliga i s -şi ia patruzeci de zile de concediu dup naşterea copilului, s iaţ ă ă ă

noti e şi s raporteze ce au înv at din aceast experien . Conform uneiţ ă ăţ ă ţă

oficialit i locale, se urm rea ca „b rba ii s se implice în creşterea copiilor",ăţ ă ă ţ ă

comb tându-se ideea c acesta ar fi un semn de eferninare.ă ă 24

Ota dovedeşte câ pân şi o prim rie poate sâ gândeasc f r ochelari deă ă ă ă ă

cal. Sau c , asistând la sc derea natalit ii, liderii niponi sunt dispera i. Dară ă ăţ ţ

sunt ei suficient de dispera i?ţ

Asta nu înseamn c toate femeile ar trebui s se integreze în for a deă ă ă ţ

munc . Creşterea copiilor şi administrarea unei gospod rii sunt func ii deă ă ţ

prosum esen iale care, aşa cum am v zut, genereaz valoare economic şiţ ă ă ă

men in în via eco-ţ ţă

nomia monetara, dar vechea diviziune a muncii pe baza genului este o

alt rigi ditate structural care st în calea progresului economic al Japonieiă ă ă

c tre avu ie revolu ionar .ă ţ ţ ă

în cursa desf şurat ast zi pe plan mondial pentru crearea economiiloră ă ă

mone tare bazate pe cunoaştere, Japonia, odinioar un lider, îşi foloseşte doară

jum tate din for a mintal de care dispune, iar lucrul acesta nu este nicidecumă ţ ă

o dovad de inteligen .ă ţă

VALUL ARGINTIU

Rigidit ile industriale irosesc nu doar imensul poten ial al femeilor, ci şiăţ ţ

pe acela al vârstnicilor.

Japonia nu este singura mare putere care se confrunt cu posibilul colapsă

al programului de securitate social moştenit din epoca industrial . Reg simă ă ă

aceeaşi situa ie şi în Europa şi Statele Unite, îns riscul este probabil cel maiţ ă

mare în Japonia. De aceea, ara Soarelui R sare ar putea juca un rol deţ ă

pionierat în identificarea unor solu ii mai adecvate pentru economiile avansate.ţ

în anii '20, Japonia a stabilit obligativitatea pension rii la vârsta de ă 55 de

ani. Era o epoc în care munca era în cea mai mare parte fizic , iar pensionarulă ă

me diu tr ia mai pu in de zece ani dup retragere. Vârsta obligatorie a fostă ţ ă

crescut la ă 65 de ani de-abia în 2000.25

Cu o durat medie a vietii de ă 81,9 ani, japonezii devin, în opinia lui Julian

Chapple de la Universitatea Sangyo din Kyoto, „cea mai b trân popula ie aă ă ţ

lumii din toate timpurile."26 Vârstnicii de aici sunt şi printre cei mai s n toşi dină ă

lume, bucurându-se de s n tate vreme de ă ă 75 de ani, în compara ie cu ţ 65 de

ani pentru americani.27

în ochii majorit ii observatorilor, rezultatul va fi o criz deosebit de gravăţ ă ă

care va împov ra genera ia tân r şi va micşora şi s r ci popula ia japonez .ă ţ ă ă ă ă ţ ă

In dezbaterea aprig pe tema g sirii unei rezolv ri, multe dintre ideileă ă ă

lansate suscit întreb ri neliniştitoare. De exemplu, cine spune c naşterea maiă ă ă

multor copii este o solu ie pentru îmb trânirea popula iei? Cine spune c oţ ă ţ ă

popula ie mai putin numeroas duce neap rat la s r cirea rii? Elve ia?ţ ă ă ă ă ţă ţ

Singapore? Cine ştie câ i bani vor fi necesari pentru a asigura o pensie decentţ ă

în 2050, s zicem?ă

Putem presupune în mod rezonabil c în urm toarele dou decenii se voră ă ă

descoperi tratamente pentru vindecarea cel pu in par ial a unor maladii foarteţ ţ ă

costisitoare precum Alzheimer, diabetul, osteoporoza şi artrita reumatoid ,ă

care îi afecteaz frecvent pe b trâni, sau c m car se va reduce inciden a lor.ă ă ă ă ţ

Punerea accentului pe statisticile asigur rilor sociale, în loc de a privi la viitorulă

s n t ii, reflect grani ele birocratice care separ ministerul de Finan e deă ă ăţ ă ţ ă ţ

ministerul S n t ii.ă ă ăţ

Mai mult, nu este oare posibil ca sporirea cheltuielilor pentru vârstnici să

fie înso it de o reducere a costurilor pentru alte categorii de popula ie? Nuţ ă ţ

cumva sc derea natalit ii va determina o nevoie mai mic de şcoli elementareă ăţ ă

şi secundare, sau costuri mai mici pentru serviciile pediatrice?

Ceea ce este necesar, şi nu doar în Japonia, este o abordare mai radical ,ă

m imaginativ şi mai holistic a problemei. Japonia va trebui s inventeze noiă ă ă

mo' lit i de a face fa „valului argintiu", cum este numit.ăţ ţă

Cum ar fi afectat , de pild , economia dac serviciile legate de pensie ară ă ă

fi ex ternalizate? în prezent, aproximativ dou milioane de pensionariă

americani iese în afara Statelor Unite, conform profesorului David Warner de la

Universit i din Texas. Ei sunt r spândi i în întreaga lume, dar ăţ ă ţ 600.000 tr iescă

doar în Mexic, unde o cas cu trei dormitoare în apropiere de Guadalajaraă

poate fi închiriat pe tru numai ă 700 de dolari pe lun .ă 29

Un milion de pensionari britanici tr iesc în str in tate, cifr care vaă ă ă ă

ajunge cinci milioane pân în ă 2020, potrivit unui raport întocmit de Alliance &

Leices International. Raportul afirm c în ă ă 2012 va exista o concuren întreţă

guvernel rilor s race pentru atragerea pensionarilor din statele bogate.ţă ă 30

Se spune c japonezii ezit s se mute peste hotare pentru c se tem deă ă ă ă

s! gur tate şi de izolarea cultural . Doi dintre cei care au f cu t-o, totuşi, sunt;ă ă ă

Nihei şi so ia sa, care s-au mutat în ţ 2003 din Hokkaido, din nordul Japoniei,

Penang, în mult mai c lduroasa Malaiezie. Ei povestesc c apartamentul lor ă ă i

trei dormitoare cost ă 500 de dolari pe lun , în loc de ă 1200, cât era chiria în Ho"

kaido. Şi, adaug Nihei, apartamentul din Hokkaido „nu avea piscin , terenu deă ă

tenis, sal de gimnastic şi paz asigurat de o firm de securitate."ă ă ă ă ă 31

Investitorii japonezi în domeniul imobiliar discut despre crearea unoră

ora; pentru pensionari în ri cu pre uri mici unde japonezii nu s-ar sim iţă ţ ţ

singuri. Cf ar fi afectat sectorul economic legat de vârstnici dac o popula ieă ţ

considerafr' s-ar muta în str in tate, încurajat de oferta guvernului de laă ă ă

Tokyo de a finan facilit i medicale la standarde japoneze în fiecare dintreăţ

aceste comunit i? P~ cheful ar putea include, în plus, anumite serviciiăţ

medicale pentru popula ia inţ J gen , în cooperare cu ministerul S n t ii dină ă ă ăţ

ara-gazd . Unele costuri ar pu" fi acoperite de organismul care se ocup deţ ă ă

asisten a pentru dezvoltare.ţ

FILIPINEZ SAU ROBOT?Ă

Pe scurt, este nevoie de abord ri mult mai inventive ale problemeiă

valului: gintiu - solu ii care vor trebui s treac peste grani ele multiplelorţ ă ă ţ

birocra ii ţ < tente.

Una dintre principalele calomnii la adresa pensionarilor afirm c suntă ă

nepr ductivi. Dar vârstnicii nu trebuie s fie neproductivi, şi majoritatea nuă

sunt, da recunoaştem, în plus fa de produc ia lor remunerat , valoareaţă ţ ă

economic care o creeaz prin prosum.ă ă

Nu vom relua discu ia despre prosum din capitolele precedente, însţ ă

Japor ar putea deschide calea c tre solu ionarea problemei îmb trânirii prină ţ ă

sporir productivit ii şi producivit ii realizate de prosumatorii în vârst .ăţ ăţ ă

Ştim c prosumatorii creeaz capital social prestând munc voluntar .ă ă ă ă

Japonia ar putea concepe modalit i de a facilita acest proces la scar larg sauăţ ă ă

ar putea acorda anumitor pensionari împrumuturi modeste pentru instrumente

sau mat riale cu care s -şi verifice ideile ştim c prosumatorii creeaz capitală ă ă

social pre tând munc voluntar . Japonia ar putea concepe modalit i de aă ă ăţ

facilita acest pr ces la scar larg . De asemenea, ar putea acorda anumitoră ă

pensionari împrumu i) modeste pentru instrumente sau materiale cu care s -şiţ ă

verifice ideile de produs ori servicii vandabile în economia monetar , sauă

pentru unelte pe care un pe: sionar le-ar putea folosi la realizarea unei piese de

mobilier pe care s i-o ofere um prieten ca mul umire pentru c 1-a dus cuă ţ ă

maşina la medic într-o dup -amiaz c miercuri. Aşa cum am v zut, exist miiă ă ă ă

de moduri în care se poate m ri pr duc ia prosumatorilor şi, la fel, există ţ ă

nenum rate forme alternative de plat i locul cecurilor.ă ă

Op iunile de care dispun pensionarii ce au nevoie de îngrijire nu trebuieţ

s s reduc , dup cum se exprim destul de cinic scriitorul de SF Sakyoă ă ă ă

Komatsu, 1 „filipinez sau robot."ă

Trebuie s recunoaştem c unele dintre ideile schi ate aici suntă ă ţ

nerealizabili îns pentru rezolvarea multora dintre problemele secolului XXI vaă

fi nevoie s s exploreze idei din afara cutiilor pline cu ipotezele perimate aleă

epocii industriale

Japonia a dovedit în numeroase rânduri c este o ar cu mareă ţ ă

creativitate, c; pabil s g seasc solu ii minimaliste, fascinante, novatoare laă ă ă ă ţ

diverse probleme Pentru a le rezolva pe cele care se profileaz acum, va trebuiă

s aplice aceeas creativitate si voin la explor rile si experimentele pe scară ţă ă ă

larg .ă

ÎN AŞTEPTAREA INELULUI

Prin urmare, la aproape toate nivelurile, Japonia se confrunt cu rigidit iă ăţ

strue turale care, luate laolalt , sunt chiar mai greu de eliminat decâtă

împrumuturi! neperformante ale b ncilor sau înapoierea tehnic şiă ă

organiza ional din secte rul serviciilor. într-adev r, rigiditatea structuralţ ă ă ă

amenin Japonia pe m sur a viitorul care se apropie cu repeziciune îiţă ă ă

lanseaz provoc ri f r precedent. Aici ca si în alte p r i, exist un punct înă ă ă ă ă ţ ă

care rigiditatea se transform în rigor mortisă

în 2005 îns , premierul Junichiro Koizumi, reprezentând Partidul Liberală

De mocratic, a scuturat ara din letargie efectuând o remarcabil figur deţ ă ă

jiujitsi politic. întorcând spatele aleg torilor din mediul rural, care timp deă

cincizeci de an au fost cel mai de încredere grup de votan i ai partidului, el aţ

câştigat sprijinu detaşat al or şenilor şi a fost reales.ă 32

Clivajul urban-rural se manifest de mult în Japonia, iar guvernul „aă

folosit da toria public pentru a în buşi acest conflict intern în ultimele câtevaă ă

decenii", afirmj Kenneth Courtis, vicepreşedinte la Goldman Sachs Asia.

„Conflictul dintre valur a fost atenuat prin cheltuieli masive care au permis, de

fapt, inerea în frâu a diver selor sectoare ale economiei. Pentru Japonia îns ,ţ ă

jocul acesta se apropie de sfârşit ara se confrunta cu sl birea yenului,Ţ ă

creşterea pre urilor la energie şi o concu rent tot mai puternic din parteaţ ă ă

Chinei şi Indiei. Dac Republica Popular Chi nez st pe marginea unui vulcan,ă ă ă ă

Japonia are parte de o explozie în toat regula."ă 33

Din fericire, Japonia începe sâ în eleag nevoia de a-şi regândi din temeliiţ ă

sistemul care a slujit-o atât de bine aproape jum tate de secol dup cel de-ală ă

Doilea R zboi Mondial. Un indiciu este intensificarea discu iilor despreă ţ

schimbarea Constitu iei. Problema cea mai controversat , legat de redefinireaţ ă ă

rolului armatei, se afl de zeci de ani pe ordinea de zi, îns acum dezbatereaă ă

constitu ional merge mult mai departe. Unele dintre propunerile care ar puteaţ ă

afecta viitorul avu iei se refer la mediul înconjur tor, bioetic şi ţ ă ă ă - un aspect

esen ial pentru economia bazat pe cunoaştere ţ ă - proprietatea intelectual .ă

Poate c ar fi necesar şi o clauz care s impun revizuirea periodic aă ă ă ă ă ă

puterii, rolului şi structurii birocra iei, o alta care s promoveze drepturileţ ă

femeilor şi o prevedere care s reconsidere rolurile şi drepturile imigran ilor şiă ţ

minorit ilor etnice ăţ - nu doar pentru for a de munc pe care o furnizeaz , ciţ ă ă

pentru diversitatea de idei şi culturi cu care contribuie la inova ie şi laţ

îmbog irea Japoniei.ăţ

în sfârşit, Japonia are dificult i în conturarea noului rol care-i revine înăţ

economia mondial o dat cu ascensiunea Chinei. Investi iile nipone în Chinaă ă ţ

sunt acum egale cu acelea în Statele Unite,34 iar în 2002 China a dep şită

Statele Unite în privin a exportului de m rfuri în Japonia, o treime provenind deţ ă

la fabricile japoneze din China.35

Nu este aici locul s inem o prelegere despre geopolitica asiatic sauă ţ ă

intensificarea na ionalismului din China şi Japonia, îns deciziile pe care trebuieţ ă

sâ le ia aceasta din urm vor afecta puternic economia şi securitatea Stateloră

Unite şi ale restului lumii.

Pe de o parte, Japonia se gr beşte s profite de costurile sc zute aleă ă ă

produc iei din China şi de accesul la pia a ei intern . în acelaşi timp, îşiţ ţ ă

înt reşte leg turile militare cu Statele Unite. Semnifica ia economic aă ă ţ ă

aranjamentului de securitate americano-nipon este trecut adesea cu vederea,ă

îns o mare parte din spectaculosul progres al Asiei nu s-ar fi produs niciodată ă

în alte condi ii.ţ

Tratatul bilateral de Cooperare şi Securitate Reciproc a jucat un rolă

central în stabilizarea regiunii Asia-Pacific în ultimele decenii, marcate de cea

mai rapid şi mai extins creştere economic .ă ă ă

în lipsa acestui factor de stabilitate, Asia, inclusiv China, ar fi atras mult

mai greu investi ii din Europa şi Statele Unite, ca s nu mai vorbim de Taiwan şiţ ă

Coreea de Sud. Tratatului i se datoreaz , în parte, faptul c unele companiiă ă

precum General Motors, Intel şi Anheuser-Busch din Statele Unite sau BMW,

Siemens şi BASF din Europa au riscat s amplaseze în regiune fabrici, centre deă

telefonie, laboratoare de cercetare şi aite investi ii.ţ 36

în prezent, pe m sur ce Japonia îşi înt reşte simultan leg turile deă ă ă ă

securitate cu Statele Unite şi leg turile economice cu China, aceast ar ară ă ţ ă

putea deveni o for şi mai important într-o zon cu poten ial ridicat pentruţă ă ă ţ

conflicte militare, pandemii, catastrofe ecologice, ciocniri religioase şi terorism.

La fel de bine însa, este posibil sâ-şi reduc puterea de negociere cu ambeleă

state.

In timp ce multe companii japoneze se reped s -şi construiasc fabrici înă ă

China, aceleaşi companii se pot g si în situa ia de a pierde pie ele globale înă ţ ţ

favoarea

m rfurilor chineze, care au costuri sc zute de produc ie. în perioadaă ă ţ

urmâtoa şi Japonia va avea nevoie de o politic a c ii duble. Trebuie s -şiă ă ă

reduc dep< den a de exporturi, mai ales în ceea ce priveşte produsele deă ţ

consum ieftine, mas . Concomitent, trebuie s -şi încheie rapid tranzi ia spre oă ă ţ

economie şi o i cietate bazate pe cunoaştere, chiar dac acest proces necesită ă

schimb ri drastii Altfel, noua genera ie, ocupat cu desene animate futuriste,ă ţ ă

manga şi jocuri, asista la restrângerea influen ei şi prosperit ii Japoniei într-oţ ăţ

Asie tot mai instabi

Se spune uneori c Japonia seam n cu bambusul. Acesta creşte înă ă ă

segmei lungi de trunchi de culoare verde separate prin inele maro înguste.

Segmenti ar simboliza rezisten a opus de Japonia schimb rii, pe când ineleleţ ă ă

ar siml liza schimbarea brusc , revolu ionar .ă ţ ă

Viitorul avu iei de pretutindeni ţ - din Statele Unite şi Europa pân în Chinaă

Asia de Est - va depinde într-o m sur considerabil de distan a care separă ă ă ţ ă.

ponia de urm torul s u inel de bambus.ă ă

CAPITOLUL 46

MESAJUL PIERDUT AL EUROPEI

avier de C. (numele de familie e secret) este spion. De

asemenea, e aventurier, savant şi consilier al diverselor

guverne. Tot el este autorul unei propuneri uluitoare: Europa să

contribuie la crearea „Statelor Unite ale Occidentului" ataşându-şi propriul

vagon direct „la steaua american ", formând o nou superna iune şiă ă ţ

participând la inerea în frâu a barbarilor din întreaga lume.ţ

XXavier îşi dezvolt proiectul într-un eseu ingenios în care critic virulentă ă

ego-ul Fran ei şi explic de ce a renun at la paşaportul francez pentru a deveniţ ă ţ

cet ean american.ăţ

Enumerând multele avantaje pe care le-ar putea ob ine Occidentul l rgit,ţ ă

Xavier se refer la cultur , cooperarea militar şi extinderea bazei deă ă ă

impozitare a Americii prin includerea europenilor. Mai mult, aceştia din urm ară

primi dreptul de a vota la alegerile din Statele Unite - singurele care conteaz ,ă

în viziunea autorului.

Eseul a stârnit proteste vehemente din partea na ionaliştilor şiţ

stângiştilor francezi care au luat propunerea ca atare, deşi ulterior a reieşit câ

Xavier era un personaj fictiv. A fost creat de Regis Debray, intelectualul agitat

renumit pentru prietenia sa din anii '60 cu Che Guevara şi Fidel Castro.1

Ceea ce Xavier nu ofer îns este o analiz cât de cât serioas aă ă ă ă

economiei noii entit i politice. Ce ar putea aduce Europa în aceast c snicie?ăţ ă ă

Ce ar putea spera s ob in în schimb? încotro se îndreapt economiile celoră ţ ă ă

dou componente în deceniile urm toare? în ce direc ie se va scurge fluxulă ă ţ

avu iei dintre ele?ţ

CEA MAI SC ZUT VALOARE DIN TOATE TIMPURILEĂ Ă

Indiferent de virtu ile teoretice ale acestei fuziuni imaginare, realitateaţ

trist este c America şi Europa se îndep rteaz una de cealalt , în loc sâ seă ă ă ă ă

apropie.

In timp ce este adev rat c globalizarea le-a determinat pe amândou să ă ă ă

adopte reguli comune pentru jocul financiar şi s se exprime într-un vocabulară

comun despre probleme corporative precum „transparen a", unele for e multţ ţ

mai profunde ac ioneaz pentru separarea lor. Ascensiunea Chinei a azvârlit unţ ă

pietroi enorm în balta global şi acum trimite valuri ample care afecteaz toateă ă

monedele importante şi rela iile comerciale şi perturb alian ele cu vechime.ţ ă ţ

In decursul istoriei, Europa şi America au fost, fiecare, principala

partener de afaceri a celeilalte. Din ă 1985 încoace, îns , ambele şi-auă

intensificat schimburile

Jtyutia în mişcare

31

comerciale cu China şi alte ri în curs de dezvoltare, astfel c fluxul deţă ă

exportul şi importuri dintre ele a sc zut din comer ul lor total.ă ţ 2 Dac nu crede i,ă ţ

mergei s cump ra i o geant Vuitton. Sunt şanse mari sâ fi fost fabricat înă ă ţ ă ă

China, lege sau nu.

Reducerea interdependen ei economice transatiantice a fost înso it deţ ţ ă

an plificarea disputelor comerciale: de pild , Uniunea European a interzisă ă

impor i de alimente modificate genetic şi a m rit tarifele pentru m rfurileţ ă ă

americane, d la miere, banane şi role pân la reactoarele nucleare.ă 3

în plus, aşa cum subliniaz William A Reinsch de la Consiliul Na ională ţ

pentr Comer Exterior, Uniunea European a în buşit în faş proiectul deţ ă ă ă

fuziune dintr Honeywell şi General Electric, în 2001, şi a amendat Microsoft cu

613 milioan de dolari pentru comportament andconcuren ial, ordonându-i sâţ

scoat playerv. media din pachetul Windows. De partea lor Statele Unite auă

impus taxe vamal sau au suspendat importurile de o el, preparate din carneţ

prelucrat la rece, ru men i şi paste din Europa.ă ţ

în 2004, revista CFO relata c „pân şi în problemele comercialeă ă

tradi ionak rela iile dintre Statele Unite şi Uniunea European sunt la cel maiţ ţ ă

sc zut nivel dii toate timpurile."ă 4

Toate acestea au fost agravate de controversa stârnit în ă 2005 de planul

Un unii Europene de a ridica embargoul asupra vânz rilor de arme c tre China.ă ă

Ste tele Unite se confruntau acum cu o posibilitate nu foarte plauzibil , dară

periculoase dac Beijingul ar ataca Taiwanul, pe care Washingtonul este obligată

s -1 apere, trv. pele americane ar avea în fa arme furnizate de „partenerii"ă ţă

europeni.5 La sfâi şitul anului 2005, europenii au suspendat temporar

proiectul.6

Conflictele acestea pot fi îns considerate nişte h r uieli timpurii ceă ă ţ

preves tesc intensele ciocniri transatlantice care vor urma.

FALIA TOT MAI LARGĂ

Ultima erodare a leg turilor dintre Statele Unite şi Europa a fost pus peă ă

seam; divergen elor acute de opinii cu privire la r zboiul din Irak, dar în ac iuneţ ă ţ

se afl; unele for e mult mai profunde.ţ

Se poate spune c primele fisuri au ap rut în alian atunci când Europaă ă ţă

Oc cidental a încetat s se mai team de un atac al Uniunii Sovietice şi aă ă ă

conchis c; nu mai avea nevoie de solda ii şi contribuabilii americani care s-oţ

apere. Deşi ade vârât , aser iunea aceasta nu este o explica ie suficient .ă ţ ţ ă

Falia care se l rgeşte în zilele noastre şi-a avut originea cu câteva deceniiă

ma devreme, când Statele Unite au început s -şi modifice rela ia cu principiileă ţ

funda mentale şi au purces s construiasc o economie bazat pe cunoaştere.ă ă ă

Principa lele ri europene, în schimb, s-au concentrat asupra reconstruc ieiţă ţ

postbelice ş asupra extinderii economiilor lor din cel deal Doilea Val.

Bogat în talente, oameni de ştiin excelen i, ingineri LT, fiiturologi şiă ţă ţ

gânditori Europa a p rut pentru o vreme hot rât s adopte noile poten ialeă ă ă ă ţ

tehnologice, însi

era condus de lideri economici şi politici retrograzi, ataşa i de doctrineleă ţ

din epoca industrial şi incapabili sâ vad dincolo de ele.ă ă

Este adev rat c în mumii ani Europa s-a mişcat mai repede decâtă ă

Statele Unite în câteva sectoare avansate, inclusiv utilizarea telefoniei mobile.

Airbus s-a descurcat bine în competi ia cu Boeing, europenii îi dep şesc peţ ă

americani în privin a supercomputerelor virtuale, francezii sunt concuren iţ ţ

puternici în domeniul lans rilor de sateli i, iar Europa pl nuieşte s creeze ună ţ ă ă

rival pentru sistemul american de pozi ionare global prin satelit (GPS).ţ ă 7 Tim

Bernes-Lee, care e britanic, ne-a dat World Wide Web-ul.8 Iinus Torvalds, un

finlandez, ne-a dat Linux-ul,9 iar Agen ia Spa ial European a gestionatţ ţ ă ă

proiectul care, în colaborare cu NASA, a trimis o sond pe Titan, luna luiă

Saturn.10 Lista ar putea fi prelungit cu uşurin , îns toate aceste succeseă ţă ă

trebuie s fie privite pe un fundal mai larg.ă

Şi ast zi, unele principii industriale fundamentale precum standardizarea,ă

concentrarea, maximizarea de scar şi centralizarea domin gândirea Uniuniiă ă

Europene. Astfel, pe m sur ce economiile bazate pe cunoaştere trec de laă ă

masificare la demasificarea produselor şi pie elor, proces înso it de creştereaţ ţ

diversit ii sociale şi culturale, Uniunea European a omogenizat deosebirileăţ ă

na ionale din interiorul ei. Pddicând în sl vi conceptul de diversitate, ea şi-aţ ă

ocupat, de fapt, timpul cu încercarea de a „armoniza" totul, de la impozite la

cosmetice, de la CV-uri la legile privind circula ia motocicletelor.ţ 11 Mai mult, în

aplicarea reglement rilor nediferen iate ea opteaz de obicei pentru cele maiă ţ ă

constrâng toare şi mai pu in flexibile dintre versiunile disponibile.ă ţ 12

La fel ca în Japonia şi în alte p r i, succesul în economiile avansate,ă ţ

bazate pe cunoaştere, necesit o organizare tot mai flexibil a mediuluiă ă

guvernamental şi de afaceri, dar Uniunea European s-a specializat înă

impunerea unui control inflexibil, de sus în jos, specific epocii industriale, chiar

şi asupra bugetelor şi deciziilor financiare ale statelor membre.

Conform Tratatului de la Maastricht, fiecare ar a zonei euro era obligatţ ă ă

s men in deficitul guvernamental la maximum ă ţ ă 3% din PIB. Aceast m sur aă ă ă

fost luat la insisten ele imperiale ale Germaniei, dar în cele din urm Berlinul aă ţ ă

descoperit c limitele sunt prea restrictive, astfel c tocmai el a înc lcat în maiă ă ă

multe rânduri pactul inflexibil pe care îl impusese celorlal i parteneri. în ţ 2004,

International Herald Tribune consemna c „şase dintre cei doisprezece membri aiă

zonei euro încalc pactul."ă 13

în 2005, aleg torii francezi şi olandezi au respins propunerea deă

Constitu ie a Uniunii Europene, o capodoper de birocra ie distructivţ ă ţ ă

num rând patru sute de pagini.ă 14 Criticii remarcau c autorii Constitu ieiă ţ

americane au avut nevoie de mai pu in de zece pagini, incluzând aici Cartaţ

Drepturilor.

ACCELERARE CU ÎNCETINITORUL

Pr pastia tot mai larg dintre Europa Occidental şi Statele Unite reflectă ă ă ă

şi dou atitudini contrastante fa de principiul fundamental al timpului.ă ţă

Europa şi America func ioneaz la viteze diferite. Europa este mult înţ ă

urma S telor Unite în privin a muncii la domiciliu, care le permite angaja ilor s -ţ ţ ă

şi ajuste programul de lucru. Europei îi lipsesc orarele flexibile chiar şi la

magazine s birouri, fiind practic necunoscute programele nonstop şi alte

devia ii de la ruti industrial tradi ional .ţ ă ţ ă

Flexibilitatea for ei de munc le este necesar firmelor care vor sţ ă ă ă

concure cu succes pe pie ele globale din prezent, îns lucr torii şi angajatoriiţ ă ă

europe deopotriv , r mân prinşi în capcana aranjamentelor temporale rigide.ă ă

Faptul acesta nu se oglindeşte doar în concediile mai lungi,15 s pt mânaă ă

lucru mai scurtă16 şi, în general, ritmul mai lent al vie ii cu care se mândrescţ

eui penii şi mai ales francezii, ci poate fi constatat pân şi în atitudinea fa deă ţă

luar mesei. în replic la industria fast-food, ap rut în America şi cu oă ă ă

r spândire v tiginoas pe tot mapamondul, Europa a dat naştere mişc rii „slowă ă ă

food", cu s< pul declarat de a o combate pe cea dintâi.

Pornit aproape ca o glum în Italia, în ă ă 1986,17 mişcarea aceasta pretinde

act c are nu mai pu in de ă ţ 80.000 de membri în o sut de âri. Organizatorii eiă ţ

pun scen diverse evenimente, editeaz c r i de gastronomie şi glorifică ă ă ţ ă

mâncar bun (şi consumat lent).ă ă 18

Din mişcarea slow food a crescut (încet) o ml di numit ă ţă ă cittaslow,

dedic? men inerii vie ii lente în micile oraşe. Ea promoveaz produsele locale şiţ ţ ă

dezv tarea durabil şi este atât de ataşat de criteriul lentorii, încât în ă ă 2002,

din cele de oraşe italiene care au contribuit la fondarea ei, nici unul nu se

califica pent statutul de membru. „Nu trebuie sâ se califice rapid", a explicat

unul dintre i ganizatorii mişc rii. ă ,Ar putea dura ani de zile."19

R mâne de v zut dac va ap rea vreodat o nou organiza ie dedicată ă ă ă ă ă ţ ă

cel care se bucur atât de un ritm rapid, cât şi de unul lent în diferite momenteă

; vie ii, atât de un burger mâncat pe fug cât şi de un homar degustat peţ ă

îndelet

In acest timp, britanicii invadeaz satele, cum ar fi Agincourt din nordulă

Franj în c utarea liniştii şi a unui stil de via înc şi mai domol.ă ţă ă 20

F r îndoial , evolu ia este stimulat de pre urile sc zute ale locuin elor,ă ă ă ţ ă ţ ă ţ

p cum şi de existen a tunelului de sub Canalul Mânecii şi de înmul irea curseiţ ţ

aeriene care - culmea! - accelereaz c l toriile. Toate acestea au f cut-o pe oă ă ă ă

agei imobiliar din Agincourt, Maggie Kelly, s exclame: „în zilele astea n-am nă ă

m car cinci minute s respir!" Aparent, nu voia nicidecum s fie ironic .ă ă ă ă

Aspectele amuzante nu trebuie s ne înşele. Oricare ar fi virtu ile lentoriiă ţ

compara ie cu viteza, modul în care o societate se raporteaz la timp are im]ţ ă

ca ii importante pentru modul în care creeaz avu ie, pentru desincronizarea ţ ă ţ (

economia sa şi integrarea în economia mondial .ă

Titlurile ziarelor europene abund în termenul „lent" şi sinonimele lui:ă

„Prir palele ri europene implementeaz lent...", „UE este «prea lent » înţă ă ă

privin a rei melor economice" şi „Egalitatea între sexe: progrese lente". îns nuţ ă

doar Uniur European este lent . Tranzac iile comerciale din Europa trebuie sâă ă ţ

respecte şir nesfârşite de reglement ri impenetrabile.ă

într-un articol din Parliament Magazine, profesorul Viktor Mayer-

Schoenberger de la Harvard spune: „în Europa, lucrurile se mişc mai încet şiă

consum mai mult timp şi mai mult energie." Prin urmare, nu suntem surprinşiă ă

s afl m de la Comisia European îns şi câ „în Statele Unite este nevoie deă ă ă ă

numai şase ore pentru a înfiin a o firm , pe când, cu toate c exist înţ ă ă ă

continuare diferen e între rile membre, ţ ţă [...] în Europa durata este mult mai

mare."21

încerca i, de exemplu, s ob ine i un brevet de inven ie în Europa. Potrivitţ ă ţ ţ ţ

lui Trevor Cook de la firma european de avocatur Bird ă ă & Bird, „înregistrarea

patentelor dureaz mult mai mult decât în Statele Unite, în general cel pu ină ţ

patru ani, uneori chiar zece, iar aceasta este o problem real pentru firmeleă ă

high-tech, care trebuie s se mişte foarte repede."ă 22

Sau asculta i-o pe Rita Villa, o contabil american care lucreaz peţ ă ă ă

ambele rmuri ale Atlanticului. „Pur şi simplu, lucrurile dureaz mai mult înţă ă

Europa. Tranzac iile au mult mai mul i paşi. De pild , dac o companieţ ţ ă ă

american vrea sâ-şi mute sediul principal de la Chicago la Dallas, sâ spunem,ă

nu e nici o problema. Dar daca o firm german vrea sâ se mute de la Berlin laă ă

Frankfurt, are nevoie de un complicat proces de «înregistrare» în mai mul iţ

paşi, care consum o cantitate enorm de timp."ă ă

Sau, povesteşte ea, încerca i sâ modifica i statutul juridic al firmei, lucruţ ţ

pe care întreprinderile mici trebuie s -1 fac adesea.ă ă

Daca am în Statele Unite o companie cu r spundere limitat (LLC) şi vreau s-oă ă

transform într-o corporatie cu sufixul „Inc.", procesul e foarte rapid, dar în Germania,

când am vrutsâ transform m o GMBH într-o AG, modificare comparabil , a durată ă

peste un an.

Sâ spunem câ firma doreşte sâ le distribuie dividende ac ionarilor. In Stateleţ

Unite, consiliul de administra ie se întruneşte şi, dac e de p rere câ ideea este bun ,ţ ă ă ă

voteaz şi gata. Nu şi în Germania. Acolo, prima aprobare trebuie s-o dea auditorii.ă

Dup aceea, propunerea merge la consiliul de management. Apoi, la consiliul deă

supraveghere. Ulterior, la notar, care poate cere modific ri de ultim moment, chiară

dac toate p r ile au ajuns la un acord. în sfârşit, decizia trebuie sâ fie înregistrat ?^ă ă ţ ă

Deosebirile transatlantice în privin a timpului şi ritmului afecteaz chiar şiţ ă

industriile de ap rare şi armatele europene. Tehnologia şi capacit ile militareă ăţ

americane sunt concepute pentru a permite reac ii cât mai rapide la diverseleţ

crize. For ele europene din NATO au r mas cu mult în urm , astfel c ac iunileţ ă ă ă ţ

integrate comune sunt mai dificile. în acest timp, Uniunea European faceă

demersuri - lente - pentru crearea propriei for e militare de „reac ie rapid ".ţ ţ ă 24

Aşadar, la toate aceste niveluri, de la stilul de via şi cultur pân laţă ă ă

problemele militare şi, înainte de orice, mediul de afaceri şi economia,

diferen a de viteza dintre Europa şi Statele Unite se accentueaz . Fiecareţ ă

r spunde la accelerarea economiei şi la principiul fundamental al timpului înă

propriul ritm.

HEARTLAND-UL DE IERI

Statele Unite şi Europa au abord ri foarte diferite şi fa de principiulă ţă

fundamental al spa iului.ţ

Consecvent principiului epocii industriale potrivit c ruia„mai mare"ă ă

înseamn aproape întotdeauna „mai bun", Uniunea European continu s -şiă ă ă ă

împing frontierele spa iale spre r s rit, încorporând tot mai multe stateă ţ ă ă

membre. In viziunea liderilor ei, cu cât e mai mare popula ia, cu atât Uniuneaţ

va fi mai bogat .ă

Cu toate acestea, urm rind ob inerea unor dimensiuni cât maiă ţ

impresionante, Europa priveşte spa iul prin lentila erei anterioare.ţ

Conduc torii Uniunii Europene ar fi îngrozi i, pe bun dreptate, de oriceă ţ ă

compara ie cu naziştii. Extinderea paşnic a UE spre est, cu înglobarea de noiţ ă

ri şi specula ii despre o posibil atragere a Rusiei în viitor, este diametralţă ţ ă

opus fa de ă ţă Drangnach Osten prin care Germania nazist şi-a trimis trupele şiă

legiunile mor ii pân la por ile Moscovei.ţ ă ţ

Ambele demersuri amintesc îns de teoria geopolitic , atât de populară ă ă

odinioar , care spune c acela care controleaz ă ă ă heartland-u\ va st pâni lumea.ă

Definit pentru prima dat de Halford Mackinder în ă 1904, heartland-iil era

întreaga mas continental din Europa de Est pân în Siberia, incluzândă ă ă

Rusia.25 Desigur, teoriile sale au fost destabilizate de inventarea avioanelor,

rachetelor şi comunica iilor globale.ţ

Acelaşi lucru se întâmpl şi cu ipotezele de ast zi, luate drept bune dină ă

oficiu. Timothy Garton Ash de la St Antony's College, Oxford, sus ine cţ ă

Uniunea European este o „organiza ie transna ional bazat pe dreptulă ţ ţ ă ă

suprana ionai", nu un „stat-na iune clasic, de mod veche." Dar Ash însuşi seţ ţ ă

aga de premisa învechit conform c reia dimensiunea se traduce neap ratţă ă ă ă

prin putere economic .ă

Astfel, el scrie c viitorul Uniunii Europene este mai promi tor decât celă ţă

al Statelor Unite deoarece „într-o exprimare foarte simpl , Uniunea Europeană ă

se m reşte", în timp ce „Haiti nu poate spera sâ urmeze Hawaii în uniuneaă

american ."ă 26

Aici se ascunde, pe lâng ipoteza „mai mare înseamn mai bun", o altă ă ă

premis spa ial , potrivit c reia dac un grup de ri doreşte sâ formeze oă ţ ă ă ă ţă

„organiza ie transna ional ", viitoarele membre trebuie s fie vecine, adicţ ţ ă ă ă

factorul cel mai important este proximitatea geografic . Dar în lumea spre careă

ne îndrept m, apropierea conteaz din ce în ce mai pu in datorită ă ţ ă

transporturilor rapide, produselor tot mai uşoare şi intensific rii comer ului cuă ţ

servicii intangibile.

Dac , într-adev r, suprafa a teritorial ar avea însemn tate, Ash ar trebuiă ă ţ ă ă

s observe c Rusia, de una singur , este de patru ori mai mare decât Uniuneaă ă ă

European dup extindere, Brazilia este de dou ori mai vast , iar de parteaă ă ă ă

cealalt avem prosperul Singapore, cu mai pu in de ă ţ 700 de kilometri p tra i.ă ţ 27

Dac Statele Unite ar dori s creeze o „organiza ie transna ional bazat peă ă ţ ţ ă ă

dreptul suprana ionai", ce ar împiedica apartenen a la o asemenea structur aţ ţ ă

unor ri îndep rtate, precum Coreea de Sud, Singapore sau Israel? Sauţă ă

Japonia? PIB-ul total al

acestui grup era, în 2004, de 15,7 trilioane de dolari, cu 4,7 trilioane mai

mare d' cât cel al Uniunii Europene.

O organiza ie suprana ional necontigu , alc tuit doar din America şiţ ţ ă ă ă ă

Japonia - s-o numim Jamerica - ar dep şi cu ă 3,6 trilioane de dolari PIB-ul

însumat al tuturor celor 25 de membre ale Uniunii Europene.28

Ca o ironie a sor ii, în timp ce UE îşi face de lucru cu extinderea limitelorţ

teritoriale, statele membre care au progresat cel mai mult în direc ia avu ieiţ ţ

revolu ionare sunt cele mai mici, aflate la periferie.ţ 29 Finlanda cu Nokia şi

Suedia cu Ericsson str lucesc pe firmamentul telecomunica iilor, la fel Irlandaă ţ

în ceea ce priveşte software-ul, deşi o mare parte din produc ia ei se realizeazţ ă

sub licen a unor companii americane precum Microsoft, Oracle, Novell,ţ

Symantec şi Computer Associates.

VISUL DE LA LISABONA

Statele Unite şi Europa au rela ii tot mai diferite nu doar cu principiileţ

fundamentale ale timpului şi spa iului, ci şi cu acela al cunoaşterii, incluzândţ

aici şi tehnologiile ce folosesc intensiv cunoaşterea.

In 1997, cele cincisprezece membre de atunci ale Uniunii Europene

produceau computere în valoare de 53,5 miliarde de dolari, cifrele

corespunz toare pentru Statele Unite fiind de ă 82,4 miliarde, iar pentru Japonia

de 67,7 miliarde. Produc ia european de componente electronice, în valoareţ ă

de 40,1 miliarde de dolari, era jum tate din cea a Statelor Unite sau Japoniei. înă

1998, dintre primele zece companii IT din lume - printre care se num rau IBM,ă

Hitachi, Matsushita, Hewlett-Packard, Toshiba, Fujitsu, NEC, Compaq şi

Motorola - numai Siemens era din Europa.30 Doar treizeci de produc toriă

europeni se reg sesc pe lista primelor ă 300 de companii de software de pe glob

şi numai doi - Misys şi SAP - sunt în clasamentul primelor zece.31

Liderii europeni s-au întâlnit în 2000 la Lisabona, anun ându-şi cu aplombţ

inten ia de a transforma Europa în „cea mai competitiv şi mai dinamicţ ă ă

economie bazat pe cunoaştere din lume" pân în 2010.ă ă 32

„N-am mai râs aşa de tare şi de mult din vremea când Biroul Politic

comunist obişnuia s anun e obiective de produc ie complet nerealiste. Eraă ţ ţ

acelaşi lucru", a spus Radek Sikorski, fost adjunct al ministrului polonez de

Externe, când s-a adoptat acest proiect.33

într-un studiu din 2001, Comisia European tr gea concluzia câă ă

„standardele de via din Europa r mân în urma celor din Statele Unite,ţă ă

performan ele inferioare în ceea ce priveşte inova ia şi utilizarea informa iilor şiţ ţ ţ

comunica iilor fiind considerate cauzele principale ale amplific rii diferen elor.ţ ă ţ

[...] Diferen ele dintre standardul de via al Uniunii Europene şi cel al Statelorţ ţă

Unite sunt mai mari acum decât oricând în ultimii 25 de ani."34

De asemenea, Comisia avertiza în 2003 câ Europa - care, aşa cum am

v zut mai devreme, a înfiin at câteva centre de cercetare biotehnologic ă ţ ă - riscă

sa „piard trenul" revolu iei în acest domeniu.ă ţ 35

Acelaşi pericol şi în cazul nanotehnologiei. în mai 2004, Comisia a

constatat c Statele Unite şi Japonia investesc mai mult decât Uniuneaă

European în cercetarea şi dezvoltarea nanotehnologiei, iar „dup toateă ă

probabilit ile, pr pastia se va l rgi."ăţ ă ă 36

în 2004, într-un alt apel, Comisia declara c „inova ia constituie cheiaă ţ

succesului economic, dar este o zon în care Europa se afl mult în spateleă ă

Statelor Unite."37

La sfârşitul aceluiaşi an, cancelarul german Gerhard Schroder afirma că

Europa nu va putea îndeplini obiectivul „nerealist" pentru 2010,38 iar

preşedintele Comisiei, Romano Prodi, se lamenta la încheierea mandatului s uă

c încerc rile Uniunii Europene de a prinde din urm America pe plan economică ă ă

fusese „un mare eşec."39

în 2005, când Uniunea European lua în considerare o relansare aă

Agendei de la Lisabona, grupul de afaceri european Eurochambers a publicat

un studiu care conchidea c economia Uniunii se afla, în momentul respectiv, laă

nivelul celei americane de la finele anilor 70.40

Per total, în 2005 programul pentru 2010 era deja mortificat, iar liderii

Europei continuau s acorde o aten ie sc zut cercet rii şi dezvolt rii, ştiin ei şiă ţ ă ă ă ă ţ

educa iei ştiin ifice, tratând cu dispre „noua economie" şi plângându-se deţ ţ ţ

dezindustria-lizare.

în cartea sa din 2004, After the Empire, analistul geopolitic Emmanuel

Todd descrie Europa ca pe „principala putere industrial a lumii".ă 41 Are

dreptate, aşa este. Dar Statele Unite sunt principala putere care nu mai este

industrial , iar Europa, cu unele excep ii importante, nu a reuşit înc s -şiă ţ ă ă

modifice adecvat rela ia cu principiul ultrafundamental al cunoaşterii şi cuţ

avu ia revolu ionar .ţ ţ ă

în anii ce urmeaz , rile mari din Europa Occidental ar putea asista laă ţă ă

migrarea locurilor de munc industriale, necesitând un nivel tehnologic sc zut,ă ă

spre statele UE provenite din fostul bloc sovietic sau în alte p r i unde costurileă ţ

cu mâna de lucru sunt mici. Incapacitatea de a înlocui aceste locuri de muncă

printr-o tranzi ie mai rapid spre servicii şi spre produc ia bazat pe cunoaştereţ ă ţ ă

şi inova ie, cu o valoare ad ugat important , va creşte nivelul şomajului, careţ ă ă ă

este deja considerabil mai înalt decât cel din Statele Unite şi Japonia.42 Acest

fenomen, la rândul lui, va intensifica sentimentele de ostilitate fa de imigran iţă ţ

şi va m ri posibilitatea ca militantismul şi terorismul s prolifereze înă ă

numeroasa popula ie musulman defavorizat din Europa.ţ ă ă 43 Incidentele

petrecute în 2005 în Fran a, cu nenum rate incendieri de maşini, ar puteaţ ă

reprezenta doar o prefigurare a fenomenelor ce vor urma.44

O component a problemei Europei Occidentale este aversiunea adâncă

înr d cinat fa de tehnologie. Sindicatele se tem de pierderea locurilor deă ă ă ţă

munc , iar ONG-urile se opun automat noilor tehnologii din cauza unor pericoleă

reale sau imaginare. în timp ce Asia tehnofil se gr beşte s adopte ultimeleă ă ă

nout i, vest-europenii tehnofobi aşeaz obstacole în calea dezvolt rii şiăţ ă ă

aplic rii lor.ă

Aceast tehnofobie se estompeaz pe m sur ce ne îndrept m spre est,ă ă ă ă ă

în fostele ri comuniste. Cehia, cu unul dintre cele mai mari procente deţă

absolven i deţ

facult i ştiin ifice şi tehnice din lume,ăţ ţ 45 a atras proiecte de la IBM,

Accenture Logica şi Olympus.46 Slovenia, se scrie în Financial Times, are „toate

atributele unei destina ii ideale pentru proiectele la scar redus din cadrulţ ă ă

economiei bazate pe cunoaştere, pentru centrele high-tech, nodurile de

distribu ie şi logistic şi centrele de telefonie."ţ ă 47

Ungaria se laud deja cu cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltareă

înfiin at de Nokia în afara Finlandei, iar ExxonMobil a deschis un nou sediu laţ

Budapesta pentru a-şi consolida opera iunile europene de ţ LT şi contabilitate.48

în 2001 potrivit Uniunii Europene înseşi, exporturile de înalt tehnologie aleă

Ungariei rivalizau deja cu acelea ale Danemarcei sau Spaniei.49

Statele membre din Europa de Est se vor insinua în curând în nişele high-

tech, cu valoare ad ugat mare, pe care le ignor vest-europenii mai len i şiă ă ă ţ

vor putea chiar s -şi dep şeasc unii dintre vecini.ă ă ă

Prin urmare, cu privire la toate cele trei principii fundamentale pe care le-

am explorat, timpul, spa iul şi cunoaşterea, America şi Europa se îndep rteazţ ă ă

tot mai mult una de cealalt , iar fenomenul acesta s-ar fi produs chiar dac nuă ă

s-ar fi pus problema neîn elegerilor pe tema r zboiului din Irak.ţ ă

Pentru a inversa sensul acestui proces, Statele Unite ar trebui s seă

opreasc ori s dea înapoi, pe m sur ce Europa, cu o nou hart , îşi vaă ă ă ă ă ă

accelera tranzi ia spre sistemul de avu ie al celui de-al Treilea Val.ţ ţ

într-o bun zi, dac st m s -i ascult m pe entuziaşti, Europa ar puteaă ă ă ă ă

deveni o contrapondere global fa de puterea american , pe care mul i oă ţă ă ţ

consider excesiv . îns puterea geopolitic a ârilor este condi ionat de for aă ă ă ă ţ ţ ă ţ

economic şi cea militar , ambele depinzând acum, tot mai mult, de cea maiă ă

soft dintre toate resursele: cunoaşterea.

In mod regretabil, se pare c Europa înc n-a primit acest mesaj. O fiă ă

oare din cauza încetinelii poştei?

ÎN INTERIORUL AMERICII

n nou stil de via se contureaz în America: slujbe flexibile,ţă ă

str luciri superficial şi publicitate extravagant , vitez ,ă ă ă ă

comercialism, diver tisment nonstop, vitez , aer mai curat,ă

televiziune mai murdar , scol putrede, vitez , un sistem de s n tate în ruine şiă ă ă ă

o via mai îndelungat , iar vi tez , ateriz ri perfecte pe Marte, supraînc rcareţă ă ă ă ă

cu informa ie, complexitate a sui plusurilor, rasism în declin, hiper-regimuriţ

alimentare şi copii hiperactivi. A da şi vitez .ă

ULa acest caleidoscop trebuie s ad ug m contradic iile multiple care seă ă ă ţ

acu muleaz în via a american de ast zi. Reclame la Viagra şi marşuriă ţ ă ă

împotriva avoi tului. Pie e libere, dar tarife şi subven ii în favoarea firmelorţ ţ

americane. American care sunt provinciali - nu ştiu limbi str ine, nu suntă

interesa i de alte culturi. Da tr iasc globalizarea!ţ ă ă

Str inii nu ştiu cum s interpreteze tot acest haos zgomotos. Dup cumă ă ă

afirm; Dominique Mo'isi, un expert francez în probleme interna ionale, „nu cţ ă

am fi atâ de antiamericani, dar nu putem în elege evolu ia acestei ri."ţ ţ ţă 1 Dar

nici ameri cânii n-o în eleg, iar str inii nu ştiu c americanii nu ştiu.ţ ă ă

Ar fi, poate, util s ne gândim la America nu doar ca la cel mai puternică

stat-na iune din lume, ceea ce şi este la ora de fa , ci ca la cel mai mareţ ţă

laborator socia şi economic de pe glob.

Este principalul loc în care noile idei şi moduri de via sunt testate cuţă

mar< entuziasm - şi uneori împinse pân la extreme stupide, chiar pline deă

cruzime -înainte de a fi respinse. în acest laborator se desf şoar experimenteă ă

nu doar îi domeniul tehnologiei, ci şi cu privire la cultur şi arte, tipareleă

sexuale, structur; familial , mod , regimuri alimentare şi sport, noi religii şiă ă

modele de afaceri.

Simultan, Statele Unite fac experimente cu toate cele trei principii

fundamen tale ale avu iei. Acesta este motivul acceler rii şi, deopotriv ,ţ ă ă

motivul pentru cart atât de mul i oameni tânjesc dup o via mai domoal . Deţ ă ţă ă

aceea este nevoie c; maşinile s lucreze mai repede şi oamenii mai încetă

America face experimente ş cu spa iul şi cu modul în care este el împ r it:ţ ă ţ

gândi i-vâ la permeabilitatea eres când a grani elor economice. Mai presus deţ ă ţ

toate, desigur, face experimente ci nenum rate c i de a transforma datele,ă ă

informa iile şi cunoaşterea în avu ie.ţ ţ

Statele Unite sunt locul în care greşelile sunt permise şi uneori duc la

desco periri epocale, pre ioase din punct de vedere economic ori social. Aici,ţ

aproape

orice eşec poate fi r scump rat, iar cei care revin dup o perioad deă ă ă ă

dizgra ie suni admira i, în loc sâ fie respinşi (deşi în unele cazuri aşa ar trebuiţ ţ

s se întâmple).ă

Marile laboratoare sunt libere sâ comit erori. Dac nu risca să ă ă

greşeasc , înseamn c nu sunt orientate spre viitor, iar America este, cuă ă ă

siguran .ţă

Problema e c nu toat lumea suport s tr iasc într-un laborator sau înă ă ă ă ă ă

apropierea unuia. Greşelile de laborator pot duce la pierderea slujbelor,

influen ei, puterii, ba chiar şi a vie ii. Mul i americani se tem de schimbare şiţ ţ ţ

jinduiesc dup întoarcerea la aşa-numitele zile bune de demult de la începutulă

anilor '50, când America era o ar din cel de-al Doilea Val, iar al Treilea Val de-ţ ă

abia dac se întrez rea la orizont.ă ă

Uitând în mod convenabil de munca fizic epuizant , ura rasial şiă ă ă

subjugarea femeilor care marcau înc economia şi societatea din Statele Uniteă

în acele vremuri presupus „bune", temându-se pe bun dreptate s nu-şiă ă

piard slujbele, pozi ia, prestigiul sau influen a, ei minimalizeaz prezentul şi seă ţ ţ ă

opun viitorului. Prin urmare, în America, la fel ca în China, Japonia, Europa şi în

alte p r i, rezultatul este conflictul dintre valuri.ă ţ

Când apare un sistem revolu ionar de creare a avu iei, unul dintreţ ţ

primele lucruri pe care-1 face este s dea naştere contrarevolu ionarilor.ă ţ

Regretatul bancher Walter Wriston, şef al Consiliului de Politici Economice de

pe lâng Casa Alb în timpul preşedintelui Reagan, s-a exprimat f r ocolişuri:ă ă ă ă

„Ori de câte ori exist o modificare în modul de creare a avu iei, vechile elite îşiă ţ

abandoneaz pozi iile şi un nou grup de persoane se ridic şi preia controlulă ţ ă

asupra societ ii. Acum suntem chiar în mijlocul unui asemenea proces."ăţ 2 Ceea

ce nu a men ionat el este faptul c „vechile elite" nu renun f r lupt .ţ ă ţă ă ă ă

R ZBOIUL VALURILORĂ

In Statele Unite şi în majoritatea democra iilor bogate, conflictul dintreţ

valuri este, de obicei, mai subtil decât în lumea s rac , îns , totuşi, exista.ă ă ă

Apare la multe niveluri diferite, de la politica energetic şi transporturi pân laă ă

reglement rile corporative şi, mai presus de toate, educa ie.ă ţ

America industrial a fost cl dit pe baza combustibililor fosili ieftini şi aă ă ă

unei imense infrastructuri pentru distribuirea energiei în întreaga ar Costisitorţ ă

şi mult prea dependent de petrolul şi gazul din import, sistemul american de

distribuire a energiei cuprinde 158.000 de mile de linii electrice şi 2 milioane de

mile de conducte petroliere3 care, din cauz câ reprezint mijloace fixe înă ă

sensul propriu al cuvântului, sunt greu de modificat ca reac ie la schimb rileţ ă

rapide.

Statele Unite se gr besc sâ construiasc o economie avansat , bazat peă ă ă ă

cunoaştere, dar r mân împov rate de un sistem energetic moştenit din epocaă ă

industrial pe care unele dintre cele mai mari şi mai influente corpora ii dină ţ

lume îl ap r fa de cererea de schimbare exprimata tot mai vehement deă ă ţă

opinia public . Conflictul nu se exprim de regul în aceşti termeni, îns avemă ă ă ă

aici un exemplu clar de r zboi al valurilor.ă

24 DE MILIARDE DE ORE

Un conflict paralel, înrudit, are loc pe tema sistemului american de

transpo turi, începând cu cele aproape patru milioane de mile de autostr zi,ă

şosele şi dri muri publice.4 Acestea sunt str b tute de ă ă 23 de milioane de

camioane comercia gestionate de peste 500.000 de companii5 care transportă

mai mult de trei sfertu din toate m rfurile deplasate prin Statele Unite.ă 6

Laolalt , reprezint o industr de aproape ă ă 600 de miliarde de dolari7 care,

împreun cu alte c i de transport, î: sumeaz ă ă ă 11% din PIB.8 Dar nu sunt

transportate doar m rfuri, ci şi persoane.ă

Aceast infrastructur uriaş a constituit un r spuns la societatea deă ă ă ă

mas cai a evoluat o dat cu produc ia de mas , urbanizarea şi sistemul deă ă ţ ă

munc în cai mul imile de lucr tori erau obliga i s fac naveta pe aceleaşiă ţ ă ţ ă ă

trasee, potrivit un< orare constante.

în anul 2000,119 milioane de americani au irosit aproximativ 24 de

miliare de ore mergând şi întorcându-se de la serviciu;9 cu siguran , este unaţă

dintre ce mai contraproductive activit i. în prezent, pe m sur ce produc ia deăţ ă ă ţ

mas f cut loc produc iei bazate pe cunoaştere, tot mai personalizat ,ă ă ţ ă

demasificat descentralizat , foarte mul i oameni nu mai lucreaz în centreleă ă ţ ă

urbane. Tipare de munc nu mai au orare fixate, trecând la un program flexibilă

desf şurat o: unde, inclusiv la domiciliu. Astfel se modific din nou modul înă ă

care se foloseş timpul şi spa iul.ţ

între 1991 şi 1997, Departamentul american al Transporturilor a c utat oă

alti nativ pentru al Treilea Val. Denumit „transport inteligent", planul prevedeaă

u lizarea tehnologiilor inteligente pentru creşterea siguran ei şi capacit iiţ ăţ

autosti zilor existente. Potrivit revistei Government Technology, Departamentul a

tr; concluzia c „sistemele inteligente de management al autostr zilor" puteauă ă

„r duce accidentele cu 17% în timp ce ar fi permis un trafic cu 22% mai intens,

la vite mai mari." Numai introducerea semnaliz rii computerizate ar fi putută

sc dea tii pul de c l torie cu ă ă ă 14%, iar întârzierile cu 37%.10

Presiunea lobby-urilor cu deviza „s turn m cât mai mult beton" dep şeaă ă ă

în cu mult influen a politic a sectorului IT, abia n scut. în ţ ă ă 1998, când

preşedinte Clinton a semnat un decret prin care se alocau 203 miliarde de

dolari pentru i pararea şi „construirea de şosele, poduri, sisteme de tranzit şi

c i ferate"ă 11, sun rezervat sistemelor inteligente era de aproximativ ă 0,1%.12

Asta din partea un administra ii care se l uda cu sprijinul acordat „autostr ziiţ ă ă

informa ionale."ţ 13

Sistemul american de transporturi, de care depinde direct sau indirect

acti tatea oric rei firme, este înc inut în chingi de o triad cu mare putereă ă ţ ă

politie format elin companiile petroliere, produc torii de autovehicule şiă ă

constructorii i autostr zi, adesea corup i.ă ţ

în consecin , în timp ce sistemul de comunica ii din Statele Unite aţă ţ

introd un şir extraordinar de inova ii, permi ând distribuirea cunoaşterii înţ ţ

moduri ca

n-au fost niciodat posibile înainte, americanii înc nu au parte deă ă

sisteme energetice şi de transport care s fie mai eficiente, mai sigure şi maiă

curate. Aceste elemente-cheie ale infrastructurii Americii, deopotriv cuă

subsistemele ce le compun, sunt desincronizate şi prinse în lupta dintre

interesele reprezentan ilor epocii industriale şi inovatorii care promoveazţ ă

sistemul de avu ie bazat pe cunoaştere. Din nou, conflictul dintre valuri.ţ

Un tipar asem n tor poate fi observat în multe lupte duse pe seamaă ă

practicilor în afaceri. De exemplu, disputa privind contabilizarea ac iunilorţ

acordate drept recompens conduc torilor unei corpora ii a plasat într-o tab ră ă ţ ă ă

Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiar (poreclit Fazbee), care înă

mod tradi ional a favorizat activele tangibile în detrimentul celor intangibile, şi,ţ

în cealalt tab r , firmele bazate pe cunoaştere, aflate în dificultate.ă ă ă 14 Ca

rezultat, acestora din urm le-a fost mult mai greu s atrag capital şi tineriă ă ă

talenta i pe care s -i angajeze.ţ ă

Acestea sunt doar instantanee ale r zboiului de mic intensitate care seă ă

poart în prezent în aproape toate institu iile americane, pe m sur ce eleă ţ ă ă

încearc s se adapteze la rapidele schimb ri tehnologice şi sociale.ă ă ă

Deznod mântul acestui conflict nu este nic ieri mai important decât în şcolileă ă

din America.

FURTUL VIITORULUI

Statele Unite nu-şi vor p stra rolul de vârf de lance în revolu ia mondială ţ ă

a avu iei, nu-şi vor men ine puterea global şi nu vor reduce pr pastia tot maiţ ţ ă ă

larg dintre boga ii şi s racii lor dac nu vor înlocui sistemul educa ională ţ ă ă ţ

moştenit din epoca industrial . Subliniem c este vorba de înlocuire, nu de oă ă

simpl reformare.ă

Conflictul dintre valuri pe tema educa iei publice, precum şi costurile deţ

400 de miliarde de dolari pe care le înghite sistemul în fiecare an (f r a puneă ă

la socoteal costurile sociale ale eşecului s u şi costurile indirecte pe care leă ă

impune asupra firmelor prin for a de munc prost preg tit ), vor amplificaţ ă ă ă

pasiunile personale şi politice în anii ce vor urma.

Dup toate probabilit ile, cele mai mari costuri ale conflictului dintreă ăţ

valuri vor fi suportate în America de cei aproape 50 de milioane de copii înscrişi

obligatoriu la nişte şcoli care încearc , f r prea mare succes, s -i preg tească ă ă ă ă ă

pentru slujbe care nu vor exista.15 Putem numi acest proces „furtul viitorului".

Educa ia nu înseamn defel numai locuri de munc , dar şcolile, cuţ ă ă

excep ii infime, nu reuşesc s -i preg teasc pe copii nici pentru rolurile deţ ă ă ă

consumatori şi prosumatori. De asemenea, sistemul nu-i ajut nici s fac faă ă ă ţă

complexit ii crescânde şi noilor op iuni de care au parte în sex, c s torie,ăţ ţ ă ă

etic şi alte dimensiuni ale societ ii pe cale de consolidare. Cu atât mai putină ăţ

reuşeşte s le formeze îns şi pl cerea de a înv a.ă ă ă ăţ

COALI IA F R NUMEŢ Ă Ă

In pofida conota iei negative pe care o are ast zi, educa ia de mas aţ ă ţ ă

fost, la vremea ei, un element progresist în raport cu realitatea preindustrială

în care doar

un procent redus dintre copii mergeau la şcoal , iar cititul şi socotitul leă

erau aproape necunoscute s racilor. A fost nevoie de genera ii în şir, chiar şiă ţ

dup ascensiune* industrialismului, pentru ca, de la cea mai mic vârst , copiiiă ă ă

s mearg la şcoal şi nu la fabric .ă ă ă ă

în prezent continu m s inem toate aceste milioane de copii în şcoli deă ă ţ

tip fa bric deoarece aici îi doreşte o coali ie improbabil , f r nume, deă ţ ă ă ă

interese speciale.

Pentru a în elege aceast coali ie trebuie s ne întoarcem la originile eiţ ă ţ ă

de 1; sfârşitul secolului al XTX-lea. Pe atunci, deşi mul i p rin i nu voiau s -şiţ ă ţ ă

trimit; copiii la şcoal deoarece trebuia sâ-i trimit la munc pe câmp ori înă ă ă

fabrici, to mai multe persoane, tot mai vehemente, luptau pentru educa iaţ

public gratuita Dar coali ia pro-educa ie a dobândit o putere real doar atunciă ţ ţ ă

când mediul d< afaceri a în eles c şcolile pot contribui la productivitate prinţ ă

impunerea „disci plinei industriale" asupra tinerilor lucr tori veni i mai ales dină ţ

mediul rural.

„valorile şi atitudinile asociate cu disciplina industrial ", scrie Lawrence ă A

Cremin în American Education, „erau [...] disciplina interioar , munca sus inu iă ţ ţ

punctualitatea, austeritatea, seriozitatea, sim ul ordinii şi cump tarea." Şcoalaţ ă

1 preda „nu doar prin textele din manuale, ci şi prin însuşi caracterul

organiza ie gruparea, periodizarea şi impersonalitatea obiectiv nu seţ ă

deosebeau de aspee tele corespunz toare din fabric ."ă ă 16

în plus, sosirea milioanelor de imigran i ce vorbeau diverse limbi aţ

însemni apari ia unei mâini de lucru ieftine din multe ri şi culturi diferite.ţ ţă

Pentru a fi pn ductivi în economia industrial , ei trebuiau s fie asimila i sauă ă ţ

omogeniza i în cu tura american dominant a epocii, astfel c între ţ ă ă ă 1875 şi

1925 una dintre prii cipalele func ii ale şcolii a fost americanizarea celor n scu iţ ă ţ

în str in tate.ă ă

Pe scurt, mediul de afaceri avea acum un interes direct în masificarea

armati lor de tineri: în felul acesta devenea posibil economia epociiă

industriale, cu pn duc ia ei de mas .ţ ă

Pe m sur ce industrialismul a continuat s se dezvolte în secolul al XX-ă ă ă

lea, a ap rut marile organiza ii menite s apere interesele muncitorilor. Deă ţ ă

regul , sil dicatele sprijineau ferm educa ia public ă ţ ă - nu doar pentru c membriiă

doreau via mai bun pentru copiii lor, ci pentru c şi sindicatele aveau unţă ă ă

interes ascur sau neobservat în sistem. Cu cât era mai restrâns for a deă ţ

munc disponibil cu atât era mai redus concuren a pentru slujbe, iar salariileă ă ţ

erau mai mari. Sii dicatele nu purtau doar lupta dreapt împotriva munciiă

infantile, ci f ceau şi car panii pentru prelungirea educa iei obligatorii,ă ţ

men inând astfel milioane de tine în afara pie ei munci pentru perioade din ceţ ţ

în ce mai mari.

Sindicalizarea profesorilor a creat o categorie numeroas de persoane cuă

mo va ii înc şi mai puternice, personale, de a sprijini sistemul educa iei deţ ă ţ

mas co ceput pentru epoca industrial .ă ă

Pe lâng p rin i, afacerişti şi sindicate, şi guvernul avea motive pentru aă ă ţ

sus ii educa ia generalizat . Agen iile publice recunoşteau avantajeleţ ţ ă ţ

economice ale si ternului, îns aveau şi o ra iune secundar , mai pu ină ţ ă ţ

evident pentru a-1 promov Când a început s func ioneze, educa iaă ă ţ ţ

obligatorie a strâns de pe str zi milioaiă

de adolescen i agita i, îmbun t ind ordinea public şi reducândţ ţ ă ăţ ă

infractionalita şi costurile legate de activitatea poli iei şi închisorilor.ţ

Aşadar, pe tot parcursul epocii industriale a existat o coali ieţ

indestructibil a conservat modelul şcolii de tip fabric ă ă - un sistem educa ionalţ

de mas care potrivea perfect în matricea produc iei de mas , mijloacelor deă ţ ă

informare în ma_-culturii de mas , sportului de mas , divertismentului şiă ă

politicii de mas .ă

Dup cum afirm Sir Ken Robinson, consilier pe probleme de politiciă ă

educa ionale al preşedintelui vestitei funda ii Getty din Los Angeles şi autor alţ ţ

c r ii ă ţ Closing ofOur Minds: Leaming to Be Creative, „întregul aparat al educa ieiţ

publice a fost modelat de nevoile şi ideologiile industrialismului [...] bazate pe

vechile premise despre cererea şi oferta de mân de lucru. Cuvintele-cheie aleă

acestui sistem sunt liniaritatea, conformitatea şi standardizarea."17

FOR ELE SCHIMB RIIŢ Ă

In prezent, un nou conflict al valurilor se profileaz la orizont, şi nu doară

în Statele Unite. Ciocnirea iminent îi va pune pe ap r torii fabriciloră ă ă

educa ionale existente fa în fa cu o mişcare tot mai ampl , decis s -iţ ţă ţă ă ă ă

înlocuiasc . Mişcarea aceasta cuprinde patru elemente esen iale.ă ţ

Profesorii: sistemul actual îi limiteaz pe profesori la instruirea mecanic ,ă ă

pe baza manualelor, şi la evaluarea standardizat , eliminând şi ultimul strop deă

creativitate atât de la ei, cât şi de la elevi. în şcolile de ast zi exist milioane deă ă

profesori cu resursele epuizate, resemna i s se târasc pân la pensieţ ă ă ă

sus inând pasiv st tu quo-ul.ţ ă

In aceleaşi şcoli avem îns zeci, poate sute de mii de profesori eroici,ă

pl ti i mizerabil, care lupt din interior contra sistemului. în pofidaă ţ ă

constrângerilor care le sunt impuse, unii reuşesc s fac lucruri remarcabileă ă

pentru copii şi lanseaz idei care pot contribui la extragerea educa iei dină ţ

epoca industrial . Cu un sprijin minim din exterior, ei r mân o avangard ,ă ă ă

aşteptând s se al ture mişc rii pentru schimb ri radicale, nu treptate.ă ă ă ă

P rin ir. ă ţ şi în rândurile p rin ilor se observ semne clare de nemul umireă ţ ă ţ

fa de vechea coali ie. Mul i sus in num rul mic, dar în creştere de şcoliţă ţ ţ ţ ă

„charter"1 sau „magnet"2 şi alte experimente limitate în cadrul sistemului

educa ional existent. Al ii angajeaz meditatori priva i sau îşi înscriu copiii laţ ţ ă ţ

programe de dup orele de şcoal , cum este ă ă juku în Japonia. Radioul public

na ional (NPR) relateaz c „medita iile au devenit atât de larg r spândite,ţ ă ă ţ ă

încât se poate afirma c schimb aspectul înv mântului american."ă ă ăţă 18 De

asemenea, nu sunt limitate geografic.

NPR observ : „Profesori din India îi mediteaz la matematic pe copiiiă ă ă

americani pe Internet."19

Al i p rin i, care au abandonat cu totul vechiul sistem, îşi instruiescţ ă ţ

progeniturile acas , şi asta nu doar din motive religioase. Web-ul le ofer pesteă ă

un milior de site-uri cu materiale auxiliare pentru înv mântul la domiciliu.ăţă

Cu cât este mai defazat sistemul şcolar al epocii industriale fa deţă

necesit ile unei economii bazate pe cunoaştere, cu atât este mai probabil caăţ

protestele p rin ilor s îmbrace forme tot mai dure. Furioşi şi încuraja i deă ţ ă ţ

posibilit ile oferite de Internet, p rin ii activişti vor renun a la asocia iile deăţ ă ţ ţ ţ

cartier, formate împreun cu profesorii, şi se vor organiza în mişc ri locale,ă ă

na ionale şi chiar globale care s cear metode, con inuturi şi institu iiţ ă ă ţ ţ

educa ionale complet noi.ţ

Elevii: în secolele trecute, copiii nu dispuneau de suficient putere încâtă

s aib un cuvânt de spus în mişcarea pentru educa ia de mas . Ast zi, ei potă ă ţ ă ă

ajuta la do borârea sistemului. Deja poart un r zboi anarhic împotriva lui.ă ă

Revolta lor are dou componente, una în afara s lii de clas , cealalt înă ă ă ă

interior.

Copiii s-au r sculat dintotdeauna contra şcolilor, dar în trecut nu aveauă

acces la telefoane celulare, computere, Ecstasy, pornografie sau Internet, iar

când ai crescut nu s-au confruntat cu o economie care s aib nevoie deă ă

creierul şi nu d< muşchii lor. în prezent, mul i elevi, dac nu chiar majoritatea,ţ ă

ştiu instinctiv c; şcoala îi preg teşte pentru ziua de ieri, în locul celei de mâine.ă

1Şcoală charter - instituţie de învăţământ finanţată din impozite şi funcţionând potrivit unui acord între

2Şcoală magnet - şcoală cu facilităţi superioare, personal cu înaltă calificare şi programe specializate, cu scopul de a atrage elevi din toate segmentele comunităţii (n. tr.).

organismul tutelar (de obicei, consiliul şcolar local)

şi un grup extern (alc tuit din p rin i şi profesori) careă ă ţ

Prima şi cea mai familiar form de revolt const în abandonul şcolar,ă ă ă ă

factur; revenindu-ne nou . într-un manifest zguduitor intitulat ă Leaving School:

Findini Education, doi specialişti în educa ie, Jon Wiles de la Universitatea Northţ

Florid şi John Lundt de la Universitatea din Montana, calculeaz c ă ă 30% dintre

elevii dii clasele LX-XII abandoneaz şcoala în Statele Unite, dup ce instruireaă ă

fiec rui dintre ei a costat între ă 50.000 şi 75.000 de dolari, chiar dac profesoriiă

lor erau pl ti i prost O dat ieşi i din sistemul de înv mânt, ei intr în ceeaă ţ ă ţ ăţă ă

ce se numea acun un secol lumpenproletariat, alc tuit din oamenii str zii,ă ă

infractori, mici traficam de droguri, bolnavi mintal sau indivizi ce nu-şi pot g siă

un loc de munc .ă

Cealalt revolt se desf şoar în sala de clas . Atacând premiseleă ă ă ă ă

fundamer tale ale şcolilor de tip fabric , Wiles şi Lundt se întreab dacă ă ă

educa ia ar trebui s r mân obligatorie.ţ ă ă 20 Este o problem pe care şi-o pun, f ră ă ă

îndoial , şi numeros profesori for a i s joace rolul de gardieni de închisoareă ţ ţ ă

atunci când trebuie s r< prime un comportament asem n tor cu acela ală ă ă

de inu ilor r scula i.ţ ţ ă ţ

Profesorii nu se pot ap ra de flagelul violen ei din mass-media. Nu se potă ţ

ap r ă de venerarea celebrit ilor, inclusiv a personajelor sportive care trişeazăţ ă

folosin droguri, îşi mint so iile, se îmbat , se bat şi sunt acuza i de viol. Nici ei,ţ ă ţ

nici pi rin ii nu se pot ap ra de pedofilii care bântuie Web-ul în c utare de copii.ţ ă ă

Unei şcoli sunt atât de afectate de violen ţă - la adresa profesorilor şi a copiilor

deopi triv ă - încât apeleaz la poli işti care s patruleze pe coridoare.ă ţ ă

Tinerii s-au educat întotdeauna singuri, mai bine sau mai r u, îns ast ziă ă ă

o fe cu ajutorul dubios al mijloacelor de informare în mas . Jocurile şi celulareleă

sui ascunse între copertele manualelor; SMS-urile îşi iau zborul de îndat ceă

profesorul începe s -şi depene lec ia.ă ţ

Totul se întâmpl de parc , în timp ce profesorii îi încarcereaz pe copii înă ă ă

clase, urechile, ochii şi min ile acestora din urm evadeaz în universulţ ă ă

cibernetic. De la o vârst foarte fraged , ei sunt conştien i c nici un profesor şiă ă ţ ă

nici o şcoal nu le pot oferi nici m car o frac iune infim din datele,ă ă ţ ă

informa iile, cunoştin ele şi distrac ia disponibile online. Ei ştiu c într-unţ ţ ţ ă

univers sunt prizonieri, dar în cel lalt sunt liberi.ă

Mediul de afaceri atât timp cât şcolile au continuat, genera ie dupţ ă

genera ie, s le furnizeze companiilor o for de munc disciplinat pentruţ ă ţă ă ă

via a în fabric , acea coali ie de sprijin pentru mv mântul epocii industriale aţ ă ţ ăţă

r mas ferm pe pozi ii, începând de la mijlocul secolului al XX-lea îns , o dat cuă ţ ă ă

apari ia noului sistem de avu ie, au devenit necesare aptitudini noi pe careţ ţ

şcolile existente nu le puteau oferi. Decalajul s-a m rit atât de mult, încât înă

anii '90 presa de afaceri era plin cu articole despre el; în cele din urm , înă ă

2005, Bill Gates a pus degetul pe ran :ă

„Liceele americane sunt perimate. Prin asta nu vreau s spun numai c sunt vaiă ă

de capul lor, cu o mulpme de neajunsuri şi subfinan ate. ţ [...] Prin perimat în elegţ

faptul c liceele noastre, chiar şi atunci când func ioneaz conform planific rii, nu-i potă ţ ă ă

înv a pe copii noştri ceea ce trebuie s ştie în ziua de azi. ăţ ă [...] Nu este un accident

sau un defect al sistemului; de vin este însuşi sistemul. ă "21

Acest apel r sun tor la înlocuirea şi nu doar reformarea sistemului a fostă ă

important nu numai pentru c aducea o confirmare a criticilor anterioare, ci şiă

pentru c marca o separare clar a companiilor bazate pe cunoaştere deă ă

vechea coali ie care a între inut şcoala modelat dup fabric .ţ ţ ă ă ă

Interesele firmelor din cel de-al Doilea Val diverg acum de cele ale

firmelor din al Treilea V l. Pentru prima dat în peste un secol, va fi posibil caă ă

p rin ii mânioşi, profesorii frustra i, companiile ce au nevoie de personal bineă ţ ţ

preg tit, inovatorii din educa ie, cei ce predau online, designerii de jocuri şiă ţ

copiii înşişi s formeze o nou coali ie care s aib puterea nu doar de aă ă ţ ă ă

reforma, ci de a înlocui cu altceva educa ia pe band rulant .ţ ă ă

PASUL URM TORĂ

Sistemul energetic, infrastructura pentru transporturi şi şcolile nu sunt

singurele institu ii în care progresul este frânat de interesele industrialeţ

reziduale.

Ap r torii manierelor de ieri ocup în continuare fotolii în consiliile deă ă ă

administra ie ale marilor corpora ii. Al ii activeaz în partidele politice, pe cândţ ţ ţ ă

membrii altei categorii, pe care-i putem vedea de obicei dejunând la cluburile

universitare, produc motiva ii ideologice pentru ceilal i. F iş sau camuflat,ţ ţ ăţ

conflictul

dintre valuri poate fi observat acum în aproape toate institu iile dinţ

America, ] m sur ce acestea devin tot mai şubrede, mai desincronizare şi maiă ă

disfunc ionaliţ

Mai mult, avem aici o lec ie pentru lumea din afar şi pentru toate rileţ ă ţă

care î treprind tranzi ia spre economiile bazate pe cunoaştere. Trecerea f rţ ă ă

precede de la munca fizic la cea intelectual , de la coşurile de fum laă ă

software, nu e do o chestiune de tehnologie. Toate progresele tehnologice

rapide din ultimele d cenii şi lucrurile înc şi mai uimitoare pe care leă

descoper în prezent oamenii c ştiin sunt doar partea simpl a unei revolu iiă ţă ă ţ

care cuprinde fiecare aspect al vie iţ

Dac schimb rile institu ionale nu vor tine pasul, desincronizarea vaă ă ţ

desprinc laboratoarele americane de restul societ ii şi va l sa ziua de mâine înăţ ă

seama Chinei? Europei? Islamului?

Cu aceasta, ne îndrept m spre Exteriorul Americii.ă

CAPITOLUL 48

ÎN EXTERIORUL AMERICII

fectua i un sondaj la nivel mondial şi ve i descoperi c foarteţ ţ ă

mul i oameni cred c marea avu ie a Americii a fost ob inut prinţ ă ţ ţ ă

furt sau extorcarea s racilor lumii. Ideea aceasta constituieă

fundalul lozincilor scandate de protestatarii antiamericani şi antiglobalişti, dar

aceeaşi premis îndoielnic st la baza recentului val de c r i şi articoleă ă ă ă ţ

aparent academice care pretind c Statele Unite sunt noua Rom , într-oă ă

reeditare a imperialismului clasic, sau c sunt, aşa cum prefer s spună ă ă ă

chinezii, noul hegemon.

E

Problema acestor analogii este c nu se potrivesc cu modelul Stateloră

Unite din secolul al XXI-lea. Dac America este un hegemon atât de bogat şiă

puternic, cum se face c în ă 2004 aproape 40% dintre obliga iunile emise deţ

Trezoreria american erau de inute de str ini?ă ţ ă 1 Aşa st teau lucrurile în vremeaă

când Roma ori Anglia st pâneau o mare parte a lumii?ă

De ce Statele Unite n-au trimis colonişti permanen i în diversele state peţ

care se presupune câ le domin ? Roma a f cut-o. Spaniolii au f cut-o. Britanicii,ă ă ă

francezii, germanii şi italienii au f cut-o pe tot cuprinsul Africii. Japonezii auă

f cut-o în Asia.ă 2 Care universitate american preg teşte o elit deă ă ă

adrninistratori coloniali pentru a-şi petrece via a conducând regiuniţ

îndep rtate, cum f ceau Oxford şi Cambridge? Şi exist oare un curent deă ă ă

opinie în rândul americanilor în favoarea ocupa iei militare îndelungate a uneiţ

alte ri?ţă

Statele Unite sunt puternice şi, cu siguran , îşi fac sim it for a peste totţă ţ ă ţ

în lume. Dar ceva e greşit în modul în care America - şi lumea - sunt prezentate

şi în elese aici. Criticii gândesc înc în termenii trecutului agrar şi industrial. Oţ ă

dat cu amplificarea rolului cunoaşterii, întregul joc global are alte reguli şi al iă ţ

participan i. La fel se întâmpl şi în cazul viitorului avu iei.ţ ă ţ

VECHIUL JOC

In trecutul industrial, Marea Britanie, cu un imperiu „în care soarele nu

apunea niciodat ", putea cump ra bumbac la pre uri foarte mici de la unaă ă ţ

dintre coloniile sale înapoiate, agrare - Egiptul, s spunem. Putea sâ transporteă

bumbacul pe mare pân la fabricile din Leeds sau Lancaster, s -1 transforme înă ă

haine şi apoi s trimit aceste bunuri cu valoare ad ugat mare tocmai înă ă ă ă

Egipt, vânzându-le localnicilor la pre uri crescute artificial. „Super-profiturile"ţ

rezultate se întorceau în Anglia» unde ajutau la finan area altor fabrici. Flota,ţ

trupele şi adrninistratorii britanici protejau pie ele coloniale de revolte înţ

interior şi de concuren a din exterior.ţ

Desigur, aici am caricaturizat un proces mult mai complex, îns cheiaă

jocului imperial consta în p strarea tehnologiei avansate a epocii ă - fabricile de

textile, de pild ă - la Leeds sau Lancaster.

Ast zi, în schimb, pe m sur ce economiile avansate se bazeaz tot maiă ă ă ă

mult pe cunoaştere, fabricile au o însemn tate mai mic . Ceea ce contează ă ă

este cunoaşterea de care depind ele. Dar cunoaşterea nu este fixat , dup cumă ă

o arat furtul de proprietate intelectual , tot mai pregnant la nivel mondial, iară ă

America pierde lupta pentru ap rarea ei.ă

De asemenea, nu se poate spune c toate cunoştin ele pre ioase dină ţ ţ

punct de vedere economic sunt tehnologice. Astfel, Alain Mine, controversatul

fost preşedinte al cotidianului francez Le Monde, desfiin eaz opinia potrivitţ ă

c reia Statele Unite ar fi comparabile cu Roma sau Marea Britanie din trecut.ă

America nu este o putere imperial , ci, dup cum se exprim el, prima „ ară ă ă ţ ă

mondial ". Iar misiunea universit ilor sale, spre deosebire de cea aă ăţ

britanicelor Oxford şi Cambridge, nu este de a instrui o elit na ional , ci de aă ţ ă

transmite cunoaşterea care-i va forma pe „viitorii lideri ai lumii."3

Scriind la scurt timp dup asprirea controalelor asupra imigra iei înă ţ

Statele Unite, ca urmare a atentatelor de la 11 septembrie, Mine arat c înă ă

cele cinci decenii precedente num rul studen ilor str ini din America crescuseă ţ ă

de 17 ori. Ar fi putut ad uga c o propor ie tot mai mare dintre aceştia seă ă ţ

întorc acas înarma i cu cele mai recente cunoştin e ştiin ifice şi tehnologice înă ţ ţ ţ

domenii de vârf precum integrarea re elelor la scar larg , nanotehnologia şiţ ă ă

genetica - nu tocmai lucrurile pentru care erau cunoscu i imperialiştii şiţ

neocolonialiştii.

UN „GEST NEJOSNIC"

Cel deal Doilea R zboi Mondial a coincis cu începutul sfârşitului pentruă

colonialismul epocii industriale clasice.

încheiat în 1945, acest r zboi se şterge rapid din memorie, îns ar puteaă ă

ajuta la stabilirea unui context în care sâ ne amintim c nimic de atunciă

încoace nu se compar cu distrugerile provocate de el sau cu schimb rileă ă

economice pe care lea determinat.

Pierderile suferite în cel deal Doilea R zboi Mondial de peste dou duziniă ă

de ri, inclusiv Statele Unite, au fost de cel pu in ţă ţ 50 de milioane de oameni.4

Respira i adânc pentru a putea cuprinde cu mintea acest num r. Este ca şi cumţ ă

170 de tsunami-uri de aceeaşi intensitate cu cel care a decimat Asia de Sud-Est

în 2004 ar fi lovit lumea într-un interval de şase ani, adic un tsunami cam laă

dou s pt mâni.ă ă ă 5

Rusia - pe atunci Uniunea Sovietic ă - a pierdut, doar ea, 21 de milioane

de oameni.6 Germania, înfrânt , a pierdut peste ă 5 milioane.7 Multe dintre

industriile Europei Occidentale au fost distruse. Sfârşitul r zboiului a adusă

foamete şi haos în cea mai mare parte a continentului. La cel lalt cap t ală ă

lumii, Japonia a pierdut aproape 2,5 milioane de oameni înainte de a capitula.8

Şi aici, industriile esen iale, precum cele carbonifer , metalurgic , siderurgicţ ă ă ă

şi a îngr ş mintelor chimice au ajuns în ruine.ă ă

In toate aceste regiuni, lucrurile s-au petrecut ca şi cum revolu iaţ

industrial ar fi fost întoars în timp. R zboiul de mas zdrobise mijloaceleă ă ă ă

produc iei de mas .ţ ă

Spre deosebire de celelalte ri participante la conflict, Statele Unite auţă

pierdut mai pu in de ţ 300.000 de militari şi doar câ iva civili.ţ 9 Infrastructura lor

nu a fost bombardat , astfel c la încheierea r zboiului America era singuraă ă ă

ar industrializat cu o economie pe deplin func ional şi f r o concurenţ ă ă ţ ă ă ă ţă

semnificativ .ă

La trei ani dup încetarea focului, Statele Unite ă - aşa-numita putere

imperial de ast zi ă ă - au f cut un lucru foarte ciudat.ă

în loc s cear repara ii de la Germania şi s ia de acolo toateă ă ţ ă

echipamentele industriale r mase în picioare, de la vagoane pân la maşinileă ă

industriale, aşa cum a procedat Rusia,10 şi în loc s profite de sl biciuneaă ă

concuren ei, Statele Unite au lansat programul ce avea s fie cunoscut dreptţ ă

Planul Marshall. Sub egida lui, America a pompat, în doar patru ani, 13 miliarde

de dolari în Europa, inclusiv 1,5 miliarde în Germania, pentru reconstruirea

capacit ilor de produc ie, înt rirea monedelor şi dezmor irea schimburilorăţ ţ ă ţ

comerciale.1^

In cadrul altor programe, Japonia a primit 1,9 miliarde de dolari din

partea Statelor Unite, din care 59% pentru hran şi ă 27% sub forma materiilor

prime şi materialelor industriale, precum şi a echipamentelor de transport.12

Winston Churchill, marele conduc tor al Regatului Unit din timpulă

r zboiului, a denumit Planul Marshall „cel mai nejosnic gest din istorie."ă 13 Dar

aceste programe de sprijin pentru alia i şi inamici deopotriv nu erauţ ă

nicidecum caritabile, ci f ceau parte dintr-o strategie economic pe termenă ă

lung care a dat roade excelente.

Planul Marshall a ajutat la refacerea pie elor pentru m rfurile americane,ţ ă

a împiedicat orice tendin a Germaniei de a reveni la nazism şi, mai presus deţă

toate, a salvat Europa Occidental şi Japonia, pândite de îmbr işarea glaciară ăţ ă

a Uniunii Sovietice, şi le-a reintrodus în economia mondial . In retrospectiv , aă ă

fost una dintre cele mai inteligente investi ii din istorie.ţ

Cât despre imperialism, pân la sfârşitul r zboiului Moscova ob inuseă ă ţ

controlul militar şi politic asupra tuturor rilor est-europene. în fiecare dintreţă

ele a implantat trupe şi regimuri comuniste şi amenin a s procedeze la fel înţ ă

Europa Occidental , unde partidele comuniste sprijinite de sovietici revendicauă

o ampl sus inere popular , mai ales în Fran a şi Italia.ă ţ ă ţ

In acest mod, sovieticii creaser o regiune vast , întinzându-se de laă ă

Vladivostok pân la Berlin, cu economii planificate centralizat, monedeă

neconvertibile şi multe alte bariere care au separat voit 10% din popula ia lumiiţ

de restul economiei mondiale.14

In 1949, China se al turase blocului comunist, astfel c înc ă ă ă 22% dintre

locuitorii planetei au fost scoşi din economia global . Pe la mijlocul anilor ă '50,

când a început revolu ia avu iei, o treime din popula ia lumii era decuplat deţ ţ ţ ă

rest în ceea ce priveşte comer ul şi finan ele.ţ ţ

In acelaşi timp, Africa, America Latin şi Asia de Sud erau într-o stare deă

s r cie cumplit , unele regiuni traversând procesul turbulent, adesea violentă ă ă

de decolonizare pe m sur ce st pânii europeni se retr geau.ă ă ă ă

Prin urmare, la începutul deceniului al şaselea, Statele Unite, cu doar 6%

din popula ia mondial , realizau aproape ţ ă 30% din PIB-ul global15 şi jum tate dină

produc ia industrial a planetei,ţ ă 16 iar concuren a de care aveau parte eraţ

insignifiant .ă

RIPOST ŞI UIMIREĂ

în prezent, lumea este de nerecunoscut din punctul de vedere al

economiei. Outputul global a crescut exponen ial, de la ţ 5,3 trilioane de dolari în

1950 (în dolarii interna ionali din ţ 1990)17 la 51 de trilioane în 2004, iar rolul

Americii în economia monetar interna ional s-a modificat dramatic.ă ţ ă

Cu timpul, o dat ce s-au ref cut, Europa, China şi alte regiuni au devenită ă

competitori puternici din cel de-al Doilea Val. Drept urmare, partea Statelor

Unite din outputul global a sc zut la ă 21,5%. Pe scurt, în termeni relativi,

America st pâneşte o felie mult mai mic din economia global decât o f ceaă ă ă ă

odinioar . Statele Unite s-au aflat în declin relativ timp de jum tate de secol.ă ă

Dar dac analiz m situa ia în termeni absolu i, descoperim un tablouă ă ţ ţ

foarte diferit. De la mijlocul anilor '50 încoace, avu ia absolut a Americii ţ ă -

m surat , e drept, într-o metric economic inadecvat şi conven ional ă ă ă ă ă ţ ă - a

crescut spectaculos. De la produsul de aproximativ 1,7 trilioane de dolari din

1952 (în dolari ajusta i) a ajuns la ţ 11 trilioane în 2004.18

Deşi cifrele referitoare la contribu ia tehnologiilor, proceselor, organiz riiţ ă

şi culturii bazate pe cunoaştere sunt „soft" şi controversate, Statele Unite nu şi-

ar fi putut men ine pozi ia competitiv în lume ţ ţ ă - atât pe plan militar, cât şi

economic - dac ar fi r mas o putere pur industrial , dup cum nu ar fi putută ă ă ă

face fa ripostelor şi neîn elegerii de care are parte în prezent.ţă ţ

Sporind rolul cunoaşterii în afaceri şi economie, Statele Unite subliniază

importan a culturii şi, implicit, atrag aten ia asupra faptului c unele culturiţ ţ ă

sunt mai bune generatoare de productivitate decât altele.

Astfel ajungem la o alt acuza ie formulat contra Statelor Unite, ceaă ţ ă

privind „imperialismul cultural" şi economia din spatele lui. Reglobalizarea

aduce culturi diferite într-un contact mai apropiat şi uneori ostil. Mai mult,

oamenii de pretutindeni se plâng de omogenizare, de faptul c oriunde s-ară

duce ar vedea aceleaşi magazine Wal-Mart, aceleaşi McDonald's, aceleaşi filme

de la Hollywood ş.a.m.d. Oare criticii au dreptate şi America se vâr pe gâtulă

tuturor, sau se întâmpl cu totul altceva?ă

INVERSAREA OMOGENIT IIĂŢ

Aşa cum am v zut, r spunsul este c exist dou Americi. Americaă ă ă ă ă

produc iei de mas de ieri, şi nu America demasificat de mâine este cea peţ ă ă

care o vedem oglindit în cursa spre omogenizare.ă

Produc ia de mas le ofer economii de scar celor care realizeaz sauţ ă ă ă ă

vând acelaşi produs de tip „o m sur pentru to i" de nenum rate ori, cu câtă ă ţ ă

mai pu ine schimb ri posibil. Motivul este acela c modificarea unui bun produsţ ă ă

pe linia de asamblare este mult prea scump .ă

Mii de muncitori ar fi obliga i s aştepte reechiparea liniei, în timp ceţ ă

ceasul tic ie, iar costurile suplimentare cresc continuu.ă

Prin contrast, modificarea unui bun produs pe o linie de asamblare

„inteligent " necesit , de obicei, doar ad ugarea unor linii la programulă ă ă

informatic. Tot ce trebuie sâ fac lucr torul este s apese un buton. Ină ă ă

consecin , varietatea este acum mai ieftin , dup cum putem constata privindţă ă ă

extraordinara diversitate de m rci, tipuri, modele şi m rimi de pe rafturileă ă

magazinelor.

Pe scurt, sc derea spre zero a costurilor personaliz rii şi individualizareaă ă

tot mai pregnant a gusturilor consumatorilor vor determina înlocuireaă

uniformiz rii cu opusul ei ă - diversitatea crescând .ă

Din cauz câ valurile schimb rii se suprapun şi, chiar şi în America,ă ă

sistemul avu iei revolu ionare nu este înc pe deplin dezvoltat, Statele Uniteţ ţ ă

continu s exporte şi s fac reclam la produse şi servicii de mas , dar, într-oă ă ă ă ă ă

m sur tot mai mare, trece la personalizarea de mas , având drept intă ă ă ţ ă

outputul complet de-masificat, destinat clien ilor cu o individualitate tot maiţ

puternic .ă

Odinioar , o cafenea oferea numai una sau câteva op iuni. Poate că ţ ă

localurile Starbucks par omogene, îns ele le prezint acum clien ilor zeci deă ă ţ

amestecuri şi variet i.ăţ

Nike le permite clien ilor online s -şi creeze propriii tenişi, alegând dintreţ ă

mii de combina ii cromatice şi inscrip ionându-şi numele sau alte cuvinte peţ ţ

produsul final.

V plac bomboanele M&M? Acum pute i intra pe Internet şi imprima oă ţ

sintagm pe crusta lor.ă

Chiar şi rigida companie poştal american le-a dat posibilitatea clien iloră ă ţ

s -şi pun fotografia dorit pe timbrele pe care le cump r ă ă ă ă ă - poza copilului, de

exemplu.19

Toate aceste demersuri constituie paşi mari spre produc ia cu adev ratţ ă

personalizat ă - opusul omogeniz rii oferite de companiile din epoca industrial .ă ă

Un caz deosebit de interesant este acela al lui Spiderman. Când

drepturile de publicare ale c r ii de benzi desenate cu aventurile eroului au fostă ţ

vândute în India, editorul local a modificat personajele principale şi trecutul lor

pentru a respecta sensibilit ile religioase ale publicului indian.ăţ

Eroul a fost rebotezat, astfel c Peter Parker din New York a devenită

Pavitr Prabhakar din Mumbai, dar mai important a fost schimbarea legat deă ă

modul în care şi-a dobândit Pavitr puterile supraomeneşti.

Dac în versiunea american capacit ile lui Peter sunt amplificate prină ă ăţ

mijloace radioactive, în cea indian calea este religioas . Potrivit unei relat riă ă ă

din Afewsweeic, „eroul îşi cap t puterile de la un yoghin care execut un rituală ă ă

[..ti iar personajul negativ este un demon din panteonul hindus."20

în concluzie, omogenizarea cultural este mesajul unei Americi aă

produc iei de mas care este pe cale de dispari ie. Eterogenitatea,ţ ă ţ

demasificarea şi personalizarea sunt mesajul unei noi Americi în ascensiune

rapid , care are nevoie de diversitate şi, simultan, o genereaz . Şi asta nu doară ă

în privin a m rfurilor şi c r ilor de benzi desenate.ţ ă ă ţ

Mijloacele de informare în mas ale celui de-al Treiea Val îmbun t esc,ă ă ăţ

la rândul lor, accesul la o nesfârşit diversitate de idei, valori, stiluri de via şiă ţă

puncte de vedere, inclusiv toate ideologiile politice şi variantele culturale la

care ne-am putea gândi. Acesta este motivul pentru care China, de pild , înă

ciuda strategiei c ii duble pe care o profeseaz , continu sâ cenzureze şi să ă ă ă

manipuleze con inuturile pe care le pot prelua cet enii ei de pe Internet.ţ ăţ 21

Adev rata problem din ziua de azi nu este cât de mult omogenitateă ă ă

produc Statele Unite, ci cât de mult eterogenitate suprim alte guverne,ă ă

culturi şi religii.

Statele Unite sunt, într-adev r, singura superputere mondial dină ă

prezent, îns au de-a face cu nişte constrângeri şi complexit i cu care nu s-aă ăţ

confruntat şi pe care nu şi le-a imaginat nici o superputere anterioar .ă

Ac ionând în propriul interes ţ - în eles mai mult sau mai pu in corect deţ ţ

restul lumii - Statele Unite au contribuit, o dat cu ascensiunea avu ieiă ţ

revolu ionare, la formarea unei noi ordini globale, pe niveluri multiple, foarteţ

diferit de aceea anticipat de liderii din ultima genera ie.ă ă ţ

S începem cu jocul jocurilor.ă

CAPITOLUL 49

NEV ZUTUL JOC AL JOCURILORĂ

iitorul avu iei revolu ionare din buzunarele noastre şi de peţ ţ

planeta nu va fi determinat doar de interac iunea pie elor. Cineţ ţ

ce ob ine şi cine ce face nu s-a stabilit niciodat , decât uneori înţ ă

teorie, exclusiv de c tre pie e. Pretutindeni, avu ia este modelat de putere,ă ţ ţ ă

cultur , politic şi stat. La nivel mondial, rile au fost principalii actori.ă ă ţă

Vîn anii ce urmeaz , rile vor continua s formeze noi blocuri economice,ă ţă ă

s practice jocuri cu valutele, s impun tarife şi s acorde subven ii (tot maiă ă ă ă ţ

ascunse sub justific ri ecologice, culturale şi de alt gen). Vor continua s deaă ă

vina pe şomaj sau pe concuren a neloial a altor state. Vor cere „uriiformizareaţ ă

terenului de joc", adic aceleaşi reguli pentru toat lumea. Se vor manifestaă ă

zgomotos ori de câte ori vor avea ocazia. Şi, desigur, îşi vor impozita cet enii.ăţ

Puterile în ascensiune, de pild India, China şi Brazilia, vor cere s fieă ă

tratate ca mari puteri în cadrul institu iilor interna ionale precum Organiza iaţ ţ ţ

Mondial a Comer ului, Fondul Monetar Interna ional, Banca Mondial şi Bancaă ţ ţ ă

pentru Reglemente Interna ionale, organiza ii ale c ror decizii afecteazţ ţ ă ă

comer ul, valutele, împrumuturile, rezervele bancare şi multe alte variabile aleţ

avu iei.ţ

Concuren a tot mai acerb a rilor pe un teritoriu cunoscut ţ ă ţă - pe care l-

am putea numi tabla de joc a statelor - nu este îns câştig toare pentruă ă

nimeni, c ci, indiferent dac guvernelor na ionale le place sau nu, puterea li seă ă ţ

scurge printre mâini. Marile puteri sunt tot mai putin mari, iar lucrul acesta este

valabil şi pentru America.

NEO-JOCURI

Motivul este acela c statele-na iune nu mai sunt singurele pieseă ţ

puternice în noul meta-joc alc tuit din numeroase subjocuri conectateă

interactiv şi practicate simultan. Neo-şah la un nivel. Neo-poker, neo-table sau

neo-EverQuest la altele. Juc torii trebuie s respecte reguli neliniare care seă ă

schimb dup fiecare mutare sau chiar în timpul acesteia.ă ă

Corpora iile joac şah multina ional de mult vreme şi au dobândit oţ ă ţ ă

influen dispropor ionat pe plan interna ional. în prezent, pentru c sunt dinţă ţ ă ţ ă

ce în ce mai globale, marile corpora ii şi institu ii financiare mut piesele peţ ţ ă

propria tabl de joc şi sunt tot mai greu de tras la r spundere în ara deă ă ţ

origine.1

Atunci când Microsoft, Citigroup, Toyota, Royal Dutch Shell, Philips sau

Samsung vorbesc, guvernele na ionale ascult . Dar nu conteaz doar jocurileţ ă ă

rilorţă

şi cele ale corpora iilor (ori interac iunile dintre ele). Statele şi companiileţ ţ

trebui s se descurce şi cu comunitatea crescând a ONG-urilor şi altor for e înă ă ţ

evolu ieţ

MAI PU IN UMANE?Ţ

Multe ONG-uri combat corpora ii precum Monsanto, Shell Oii şiţ

McDonald'; Aşa cum am v zut, ele se lupt cu liberalizarea comer ului şiă ă ţ

globalizarea. Org; nizeaz marşuri pentru pace. Fac campanii pentru salvareaă

balenelor şi copacilo Activitatea lor le aduce zilnic titluri pe prima pagin aă

publica iilor.ţ 2

Mai pu in vizibile, dar mai numeroase şi, laolalt , mult mai influente suntţ ă

alt ONG-uri, de pild asocia iile mondiale ale diverselor sectoare de afaceri,ă ţ

grupi rile profesionale, cluburile sportive, organiza iile ştiin ifice şi alte entit i.ţ ţ ăţ

Major tatea se concentreaz asupra unor probleme foarte specializate ceă

preocup divers industrii şi grupuri, de la exper ii în reglement ri vamale şiă ţ ă

avoca ii de divor ul pân la geneticieni, notari, distribuitori de materialeţ ţ ă

plastice, buc tari, fotomodel şi designeri de textile.ă

Unele ONG-uri ap r interesele produc torilor, altele îi ap r peă ă ă ă ă

consumator iar cele dintr-o alt categorie îi organizeaz sau îi reprezint peă ă ă

prosumatori; aici s încadreaz grupurile care au coordonat miile de voluntariă

sosi i din întreaga lum pentru a ajuta victimele tsunami-ului din decembrieţ

2004.3

Dac le privim în ansamblu, ONG-urile, înarmate cu computere, acces laă

Intei net şi ultimele echipamente de comunica ii şi sprijinite de avoca i, medici,ţ ţ

oamer de ştiin şi al i profesionişti, formeaz o for transna ional tot maiţă ţ ă ţă ţ ă

redutabil c care atât statele, cât şi corpora iile vor fi obligate s împartiaă ţ ă

puterea.

Mai mult, proliferarea ONG-urilor nu e decât la început. In primul rând,

Intei netul, telefoanele mobile şi conectivitatea mai bun le înlesnescă

oamenilor, incluşi pe plan financiar, s identifice obiective sau dolean eă ţ

comune, s se g seasc un pe al ii, s intre în leg tur şi s se organizeze. înă ă ă ţ ă ă ă ă

al doilea rând, viteza schimb; iilor genereaz noi oportunit i şi temeri. Deă ăţ

exemplu, înainte de descoperire celulelor-suş , riimeni nu a înfiin at un ONGă ţ

pentru sprijinirea cercet rilor în aces domeniu ă - sau pentru oprirea lor. în

prezent sunt o sumedenie.4

ONG-URILE DE MÂINE

Ne putem aştepta ca, în scurt timp, ONG-urile care înc ac ioneaz laă ţ ă

nive local sau na ional s -şi fac sim it prezen a la nivel global, aşa cumţ ă ă ţ ă ţ

organiza iil ecologiste, feministe şi pentru ap rarea drepturilor omului au pornitţ ă

pe plan loca apoi s-au dezvoltat la scar na ional , dup care şi-au plasată ţ ă ă

problemele pe agend mondial .ă

în zilele noastre, de pild , drepturile homosexualilor sunt contestateă

vehemer în multe ri. Pe m sur ce raportul numeric dintre sexe se modificţă ă ă ă

în mari p r ale lumii, b ie eii dep şind feti ele ă ă ţ ă ţ - în China, de pild , raportul esteă

de 120:100 5 lipsa de femei va încuraja, dup toate probabilit ile,ă ăţ

homosexualitatea masculin; ceea ce-1 face pe scriitorul Mark Steyn sâ se

întrebe ironic dac Republica Popi Iar Chinez „pl nuieşte s devin primaă ă ă ă ă ă

superputere gay de la Sparta încoace." într-o ar dup alta, homosexualii vorţ ă ă

ieşi din umbr şi, fie f iş, fie sub acoperire, se vor organiza politic, aşa cum auă ăţ

f cut deja în America de Nord şi Europa. Apoi îşi vor promova cererile pentruă

drepturi, inclusiv legalizarea c s toriilor homosexuale, pe scena global .ă ă ă

Luptele pe tema multor probleme morale ale secolului XXI vor da naştere

unor ONG-uri complet noi. Acestea vor c uta sprijin pentru cercet rile înă ă

domeniul „nanobolilor" sau pentru combaterea „nanopolu rii". O dat cuă ă

progresul neuro-ştiin elor, ONG-urile vor lupta pentru sau împotrivaţ

neuromanipul rii inteligen ei umane.ă ţ

Când, în sfârşit, se va realiza donarea fiin elor umane ţ - fapt foarte

probabil, în ciuda încerc rilor de a-1 interzice ă - vom asista la organizarea unor

mişc ri globale cu scopul de a nega sau ap ra drepturile clonelor.ă ă

în viitor vom avea mult mai multe modalit i de a modifica atât trupurile,ăţ

cât şi creierele, cu ajutorul geneticii şi al ştiin ei în general. Aşa cum grani eleţ ţ

academice, economice, politice şi de alte tipuri se desfiin eaz , dispar şiţ ă

grani ele care definesc „umanul". Cât de mult putem modifica un trup ţ -

ac ionând chimic, biologic, genetic sau mecanic ţ - pân când acesta s nu maiă ă

fie destul de „uman" încât s merite acelaşi tratament cu oamenii? ONG-urileă

de mâine vor purta o b t lie global pe tema aspectelor care-1 deosebesc peă ă ă

un om de un „transom" şi a dreptarilor fiec ruia.ă

Atât de profunde sunt aceste probleme morale cu care ne vom confrunta

în curând şi atât de intense sunt emo iile pe care le vor stârni, încât ne putemţ

imagina lesne c vor da naştere unor noi mişc ri fanatice şi vor deveni înc oă ă ă

surs de teroare global .ă ă

Chiar şi acum, ONG-urile formeaz , luate colectiv, un cazan în careă

clocotesc pasiuni, idei, avertiz ri timpurii şi propuneri de inova ii sociale, buneă ţ

sau rele. Ele sunt deja capabile s se organizeze şi sâ ac ioneze mai rapidă ţ

decât guvernele şi birocra iile lor (un alt exemplu important de desincronizare),ţ

iar ceea ce fac va avea un impact enorm, în mare m sur neaşteptat, asupraă ă

producerii şi distribuirii de avu ie în economia global .ţ ă

Gândul acesta ne îndreapt spre cele mai mari ONG-uri dintre toate, cumă

le-am putea considera: religiile.

RELIGIO-ECONOMIA

în timp ce creşterea popula iei globale îşi încetineşte ritmul,ţ 7 ratele de

creştere pe care le pretind cele mai mari religii ale lumii, creştinismul şi

islamul, sunt impresionante. Ambele vor fi influen ate de tehnologie şi deţ

redistribuirea radical a avu iei mondiale în deceniile urm toare.ă ţ ă

Conexiunea dintre religie şi bani care atrage acum cea mai mult aten ieă ţ

este cea legat de costurile terorismului. Osama bin Laden se l uda că ă ă

atentatele de la 11 septembrie comise de extremiştii s i musulmani au impusă

economiei americane costuri de peste un trilion de dolari.8 S-a dovedit îns că ă

bin Laden are nevoie de un contabil mai bun.

Suma total depinde de ce includem în ea, dar nici un studiu serios nu s-aă

apropiat de cifra lui bin Laden. Este adev rat c , aşa cum se ar ta într-ună ă ă

raport întocmit pentru Congresul american, „replicile cutremurului" s-au f cută

sim ite „pe pie ele de valori mobiliare str ine, în turism şi transportul deţ ţ ă

c l tori, în atitudinile consumatorilor şi în ieşirea temporar a capitalului."ă ă ă 9

Am avea îns nevoie de o contabilitate de tip Enron pentru a ne apropiaă

de cifra fantezist a lui bin Laden, mai ales c experien a ne înva c , la fel caă ă ţ ţă ă

în cazul dezastrelor, multe costuri sunt recuperate atunci când începe

reconstruc ia. Pur şi simplu, banii sunt redirec iona i dintr-o parte a economieiţ ţ ţ

în alta.

Potrivit aceluiaşi raport c tre Congres, ă 11 septembrie şi atentatele

ulterioare de la Bali şi Madrid aveau scopul grandios de a „dobori par ialţ

sistemul economic global." Dac este aşa, atunci costurile, chiar dac includemă ă

„efectele economice subsecvente", au fost „mici în raport cu PIB-ul global."10

Infime ar fi un termen mai adecvat.

Acesta este motivul pentru care Al Qaeda lui bin Laden şi alte grup riă

teroriste vor face orice pentru a ob ine arme de distrugere în mas ; din acelaşiţ ă

motiv, trebuie s fie împiedicate cu orice pre .ă ţ

Ins chiar dac , printr-o vraj , terorismul ar disp rea, religia va avea ună ă ă ă

impact substan ial asupra economiei în deceniile urm toare.ţ ă

DUMNEZEU ÎN MIŞCARE

America, denumit „necredincioas " de extremiştii musulmani şiă ă

„hiperreligi-oas " de c tre europeni, se confrunt cu o lume care, în loc s seă ă ă ă

îndrepte spre secularism, aşa cum a procedat în epoca industrial , pare s facă ă ă

o întoarcere de 180 de grade.

David B. Barrett şi Todd Johnson, coordonatori ai Enciclopediei creştine

mondiale, prev d c , de la ă ă 2 miliarde ast zi, creştinii vor fi în num r de ă ă 2,6

miliarde în 2025 - o creştere de aproximativ 30%. Dar islamul evolueaz multă

mai rapid. De la 553 de milioane de adep i în ţ 1970, a explodat la 1,2 miliarde

în 2001 şi va atinge, ni se spune, cifra de 1,8 miliarde de credincioşi în 2025 - o

creştere de 50% într-un sfert de secol.11

Deşi statistica religioas nu este mai precis decât datele economice,ă ă

direc ia general este clar . Mai mult, cifrele sunt mult mai impresionante dacţ ă ă ă

avem în vedere locurile în care se g sesc to i aceşti creştini şi musulmaniă ţ

suplimentari, precum şi locurile unde vor ap rea în curând.ă

In ambele cazuri se constat o însemnat mutare geografic , adică ă ă ă

spa ial . Potrivit lui Philip Jenkins, autorul lucr rii „The Next Christianity", de laţ ă ă

mijlocul deceniului şase încoace, „centrele principale ale lumii creştine s-au

mutat irevocabil în Africa, America Latin şi Asia", fiecare dintre aceste regiuniă

g zduind ast zi mult mai mul i creştini decât America de Nord. Am comentată ă ţ

deja ascensiunea spectaculoas a creştinismului în China.ă 12

Creşterea şi relocalizarea spa ial a religiei pe cuprinsul planetei este unţ ă

eveniment istoric de propor ii uriaşe care, cel pu in par ial, va fi modelat deţ ţ ţ

transferurile de avu ie la scar global şi, la rândul s u, le va modela.ţ ă ă ă

In Europa, num rul musulmanilor s-a dublat în ultimii dou zeci de ani, înă ă

mare parte din cauza imigra iei, iar specialiştii se aşteapt ca islamul sţ ă ă

creasc aici mai repede decât creştinismul.ă 13 De fapt, deşi este un lucru

recunoscut de pu in lume, o treime dintre musulmanii de pe glob tr iesc înţ ă ă

prezent ca minorit i etnice şi culturale în ri nemusulmane, la o distan totăţ ţă ţă

mai mare fa de centrul geografic al islamului. în aceast categorie seţă ă

încadreaz o popula ie flotant , în permanent mişcare, de intelectuali, oameniă ţ ă ă

de afaceri, ingineri şi profesori care pot s lucreze şi s tr iasc în câteva ri laă ă ă ă ţă

rând, pe m sur ce urmeaz evolu ia pie ei for ei de munc .ă ă ă ţ ţ ţ ă

Olivier Roy de la şcoala de Studii Avansate în Ştiin e Sociale de la Parisţ

admite c islamul va fi influen at într-un grad tot mai înalt, în ceea ce priveşteă ţ

politica, stilul de via , cultura, identitatea ţă - şi, am putea ad uga, atitudinileă

fa de capitalism, pie e şi afaceri ţă ţ - de ceea ce el numeşte „milioanele

deteritorializate" ale islamului, localizate majoritar în Europa.

în vreme ce acest lucru se petrece în Occident, popula ia musulmanţ ă

creşte cel mai rapid în est, într-o Asie unde, mai ales în Malaiezia şi Indonezia,

a câştigat teren o form a islamului mai moderat decât cele din Iran şi rileă ă ţă

arabe.14

împreun , aceste mut ri spre est şi spre vest ar putea muta din Orientulă ă

Mijlociu centrul influen ei religioase şi culturale islamice. Aceast domina ie,ţ ă ţ

deşi îşi are r d cinile la Mecca, locul de naştere a Profetului, unde vin anual înă ă

hagialâc milioane de musulmani de pretutindeni, a fost consolidat , de fapt, deă

for a banilor.ţ

Secole în şir, puterea musulmanilor în economia mondial a fost dat deă ă

situarea strategic a Orientului Mijlociu, ca principal punct de tranzit pentruă

comer ul dintre Asia şi Europa. Regiunea şi-a pierdut avantajele financiareţ

atunci când, folosind tehnicile avansate de naviga ie şi cunoştin ele maritime,ţ ţ

comercian ii europeni şi din alte p r i au început s evite Orientul Mijlociu,ţ ă ţ ă

ocolind pe mare cap tul sudic al Africii.ă

în prezent, Oriental Mijlociu se confrunt din nou cu pierderea principaleiă

sale surse de bog ie ăţ - şi cu pierderea influen ei financiare, culturale şiţ

religioase asociate cu ea. Aceast surs este, desigur, petrolul.ă ă

SFÂRŞITUL PETRO-PUTERII

Ascensiunea economic a Chinei, Indiei şi progresul mai pu in observabilă ţ

al Braziliei au contribuit în 2005 la creşterea pre ului petrolului la niveluriţ

record, de dou ori mai mari decât cele din 2002.ă 15 De aceea, combustibilii

alternativi devin mai competitivi, iar întrebarea „cât pot dura rezervele actuale

de petrol?" este pe toate buzele. Nimeni nu poate prezice când va fi pompat

ultimul baril de i ei, dar planificatorii de la marile companii auto şi petroliereţ ţ

alc tuiesc deja strategii pentru tranzi ia c tre o economie postpetrolier .ă ţ ă ă

General Motors sper s fie prima companie care va vinde un milion de maşiniă ă

cu celule pe baz de hidrogen.ă 16 dac nu va fi GM, de ce nu Toyota? Sauă

industria auto chinez , aflat pe cai maiă ă

Dac guvernele din Orientul Mijlociu nu vor începe acum s se preg tea»ă ă ă

pentru economiile post-petroliere, bazate pe cunoaştere, cu serviciile jucând rol

principal, evadarea unor cantit i enorme de avu ie din regiune ar putea stârniăţ ţ

în şi mai mult teroare, pe m sur ce s r cia şi dezn dejdea se vor agrava.ă ă ă ă ă ă

Fiecare maşin cu celule de hidrogen construit în alt parte a lumii,ă ă ă

fieca central nuclear , fiecare panou solar, fiecare generator eolian, fiecareă ă

nou sur şi form de energie nepetrolier vor gr bi dispari ia actualelor eliteă ă ă ă ţ

religioase de afaceri din Orientul Mijlociu.

Un asemenea colaps ar sec tui resursele financiare ale Arabiei Saudite şiă

submina influen a acestei ri, precum şi influen a religioas a regiunii asupraţ ţă ţ ă

isl mului mondial, modificând echilibrul dintre şii i, sunni i şi alte grup ri.ţ ţ ă

Enormele bog ii petroliere ale Arabiei Saudite au fost folosite pentruăţ

prom varea wahhabismului, o ramur deosebit de strict a islamului, înă ă

întreaga lum Fondurile ar fi putut fi utilizate pentru educarea tinerei genera iiţ

de musulmani spiritul economiei moderne.

în loc de asta, saudi ii au finan at şcolile religioase care i-au produs peţ ţ

taliba în Afganistan, iar în restul lumii au creat tineri şomeri, dezn d jdui i şiă ă ţ

mânios inclusiv teroriştii care încearc acum s r stoarne însuşi regimul de laă ă ă

Riad.17

Mul i observatori din afar au impresia c islamul este deja m cinat deţ ă ă ă

un ra boi intern. în acest conflict, duşmanul nu este America antiislamicâ şi

imperi list sau vreo alt ar neislamic . Inamicul este reprezentat de l comia,ă ă ţ ă ă ă

provinci lismul şi miopia cu care liderii atâtor na iuni din Orientul Mijlociu şi-auţ

exercit conducerea atâta vreme şi de incapacitatea lor de a folosi banii

proveni i din petr pentru a c l ri pe coama celui de-al Treilea Val spre un viitorţ ă ă

mai bun.

SFÂRŞITUL UTOPIEI

Cum ar fi putut ar ta lucrurile ă - imagine care le-ar putea da speranţă

tineril< musulmani demoraliza i ţ - ne sugereaz economistul Rima Khalafă

Hunaidi, fo vicepremier al Iordaniei, acum director al biroului regional pentru

statele arai din cadrul Programului ONU pentru Dezvoltare:

„Cunoaşterea defineşte, într-o m sur tot mai mare, demarca ia dintreă ă ţ

avut şi s r cie, dintre capacitate şi neputin şi dintre împlinirea uman şiă ă ţă ă

frustrare, ar în stare s mobilizeze şi s disemineze cunoaşterea îşi poateţ ă ă ă

ridica rapid niv Iul de dezvoltare, îşi va ajuta to i cet enii s prospere şi îşi vaţ ăţ ă

ocupa locul cuveri pe scena global a secolului XXI."ă

Ceea ce urmeaz este rezumatul pe dou sprezece pagini al unui raport diă ă

2003, de lungimea unei c r i, despre „construirea unei societ i bazate peă ţ ăţ

cunoa tere" în lumea arab . întocmit de peste treizeci de universitari şi analiştiă

must mani specializa i în politici publice şi sponsorizat de Fondul Arab pentruţ

Dezvoltai Economic şi Social şi Programul ONU pentru Dezvoltare,ă ă 18

documentul exprin

340

ALVIN TOFFLER şi HEIDI'

speran a unei renaşteri a lumii arabe care s se sprijine pe cinci ţ ă nilnr,;«

ratideHunaidi: ' "P m ' enume-

• Libertatea de opinie, exprimare şi asociere.

• Educa ia de calitate ţ [...] disponibil pentru to i.ă ţ

• Introducerea ştiin ei în societatea arab ţ ă [...] şi al turareaă

irevocabila 1 volu ia informa iei.ţ ţ

• Trecerea rapid la produc ia bazat pe cunoaştere, cu valoareă ţ ă

ad ugat mă ă

• Dezvoltarea unui model luminat de cunoaştere arab , ă [...] a gândirii

crit^ creativit ii şi capacit ii de rezolvare a problemelor. Simultan trebuie ăţ ăţ n*'

movate limba arab , diversitatea cultural şi deschiderea fa de alte ă ă ţă culturT

Rezumatul analizeaz cu luciditate lumea arab şi afirm c „o mareă ă ă ă

parte a activit ii economice arabe este concentrat pe m rfurile primare, ăţ ă ă ca în

agricultur , care r mâne în general tradi ional ", pe când, „în acelaşi timp,ă ă ţ ă

industria mijloacelor de produc ie şi industriile high-tech au o pondere tot maiţ

mic ."ă

.Accesul la mass-media digitale este [...] printre cele mai sc zute ă din

lume", atât din perspectiva num rului de computere la mia de locuitori, cât ă şi

din cea a accesului la Internet

Cifrele privind cercetarea şi dezvoltarea ştiin ific sunt la fel de gr itoare.ţ ă ă

Num rul de oameni de ştiin şi ingineri ce lucreaz în cercetare ă ţă ă în lumea

arab , raportat la un milion de locuitori, este o treime fa de nivelul mondial,ă ţă

potrivit raportului respectiv. Şi, în timp ce arabii reprezint ă 5% din popula iaţ

globului, rile arabe public doar ţă ă 1,1% din c r ile ap rute în lume.ă ţ ă 19

Un element esen ial scos în eviden de echipa de autori este gradul înţ ţă

care islamul, cel pu in în lumea arab , se separ de ideile, cunoaşterea ţ ă ă şi

gândirea inovatoare din restul lumii.

Ahmad Kamal Aboulmagd, profesor de drept public la universitatea din

Cairo şi consilier al echipei care a întocmit raportul, subliniaz acest aspect,ă

afirmând câ identitatea musulman nu înseamn „izolare fa de restulă ă ţă

omenirii, închiderea în introspec ie şi r mânerea între nişte ziduri f r uşi."ţ ă ă ă 20

Urm rind istoria interac iunilor culturale ale arabilor cu lumea exterioara,ă ţ

ra-

portul conchide: „Deschiderea, interac iunea, asimilarea, absorb ia, revizuirea,ţ ţ

tica şi analiza nu pot decât s stimuleze producerea de cunoaştere creatoă

societ ile arabe."ăţ v

Pune i aceste lucruri în contrast cu viziunea islamist de ieri impusţ ă ă a.sUpl^ujUj

de mâine. Aşadar, din perspectiva principiilor fundamentale ale timpului, SP • ş j

şi, înainte de orice, cunoaşterii, teroriştii islamici promit crime lumii exte

nimic altceva decât nefericire propriei lumi. nitâtilor

Am alocat aici mai mult spa iu islamului, Orientului Mijlociu ţ şi opor lor

pierdute din cauza situa iei imediate, îns şi Africa şi America La ţ ă 11 ^erjtoare să

se confrunte cu viitorul. Ele sunt m cinate de conflictele dintre valuri r gurile laă

proprietatea asupra terenurilor, s r cia din mediul urban, agncuiruă ă r*fflplicate

indigene, etnicitatea şi mediul înconjur tor, toate fiind intensificate ă şi

asism şi narceterorism. Statele Unite au fost atât de preocupate de

Orientul ^r'lociu, încât au acordat prea pu in aten ie acestor vulcani aproapeţ ă ţ

de erup ie, jnai ales'în cazul unei Americi de Sud clocotind de mânie.ţ

FRAGILITATEA PUTERII

Inevitabilele crize de mâine se vor produce pe fiecare dintre „tablele de

joc" descrise anterior, pe fundalul a ceea ce am numit noi „meta-jocul" neliniar,

tot mai complex, într-o permanenta interac iune şi accelerare.ţ

Aceasta înseamn c pân şi cea mai iscusit strategie ă ă ă ă na ional ţ ă a Chinei

sau Statelor Unite - sau a oric rui stat ă - poate fi blocat , inversat sau aruncată ă ă

în derizoriu dac nu va reuşi s in seama de neo-jocurile practicate deă ă ţ ă

ONGuri, religii si alti participan i la marele meta-joc. Multe dintre problemeleţ

întâmpinate de America în Irak pot fi explicate prin faptul c Washingtonul aă

pus un accent prea puternic pe rolul statelor-na iune şi a subestimat rolul jucatţ

de for ele ne-na ionale precum ONGurile opuse r zboiului, sectele religioase şiţ ţ ă

grup rile tribale.ă

în noul joc de mâine, Statele Unite, la fel ca oricare alt ar , vor continuaă ţ ă

s -şi urm reasc propriul interes economic (sau pe acela al influentelor elite deă ă ă

aici). Dar, pe m sur ce acest meta-joc se va desf şura, cât de mult vor puteaă ă ă

Statele Unite s r mân principala putere economic a lumii?ă ă ă ă

Orice domina ie este temporar , iar China vine puternic din urm .ţ ă ă

Washingtonul însuşi este scindat între cei resemna i cu ideea c , în câtevaţ ă

decenii, China va deveni liderul economic al lumii şi cei hot râ i s men in cuă ţ ă ţ ă

orice pre rolul conduc tor al Americii. Şi în acest caz, politicile americaneţ ă

supraestimeaz sta-tele-na iune în detrimentul ONG-urilor, religiilor şi altoră ţ

actori.

Aceast împ r ire este îns prea simpl . O întrebare mai important esteă ă ţ ă ă ă

legat de m sura în care avu ia fragil a Americii depinde de domina iaă ă ţ ă ţ

economic . Experien a Planului Marshall a ar tat, aşa cum am v zut, c esteă ţ ă ă ă

posibil ca propor ia Statelor Unite din PIB-ul mondial s scad , în timp ce avu iaţ ă ă ţ

cet enilor lor ăţ a crescut. Mai este valabil acest lucru? Dac da, cum se poateă

realiza?

Dac America este aşa cum o descriu criticii, o putere imperialist careă ă

se îm-°ga eşte cu l comie pe spinarea celorlal i, cât din creşterea şi valoarea eiţ ă ţ

net reprezint o consecin a politicilor ei „imperialiste"? Ştie cineva? Mul iă ă ţă ţ

imperialişti s^1jtrecut au Pierdut, de fapt, bani în acest proces. Invers, cât din

avu ia Americii atoreaz muncii, creativit ii si cunoaşterii acumulate rapid deţ ă ăţ

produc torii si ă pr°sumatorii s i?ă

lativ ^ Se Va scmmDa economia american ă - şi cum se vor modifica pozi iileţ

re-seam/ ^u*uror tarilor - atunci când prosumul şi producivitatea vor fi luate în

kme ^e^n' a^a cum se va întâmpla inevitabil? Ce forme noi de bani, ce sis-^himV

^3^' 06 'nst*m n financiare vor fi necesare pentru asimilarea acestorţ

o^jre Statele Unite se vor îmbog i continuând s r spândeasc ultimeleăţ ă ă ă

teh-

în dire't^°^e'e avansate de management şi media în alte âri, sau se vorţ

îndrepta • a contrar ? Oare externalizarea cercet rii, dezvolt rii şi altor proceseă ă ă

de

speran a unei renaşteri a lumii arabe care s se sprijine pe cinci „piloni",ţ ă

enumera i de Hunaidi:ţ

• Libertatea de opinie, exprimare şi asociere.

• Educa ia de calitate ţ [...] disponibil pentru to i.ă ţ

• Introducerea ştiin ei în societatea arab ţ ă [...] şi al turareaă

irevocabil la revolu ia informa iei.ă ţ ţ

• Trecerea rapid la produc ia bazat pe cunoaştere, cu valoareă ţ ă

ad ugat mare.ă ă

• Dezvoltarea unui model luminat de cunoaştere arab , ă [...] a gândirii

critice, creativit ii şi capacit ii de rezolvare a problemelor. Simultan trebuieăţ ăţ

promovate limba arab , diversitatea cultural şi deschiderea fa de alteă ă ţă

culturi.

Rezumatul analizeaz cu luciditate lumea arab şi afirm c „o mareă ă ă ă

parte a activit ii economice arabe este concentrat pe m rfurile primare, ca înăţ ă ă

agricultur , care r mâne în general tradi ional ", pe când, „în acelaşi timp,ă ă ţ ă

industria mijloacelor de produc ie şi industriile high-tech au o pondere tot maiţ

mic ."ă

.Accesul la mass-media digitale este [...] printre cele mai sc zute dină

lume", atât din perspectiva num rului de computere la mia de locuitori, cât şiă

din cea a accesului la Internet

Cifrele privind cercetarea şi dezvoltarea ştiin ific sunt la fel de gr itoare.ţ ă ă

Num rul de oameni de ştiin şi ingineri ce lucreaz în cercetare în lumeaă ţă ă

arab , raportat la un milion de locuitori, este o treime fa de nivelul mondial,ă ţă

potrivit raportului respectiv. Şi, în timp ce arabii reprezint ă 5% din popula iaţ

globului, rile arabe public doar ţă ă 1,1% din c r ile ap rute în lume.ă ţ ă 19

Un element esen ial scos în eviden de echipa de autori este gradul înţ ţă

care islamul, cel pu in în lumea arab , se separ de ideile, cunoaşterea şiţ ă ă

gândirea inovatoare din restul lumii.

Ahmad Kamal Aboulmagd, profesor de drept public la universitatea din

Cairo şi consilier al echipei care a întocmit raportul, subliniaz acest aspect,ă

afirmând c identitatea musulman nu înseamn „izolare fa de restulă ă ă ţă

omenirii, închiderea în introspec ie şi r mânerea între nişte ziduri f r uşi."ţ ă ă ă 20

Urm rind istoria interac iunilor culturale ale arabilor cu lumea exterioar ,ă ţ ă

raportul conchide: „Deschiderea, interac iunea, asimilarea, absorb ia,ţ ţ

revizuirea, critica şi analiza nu pot decât sâ stimuleze producerea de

cunoaştere creatoare în societ ile arabe."ăţ

Pune i aceste lucruri în contrast cu viziunea islamist de ieri impusţ ă ă

asupra zilei de mâine. Aşadar, din perspectiva principiilor fundamentale ale

timpului, spa iului şi, înainte de orice, cunoaşterii, teroriştii islamici promitţ

crime lumii exterioare şi nimic altceva decât nefericire propriei lumi.

Am alocat aici mai mult spa iu islamului, Orientului Mijlociu şiţ

oportunit ilor lor pierdute din cauza situa iei imediate, îns şi Africa şi Americaăţ ţ ă

Latin trebuie s se confrunte cu viitorul. Ele sunt m cinate de conflicteleă ă ă

dintre valuri referitoare la proprietatea asupra terenurilor, s r cia din mediulă ă

urban, agricultur , triburile indigene, etnicitatea şi mediul înconjur tor, toateă ă

fiind intensificate şi complicate

de rasism şi narco-terorism. Statele Unite au fost atât de preocupate de

Orientul IVfijlociu, încât au acordat prea pu in aten ie acestor vulcani aproapeţ ă ţ

de erup ie, mai ales în cazul unei Americi de Sud clocotind de mânie.ţ

FRAGILITATEA PUTERII

Inevitabilele crize de mâine se vor produce pe fiecare dintre „tablele de

joc" descrise anterior, pe fundalul a ceea ce am numit noi „meta-jocul" neliniar,

tot mai complex, într-o permanent interac iune şi accelerare.ă ţ

Aceasta înseamn câ pân şi cea mai iscusit strategie ă ă ă na ional ţ ă a Chinei

sau Statelor Unite - sau a oric rui stat ă - poate fi blocat , inversat sau aruncată ă ă

în derizoriu dac nu va reuşi s tin seama de neo-jocurile practicate de ONG-ă ă ă

uri, religii şi al i participan i la marele meta-joc. Multe dintre problemeleţ ţ

întâmpinate de America în Irak pot fi explicate prin faptul c Washingtonul aă

pus un accent prea puternic pe rolul statelor-na iune şi a subestimat rolul jucatţ

de for ele ne-na ionale precum ONG-urile opuse r zboiului, sectele religioase şiţ ţ ă

grup rile tribale.ă

în noul joc de mâine, Statele Unite, la fel ca oricare alt ar , vor continuaă ţ ă

s -şi urm reasc propriul interes economic (sau pe acela al influentelor elite deă ă ă

aici). Dar, pe m sur ce acest meta-joc se va desf şura, cât de mult vor puteaă ă ă

Statele Unite s r mân principala putere economic a lumii?ă ă ă ă

Orice domina ie este temporar , iar China vine puternic din urm .ţ ă ă

Washingtonul însuşi este scindat între cei resemna i cu ideea c , în câtevaţ ă

decenii, China va deveni liderul economic al lumii şi cei hot râ i s men in cuă ţ ă ţ ă

orice pre rolul conduc tor al Americii. Şi în acest caz, politicile americaneţ ă

supraestimeaz sta-tele-na iune în detrimentul ONG-urilor, religiilor şi altoră ţ

actori.

Aceast împ r ire este îns prea simpl . O întrebare mai important esteă ă ţ ă ă ă

legat de m sura în care avu ia fragil a Americii depinde de domina iaă ă ţ ă ţ

economic . Experien a Planului Marshall a ar tat, aşa cum am v zut, c esteă ţ ă ă ă

posibil ca propor ia Statelor Unite din PIB-ul mondial sâ scad , în timp ce avu iaţ ă ţ

cet enilor lor a crescut. Mai este valabil acest lucru? Dac da, cum se poateăţ ă

realiza?

Dac America este aşa cum o descriu criticii, o putere imperialist careă ă

se îmbog eşte cu l comie pe spinarea celorlal i, cât din creşterea şi valoareaăţ ă ţ

ei net reprezint o consecin a politicilor ei „imperialiste"? Ştie cineva? Mul iă ă ţă ţ

imperialişti din trecut au pierdut, de fapt, bani în acest proces. Invers, cât din

avu ia Americii se datoreaz muncii, creativit ii şi cunoaşterii acumulate rapidţ ă ăţ

de produc torii şi prosumatorii s i?ă ă

Cum se va schimba economia american ă - şi cum se vor modifica pozi iileţ

relative ale tuturor rilor ţă - atunci când prosumul şi producivitatea vor fi luate

în seam pe deplin, aşa cum se va întâmpla inevitabil? Ce forme noi de bani, ceă

sisteme de plat , ce institu ii financiare vor fi necesare pentru asimilareaă ţ

acestor schimb ri?ă

Oare Statele Unite se vor îmbog i continuând s r spândeasc ultimeleăţ ă ă ă

tehnologii, modele avansate de management şi media în alte ri, sau se vorţă

îndrepta în direc ia contrar ? Oare externalizarea cercet rii, dezvolt rii şi altorţ ă ă ă

procese de înalt tehnologie în India şi alte ri le va permite acestora din urmă ţă ă

sâ dep şeasc printr-un salt uriaş Statele Unite? Oare Statele Unite ar puteaă ă

împiedica acest deznod mânt, presupunând c ar dori sâ o fac ? Furtul deă ă ă

proprietate intelectual comis pe scara larg de China şi alte state sugerează ă ă

c nu. Avu ia revolu ionar nu mai este o posesiune exclusiv a Americii, ci ună ţ ţ ă ă

fapt global de via .ţă

Prin urmare, cum se va schimba trisectarea actual ă - împ r irea lumii înă ţ

trei sisteme diferite de avu ie ţ - dac motorul progresului s-ar g si în Asia şi nuă ă

în America? Şi putem oare spune c regiunile cele mai s race ale lumii o voră ă

duce mai bine?

Domina ia global nu se refer îns numai la avu ie, ci şi la securitate,ţ ă ă ă ţ

valori, drepturile omului, independen a şi influen a cultural şi moral . Cum arţ ţ ă ă

ar ta lumea ă - inclusiv pe plan economic - dac pozi ia dominant ar de ine-oă ţ ă ţ

China, o Europ condus de Fran a şi Germania, o Indie ren scut , Rusia sauă ă ţ ă ă

oricine altcineva?

Mul i specialişti sus in necesitatea unei noi „balan e a puterii" globale. Seţ ţ ţ

poate îns afirma c o aşa-numitâ lume multipolar , divizat în alian eă ă ă ă ţ

concurente sau blocuri regionale, va avea o situa ie economic mai bun şi vaţ ă ă

fi mai paşnic decât o lume unipolar condus ori dominat de o anumit ară ă ă ă ă ţ ă

sau regiune? Dovezile istorice îi scindeaz pe istorici în dou tabere, dar, chiară ă

dac ar fi cu to ii de acord, cât de relevant este experien a trecutului pentruă ţ ă ţ

meta-jocul neliniar din viitor?

Balan a presupune echilibru, şi cât de „echilibrat " este economiaţ ă

mondial ? Pân acum trebuie s fi înv at cu to ii, din teoria complexit ii că ă ă ăţ ţ ăţ ă

echilibrul nu este starea natural a lucrurilor într-o m sur mai mare decâtă ă ă

dezechilibrul şi haosul. Este posibil ca diploma ia balan ei de putere care aţ ţ

func ionat pentru prin ul Metternich în secolul al XTX-lea s func ioneze înţ ţ ă ţ

secolul al XXI-lea?

Pe vremea aceea, balan a de putere se referea la na iuni. O balan deţ ţ ţă

putere din viitor, dac va putea fi realizat pentru o perioad mai îndelungat ,ă ă ă ă

ar trebui s includ şi for ele nestatale, printre care corpora iile, ONG-urile şiă ă ţ ţ

religiile.

Marele diplomat austriac a tr it într-o epoc în care noile tehnologiiă ă

f ceau valuri, iar revolu ia industrial îşi continua r spândirea în Europa. Ritmulă ţ ă ă

„moderniz rii" era îns foarte lent în raport cu standardele de ast zi. Oameniiă ă ă

şi institu iile aveau timp sâ se adapteze, lux pe care avu ia revolu ionar nu-1ţ ţ ţ ă

permite.

America nu poate controla cele mai puternice schimb ri economice,ă

politice, culturale şi religioase care se n pustesc asupra noastr în prezent Celă ă

mult poate s încerce, în vreme ce-şi transform propria economie şi institu iileă ă ţ

interne, sa împiedice amenin rile externe şi s reduc unele dintre pericoleleţă ă ă

comune care ne pândesc pe noi to i.ţ

NANO-PREZENTUL

Teoriile conspira ioniste prezint cabale ale capitaliştilor americani careţ ă

schi eaz strategii pentru a st pâni lumea şi a controla destinul economic alţ ă ă

planetei. Realitatea este c Statele Unite nu au nici m car o p rere de strategieă ă ă

coerenta pentru rela ia cu o lume împ r it ţ ă ţ ă - pentru prima dat ă - în trei sisteme

diferite d< avu ie. Nici celelalte ri nu sunt mai preg tite.ţ ţă ă

Concentrarea intens a Americii pe aspectele imediate reflect culturaă ă

ameri cânilor ner bd tori, copii ai „Genera iei Acum", dup cum suna oă ă ţ ă

reclam la Pepsi în vremea când compania de r coritoare utiliza acest slogan,ă ă

„acum" dura ma mult. Pentru genera ia de ast zi, care face atât de multeţ ă

lucruri dintr-o dat şi ni st locului nici o clipit , prezentul însuşi a devenit ună ă ă

nano-prezent.

Astfel, în Statele Unite, Hollywood-ul şi mass-media le dau o aur deă

vede i eroilor care „trag de la şold" şi nu celor care chibzuiesc şi planific . Peţ ă

ecran, ( urm rire cu maşini este mult mai pasionant decât imaginea unoră ă

oameni cart gândesc.

în rarele ocazii când politicienii americani se refer totuşi la problemeleă

viito rului pe termen lung, ei fac trimitere, de obicei, la anumite institu ii sauţ

prograrm strict circumscrise, nu la aspecte sistemice. Iar atunci când privesc

dincolo de ur singur mandat, opozi ia îi ia peste picior numindu-i confuzi,ţ

vis tori şi nerealişti Aşa cum ne spunea cu regret un oficial de rang înalt de laă

Washington care, spre deosebire de mul i colegi de-ai s i, mediteaz laţ ă ă

problemele importante din urm toarele decenii, „Congresul crede c un bugetă ă

pe un an sau doi înseamn o stra tegie."ă

Un consilier pentru securitate na ional de la Casa Alb a fost auzit chiarţ ă ă

spunând c nu are timp pentru strategie, iar strategia nu este decât o etichetă ă

pus pe ac iuni dup ce au fost deja întreprinse.ă ţ ă

Aceast focalizare pe problemele imediate se observ şi în mediul deă ă

afaceri, în ultimii ani, exper ii în management le-au spus oamenilor importan iţ ţ

de afaceri câ lucrurile se mişc prea repede pentru ca firmele s se preocupeă ă

de strategie. Ceea ce este necesar, în viziunea acestor guru, este agilitatea, nu

strategia. Dac întreprinderile şi rile sunt destul de adaptative, flexibile şiă ţă

rapide, nu au nevoie de strategie.

Agilitatea este, desigur, absolut vital , îns agilitatea f r strategie poateă ă ă ă

avea efecte contrare, întrucât nu ar face decât s subordoneze o persoan , oă ă

companie sau chiar o ar strategiei elaborate de altcineva sau, pur şi simplu,ţ ă

Providen ei.ţ

Strategiile, asemenea oamenilor care le întocmesc, sunt întotdeauna

pasibile de eroare. In plus, este evident c trebuie s fie flexibile, uşor deă ă

reconfigurat. într-adev r, strategiile inteligente trebuie s in seama nu doară ă ţ ă

de viteza schimb rilor de ast zi, ci şi de accelerarea suplimentar de mâine.ă ă ă

Desigur, toate aceste lucruri sunt uşor de spus şi greu de f cut, îns dacă ă ă

înlocuim strategia cu agilitatea e ca şi cum ne-am repezi nebuneşte spre cel

mai apropiat aeroport şi am l sa mul imea s ne împing spre o poart deă ţ ă ă ă

îmbarcare, w voia sor ii. Este perfect acceptabil dac nu ne pas unde vomţ ă ă

ajunge - în Texas, la Tokyo sau Teheran, bagajele fiind duse, evident, la

Tombuctu.

De fapt, ne pas . Şi aşa şi trebuie, deoarece viitorul le vor apar ine celoră ţ

c rora le pas , în interiorul Americii sau în exteriorul ei.ă ă

EPILOG:

PROLOGUL APAR INE TRECUTULUIŢ

„Nici un pesimist nu a descoperit vreodat secretele stelelor, nu aă

navigat spre un t râm netrecut pe hart şi nu a deschis o nou poart pentruă ă ă ă

spiritul uman", spunea Helen Keller, autoarea oarb şi surd care a c l torit înă ă ă ă

39 de ri, a scris unsprezece c r i, a inspirat dou filme laureate cu Oscar şi aţă ă ţ ă

luptat pentru drepturile nev z torilor pân la moartea sa, survenit la ă ă ă ă 87 de

ani.1

Dwight Eisenhower, care a orchestrat debarcarea Alia ilor din Normandia,ţ

în timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial, şi a devenit apoi cel de-al XXXJV-leaă

preşedinte al Statelor Unite, s-a exprimat mai direct: „Pesimismul n-a câştigat

nici o b t lie."ă ă 2

Pe m sur ce intr m mai adânc în secolul al XXI-lea, lista poten ialeloră ă ă ţ

orori pare f r sfârşit un r zboi între China şi Statele Unite, un crah global deă ă ă

genul celui din anii '30, care s arunce în strad milioane de oameni şi să ă ă

ştearg cu buretele decenii întregi de progres economic, atacuri teroriste cuă

arme nucleare, antrax, gaze letale sau un asalt cibernetic asupra computerelor

guvernamentale şi ale firmelor cu importan strategic , o penurieţă ă

dezastruoas de ap din Mexic şi Iran pân în Africa de Sud, lupte armate întreă ă ă

ONG-urile rivale, noi boli la nivel nano-metric, r spândirea tehnologiilor deă

control al min ii, dispari ia intimit ii, intensificarea fanatismului şi violen eiţ ţ ăţ ţ

religioase, donarea uman , precum şi combina ii ale acestor factori şiă ţ

convergen a lor ţ - şi nici n-am ajuns cu enumerarea la cutremure, tsunami-uri,

desp duriri şi înc lzirea global .ă ă ă

Toate acestea stârnesc o îngrijorare legitim , dar o mare parte dină

pesimismul de ast zi face parte din mod , aşa cum se întâmpla şi pe la mijloculă ă

secolului al XLX-lea, când revolu ia industrial m tura Europa şi îi îngrozea peţ ă ă

oponen ii ei.ţ

Din teama şi mânia lor împotriva modernit ii, cu secularismul şiăţ

ra ionalitatea ei, s-a n scut pesimismul romantic exprimat în poezie de Lordţ ă

Byron şi Heinrich Heine, în muzic de Richard Wagner şi în filozofie deă

Schopenhauer, cu al s u ă pessimismus. Nu trebuie uitat filozoful anarhist care 1-

a tradus pe Adam Smith în german şi a fost un adev rat expert în pesimism.ă ă

Mama lui Stirner era nebun .ă

sumarea pesimismului este una dintre cele mai facile căi de a ne preface înţelepţi. Şi avem o sumedenie de motive pentru a fi pesimişti, însă pesimismul permanent este un substitut pentru gândire.

prima lui so ie şi-a dat sufletul la naşterea unui copil mort. A investitţ

averea cele de-a doua so ii şi a pierdut-o, moment în care a pierdut-o şi pe ea.ţ 3

BRIGADA NOSTALGIEI

V zând cum o nou civiliza ie o strânge în cleşti pe cea veche,ă ă ţ

nel sându-i nic o posibilitate de sc pare, suntem tenta i, pe bun dreptate, să ă ţ ă ă

facem o compara ii între ele. Cei care au profitat de pe urma trecutului sau auţ

ajuns s se acomodez cu el formeaz o brigad a nostalgiei care laud ziua deă ă ă ă

ieri sau o plaseaz într-lumin romantic , punând-o în opozi ie cu viitorulă ă ă ţ

deocamdat incomplet.ă

Suferind la dispari ia elementelor familiare, şoca i de ritmul schimb rilor,ţ ţ ă

mii oane de occidentali privesc cum decad r m şi ele economiilor industriale.ă ă ţ

îngrijora i cu privire la slujbele lor şi asistând la ascensiunea Asiei, ei, maiţ

ale cei tineri, sunt bombarda i cu imagini distopice ale viitorului în filme,ţ

serialele T jocuri şi mesajele online. Vedetele fabricate de mass-media sunt

prezentate drei modele de via a ţ personificând tâlhari de la col de strad ,ţ ă

muzicieni care-şi di trug camerele de hotel şi atle i dopa i. Religiile dauţ ţ

asigur ri c sfârşitul e aproap iar ampla mişcare ecologistâ, odinioară ă ă

progresist , îi inund cu mesaje apoc liptice, în timp ce sloganul ei se rezumă ă ă

la „Doar spune nu."

Cu toate acestea, perioada urm toare va scoate la iveal surprize deă ă

toate fel rile care nu se vor încadra în dihotomia bine-r u, iar cea mai mareă

surpriz dintj toate ar putea fi faptul câ sistemul avu iei revolu ionare şiă ţ ţ

civiliza ia pe care le-a descris în aceste pagini vor deschide, în pofidaţ

obstacolelor, oportonit i enorn de trai mai bun, mai s n tos, mai îndelungat şiăţ ă ă

mai util din punct de vedere soci pentru miliarde de oameni.

Am subliniat câ sistemul de avu ie pe cale de apari ie nu poate fi în elesţ ţ ţ

în c drul ideatic al economiei conven ionale şi câ, pentru a-i întrez ri viitorul,ţ ă

trebuie analiz m principiile fundamentale care stau dintotdeauna la bazaă

cre rii de avu iă ţ

Aşa cum am v zut, aici se înscriu tipurile de munc , diviziunea muncii,ă ă

sisteri de schimb, sursele de energie, structura familial şi mediul înconjur tor,ă ă

dar pr cipiile fundamentale cel mai pu in studiate, deşi prezint cea mai mareţ ă

relevar pentru viitorul nostru, sunt timpul, spa iul şi cunoaşterea, fiecareţ

meritându-şi pi pria bibliotec .ă

Este limpede c economia de zi cu zi, care este subiectul atâtor discu ii nă ţ

mult sau mai pu in utile în mediile academice, se concentreaz asupra unei fr;ţ ă

iuni infime din realitatea economic . într-adevâr, date fiind constrângerile s]ţ ă

iului tipografic, pân şi încercarea noastr de a extinde opina general desr.ţ ă ă ă

factorii cre rii de avu ie ofer o imagine incomplet .ă ţ ă ă

Am ar tat de ce, în zilele noastre, milioane de oameni resimt o lips de tiiă ă

epuizant atât la serviciu, cât şi acas , şi am descris modul în care ne flexibili»ă ă

orarul zilnic şi cum companiile ne fur timpul şi ne impun o „a treia slujb " neă ă

munerat . Am v zut cum schimb m ratele la care bunurile sunt scoase la vânz;ă ă ă

şi apoi retrase şi am demonstrat c , sincronizându-ne unele activit i, le desincă ăţ

niz m obligatoriu pe altele, la costuri necunoscute. Revolu ion mă ţ ă

componenta temporal a avu iei.ă ţ

Revolu ia aceasta este înso it de muta ii spectaculoase în localizareaţ ţ ă ţ

spa ial a avu iei şi a întreprinderilor şi tehnologiilor care o produc. Am ar tatţ ă ţ ă

cum, chiar dac to i antiglobaliştii de ast zi şi-ar strânge rucsacurile şi s-ară ţ ă

duce acas , ne putem aştepta ca integrarea economic s încetineasc peă ă ă ă

m sur ce alte dimensiuni ale integr rii globale accelereaz ă ă ă ă - un alt caz de

desincronizare în punctul de intersec ie al schimb rilor în timp şi spa iu.ţ ă ţ

Numai atunci când vom proiecta aceste schimb ri pe fundalul revolu ieiă ţ

din sistemul cunoaşterii vom putea întrez ri îns pe deplin for aă ă ţ

transformatoare a evenimentelor contemporane. Aceste evolu ii nu afecteazţ ă

doar economia, iar firmele nu pot s -şi instaleze un „sistem de management ală

cunoaşterii" şi s -şi continue neperturbate activitatea.ă

Schimb rile de ast zi afecteaz modul în care lu m decizii, inclusivă ă ă ă

adev rul şi/sau minciunile pe care ne baz m atunci când le adopt m.ă ă ă

Travers m o perioad în care pân şi criteriile bine înr d cinate pentruă ă ă ă ă

separarea adev rului de falsitate sunt puse sub semnul întreb rii, iar ramuraă ă

cunoaşterii cea mai necesar pentru progresul economic, ştiin a, este victimaă ţ

unor atacuri de amploare.

Aşa cum afirmam anterior, ştiin a este într-o situa ie mai proast decât arţ ţ ă

b nui majoritatea oamenilor, aflându-se într-o criz care dep şeşte cu multă ă ă

problemele imediate, de genul sc derii fondurilor pentru cercetareaă

fundamental . Ştiin a supravie uieşte prin m rinimia culturii-gazdâ, iar aceastaă ţ ţ ă

devine ostil , dup cum se constat din atacul tot mai virulent lansat deă ă ă

crea ionişti asupra evolu ionişti-lor (b t lie despre care se credea c a luatţ ţ ă ă ă

sfârşit o dat cu procesul Scopes din ă 1925 4) şi din aşa-numita mişcare a

crea iei inteligente.ţ 5

în prezent, ştiin a se confrunt cu furtuna de nisip stârnit deţ ă ă

subiectivismul pe care-1 alimenteaz postmodernismul în curs de dispari ie şiă ţ

înfloritorul „spiritualism" New Age. Influen a ei este subminat şi de cazurile deţ ă

corup ie în care sunt implica i oameni de ştiin şi companii farmaceutice şi dinţ ţ ţă

alte sectoare industriale, de repetatele relat ri din mass-media prin careă

oamenii de ştiin sunt prezenta i ca întruchip ri ale r ului, precum şi de teamaţă ţ ă ă

fa de iminentele descoperiri din biologie care amenin defini iile tradi ionaleţă ţă ţ ţ

ale umanit ii.ăţ

Mai important, metoda ştiin ific îns şi este atacat de „manageriiţ ă ă ă

adev rului" care prefer deciziile luate pe alte criterii, de la revela ia mistică ă ţ ă

pân la autoritatea politic sau religioas . B t lia care se desf şoar pe seamaă ă ă ă ă ă ă

adev rului face parte din transformarea rela iilor noastre cu principiulă ţ

fundamental al cunoaşterii.

O CALE A PROSUMATORILOR?

Pe fundalul acestor schimb ri revolu ionare în modul cum folosim timpul,ă ţ

spa iul şi cunoaşterea se desf şoar un alt eveniment istoric neanticipat ţ ă ă -

renaştere a ceea ce noi am denumit prosum.

Ştim c în vremurile din vechime str moşii noştri se hr neau, seă ă ă

îmbr cau ă ! se ad posteau cu mult înainte de apari ia banilor. Produceau ce leă ţ

trebuia pentru

consum. Mai ştim şi câ treptat, în decursul mileniilor, oamenii au

prosumat mai pu in şi s-au bazat mai mult pe bani şi pie e. Ipoteza împ rt şitţ ţ ă ă ă

de cei care şi-au dat osteneala s mediteze la acest subiect era c prosumul vaă ă

continua sâ scad , ă câ oamenii care creeaz valoare neremuneratâ, în afaraă

pie ei, vor deveni o cantitate neglijabil .ţ ă

Cu toate acestea, asist m exact la procesul invers. Dac e în declin înă ă

formele specifice Primului Val, prosumul se extinde rapid în noile modele ale

celui de-al Treilea Val. Produce o valoare economic sporit , oferind, pe maiă ă

multe canale, mai multe „prânzuri gratuite" economiei monetare. De fapt,

m reşte productivitatea în sectorul monetar şi, aşa cum au dovedit-o Worldă

Wide Web-ul şi Linux, lanseaz provoc ri unora dintre cele mai puterniceă ă

guverne şi corpora ii din lume.ţ

S-ar putea chiar ca prosumul s transforme modurile în care abord mă ă

unele probleme precum şomajul. De la Marea Criz din anii ă '30 şi apari iaţ

economiei keynesiene, solu ia cea mai prizat pentru şomaj a fost injectareaţ ă

de fonduri publice în economia monetar pentru a stimula cererea de consumă

şi, prin aceasta, crearea locurilor de munc . Ipoteza rezonabil era aceea c ,ă ă ă

dac un milion de lucr tori nu aveau slujbe, crearea unui milion de slujbe aveaă ă

s rezolve problema.ă

într-o economie bazat pe cunoaştere, îns , aceast ipotez nu seă ă ă ă

adevereşte, în primul rând, Statele Unite şi alte ri nici m car nu mai ştiu câ iţă ă ţ

şomeri au sau ce înseamn acest cuvânt, din moment ce atâ ia oameni suntă ţ

liber profesionişti şi/sau creeaz valoare prin prosum.ă

Mai important, nici crearea a cinci milioane de locuri de munc nu poateă

rezolva problema dac acei un milion de muncitori f r slujb nu posedă ă ă ă ă

cunoştin ele sau aptitudinile specifice, cerute de noua pia a muncii. Astfel,ţ ţă

chestiunea şomajului cap t o conota ie calitativ puternic . Nici metodeleă ă ţ ă ă

conven ionale de limitare a şomajului nu sunt atât de utile pe cât s-ar crede,ţ

întrucât, pân la deprinderea noilor aptitadini, se prea poate ca cerin eleă ţ

economiei în materie de cunoaştere s se fi modificat iar şi. Pe scurt, şomajulă ă

din economiile bazate pe cunoaştere se deosebeşte de cel din economiile

bazate pe linia de asamblare: este structural.

Realitatea rareori observat este aceea câ pân şi şomerii lucreaz . Eiă ă ă

sunt ocupa i, noi to i suntem, cu crearea de valoare neremunerat . Acesta esteţ ţ ă

înc un motiv pentru a reexamina întreaga rela ie dintre sectorul monetar şi celă ţ

nemonetar ale sistemului de avu ie ţ - cei doi lobi ai economiilor de mâine,

bazate pe creier.

Noile tehnologii, mai puternice, vor spori productivitatea prosumatorilor.

Cum poate fi utilizat mai eficient acest fapt pentru stimularea economiei

monetare? Exist c i mai bune pentru a transfera valoarea între aceste două ă ă

p r i ale sistemului de avu ie? Sunt Linux şi Web-ul singurele modele? Există ţ ţ ă

oare moduri de a-i remunera pe cei neremunera i pentru contribu iile lor ţ ţ -

poate cu sisteme de barter asistate de calculator, având numeroşi participan i,ţ

sau chiar cu noi „para-monede" de un fel sau altul?

PESIMISTUL-ŞEF

Noile probleme impun ca gândirea s transgreseze limitele lucruriloră

cunoscute şi nici o problem nu necesit mai mult o nou gândire decât crizaă ă ă

global a energiei, în continu agravare.ă ă

In prezent este clar c sistemul energetic se îndreapt spre explozie, nuă ă

doar din cauza cantit ii enorme de energie de care este nevoie, ci şi din cauzaăţ

infrastructurilor centralizate şi a concentr rii propriet ii. Ambele aspecte auă ăţ

fost adecvate pentru economiile industriale, şi poate sunt şi acum, dar sunt cu

totul nepotrivite pentru economiile bazate pe cunoaştere, care se

caracterizeaz prin dispersare şi intangibilitate.ă

Ascensiunea economic a unor ri precum China şi India sporeşteă ţă

cererea de energie într-un moment când costurile de extrac ie a i eiului suntţ ţ ţ

din ce în ce mai mari, utilizarea extensiv a combustibililor fosili exacerbează ă

problemele ecologice, iar petrolul este furnizat de unele dintre cele mai

instabile regiuni ale planetei.

La începutul secolului XXI, aproximativ 400 de cvadralioane de Btu3 de

energie erau tranzac ionate anual pe pie ele energetice mondiale. Proveneauţ ţ

în principal din petrol, gaze naturale, c rbune şi surse nucleare, petrolul fiindă

sursa dominant , întrucât genera aproximativ ă 40% din total. în 2004,

Departamentul american al Energiei prevedea c în ă 2025 totalul avea sâ

ajung la ă 623 cvadralioane de Btu, însemnând o creştere cu 54%.

In pofida sporirii cererii, Departamentul Energiei ne asigur c pre urileă ă ţ

combustibililor fosili „vor r mâne sc zute, conform estim rilor", iar în privin aă ă ă ţ

surse lor alternative de energie „nu ne aştept m s devin competitive" decâtă ă ă

dac vor fi implementate politicile guvernamentale de reducere a emisiilor deă

gaze de ser , prev zute de protocolul de la Kyoto, moment în care „energiaă ă

nuclear şi sursele de energie regenerativâ precum hidroelectricitatea, energiaă

geotermal , biomasa, energia solar şi cea eoliana ar putea deveni maiă ă

atr g toare."ă ă 6 Pe scurt, nu v aştepta i la nimic palpitant.ă ţ

Compara i aceste afirma ii cu previziunile pesimistului-şef Matthew Rţ ţ

Simmons, un influent bancher de investi ii specializat în industria energetic .ţ ă

Folosind petrolul ca substitut pentru întreaga industrie a energiei, el ne spune

c multe dintre cele mai importante terenuri petrolifere ale lurnii sunt „într-ună

declin apreciabil", c nu putem avea încredere în estim rile privind rezerveleă ă

subterane şi câ descoperirea de noi z c minte este din ce în ce maiă ă

costisitoare.

S ad ug m la acestea faptul c petrolierele, rafin riile, sondele de forajă ă ă ă ă

şi lucr torii „se apropie de capacitatea de ă 100%", aceasta fiind o problemă

care „nu se va putea rezolva decât în cel pu in un deceniu." Mai grav, remarcţ ă

Simmons, companiile petroliere şi cele de electricitate, asemenea altor industrii

care au trecut la opera iunile ,just-in-time", şi-au micşorat pân la limitţ ă ă

rezervele, preg tind terenul pentru catastrof .ă ă 7

Aşa cum am ar tat anterior, criza energetic este, cel pu in în parte, oă ă ţ

consecin radical a desmcromz rii, creşterea cererii asiatice fiind mult maiţă ă ă

rapid decât anticipau industria şi pia a. Acest lucru explic de ce nu avemă ţ ă

destule noi petroliere, destule rafin rii ori stocuri suficiente pentru cazuri deă

urgen .ţă

3British thermal unit (Btu) - unitate de măsură pentru căldură echivalentă cu 1.055 J (n. tr.).

Dup ce şi-a expus conving tor pledoaria, Sirnmons renun la viziuneaă ă ţă

apocaliptica şi spune, mai vesel, c „aparent, creativitatea uman este la celeă ă

mai înalte niveluri în vremuri de criz ."ă

Nici una dintre prognoze nu ia îns în calcul numeroasele evolu ii care ară ţ

putea schimba situa ia în bine sau în r u: mişc ri sociale şi regrese economiceţ ă ă

în China, India sau ambele, epidemii regionale care s provoace o sc dereă ă

masiv a popula iei, controlul chinezilor asupra strâmtorii Malacca şi liniiloră ţ

maritime pe care petrolul din Orientul Mijlociu ajunge în Asia sau schimb rileă

tehnologice aproape neobservate care ar putea reduce necesarul de energie -

de exemplu, continua miniaturizare a produselor, care diminueaz greutatea şiă

cerin ele legate de transport şi depozitare.ţ

înc şi mai important este iminenta dispari ie a motorului cu combustieă ă ţ

intern şi înlocuirea lui cu motoare electrice, alimentate de celule cu hidrogen.ă

Robert Walker, fost preşedinte al Comitetului pentru ştiin al Camereiţă

Reprezentan ilor, afirm c „în câ iva ani vom vedea un milion de maşiniţ ă ă ţ

electrice pe baz de hidrogen pe şoselele din China, unde nu exist un sistemă ă

de distribu ie a benzinei şi motorinei atât de mare ca al nostru. Vom aveaţ

maşini ale c ror generatoare cu hidrogen de ă 110 kW vor putea servi şi ca surse

auxiliare de energie. Astfel, în zonele rurale, unde nu exist electricitate, pute iă ţ

s merge i cu maşina pân într-un sat, s conecta i un cablu la generator şi să ţ ă ă ţ ă

furniza i energie pentru diverse scopuri."ţ 8 Cu siguran , pe traseu vor fi mul iţă ţ

paşi greşi i şi multe eşecuri, dar suntem pe punctul de a p r si eraţ ă ă

combustibililor fosili.

ENERGIA LUNARA

Avem veşti şi mai bune. Nu am r mas f r surse de energie. Energiaă ă ă

poate fi ob inut din nenum rate surse, inclusiv unele care la prima vedere parţ ă ă

extraterestre, aşa cum s-a întâmplat şi cu motorul cu aburi la început. Greoi şi,

f r îndoial , scump în raport cu standardele vremii, a fost conceput ini ială ă ă ţ

pentru a pompa apa din minele de c rbune.ă

Craig Venter, cel care a condus spre succes demersul privat pentru

decodificarea genomului uman, lucreaz la crearea unor organisme artificialeă

care s neutralizeze poluarea şi, simultan, sâ genereze energie. „Biologia poateă

micşora dependen a noastr de combustibilii fosili", spune el.ţ ă 9 Nu e singurul.

Câ iva profesori şi doctoranzi de la Stanford cerceteaz şi ei producerea deţ ă

hidrogen din bacterii manipulate genetic.10 Echipa întreprinz torului Howardă

Berke încearc s produc un material sub ire ca o folie de plastic; convertindă ă ă ţ

direct energia solar în electricitate, acesta va fi capabil s încarce telefoaneă ă

celulare, GPS-uri şi alte aparate.11

Al ii folosesc valurile şi mareele pentru a extrage energie din ocean.ţ

Centrala La Rance din Fran a, bazat pe energia mareicâ, are o putere de ţ ă 240

MW.12 Alte sisteme mareice sunt în uz în Norvegia, Canada, Rusia şi China. In

plus, soare transfer zilnic oceanelor o energie termic echivalent cu cea dată ă ă ă

de 250 de n liarde de barili de petrol, şi exist deja tehnologiile care s-oă

converteasc în el tricitate.ă 13

Mai departe, în timp şi în spa iu, este o alt poten iala surs enorm deţ ă ţ ă ă

energi Luna. S-a constatat c aceasta este bogat în heliu ă ă 3, iar heliul 3, dacă

se comfr cu izotopul de hidrogen al deuteriului, poate genera „cantit iăţ

uluitoare de energie dup cum afirm Laurence Taylor, director la Institutul deă ă

ştiin e ale P mântul de la Universitatea Tennessee.ţ ă

într-adev r, adaug Taylor, „doar ă ă 25 de tone de heliu, care pot fi transpor

cu o navet spa ial , sunt suficiente pentru a acoperi consumul de electricitateă ţ ă

Statele Unite pe un an întreg." O autoritate de talia lui Abdul Kalam,

preşedintele Indiei şi reputat cercet tor în domeniul spa ial, declar c „Lunaă ţ ă ă

con ine de zece ori mai mult energie sub forma heliului ţ ă 3 decât to iţ

combustibilii fosili de pe planet ."ă 14

Dac ad ug m aici lunga list a altor resurse poten iale, devine limpedeă ă ă ă ţ

c specia uman nu va suferi de o penurie absolut de energie. Este nevoieă ă ă

doar de modalit i noi, creatoare, pentru preluarea acestei bog ii, iar înăţ ăţ

prezent exist mai mul i oameni de ştiin , inventatori şi surse de finan areă ţ ţă ţ

decât în orice alt moment din istorie.

De asemenea, avem toate şansele sâ asist m la un proces deă

demasificare pe m sur ce sistemul energetic mondial îşi va însuşi o nouă ă ă

structur , mai compatibil cu necesit ile economiilor avansate, bazate peă ă ăţ

cunoaştere. Aceasta înseamn o multiplicare a surselor de energie, astfel încâtă

sistemul s nu mai depind într-un grad atât de înalt de c rbune, petrol şiă ă ă

gazele naturale, precum şi apari ia unei diversit i mai mari de juc tori şiţ ăţ ă

produc tori, inclusiv prosumatorii, care, cu celulele lor cu hidrogen, centraleleă

eoliene sau alte tehnologii, vor ajunge s -şi satisfac par ial propriile nevoiă ă ţ

energetice.

Prin urmare, întrebarea esen ial nu este ţ ă daca vom evita dezastrul

energetic care ne pândeşte, ci cât de curând. Faptul acesta va depinde în mare

m sur de deznod mântul conflictului dintre interesele celor care înc tragă ă ă ă

foloase de pe urma sistemului din epoca industrial şi pionierii care cercetează ă

şi elaboreaz alternative^ revolu ionare şi se lupt pentru reuşita lor.ă ţ ă

In ajunul acestei b t lii, nu ar trebui s permitem ca avertismenteleă ă ă

pesimiştilor sâ ne îngusteze perspectiva asupra posibilit ilor. Merit s neăţ ă ă

amintim aici de o criz anterioar care a implicat energia, în acest caz pe ceaă ă

nuclear .ă

în august 1945, întreaga lume s-a zguduit când dou bombe atomice,ă

cele ma cumplite arme din toat istoria, au fost lansate asupra Japoniei,ţ ă

punând cap t celui de-al Doilea R zboi Mondial. Aceste arme de distrugere înă ă

mas reflectau perf produc ia de mas a epocii industriale. Cu toate acestea, înă ţ ă

mod miraculos, în m toarea jum tate de secol nici o arm atomic nu a fostă ă ă ă

detonat în lupt . As suntem îngrijora i de proliferarea nuclear şi de faptul că ă ţ ă ă

teroriştii ar putea ob, una sau mai multe bombe de acest gen. Temerile sunt

realiste, dar pericolul nu e nici pe departe la fel de mare ca atunci când

America şi Uniunea Sovietica a inteai una spre cealalt mii de rachete cu ogiveţ ă

nucleare care puteau porni instantaneu la o simpl ap sare pe buton.ă ă

O SPERAN A PENTRU SPECIA UMANA?Ţ

Nu toate culturile pun pre pe via , ca s nu mai vorbim de longevitate.ţ ţă ă

Mili oane de oameni cocheteaz zilnic cu moartea în religia lor sau în sistemulă

loca de credin e. Ii aşteapt reîncarnarea. îi aşteapt fecioarele. îi aşteaptţ ă ă ă

raiul.

Pentru cei care pre uiesc mult via a de pe lumea aceasta, îns , secolulţ ţ ă

trecu a fost extraordinar. în ciuda faptului c popula ia a crescut de peste două ţ ă

ori,1 speran a de viat la naştere pe plan mondial ţ ă - inclusiv în „lumea s rac " ă ă -

s-a m ri cu 42%'între ă 1950-1955 şi 2000-2005.16

Chiar şi în rile s race, un bebeluş n scut acum are şansa de a tr i ţă ă ă ă 64

de ani.1 Este înc o durat de via mult mai mic decât expecta ia din rileă ă ţă ă ţ ţă

bogate, da sensul şi viteza schimb rii nu pot fi în nici un caz o surs deă ă

pesimism. Decalaju încâ existent este un motiv bun pentru a ne angaja să

elimin m diferen ele.ă ţ

Una dintre cauzele care fac ca bebeluşii de ast zi ă - boga i ori s raci ţ ă - sâ

aib; şanse mai mari de a supravie ui şi de a tr i mai mult este calitatea apeiţ ă

potabile Potrivit Organiza iei Na iunilor Unite, în numai ţ ţ 12 ani, din 1990 pân înă

2002, peşti un miliard de oameni au c p tat acces la ap curat .ă ă ă ă 18 Este

înfricoş tor c ă ă 17' dintre locuitorii planetei nu beneficiaz de aceste condi iiă ţ

rninime, îns veştile sun bune şi ofer un motiv solid pentru ac iune şi nuă ă ţ

pentru un pesimism facil, demc bilizator.

De asemenea, durata mai mare a vie ii nu are ca rezultat creştereaţ

s r ciei ONU public statistici ample care eviden iaz ororile s r ciei din lumeaă ă ă ţ ă ă ă

conteir poran , dar însuşi Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare neă ţ

aminteşte c „propor ia oamenilor care tr iesc în s r cie a sc zut mai rapid înţ ă ă ă ă

ultimii 50 de ar decât în cei 500 de ani anteriori."19

Cu siguran , nu putem pune toate aceste câştiguri în materie deţă

bun stare p seama apari iei celui de-al Treilea Val. Corela ia nu înseamnă ţ ţ ă

neap rat cauzalitate îns unele aspecte indic o leg tur . în primul rând, aşaă ă ă ă ă

cum am v zut mai dt vreme, s-a produs efectul de domino prin care America şiă

apoi Japonia, Taiwant şi Coreea de Sud şi-au expediat activit ile cu valoareăţ

ad ugat redus în Chin şi alte ri predominant agrare, creând pe parcursă ă ă ţă

sute de milioane de locuri d munca.

Câştigurile lumii s race mai reflect , cel pu in par ial, expansiuneaă ă ţ ţ

fantastic pe care a cunoscut-o baza de cunoaştere a omenirii în ultima

jum tate de seco când sistemul avu iei revolu ionare s-a r spândit din Stateleă ţ ţ ă

Unite, r spândind p mapamond noi idei despre agricultur , alimenta ie,ă ă ţ

îngrijirea prenatal şi diagno; ticarea şi prevenirea îmboln virilor, precum şiă ă

despre tehnologie.

în lumea bogat , economiile bazate pe cunoaştere au adus cu ele ună

fenome ciudat milioane de lucr tori din clasa mijlocie fac jogging zilnic peă

kilometri întreg sau efectueaz exerci ii în s lile de gimnastic ori acas ,ă ţ ă ă ă

transpir , gâfâie şi strâng din din i, ridicând în sl vi epuizarea fizic , dar uit ună ţ ă ă ă

element foarte important tr iesc în condi ii economice care le dau posibilitateaă ţ

s opteze pentru epuizare spre deosebire de majoritatea muncitorilor manualiă

din lume, fie ei rani sau angaja i în fabrici, care nu au de ales şi trebuie sţă ţ ă

asude pentru supravie uire.ţ

Oricare om care a robotit ani de zile pe câmp, sub capriciile vremii şi ale

proprietarului, sau care a stat la cap tul unei linii de asamblare, ştie cât deă

inumane pot fi aceste forme de munc . Trecerea la munca bazat peă ă

cunoaştere şi la serviciile avansate, cu toate neajunsurile ei, constituie un prim

pas eliberator spre un viitor mai bun.

DE LA PICO LA IOCTO

Am putea enumera oricâte progrese adi ionale în domeniul s n t ii şi înţ ă ă ăţ

multe altele pentru a dovedi c lucrurile merg mai bine pentru tot mai mul iă ţ

oameni, dar atunci când genera iile viitoare vor privi la ziua de ast zi, vor fi celţ ă

mai impresionate de descoperirile extraordinare despre lume pe care le facem

noi, prima genera ie de la apari ia economiei bazate pe cunoaştere.ţ ţ

Astfel, ultima jum tate de secol a constituit fundalul pentru o profundă ă

recon-ceptualizare a locului omenirii în univers.

De la lansarea primului satelit, în 1957, astrofizicienii au dobândit acces

la cantit i enorme de noi date cu ajutorul c rora s confirme sau s respingăţ ă ă ă ă

teoriile anterioare despre cosmos. Cea mai mare parte a informa iilor veneau înţ

sprijinul teoriei potrivit c reia universul a început cu un big-bang acum ă 13,7

miliarde de ani, o estimare c reia exper ii îi atribuie o eroare de numai ă ţ 0,2

miliarde de ani.20

Ca toate descoperirile ştiin ifice, şi aceasta ar putea fi revizuit în luminaţ ă

noilor dovezi, dar pân acum numeroase experimente diferite au confirmată

conceptul big-bang-ului. Universul nu a luat naştere, aşa cum mul i mai credţ

înc , acum aproximativ ă 6.000 de ani, şi nu este static.21 Asemenea tuturor

lucrurilor şi f pturilor pe care le con ine, inclusiv oamenii, este supusă ţ

schimb rii. Nu numai c nu exist via f r schimbare; nu exist nici universă ă ă ţă ă ă ă

f r schimbare.ă ă

Chiar în timp ce unii oameni de ştiin extindeau concep ia despreţă ţ

cosmos, al ii analizau buc ele tot mai mici din natur şi aplicau cunoştin eleţ ăţ ă ţ

ob inute în scopuri practice. Aşa au ap rut descoperirile actuale din domeniulţ ă

nano. Nanotehnologia promite s realizeze o sumedenie de lucruri care înainteă

ne erau inaccesibile, de la crearea de noi materiale de construc ii pân laţ ă

transmiterea precis a medicamentelor, diagnosticarea fin şi înlocuireaă ă

circuitelor integrate pe baz de siliciu.ă 22

Saltul iminent spre nanoproduc ie şi nanoproduse ţ - sursa entuziasmului

actual de pe pie ele de valori mobiliare ţ - trebuie s fie v zut numai ca un pasă ă

spre controlarea viitoare a unor fenomene la scar şi mai mic . încă ă ă

îndep rtate, urm toarele etape ar putea permite crearea de avu ie la niveluriă ă ţ

tot mai minuscule, de la cele de ordin nano, pico, femto, atto şi zepto pân la,ă

cine ştie, iocto, un ioctometru însemnând 10(-24) metri/-5

Ceea ce este extraordinar în trecerea la nivelul nano - grosier în raport cu

cele enumerate mai sus - este faptul c , pe m sur ce p trundem mai adânc înă ă ă ă

micro cosmos, lucrurile nu sunt doar tot mai mici, ci şi tot mai stranii. Se

comport diferit. Iar dac nanotehnologia promite noi tratamente pentru boli,ă ă

imagina i-v ce poate face deplasarea la sc ri şi mai mici, în sens negativ, câtţ ă ă

şi pozitiv.

Atât în microcosmos, cât şi în macrocosmos, noi, membrii acestei

genera ii am înv at mai multe despre natur şi specia noastr decât to iţ ăţ ă ă ţ

str moşii noştr lua i la un loc.ă ţ

Am acceptat provocarea r sun toare pe care i-a lansat-o omenirii Francisă ă

Bacor în 1603, de a nu crea vreo „inven ie anume, oricât de folositoare", ci deţ

a reuşi si „aprindem o lumin în natur , o lumin care, prin îns şi apari ia ei, vaă ă ă ă ţ

atinge şi vi scoate la vedere toate zonele de grani care închid cerculţă

cunoaşterii noastre dt acum."24

Dup ce am generat mai multe date, informa ii şi cunoştin e noi decâtă ţ ţ

to i str moşii noştri la un loc, le-am organizat diferit, le-am distribuit diferit şiţ ă

le-am com binat şi recombinat în tipare noi şi mai pu in durabile. De asemenea,ţ

am crea lumi cibernetice în care trilioane de idei, magnifice şi însp imânt toareă ă

deopo triv , se ciocnesc una de alta ca nişte mingi de ping-pong inteligente.ă

în viitorul previzibil, printr-o combina ie între neuroştiin , cibernetic şiţ ţă ă

ma nipularea mass-media, vom crea în sfera virtual experien e senzoriale,ă ţ

senzuak şi de alte genuri. Vom simula în lumea digital evenimente viitoare,ă

personale sai nu, înainte de a participa la ele „în direct", şi vom interac ionaţ

virtual sau în carne şi oase cu oameni de pe tot cuprinsul planetei. Pentru

infractori va fi s rb toare daHa fel va fi şi pentru sfin i.ă ă ţ

în sfârşit, ne afl m în momentul când pân şi cuvinte precum ă ă viu şi mort

sai uman şi inuman pot fi redefinite în lumina noilor perspective care i s-au

deschis speciei noastre, atât pe P mânt, cât şi în coloniile din spa iu. Pe scurt,ă ţ

nimeni ni promite o utopie. Revolu ia care se desf şoar acum nu va puneţ ă ă

cap t r zboaie lor, terorismului sau bolilor. Nu poate garanta echilibrul ecologică ă

perfect.

Ea promite îns c fiii şi fiicele noastre vor tr i într-o lume fascinant ,ă ă ă ă

r dica diferit de a noastr , cu avantajele, pericolele şi provoc rile ei. Nuă ă ă ă

putem spun< dac aceast lume emergent va fi în cea mai mare parte „bun "ă ă ă ă

sau „rea", de oarece înseşi defini iile acestor termeni se vor schimba, iarţ

judecata nu o facen noi, ci o vor realiza copiii noştri şi copiii lor, în func ie deţ

propriile lor valori.

Tr ind în zorii acestui secol, suntem participan i direc i sau indirec i laă ţ ţ ţ

con ceperea unei noi civiliza ii ce are în nucleu un sistem revolu ionar alţ ţ

avu iei. Oan acest proces se va încheia lin, sau revolu ia avu iei, încţ ţ ţ ă

incomplet , va eşua dra matic?ă

Istoria revolu iei industriale ne ofer un indiciu.ţ ă

între mijlocul secolului al XVII-lea, când a început aceast revolu ie, şiă ţ

mijlocu secolului al XX-lea, când a ap rut economia bazat pe cunoaştere,ă ă

lumea a parcur nenum rate crize. R zboaie f r sfârşit. R zboaiele Civile dină ă ă ă ă

Anglia. Invadare; Poloniei de c tre suedezi. R zboiul turco-vene ian. R zboiulă ă ţ ă

dintre Olanda ş

Portugalia pentru Brazilia. Toate acestea, şi nu numai, într-un singur

deceniu în. cepând cu 1650.

Au venit apoi r zboaiele duse de Regina Anne împotriva spaniolilor,ă

r zboaiele francez şi indian, r zboiul pentru succesiunea la tronul Cambodgieiă ă

şi aşa mai departe - asta înainte de revolu iile american şi francez , valulţ ă ă

napoleonian care a m turat întreaga Europ , R zboiul Civil american, Primulă ă ă

R zboi Mondial, Revolu ia din Rusia şi, cel mai cumplit dintre toate, cel de-ală ţ

Doilea R zboi Mondial.25ă

Aceste conflicte s-au intercalat cu epidemii de grip , crahuri bursiere,ă

declinul familiei mari, multigenera ionale, crize economice, scandaluri deţ

corup ie, schimb ri de regim, apari ia aparatului de fotografiat, a electricit ii,ţ ă ţ ăţ

a automobilului, avionului, cinematografului şi radioului, precum şi succesiunea

unor şcoli de art în Occident, de la prerafaeli i şi romantici pân laă ţ ă

impresionişti, futurişti, suprarealişti şi cubişti.

Printre toate aceste transform ri şi crize, un lucru iese în eviden . Niciă ţă

una dintre ele, nici toate laolalt nu au oprit progresul revolu iei industriale şiă ţ

r spândirea noului sistem de avu ie adus de ea.ă ţ

Motivul a fost acela câ al Doilea Val nu era doar o chestiune de

tehnologie sau de economie. El şi-a avut originea şi în for ele sociale, politice şiţ

filozofice, precum şi în conflictul dintre valuri în cadrul c ruia elitele epociiă

agrare au cedat, treptat, puterea for elor noului.ţ

Al Doilea Val a dus la econocentrism, adic ideea câ religia, cultura şiă

artele au o însemn tate secundar şi, potrivit lui Marx, sunt determinate deă ă

economie.

Dar avu ia revolu ionara a celui de-al Treilea Val se bazeaz într-oţ ţ ă

m sur din ce în ce mai mare pe cunoaştere şi aşaz economia la locul ei, caă ă ă

parte dintr-un sistem mai vast în care unele probleme precum identitatea

cultural , religia şi moralitatea revin în prim-plan.ă

Aceste chestiuni ar trebui sâ fie privite acum ca parte dintr-un proces de

feed-back cu economia, şi nu ca elemente subordonate acesteia din urm .ă

Revolu ia celui de-al Treilea Val poart masca tehnologiei deoarece tehnologiileţ ă

pe care le aduce sunt atât de spectaculoase, îns , ca şi industrializarea sauă

„modernizarea", ea const într-o transformare complet a civiliza iei. Şi, înă ă ţ

pofida oscila iilor bursiere şi a altor accidente, avu ia revolu ionara îşi vaţ ţ ţ

continua marşul inexorabil pe cea mai mare parte a planetei.

Pe m sur ce economia şi societatea de mâine încep s capete contur,ă ă ă

noi to i ţ -indivizi, companii, organiza ii şi guverne ţ - particip m la cea maiă

n valnic şi mai rapid curs spre viitor din istorie.ă ă ă ă

Toate acestea fiind spuse, este un moment extraordinar pentru a fi în

via .ţă

Bine a i venit în vâltoarea secolului XXI!ţ

1. AVU IA CA VÂRF DE LANCEŢ

1 „4 Presidents Seek Help in Gang Battle" de Chris Kraul, Robert

Lopez şi Rich Connell, Lo, Angeles Times, 2 aprilie 2005, p. A3.

2 „Europe's Boys of Jihad" de Sebastian Rotella, Los Angeles Times, 2

aprilie 2005, p. Al.

3 Jewish Groups, British Lawmakers Criticize Prince Harry's Nazi

Costume" de Robert Ban Associated Press, 13 ianuarie 2005.

4 „When Feathers Fly" de Iiat Collins, Jerusalem Post, 18 martie 2005,

p. 44.

5 „The Virtual Market" de L A Lorek, San Antonio Express-News, 5

aprilie 2005, p. El.

6 „Fed Fears Inflation, but Still «Measured»" de Christina Wlse,

Znvestor's Business Daily, 1! aprilie 2005, p. Al.

7 „France and Germany Dogged by Joblessness" de Mark Landler,

New York Times, 1 aprilii 2005, p. C4.

8 „Employed Persons, by Major Occupation Group and Sex: Annual

Averages, 1947-1962", stu diu realizat de Departamentul american al Muncii şi

inclus ca Tabelul A-7 în Manpower Repor of the President, transmis Congresului

SUA în martie 1963.

9 „Computers: History and Development", Jones Telecommunications

& Multimedia Encyclc pedia,

www.digitalcentury.com/encyclo/update/compjid.html.

10 Vezi Machlup, [157], pp. 394-397.

11 „50 Years of Perfection: Design and History of Electric Guitars" de

Tom Wheeler, Guitar Pîayei

I ianuarie 2004, p. 54.

12 „1966 Statement of Purpose" al Organiza iei Na ionale a Femeilor,ţ ţ

www.now.org/purpose66.html

13 „E-Mail Delivers" de Monty Phan, Newsday 17 octombrie 2001, p.

C8.

14 „Working, but Not «Employed»" de Robert Reich, New York Times,

9 ianuarie 2001.

15 „Spotlight Issues of Gender, from Pronouns to Murder" de Carey

Goldberg, New York Times

II iunie 1999, p. B2.

16 „PCs In-Use Surpassed 820M in 2004", Computer Industry Almanac,

www.c-I-a.com/pro305.htm.

17 Doug Andrey, analist principal la Asocia ia Industrieiţ

Semiconductorilor, într-o coresponden i câtre autori, ţ 7 aprilie 2005.

18 „Hewlett Takes a Step Forward in the World of Tiny Chips" de John

Markoff, New York Times 10 septembrie 2002, p. CI.

19 „On Top When It Comes to the Crunch" de Michiyo Nakamoto,

Financial Times, 16 septembru 2002. Vezi şi „Top 500 List" (pentru cele mai

rapide computere" alc tuit de universit ile dii Mannheim şiTennessee,ă ă ăţ

www.top500.org/list/2002/ll/.

20 ,A New Arms Race to Build the World's Mightiest Computer" de John

Markoff, New Yort Times, 19 august 2005, p. C2.

21 „IBM Plans a Computer That Will Set Power Record" de John

Markoff, New York Times, li noiembrie 2002, p. C10.

22 „Internet Usage Statistics - The Big Picture", Internet World Stats,

31 decembrie 2005, www internetworldstats.com/stats.htm. Vezi şi „Internet

Indicators", Uniunea Interna ional a Tele comunica iilor, ţ ă ţ 2004, www.itu.int/ITU-

D/ict/statistics/at_glance/Internet04.pdf.

23

24 „2006: The Year of the Must-Have Phone of the Future" de Audrey

Stuart, agen ia France Presse ţ 23 ianuarie 2006. Vezi şi „Mobile Cellular",

Uniunea Interna ionala a Telecomunica iilor, ţ ţ 2004 www.im.int/ITU-

D/ict/statistics/at_glance/cellular04.pdf.

25 „Watch the Chinese Change Faster Than Others" de T. K. Chang,

citându-1 pe Nicholas Negro-ponte în International Herald Tribune, 21 iunie

2000.

26 „Starcraft Game Captures Korea's Recession-Hit Youth" de Ahn Mi-

young de la agen ia Deutsche Presse, ţ 20 aprilie 1999. Vezi şi „Korea's PC

«Bangs» Are the New Place to Socialize" de Michael Baker, Christian Science

Monitor, 3 mai 2000, p. 9.

27 „Costa Rica Brews a New Blend of Java" de Peter Bate de la Inter-

American Development Bank, 1999, de pe site-ul IADB

www.iadb.org/idbamerira/Archive/stories/1999/eng/el099fl.htin. Vezi şi „Mr.

Freeze: Iceland Moves Out into the Iight as Its New President Goes High Tech"

de Alex Grove, Red Herring, august 1997. De asemenea, „The Next India?

Egypfs Software Dream", Uniunea Interna ional a Telecomunica iilor,ţ ă ţ

decembrie 2000, www.itu.int/ITU-D/cs/letters/ egypt.html.

28 „Software Mission to Japan", Vietnam Investment Review, 23

septembrie 2002.

29 „Reinventing Recife as Tech Harbor" de Paulo Rebelo, Wired, 18

ianuarie 2002, www.wired.com/ news/print/0,1294,49649,00.html.

30 „CTs in Africa: A Status Report", document al grupului de lucru

pentru tehnologiile informa iei şi comunica iilor din cadrul ONU, citat în articolulţ ţ

Inter Press Service „Internet Use Growing, but Still Lags in Africa" de Thalif

Deen, 30 septembrie 2002.

31 „Digital Planet 2004: The Global Information Economy", World

Information Technology and Services, citând cercet rile efectuate de Globală

Insight, www.witsa.org/digitalplanet.

32 „Ifs Dark Out Triere" de Hazel Muir, New Scientist, 1 iunie 2002, p.

14.

33 „European Scientists Produce - and Measure - Atoms of

Antihydrogen" de Naomi Koppel, Associated Press, 29 octombrie 2002. Vezi şi

„Anti-hydrogen Rivals Enter the Stretch", Science, 15 noiembrie 2002, p. 1327.

34 Science, 6 septembrie 2002.

35 Ibid.

36 „Strobe Light Breaks the Attosecond Barrier" de Robert F. Service,

Science, 1 iunie 2001, p. 1627.

37 „Lasetron to Produce Zeptosecond Flashes" de Philip Ball, Nature, 5

februarie 2002.

38 „When Traveling Through Time, Pack Information" de Tom

Siegfried, Dallas Moming News, 17 septembrie 2001, p. 2C.

39 „The Bionic Man" de William Underhill, Newsweek, 7 octombrie

2002, p. 61.

40 ,As Life Spans Stretch, New Thoughts Arise on Age-Old Issues of

Aging" de John Fauber, Milwaukee Journal, 16 aprilie 2002, p. 1G.

41 MelboumeAge, recenzie la The Hunt for Zero Point, [55], 8

octombrie 2002, p. 5.

42 „No Free Lunch", Investors Chronicle, 22 martie 2002, p. 122.

2. COPILUL DORIT

1 „La riqueza como problema" de Gabriel Zaid, Reforma, 25 aprilie

1999, p. A26.

2 „To Get Rich Is Glorious" de Tim Healy şi David Hsieh, Asia Week, 7

martie 1997. Vezi şi „The Economy's Long March" de Steve Schifferes, BBC, 29

septembrie 1999, http://news.bbc.co.uk/l/ hi/specialreportl999/09/china.

3 „Crowned at Last", The Economist, 2 aprilie 2005, p. 4.

4 „The Online Advertising Landscape, Europe" de Chris Lake de la

site-ul DoubleClick, 2005, www.doublecUck.com/us/knowledge-central/dc>am

5 ,Ad Spending Up 3% in 2004: Dentsu", Japan Times, 18 februarie

2005.

3. VALURILE AVU IEIŢ

1 „It's a Fat, Fat, Fat World", CBS News, citând descoperirile unui grup de

lucru din cadrul Organiza iei Mondiale a S n t ii, ţ ă ă ăţ 15 mai 2002,

www.cbsnews.com/stories/2002/05/health/ main509230.shtml. Vezi şi „The

State of Food Insecurity in the World: 2002", Organiza iaţ

pentru Agricultur şi Alimenta ie,ă ţ

http://www.fao.org/documents/show_cdr.asp?url_file=/

docrep/005/y7352e/y7352eoo.htrn.

2 „Einkorn's Debut" de Mark Rose, Archaeology, ianuarie/februarie

1998. Vezi şi „Location, Location, Location: The First Farmers" de Jared

Diamond, Science, 14 noiembrie 1997, p. 1243.

3 „The Expansion of Technology 500-1500" de Lynn White în The

Fontana Economic History of Europe (Londra, 1972), citat în Cipolla, [50], p.

138.

4 „Medieval Europe: Crisis and Renewal" de Teofilo F. Ruiz, caseta

audio a Cursului 5: „Foamea", serie de prelegeri de laTeaching Company

(Chantilly, Va., 1997).

5 Camporesi, [41], pp. 38,47,56.

6 „World Development Indicators Database", Banca Mondial , augustă

2002, http:// worldbank.org/ data/databytopic/POP.pdf.

4. PRINCIPII ULTRAFUNDAMENTALE

1 „Economists See Better Times Corning in '03" de John Gallagher,

Detroit Free Press, 22 noiembrie 2002.

2 „Time Warner Telecom Announces Third Quarter 2002 Results", PR

Newswire, 30 octombrie 2002.

3 „Historical Prices for Time Warner Telecom ( WTC)", YahooŢ

Finance, 11 decembrie 2002, http:teble.finance.yahoo.com/d?

a=9&b=30&c=2001&d=9&e=30&f=2002&g=w&s=twtc.

4 „Russia Says It Can Service Foreign Debt" de Robert Cottrell şi

Arkady Ostrovsky, Financial Times, 21 februarie 2002, p. 30.

5 „China Predicts 7% Year 2000 Growth, Deflation to End" de William

J. McMahon, China Online News, 5 ianuarie 2000.

6 ,A Clearer View of the Economy: The Commerce Department

Answers Its Critics" de Louis Uchitelle, New York Times, 29 octombrie 1999, p.

CI.

7 „Credibility Test" de Mervyn King, Financial Times, 30 august 1999,

p. 12.

8 „Experts and Consultants", HGExperts.com,

www.hgexperts.com/listing/Experts-Failure-Analysis.asp.

9 „Horticultural Crops" de Fu Wen Liu de la Centrul pentru Tehnologia

Alimentelor şi îngr ş mintelor, ă ă www.agnet.org/library/article/eb465b.html.

10 Smith, [247], p. 3.

5. CIOCNIREA VITEZELOR

1 Heidi Toffler a sugerat c dac forma dominant de organizare dină ă ă

sectorul public este sufi cient de incongruent cu aceea din sectorul privat,ă

incompatibilitatea va genera ineficient îr ambele sfere.ă

2 Taylorismul reprezenta aplicarea unor metode presupus „ştiin ifice"ţ

pentru ob inerea unei efi cacit i maxime a lucr torilor. A fost criticat adeseaţ ăţ ă

pentru c muncitorii erau supuşi unui ritn de lucru inuman şi erau transforma iă ţ

în auxiliari ai maşinilor. Denumirea provine de la Fredericl WinslowTaylor

(1856-1915). Uneori este numit fordism, dup Henry Ford. Vezi Kanigel, ă [134]

p. 7.

3 America 's Families and Living Arrangements, Biroul american

pentru Statistica Popula iei, iunl ţ 2001, p. 2.

4 2001 World Almanac (Mahwah, N.J.: World Almanac Books, 2001),

p. 171.

5 „Union Members in 2004", Biroul american pentru Statistica Muncii,

www.bls.gov/news.release union2.nro.htm.

6 .Airport Runway Construction Challenges", Subcomitetul pentru

avia ie al Camerei Reprezei tan ilor, audierile din ţ ţ 24 mai 2001:

www.house.gov/transportation/aviation/05-24-01memo.htm

7 „Increasing Program Delivery Costs", American Association of State

Highway and Transpo tation Officials, 2002,

http://transportation.org/bottomline/highways07.html.

8

9 „Revenues and Expenditures for Public Elementary and Secondary

Education: School Year 1999-2000", Centrul Na ional pentru Statisticaţ

Educa iei, ţ www.nces.ed.gov/pubs2002/quarterly/ summer/3-7.asp.

10 „U.S. Will Endorse European Nominee to Lead the I.M.F." de David

E. Sânger şi Joseph Kahn New York Times, 14 martie 2000, p. Al.

10 Software-ul şi tehnologia de punere în comun a fişierelor care au

dus la o criz în industria muzical şi-au avut origina în tehnologiile ap rute laă ă ă

sfârşitul anilor '80. In 2005, Curtea Suprem a Statelor Unite a decis câ firmeleă

ale c ror produse promoveaz schimbul ilicit de fişiere pot fi date în judecat ,ă ă ă

f cându-i pe jurnaliştii de la ă New York Times s conchid c fiecare victorieă ă ă

judiciara a industriei muzicale „este decalata cu ani întregi fa de urm toareaţă ă

inova ie digital ." Vezi „The Imps of File Sharing May Lose in Court, but Theyţ ă

Are Winning in the Marketplace" de Tom Zeller Jr., New York Times, 4 iulie

2005, p. C3.

11 ,A Megadeal in PC-Land Now?" de Robert X. Cringley, New York

Times, 24 noiembrie 1998.

12 „Clinton Signs Law That Removes Social Security Earnings Penalty"

de Kathleen Pender, San Francisco Chronicle, 8 aprilie 2000, p. Al. Vezi şi

„Social Security Earnings Limit Removed" de Thomas Burke, Biroul american

pentru Statistica Muncii, Compensation and Working Condib'ons 5, nr. 2 (vara

2000).

13 „Flash! The Great Depression is Over" de Steve Forbes, Forbes, 3

aprilie 2000, p. 39.

14 „Regulators' New Role in Competitive Utilities" de Kriss Sjoblom şi

Richard S. Davis, Seattie Post-Intelligencer, 29 iulie 1997, p. AII.

15 „Year in Review: Looking for Someone or Something to Blame" de

Dean Anason, Matthias Rieker, Rob Blackwell, Rob Garver, Barbara Rehm şi

Jennifer Kingson, American Banker, 5 decembrie 2002, p. 19A Vezi şi

„BearTracks" de Tom Walker, Atlanta Journal and Constitution, 17 noiembrie

2002, p. 1G.

16 „Securities Law: An Overview", Institutul pentru Informa ii Juridice,ţ

universitatea Corneli, www.law.cornell.edu/topics/securities/html.

17 Tabelul „Total Industry Net Assets, Number of Funds, and

Shareholder Accounts", Investment Company Institute, 2003,

www.ici.org/pdf/02fb_datasecl.pdf.

18 „The Forties", Investment Company Institute, 2003,

www.ici.org/60year/1940s.html. Datele despre fondurile mutuale la 1940 provin

din tabelul ICI pentru activele industriale şi fonduri.

19 „Two Years After the lights Went Out" de Thomas Homer-Dixon,

New York Times, 13 august 2005.

6. INDUSTRIA SINCRONIZ RIIĂ

1 McNeill, [174], pp. 27,30.

2 Vezi Wolters, [288], p. 182.

3 McGrath, [172], pp. 4445.

4 „Iistening In on the Brain", Science, voi. 280,17 aprilie 1998, p. 376.

5 Kornai, [140], pp. 56-57.

6 „Feeding the Flames: What Every Manager Needs to Know About

Creative Destruction Russ Mitchell, Business 2.0, mai 2001.

7 Monden, [181].

8 Giffi, [ 109], pp. 138,215,228-229.

9 Ibid., pp. 136-137. Concluziile autorilor se bazeaz par ial peă ţ

cercet rile lui Michael A Cusumano, prezentate în lucrarea sa ^lanufacturingă

Innovations: Lessons from the Japanese Auto Industry", Sloan Management

Review 30 (toamna 1988), pp. 29-39.

10 Ibid., cu referire la studiul lui Roger W. Schmenner, „The Merit of

Making Things Fast", Sloan Management Review 30 (toamna 1988), pp. 11-17.

11 Hammer, [118],pp. 150-153.

12 „Baan Looks to Climb Out of Trough" de Joris Evers, InfoWorld Daily

News, 2 decembrie 2002. Vezi şi .FJiterprise Resource Planning", Bearing Point,

2003, www.kpmgconsulting.com/solutions/

enterprise_solutions/erp_solutions.html.

13

I

13 „Synchronized Supply Chains: The New Frontier" de David

Anderson şi Hau Lee, Achieving Supply Chain Excellence Through Technology,

15 aprilie 1999, publicat de Montgomery Research, Inc., de pe site-ul ASCET,

www.ascetcom/documents/asp?dID=198.

14 „Industry Faces Heavy Costs for Recycling" de Vanessa Houlder,

Financial Times, 27 mai 2003, p.ll.

15 „Refillers Sue Lexmark Over Ink Cartridge Recycling Plan" de Joe

Ward, Louisville Courier-Joumal, 7 septembrie 2001, p. IC.

7. ECONOMIA ARITMICA

1 „Who's Afraid of AOL Time Warner?", The Economist, 26 ianuarie

2002.

2 „Race to Renew a Corporate Culture" de Christopher Parkes,

Financial Times, 11 noiembrie 1994. Dup cinci ani, Siemens a vândută

compania Nixdorf c tre Kohlberg Kravis Roberts ă & Co.

3 Interviu cu autorii la Los Angeles, în 2001.

4 „Annual Value of Construction Put in Place in the United States

1993-2004", U.S. Census Bureau, www.census.gov/const/www/c30index.html.

5 „Public Housing Project Detailed" de Nathan Gorenstein,

Philadephia Inquirer, 10 noiembrie 2001, p. Bl.

6 „U.S. Congress Asserts Oversight" de Gopal Ratnam, Defense

News, 25 noiembrie 2002, p. 1.

7 „DoD Criticized for Relying on One-Bid Contracts" de Katy Saldarini,

Government Executive, martie 2000,

www.207.27.3.29/dailyfed/0300/032200kl.htm.

8 Margiotta, [165], p. 50.

9 „FCC Gets a Clear Signal", editorial din Orange County Register, 1

decembrie 1999, p. B10. Vezi şi „The Emergence of a Networked World", Global

Internet Project, www.gip.org/publications/ papaers/gip2h.asp.

10 „The Cost of Telecommunications Regulation", Centrul Na ionalţ

pentru Analiza Politicilor, 19 noiembrie,2002, citând articolul ,A Somewhat

Better Connection" de Robert W. Campbell de la Brookings Institution,

Regulation 25 nr. 2 (vara 2002), pp. 22-28, www.ncpa.org/iss/reg/

2002/pdlll902d.html. Vezi şi „FCC Gets a Clear Signal", Orange County

Register, citând National Economic Research Associates, 1 decembrie 1999, p.

B10.

11 „The Time Is Now: Bust Up the Box" de John Markoff, New York

Times, 5 octombrie 2005, p.Gl.

12 „Banks Focus on Retail Services, Keep Cash Machines Open Later"

de Masato Ishizawa, Nikke, Weekly 20 octombrie 1997, p. 1.

13 „Making News in Japan with 24-Hour ATMs" de Andrew Raskin,

Bank Technology News Inter na ional, ţ ianuarie 1998.

14 „UFJ to Introduce 24-Hour ATMs", Nikkei Weekly, 25 august 2003.

8. NOUL PEISAJ TEMPORAL

1 „Critically ffl Passengers on Two Flights Saved by Airline's

Pioneering Efforts" de John Crewdsoi de la Chicago Tribune, reluat în Buffalo

News, 22 noiembrie 1998, p. 18A

2 LeGoff, [147], p. 51.

3 „Productivity and Costs: People Are Asking...", Biroul american

pentru Statistica Muncii www.bls.gov/lpc/peoplebox.htm.

4 „Toda/s Free Agents Work at Twitch Speed: A Buzzword Glossary"

de Hal Lancaster, Wall Stret Journal, 7 octombrie 1998, p. Bl; „Hurry Sickness

Can Be Cured" de Philip Chard, Milwauke Journal Sentinel, 26 noiembrie 2002,

p. 1F; „Old Father Time Becomes a Terror" de Richan Tomkins, Financial Times,

20-21 martie 1999; ,A Quicker Pace Means no Peace in the Valley de John

Markoff, New York Times, citându-1 pe Andrew Grove de la Intel, 3 iunie 1996,

p. CI „Are You on Digital Time?" de Alan M. Webber, Fast Company, februarie

1999, p. 114.

5 „Curse of the Rushaholics" de Anastasia Stephens, Evening

Standard (Londra), 30 aprilie 200i p. 23.

6

7 „Medication and Therapy help Hyperactive Children" de dr. Hank

Clever, St Louis Post-Disp 22 aprilie 2002, p. 9.

8 „Understanding Digital Kids" de Ian Jukes şi Anita Dosai, InfoSawy

Group, iunie 20

www.thecommittedsardine.net/infosavvy/education/handouts/it.pdf.

9 „Minute Mates" de Linda Wertheimer, Dallas Moming News, 8

decembrie 2000, p. IC; vezi site-ul SpeedDating, www.aish.com/speeddating.

10 „Speed Dating Makes Inroads in India", National Public Radio, 18

octombrie 2005.

10 ,A Warm Welcome at Your City Club" de Tom Braithwaite, Financial

Times, 5 decembrie 200 p. 14.

11 „Site Unseen: The Brand Suffers - The Cost of Downtime" de Tim

Wilson, citând un raport î tocmit de Zona Research, Internet Week, 2 august

1999.

12 „Make Short Work of a Novei" de Michelle Zhang, Shanghai Daily,

15 septembrie 2005, p. 17.

13 „Hollywood Disinformation" de Joseph D. Duffy, New Perspectives

Quarterly, toamna 1" p. 14.

14 „The Information Gold Mine" de Heather Green, Business Week, 26

iulie 1999.

15 „EBS Live Speeds Up Data System" de Jennifer Hughes, Financial

Times, 2 februarie 2004, p. 28.

16 Pink, [211 ], pp. 34-35. De asemenea, interviu cu autorii la Los

Angeles, 4 iulie 2000.

17 „Transforming the Future: Rethinking Time for the New Millenium"

de Bill Martin şi Sand Mason, Foresight, februarie 1999, p. 51.

18 Interviu cu autorii la Los Angeles, 29 ianuarie 2000.

19 „Must-win TV Comes to Thursdays" de Lauren Hunter, Cable News

Network, 7 februarie 2001

www.cnn.com/2001 /SHOWBrZ /TV/0207/friends.survivor . Episoadele respective

din Friend şi Saturday Night Live au fost transmise dup Super Bowl, pe ă 28

ianuarie 2001.

20 „NBC Is Hoping Short Movies Keep Viewers from Zapping" de Bill

Carter, New York Tim 4 august 2003, p. CI.

21 „Investors May Have Repudiated the Internet, but Consumers Have

Not" de Amy Harmon Felicity Barringer, New York Times, 22 iulie 2002, p. C2.

22 „Corning Soon to TV Land" de John Markoff, New York Times, 7

ianuarie 2006, p. CI.

23 „The News Business: Stop Press", The Economist, 4 iulie 1998, p.

17.

24 „Rethinking the Rat Race" de Diane Brady, Business Week, 26

august 2002.

25 „Podcasting: The New Broadcasting Model" de John Jerney, Daily

Yomiuri, 14 decembrie 2 p. 13.

26 Alvin Toffler, Future Shock (New York: Random House, 1970).

27 „Berlin Journal: Skirmish in the Store Wars - The Souvenir Caper" de

Roger Cohen, JVew Yo. Times, 6 august 1999, p. A4.

28 „Night and Day" şi „Trend to Linger Hours Certain to Continue" de

Nami M. Abe, Nikk Weekly, 30 septembrie 2002, pp. 2,3.

29 JCT in Curitiba", nC Parana,

www.investictcom/br/englishversion/englishversion/ccmodelo textog.htm. Vezi

şi „Conectiva, Inc.", Intel, www.intel.com/capital/portfolio/companies

conectiva.htm.

30 „Reclaiming Cities for the Next Few Centuries" de Hardev Kaur,

New Straits Times Mr gement Times, 27 decembrie 2002.

31 „Brazil's Clean and Green City" de Allen Chesney, Chattanooga

Free Press, 13 septembri 1998, p. Kl.

32 „Stock Exchanges: Open AII Night" de Dean Foust, Business Week,

14 iunie 1999.

33 ,A Store Made for Right Now: You Shop Until It's Dropped" de Cathy

Horyn, New York Tim 17 februarie 2004, p. Al.

34

9. MARELE CERC

1 „The Historical Signifieance of China's Entry to the WTO" de Jeffrey

D. Sachs, 2000, de ] Project Syndicate, www.project-

syndicate.org/articlejrintj:ext?mid=299&lang=l.

2 Maddison, [158], p. 142. Maddison noteaz c , în pofida creşteriiă ă

enorme a popula iei Asie partea sa din outputul mondial a sc zut lent, pân laţ ă ă

sub 20% în 1950.

3 Levathes, [149].

4 Transferul macro al avu iei mondiale spre vest, spre Asia, produs înţ

ultima jum tate de sece a avut un corespondent în ă interiorul Statelor Unite. în

1950, nou dintre cele mai mari zec oraşe americane erau concentrate peă

Coasta de Est şi în Vestul Mijlociu. în 2004, numai tr< r m seser în primeleă ă ă

zece. Celelalte şapte din top se aflau acum la vest de Texas. Detroi simbolul

produc iei de mas pentru bunuri tangibile, ieşise de pe list şi fusese înlocuitţ ă ă

de Sa Jose, California, zona urban de lâng Silicon Valley, simbolul produc ieiă ă ţ

intangibile. Vezi „To Ten Cities", hârb' din New York Times, 30 iunie 2005, p.

A19.

5 „Luce's Values - Then and Now" de Walter Isaacson, Time, 9 martie

1998, p. 195. Vezi şi,Anothe «American Century»?" de William Pfaff,

International Herald Tribune, 3 ianuarie 2005, p. 8.

6 „New Wave of Foreign Investors Needed" de Cary Huang, South

China Moming Post, 2 martie 2005, p. 7.

7 „China's Foreign Investment Set for Record High in 2002", agen iaţ

de ştiri Xinhua, 17 iuli 2002.

8 „China Tops U.S. in Investment Table", BBC, 28 iunie 2004,

http://news/bbc.co.uk/2/hi, business/3846439/stm.

9 „U.S. to Remain Top Investment Destination for Foreign Firms" de

Andrew C. Schneider, Kiplinge Business Forecasts, 3 martie 2005.

10 China's Economic Conditions de Wayne M. Morrison de la Biroul de

Cercet ri al Congre sului SUA ă 24 ianuarie 2005, p. 5.

11 Foreign Trade Statistics - Trade with China: 2003, Biroul de

Statistic al SUA ă www.census.gov, foreign-trade/balance/c5700.html.

12 „Rank Order - Exports", World Factbook,

www.cia.gov/cia/publications/factbook/ rankorder/2078rank.html.

13 „Field listing - GDP', World Factbook,

www.odci.gov/cia/publications/factbook/2001.html.

14 „Asia" de Robert Manning, 2000, pe site-ul Consiliului pentru Rela iiţ

Externe, www foreignpolicy2000.org/library/issuebriefs/IBAsia.hrml.

10. LOCURI CU VALOARE ADÂUGATÂ MARE

1 Exemple pot fi g site în „Life Beyond Modems" de James Coates şiă

Jon Van, Chicago Tribune 17 martie 1997, p. CI. Vezi şi „Embedding the

Internet" de Deborah Estrin.Ramesh Govindar şi John Heidemann în

Communications of the Association for Computer Machinery, 1 mai 2000 p.38.

2 Knoke, [139], p. 8.

3 „Beneath Cleveland's Bright Facade, America's Poorest City" de

Milan Simonich, Pittsburgt Post-gazette, 26 septembrie 2004, p. Al.

4 „World Watch: Asia - Poised for Growth" de Mark Graham,

Industryweek.com, 16 octombrie 2000,

www.industryweek.com/CurrentArticles/asp/articles.asp?ArticleID=918.

5 „China's Young, Restless Seeking Future" de Jennifer Lin, Knight-

Ridder Newspapers, publicat în Pittsburgh Post-Gazette, 26 septembrie 1999, p.

A17.

6 „Completing the Jigsaw" de Duncan Hughes, South China Morning

Post, 29 octombrie 1994, p.23.

7 „FDI in China and Regional Development from Institu ional Reformsţ

to Agglomeration Eco-nomies Perspective", lucrare redactat de Chyau Tuan şiă

F. Y. Ng pentru Prima Conferin Interna ional pe tema Statelor Na ionale şi aţă ţ ă ţ

Politicii Economice: Conflict şi Cooperare, organizat de Asocia ia Economică ţ ă

din Japonia, 30 noiembrie - 1 decembrie 2002, Academic Society HomeVillage

of Japan, www.soc.nii.ac.jp/jepa/abst/10.pdf.

8 „On Changes of Economic Position of Coastal Prosperous Provinces"

de Ma Chunhui, Institutul pentru Dezvoltarea Chinei, 30 iunie 2003,

www.cdi.com.cn/publication/pdf/ cdireview_200302_machh.pdf.

9 Ohmae, [200]. Vezi şi „Putting Global Logic First" de Kenichi

Ohmae, Harvard Business Review ianuarie-februarie 1995, p. 120.

10 Ohmae, [198],p. 8.

11 „Territoriality of Topocratic Cross-Border Networks" de Jussi S.

Jauhiainen, universitatea din Tartu, Estonia,

www.ut.ee/SOPL/english/border/jj.htm.

12 „Tumen River Project Hopes to Gain Japan's Participation",

Associated Press, 6 aprilie 2001.

13 ,A Lateral Piece of Logic" de Tyler Brule, Financial Times, 30

octombrie 2004, p. 22.

14 „Mexico's China Obsession" de Scott Johnson, Newsweek, 4

noiembrie 2002, p. 48.

15 „First Decline Ever Seen for Border Factories" de Chris Kraul,

Chicago Tribune, 9 octombrie 2001, sec iunea Business, p. ţ 2.

16 „Free Trade's Faded Dream" de Susan Ferris de la Cox News

Service, publicat în Edmonton Journal, 23 noiembrie 2003, p. D4.

17 „The China Challenge" de Dean Calbreath şi Diane Lindquist,

Copley News Service, 2 septembrie 2002.

18 „The New State Economy Index" de Robert D. Atkinson cu

colaborarea lui Rick Coduri, Progressive Policy Institute, 10 iunie 2002,

www.ppionline.org/ppi_ci.cfm?knlgAreaID=87&subsecID= 205&contentID=896.

19 „Break Away Growth: Economic Strategy Revealed", Consiliul

pentru Dezvoltare Economic al Statului Indiana,ă

www.iedc.org/growth/index.html.

20 „Best Cities to Start and Grow a Company", Inc., decembrie 2000,

p. 45.

21 „Small Business Survival Index 2002" de Raymond J. Keating, Small

Business Survival Committee, iulie 2002, pp. 6-7.

22 „Best and Worst States to Run a Small Biz" de Philip Harper, citând

rapoartele publicate în iulie 2002, www.bcentral.com/articles/harper/141.asp.

23 „Terminal Leave" de Greg Iindsay, Advertising Age, 17 octombrie

2005, p. 12.

11. ACCESUL SPA IALŢ

1 Interviu cu autorii, 27 martie 2003.

2 „World Cup Had Mixed Impact on Economy; Government Reports",

Japan Economic Newswire, 11 iulie 2002. Vezi si „232.800 Foreigners Visit

Korea for World Cup", Asia Puise, 6 august 2002.

3 Waley, [274], p. 223.

4 „Surge Una Nueva Especialidad" de Alejandro Lepetic, Corporate

Traveler, iunie-iulie-august 1997, p. 45.

5 WorldAlmanac 1996 (Mahwah, N.J.: World Almanac Books, 1996), p.

553.

6 ,Annual Vehicle Distance Traveled in Miles and Related Data -

1998", Departamentul american al Transporturilor,

www.bts.gov/ntl/quetyhtrrd?qt^verage+irales+per+year<^^

7 „The Cost of Traffic Congestion in Colorado", Programul de

Informa ii Rutiere, citând datele Departamentului american al Transporturilor,ţ

mai 2002, http://216.239.39.100/search?q=

cache:6EMUcR_24cIC:www.tripnet.org/ColoradoCongestionStudyMay2002.PDF

+average+d aily+commute+miles&hl=en&ie=UTF-8.

8 Hale, [116], p. 32.

9 „Scouring the Planet for Brainiacs" de Pete Engardio, Business

Week 11 octombrie 2004, p. 100.

10 „Tokyo Story: Shintaro Ishihara's Flamboyant Na ionalism Appealsţ

to Many Japanese Voters" de John Nathan, New Yorker, 9 aprilie 2001, p. 108;

vezi si Holstein, [127], p. 165.

11 Cohen, [53], pp. 1,4,94.

12 „Noboa: Dollar Has Been Good Thing for Ecuador" de Andres

Oppenheimer, Miami Herald, 13 octombrie 2002, p. HW8.

13 „Unstable Exchange Rate System Hurting Emerging Markets", Asia

Puise, 8 ianuarie 2003.

14 Senatul SUA, Raportul Comisiei Economice Comune, ianuarie 2000,

http://216.239.57.100/ search?

qKache:IqBkEsZNHmMCrwww.usinfo.org.sv/IRChomerjage/DoUarization.ppt+m

exico+ and+%22u.s.+doUar%22+and+unoffîcial+currency&hl=en&ie=UTF-8.

15 „The Location of U.S. Currency: How Much Is Abroad?" de Richard

D. Porter şi Ruth A Judson, Federal Reserve Bulletin 82, octombrie 1996, pp.

883-903.

16 Viitorul dolarului, atât din perspectiva valorii sale cât şi din cea a

folosirii în afara Statelor Unite, a fost pus la îndoial , conform anumitor analişti,ă

de faptul c dou sprezece monede na ionale au fost înlocuite cu euro. Uniiă ă ţ

specialişti reputa i în finan e prevedeau câ euro va înlocui dolarul în postura deţ ţ

cea mai important moned din lume. Vezi „EMU and the Euro: An Americană ă

Perspective" de Jeffrey A Frankel, profesor la Harvard, 28 iunie 2000,

www.fondazione.lurchini.it/ pdf/frankellast.pdf. In 2005, creşterea deficitului

comercial american şi a celui fiscal, precum şi declinul dolarului, au f cut s seă ă

cread câ Japonia, China şi alte ri şi-ar putea vinde rezervele în dolari şi ară ţă

putea trece la euro. In loc de asta, ceea ce a urmat a fost cea mai mare criză

din istoria UE: respingerea ferm a constitu iei propuse la referendumurile dină ţ

Fran a şi Olanda, astfel câ viitorul monedei euro ţ - şi al Uniunii Europene înseşi -

este acum pus sub semnul întreb rii.ă

17 „German Curreny Leaves Its Mark Across the Balkans" de Lucian

Kim, Christian Science Monitor, 2 martie 2000, p. 8.

18 „Europe's Funny Money" de Martin Walker, United Press

International, 8 august 2001.

19 „Information About Liechtenstein and Links to Related Sites",

Misiunea Permanent a Statului Liechtenstein pe lâng ONU,ă ă

www.un.int/liechtenstein/info.htm.

20 „Crowning Glory" de Daniel Baer, Sydney Moming Herald, 28

septembrie 2002, sec iunea Travel, p. ţ 7.

21 „History and Adventure Kept on Ice in Greenland" de Jane M. Olsen,

Associated Press, 18 august 2003.

22 „Monetary Policy in Dollarized Economies" de Thomas J. T. Balino,

Adam Bennett şi Eduardo Borensztein, Fondul Monetar Interna ional, ţ 1999,

www.imf.org/external/pubs/nft/op/171.

23 Cohen, [53], pp. 5,92.

12. O LUME NEPREG TITAĂ

1 „Back to the Future: 1900", BBC,

www.bbc.co.uk/hi/english/static/specialreport/1999/12/99/

backtothefuture/1900.stm.

2 Antoni Estevadeordal, Brian Frantz şi Alan M. Taylor, „The Rise and

Fall of World Trade, 1870-1939", document de lucru pentru Cercet riă

Economice, noiembrie 2002, hhtp://papers.nber.org/ papers.

3 Edelstein, [81], pp. 35-37.

4 ,A Tilt in the Right Direction" de Simon Kuper, Financial Times, 30

ianuarie 1998, publicat într-un dosar FTdespre tineretul interna ional, p. ţ 1.

5 „Letter from Chile" de Jimmy Langman, The Nation, 16 decembrie

2002. Vezi şi .Argentina Hopes to Attract Foreign Investment", agen ia Franceţ

Presse, 20 ianuarie 2003. Vezi şi „Nervous Investors Watch Brazii Election" de

James Cox, USA Today, 4 octombrie 2002, p. 1B.

6 Global Poverty: There's No Panacea, but Here Are Strategies That

Work" de Pete Engardio, Business Week, dosar, 14 octombrie 2002, p. 108.

7 „Moon ABCs Fact Sheet", tabel înso ind site-ul proiectului Lunarţ

Prospector, Administra ia Na ional pentru Aeronautic şi Spa iul Cosmic,ţ ţ ă ă ţ

http ://lunar.arc.nasagov/education/activities/active9 .

8 „Single Market for Equities: Regulations Must Be Reformed to

Encourage a Truly Pan-European Stock Market" de Stanislas Yassukovitch,

Financial Times, 26 ianuarie 1998, p. 16.

9 „Hurdles Ahead", tabel înso ind articolul „Europe Sees Progressţ

Falter in Face of Red Tape and Protectionism", Financial Times, 14 ianuarie

2003, p. 3.

10 „The International Financial System: Exploring Concepts" de Zanny

Minton Beddoes, Foreign Policy, toamna 1999, p. 16.

11 Union of International Associations, [268], item D3003.

12 „Experts Question Roving Flow of Global Capital" de Nicholas D.

Kristof, New York Times 20 septembrie 1998, p. A18.

13 „World Total Direct Foreign Investment", raport publicat de

institutul Milken în urma Conferin ei Globale organizate la Los Angeles pe ţ 22-24

aprilie 2002, p. 11-32.

14 „Global Financial Profile", Panelul ONU pentru Refinan are şiţ

Dezvoltare, iunie 2001, www.un.org/ reports/financing/profile.htm.

15 „Measuring Globalization: Who's Up; Who's Down", Foreign Policy,

ianuarie/februarie 2003 pp. 60-72.

16 „Globalization", transcriere CSPAN a remarcilor lui Babbit, 1 martie

2001.

17 „The Five Wars on Globalization" de Moises Naim, citând „Raportul

Dezvolt rii Umane" întocmit de ONU pentru ă 1999, Foreign Policy,

ianuarie/februarie 2003, p. 30.

18 ,A Smuggler's Paradise" de David Binder, MSNBC,

www.msnbc.com/news/667792.asp?cpl=li citând ministerul albanez de Interne.

19 „U.N. Children's Fund Says Millions of Children Bought and Sold as

Sex Slaves" de Edith M. Lederer, Associated Press, 12 decembrie 2001.

20 „Dust Plagues Korea for Second Day" de Byun tae-kyung, Korea

Herald, 10 aprilie 2002.

21 „2002: A Bleak Year for the Environment" de Agus P. Sari, Jakarta

Post, 28 decembrie 2002.

22 „Little Cyanide Perii Is Seen for Danube; Tributary Badly Polluted,

but Scientists Minimize Danger to Humans" de Peter S. Green, International

Herald Tribune, 15 februarie 2000, p. 1.

23 „Benefits and Costs of EU Enlargement for Present Members, First-

Round Candidates and Other Associated Countries" de Andras înotai, lucrare

elaborat pentru Conferin a Anual pe tema Economiei Dezvolt rii în Europa,ă ţ ă ă

Paris, 21-23 iunie 1999, Banca Mondial , ă www.worldbank.org/

research/abcde/eu/inotai.pdf.

24 „Is It Globaloney?" de Karen Lowry Miller, Newsweek, 16 decembrie

2002, p. 43.

25 „Enter the Dragon", The Economist, 10 martie 2001.

13. FOR ELE CONTRAREŢ

1 „Clinton Hails Globalization's Gains" de Alvin Powell, Harvard

University Gazette, 19 noiembrie 2001,

www.news.harvard.edu/gazette/2001/ll.29/09-clinton.html.

2 „Doubts Inside the Barricades - The IMF', The Economist, 28

septembrie 2002.

3 „Stormy History of Anti-Globalization Protests", agen ia Franceţ

Presse, 23 iulie 2001.

4 „From the Streets to the Inner Sanctum" de Evelyn Iritani, Los

Angeles Times, 20 februarie 2005, p. CI.

5 „AIDS Activists Resume a Get-Tough Campaign" de Fred Tasker,

Miami Herald, 13 iulie 2002, p. Al.

6 ,As Attacks Grow Against Globalization, Protesters Resist Labels

That Define Them" de Alessandra Rizzo, Associated Press, 17 iulie 2001.

7 „Challenging Corporate Abuse, Building Grassroots Power", Infact,

www.infactorg/homepg~2.html.

8 California Prison Focus şi alte grupuri, www.prisons.org.

9 .Argentina's Crisis: It's Not Just Money" de Larry Rohter, New York

Times, 13 ianuarie 2002, p. D4. Vezi şi „Uruguay Plans to Float Its Currency on

World Markets" de Thomas Cattan, Financial Times, 21 iunie 2002, p. 8.

10 „Point - Possibly" de Cesar B cani, ă Asiaweek, 9 octombrie 1998, p.

58. Vezi şi „Asia Rebounds Against Odds From Crisis" de Stephen Seawright,

South China Morning Post, 1 ianuarie 2000, p. 5.

11 „Cheap Rivets Blamed for Sinking of Titanic" de Peter Conradi,

Sunday Times (Londra), 1 februarie 1998.

12 „SEC Approves Stock Exchange Circuit Breakers", Investment

Company Institute, 16 aprilie 1998, www.ici.org/issues/mrkt/arc-

nasd/98_circuit_approve.html. Vezi şi „SEC Revises Rules to Halt Market Drop",

Bloomberg News în Dallas Morning News, 11 aprilie 1998, p. 1F.

13 „NYSE Sets New Levels for «Circuit Breakers»" de David Wells,

Bloomberg News, în Milwaukee Journal Sentinel, 31 martie 2003, p. 2D.

14 „New Circuit Breaker System on SES From Monday", Business Line,

publica ie a grupului Hindu of India, ţ 29 martie 2002.

15 „Taiwan's Investors React Cautiously to New Stock Trading

System", Taiwan Economic News, 2 iulie 2002.

16 „A Big Threat to Asia's Export-Driven Economies" de David

Barboza, New York Times, 21 martie 2003, p. Wl.

17 „Beijing Seeks Ways to Boost Domestic Demand" de Peggy Sito,

South China Moming Post, 23 octombrie 2001, p. 4.

18 „U.S. Economic Slowdown Is Easing Its Way Around the Globe" de

Evelyn Iritani şi Thomas S. Mulligan, Los Angeles Times, 11 ianuarie 2001, p. Al.

19 „Zambia: Transforming a Copper-Deendent Economy" de Allan

Peters, Inter Press Service, 21 octombrie 2002.

20 „Civilian Rule Brings Oii Money - but Little Progress - to a Corner of

Nigeria's Delta" de Glenn McKenzie, Associated Press, 11 august 2002.

21 „ATest for the House of Saud" de Stanley Reed, Business Week, 26

noiembrie 2001, p. 42.

22 „Gulf Leaders to Review IMF Call for Taxes as Oii Income Dwindles",

agen ia France Presse, ţ 30 decembrie 2001.

23 ,,2002-2003/Economy: Prospects Mixed for Southern Africa" de

Anthony Stoppard, Inter Press Service, 30 decembrie 2002.

24 „Venezuelan Oii Output Climbs as Strike Against Chavez Shows

Signs of Waning" de Fabiola Sanchez, Associated Press, 28 ianuarie 2003.

25 „Putting OPEC over a Barrel: Russia's Oii Plan Could Push Western

Pump Prices Down" de Sharon LaFraniere, Washington Post, 16 martie 2002, p.

El.

26 „Toward an East Asian Economic Community" de Ari A Perdana,

Jakarta Post, 18 februarie 2003.

14. GOANA C TRE SPA IUĂ Ţ

1 „The ABCs of GPS" de Glenn Gibbons, IPI Global Joumalist,

trimestrul al LV-lea 2002, p. 3.

2 ,A New Commitment to Space" de Bill Nelson, Washington Post, 2

februarie 2003, p. B7.

3 „NASA Plans to Show You How Space Program Helps You Live" de

Will Hoover, Honolulu Advertiser, 4 aprilie 2001, p. 1F.

4 „Location, Location, Location", Red Herring, 17 octombrie 2005, p.

30.

5 ,2002-2003 Satellite Industry Indicators Survey", studiu efectuat

pentru Asocia ia Industriei Sateli ilor de Futron Corp.,ţ ţ

www.sia.org/satelliteinfo.htm.

6 „Market Focus" de Anthony L Velocci Jr., Aviation Week & Space

Technology, 10 iunie 2002, p. 8. Vezi şi „Space Shuttle Loss Hurts Lockheed,

Other NASA Stocks" de Robert Little, Baltimore Sun, 4 februarie 2003, p. 1D.

7 „Partnership with Ukraine to Use Alcantara Rocket Base", Gazeta

Mercantil, 20 septembrie 2002.

8 „Columbia Disaster Could Push Brazii to Rethink Its Space Program"

de Bernd Radowitz, Associated Press, 2 februarie 2003.

9 „Private Equity Firms Make a Bet on Satellite Companies" de Ken

Belson, New York Times, 18 aprilie 2005, p. CI.

10 „Mapping Alliance Program Provides Earth Imagery and Information

Products to Markets Worldwide", comunicat de pres Space Imaging, ă 19

noiembrie 1996, www.spaceimaging.com/

newsroom/1996_mapping_alliance.htm.

11 „More Companies Try to Bet on Forecasting Weather" de Del Jones,

USA Today, 3 martie 2003, p. 1B.

12 „LIFFE to Launch Weather Futures Contracts", comunicat de pres ,ă

23 noiembrie 2001, Weather Risk, www.wrm.de/cgi-bin/wrm.pl?read=83.

13 „Economy - United States, 2001 Est", World Factbook 2002,

www.bondtalk.com/factbook2002/ geos/us.html.

14 „Atmospheric Research: Understanding Atmospheric Events to

Save Lives and Property World-wide", Administra ia Oceanic şi Atmosfericţ ă ă

Na ional din Statele Unite, ianuarie ţ ă 2001

www.oar.noaa.gov/organization/backgrounders/ atmosphere.html.

15 „A Better Option for Dialysis Patients" de Linda Marsa, Los Angeles

Times, 3 februarie 2003 p. FI. Vezi şi „Spinoffs from the Space Program",

Administra ia Aeronautica şi Spa ial , martieţ ţ ă

2000, www.hw.nasa.gov/office/pao/facts/HTML/FS012-HQ.html.

16 „StelSys Set to Score a First in Space" de Julie Bell, Baltimore Sun,

30 mai 2002, p. IC.

17 „Space Technology Helps Advance Cancer Treatment" de Susan

James, Florida Today, 22 mai

2002, p. 1; „NASA Laser Could Reverse Blindness", BBC, 10 iulie 2002,

http://news.bbc.co.uk/

l/health/2119537.stm; „Shuttles Are Known Best for Exploration, but

Researchers Say They

Do Plenty of Good on Earth" de Jeff Donn, Associated Press, 6 februarie 2003.

18 „Heart Disease and Stroke Statistics - 2003 Update", Asocia iaţ

American a Inimii, www. americanheart.org/presenter.jhtml?ă

identifier=3000090.

19 „Zero-Gravity Experiments Continue at Station" de Eric Schmidt,

Denver Post, 6 februarie

2003, p. B2.

20 „Growing Demand for Spare Hi-Tech Hearts" de Dawn Stover,

Melbourne Sunday Herald Sun, 19 noiembrie 2000, p. LI. Vezi şi „Patches for a

Broken Heart", NASA 14 februarie 2002,

http:/ /science.nasa.gov/headlines/y2002/ 14feb_heart.htm .

21 „Health, Financial Costs Related to Diabetes Soar" de Patrick

O'Neill, citând un studiu al Asocia iei Americane pentru Diabet din ţ 2002,

Oregonian din Portland, 28 februarie 2003, p. Dl.

22 „Satellite Instruments", Unitatea European de Coordonare aă

Cercet rilor în domeniul Ozonului, universitatea Cambridge, ă www.ozone-

sec.ch.cam.ac.uk/vintersol/Hanning%20Document/ Satelliteinst.html.

23 „POAM III Observes Forest Fire Emissions in the Stratosphere",

2001 NRL Review, publica ie a Laboratorului de Cercet ri Navale al Statelorţ ă

Unite, cu trimitere la J. Homstein et al.,

2001, p. 82.

24 „Ecological, Global Change Studies in the Amazon Rainforest",

NASA iunie 2000, http://

earthobservatory.nasa.gov:81/Newsroom/Campaigns/LB AFacility.html.

25 „Ice, Cloud and Land Elevation Satellite (ICESat)", NASA

http://icesat.gsfc.nasa.gov/.

26 „Mojave Deserfs Surface Drop Iinked to Century of Groundwater

Use", Associated Press, 24 februarie 2003; „Ocean Scientists Study Mysterious

Zones Near Pacific Shore" de David Perlman, San Francisco Chronicle, 16

februarie 2003, p. A6; „Satellites Cull Secrets from Lake Sediments", New

Orleans Times-Picayune, 28 noiembrie 2002, p. 18; „Weak El Nifio Means Less

Snow in West" de Lee Bowman, Scripps Howard New Service, 6 martie 2003.

27 „Shuttle's Cameras Offer New Views of the World" de Warren E.

Leary, New York Times, 29 ianuarie 2002, p. F5. Vezi şi „Ancient City of Angkor

Wat Yelds New Secrets" de Alexandra Witze, Dallas Morning News, 8 iunie

1998.

28 „Fact Sheet - NAVSTAR Global Positioning System", U.S. AirForce,

mai 2002, http://131.84.L31/

news/factsheets/NAVSTARGlobalPositioningSy.html.

29 „Galileo Cleared to Take On GPS", ştire Bllomberg News în Montreal

Gazette, 28 iunie 2005, p.B7.

30 „U.S. Customs Inspectors Deployed to Seaports of Rotterdam in

Container Security Ini iative", Misiunea SUA pe lâng Uniunea European , ţ ă ă 26

august 2002, www.useu.be/Categories/ Justice%20and%Home

%20Affairs/Aug2602CustomsRotterdamContainerSecurity.html.

31 „More Over Bar Codes: Here Come the RFIDs" de Teresa F.

Lindeman, Pittsburgh Post-Gazette, 27 februarie 2005, p. Al.

32 „FAA's Garvey Sees Grim Future for Air Travel" de Jon Hilkevitch,

Chicago Tribune, 30 aprilie 2001, Metro, p. 1.

33 „How to Fix the Air-Traffic Mess" de Cait Murphy si Alynda Wheat,

Fortune, 25 iunie 2001, p. 116.

34 „Technology That Watches Over Us: Sattelite-Based Air Traffic

Control" de Geoff Nairn, Financial Times, 9 octombrie 2002, FR Report, p. 3.

35 „NASA Navigation Work Yields Science, Civil, Commerce Benefits",

Jet Propulsion Labo-ratory, 14 octombrie 2002,

www.jpl.nasa.gov/releases/2002/release_2002_191.cfm.

36 „Reach for the Stars" de Rahul Jacob, Fortune, 25 septembrie 1989,

p. 6.

37 „Space Program Pays Big Tax Refund" de fostul astronaut Jim

Lovell, Knight Ridder/Tribune News Service, 19 aprilie 1999. Vezi şi „Space:

Investing in the Future" de Robert Sherman Wolff, Christian Science Monitor, 28

octombrie 1981, p. 23.

38 „Military and Industry Strive to Profit from Space" de Fiona Harvey,

Financial Times, 27 decembrie 2002, p. 8.

39 „3rd World Sets Sights on Space" de Peter Pae, Los Angeles Times,

14 octombrie 2003, p. Al.

40 Commercial Space Travel Has Become a Reality with

SpaceShipOne", Omaha World-Herald, 8 octombrie 2004, p. B6.

41 „SpaceShipOne Wins $10 Million Ansari X Prize in Historic 2nd Trip

to Space" de Leonard Davis, Space.com,

www.space.com/missionlaunches/xprize2_success_041004.html.

42 Declara ie c tre autori, ţ ă 26 mai 2004.

15. LIMITA CUNOAŞTERII

1 „Vietnam's Women of War" de David Lamb, Los Angeles Times, 10

ianuarie 2003, p. Al.

2 „GM Stakes Out Russian Frontier" de Daniel Howes, Edmonton Sun,

29 iunie 2001, p. DR14.

3 Se sugereaz uneori câ ..în elepciunea" este o a patra categorie, deă ţ

nivel superior, a cunoaşterii. Dar, întrucât exist un dezacord aproape total înă

privin a defini iei în elepciunii, o vom trata aici ca pe o submultime aţ ţ ţ

cunoaşterii, decizie pe care, f r îndoial , unii o vor considera neîn eleapt .ă ă ă ţ ă

4 „Buikling a Better Engine" de Dawn C. Chmielewski, Orange County

Register, 9 mai 2000, p. G8.

5 „Capitalists of the World, Innovate!" de Polly LaBarre, Fast

Company, februarie 1999, p. 76. Vezi si „The Essence of Entrepreneurial

Success" de Richard L Osborne, Management Decision, 33 (1995), nr. 7,pp.4-9.

6 „World's Smallest Hard Drive Less Than an Inch Long", Chicago Sun

Times, 17 martie 2004, p.6.

7 „Nano Memories Roii Past Flash Densities" de Nicholas Mokhoff,

Electronic Engineering Times, 1 iulie 2002, p. 24.

8 „Lockheed Sues Boeing in an Escalating Feud" de Peter Pae, Los

Angeles Times, 11 iunie 2003, p. CI.

9 Boisot, [23], p. 83.

16. PETROLUL ZILEI DE MÂINE

1 „Energy Story, Chapter Eight: Fossil Fuels - Coal, Oii and Natural

Gas", Comisia pentru Energie a Statului California, 22 aprilie 2002,

www.energyquest.ca.gov/story/chapter08.html.

2 „The American Work Force", tabel înso ind articolul lui Peterţ

Francese, American Demo-graphics, februarie 2002.

3 „Keeping Trucks on Track" de Thomas W. Gerdel, Plain Dealer

(Cleveland), 20 octombrie 2002, p. Gl.

4 Ochoa, [193], p. 1. Vezi şi „New Find Shows Early Toolmakers

Smarter Than Previously Thought" de Peter Svensson, Associated Press, citând

un studiu publicat în Nature, 6 mai 1999.

5 „Paintings in Italian Cave May Be Oldest Yet" de Michael Balter,

Science, 20 octombrie 2000, p. 419.

6 ,,How Much Information? 2003" de cercet torii principali Peteră

Lyman şi Hal R Varian, University of California - Berkeley School of Information

Management and Systems, 27 octombrie 2003,

www.sims.berkeley.edu/research/projects/how-much-info-2003/.

7 Sintagma Ofert Agregat de Cunoaştere se refer numai la datele,ă ă ă

informa iile şi cunoaşterea uman , ca şi trimiterile la conceptul de „creierţ ă

global". Dar oamenii nu sunt singura specie dependenta de cunoaştere. Şi

animalele îşi depoziteaz , prelucreaz şi comunic propria cunoaştere despreă ă ă

lumea în care tr iesc împreun cu noi. Putem specula c , într-o bun ziă ă ă ă

cunoaşterea colectiv a regatului animal ar putea fi integrat cu aceea aă ă

oamenilor şi va oferi perspective pe care nici o cultur uman n-ar putea-oă ă

genera singur , extinzând enorm, prin urmare, Oferta Agregat de Cunoaştere.ă ă

8 Michael Lesk, „How Much Information Is There in the World?",

document tehnic din 1997 www.lesk.com/mlesk/ksg97/ksg.html.

9 Ibid., extrapolând cercet rile lui T. K. Landauer, publicate în „Howă

Much Do People Remember? Some Estimates of the Quantity of Learned

Information in Long-Term Memory", Cognitive Science, octombrie-decembrie

1986, pp. 477-493.

10 Woolfson, [290], p. 80.

17. CAPCANA CUNOAŞTERII PERIMATE

1 Cerf, [43], citând Spurious and Dubious Works de Aristotel, p. 303.

2 „Monsoons, Mude and Gold", SaudiAramco World, iulie-august

2005, p. 10.

3 Garnsey, [100], p. 88.

4 Cerf [43], citându-1 pe White, [282], p. 303.

5 The Notebooks of Leonardo Da Vinci, Edward MacCurdy, ed. (Old

Saybrook, Conn: Konecky & Konecky, 2003), p. 1075.

6 „Let Them Eat Caju", New Scientist, 2 septembrie 2000, p. 3.

7 The World Almanac: The Complete 1968 Original and Selections

from 25,50 and 100 Years Ago (New York: Pharos Books, 1992), p. 213.

8 „Studying Moons Helps Fiii Out Picture of Solar System" de

Alexandra Witze, Dallas Morning News, 19 mai 2003, p. El.

9 „9 Planets? 12? What's a Planet, Anyway?" de Dennis Overbye,

New York Times, 4 octombrie 2005, p. FI.

10 „Impure Air Not Unhealthful If Stirred and Cooled", New York Times,

22 septembrie 1912, p. 38, citându-1 pe L. Erskine Hill.

11 „Minutes of the 57th Meeting Held on 11 September 2002",

Advisory Committee of CERN Users, http:/ /ep-div.web.cem.ch/ep-

div/ACCU/Minutes/Previousrninutes/Minutes57.pdf.

12 „Harrington like a Machine" de Art Spander, Daily Telegraph

(Londra), 13 iunie 2003, p. 2.

13 „First Cross-Country Drive Propelled Auto Age" de Mike Toner,

Atlanta Joumal-Constitution, 19 mai 2003, p. IA

18. FACTORUL QUESNAY

1 „White House Forecasts Often Miss the Mark" de Dana Milbank,

Washington Post, 24 februarie 2004, p. Al.

2 „From Jones to LTCM: A Short (-Selling) History" de Sharon Reier,

International Herald Tribune, 2 decembrie 2000, p. 16. Vezi şi „When Theory

Met Reality: Teaching of Two Nobelists also Proved Their Undoing" de Gretchen

Morgenson şi Michael M. Weinstein, New York Times, 14 noiembrie 1998, p. Al.

3 „By Putting Too Much Faith in One Team of Reformers, America

Only Added to Russia's Economic Mess" de Andrew Nagorski, Newsweek, 7

decembrie 1998, p. 41.

4 „The Asian Financial Crisis: Hindsight, Insight, Foresight" de Wing

Thye Woo, ASEAN Economic Bulletin, publicat de Institutul pentru Studii Sud-

est-asiatice, 1 august 2000, voi. 17, nr. 2, p. 113. Vezi şi „«Solution» Leaves

Legagy of Bitterness: The IMF in Indonesia" de Alan Beattie şi Tom McCawley,

Financial Times, 9 august 2002, p. 5.

5 „Retailers Still Remember May Tragedy Five Years Later" de Arya

Abhiseka, Jakarta Post, 13 mai 2003.

6 „Dismal Prophets", Financial Times, 31 decembrie 2001, p. 12.

7 „Economic Forecasts Shift in the Wind" de Guy Boulton, Milwaukee

Journal Sentinel, 11 iunie 2001, p. Dl.

8 „Economic Forecasts Usually Wrong" de Bruce Bartlett, Centrul

Na ional pentru Analiza Po ticilor, ţ www.ncpa.org/iss/eco/2002/pd010202a.html,

citând un articol publicat pe 2 ianuar 2001 în Wall Street Journal.

9 „Conference Examines U.S. Economic Uncertainties, Exchange Rate

Choices, and Globalizatior

www.irnf.org/external/pubs/ft/survey/2001/012201.pdf, citând comentariile

f cute de Prakas Loungani de la Departamentul de Rela ii Externe al FMI laă ţ

conferin a Asocia iei Economii Americane din ţ ţ 5-7 ianuarie 2001. Vezi şi Bartlett,

„Economic Forecasts Usually Wrong".

10 „The Disinformation Gap" de David J. Rothkopf, Foreign Policy (22

martie 1999), nr. 114, p. &

11 Datele referitoare la ocuparea for ei de munc devin mai dificil deţ ă

adunat şi interpretat atun când „locul de munc " nu mai are aceeaşiă

semnifica ie, de vreme ce atât de mul i oameni su liber profesionişti, angaja iţ ţ ţ

cu jum tate de norm sau angajatori cu jum tate de norm , toate acelaşi timp.ă ă ă ă

Statisticile zonelor industriale furnizeaz o cantitate tot mai mare de cunoaşte]ă

perimata, dar, dup ce un anumit set de date a fost colectat pe o perioadaă

îndelungat , econ miştilor şi statisticienilor nu le place s -1 modifice ori s -1ă ă ă

redefineascâ, fiindc astfel sunt îngreuna compara iile între diverse momenteă ţ

temporale.

12 „The Fruits of Fieldwork", The Economist, 17 august 2002.

13 Interviuri cu autorii, iunie 2005.

14 Trecerea tardiv spre o economie bazata mai mult peă

interdisciplinaritate introduce întreb şi perspective inedite, îns mai r mâneă ă ă

de traversat o frontiera. Majoritatea economiştilor d curentul dominant sau din

Occident trebuie sâ se informeze cu privire la punctele de vedei specifice

culturilor şi economiilor din Asia, Orientul Mijlociu şi alte regiuni.

15 „Francois Quesnay: His Life, His Work, His Legacy" de Benoit

Delzelle, 2002, http:/ bdelzelle.free.fr/quesnay.pdf. Vezi si Staley, [252], pp. 32-

37; Koebl [155], pp. 16-19; Cloug [51], pp. 358,517.

16 Clough, [51], p. 517.

19. FILTRAREA ADEV RULUIĂ

1 „Experts: Unreliable Data, Belief in WMD Led to Mistakes in Iraq" de

Mart Kelley, Associate Press, 7 octombrie 2004.

2 „The Conflict in Iraq: Suspicion of Chalabi Deception Intensifies" de

Bob Drogin, LosAngek Times, 23 mai 2004, p.Al.

3 „Invest in Warren Buffef s Market-Beating Stock" de Fiona

McGoran, Sunday Times (Londra 30 martie 2003, p. 17.

4 A Formidable Muslim Bloc Emerges" de William O. Beeman, Los

Angeles Times, 27 mai 200 p. B13.

5 Eric O. Hansen, The Catholic Church in WorldPolitics (Princeton,

N.J.: Princeton Universil Press, 1987), p. 34.

6 „CBS Must Regain Courage in Wake of Rather Report" de David

Shaw, Los Angeles Time 10 octombrie 2004, p. E18.

7 „Mutiny at the Times" de James Poniewozik, Time, 16 iunie 2003, p.

48.

8 „Le Monde at War" de Jo Johnson, Financial Times, 10 mai 2003,

magazin de weekend, p. 2L

9 .ATough Time to Talk of Peace" de Barbara Crossette, New York

Times, 12 februarie 2002, p. Bl

10 „Hollywood Goes to War" de Julian Coman, Sunday Telegraph

(Londra), 6 octombrie 2002, p. 27

11 „Welch Asks GE to Cut His Package" de Andrew Hill, Financial

Times, 17 septembrie 2002, p. ]

12 „The Birth of the Modern Mind: An Intellectual History of the 17th

and 18th Century" de Ala Kors, serie de prelegeri pe caset audio deă

laTeaching Company (Chantilly, Va., 1998).

13 Oamenii de ştiin ob in premii pentru ţă ţ respingerea unor descoperiri

anterioare. Fizicianul Lawrenc M. Kraus scrie în New York Times, 22 aprilie

2003, p. D3: „Sâ dovedeşti câ unul dintre coleg t i (sau tu însu i) a greşit esteă ţ

una dintre marile pl ceri ale progresului ştiin ific."ă ţ

14 Needham, [187], p. 122.

15 Pyenson, [218], pp. 3,77-78.

16 „... And Still We Evolve", manual de studii liberale întocmit de Ian

Johnston pentru colegiu] universitar Malaspina din Columbia Britanic , Canada,ă

mai 2000, sec iunea ţ 1, p. 1, http:// malaspina.edu/ -johnstoi/darwin/sectl.htm.

17 „DrugFirm PullsTVAd Amid Debate"deBruceJapsen, Chicago

Tribune, 19 aprilie 2005, p. CI.

18 „Celebrity Plugs for Antidepressants Raise Questions" de Ed

Silverman de la Newark Star-Ledger, Newhouse News Service, 19 august 2004.

19 Loebl, [155], pp. 23-25.

20. DISTRUGEREA LABORATORULUI

■

1 „Scientists and Engineers: Crisis, What Crisis?" de M rio Cervantes,ă

observator OECD, ianuarie 2004,

www.oecdobserver.org/news/printpage.php/aid/1160/Scientists_and

engineers.html.

2 „R&D Expenditures", tabelul 4-1, „Science and Engienering

Indicators, 2004", Funda ia Na ional pentru ştiin e,ţ ţ ă ţ

www.nsf.gov/statistics/infbrief/nsf04307.

3 „Science and Engineering Indicators - 2002 Overview", Funda iaţ

Na ional pentru Ştiin e, ţ ă ţ www.nsf.gov/sbe/srs/seind02/cO/cOsl.htm.

4 „IBM is Patent King Again", The Economist, 19 februarie 2005.

5 „Research Chief is Thinker AND Doer" de Therese Poletti de la

Knight-Ridder Newspapers, Seattle Times, 4 aprilie 2005, p. C3.

6 „Financial Information, 2004" de pe site-ul IBM,

www.ibm.com/investor/financials/index.phtml.

7 Gary Bachula, m rturie depus în fa a Comisiei pentru Tehnologie aă ă ţ

Camerei Reprezentan ilor, ţ 11 februarie 1999,

www.house.gov/science/bachula0221199.htm.

8 „Strong R&D Spending Buttresses U.S. Economic Growth, Report

Shows", Funda ia Na ional Pentru ştiin e, ţ ţ ă ţ 30 aprilie 2002,

www.nsf.gov/od/lpa/news/02/pro0228.htm.

9 „TerrorTactics" de Nell Boyce, New Scientist, 6 noiembrie 1999, p.

55.

10 „Violence in the Name of Mercy" de Mark Lowey, Calgary Herald,

21 martie 1992, p. B4.

11 „Morrissey Supports Animal Rights Violence" de Jason Allardyce,

Sunday Times (Londra), 15 ianuarie 2006, p. 7.

12 Rampton, [220]. Leg turile financiare strânse dintre oamenii deă

ştiin angaja i ai guvernului şi firmele farmaceutice şi biomedicale au stârnitţă ţ

critici vehemente şi au fost supuse analizei Congresului. In 2004, senatorul

republican Arlen Spector le-a spus oficialilor de la Institutul National de

S n tate câ „aici exist probleme foarte grave."ă ă ă

13 Exist motive solide pentru a manifesta pruden în aplicarea unoră ţă

progrese ştiin ifice cu mare poten ial, îns un „principiu al precau iei" care sâţ ţ ă ţ

stipuleze o ştiin şi o tehnologie ţă 100% lipsite de riscuri este o formul nuă

pentru conservarea naturii, ci pentru cea mai nenatural ă şi imposibil staz .ă ă

Aşa cum notam în 1970 în Şocul viitorului, „Mişcarea mondiala incipientă

pentru controlul tehnologiei [...] nu trebuie s cad în mâinile unor tehnofobiă ă

iresponsabili, nihilişti şi romantici rousseauişti. [...] încerc rile necugetate de aă

stopa avântul tehnologiei vor produce rezultate la fel de catastrofale ca

încerc rile necugetate de a-1 promova."ă

14 „Europe Shows Little Taste for U.S. Biotech Crops" de Greg Burns,

Chicago Tribune, 30 octombrie 2002, Business, p. 1.

15 .Agriculture Impasse «Threatens Doha»" de Frances Williams,

Financial Times, 28 februarie 2003, p. 8.

16 „Starved for Food, Zimbabwe Rejects U.S. Biotech Corn" de Rich

Weiss, Washington Post, 31 iulie 2002, p.A12.

17 „Zambia Turns Awy GM Food Aid for Its Starving" de James Lamont,

Financial Times, 19 august 2002, p. 4.

18 „Monsanto Struggles Even as It Dominates" de David Barboza,

Afew York Times, 31 mai 2003, p. CI. Vezi şi „Predictable Surprises: The

Disasters You Should Have Seen Corning" de Michael D. Watkins şi Max H.

Bazerman, Harvard Business Review, martie 2003, p. 72, precum şi „Sowing

Disaster?" de Mark Shapiro, The Nation, 275 (28 octombrie 2002), nr. 14, p. 11-

19 „Lefter Claims Responsibility for Monsantp Fire, ANSA Says",

Associated Press, 5 aprilie 200 Vezi şi „Arsonists Bum Monsanto Depot in Italy",

Associated Press, în St Louis Post-Dispatc. 4 aprilie 2001, p. C2.

20 „Respect for the Earth, A Royal View", parte din seria de prelegeri

Reith din 2000, BBC

http:/ /news.bbc.co.uk/hi/ english/static/events/reith_2000/lecture6.stm .

21 „Prince Charles Urges «Materialistic» West to Seek Guidance from

Islam" de Kate Watsoi Smyth, Guardian (Londra), 14 decembrie 1996, p. 4.

22 „Not Just in Kansas Anymore: Opposition to Teaching of Evolution"

de Eugenie C. Scott, Scienc 288 (5 mai 2000), nr. 5467, p. 813.

23 Chase, [48], pp. 18,21,84,87-88. Scrisorile au fost trimise c treă

New York Times, Washingto Post şi Penthouse.

24 .Academics Fear Exodus in «Anti-Science» Backlash" de David

Pilling şi Sheila Jones, Fmanci, Times, 24 septembrie 1999, p. 11.

25 „ET in the Sorbonne" de Eric Hoogcarspel şi Jan Willem Nienhuys,

Skepter, iunie 200: www.skepsis.nl/doctorteissier.html. Vezi şi ,An Academic

Dispute That Is Out of Thi World" de Magnus Linklater, The Times (Londra), 16

august 2001.

26 ,A Vast Conspiracy" de Adam Keiper, recenzie la The Republican

War on Science de Chri Mooney (New York: Basic Books, 2005), National

Review, 10 octombrie 2005, p. 48.

27 „Global Trend; More Science, More Fraud" de Lawrence K. Altman şi

William J. Broad, Ne York Times, 20 decembrie 2005, p. Dl.

28 „Biotechnology: Mary Shelley sau Galileo Galilei?" de Philip Stott în

ACU Builetin, nr. 14' publicat de Asocia ia Universit ilor din Commonwealth, cuţ ăţ

sediul la Londra, în iunie 200( www.acu.ac.uk/yearbook/ 144-stott.html.

29 „Hale and Healthy", The Economist, 16 aprilie 2005.

30 Harding, [120] şi [121].

31 „The Fur and the Fury" de Rose Palazzolo, ABC News, 12 aprilie

2000, http://abcnews.go.com,

sections/living/DailyNews/cosmetictesting0000412.html.

32 „300 March on LANL" (Los Alamos National Laboratory) de Ian

Hoffman, Albuquerquejouma 10 august 2000, p. 1.

33 The NewAge Wholesale Directory, 2003 Edition şi Your Own

NewAge Poster Store... for Onl $40 Bucks! Ambele la www.newageseller.com.

34 „Psychic New York: The City's Supernatural Superstars", New York,

21 aprilie 2003.

35 Hanegraaff, [119], pp. 23-27,125,265,271,341,517.

36 „Moral Relativity Is A Hot Topic? True. Absolutely" de Edward

Rothstein, New York Timet 13 iulie 2002, p. B7.

37 „Post Modern Knowledge Management and Social Enterprise

Blogging" de Luigi Canali Di Rossi, MasterMind Explorer Review, 7 februarie

2003, www.masternewmedia.com/issue25, post_modern-

knowledge_managementhtm; .Advanced Business Communications in Europe"

Comisia European , site-ul pentru informa ii în domeniul cercet rii şi inova iei,ă ţ ă ţ

www.cordis.lu, infowin/acts/ienm/products/ti/toc.htm; Brunei University School

of Business and Management

www.brunel.ac.uk/dept/sbm/postgraduate/index.shtml?2; Simon Fraser

University www.bus.sfu.ca/courses/bus303; „Background Ideas for

Deconstructing Las Vegas" de Davk M. Boje, 29 august 1999, de pe site-ul

universit ii statului New Mexico, ăţ http://cbae.nmsu.edu/

~dboje/postmodvegas.html.

38 „Environmental Colonialism" de Robert H. Nelson, The Independent

Review, vara 2003, voi 8, nr. 1, p. 65.

39 Deşi mişc rile ostile ştiin ei pornesc de la premise diferite şi auă ţ

propriile jargoane specializate şi agende tactice, ele fac adesea schimb de idei,

stereotipuri şi caracteriz ri false ale savan iloi şi ştiin ei.ă ţ ţ

40 „Baltimore Discusses Science, Community" de Eun J. Lee, The

Tech, Massachusetts Institute of Technology 122 (22 februarie 2002), nr. 6.

41 „Scientists in the Age of Terror and Knowledge-Based Economies"

de David Baltimore, JVeiy Perspectives Quarterly, 18 martie 2002,

www.digitalnpq.org/global_services/nobel%201aureates/ 03-18-03.html.

42 „Why the Future Doesn't Need Us" de Billy Joy, Wired, aprilie 2000,

www.wired.com/wired/ archive/8.04/joypr.html.

43 Rees, [222], pp. 14,127429.

21. MANAGERII ADEV RULUIĂ

1 „The Young Stir Up a News Storm" de Brendan O'Neill, Sunday

Times (Londra), 5 iunie 2005, p. 12. Ghidându-se dup principiul „dac nu-i po iă ă ţ

învinge, ia-te dup ei", unele ziare experimenteaz Jurnalismul participativ"ă ă

invitându-i pe cititori s -şi exprime gândurile pe un site needitat, s rescrieă ă

articolele întocmite de jurnalişti şi sâ le posteze pe un site creat de ziar anume

în acest scop, ori s scrie şi s publice articole proprii care sunt revizuite deă ă

profesionişti.

2 „Iights! Camera! Reactionaries!" de Jack Mathews, Daily News (New

York), 5 septembrie

2004, p. 4.

3 „The DVD: Democratizing Video Distribution" de Elaine Dutka, Los

Angeles Times, 21 iunie

2005, p. E5.

4 „Sex Abuse Scandal Dominates Meeting of U.S. Catholic Bishops"

de Janice D'Arcy, Baltimore Sun, 17 iunie 2005, p. A8.

5 Mul i intelectuali contemporani din Occident întâmpin cu preaţ ă

mare bucurie sfârşitul iminent al epocii Luminilor. Ei atac sl biciunileă ă

determinismului, mecanicismului şi gândirii liniare, îns uit adesea că ă ă

Iluminismul a introdus sau r spândit idealurile fundamentale ale democra ieiă ţ

pe care, cu toate defectele ei, o apreciem atât. Printre acestea se num ră ă

protec ia drepturilor individuale ale omului de c tre stat, separa ia puterilor,ţ ă ţ

toleran a religioas , asigurarea proceselor judiciare corecte şi recunoaştereaţ ă

faptului c accesul larg r spândit la cunoaştere este o condi ie necesar pentruă ă ţ ă

dezvoltarea şi supravie uirea democra iei. înainte ca aceia dintre noi care seţ ţ

bucur de aceste avantaje s închid uşa în urma Iluminismului, ar trebui sâ seă ă ă

asigure c nu sting luminile pe care le-a aprins el.ă

22. ÎN LOC DE CONCLUZIE: CONVERGEN AŢ

1 ,Abu Al-Nasr Al-Farabi", Trinity College, Hartford, Connecticut,

www.trincollege.edu/depts/ phil/philo/phils/muslim/farabi.html.

2 ,A New Trivium and Quadrivium" de George Bulgariello,

Universitatea Politehnic din New York, ă 8 noiembrie 2001,

www.poly.edu/news/speech/newTQ.cjm.

3 „The Arab Forebears of the European Renaissance", interviu cu

Alain de Libera în revista Courier editat de UNESCO, februarie ă 1997.

4 „Fishing for Data" de Peter N. Spotts, Christian Science Monitor, 27

noiembrie 2002, p. 18. Articolul se refer la un supermarket care şi-a utilizată

baza de date pentru a afla c b rba ii care cump r bere înaintea unui meciă ă ţ ă ă

televizat sunt susceptibili de a cump ra şi scutece de unica folosin , probabilă ţă

la ordinul so iilor. Ulterior, magazinul şi-a amplasat raftul de scutece lâng celţ ă

cu bere. De asemenea, „What They Know About You" de Constance L. Hays,

JVew York Times, 14 noiembrie 2004, p. CI. Articolul arat c specialiştii înă ă

marketing au explorat bazele de date, descoperind c vânz rile de biscui iă ă ţ

cresc de şapte ori înaintea unui uragan anun at.ţ

5 „Genetic Fingerprinting Finds Unexpected Sources of Food

Poisoning" de Daniel Q. Haney, Associated Press, 16 octombrie 2000.

6 Ibid., citându-1 pe Robert V. Tauxe, şeful sec iei de îmboln viri deţ ă

origine alimentar la Centrul pentru Controlul şi Prevenirea îmboln virilor.ă ă

23. JUM TATEA ASCUNSĂ Ă

1 ,A Hopeful Way Out of Poverty" de Shashi Tharoor, International Herald

Tribune, 5 iulie 2002, p. 6. Vezi şi „World Bank Finds Global Poverty Down by

Half Since 1981", telegram ONU, ă 23 aprilie 2004.

2 J3ush Tax-Cut Plan Is a Drop in the World's Bucket" de Eric Pfanner,

International Herald Tribune, 10 ianuarie 2003, p. 11.

3 Am folosit pentru prima dat termenul ă prosumatorîn Al Treilea Val

(New York: William Morrow, 1980, edi ia cartonat , respectiv Bantam Books,ţ ă

1981, edi ia broşat ). Vezi mai ales capitolul ţ ă 3, „The Invisible Wedge", pentru

impactul prosumului asupra rela iilor dintre sexe, personalit ii şi societ ii.ţ ăţ ăţ

4 „Devoted Mother in line for Top Award", Derby Daily Telegraph

(Marea Britanie), 4 martie 2003, p. 12.

5 în acest timp, so ia sa, Cheri Nursalim, a înfiin at o filial a funda ieiţ ţ ă ţ

„Unitate în Diversitate" cu scopul de a oferi ajutoare şi de a participa la

reconstruc ia şi educa ia din Aceh.ţ ţ

6 ,A Resort for Volunteers" de Kultida Samabuddhi, Bangkok Post, 28

martie 2005.

7 „Doctors Learn Cultural Sensitivity in Far-Off Trouble Spots" de

Joseph Kim, Toronto Star, 8 februarie 2003, p. Z29.

8 Interviuri cu autorii, mai 2005.

9 „Volunteer Activities Work Wonders", Nikkei Weekly, 23 iulie 2001.

10 „Will the Real Economy Please Stand Up?" de Hazel Henderson,

Christian Science Monitor, 3 mai 1982, p. 23. în acelaşi articol, Henderson nota:

.Activitatea care genereaz coeziune social f r a se desf şura pe pia ,ă ă ă ă ă ţă

precum şi îngrijirea şi educarea copiilor, reprezint peste ă 50% din totalul

activit ii economice reale la nivel mondial ăţ - chiar şi în societ ile industriale."ăţ

11 „Social Structure Must Change Ahead of Population Decline" de

Noriko Sakakibara, Daily Yomiuri, 6 august 2005, p. 4.

12 „Cost of Family Breakdown" de Stein Ringen, Financial Times, 23

septembrie 1996, p. 18.

13 Karl Marx, Capital (New York: International Publishers Co., 1939), p.

578.

14 Henderson, [124]; Cahn, [39]; Glazer, [110].

15 Becker, [15], pp. 90-114. Capitolul respectiv reproduce articolul

,ATheory of the Allocation of the Time" publicat ini ial de Becker în ţ Economic

Journal 75 (septembrie 1965), nr. 299, pp. 493-517.

16 „Clustering and Dependencies in Free/Open Source Software

Development" de Rishab Aiyer Ghosh, de pe site-ul First Monday,

http://firstmonday.org/issues/issue8_4/ghosh/ index.html.

17 Recunoscând par ial faptul câ prosumatorii genereaz avu ie,ţ ă ţ

Constitu ia Venezuelei, adoptat în ţ ă 1999, include urm toarea prevedere:ă

„Statul recunoaşte munca la domiciliu ca pe o activitate economic ce creează ă

valoare ad ugat şi produce bun stare social şi avu ie. Casnicele au dreptul laă ă ă ă ţ

beneficiile asigur rile sociale în conformitate cu legea." Capitolul ă 5, Drepturile

Sociale şi ale Familiei, articolul 88.

24. PROSUMATORII DE S N TATEĂ Ă

1 „Stricter Antibiotics Use Urged" de M. A J. McKenna, Atlanta Joumal-

Constitution, 27 martie 2002, p. 4A

2 „To Err Is Human: Building a Safer Health System", Institutul de

Medicin , panel al Academiei Na ionale de ştiin e, noiembrie ă ţ ţ 1999.

3 „OECD Data Show Health Expenditures at an All-Time High",

Organiza ia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economic , ţ ă 23 iunie 2003. Vezi şi

Tabelul 1. www.oecd.org/document/39/

0,2340,en_2649_33929_2789735_l_l_l_l,00.htmi.

4 „Population Ageing: A Public Health Challenge", Organiza iaţ

Mondial a S n t ii, septembrie ă ă ă ăţ 1998, www.who.int/inf-fs/en/factl35.html.

5 „Control of Infectious Diseases in the U.S.", articol din publica iaţ

Centrului pentru Controlul şi Prevenirea îmboln virilor, ă Morbidity and Mortality

Weekly Report 48 (30 iulie 1999), nr. 29, p. 621. Vezi şi, de la aceeaşi institu ie,ţ

,Achievements in Public Health, 1900-1999: Control of Infectious Diseases", 30

iulie 1999, www.cdc.gov/od/oc/media/mmwrnews/n990730.htm#mmwrl.

6 „Trends in Infectious Disease Mortality in the United States During

the 20th Century" de Gregory L. Armstrong, Laura A Conn şi Robert W. Pinner,

Journal of the American Medical

Association, 281 (6 ianuarie 1999), nr. 1, http://jama.ania-

assn.Org/cgi/content/abstract/281/l/ Vezi şi „Achievements in Public Health,

1900-1999: Control of Infectious Diseases", Cen pentru Controlul şi Prevenirea

îmboln virilor, ă 30 iulie 1999, www.cdc.gov/od/oc/med'

mmwrnews/n990730.htm#mmwrl.

7 „Leading Causes of Death", Centrul pentru Controlul şi Prevenirea

îmboln virilor, statistica tru Statele Unite, ă 2000,

www.cdc.gov/ncha/fastats/lcod.htm. Vezi şi „Advances Begin to Târne Cancer"

de Raja Mishra, Boston Globe, 6 iulie 2003, p. Al, precum şi „Campaign

Publicizes Obseity, Cancer Iink" de Andre Picard, Toronto Globe and Mail, 5

martie 2003, p. A2.

8 „Population Ageing: A Public Health Challenge", Organiza iaţ

Mondial a S n t ii, septembrie ă ă ă ăţ 1998, www.who.int/inf-fs/en/factl35.html.

9 „Total Expenditure on Health - % of Gross Domestic Product",

Organiza ia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economic ,ţ ă

www.oecd.org/dataoecd/44/18/35044277.xls.

10 „The 2030 Problem: Caring for Aging Baby Boomers" de James R

Knickman şi Emily K. Snell, Health Services Research, revist a Colegiuluiă

American pentru Managerii în domeniul S n t ii, ă ă ăţ 37 (1 august 2002), nr. 4, p.

849.

11 „Alzheimer's in the Living Room" de Jane Gross, New York Times,

16 septembrie 2004, p. Al.

12 „Age Wave Holds Promise of Boom Times" de Richard Monks, Chain

Drug Review, 11 noiembrie 2002, p. 33.

13 „Aging Wave Issues Move Mainstream" de Judith G. Dausch, Journal

of the American Dietetic Association 103 (1 iunie 2003), nr. 6, p. 683.

14 „TV Remains Dominant Source for Americans on Medical

Information" de M. E. Malone, Boston Globe, 12 martie 2002, p. CI.

15 „U.S. TV Documentary Program Awarded Japan Prize", Japan

Economic Newswire, 14 noiembrie 2001.

16 „China's Millions Learning AIDS Prevention from TV", agen ia deţ

ştiri Xinhua, 24 februarie

2003.

17 „Pharmaceutical Makers and Ad Agencies Fight to Preserve

Campaigns for Prescription Drugs" de Stuart Elliott, New York Times, 12 iulie

2002, p. C2.

18 „Whaf s Up, Doc?" de Alexandra Greeley, The World and I,

noiembrie 1987, www.worldandi.com/

specialreport/1987/november/Sal3142.htm.

19 „From the Golden Age to the Crackdown Age" de Tom Gray,

HomeCare, 1 octombrie 2001,

http://homecaremag.com/ar/medical_golden_age_crackdown/index.htm.

20 „Report Predicts Double-Digit Growth for Diabetes Management

Market", HomeCare, 1 iunie 2002,

www.homecaremag.com/ar/medical_report_predicts_doubledigit/index.htm.

21 „Medical Testing at Home" de Mary Carmichael, Newsweek, 19 mai

2003, p. 67. Vezi şi „BioSafe PSA4 Prostate Cancer Screening Test", Craig

Medical Distribution Inc., www.craigmedical.com/ psa4_home-htm.

22 Catalogul FlagHouse, iarna 1999-2000.

23 „FemaleCheck", Medical Home Products Inc.,

www.medicalhomeproducts.com/ product_info.php?cPath=29&products_id=30;

„EZ Detect Colon Cancer Test", AbDiagnostics,

www.homehealthtesting.com/coloncancertests.htm: „OsteoCheck",

BodyBalance, www.bodybalance.com/osteo/solution.html.

24 „Emerging Trends in Medical Device Technology: Home Is Where

the Heart Monitor Is" de Carol Lewis, în revista Consumer a Administra ieiţ

pentru Alimente şi Medicamente, mai-iunie 2001,

www.fda.gov/fdac/features/2001/301_home.html.

25 „Tech 2010: The Bathroom Where You Can Give Yourself a Daily

Brain Scan" de Margaret Talbot, New York Times, 11 iunie 2000, p. F81.

26 Lowell Levin, într-un interviu cu titlul„Power to Be Patient", Health

World Online, www.healthy.net/ asp/templates/interview.asp?

PageType=Interview&ID=263.

27 Vikram Sheel Kumar, coresponden cu autorii, ţă 10 decembrie 2001.

Proiectul este intitulat DiaBetNet, iar detalii actualizate la 27 februarie 2003

sunt disponibile pe site-ul Verizon,

http://news/verizonwireless.com/news/2003/02/pr2003-02-27bhtml.

25. A TREIA SLUJBA

1 „Bank of America to Cut Up to 6.7% of Work Force, or 10,000 Jobs"

de Diana B. Henrique New York Times, 29 iulie 2000, p. CI.

2 „ATM Fact Sheet", Asocia ia Americana a Bancherilor,ţ

www.aba.com/aba/pdf/commtooli atmfactsheetpdf.

3 „Cash Withdrawals: New Tower Group Analysis Finds Erosion in

Return on Investment wi ATMs", Credit Union Journal, 2 decembrie 2002, p. 8.

4 „Half of American Households Own Equities", Investment Company

Institute şi Securiti Industry Association, 27 septembrie 2002,

www.sia.com/press/html/pr_equity_ownership.htr

5 „Travel Industry Sees Huge Rise in Trips Planned Online" de Karen

Harrell, Pansacola Afei Journal, 2 ianuarie 2003, p. 2B.

6 „2002 E-Commerce Holiday Wrap-Up" de Robin Greenspan,

prezentând rezultatele unui s diu de pia întocmit de BizRate, ţă 3 ianuarie 2003,

de pe eCommerce-guide.com, http:

ecommerce.internet.com/research/stats/article/0,, 10371_1563551,00.html.

7 „General Electric's Spin Machine" de Mark Roberti, Industry

Standard, 22-29 ianuarie 20( p.79.

8 „Originality Propels Growth at Start-Ups", Nikkei Weekly, 18

noiembrie 2002.

9 „This Little Piggly Is Corning to Town" de Jenni Smith, Dallas

Moming News, 12 octomb 2001, p. 5N.

10 „Now, Harried Shoppers Can Take Control at Supermarkets" de

Lorrie Grant, USA Today iunie 2001, p. IA.

11 „Short-Changed by Self-Service" de Donald L Porter, Los Angeles

Times, 8 iunie 2002, p. Bi

12 „Reviewer Filles the Web Page for Amazon.com Book Sales" de Don

O'Briant, New Orie: Times-Picayune, 16 iulie 2000, p. B4. De exemplu, vezi

www.amazon.com/exec/obidc ASIN/B000001WY/qid=1060196237/sr=2-

l/ref=sr_2_l/104-9500253-2764735.

13 Dilbert, de Scott Adams, 27 aprilie 2003, distribuit de United

Feature Syndicate.

26. IMINENTA EXPLOZIE A PROSUMULUI

1 ,About the Home Depot", „Investor Relations" şi „Corporate

Overview", www.homedepot.co

2 „Do It Yourself; What Drives Us to Take on Those Jobs?" de T. J.

Becker, citând Institutul Cercet ri pentru Amenajarea Locuin ei, ă ţ Chicago

Tribune, 25 mai 2003, p. CI.

3 Japan", Export America, revist editat de Departamentul americană ă

al Comer ului, ţ www.ita.doc.g exportamerica/ GlobalNewsLine/gnl_0103.

4 „DIY Industry in 2002: Developments on the Overall German

Market", Bundesverband Deutschen Heimweker-, Bau- und Gartenfachmarkte

(BHB), 9 martie 2003, www.textkonzeptcc bhb/Pmeng-PW03-trends.htm.

5 „Report: Single Women World's Biggest Buyers", Reuters, ştire

publicat în ă Newsda, august 2000, p. A50.

6 „Change Rooms at Your Perii" de Mark Keenan, Sunday Times

(Londra), 23 februarie 2( p. 37.

7 „The Fix Is On" de Gary Dymski, Newsday, 14 noiembrie 2002, p.

B18.

8 ,About Us", Home and Garden Television,

www.hgtv.com/hgtv/about_us.

9 „This Week's Topic: Fixing It Yourself' de David Hayes, Kansas City

Star, 8 iunie 2003, p. I

10 „Parts to Fix AII Major Brands No Matter Where You Bought Them",

Sears, Roebuck & www3.sears.com/intro/shtml.

11 „Odland's DIY Sales Initiatives Revitalize AutoZone", Aâermarket

Business, 1 decembrie 2 voi. 111, nr. 12, p. 10.

12 „NGA Announces Lawn & Garden Statistics for 2002", Asocia iaţ

Na ional pentru Grâdin ţ ă www.nationalgardening.com/RSRCH/feature.asp.

13

14 „Bloomin' Marvelous Business" de Helen Gibson, Time

International, 27 mai 2002, p. 54,

15 „Gardening Industry in Germany" de Charles Pattinson, Trade

Partners UK, de pe site-ul guvernului britanic,

www.tradeparteners.gov.uk/recreation/germany2/profile/overview.shtml

16 „Business and Management Information", Nikkei Business

Publications, www.nikkeibp.co.uk/ pages/info_busandman.htm. Vezi şi „Growing

Popularita: The Burgeoning Gardening Boom" Trends in Japan, 14 iulie 1997,

JapanEcho, www.jinjapan.org/trends98/honbun/njt970714.html.

17 „Sewing: 30 Million Women Can't Be Wrong" de Mitchell Owens,

referindu-se la un raport al Asocia iei Americane pentru Croitorie şi Artizanat laţ

Domiciliu, New York Times, 2 martie 1997, p. A39.

18 „How Home Dry Cleaning Works" de Ann Meeker-O'Connell, de pe

site-ul HowStuffWorks, www.howstuffworks.com/home-dry-cleaning.htm.

19 „Everyone's a Star.com" de Romesh Ratnestar şi Joel Stein, Time,

27 martie 2000, p. 68.

20 „Don Q. Davidson: Woodworking Hobby Becomes Family Business",

articol preluat de CareerJournal.com din The Wall Street Journal, 2000; vezi şi

www.2young2retire.com/davidson.htm.

21 „Hobby Becomes Business After Unexpected Layoff" de Tom Koch,

Inside Collin County Business, iulie 1999.

22 ,Amos, Wally" de pe site-ul Biography.com al televiziunii A&E,

http:/ /search.biography.com/ print_record.pl?id=23645. Vezi şi „Wally Amos:

«Turning Lemons into Lemonade»", Sterling International,

www.sterlingspeakers.com/amos.htm, precum şi site-ul lui Wally Amos, www.

wallyamos.com/about/about.html.

23 „Computer Games and the Military: Two Views" de J. C. Herz şi

Michael R. Macedonia, Defense Horizons, aprilie 2002, p. 2.

24 „Industry Structure: Computer Ganes", Departamentul pentru

Inova ie, Industrie şi Dezvoltare Regional , statul Victoria, Australia, ţ ă 22 mai

2003, http://invest.vic.gov.au/Industry -i -Sectors/

IT+and+Communications/Industry+Structure:+Computer+Games.htm.

25 „Open Source Drops Its Geeky Image and Adopts a Hard-Nosed

Business Edge" de Colin Barker, Computing, 10 aprilie 2003, p. 26. Vezi şi

„Linus Torvalds: A Humble Clark Kent of the Linux World" de Robert Thompson,

National Post (Canada), 18 mai 2000, p. C3.

26 „Liberty, Technology, Duty" de Edward Rothstein, New York Times,

8 mai 2004, p. B9.

27 „Free Software's Biggest and Best Friend" de Todd Benson, New

York Times, 29 martie 2005, p. CI.

28 „HP Launches Linux PCs, Asia Spurning Microsoft" de Peter Morris,

Asia Times, 19 martie 2004, www.atimes.com/atimes/China/FC19Ad05.html.

29 „U.S. Government Agencies Turn to Linux" de Lisa Pickoff-White de

la United Press International, 11 aprilie 2005, de pe site-ul MacNewsWorld,

www.macnewsworld.com/story/42048.html.

30 „U.N. Meeting Debates Software for Poor Nations" de Jennifer L.

Schenker, New York Times, 11 decembrie 2003, p. C4.

31 Linux nu este singurul exemplu de prosum din partea

programatorilor. The Economist arat câ ă 800 de voluntari din întreaga lume -

mul i lucrând pentru companii precum Sun şi Google ţ -au elaborat, în timpul lor

liber, Firefox, un browser Web care, la fel ca Linux, este de tip „surs deschis "ă ă

şi a capturat deja 8-10% din pia a global . „Firefox Swings to Rescue", Theţ ă

Economist, 17 decembrie 2005, p. 64.

32 Berners-Lee, [19], pp. 4-5.

33 „Google Gamers' Word Pairings a Creative Addiction" de Barbara

Feder Ostrov, San Jose Mercury News, 31 mai 2003. Estimarea num rului totală

de site-uri Web variaz între limite foarte largi. Unii analişti vorbesc despre optă

miliarde de site-uri, dup cum se indic în „Google Insiders sell ă ă $2.9 Billion" de

Dan Lee, San Jose Mercury News, 1 august 2005, p. PT2.

34 „Crashing the Blog Party" de Renee Tawa, Los Angeles Times, 12

septembrie 2002, p. El.

35

27. ÎNC UN PRÂNZ PE GRATISĂ

1 „Cold Water Thrown on Burning Ambition" de Tom Westin, Daily

Yomiuri, 5 aprilie 2002, p. 7.

2 „How to Run a Fire Service", The Economist, 30 noiembrie 2002

(Austria şi Germania); Red Deer Volunteer Fire Department,

www.reddeercountyfirefighters.com/mission.htm (Canada);

WorldFireDepartments.com,

www.worldfiredepartments.com/International/finland.htm (Finlanda); Asocia iaţ

Na ional a Pompierilor Voluntari, www2.commune.bologna-it/bologna/ţ ă

assnvfv/maine.htm (Italia); „Volunteer Emergency Services", Station 15,

Johannesburg, www.stationl5.org/za/get_contentphp/public_home.htm (Africa

de Sud); „Huge Fire Brought Under Control in Northern Portugal" de Daniel

Silva, agen ia France Presse, ţ 1 august 2003 (Portugalia).

3 ,A Nation of Volunteers", The Economist, 23 februarie 2002.

4 „Giving and Volunteering in the United States - 2001", Independent

Sector, www. independentsector.org/PDFs/GV01keyfind.pdf.

5 „Foreign Ships, Good Times Returning to Kobe Port", Daily Yomiuri,

29 ianuarie 2003, p. 25.

6 Japan's NGO Activities and the Public Support System" de Mitsuhiro

Saotome de la Ministerul japonez de Externe, 1997, de pe site-ul Centrului de

Cercet ri pentru Dezvoltarea Global . ă ă www.gdrc.org/ngo/jp-ngoactivities.html.

7 „World Volunteers, Recipient Nations gather in Seoul for Biennial",

Korea Herald, 8 noiembrie 2002.

8 „Volunteers Give Ray of Hope to Despairing Flood Victims", Korea

Times, 9 septembrie 2002; „Habitat for Humanity Korea Gearing Up for a Busy

Summer", Korea Times, 15 mai 2003; „Stu-dents Crossing the Korean Divide"

de Barbara Demick, Los Angeles Times, 24 august 2002, p. A7. Vezi şi „Fleeing

to Culture Shock" de Barbara Demick, Los Angeles Times, 12 martie 2002,

p.Al.'

9 „Volunteerism in Italy" de Claude Fusco Karmann, iulie 2000,

Education Development Center Inc.,

www2.educ.org/lastacts/archives/archivesJulyOO/intlpersp.asp.

10 „Aid Floods In on a Wave of German Generosity" de Haig Simonian,

Bettina Wassener şi Hugh Williamson, Financial Times, 26 august 2002, p. 5.

11 Japan Emergency Team, www.jhelp.com/en/jet.html.

12 „Mugabe Land Grab Leaves Horses to Starve" de Jenny Booth,

London Sunday Telegraph, octombrie 2002, p. 21.

13 „National Volunteer Week Advertising Feature: Join Red Cross

Global Network", Adelaide Advertiser (Australia), 13 mai 2003, p. 49.

14 „United Nations Warns of Cash Shortage for Long-Term Tsunami

Reconstruction Efforts" de Chris Brummitt, Associated Press, 8 februarie 2005.

15 „Tsunami Volunteer Hotline Closes After 10,000 Calls", Australian

Volunteers International, 1 aprilie 2005,

www.australianvolunteers.com/news/media/press/3378.

16 „Tsunami Volunteers: Too Much of a Good Thing?" NetAid,

www.netaid.gao.org/ world_schoolhouse/actions/asia_crisis/.

17 „Beating the Pros to the Punch" de K. C. Cole, Los Angeles Times,

11 martie 1998, p. Al. Vezi şi The Columbia Encyclopedia, edi ia a IH-a.ţ

18 „Web Sites Let Public Join in Research Studies" de Donna Milmore,

Boston Globe, 12 decembrie 1999, p. H5.

19 „Local Folks Equipped to Monitor Quakes", Deparamentul pentru

Ştiin şi Tehnologie din Filipine, ţă 2002, www.dost.gov.ph/media/article.php?

sid=257.

20 ,After AII These Years, Fred Whipple's Still Fascinated by Dirty

Snowballs" de David L. Chandler, Boston Globe, 28 octombrie 1996, p. CI.

21 Hayes, [123].

22

23 „Better Asteroid Detection Needed, Experts Tell House Panel" de

Robert S. Boyd, San /ose Mercury News, 4 octombrie 2002. Vezi şi .Asteroid

Threat Discussed by U.S. Congress" de Keith Cowing, 4 octombrie 2002,

SpaceRef.com, www.spaceref.com/news/viewnewshtml?id=509

24 ,Amateur Astronomy Section - Interview 2", interviu luat lui Nugent

de Lydia Lousteaux de la Astronomy Today,

www.astronomytoday.com/astronomy/interview2.html.

25 „SETI @home" de pe site-ul Societ ii Planetare,ăţ

www.planetary.org/htm/UPDATES/ seu/SETI@home/default.html.

26 „Supercomputing «@Home» Is Paying Off" de George Johnson, New

York Times, 23 aprilie 2002, p. FI.

27 „Grid Computing: Thousands of Computers Linked in New Infotech

Leap" de William Ickes agenda France Presse, 16 februarie 2003. Vezi şi

„Getting More from a PC's Spare Time" de Joan Oleck, New York Times, 11

septembrie 2003, p. G5.

28 „Response to Terror" de Megan Garvey, Los Angeles Times, 31

ianuarie 2002, p. Al.

29 „Anthrax Screensaver Finds Promising New Drugs", New Scientist,

19 februarie 2002, www.newscientist.com/news/news.jsp?id=ns99991953. Vezi

şi „Anthrax Screening Project Completes In-Silico Screening in 24 Days", TB

and Outbreaks Week, 9 aprilie 2002, p. 12. De asemenea, .Anthrax Research

Project Completed; Check Your Counhys Stats", United Devices, 7 aprilie 2002,

http://members.ud.com.

30 „Sun Stroke", The Economist, Technology Quarterly, 16 martie

2002. Vezi şi „Girding for Grids" de Rob Fixmer, Interactive Week, 7 ianuarie

2002, p. 41. De asemenea, „Grid Computing" de M. Mitchell Waldrop,

Technology Review, mai 2002, p. 31.

31 „Retirees Rocking Old Roles" de Walt Duka şi Trish Nicholson,

decembrie 2002, de pe site-ul AARP,

www.aarp.org/bulletin/departments/2002/life/1205_life_l.html.

32 „Older Volunteers Offer Valuable Skills", Nikkei Weekly 28 ianuarie

2002. Vezi şi „Life: Silver Workers Still Sparkle" de Jeff Horwich, Asahi Shimbun,

31 octombrie 1999.

28. FURTUNA MUZICALĂ

1 Abbie Hoffman, Stea/ This Book (New York: Grove Press, 1971).

2 „There's Still Hope for Napster Despite Stream of Troubles" de

Jefferson Graham, USA Today, 23 mai 2001, p. 3D.

3 „Meet the Napster" de Karl Taro Greenfeld, Chris Taylor şi David E.

Thigpen, Time, 2 octombrie 2000, p. 60. Vezi şi Fattah, [87], pp. 4-8.

4 „Napster Tones Down the Downloads" de Ronna Abramson, citând

firma Webnoize, specializat în cercetarea muzicii online, ă Industry Standard, 1

mai 2001.

5 „Now Fans Call the Tune" de Geoff Boucher, Los Angeles Times, 3

august 2003, p. El.

6 „Skype Is 2nd Jackpot for Scandinavian Duo" de Ivar Ekman,

International Herald Tribune, 13 septembrie 2005, p. 8.

7 „Catch Us If You Can" de Daniel Roth, Fortune, 9 februarie 2004, p.

64.

8 „Wind Power Generates Income" de James R Healey, USA Today, 16

august 2002, p. 1B. Vezi şi „Business Forum: Regenerating History" de David

Morris, Minneapolis Star Tribune, 28 aprilie 2002, p. 8D.

9 „Wind Energy Program", Departamentul american al Energiei,

www.eren.doe.gov/wind/web.html.

10 „Fuel Cells Vs. the Grid" de David H. Freeman, Technology Review,

ianuarie/februarie 2002, p.42.

11 „Conversations: Amory Lovins" de Jim Motavalli, E: The

Environmental Magazine, martie-aprilie 2000, www.emagazine.com/march-

april_2000/0300conversations.html.

12 „Look and Feel" de David C. Churbuck, Forbes, 9 noiembrie 1992,

p. 292.

13 „How It Works: If You Behave Yourself, 111 Prin You a Toy" deţ

Peter Wayner, New York Times, 29 mai 2003, p. G8.

14 „Penske, 3D Join Forces for Parts", Los Angeles Daily News, 19

ianuarie 2002, p. SC9.

15 „Future Tech: Behold, the 3-D fax!" de Brad Lemley, Discover,

februarie 2000, www.discover.com/ feb_00/feat3dfax.html.

16

17 .Application Solutions", 3D Systems,

www.3dsystems.com/appsolutions/atworkjisting.as

18 „Napster Fabbing: Internet Delivery of Physical Products", prelegere

inut de Marsl Burns şi James Howison la Conferin a O'Reilly Peer-to-Peer, Sanţ ă ţ

Francisco, 16 februarie 2( din partea Ennex Corp.,

www.ennex.com/publish/200102-Napster/index.asp.

19 Fabricarea de la birou ar putea avea şi o latur întunecat .ă ă

„Fabber-ele" ar putea fi utilizate f tru a produce arme de foc ilegale sau

telefoane celulare anonimizate.

20 „Microfinance, Microfab" de Neil Gershenfeld, Forbes, 25 aprilie

2005, p. 32.

21 „PCs in Use Surpassed 820M in 2004", Computer Industry Almanac,

9 martie 2005, www.c-i-a.cc pro305.htm.

22 Gershenfeld, [105], p. 63.

23 Drexler, [76].

24 „Could Tiny Machines Rule the World?" de Michael Crichton,

Parade, 24 noiembrie 2002.

29. HORMONUL „PRODUCrVIT irĂŢ

1 „Internet Indicators", Uniunea Interna ional a Telecomunica iilor,ţ ă ţ

15 martie 2005, www.itu. ITU-D/ict/statistics.

2 „153 Million U.S. Net Users and Counting" de Stefanie Olsen, 28

martie 2003, CNET News.c http://zdnet.com.com/2100-1104-994418.html.

3 „What Ever Happened to... Kit Computere?" de Stan Velt, Computer

Shopper 14 (aprilie 19 nr. 4, p. 595.

4 „At Home with Ubiquitous Computing" de W. Keith Edwards şi

Rebecca A Grinter, 21 www.grinter.org/ubicomp.pdf.

5 Interviu cu Sugata Mitra la New Delhi. Vezi şi „Rajender Ban Gaya

Netizen" de Parul Chan Tîmes of India, 12 mai 1999. De asemenea, ,A Lesson

in Computer Literacy from India's Poo Kids", interviu luat de Thane Peterson lui

Sugata Mitra, 2 martie 2000, Business Wi

www.businessweek.com/bwdaily/dnflash/mar2000/nf00302b.htm.

6 Deşi nu credem c a fost m surat , este rezonabil s presupunemă ă ă ă

c viteza cu care au înv copiii a fost accelerat de transferul de cunoaştereă ă

dintre ei, astfel c , pe m sur ce un c înv a un lucru, le ar ta şi celorlal i ce să ă ă ăţ ă ţ ă

fac . Pe scurt, fiecare înv cel juca temporar rolu „micro-guru". Acelaşi gen deă ăţă

predare şi înv are informal se desf şoar în via a de zi cu zi, în economie, câtăţ ă ă ă ţ

şi în societate. Aproape c nu avem date despre impactul acestui proces,ă

putem considera c totul poate fi înv at f r profesor sau c „maeştrii"ă ăţ ă ă ă

autodesemna i îi pc locui pe instructori şi pe profesorii cu preg tire superioar ,ţ ă ă

dar este greu de crezut c ec< mia monetar ar putea func iona f r transferulă ă ţ ă ă

permanent al unei cantit i impresiona i „microînv are" neremarcat ,ăţ ţ ăţ ă

neplâtitâ şi nem surat . A vorbi despre economia cunoaş ignorând această ă ă

form de educa ie continu este acelaşi lucru cu a merge la Luvru, a ne aten iaă ţ ă ţ

asupra unui singur fir de p r de-al Monei lisa şi a nu observa surâsul.ă

30. ÎN LOC DE CONCLUZIE: CANALELE INVIZIBILE

1 JerryMaguire (Tristar, 1996). Vezi şi „50 Greatest Sports Movies",

Sports Iilustrated, 4 au: 2003, p. 62.

2 Des MacHale, wit (Boulder, Co.: Roberts Rinehartm 1998), p. 9.

3 Contribu iile prosumatorilor la economia monetar genereaz oţ ă ă

sumedenie de întreb ri f nante. Oare prosumatorii ar trebui s fie pl ti i cu baniă ă ă ţ

pentru eforturile lor, actualmente r munerate? Oare lucrul acesta amenin a sţ ă

reduc toate interac iunile umane la problema ba ghea ? Iar dacă ţ ţă ă

prosumatorii vor fi recompensa i monetar, unde se trage linia? De exen „D -mi,ţ ă

te rog, furculi a ţ - î i pl tesc un sfert de dolar"? Sau „Pierd un salariu de vreoţ ă

75.00 dolari pe an pentru c stau acas şi-mi cresc copilul. N-ar trebui s fiuă ă ă

pl tit pentru asta?" ă ă ( prosumatorii ar trebui s primeasc „puncte" care să ă ă

poat fi schimbate pe bilete de avion, i putere, reduceri fiscale sau chiară

opera ii estetice dac activitatea lor este producivâ, adic ai o contribu ie laţ ă ă ţ

productivitatea din economia monetar ? Este foarte probabil ca asemeneaă

întreb ri care ast zi par atât de extravagante, s primeasc toat aten iaă ă ă ă ă ţ

mâine, când economia de prosum va exploda, iar prosumul va fi recunoscut ca

o parte vital a avu iei revolu ionare.ă ţ ţ

31. EVANGHELIA SCHIMB RII.Ă

1 „S&E Degrees Earned by Foreign Students Within Each Field, by

Level: 1998-1999", diagrama 2-20, Funda ia Na ional pentru ştiin , ţ ţ ă ţă Science &

Engineering Indicators, 2002, www.nsf.gov/sbe/srs/seind02/c2/fig02-20.htm.

2 „Chief Says NASA Losing Skilled Workers; Experienced Staff Is

Retiring Faster Than Recruits Hired" de Patty Reinert, Houston Chronicle, 7

martie 2003, p. A10.

3 „The Graying of NASA" de Shirley Ann Jackson, document emis de

Biroul Rectorului, Institutul Politehnic Rensselaer, în Research USA 28 aprilie

2003.

4 Science and Engineering Indicators, 2002, „U.S. and International

Research and Development Funds and Alliances"; vezi şi tabelul 4-40 din

anex , Funda ia Na ional pentru Ştiin , ă ţ ţ ă ţă www.nsf.gov/

sbe/srs/seind02/c4/c4s4.htm#c4s-411.

5 Vezi site-ul Funda iei Nobel, ţ www.nobel.se/.

6 „American Pop Penetrates Worldwide" de Paul Farhi şi Megan

Rosenfeld, Washington Post, 25 octombrie 1998, p. Al. Vezi şi „Creative

Destruction" de Tyler Cowen, Miiken Institute Review, trimestrul al IlI-lea, 2003.

7 Dumb and Dumber (New Line Cinema, 1994).

8 Aşa şi-a promovat studioul filmul School of Rock (Paramount,

2003), dup cum relateaz Kenneth Turan în „High Decibel", ă ă Los Angeles

Times, 3 octombrie 2003, p. El.

9 Tyler Cowen, Creative Destruction: How Globalization Is Changing

the World's Cultures (Princeton, NJ, Princeton University Press, 2002).

10 Interviu cu autorii, 3 septembrie 2002.

11 Heraclit, Fragmente(circa 500 î. Chr.). Citatul este preluat din

Richard Geldard, Remembering Heraclitus (Great Barrington, Mass.:

Lindisfarne, 2000), p. 158.

32. IMPLOZIA

1 „The Tradi ional U.S. Family Increasingly Less Common" de Jean-ţ

Michel Stoullig, citând datele Biroului de Statistica al Statelor Unite, agen iaţ

France Presse, 15 mai 2001.

2 ,A Healthy Shot in the Arm for Marriage" de Darryl E. Owens, citând

Biroul de Statistic al Statelor Unite, ă Orlando Sentinel, 20 iulie 2003, p. FI.

3 „Seniors' Health: Living Alone", Aetna InteliHealth, citând

Departamentul de S n tate şi Servicii Sociale din Statele Unite, ă ă 14 noiembrie

2001, ww.intelmealth.com/IH /rntm /WSIHW000/ 22030/22031/337761.htrnl?

d=dmtContent

4 „Hitch Switch" de Matthew Griram, American Demographics, 1

noiembrie 2003, p. 9.

5 „Starter Marriages", ABC News, 25 ianuarie 2002,

http://abcnews.go.com/sections/GMA/

GoodMorningAmerica/GMA020125Feature_starter_marriage.html.

6 „School Enrolment 2000", Biroul de Statistic al Statelor Unite,ă

www.census.gov/prod/ 2003pubs/c2kbr-26.pdf.

7 „Revenues and Expenditures for Public Elementary and Secondary

Education: School Year 1999-2000", Centrul National pentru Statistica

Educa iei, ţ www.nces.ed.gov/pubs2002/quarterly/ summer/3-7.asp.

8 , Are Middle and High School Students Reading to Learn or Learning

to Read?" de Joan Kuersten, citând un raport de evaluare a progreselor

educa ionale publicat în ţ 1998 de Asocia ia Na ional a P rin ilor şi Profesorilor,ţ ţ ă ă ţ

www.pta.org/partentinvolvement/parenttalk/read.asp.

9 „Can't Read, Can't Count" de Rodger Doyle, ScientiSc American,

octombrie 2001, www.sciam.com/ articleID=0002514E-D727-lC6E-

84A9809EC588EF21.

10 „Young Americans Flunk Geography, According to National

Geographic Quiz Survey" de

Paul Recer, Associated Press, 20 noiembrie 2002.

11 „Revenues and Expenditures for Public Elementary and Secondary

Education: School Yes 1999-2000", Centrul Na ional pentru Statistica Educa iei,ţ ţ

www.nces.ed.gov/pubs2002/quarterly summer/3-7.asp.

12 „D.C. Rates Poorly in Reading, Writing" de Justin Blum, Washinton

Post, 23 iulie 2003, p. BE

13 „Enron Bankruptcy Examiner Also Lays Much Blame with Banks" de

Matthew Goldsteii TheStreet.com, 28 iulie 2003,

www.tliestreet.com/markets/matthewgoldstein/10104107.htm

14 „The Corporate Scandal Sheet" de Penelope Patsuris, Forbes, 26

august 2002, www.forbes.com 2002/07/25/accountingtracker.html. Vezi şi

„Annus Horribilis: Corporate Scandals, Iingerin Recession Made 2002 Truly

Horrible Year" de Verne Kopytoff, San Francisco Chronicle, 2 decembrie 2002,

p. Gl. De asemenea, „The Fires Won't Go Out" de Janice Revell şi Doris Burk

Fortune, 13 octombrie 2003, p. 139, respectiv „Third Former Rite-Aid Exec

Pleads Guilty" d Mark Scolforo, Associated Press, 26 iunie 2003.

15 „Remaining U.S. CEOs Make a Break for It", SatireWire, iunie 2002,

www.satirewire.com news/june02/ceonistas.shtml.

16 „Corporate Scandals Cost More than $200 Billion, Report Says" de

Marcy Gordon, f când trirr tere la un studiu elaborat de Coali ia „No Moreă ţ

Enrons", Associated Press, 17 octombrie 200^

17 „Human Development Indicators 2003", Programul Na iunilor Uniteţ

pentru Dezvoltare, citân cheltuielile fiec rei âri, la paritatea puterii deă ţ

cump rare, în ă 2002: www.undp.org/hdr2003 indicator/indic_59_l_l.html.

18 „Number of Uninsured Rose Dramatically Last Year, Figures Show"

de Tony Pugh, citând u raport al Biroului de Statistic al Statelor Unite,Knightă

Ridder/Tribune News Service, 30 se] tembrie 2003.

19 „To Err Is Human: Building a Safer Health System", Institutul de

Medicin , panel al Acad miei Na ionale de ştiin e, noiembrie ă ţ ţ 1999.

20 „Statement of Sheldon Goldberg, CEO and President of the

Alzheimer's Association", deci ra ie dat la Subcomitetul Camereiţ ă

Reprezentan ilor pentru Munc , S n tate, Servicii Socia şi Educa ie, Federalţ ă ă ă ţ

Document Clearing House, 7 mai 2003.

21 „Pension Funds and Stocks: A Longtime Alliance at Risk" de Mary

Williams Walsh, Intern tional Herald Tribune, 29 iulie 2003, p. 12.

22 „Tripping Over Pension Shortfalls" de David Henry, Business Week,

14 mai 2003.

23 „U.S. Pension Agency Says It May Need a Bailout" de Kathy M.

Kristof, Los Angeles Time 15 octombrie 2003, p. CI.

24 „United Way to Delay Severance Deal" de Jacqueline L. Salmon,

Washington Post, 28 se tembrie 2002, p. Bl.

25 .American Red Cross Faces New Disaster" de Jacqueline L. Salmon,

Washington Post, 19 m 2003, p.A8.

26 „Yet Another Wake-Up Caii" de Michael Getler, Washington Post, 22

mai 2005, p. B6.

27 „Black and White and Read by Fewer" de James Rainey, Los

Angeles Times, 10 octombr 2005, p. C5.

28 „U.S. Intelligence Bobbled 9/11 Clues", CBS News, relatând despre

raportul investiga iei pa lamentare asupra atentatelor, ţ 19 septembrie 2002,

www.cbsnews.com/stories/2002/09/lJ national/main522460.shtml. Vezi şi

„Missed Clues but Old Battle" de Peter Grier, Christii Science Monitor, 20 mai

2002, p. 1.

29 „Voter Guide: Candidate Close-Ups", Los Angeles Times, 28

septembrie 2003, p. S4. Vezi s „Schwarzenegger Sworn In as Governor of

California" de Mary Arme Ostrom şi Ann E. Marimoi San Jose Mercury News, 19

noiembrie 2003.

30 „Divorces Hit All-Tirne High in Japan as Sigma Against Breaking Up

Fades" de Gary Shaefe Associated Press, 17 septembrie 2003.

31 „The Land of P r site Singles" de Phillip Longman, ă ă Business 2.0,

septembrie 2003, p. 105.

32 „Divorce in South Korea: Striking a New Attitude" de Norimitsu

Onishi, New York Times, i septembrie 2003, p. A19.

33 „Married Homes Are Now the Exception" de Alexandra Frean, The

Times (Londra), 14 februarie 2003, p. 5.

34 „«Classroom Collapse» Gripping Schools Nationwide" de Tomoko

Otake, Japan Times, 28 martie 2002. Vezi şi „Educators Try to Tame Japan's

Blackboard Jungles" de Howard W. French New York Times, 23 septembrie

2002, p. A6.

35 „Seven Major Banks Post Losses for Second Straight Year", Daily

Yomiuri, 27 mai 2003, p. 1.

36 „TEPCO Reveals Cover-Ups, Resignations", Asahi News Service, 18

septembrie 2002.

37 Japanese Companies Forced to Bolster Corporate Governance",

Centrul Presei Str ine din Japonia, ă 19 septembrie 2002,

www.fpcj.jp/e/shiryo/jb/0233.html. Vezi şi „Nissho Iwai Hid Y1.8 Billion", Daily

Yomiuri, 26 iulie 2005, p. 2.

38 „Mizuho Announces Steps to Prevent Stock Trade Blunders", Asia

Puise, 23 ianuarie 2006. Vezi şi „Tokyo Bourse to Review Trading System

Following Computer Glitches", Associated Press, 31 ianuarie 2006.

39 „Daewoo Corruption Scandal Deepens", BBC, 2 februarie 2001,

http://news.bbc.co .Uk /2/hi/ business/1149061 .stm.

40 „Curse of the Korean Kennedys" de Richard Lloyd Parry, The Times

(Londra), 14 august 2003.

41 „SK Chief Gets Three-Year Prison Term for Fmancial Irregularities"

de Jae-Suk Yoo, Associated

■ Press, 13 iunie 2003.

42 „Parmalat Chief Admits Diverting Funds", ştire Reuters publicat înă

Los Angeles Times, 30 decembrie 2003, p. C3.

43 „Federal Reserve Fines French Bank $100 Million" de lisa Girion,

Los Angeles Times, 19 decembrie 2003.

44 „Skandia Sues Ex-Executives Over Bonuses" de Christopher Brown-

Humes, Financial Times, 31 decembrie 2003, p. 20.

45 .France Probes «Misuse of Funds» in Gas Project" de Paul Betts şi

Michael Peel, Fmancial Times, 13 octombrie 2003, p. 6.

46 „Will Shell Change Its Retail Course?" de Christopher O'Leary,

Investment Dealers Digest, 3 mai 2004.

47 „Is the NHS Falling Apart?", British Council,

http:// elt.britcoun.org/pl/h_nhs.htm .

48 „Schroder's Iittle Win" de Peter Schneider, New York Times, 25

septembrie 2002, p. A21.

49 „Swedish Health System Feels the Economic Pinch" de Nicholas

George şi Nicholas Timmins, Financial Times, 28 noiembrie 2003, p. 20.

50 „Blueprint for Health Care Reform", Mainichi Daily News (Tokyo), 31

martie 2003, p. 2.

51 „The Crumbling Pillars of Old Age", The Economist, 27 septembrie

2003, p. 69.

52 „Europe Faces a Retiree Crisis" de Gene Koretz, Business Week, 15

mai 2000, p. 38.

53 „Social Security on the Edge: Sweeping Reform of Pension System

Needed" de Kenji Uchida, Daily Yomiuri, 20 mai 2002, p. 1.

54 „Thoughts of the Times: National Pension Crisis" de Harry Ha,

Korea Times, 19 august 1999,

www.koreatimes.co.kr/14_8/199908/t485139.htm.

55 „Nest Eggs Without the Yolk", The Economist, 10 mai 2003.

56 „Le Monde Dismisses Author of Criticai book" de Jo Johnson,

Financial Times, 1 octombrie 2003, p. 2.

57 „In France, a Newspaper Editor's Legal Woes Are Minor News" de

Angela Doland, Associated Press, 26 iunie 2003.

58 „Asahi's Bungled Story", Asahi Shimbun, 2 septembrie 2005.

59 „Pavarotti Charity Cash Was Spent on TV Film" de Maurice

Chittenden, Sunday Times (Londra), 14 ianuarie 2001. Vezi şi „Stars Quit

Charity in Corruption Scandal" de David Hencke, Guardian (Londra), 10 ianuarie

2001, www.guardian.co.uk/uk_news/stoiy/0,3604,420167,00htrnl.

60 „Texas Businessman Indicted in U.N. Oil-for-Food Probe" de Phil

Hirschkorn, CNN, 14 aprilie 2005,

www.cnn.com/2005/LAW/04/14/oilfood.indictment.

61

62 „Annan Cleared Over Oil-for-Food", BBC, 29 martie 2005,

http://news.bbc.co.uk/ world/americas/4391031.stm. Vezi şi .Annan's Post at

the U.N. May Be at Risk, Officials de Warren Hoge şi Judith Miller, New York

Times, 4 decembrie 2004, p. A3.

63 „Explicit Photos Fan U.S. Sex Scandal" de Maggie Farles, Los

Angeles Times, 12 feb 2005, p. A4.

64 „The Struggle for Iraq" de Felicity Barringer, New York Times, 24

septembrie 2003, p. i

65 „Who's Minding the Bank?" de Stephen Fidler, Foreign Policy, 1

septembrie 2001, p. 40

33. CORODAREA FIRELOR

1 Alexis de Tocqueville, Democra ia in America, ţ cartea a IV-a, cap. 8.

2 „Sniper Spree Suspects to First Stand Trial in Virginia" de Curt

Anderson, Associated ] 8 noiembrie 2002. Vezi şi „FBI Analyst Survived Cancer

to Fall to Sniper's Bullet in Virgin Justin Bergman, Associated Press, 8 noiembrie

2002. De asemenea, „The Making of a M Spree", U.S. News & World Report, 4

noiembrie 2002, p. 22.

3 „FBI Technology Shortcomings Hamper Sniper Investigation" de

Shane harris, Govern Executive, 23 octombrie 2002,

www.govexec.com/dailyfed/1002/102302hl.htm.

4 „Oklahomans Remember Bombing of Federal Building" de Jack

Douglas Jr., Knight Ric Tribune News Service, în Fort Worth Star-Telegram, 20

aprilie 2002.

5 „FBI Technology Upgrade More Than a Year Away" de Brian Friel,

Government Exec 21 iunie 2002,

www.govexec.com/dailyfed/0602/062102bl.htm.

6 „F.B.I. May Scrap Vital Overhaul for Computere" de Eric Lichtblau,

New York Times, nuarie 2005, p. Al.

7 .Analysis: «Pattems of Global Terrorism» Report", Washington Post,

citându-1 pe Melvin C man, profesor la Colegiul Na ional de R zboi, ţ ă 22 mai

2002, http://discuss.washingtonpost( wp-

srv/zforum/02/nation_goodman052202.htm.

8 „Prosecution Wraps Up Its Capital Case Against Muhammad" de

Stephen Kiel, B ltii Sun, ă 11 noiembrie 2003, p. IA

9 „FBI Ignored Warning Signs About Hanssen" de Barbara Bradley,

Moming Edition, Nat Public Radio, 4 aprilie 2002.

10 „Capsules of Individuals in the Sniper Shootings Case", Associated

Press, 11 octombrie 2

11 „Tests Point to Domestic Source Behind Anthrax Lefter Attacks" de

Scott Shane, citându Rush D. Hoit, membru al Camerei Reprezentan ilor dinţ

partea Partidului Democrat, B ltii Sun, ă 11 aprilie 2003, p. LA

12 „Slow Slammer Response Points to NIPC Woes" de Paul Roberts,

IDG News Service, 28 ia rie 2003, de pe site-ul Network World Fusion,

www.nwfusion.com/news/2003/0128slowslamm.l

13 Gerald Posner, Why America Slept (New York: Random House,

2003), p. 169.

14 Jnside the Committee That Runs the World" de David J. Rothkopf,

Foreign Policy, martie/ar. 2005, p. 34.

15 Potrivit fostului preşedinte al Camerei Reprezentan ilor, Newtţ

Gingrich, „guvernele de la r federal, statal şi local vor trebui s ac ioneze cuă ţ

viteza şi agilitatea specifice epocii informa Din p cate, guvernul nostru niciă

m car nu se apropie de îndeplinirea acestor cerin e." Vezi Fight the Fiu,ă ţ

Change How Government Works" de Newt Gingrich şi Robert Egge, New \

Times, 6 noiembrie 2005.

16 „Out of the Shadows" de Jim Frederick, Time International, 21

martie 2005, p. 18.

17 „About Us", www.greenpeace.org/international_en/aboutus/.

18 „About Us: Organisation of Oxfam GB",

www.oxfam.org.uk/about_us/organisation.htm.

34. COMPLEXORAMA

1 „School of Recreation and Sports Sciences, Sports Administration

and Facility Managemi Overview", universitatea Ohio,

www.ohiou.edu/sportadmin/overview.htm.

2 „Aspects of Sports Engineering" de A. T. Sayers, universitatea din

Cape Town, ww mech.kth.se-erikl/sports.html.

3 „Introduction to Sports Scheduling", FriarTuck, 11 iulie 2003,

www.friartuck.net/solution/ sports.htm.

4 „Condescension, or by Another Name, Snobbery" de Alan Riding în

recenzia la Epstein, [84] New York Times, 21 august 2002, p. E7.

5 „Arnold's VW Swan Song" de Mae Anderson, Adweek, 26

septembrie 2005.

6 Gates, [103].

7 „The First Directorate: Banking Supervision", Autoritatea Federală

de Supraveghere Financiar , ă www.bafin.de/english/bafin_e.htm.

8 „Asia Faces a Stark Choice" de Tom Holland şi Joel Bagiole, Far

Eastern Economic Review 25 septembrie 2003,

www.feer.com/articles /2603 /0309_25/p050money.html .

9 „International Investment Instruments: A Compendium, Voi. XIV",

Conferin a Na iunilor Unite pentru Comer si Dezvoltare, ţ ţ ţ 3 ianuarie 2005,

www.unctad.org/Templates/webflyer.asp?docid=

5889&intltemib=2323&lang=l.

10 „Eyeryone's a Programmer" de Claire Tristram, Technology Review,

noiembrie 2003, p. 36.

11 „Microsoft's Midlife Crisis" de Victoria Murphy, Forbes, 3 octombrie

2005, p. 88.

12 „Ross: Systems Complexity Threatens Security" de William Jackson,

Government Computer News, 5 aprilie 2002,

www.gcn.com/voll_nol/daily_updates/183374.html.

13 „Simplifying Federal Taxes: The Advantage of Consumption-based

Taxation" de Chris Edwards, Policy Analysis (17 octombrie 2001), nr. 416, pp.

1-2.

14 „Key Reason USA Doesn't Save: Too Much of a Hassle", USA Today,

4 ianuarie 2002, p. 12A

15 .Accounting Major", universitatea din Scranton,

http://matrix.scranton.edu/academics/ ac_factsheet_accounting.shtml.

16 .Accounting: Facts and Trends", Careers in Accounting,

www.careers-in-accounting.com/acfactshtm.

17 „Enabling Prospective Health Care" de David M. Lawrence, de pe

site-ul Conferin ei pe tema Sectorului Privat organizate de universitatea Dukeţ

în 2002, http://conferences.mc.duke.edu/ 2002dpsc.nsf/contentsnum/af.

18 „Managing Complexity: The New Challenge", Programul Comisiei

Europene pentru Inova ie şi întreprinderi Mici şi Mijlocii, publicat în ţ Innovation

& Transfer Technology, mai 2002, www.cordis.lu/itt/itt-en/02-3/innov03.htm.

19 „Can France Be Reformed?" de Wendy Thomson, Biroul Premierului

Britanic pentru Reforma Serviciilor Publice, într-un discurs inut la Conferin aţ ţ

Economist din Paris, 29-30 ianuarie 2003.

20 „Interna ionalism and Globalization: The Rising Complexity of theţ

Policy Field HE" de Karola Kampf, Centrul pentru Politici în domeniul

înv mântului Superior, universitatea din Twente, Olanda,ăţă

www.utwente.nl/cheps/documenten/susukampf.pdf.

21 Uniunea Asocia iilor Interna ionale, ţ ţ [267], p. 30.

35. SOLU IA SEPULVEDAŢ

1 Sepulveda West Car Wash, 2001 S. Sepulveda Blvd., Los Angeles,

CA 90025.

2 „Ma Who? AT&T Loses a Familiar Name", Time, 15 august 1983, p.

45.

3 „Bell Labs' Nobel Legacy", Lucent Technologies, octombrie 1998,

www.belllabs.com/news/ 1998/october/20/4.html.

4 „Breaking Up Is Hard to Do" de John S. DeMott, Time, 16 ianuarie

1984, p. 52.

5 „Telecom Mergers Could Result in Vigourous Rivalry" de Jon Van,

Chicago Tribune, 8 iunie 2005.

6 „The Second Term: Education" de Allison Mitchell, New York Times,

5 februarie 1997, p. A21 (Clinton); „Bush Urges «Education Renaissance»" din

Washington Post, preluat în Toronto Star, 19 aprilie 1991, p. A21 (Bush senior).

7 .Agreement on $26.5B Education Bill" de Elaine S. Povich,

Newsday, 12 decembrie 2001, p. A13.

8 „Bush Pumps Up Educators About Reforms, Funds" de Sabrina

Eaton, Plain Dealer (Cleveland), 10 ianuarie 2002, p. A2.

9 „Major Management Challenges and Program Risks: Department of

Homeland Security', General Accounting Office, Reports & Testimony 2003 (1

februarie 2003), nr. 2.

10

11 „Annan Urges World Leaders to Push for Expanding Security

Council to Reflect New Realities de Ranjan Roy, Associated Press, 24

septembrie 2003.

12 „Security Council", Carta Na iunilor Unite, cap. V, art. ţ 23 şi 27,

www.un.org/aboutun/charter/ In 1971, Adunarea General a votat ca locul ceă

revenea Chinei ca membru permanent în Coi siliul de Securitate s fieă

transferat de la guvernul Taiwanului la cel de la Beijing.

13 „Consolidated Statement of Earnings, 2004",

www.ibm.com/annualreport/2004/annual cfs_earnings.shtml.

14 „IBM Global Services", www-

306.ibm.com/employment/us/div_glbsvcs.shtml.

15 „Kodak's Photo Op" de Daniel Eisenberg, Time, 30 aprilie 2001, p.

46. Vezi şi „Can Celluloi Survive?" de Stephen Williams, Newsday, 9 iulie 2003,

p. B8.

16 „Kodak Gains on Sony in U.S. Digital Camera Market" de Ben

Dobbin, Associated Press, 1 noiembrie 2004.

17 „For Los Angeles's New Police Chief, a New World" de Charlie

LeDuff, New York Times, decembrie 2002, p. A20.

18 „Chief Bratton Takes on LA" de Heather Mac Donald, City Journal of

New York, toamn 2003, p. 30.

19 „CompStat's Driving Force" de Jim McKay, Government Technology,

noiembrie 2002 www.govtech.net/magazine/story.php?id=75047. Vezi şi

„CompStat: From Humble Begir nings" de Tom Steinert-Threlkeld, Baseline, 9

septembrie 2002, de pe site-ul Ziff-Davis

www.baselinemag.com/article2/0,3959,1152597,00.asp.

20 „LAPD Tests New Policing Strategy" de Richard Winton şi Kristina

Sauerwein, Los Angele Times, 2 februarie 2003, p. Bl.

21 Asemenea datelor economice, statisticile în domeniul criminalit iiăţ

las mult de dorit. F r; îndoial , ele s-au îmbun t it fa de mijlocul deceniuluiă ă ă ă ăţ ţă

şapte al secolului trecut, când Alber D. Biderman, analizând datele FBI, a ar tată

c „infrac iunile grave" sporeau în fiecare an. Def ni ia infrac iunii grave eraă ţ ţ ţ

legat de pragul daunei de ă 50 de dolari. Concluzia lui Biderman a fos c dateleă

indicând „intensificarea criminalit ii" reflectau doi factori rareori observa i:ăţ ţ

infla i; m rise pre ul multor lucruri peste ţ ă ţ 50 de dolari, iar creşterea prosperit iiăţ

a f cut ca un num mai mare de oameni s posede mai multe lucruri deă ă ă

valoare care s merite furate. Albert D Biderman, „Social Indicators and Goals",ă

cap. 2 în Social Indicators, ed. Raymond A Baue (Cambridge, Mass.: MIT Press,

1966). In plus, rata criminalit ii nu depinde doar de ac iunih poli iei, ci şi deăţ ţ ţ

m rimea popula iei adolescente, de condi iile economici şi al i factori.ă ţ ţ ţ

22 „Chief Bratton Takes on L.A" de Mac Donald.

23 „LA's Major Crime Rate Dips 14 Percent in 2005", Associated Press,

6 ianuarie 2006.

24 ,And the Credit Goes To" de Gerard J. Holtzmann, Inc., septembrie

2000, p. 176 (Newcomen) „Harnessing the Void" de Robert O. Woods,

Mechanical Engineering 125 (decembrie 2003) nr. 12, p. 38 (Savery);

„Encyclopaedia Britannica's Great Inventions" din 2003 Almanac

http://corporate.britannica.com/press/inventions.html (pentru ceilal iţ

inventatori).

25 „LLC History", Limited Liability Company Reporter, www.llc-

reporter.com/16.htm.

26 „Fire Insurance Plans of B.C. Cities: Introduction, History",

universitatea Columbiei Britanice www.library.ubc.ca/spcoll/fireins/intro.htm.

27 „Opportunity Knocks With Microfinance" de Cari Mortished, The

Times (Londra), 8 fe bruarie 2002.

28 „Here's a Business Plan to Fight Poverty" de Peter Carbonara, Fast

Company, decembrie/ia nuarie 1998, p. 58.

29 „Grameen Bank at a Glance", martie 2005, www.grameen-

info.org/bank/GBGlance.htm.

30 „Who We Are", Grameen Foundation USA noiembrie 2003,

www.gfusa.org/.

31 „Small Loans, Big Gains", Boston Globe, 19 noiembrie 2002, p. A22.

32 „Grameen Bank, Wchich Pioneered Loans for the Poor, Has Hit a

Repayment Snag" de Danie Pearl şi Michael Phillips, Wall Street Joumal, 27

noiembrie 2001, citat în „Social Entrepreneurshif in Developing Countries" de

Sara Foryt, http://unepfi.net/venture/svcdn.pdf.

33 „Doing Good by Doing Well", U.S. Banker 113 (august 2003), nr. 8,

p. 46.

34 „Searches per Day" de Danny Sullivan, 2003, Search Engine Watch,

http:/ /searchenginewateh.com/ reports/printphp/34701_2156461.

35 „Welfare Model Serves Providers, Not the Clients" de Vern Hughes,

Australian Fmancial Review, 7 noiembrie 2003, p. 83.

36 „History of Humboldt-Universitat", universitatea Humboldt din

Berlin, www.hu-berlin.de/hu/ geschichte/hubdt_e.html. Vezi şi „The European

Office in Berlin: What We Do", universitatea Johns Hopkins,

www.jhu.edu/~europe/whatwedo.html.

37 în abordarea noilor probleme n-ar trebui sâ ne limit m la structurileă

institu ionale anterioare, de felul birocra iilor sau re elelor. Exist moduriţ ţ ţ ă

infinite de a organiza activit ile umane. Pentru exemple, a se vedea carteaăţ

noastr , ă Powershift, cap. 17.

38 „How to Save the World? Treat It Like a Business" de Emily Eakin,

New York Times, 20 decembrie 2003, p. B7.

39 De exemplu, Premiul pentru Inova ii Sociale oferit de Institutul deţ

Inven ie Social din Londra ţ ă (www.globalideasbank.org/Awards2003.html) şi

Concursul pentru Inven ii Sociale din Australiaţ

(www.globalideasbank.org/reinv/RIS253.html).

40 „Skyrocketing Method Patents Stifling Innovation, Say Critics" de

Justin Pope, Associated Press, 27 noiembrie 2003.

36. ÎN LOC DE CONCLUZIE: DUP DECADEN AĂ Ţ

1 „Food CPI, Prices and Expenditures: Expenditures as a Share of

Disposable Income", Serviciul de Cercet ri Economice din subordineaă

Departamentului american al Agriculturii, www.ers.usda.gov/ Briefing/

CPIFoodAndExpenditures/Data/table7.htm.

2 „Consumer Dominance Hits a 54-Year High", tabel înso ind unţ

articol de Floyd Norris, New York Times, 1 decembrie 2003, p. C2.

3 „Historical Census of Housing Tables: Ownership Rates", Biroul de

Statistic al Statelor Unite, ă www.census.gov/hhes/

www/housing/census/historic/ownrate.html.

4 „Homes for the Holidays" de Daniela Deane, citând datele

Departamentului american al Comer ului, ţ Washington Post, 20 decembrie

2003, p. FI.

5 Easterbrook, [79], p. 6.

6 „U.S. Life Expectancy Hits New High" de Laura Meckler, referindu-

se la un raport publicat de Departamentul american de S n tate şi Serviciiă ă

Sociale, Associated Press, 13 septembrie 2002.

7 „Macho Business Muscle Gives Itself a Feminine Makeover" de

Richard Tomkins, Financial Times, 17 mai 2005, p. 8.

8 „Fixin' for Trouble" de Tim Smith, Daily News (New York), 21

septembrie 2003, p. 72.

9 „Fade to «Black»" de Pat Rooney, Rocky Mountain News, 14 iulie

2003, p. H8.

10 „Sports and Drugs" de Ron Kroichick, San Francisco Chronicle, 29

decembrie 2003, p. CI.

11 „Salt Lake Looks to Olympic Effect" de Matthew Garrahan, Financial

Times, 8 februarie 2002, p. 7.

12 „The Enron-ing of Iittle League" de Blake Miller, Philadelphia,

septembrie 2003.

13 „Blood Sport" de Hugo Lindgren, New York Times Magazine, 31

august 2003, p. 13. Vezi şi „When Pros Turn Cons" de John Gibeaut, American

Bar Association Journal, iulie 2000. De asemenea, „Victim's Mother Wins

Judgment Against Carruth, Other Defendants", Associated Press, 15 octombrie

2003.

14 Site-ul canalului TV Extreme Sports,

www.extreme.com/misc/index.php (sporturi); Daniel H. Steinberg şi Daniel W.

Palmer, Extreme Software Engineering: A Hands-On Approach (Englewood

Cliffs, N.J.: Prentice Hali, 2004 - software); „Sites for Sore Thighs" de Tarquin

Cooper, Daily Telegraph (Londra), 16 martie 2002, p. 22 (ciclism montan);

.Automatic Innovator", interviu cu Karl Lagerfeld în WWD, 17 noiembrie 2003,

p. 12 (mod ); „Nip, TuckTrend Goes Mainstream" de Sheri Hali, ă Detroit News,

28 martie 2004, p. IA (machiaj); The ExtremePumpkins.com,

15

www.extremepumpkins.com (dovleci);,.Extreme Etvis",

www.extremeeMs.com/index_main. (Ehds); c utare Google pentru „extremeă

fetish", www.google.com/search?M=en<Sye=UTF-&3 UTF-

8&q=extreme+fetish+&btnG=Google+Search (site-uri porno).

15 „Gucci Cucei", BlackBook, toamna 2003, p. 60.

16 „Sexy Ads: What Exactly Are They Selling to Kids?" de Allie Shah,

Minneapolis Star Trib, 23 decembrie 2003, p. IA

17 Promo ie la Skyroller Sweeptakes de la ţ Vegas.com, 5 octombrie

2003, Los Angeles Times

18 „Violent Video Game Has Parents, Experts Concerned About

Children Who Play It" de Ja A Fussell de la Knight Ridder/Tribune News Service,

preluat în Kansas City Star, 26 feb rie 2003.

19 „Worth a Second Act?" de Geoff Boucher, Montreal Gazette, 12

decembrie 2002, p. Dl.1 şi „Rap at the Crossroads" de Alee Foege, Playboy,

ianuarie 1998, p. 62.

20 „Germans Get a Look at the Dark Side of Cyberspace" de Jeffrey

Fleishman, Los Angeles Tu 31 decembrie 2003, p. A3.

21 „Re: The Misfits Issue", r spunsul celor de la ă BlackBook la

scrisoarea unui cititor, toai

2003, p. 50.

22 „Sweeten the Image: Hold the Bling-Bling" de Lola Ogunaike, New

York Times, 12 ianu

2004, p. El. Vezi şi „Pop and Jazz Guide", New York Times, 21 februarie

2003, p. E35.

23 „The Internet Battle of the Sexes" de Anna Kuchment, Newsweek,

22 decembrie 2003, p. Vezi şi „Love.com" de Anna Muirine, U.S. News & World

Report, 29 septembrie 2003, p. De asemenea, www.eharmony.com.

24 „Meetup Organizes Local Interest Groups", de pe site-ul

www.meetup.com.

25 „Working Hard for the Money - Over Latte" de Catherine

Donaldson-Evans, Fox News martie 2002,

www.foxnews.com/story/0,2933,49057,00.html.

26 „Zip to the Net with WI-FI" de Stan Choe, Charlotte Observer, 9

decembrie 2002, p. IOD.

27 „Parton's Imagination Library Delivers Millionth Book", Associated

Press, 13 decerni 2003.

28 „Year in Review, 2004" de pe site-ul Bibliotecii Imagina iei,ţ

www.imaginationlibrary.ee news.php.

29 „Homeschooling in the United States: 1999", Centrul Na ionalţ

pentru Statistica Educa http:/ /nces.ed.gov/ pubs2001/HomeSchool/ .

30 „Web Resources for Home Schooling" de Irene E. McDermott,

Searcher, 1 septembrie 2( p.27.

31 „The Case Against Charter Schools" de Bruno V. Manno, School

Administrator, mai 2( www.aasa.org/publications/sa/2001_05/2001_manno.htm.

32 „School Profile: The Center for Advanced Research and

Technology", Centrul per Educa ie şi Munc , universitatea din Wisconsin-ţ ă

Madison, 2002, www.cew.wisc.edu/charterSchoi profilecartasp.

33 „High-Tech High" de James Hattori, CNN, 17 februarie 2001,

www.cnn.com/2001/TEC science/02/17/index.cart.

34 „Can He Find a Cure?" de Geoffrey Cowley, Newsweek, 11 iunie

2001, p. 39.

35 „How to Save the World? Treat It Like a Business" de Emily Eakin,

New York Times, 20 cembrie 2003, p. B7.

36 „«Going to Scale» and the Social Benefit Entrepreneur" de Patrick

Guerra şi James L. Kc STS Nexus, publica ie a universit ii din Santa Clara,ţ ăţ

toamna 2003, p. 7.

37 „Seeking Common Ground" de Alene Getz, Newsweek Online, 24

ianuarie 2003.

38 „Hezbollah Brances Out to Win Support" de Robert Collier, San

Francisco Chronicle, 13 i 2003, p. A8. Vezi şi A Nation Challenged: The Money

Trial" de Joseph Kahn şi Patrick E. Ty New York Times, 3 noiembrie 2001, p. Bl.

39 Persoanele f r un acoperiş deasupra capului sunt prinse în fisurileă ă

sistemului şi, cu sigura: rile bogate ar putea face mai mult pentru ele. Darţă

economistul Robert Fogel, laureat al i

40

miului Nobel, plaseaz fenomenul în perspectiva istorica şi ne aminteşteă

câ „pe la mijlocul sece lului al XLX-lea, între 10 şi 20% din popula ia din Mareaţ

Britanie şi de pe Continent era alc tuit; din oameni fârâ locuin pe careă ţă

autorit ile îi categoriseau drept vagabonzi şi s rmani." In ace perioad ,ăţ ă ă

principalele oraşe din Statele Unite nu erau diferite. în schimb, adaug Fogel,ă

„atunc când vorbim de persoanele f r domiciliu din Statele Unite de ast zi,ă ă ă

propor ia este de sub ţ 0,4¾ din popula ie." Fogel, ţ [93].

40 ,A Century of Change: The U.S. Labor Force, 1950-2000" de Mitra

Toossi, Biroul pentru Sta i tica Muncii din Statele Unite,ţ

www.bls.gov/opub/mlr/2002/05/art2exc.htm.

41 „U.S. Labor Market Performance in International Perspective" de

Constance Sorrentino : Joyanna Moy, Monthly Labor Review, iunie 2002, p. 15.

42 „Environmental Protection Agency: Budget, Fiscal Year 2004",

Agen ia pentru Protec ia Me diului, în colaborare cu Biroul pentru Managementţ ţ

şi Buget, www.whitehouse.gov/omb/ budget/fy2004/epa.html.

43 „Air Trends: 2002 Highlights", Agen ia pentru Protec ia Mediului dinţ ţ

Statele Unite, www.epa.gov/ airtrends/highlights.html.

44 „Sparks Fly at Summit; Bush Stands Alone Against Treaty on

Climate" de Bennett Roti Houston Chronicle, 22 iulie 2001, p. Al. Vezi şi

„Europe Turns Its Anger Against Bush" de Ma Fletcher şi Giles Whittell, The

Times (Londra), 15 iunie 2001. De asemenea, „Bush Admits Hu Role in Climate

Change" de Caroline Daniel şi Fiona Harvey, Financial Times, 7 iulie 2005, p. 3.

37. JOCUL DE FINAL AI. CAPITALISMULUI

1 New Oxford American Dictionary (New York: Oxford University

Press, 2001), p. 1366.

2 DeSoto, [69],pp.4-6.

3 „Internet Giant Google Shares Trade Higher in Debut" de Matthew

Fordahl, Associated Pres 20 august 2004.

4 „Trying to Grasp the Intangible" de Thomas A Stewart, referindu-se

la un studiu întocmit de economista Margaret Blair pentru Brookings Institution,

Fortune, 2 octombrie 1995, p. 157.

5 „Intangible Assets: An Interview with Baruch Lev" de Heather

Baukney, CIO, 15 martie 2001, de pe site-ul IT World,

www.itworld.com/Man/2698/CIO0103151ev/.

6 „Understanding the Evolution of U.S. Manufacturing", depozi ia luiţ

Robert Hali la Comis pentru Finan e a Senatului american, ţ 8 iulie 2003,

http://fmance.senate.gov/hearings/testimony/ 2003test/076803rhtest.pdf.

7 „2004 Special 301 Report", Oficiul Reprezentantului Comercial al

Statelor Unite, www.ustr.gov/ reports/2004-301/special301.htm.

8 Interviu cu autorii la Los Angeles, iunie 2004.

9 „Fair Use Under Assault" de Steve Gillmor, InfoWorld, 24 ianuarie

2003, www.infoworld.con article/03/01/24/030124hnbarlow_l.html.

10 „The Economy of Ideas" de John Perry Barlow, Wired, martie 1994,

de pe site-ul MIT, www.swiss.ai.mit.edu/6805/articles/int-prop/barlow-economy-

of-ideas.html.

11 „Can you Patent a Mouse - or an Engineered Fish?" de Tracey

Tayler, Toronto Star, 191 2002, p. Al.

38. CONVERTIREA CAPITALULUI

1 „Go Directly to Jail, Do Not Pass Go, Do Not Collect Forty Billion

Dollars" de Bill Hartson, The Independent (Londra), 17 noiembrie 1995, p. 4.

2 „History of Monopoly", Hasbro Inc.,

www.hasbro.com/monopoly/pl/page.history/dn/ defaultcfin.

3 Chernow, [49], p. 41.

4 „Today in NYSE History - 26 iunie 1962", New York Stock Exchange,

www.nyse.cor about/TodaylnNYSE.html.

5 „Small Investors Take a Fresh Looks at Stocks", U.S. News and

World Report, 19 octombr 1981, p. 93.

6

1

6 „Wall Street Party to Mark 40 Years of Ford on the Floor" de Alan L

Adler, Detroit Free Prest 17 ianuarie 1996, p. IE.

7 „Learn About Ford - An American Legend", FordMotorCo.,

www.ford.ca/english/LearnAbout NewsReleases/pr20030520_2.asp.

8 „Reforms Could Embolden Employees" de James Flanigan, Los

Angeles Times, 28 iulie 2001: p.Cl.

9 „Homes for the Holidays" de Daniela Deane, Washington Fost, 20

decembrie 2003, p. FI.

10 „Cheap Loans Are Under Fire" de Tom Petruno, Los Angeles Times,

18 septembrie 2005, p. CI.

11 „Most of Us Still Afloat" de Scott Burns, Dallas Moming News, 6

martie 2005, p. Dl.

12 „Small Is Not Beautiful When It Comes to China's Inviting Stock

Market" de Stephen Greer Institutul Nipon de Comunica ii Globale, reluând unţ

articol din South China Moming Post, 1 mai 2003. Vezi site-ul institutului,

www.glocom.org/special_topics/asia_rep/20030512_asia_sl6/

13 „The Democratization of America's Capital Markets" de John V.

Duca, Economic and Financk Review, trimestrul al Il-lea 2001, pp. 10-19.

14 „Searching for a $2.7 Billion Result, Google Files IPO Plan" de Dan

Thanh Dang, Baltimore Sui 30 aprilie 2004, p. IA

15 ,A Cartel-Buster", The Economist, 8 mai 2004.

16 „You, the Next Google Millionaire?" de Walter Updegrave,

CNN/Money, 26 aprilie 200^

http://money.cnn.com/2004/04/26/pf/expert/ask_expert/. La mijlocul anului

2005, dup mai pu in de un an dupâ oferta ini iala, pre ul ac iunilor Google seţ ţ ţ ţ

triplase.

17 „Hanging on Every Word" de Mark Jurkowitz, Boston Globe, 4

august 2002, p. El.

18 ,An Economisf s DJ-Advised Moment of Truth" de Gerard Baker,

Financial Times, 19 februari 2004, p. 17.

19 „Bush's Economic Address, Suffering Slings and (Down) Arrows" de

Howard Kurtz, Washingto Post, 22 iulie 2002, p. CI.

20 Interviu cu autorii, 24 mai 2004. Vezi şi Yago, [291 ].

21 „Indonesia - Economy", www.exchangerate.com/country_info.html?

cont=M&cid=110&action Submit.

39. PIE E IMPOSIBILEŢ

1 Crone, [60], pp. 22,27.

2 ,A Famous Cultural City", Serviciul chinez de turism,

www.cts.com.cn/esite/chengducity cultural.htm; „Pingyao Ancient Town",

Regent Tours, www.regenttour.com/chinaplanner pingyao/pingyao-glance.htm;

Funda ia Na ional Italo-American , ţ ţ ă ă www.floria-publications.com

italy/italian_culture/.

3 „From Rio to Johannesburg: Urban Governance - Thinking Globally,

Acting Locally" de Moli OTVIeara Sheehan, dtându-1 pe Chandler, [45], 29

agust 2002, de pe site-ul institutului WorldWatel

www.worldwatch.org/pres/news/2002/08/29/. Vezi şi „Political Disorganization

and Problem of Scale" de Norman Gali, Institutul de Economie Mondială

„Fernand Braudel", articolul nr. 21 www.braudel.org.br/paping28a.htm.

4 Stephens, [254], pp. 204-206.

5 „The Department Store" Departamentul de Istorie al universit iiăţ

din San Diego, 9 ianuari 2004,

http://history.sandiego.edu/gen/soc/ shoppingcenter4.html .

6 „1872 Montgomery Ward - First Mail-Order House", Biblioteca

Public din Chicago, wwv ă chipublib.org/004chicago/timeline/mtgmryward.html.

7 „The New Realities of Dynamic Pricing" de Ajit Kambil şi Vipul

Agrawal, Outiook (Accentun 2001), nr. 2, p. 15.

8 „Sites to Behold" de Michael Shapiro, Washington Post, 15

septembrie 2000, p. E4.

9 Banner de publicitate pentru Western Union,

www.auctionpayments.com/.

10 „Profits in the Age of an «Audience of One» de Simon London şi Tim

Burt, Financial Times, 1 aprilie 2004, p. 10.

11 „Camry Facts", Toyota Motor Corp.,

http://pressroom.toyota.com/mediakit/camry/factsheet2.htrnL

12 „Prowler Will Die Along with Plymouth Line", Detroit Free Press, 20

decembrie 2001, p. Gl.

13 „Toddler Who Beat Death Still in Criticai Condition", Associated

Press, 29 mai 2004.

14 „Internet Marketing: An Overview" de Jianwei Hou şi Cesar Rego de

la universitatea din Mississippi, citând estim rile eMarketer, ă 2002, p. 11,

http://faculty.bus.olemiss.edu/crego/papers/ hces0802.pdf.

15 „A Perfect Market" de Paul Markille, The Economist, 15 mai 2004.

16 „Aeroxchange History", 2004,

www.aeroxchange.com/custom/public/corp_info/history.htm.

17 „Slow Exchange" de Peter Conway, Airline Business, 1 octombrie

2003, p. 56.

18 „Restaurant B2B",

www.business.com/directDry/food_and_beverage/restaurants_and_foodservice/

b2b_markets/; „B2B Exchange Survivors" de Steve Ulfelder, Computerworld, 2

februarie 2004,

www.computerworld.com/softwaretopics/erp/story/0,10801,89568,00.html.

19 „Worldwide B2B E-Commerce to Surpass $1T in 2003", eMarketer,

www.emarketer.com/ eStafl)atabase/AruclePreview.aspx?1002129.

40. RULAREA BANILOR DE MÂINE

1 „Out of Our Imagination" de Lanny Floyd, IEEE Industry

Applications, citând din filmul Star Trek: First Contact (Paramount, 1996),

ianuarie/februarie 2003, p. 8.

2 „Cashiers", Biroul american pentru Statistica Muncii, cifrele pe

2002, www.bls.gov/oco/ocosll6.htrn.

3 ,About IFAC", Federa ia Interna ional a Exper ilor Contabili, ţ ţ ă ţ 2004,

www.ifac.org/About/.

4 „From Coffee Houses to Computer Screens" de Clare Stewart, The

Times (Londra), 13 noiembrie 1999.

5 „National Employment: Financial Activities" şi „Labor Force

Statistics: Civilian Labor Force", Biroul american pentru Statistica Muncii, 2002,

http://data.bls.gov/servlet/SurveyOutputServlet

6 „Industries and Sectors: Financial/Overview", Departamentul

Comer ului şi Turismului din Marea Britanie, ţ 2000,

www.dti.gov.uk/sectors_financial.html.

7 „XML Authoring in Financial Services Industry" de Max Dunn, XML

Journal 6 (1 iunie 2003), nr. 4, p. 6.

8 „Financial Firms and Tech Spending", Wall Street & Technology,

referindu-se la un studiu întocmit de Forrester Research, 1 septembrie 2002, p.

10.

9 „Rank Order - GDP", World Factbook 2001,

www.ocdi.gov/cia/publications/factbook/ rankorder/2001rank.html.

10 „Day Trading, Take 2" de David Landis, Kiplinger's Personal

Finance, aprilie 2004.

11 „Where Money Talks Very Loudly" de Jennifer Hughes, Financial

Times, 27 mai 2004, p. 1.

12 „2003 Year-End Review and Statistics", New York Stock Exchange,

www.nyse.com/press/ 1072870219900.html.

13 Interviu cu autorii, 5 iunie 2004.

14 „Online Pacific Exchange Is Thriving" de Carolyn Said, San

Francisco Chronicle, 24 ianuarie 2004, p. II.

15 „Big Board Seat Prices Rises to $3.6 Million", Bloomberg News, ştire

publicat în ă New York Times, 21 decembrie 2005, p. CI.

16 „Monetary Trends - Definitions", Sucursala Rezervei Federale din

St. Louis, http:// research.stlouisfed.org/publications/ mt/notes.pdf.

17 Galbraith, [97], p. 92. Vezi şi „History of Money", Newshour withjim

Lehrer, www.pbs.org/ newshour/on2/money/history.html.

18 ,A Look Back on Long, Complex History of Yen, Dollar" de Hiroshi

Ota, Daily Yomiuri, 28 aprilie 1999, p. 11.

19 „Europe's National Currencies" de Jonathan Williams şi Andrew

Meadows, History Today 52 (1 ianuarie 2002), nr. 1, p. 19.

20 ,A Global History of Currency: China", Global Financial Data, Inc.,

www.globalfindata.com/ gh/69.html.

21 „Mao to Star as China Launches New Yuan Notes for 50th

Anniversary", agen ia France Presse, ţ 2 iulie 1999.

22 „Doors Close, a Window Opens" de Joseph Mallia, citând

cardweb.com, Newsday, 8 martie 2004, p. A17.

23 J. P. Williams, 88, Bank Card Creator, Dies" de Douglas Martin, New

York Times, 21 noiembrie 2003, p.Cll.

24 „History of Frequent Flyer Programs" de Randy Petersen,

Webflyer.com, mai 2001, www.

webflyer.com/company/press_room/facts_and_stats/history.php.

25 „Dealing in the Airline «Gray» Market" de Carole Gould, New York

Times, 1 iunie 1986, p. C13.

26 „Buying and Selling Airline Miles" de Rudy Maxa,

Awardtraveler.com, www.awardtraveler.com/ articles.asp?articleno=27.

27 „Your Miles Are Good for More Than Flights" de Ted Reed, Charlotte

Observer, 10 noiembrie 2003, p. D7; „Making the Most of Your Flier Miles" de

Toddi Gutner, Business Week, 2 iunie 2003, p. 100.

28 „How to Whittle Down a Mountain of Frequent-Flier Miles" de Sam

Aii, Newhouse News Service, 15 iunie 2004.

29 „The Very Model of a Modern Moslem State" de James Kynge,

Financial Times, 26 aprilie 1997, p. 1.

30 „Free Speech or False Advertising?" de Stanley Holmes, Business

Week, 28 aprilie 2003, p. 69 (Nike); „U.N. Report on Nigerian Human Rights

Calls for Investigation of Shell", Sierra Club, www.sierraclub.org/human-

rights/nigeria/releases/boycott.asp (Shell); „Business Decide to Tackle Problem

of Being American" de Cari Weiser, Gannett News Service, 23 februarie 2004

(Gap).

31 „No Cash or Card? Pay by Phone" de Jane Croft, Financial Times, 23

octombrie 2003, p. 16.

32 „Mobile Phone Plan May Hasten Cashless Society" de James

Mackintosh, Financial Times, 28 iunie 2001, p. 9.

33 JCB Makes Biometric and Mobile Breakthroughs", Electronic

Payments International, 13 februarie 2004, p. 4.

34 „Biometrics Come to Life" de Oria O'Sullivan, ABA Banking Joumal,

ianuarie 1997, p. 31.

35 „Will That Be Cash, Fingerprint or Cellphone?" de Kevin Maney,

USA Today,17 noiembrie 2003, p. IE.

36 „Sony Lab Proposes Corporate E-Currency", Nikkei Weekly, 27

octombrie 2003.

37 „Bartering Gains Currency in Hard-Hit Southeast Asia" de Darren

McDermott şi S. Karene Witcher, Wall Street Journal, 7 aprilie 1998 (Asia de

Sud-Est); „Where to Swap till You Drop" de HectorTobar, Los Angeles Times, 6

mai 2002, p. Al (America de Sud); „Fissure Finance", recenzie a c r ii ă ţ Money

Unmade: Barter and the Fate of Russian Capitalism de David M. Woodruff

(Ithaca, N.Y: Corneli University Press, 1999), în The Economist, 18 septembrie

1999, p. 5 (Rusia).

38 „Seven Ways to Barter Smarter" de Carne Coolidge, Forbes, 21 mai

2004, www.forbes.com/ 2004/05/21/cz_cc_0521bartertips_print.html.

39 „For Wary Argentines, the Crops Are Cash" de Leslie Moore, New

York Times, 1 decembrie 2002, p. C6.

40 „Kiev to Pay Russian Debts with Bombers" de Charles Clover,

Financial Times, 9 augusl 1999, p. 3.

41 „Fair Trade" de Cullen Murphy, Atlantic Monthly, februarie 1996,

voi. 277, nr. 2, pp. 16-18.

42 „Bernard lietaer Urges the Growth of New Cunency", Bank

Technology News 17 (iulie 2004) nr. 7, p. 32. Vezi şi „Co-Creator of the Euro

Offers Terra" de Aldo Savaldi, DenverPost, 24 octom brie 2003, p. CI.

43 „The Tena Project" de Bernard lietaer, octombrie 2003,

www.futureofmoneysummit.com/ tena-project.php.

44 „The Original Meaning of Trade Meets the Future in Barter" de Bob

Meyer, BarterNews 1999, www.barternews.com/worldtrade.htm.

45 „«Conway Hours» Add Local Focus to Buying" de Michelle Hillen,

Arkansas Democrat-Gazette 29 noiembrie 2003, p. 17.

46 Cahn, [39].

41. VECHIUL VIITOR AL S R CIEIĂ Ă

1 Easterly, [80],p.33.

2 „Africa's Suffering Is Bush's Shame" de Jeffrey Sachs, Los Angeles

Times, 12 iunie 2005.

3 „Global Poverty Down by Half Since 1981, But Progress Uneven as

Economic Growth Eludes Many Countries", Banca Mondial , ă 23 aprilie 2004,

www.worldbank.org.cn/English/ content/776w62628918.shtml.

4 „Historical Estimates of World Population", Biroul de Statistic ală

Statelor Unite, 30 aprilie 2004, www.census.gov/ipc/www/worldhis.html.

5 Braudel, [31], p. 52.

6 Fogel, [93].

7 Parente, [205], pp. 11-12.

8 „Global Poverty Down by Half Since 1981, but Progress Uneven as

Economic Growth Eludes Many Countries", Banca Mondial , ă 23 aprilie 2004,

http://web.worldbank.org/WBSITE/

EXTERNAL/NEWS/0„contentMDH:20194973~menuPK:34463~pagePK:6400301

5~piPK:640 03012~theSitePK:4607,00.html.

9 „Quality Put into Practice" de Morgan Witzel, Financial Times, 13

august 2003, p. 11. Vezi şi „Histor/s Hidden Turning Points" de Daniel J.

Boorstin şi Gerald Parshall, U.S. News & World Report, 22 aprilie 1991, p. 52.

De asemenea, .American Guru Who Taught Importance of Quality Control Is

About to Turn 100" de Richard Lee, Stanford Advocate, 7 mai 2004.

10 „Hyundai Joins Toyota, Honda Atop Quality List", MSNBC, 28 aprilie

2004, www.msnbc.msn.com/ id/4854302/.

11 Issac Asimov, I, Robot (New York: Gnome Press, 1050).

12 The First Robot - Unimate", Grupul de Cercet ri pentru Robotic deă ă

la universitatea din Texas, www.robotisc.utexas.edu/rrg/learn_more/history/.

13 „RIA Chooses 2003 Engelberger Winners", Assembly 46 (1 august

2003), nr. 9, p. 12.

14 „1961: A Peep Into the Automated Future" de Paul Mickle, Trenton

Trentonian, de pe site-ul www.capitalcentury.com/1961 htm.

15 „The Rapid Expansion of Motorization (1965-1975)", Asocia iaţ

Produc torilor Japonezi de Automobile,ă

www.japanauto.com/about/industry8.htm.

16 „Electronics Manufacturing and Assembly in Japan" de John A

Kukowski şi William R Boulton, Centrul Japonez de Evaluare Tehnologic ,ă

februarie 1995, de pe site-ul www.wtec.org/loyola/ ep/c5sl.htm.

17 „Toyota on Verge of 10%; Product Blitz Sends U.S. Market Share

Toward Statistical Milestone" de Marc Rechtin şi Harry Stoffer, Automotive

News, 11 decembrie 2000, p. 1.

18 „About Toyota: Operations - Sales & Service", Toyota Motor Corp.,

www.toyota.com/about/ operations/sales-service.

19 Vogel, [273], p. 12.

20 „Scott and Bill Went Up the Hill" de John Carey, Business Week, 16

martie 1998, p. 26.

21 Japan - Foreign Relations: Other Asia-Pacific Countries", Biblioteca

Congresului, Departamentul Federal de Cercetare,

http://countrystudies.us/japan/134.htm.

22 Japanese Foreign Direct Investment in Asia: Its Impact on Export

Expansion and Technology Acquisition of the Host Economies" de Shujiro Urata,

Centrul Japonez de Cercet ri Economice şi universitatea Waseda, martie ă 1998,

www.jcer.or.jp/eng/pdf/discussion53.pdf. Vezi şi: „Patterns and Strategies of

Foreign Direct Investment: The Case of Japanese Firms" de Kang H. Park,

Applied Economies 35 (10 noiembrie 2003), nr. 16, p. 1739.

23 1972 New York Times Almanac (New York: New York Times, 1971);

2004 New York Timt Almanac (New York: Penguin, 2003).

24 Easterly, [80], pp. 145-148.

25 „Data on Poverty: Social Indicators", Banca Mondial , ă 2 august

2002, www.worldbank.org/povery data/trends/mort.htm. Vezi şi „Population

Size and Growth", figura 3, „Average Annual Rate of Population Growth of

World Regions: 1950-2000", Biroul de Statistic al Statelor Unit*ă

www.census.gov/ipc/prod/wp96/wp96005.pdf.

26 „Crop Scientist Seek a New Revolution" de Charles C. Mann,

Science 283 (15 ianuarie 1999' nr. 5400, p. 310.

27 „The Poverty of Nations" de Martin Wolff, Financial Times, 20

august 1996, p. 12.

28 „Global Poverty Monitoring", Banca Mondial ,ă

www.worldbank.org/research/pvmonitor/.

42. CAI PARALELE C TRE VIITORĂ

1 Influen a c r ii noastre, ţ ă ţ Al Treilea Val, asupra liderilor reformişti

chinezi a fost men ionat de ni meroşi cercet tori. Jing Li de la Institutul deţ ă ă

Istorie Modern relata câ „în anii ă '80, intelighen i chinez , dornic s provoaceţ ă ă ă

schimb ri liberale, s-a concentrat asupra unor lucr ri pe care men brii ei le-auă ă

interpretat şi le-au dezvoltat, aplicându-le la evenimentele ce se desf şurau înă

Chin* Este vorba de c r ile lui Alvin Toffler, Thomas Kuhn, Milton Friedman,ă ţ

Samuel Huntington... 5 Max Weber." Han Shi, un autor din Honk Kong, plasa Al

Treilea Val între cele „Treizeci şi tre de c r i care au schimbat China", iar M. J.ă ţ

Sullivan a observat în World Affairs (toamna 1994 câ Zhao „era cunoscut

pentru c cita din diverse studii occidentale, precum cele ale lui Alvii Toffler,ă

pentru a-şi justifica politicile reformiste."

2 „Shenzhou Soars" de Craig Covault, Aviation Week & Space

Technology 159 (20 octombrii 2003), nr. 16, p.22.

3 „China's Biotech Is Starting to Blosom" de David Stipp, Fortune, 2

septembrie 2002, p. 126.

4 „China Cell Phone Market at 377M Users", Associated Press, 26

octombrie 2005.

5 „Number of Chinese Internet Users Tops 110 Million" de Sumner

Lemon de la IDG Newi Service, 18 ianuarie 2006,

www.irifoworld.com/article/06/01/18/74273_Itocr^

6 „Fast Gaining in Technology, China Poses Trade Worries" de Steve

Lohr, New York Times 13 ianuarie 2004, p. CI.

7 ,An Embryonic Nation" de Yiangzhong Yang, Nature, 11 martie

2004, www.nature.com/cgi-taf/ DynaPage.taf?

file=nature/journal/v428/n6979/full/428210a..fs.html.

8 „Doing Our Homework" de Thomas L. Friedman, New York Times,

24 iunie 2004, p. A23.

9 „High Tech in China" de Bruce Einhorn et al, Business Week, 28

octombrie 2004, p. 80.

10 „China Tries to Woo Its Tech Talent Back Home" de Rone Tempest,

Los Angeles Times, 2! noiembrie 2002, p. Bl. Vezi şi „Biotech's Yin and Yang",

The Economist, 14 decembrie 2002.

11 „Let a Thousand Ideas Flower" de Chris Buckley, New York Times,

13 septembrie 2004, p. CI.

12 „Digital Dragon", The Economist, 17 decembrie 2005, p. 58.

13 „Transition of China's Northeast: The Need for Combining Rgional

and National Policies" de Francois Bourguignon, remarci la seminarul ,A

Development Strategy for Norheast China", 3^ decembrie 2003, Shenyang,

China, pe site-ul B ncii Mondiale, ă www.worldbank.org.cn/English/ content/fb-

shenyang.pdf.

14 „Enter the Dragon", The Economist, 10 martie 2001.

15 „The Political Ascent of an Indian Missile Man" de Pallava Bagla,

Science 297 (26 iulie 2002) nr. 5581, p. 503.

16 Kalam, [133].

17 „China Key to Our Fortunes" de Geoffrey Newman, The Australian,

7 mai 2004, p. 4.

18 „India's Software Exports at $12.5 Billion Despite Outsourcing

Backlash" de S. Srinivasan Associated Press, 3 iunie 2004.

19 „Indian City Rides Tech Euphoria" de David Streitfeld, Los Angeles

Times, 30 iunie 2004, p. Al.

20 „Interview: Buddhadeb Bhattacherjee" de Joanna Slater, Far

Eastern Economic Review, 28 aprilie 2004, p. 38.

21 „Calcutta on a Roii" de Joanna Slater, Far Eastem Economic

Review, 28 aprilie 2004, p. 36.

22 „The Digital Village" de Manjeet Kripalani", Business Week, 28 iunie

2004, p. 60.

23 „Plan to Connect Rural India to the Internet" de John Markoff, New

York Times, 16 iunie 2005, p. C17.

24 „Technology for the Poeple: A Future in the Making" de Dinesh C.

Sharma, FuUires 36 (august/ septembrie 2004), nr. 6-7, pp. 734,740.

25 „Biotechnology: India Emerging as a Partner of Choice" de K.T.

Jagannathan, The Hindu, 9 iunie 2004. Vezi şi „Biotech: India Right on Track",

Financial Express, 9 iunie 2004. Simultan cu deschiderea şi orientarea spre o

economie bazat pe cunoaştere, India a scos peste ă 100 de milioane de oameni

din s r cia cea mai crunt . Vezi „Amid Disaster, New Confidence" de Fareedă ă ă

Zakaria, Business Week, 15 ianuarie 2004, p. 35.

26 „Singapore Is Asia's Top Investor in Biotech Sector", Asia Paci că

Business citând un raport ap rut în ă Asia Private Equity Review 6, nr. 10, iunie

2002, www.asiabiotech.sg/readmore/volo6/ 0615/singapore.html.

27 „Malaysian Premier Mahathir Maintains 2020 Vision", agen iaţ

France Presse, 10 ianuarie 2000.

28 „Malaysian Cybercity a Go", Reuters, 8 iulie 1999, de pe site-ul

Wired, www.wired.com/news/ business/0,1367,20628,00.html.

29 „Background on Malaysia", Departamentul de Stat al Statelor Unite,

Direc ia Asia de Est-Pacific, august ţ 2004, www.state .gOv /r/pa/ei/bgn/2777.htm .

Trebuie sâ ad ug m o not personal : Mahathir a fost un lider vizionar, iar eu,ă ă ă ă

împreun cu mul i al ii, printre care Bill Gates, Larry Ellison, Kenichi Ohmae şiă ţ ţ

Masayoshi Son, am fost invitat s fac parte din consiliul consultativă

interna ional al Super-coridorului Multimedia malaiezian, o încercare de creareţ

a unei versiuni locale pentru Silicon Valley. Dar Mahathir s-a pretat la

încarcerarea propriului fost protejat, vice-premierul Anwar Ibrahim, pe care-1

alesese s -i fie succesor, atunci când între cei doi au ap rut divergen e cuă ă ţ

privire la lupta împotriva corup iei, criza economic din ţ ă 1997-1998 şi controlul

asupra UMNO, coali ia politic cu ajutorul c reia au ajuns la putere. O dat cuţ ă ă ă

Anwar a fost arestat şi consilierul s u, Munawar Anees, care ne f cuseă ă

cunoştin atât cu Anwar, cât şi cu Mahathir. Cei doi de inu i au fost supuşiţă ţ ţ

abuzurilor fizice în închisoare. Când am aflat despre arest ri, i-am trimisă

imediat un fax lui Mahathir, cerând eliberarea lor, am purtat cu el o

coresponden a ampl şi, în octombrie ţ ă 1998, am scris un articol în ap rarea loră

în International Herald Tribune - Alvin Toffler.

30 „Asia's Rising Star: nanotech" de Jayanthi Iyengar, Asia Times, 21

aprilie 2004, http://

atimes01.atimes.com/atimes/Asian_Economy/FD21Dk01.html.

31 Jordan's King Lays Cornerstone for School Modeled After Derrfield

Academy" de Fadi Khalil, Associated Press, 22 iulie 2004.

32 „AIDS Epidemic in Sub-Saharan Africa" şi „AIDS Epidemic in Asia",

Programul Na iunilor Unite pentru HIV/SIDA ţ UNAIDS 2004 Report on the Global

AIDS Epidemic, www.unaids.org/ bangkok2004/factsheets.html.

43. SPARGEREA NUCLEULUI S R CIEIĂ Ă

1 Patricia Crone noteaz c „fermierul mediu la nivel mondial esteă ă

înc incapabil sâ hr neasc mai mult de cinci persoane, îns fermierul mediuă ă ă ă

din Europa Occidentala hr neşte dou zeci, iar omologul s u din Statele Unite ă ă ă -

aproape şaizeci" [60].

2 „The Promise of Food Security" de David Lague, Far Eastem

Economic Review, 4 aprilie 2002, p. 34.

3 „2 Ist Century Agriculture: A Criticai Role for Science and

Technology", Departamentul american al Agriculturii, iunie 2003,

www.usda.gov/news/pdf/agst21stcentury.pdf.

4 „Debate Grows Over Biotech Food" de Justin Gillis, Washington

Post, 30 noiembrie 2003, p. AL

5 „Can Bio-Crops Really End World Hunger?" de Margarette Driscoll,

Sunday Times (Londra), 20 iunie 2003.

6 ,An Environmental-Economic Assessment of Genetic Modification of

Agricultural Crops" de J. C. J. M. van der Berg şi J. M. Holley, Futures 34

(noiembrie/decembrie 2002), nr. 9-10.

7

8 „Narrow Path for New Biotech Food Crops" de Andrew Pollack, New

York Times, 20 m 2004, p. CI.

9 „Technologies for the People: A Future in the Making" de Dinesh C.

Sharma, Futures 36 (a gust/septembrie 2004), nr. 6-7, p. 741.

10 „New GM Crops Research project on the Anvil", Press Trust of India,

18 decembrie 2003.

10 „China Urged to Step Up GM Efforts" de Jia Hepeng, Re eaua pentruţ

ştiin şi Dezvoltare, martie ţă 2004, www.scidev.net/dossiers/index.cfm?

fuseaction=dossierReadItem&type l&itemid= 1264&language= l&dossier=6.

11 „Plant Biotechnology in China" de Jikun Huang et al., Science, 25

ianuarie 2002, p. 674.

12 „Super Organics" de Richard Manning, Wired, mai 2004,

www.wired.com/wired/archive 12.05/food.html. Vezi şi Manning, [162].

13 „WHO Calls for More International Aid to Pay for Vaccination

Programmes", Pharmaceutia Journal 269 (23 noiembrie 2002), nr. 7225, p. 733.

14 „General Information", Funda ia pentru Combaterea Hepatitei B,ţ

www.hepb.org/05-0230.hepb

15 „Food for the Future" de Gregg Easterbrook, New York Times, 19

noiembrie 1999, p. A35.

16 „Transgenic Plants for the Future", Agronomy News 21 (toamna

2001), nr. 5, www.colostate.edu,

Depts/SoilCrop/extension/Newsletters/2001/guAutumn01.htm.

17 „The Push for Edible Vaccines" de Rob Wherry, Forbes, 20 ianuarie

2003, p. 110.

18 „How Science Can Save the World's Poor" de DickTaverne,

Guardian (Londra), 3 martie 2004 p. 24.

19 „Biotech Crops as «Health Food»"? de Wyatt Andrews, CBS News, 9

octombrie 2000

www.cbsnews.com/stories/2002/01/31/health/main326711.shtml.

20 „Feed Corn, Meet «Pharma Corn»" de Rachel Brand, Rocky

Mountain News, 13 martie 2004 p. IC.

21 „Technology Grows Many Seed Options" de Anne Fitzgerald, Des

Moines Register, 6 iunie 2004, p. IM.

22 Michael Bowlin, preşedinte-director general ARCO, citat în ibid., p.

1.

23 „From Petro to Agro: Seeds of a New Economy" de Robert E.

Armstrong, Defense Horizons octombrie 2002, pp. 1,2.

24 „Vision for Bioenergy and Biomass Products in the United States",

Departamentul american al Energiei, octombrie 2002,

www.eere..energy.gov/biomass/pubUcations.htrnl?print

25 „Green Giant" de Ian Wylie, Fast Company, iunie 2002, p. 64.

26 „Precision Farming Tools: Global Positioning System (GPS)" de

Robert Grisso et al., Institutul Politehnic din Virginia, iulie 2003,

www.ext.vt.edu/pubs/bse/442-503/442-503.html.

27 „Lost? Hiding? Your Cellphone Is Keeping Tabs" de Amy Harmon,

New York Times, 21 decembrie 2003, p. Al.

28 Consiliul National pentru Cercetare, Biobased Industrial Products:

Priorities for Research and Commercialization (Washington, D.C.: National

Academy Press, 1999), citat în Armstrong, „From Petro to Agro", p. 4.

29 „Internet Changes Chinese Farmers' Life", agen ia de ştiri Xinhua, ţ 9

iunie 2001.

30 „Narrowing China's Digital Divide" de Kaiser Kuo, Asialnc, mai

2004, www.asia-inc.com/May04/ narrowing_may.htm.

31 „41% of Villages in China Connected to Internet", agen ia de ştiriţ

Xinhua, 15 iunie 2004.

32 „Transforming Agri-Business the E-Way" de Meera Shenoy,

Business India, 24 iunie 2002.

33 „What Works: LTC's E-Choupal and Profitable Rural Transformation"

de Kuttayan Annamalai şi Sachin Rao, Institutul pentru Resurse Mondiale,

august 2003, http://povertyprofit.wri.org/ pdfs/echoupal_case.pdf.

34 „Dolly the Sheep Dies Young", BBC, 14 februarie 2003,

http://news.bbc.co .Uk /l/hi/sci/ tech/2764039.stm.

35 „Seoul Stern Cell Scandal Remains Murky", Nikkei Weekly, 16

ianuarie 2006.

36 „University of Georgia Clones Calf from Dead Animal" de Rebecca

McCarthy, Atianta Joumal-Constitution, 26 aprilie 2002.

37 „Inventors Develop James Bond Gadgets for War" de Kristel Halter,

serviciul de pres al universit ii Columbia, ă ăţ 16 februarie 2004,

www.jrn.columbia.edu/studentwork/cns/2004-02-16/ 516.asp.

38 „Psst. This Is Your Sensor. Your Grapes Are Thirsty" de Barnaby J.

Feder, New York Times, 26 iulie 2004, p. C2.

39 ,A Compendium of DARPA Programs", Agen ia pentru Proiecte deţ

Cercetare Avansat în domeniul Ap r rii, în subordinea Departamentuluiă ă ă

american al Ap r rii, aprilie ă ă 2002, pp. 13, 55, 58, 60,

www.darpa.mil/body/newsitems/darpa_fact.html.

40 „«Going to Scale» and the Social Benefit Entrepreneur" de Patrick

Guerra şi James L. Koch, STSNexusi (toamn ă 2003), nr. 1, p. 7.

41 „Gates Rejects Idea of E-Utopia" de Dan Richman, Seattle Post-

Intelligencer, 19 octombrie 2000, p.Al.

42 „Technological Solutions, Not Political Changes, Key to Ending

African Poverty" de Jeffrey D. Sachs, Project Syndicate, publicat în Daily

Yomiuri, 27 ianuarie 2006.

43 „World Energy Outlook 2002: Energy and Poverty", Agen iaţ

Na ional pentru Energie, capitolul ţ ă 13, p. 5.

44 „Nuclear Plants to Ease Power Shortages", People's Daily (China),

26 mai 2004, http://

english.people.com.cn/200405/26/eng20040526_144420.html.

45 ,After Years of Weighing Pros and Cons, China Is Now AII for

Nuclear Energy" de Peter Harmsen, agen ia France Presse, ţ 29 iulie 2004.

46 „Full Rural Electrification Only by 2012", Winrock International

India, www.renewingindia.org/ news 1 /news_archive/jun/news

ljune_ruralelec.html.

44. URM TOAREA SURPRIZ A CHINEI?Ă Ă

1 .America Must Not Leave Asia in a Trade Blind Spot" de Max

Baucus, Financial Times, 13 decembrie 2004, p. 17.

2 „China Surpasses Japan to Become the World's Third-Largest

Trader" de Chi Hung Kwan, Institutul de Cercet ri Economice, Comerciale şiă

Industriale Qaponia), 23 martie 2004, www. rieti.go.jp/en/china/04032301.html.

3 „The Mainland Is No Longer Cheering the Influx of Foreign Funds"

de Mark O'Neill, South China Morning Post, 10 noiembrie 2004, p. 14.

4 „Is the Dollar's Role as the World's Reserve Currency Drawing to a

Close?", The Economist, 23 noiembrie 2004.

5 „Treasuries Fall on Report China Cuts Back on U.S. Debt Holdings",

agen ia de ştiri Bloom-berg, ţ 26 noiembrie 2004,

http://quote.bloomberg.com/apps/news?pid=10000006&sid-

a747P240y4uU&refer=home.

6 „Zhao Urges «Revolution» for Economy as China Tries to Catch Up

with the West" de Daniel Southerland de la Washington Post, articol reluat în

Toronto Star, 26 octombrie 1987, p. Al.

7 „The China Price" de Pete Engardio şi Dexter Roberts, Business

Week, 6 decembrie 2004, p. 102.

8 „Beyond the Mainland: Chinese Telecommunications Expansion" de

Robert C. Fonow, Defense Horizons, iulie 2003, nr. 29, pp. 2-3.

9 Stille, [255], pp. 48 şi 58, citat în Matthew Brown, „Can the Past

and the Future Coexist?" Independent Review 8 (iarna 2004), nr. 3, pp. 439444.

10 „East Asia Nations Make Headway in Trade Talks", People's Daily,

21 iulie 2003, http://

english.people.com.cn/200307/21/eng20030721_120717.shtml.

11 „Mexico Losing NAFTA Advantage" de John Lyons, Milwaukee

Journal Sentinel, 27 noiembrie 2003, p. Dl; „Latin American Countries Lose

Business, and Jobs, as a Huge Wave of Low-Cost Goods Floods Markets", Miami

Herald, 7 decembrie 2003, p. LI; „More Risks Ahead for Textile Industry" de Bill

Guerin, Asia Times, 2004, www.atimes.com/atimes/Southeast_Asia/

FH03A304.html.

12 „Big Blue's Bold Step into China" de Steve Hamm et al., Business

Week, 9 decembrie 2004.

13

14 „Huawei: More Than a Local Hero" de Bruce Einhorn, Business

Week, 11 octombrie 2004, p. 180.

15 „China's Outward Investments Hit $33.4 Billion by End of 2003",

Japan Economic Newswirc-citând un raport al Ministerului chinez al Comer ului,ţ

7 septembrie 2004.

16 „Outward FDI Tops US$33bn" de Olivia Chung, Hong Kong

Standard, 7 octombrie 200<

ww.thestandard.com.hk/stdn/std/China/FJ07Ad01.html.

17 „Beijing Bolsters Economic Ties with Eager Latin America" de Gary

Marx, Chicago Tribunt 20 decembrie 2004, p. 4.

18 „Dangerous Straits" de Melinda Liu, Newsweek, 28 iunie 2004, p.

32.

19 „FY 2004 Report to Congress on PRC Military Power",

Departamentul american al Apârâri www.dod.gov/pubs/d20040528PRC.pdf.

20 „China Reshaping Military to Toughen Its Muscle in the Region" de

Craig S. Smith, New Yoi Times, 16 octombrie 2002, p. A12. Vezi şi „Unmanned

Tactical Aircraft: China Is Pursuing" d RoxanaTiron, National Defense 88 (1 mai

2004), nr. 606, p. 34.

21 „US Missiles: China's View" de James Miles, BBC, 6 iulie 2000,

http://news.bbc.co .Uk /2/h : asia-pacific/822277.stm.

22 „Chinese Sea Power Is on the Rise" de Hideaki Kaneda, Tapiei

Times, 14 septembrie 2005, p. I

23 „20% R&D Expenditure Increase in 2002", Ministerul ştiin ei şiţ

Tehnologiei din China, 20 octoi brie 2004,

www.most.gov.cn/English/newletter/q382.htm.

24 „R&D Budget and Policy Program", tabelul 1-11, Asocia iaţ

American pentru Progresul ştiin i citând date de la Funda ia Na ional pentruă ţ ţ ţ ă

ştiin , ţă 2004, www.aaas.org/spp/rd/guitotal.hta

25 „Let a Thousand Ideas Flower: China Is a New Hotbed of Research"

de Chris Buckley, Nt York Times, 13 septembrie 2004, p. CI.

26 „U.S. Commercial Technology Transfere to the People's Republic of

China", Biroul americ; pentru Administrarea Exporturilor, 1999,

www.bis.doc.gov/defenseindustrialbaseprograms/OSIE

DefMarketResearchRpts/techtransfer2prc.html.

27 „But Can You Teach It?" The Economist, 22 mai 2004.

28 „Your Guide to MBA and EMBA Courses on the Mainland", South

China Morning Post noiembrie 2004, p. 50.

29 „Foreigners Living in South China's Shenzen Increasing", People's

Daily, 4 decembrie 20(

http://english.people.com.cn/200112/06/eng20011206_86062.shtml.

30 Cuprinsul c r ii lui Chang, ă ţ [46].

31 „Sharing Economic Fruits with 900 Million Farmers" de Yiao Ttanbi,

China Today, mai 20 p. 14.

32 „In China, Stresses Spill Over into Riots" de Robert Marquand,

Christian Science Monitor, noiembrie 2004, p. 1.

33 „Exercising Government Power in the Interests of the People",

agen ia de ştiri Xinhua, ţ 6 octc brie 2004.

34 ,.Farmers Being Moved Aside by China's Real Estate Boom" de Jim

Yardley, New York Tm. 8 decembrie 2004, p. Al.

35 Porter, [213], pp. 308-309. Vezi şi „Agricultural Enclosures: The

Major Phase, 1760 Onwarc Literary Encyclopedia,

www.litencyc.com/php/stopics.php?rec=true&UID=1472.

36 La sfârşitul anului 2005, China a anun at un program experimentalţ

prin care ranii din unsj zece provincii aveau s primeasc aceleaşi beneficiiţă ă ă

medicale, locative şi educa ionale ca locuit oraşelor. Vezi „China to Dropţ

Urbanite-Peasant Legal Differences" de Joseph Kahn, New Y Times, 3 noiembrie

2005, p. A8.

37 ,Amid China's Boom, No Helping Hand for Young Qingming" de

Joseph Kahn şi Jim Yard New York Times, 1 august 2004, p. Al.

38 „China's Strength Begins at Home" de Yasheng Huang, Financial

Times, 2 iunie 2005.

39 „China's Heavy Industry Delusions" de Wu Jinglian, Far Eastem

Economic Review, iulie-auj 2005, p. 56.

40 „China Crushes Peasant Protest, Turning 3 Friends into Enemies"

de Joseph Kahn, New 1 Times, 13 octombrie 2004, p. Al.

41 „The Cauldron Boils", The Economist, 1 octombrie 2005, p. 38.

42 „Pace and Scope of Protest in China Accelerated in '05" de Joseph

Kahn, New York Times, 20 ianuarie 2006, p. Al.

43 „Repression in China Worsens Workers Protests", Human Rights

Watch, 2 august 2002, www.hrw.org/press/2002/08/china080202.htm.

44 „China Blames «Instigators» in Deadly Siege" de Peter Enav,

Associated Press, 10 decembrie 2005.

45 „Like Adding Wings to the Tiger: Chinese Information War Theory

and Practice" de Timothy L Thomas, cu trimiteri la Wei Jincheng, „New Form of

People's Warfare" şi Wang Xiaodong, „Special Means of Warfare in the

Information Age: Strategic Information Warfare", Oficiul pentru Studii Militare

Externe, 2000, http://fmso.leavenworth.army.mil/fmsopubs/issues/

chinaiw.htm.

46 Schechter, [242]. Cu privire la demoni, „Faithful Follow Falun Gong"

de Brian Jackson, Chicago Sun-Times, 27 februarie 2000, p. 33.

47 Solomon, [249], pp. 190-198,213-214.

48 „China Opens Door to Christianity - Of a Patriotic Sort" de Robert

Marquand, Christian Science Monitor, 8 martie 2004, p. 1.

49 „For Beijing, Fear Grows as Spirituality Blossoms" de Howard W.

French, International Herald Tribune, 16 septembrie 2005.

50 „Violence Taints Religion's Solace for China's Poor" de Joseph Kahn,

New York Times, 25 noiembrie 2004, p. Al.

51 Spence, [250], pp. 170-178.

52 „Taiping Rebellion", Encyclopaedia Britannica,

www.britannica.com/ebi/article-92277247.

53 „The Inhuman Touch" de Richard McGregor, Financial Times,

recenzie la Chang [47], 18 iunie 2005, p. 29.

54 „Implication of Opening Up China to Economic Development",

tabelul 1: „Share of China's FDI in Fixed Asset Investment, 1992-2002" de

Zhang Xiaoji, Sistemul de cercet ri şi informa ii pentru rile nealiniate şi alteă ţ ţă

âri în curs de dezvoltare, ţ www.ris.org.in/DRC_Report.pdf.

55 „One Nation - Divided" de Matthew Forney si Mark Thompson, Time

International, 25 martie 2002, p. 38.

45. URM TORUL INEL DE BAMBUS AL JAPONIEIĂ

1 „Will Fatal Flaws Eventually Doom the Alliance?" de Michael Hirsh,

Associated Press, 5 ianuarie 1992.

2 Ohmae [199], pp. 12-15.

3 „The Measure of One's Worth: Real Estate" de John Dodd, Japan

Inc., decembrie 2003, www. japaninc.net/article.php?articleID=1247.

4 Japan's Phoenix Economy" de Richard Katz, Foreign Affairs,

ianuarie/februarie 2003, p. 114.

5 „Fuel-Cell Nation" de Irene M. Kunii, Business Week, 6 octombrie

2003, p. 26; Japan: Environ-mental Issue", Departamentul american al Energiei,

ianuarie 2004, www.eiadoe.gov/emeu/cabs/ japanenv.html; Japan's Sun Rises

Again" de Michael Kanellor, CNET News, 6 decembrie 2004, http://ecoustics-

cnet.com.com/Japans+tech+industry+banks+on+cool+factor/2009-1041_ 3-

5471753.html?tag=jp.toc; „Making Robots More like People" de Byron Spice,

Pittsburgh Post-Gazette, 18 iunie 2001, p. A8; .Artificial Blood Ready for Testing

in People" de Leo Lewis, The Times (Londra), 15 mai 2004, p. 11; „The History

of Glycobiology in Japan" de Akira Kobata, Glycobiology, 25 mai 2001, voi. 11,

nr. 8; „Sony Ready to Batde Nintendo in Game Arena" de Levi Buchanan,

Chicago Tribune, 6 ianuarie 2005, p. CI.

6 Japan's Sun Rises Again" de Michael Kanellos, citând Funda iaţ

Na ional pentru Ştiin , CNET News, ţ ă ţă 6 decembrie 2004, http://ecoustics-

cnetcom.com/Japans+tech+industry+ banks+on+ cool+factor/2009-1041_3-

5471753.html?tag=jp.toc.

7 „Services Balances", Centrul Keizai Koho, Institutul Japonez pentru

Probleme Sociale şi Economice, citând date de la Banca Japoniei, www.kkc-

usa.org/index.cfm/2487.

8 „Dead Firms Walking - Japan's Service Economy", The Economist 25

septembrie 2004.

9 In schimb, scandalul Iivedoor din 2006 nu s-a caracterizat prin tot

atâta polite e. A fost în& de o sinucidere şi de încarcerarea preşedinteluiţ

Iivedoor, Takafumi Horie, sub acuza ii de n versa iuni financiare. Pe drept sauţ ţ

nu, mul i au privit demersul ca pe un atac din partea „vec g rzi" industriale,ţ ă

reprezentând cel de-al Doilea Val, asupra unui tân r întreprinz tor impetuă ă

simbol al celui de-al Treilea Val.

10 Fingleton, [91], pp. 204-212.

11 Holstein, [127], pp. 199-208.

12 „Keiretsu Dynasties Give Way" de Michael Kanellos, CNET News, 7

decembrie 2004, http

news.com.com/Keiretsu+dynasties+give+way+to+global+changes/2009-

1041_3-5471874.htr

13 „Mitsubishi Moves to Reinstate Closed Supplier Group" de James B.

Treece, Automotive Ne\ 18 octombrie 2004, p. 6.

14 „The Challenge of Entrepreneurship in a Developed Economy: The

Problematic Case of Japs de Marilyn M. Helms, Journal of Developmental

Entrepreneuring 8 (1 decembrie 2003), nr. p. 247. .

15 „Rakuten Allowed to Join Keidanren", Japan Times, 17 noiembrie

2004.

16 „Global Entrepreneurs Monitor, 2000" de Paul D. Reynolds et al.,

citat în „From Keiretsu Startups: Japan's Push for High Tech Entrepreneurship"

de Henry S. Rowen şi A M ria Toyo< Centrul de Cercet ri Asia/Pacific,ă ă

octombrie 2002, p. 9.

17 „From Keiretsu to Startups: Japan's Push for High Tech

Entrepreneurship" de Rowen şi Toyoc

18 „The Heart of Silicon Valley" de James Aley, Fortune, 7 iulie 1997,

p. 66.

19 „VC Funding Gets Scholarly", Red Herring, citând informa ii dinţ

Nikkei Weekly, 5 decembi 2004, www.redherring.com/Article.aspx?a=

11047&hed=VC+funding+gets+scholarly&secto

capital&subsector=VentureCapital.

20 „Iifting Women's Job Status" de Hiroku Hanai, Japan Times, 26 iulie

2004.

21 Japanese Women Staying Single by Droves as Gender Schism

Grows in Nation's Culture" i Yuri Kageyama, Associated Press, 15 noiembrie

2004.

22 „Statistical Handbook of Japan: The Labor Force", Biroul de

Statistic din cadrul Ministerul japonez al Afacerilor Interne şi Comunica iilor,ă ţ

www.statgo.jp/english/data/handbook/cl2conthtr

23 „Human Development Indicators - 2004", tabelul 25, Programul

Na iunilor Unite pentru De voltare,ţ

http://hdr.undp.org/statistics/data/pdf/hdr04_table_25.pdf.

24 „Fathers Will Be Forced to Mind Baby" de Leo Lewis, The Times

(Londra), 3 decembrie 2004

25 „Mandatory Retirement", Centrul Japonez pentru Cercet ri privindă

îmb trânirea, ă www.jarc.ne aging/04dec/page2.shtml.

26 „The Dilemma Posed by Japan's Population Decline" de Julian

Chapple, Electronic Journal Contemporary Japanese Studies, 18 octombrie

2004, www.japanesestudies.org.ut discussionpapers/Chapple.html.

27 „Old, but Not Retiring" de Anthony Faiola, Washington Post, 27

octombrie 2004, p. Al.

28 „Retiring Abroad a Tantalizing Dream for Boomers" de Dave

Carpenter, Associated Press, c iulie 2002.

29 „La Vida Cheapo" de Bary Golson, AARP, martie/aprilie 2004,

www.aarpmagazine.org/travei Articles/a2004-01-2l-mag-mexico.html.

30 „More Retirees Will Quit UK to Live Abroad" de Nicky Burridge,

citând un raport realizat în preun cu Centrul pentru Studierea Viitorului, Pressă

Association, 17 noiembrie 2003.

31 ,A Retirement Home in the Sun Begins to Appeal to Japanese" de

Miki Tanikawa, Intemation, Herald Tribune, 29 mai 2004, p. 15.

32 „Koizumi's LDP Wins Big, Japan Times, 12 septembrie 2005, p. 1.

33 Interviu cu autorii, octombrie 2005.

34 .Foreign Direct Investment", Ministerul Japonez de Finan e,ţ

www.mof.go.jp/english/elc008.htm

35 Japanese Capital and Jobs Flowing to China" de Ken Belson, New

York Times, 17 februari 2004, p. CI.

36 „Our Plante: China", General Motors,

www.gm.com/company/gmability/environment/plante/ plant_list/plant_db/asia-

pacific/china.html; „Foreign Investment in China", Consiliul de afaceri

americano-chinez, 2004, www.uschina.org/statistics/fdi_2004.html; „Foreign

Direct Investments in China - Good Prospecte for German Companies?

Deutsche Bank Research, 24 august 2004.

46. MESAJUL PIERDUT AL EUROPEI

1 Debray, [67].

2 „U'.S. Aggregate Foreign Trade Data, 2003 & Prior Years",

Administra ia pentru Comer Interna ional din cadrul Departamentuluiţ ţ ţ

american al Comer ului, ţ www.ita.doc.gov/td/industry/ otea/usfth/.

3 „Euro Clash" de Tim Reason, CFO, mai 2004; „EU Opens New Front

in Trade War", BBC, 1 martie 2004,

http://news.bbc.co .Uk /2/hi/business/3512731.stm .

4 „Euro Clash" de Tim Reason, CFO.

5 „House Urges EU to Maintain Arms Embargo" de Jim Abrams,

Associated Press, 2 februarie 2005.

6 „Booming China Promises Peace and GoodwiU" de Justin McCurry şi

Jonathan Watts, Guard/an (Londra), 23 decembrie 2005, p. 12.

7 „Mobile Cellular Subscribers Per 100 People, 2003", Uniunea

Interna ionala a Telecomunica iilor, ţ ţ www.im.int/ITU-

D/ict/statistics/at_glance/cellular03.pdf; „Boeing Roars Ahead" de Stanley

Holmes şi Carol Matlack, Business Week, 7 noiembrie 2005, p. 44; „Europe

Exceeds U.S. in Refining Grid Computing" de John Markoff şi Jennifer L

Schenker, New York Times, 10 noiembrie 2003, p. CI; „Arianespace at Europe's

Spaceport", Agen ia Spa ial European , ţ ţ ă ă 12 mai 2004,

www.esa.int/SPECIALS/Launchers_Europe_s_Spaceport/ASE7EOI4HNC_0.htm;

„Europe's New Air War" de Oliver Morton, Wired, august 2002,

www.wired.com/wired/ archive/ 10.08/airwar.html.

8 „Playing to Win" de Viktor Mayer-Schoenberger, The Parliament,

reprodus pe 17 noiembrie 2003 pe site-ul Harvard,

www.ksg.harvard.edu/news/opeds/2003/mayer_schoenberger_

playing_win_pm_l 103.htm.

9 „Tech's Great Inventar? Europe" de David Kirkpatrick, Fortune, 9

iulie 2001, p. 132.

10 „Landing on Tîtam Triumph for US and Europe" de Clive Cookson,

Financial Times, 15 ianuarie 2005, p. 3.

11 „EU Law + Policy Overview: Value Added Tax", Uniunea European ,ă

http://europa.eu.int/ eur-

lex/pri/en/oj/dat/2003/l_066/l_06620030311en00260035.pdf; „Ban on Big

Motorcycles for Younger Novice Riders" de Ben Webster, The Times (Londra),

27 ianuarie 2005; „Defining a Standard in Resumes" de Thomas Fuller,

International Herald Tribune, 1 decembrie 2004, p. 11; „Directive 2003/15/EC",

Parlamentul European şi Consiliul European, 27 februarie 2003,

htto://europa.eu.int/eur-

lex/pri/en/oj/dat/2()03/l_666/l_0662()030311en0026TO35.pdf.

12 „Europe's Merger Directive", The Economist, 4 decembrie 2004.

13 .Accepting Reality, EU Plans Change" de Graham Bowley,

International Herald Tribune, 3 septembrie 2004, p. 1.

14 „In Europe, Opportunity Knocks" de Carol Madack, Business Week,

2 iunie 2005.

15 „Europe Reluctantly Deciding It Has Less Time for Time Off" de

Mark Landler, New York Times, 7 iulie 2004, p. Al.

16 „EU Head Office Says Delays in Economic Reforms Harm Growth"

de Paul Geitner, Associated Press, 14 ianuarie 2003.

17 „Slower Progress: A Protest Against Fast Food in Italy Has Now

Developed into a European Campaign to Keep the Quality of Small-Town Life"

de Chris Arnot, Guardian (Londra), 2 ianuarie 2002, p. 9.

18 „The Movement", Slow Food,

www.slowfood.com/eng/sf_ita_mondo/sf_ita_mondo.lasso.

19 „Through the Looking Glass - Slowly", Index, noiembrie 2005, p. 24.

20

21 „Here Come the Brits" de WiUiam Underhill, Newsweek, 13

noiembrie 2003, p. 31.

22 „More «Thinking Small» Policies Needed to Help SMEs", Comisia

Europanâ, 27 mai 21 http://dbs.cordis.lu/fep-cgi/srchidadb?

ACTION=d&SESSION=148082005-l-28&DC

1&TBL=EN_NEWS&RCN=EN_RCN_ID:18447&CALLER=EN_NEWS.

23 „Coping with a Climate of Uncertainty" de Nigel page, Financial

Times, 21 iunie 2001, p. 2

24 Interviu cu autorii, ianuarie 2005.

25 „U.S. Pullout Puts Pressure on Europe's Defence Plans" de Michael

Thurston, agen ia Fra Presse, ţ 17 august 2004.

26 „The Gepgraphical Pivot of History" de Halford J. Mackinder, [74], p.

185.

27 „The Great Powers of Europe, Redefined" de Timothy Garton Ash,

New York Times, 17 deci brie 2004, p. A35.

28 „European Union Data", Departamentul american al Agriculturii, 23

octombrie 2003, wv fas.usda.gov/dlp/circular/2004/04-10LP/EUDataNotes.html;

World Almanac 2004 (N York: World Almanac Books, 2004).

29 „Country Analysis Briefs: European Union", Administra ia pentruţ

Informa ii în domeniul En giei, Departamentul american al Energiei, ianuarieţ

2005, www.eiadoe.gov/emeu/cabs/euro.hb World Factbook 2004,

http://TheWorldFactbook.info.

30 „Software Exports in 2003", Banca Central a Islandei, ă 8 iunie

2004, www.sedlabanki.is/upload files/Software%20exports.pdf. Aceeaşi idee a

fost enun at , într-o etap anterioar a Uniu Europene, de c tre fostul lider alţ ă ă ă ă

Partidului Laburist din Marea Britanie, Hugh Gaitskell, cai în contrast cu

preten iile de tip „mai mare înseamn mai bun", observa c „unele dintre celeţ ă ă

n pline de succes economii europene apar in rilor mici, precum Elve ia şiţ ţă ţ

Suedia, care nu au pie interne vaste." Vezi Booker, [24].

31 „The Diffusion of Information Technology in Europe" de Harald

Gruber, EIB Papers, publicat a B ncii Europene de Investi ii ă ţ 6 (2001), nr. 1, pp.

151-163.

32 „Europe's Companies Dwindle in Number, Size and Revenues" de

Maija Pesola, Financial Time 6 aprilie 2005, p. 3.

33 „EU Leaders Agree to Sweeping Reforms" de Brian Groom şi Peter

Norman, Financial Time 25 martie 2000, p. 1.

34 „How Europe Could Grow Again" de John Rossant, Business Week,

17 noiembrie 2003, p. 5(

35 „Competitiveness Report 2001", Comisia European ,ă

http://europa.eu.int/comm enterprise/library/enterprise-

europe/issue6/articles/en/enterprise04_en.htm.

36 „Navigating the Doldrums" de Ted Agres, The Scientist, 12 mai

2003, www.biomedcentral.com news/20030512/01/.

37 „Creating New Knowledge in Nanotechnology and Turning It into

Better Quality of Life, Corr petitiveness and Lobs", Comisia European , ă 12 mai

2004, http://europa.eu.int/rapid, pressReleasesAction.do?

reference=IP/04/639&format=HTML&aged=0&language=EN&gu

Language=en.

38 „Enterprise Europe 15: Innovation", Comisia European , aprilie-ă

iunie 2004, http://europa.eu.int/ comm/enterprise/library/enterprise-

europe/issuel5/articles/en/topic5.htm.

39 „Schroder to Urge Economic Rethink for Europe" de Bertrand

Benoit şi George Parker Financial Times, 4 noiembrie 2004, p. 11.

40 „Schroder Sets Out Seven Ways to Stronger EU Internai Market",

agen ia France Presse, ţ 26 octombrie 2004.

41 „EU Economy «At Same Level as US in Late 1970s»" de Tobias

Buck, Financial Times, 11 martie 2005, p. 8.

42 Todd, [265], p. 146.

43 „Little Sign of New Jobs Created in Europe", Associated Press, 1

septembrie 2004.

44 „Special Report: Struggle for the Soul of Islam" de Evan Osnos,

Chicago Tribune, 19 decembrie 2004, p. CI. Problema s-a amplificat după

atacurile teroriste de la Madrid şi Londra.

45 „Get French or Die Trying" de Olivier Roy, New York Times, 9

noiembrie 2005.

„Czech Republic", fDI, 5 ianuarie 2004,

www.fdimagazine.com/news/categoryfront.php/ idl26/Czech_Republic.html.

„Planning an Investment in Strategic Services", PriceWaterhouseCoopers,

aprilie 2004, www.pwcglobal.com/cz/eng/ins-

sol/issues/StrategicServices_DR.html.

„Slovenia", fDI, 5 ianuarie 2004,

www.fdimagazine.com/news/categoryfront.php/id/138/ Slovenia.html.

„Outsourcing Debate Flairs in Europe as Jobs Flow Eastward" de Paul

Geitner, Associated Press, 17 mai 2004.

„EU Spent Nearly 2% of GDP on Research and Development", Eurostat,

25 februarie 2004, Uniunea European ,ă

http:// europa.eu.int/comm/ eurostat/Public/datashop/print-product/ EN?

catalogue=Eurostat&product-9-25022004-EN-AP-EN&type=pdf.

47. ÎN INTERIORUL AMERICII

Dominique Moi'si citat în „An American in Paris" de Thomas L. Friedman,

New York Times, 20 ianuarie 2005, p. A23.

„The Defeat of the Elite" de Walter Wriston, Forbes, 1 decembrie 1997, p.

156.

„National Energy Policy - America's Energy Infrastructure: A

Comprehensive Delivery System", Departamentul american al Energiei, 2001,

pp. 5-7, 7-9.

Administra ia Autostr zilor Federale, „Public Road Length ţ ă - 2003",

www.fhwa.dot.gov/ policy/ohim/hs03/htm/hml2.htm.

,American Trucking Trends 2003", Institutul American de Cercet ri înă

domeniul Transporturilor, www.atri-online.org/industry/.

„Truckers Needed to Keep Economy Rolling" de Barbara Hagenbaugh,

USA Today, 12 octombrie 2004, p. Bl.

.American Trucking Trends 2003", Institutul American de Cercet ri înă

domeniul Transporturilor, citând o statistic întocmit de Global Insight.ă ă

„U.S. Department of Transportation Adopts New UAlbany Economic

Index", universitatea statului New York, 10 martie 2004,

www.albany.edu/news/releases/2004/mar20C)4/lahiri_tsi.htm.

Journey to Work: 2000", Biroul de Statistic al Statelor Unite, martieă

2004, pp. 3, 5.

,.Notes from the Field" de Tod Newcombe, Government Technology, iunie

1998, www.govtech.net/ magazine/gt/1998/june/notes/notes.php.

„Clinton Signs $203 Bulion Highway Bill", CNN, 9 iuniel998,

www.cnn.com/ALLPOLITICS/ 1998/06/09/highway/.

„Federal Funding for JTS Programs", tabel în „The Smart Highway: Still a

Less Traveled Road" de Tod Newcombe, Government Technology, iunie 2000,

www.govtech.net/magazine/gt/2000/ june/highway.php.

„New Push for Info Superhighway" de Jube Shriver Jr., Los Angeles Times,

27 decembrie 1994, p. Dl.

„Silicon Valley Loses Fight on Stock Options" de Tom Abate, San

Francisco Chronicle, 17 decembrie 2004.

„Enrollment in Education Institutions... Fall 1980 to Fall 2005", Centrul

National pentru Statistica Educa iei,ţ

http://nces.ed.gov/programs/digest/d03/tables/pdf/ table2.pdf .

Cremin, [58], p. 351.

,At Long Last a Break in the Clouds" de Ken Robinson, Trnies Educa ionalţ

Supplement, 12 martie 2004, p. 23. Vezi şi [229].

„Growth Spurt: The Rise of Tutoring in America" de Margot Adler,

Morning Edition, National Public Radio, 6 iunie 2005,

www.npr.org/templates/story/story.phpPstoryId-4676496.

„Internet Tutors from India Aid U.S. Kids with Math" de Philip Reeves, AII

Things Con-sidered, National Public Radio,

www.npr.org/templates/story/story.php?storyld=4497026.

Wiles, [283], pp. iii, 4-6,8-9,181,211-212.

Remarci f cute de Bill Gates la Summitul Educa iei Na ionale pe temaă ţ ţ

Liceelor, 26 februarie 2005, Funda ia Gates,ţ

www.gatesfoundation.org/MediaCenter/Speeches/BillgSpeeches/.

48. ÎN EXTERIORUL AMERICII

„The Overstretch Myth" de David H. Levy şi Stuart S. Brown, Foreign

Affairs, martie/api 2005,

http://www.foreignaffairs.org/20050301facomment84201/david^ the-

overstretch-myth.html.

McNeill, [175], pp. 147-158.

Mine, [180], pp. 21, 22,26-28.

Cifrele victimelor care îi includ şi pe civili sunt greu de stabilit pe timp de

r zboi şi adesea precise. Totalurile interna ionale sunt şi mai pu in precise. Veziă ţ ţ

„From Depression to Enorm Wealth; War Turned Impoverished U.S. into a

Superpower" de Stanley Meisner, Los Ang Times, 31 august 1989, p. Al.

Measuring the Tsunami's Wake", Business Week, 21 martie 2005, p. 12.

„Summit Realties Temper Joy in Russia" de James P. Gallagher, Chicago

Tribune, 10 mai li p. 3.

„World War II Casualties, 1939-1945", tabel de pe site-ul Encarta,

http://encarta.msn.ee media_701500550_761563737_-

l_l/World_War_ILCasualties_1939-45.html.

„The Sacred and the Dead: Japanese World War II Casualties in Body and

Spirit", Asoci de Studii Asiatice, întrunirea anual din ă 31 martie -3 aprilie 2005,

www.aasiainst.org/abi 2005abst/Japan/j-31.htm.

,Aug. 14, 1945: The Day the Fighting Stopped" de David Lamb, Los

Angeles Times august 1995, p. Al.

Donnelly, [73], p. 219.

„For European Recovery: The Fiftieth Anniversary of the Marshall Plan",

Biblioteca Con; sului Statelor Unite, www.loc.gov/exhibits/marshall/m46.html.

„Country Studies: Japan, The Economy - Patterns of Development",

Biblioteca Congresului telor Unite, www.country-smdies.com/japan/the-

economy-patterns-of-development.html.

„How One Man's Short, Vague Speech Shaped the World" de Rod

MacLeish, Christian Scie Monitor, 5 iunie 1997, p. 4.

„Total Midyear Population of the World, 1950", Biroul de Statistic ală

Statelor Unite, www.census.g ipc/www/worldpop.html; „Country Studies -

Germany, Population, Historical Backgroui Biblioteca Congresului Statelor

Unite, www.country-studies.com/germany/populat: historical-background.html;

„Countries Ranked by Population: 1950", Biroul de Statistic Statelor Unite,

www.census.gov/cgi-bin/ipc/idbrank.pl.

Maddison, [160]m tabelul 2.2a, „Shares of World GDP, 1700-1995", de pe

site-ul universi din Groningen, www.ggdc.net/home.shtml#top.

„From Depression to Enormous Wealth: War Turned U.S. Into a

Superpower" de Stanley Meii Los Angeles Times, 31 august 1989, p. Al.

Maddison, [159].

„Field Listing - GDP", World Factbook,

www.odci.gov/cia/publications/factbook/fiel 2001.html.

„Cashing in on the New World of Me" de Julie Schlosser, Fortune, 13

decembrie 2004, p. 2

,A Multicultural Web" de Jason Overdorf, Newsweek, 26 iulie 2004, p. 54.

„Chinese Censors and Web Users Match Wits" de Howard W. French, New

York Time martie 2005, p. A10.

49. NEV ZUTUL JOC AL JOCURILORĂ

1 Aceast nou ordine complex , în care dezordinea este o componentă ă ă ă

necesar , nu poate fi scris adecvat în jargonul de ieri. în lipsa unui nouă ă

vocabular, relu m, chiar şi în aceste paj termeni precum ă democratie, liberal,

globalism, multipolar şi multilateral, îns ei nu sunt re zentativi pentru nouaă

realitate multidimensional .ă

„Farmers, Citizens and NGOs Protest Genetically Modified Wheat at

Agriculture Minister's Office", Sierra Club, Canada, 9 decembrie 2003,

www.sierraclub.ca/national/media/ item.shtml.x-553; „Oii Companies Under

Fire Over Human Rights, Environment" de Coralie Schaub, agen ia Franceţ

Presse, 22 aprilie 2000; „Fires and Anti-Americanism Burn McDonald's" de

Michelle Goldberg, Toronto Star, 9 decembrie 2002, p. Al.

„Tsunami Relief Effort Still Disorganized, Report Says" de Ellen

Nakashima, Washington Post, 23 ianuarie 2005, p. A15.

Acum 25 de ani, într-o depozi ie în fa a Comisiei Senatoriale pentruţ ţ

Rela ii Externe, afirmam c pe plan interna ional activeaz peste ţ ă ţ ă 3.000 de

ONG-uri. în prezent sunt peste 50.000, [268],

http:// www.uia.org/statistics/organizations/ytb 199.php.

„«Bare Branches» and Danger in Asia" de Valerie M. Hudson şi Andrea M.

DenBoer, Washington Post, 4 iulie 2004, p. B7.

„Happy Warrior" de Mark Steyn, National Review, 10 octombrie 2005, p.

60.

„Lower Birth Rate, AIDS Hep Slow World Population Growth", Associated

Press, 23 martie 2004.

„9/11 Terrorism: Global Economic Costs" de Dick K. Nanto, citând un

articol de pe rediff.com, Serviciul de Cercet ri al Congresului, ă 5 octombrie

2004, p. 1.

„9/11 Terrorism: Global Economic Costs" de Dick K. Nanto, p. 3.

„Review of Studies of the Economic Impact of the September 11,2001,

Terrorist Attacks on the World Trade Center", Government Accountability

Office, 29 mai 2002, www.gao.gov/new.items/ do2700r.pdf.

„Our Religio-Secular World" de Martin E. Marty, Daedalus 132 (22 iunie

2003), nr. 3, p. 42, citându-i pe David B. Barrett şi Todd M. Johnson.

„The Next Christianity" de Philip Jenkins, Atlantic Monthly, octombrie

2002, p. 53.

„Islam Shaping a New Europe" de Evan Osnos, Chicago Tribune, 19

decembrie 2004, p. 1.

Roy, [230], pp. 18-20.

„Oii Prices Rocket to Record Highs Near 58 Dollars", agen ia Franceţ

Presse, 18 martie 2005.

„GM Hoping for Beijing's Help in Promoting Cars That Run on Hydrogen"

de Stephanie Hoo, Associated Press, 18 noiembrie 2003.

„Iranians Recruit Suicide Brigade" de Soraya Sarhaddi Nelson de la

Knight-Ridder Foreign Service, publicat în St Paul Pioneer Press, 14 iunie 2004,

p. IA

„The Arab Human Development Report, 2003", Programul Na iunilorţ

Unite pentru Dezvoltare şi Fondul Arab pentru Dezvoltare Economica şi Social .ă

Raportul ar ta câ în lumea araba, în fiecare an de la începutul deceniuluiă

nou al secolului XX, au fost publicate numai ă 4,4 traduceri dup c r i str ine laă ă ţ ă

un milion de locuitori. Prin contrast, „cifra corespunz toare pentru Ungaria eraă

de 519 titluri [...] iar în Spania de 920 de titluri." Autorii sus ineau câţ

dezvoltarea ar fi stimulat dac arabii ar fi mai deschişi câtre lumea exterioara.ă ă

„The Arab Human Development Report, 2003", p. 6. 50. EPILOG:

PROLOGUL APAR INE TRECUTULUIŢ

„Thoughts on the Business of Life", Forbes, 16 ianuarie 1998, p. 124.

„Wisdom Found in Words About War" de Dennie Hali, recenzie la The

Military Quotation Book de James Charlton (New York: Thomas Dunne, 2002),

Daily Oklahoman, 10 martie 2002, p. 5.

„Stirner's Life and Work", Stanford Encyclopedia of Philosophy,

http://plato.stanford.edu/ entries/max-stirner.

„Rhea Courthouse to Get Statue of Scopes Trial Prosecutor Bryan",

Associated Press, 25 februarie 2005.

,,Not Intelligent, and Surely Not Science" de Michael Shermer, Los

Angeles Times, 30 martie 2005, p. Bll.

„International Energy Outlook 2004", Departamentul american al

Energiei, www.eia.doe.gov/ oiaf/ieo/world.html.

„Energy: A Global Overview" de Matthew R. Simmons, prelegere la

Conferin a GSB ţ Gl de la Stanford, 10 noiembrie 2004.

Interviu cu autorii, 7 iunie 2005.

„Scientists Use DNA to Make Virus", BBC, 13 noiembrie 2003,

http://newsvote.bbc.co.u] sci/tech/3268259.stm.

„Stanford Researchers Work to Create Fuel from Bacteria" de Rose

Jenkins, Stanford L 8 februarie 2005.

„Cheap Solar" de Brian Dumaine si Julia Boorstin, Fortune Smali Business,

1 februarie i p. 35.

„Tidal Energy" şi „Ocean Technologies", Departamentul american al

Energiei, 7 februarie 2 www.eere.energy.gov/RE/ocean.html.

„What's So Special About Nonva/s New Power Station?" de Tim Radford,

Guardian (Lon 25 septembrie 2003, p. 2.

„Moon Gas May Solve Earth's Energy Crisis", ABC News, 26 noiembrie

2004, www.abc .nei news/newsitems/200411/sl2522715.htm.

„Total Midyear Population Ageing: 1950-2050", Departamentul Na iunilorţ

Unite pentru Afi Economice şi Sociale,

www.un.org/esa/population/publications/worldageingl9502050/

„World Population Ageing: 1950-2050", Departamentul de Afaceri Sociale

şi Economice, www.un, esa/population/publications/worldageingl9502050/.

„Getting Better AII the Time", The Economist, 10 noiembrie 2001, p. 3.

„A Billion Thirsts Quenched", The Economist, 28 august 2004.

„Facts and Figures on Poverty", Programul Na iunilor Unite pentruţ

Dezvoltare, www.undp. teams/english/facts.htm.

Singh, [246], p. 482.

„God or Science?" de Mark Sappenfield şi Mary Beth McCauley, Christian

Science Moi 23 noiembrie 2004, p. 11.

„Nanotechnology Size Matters" de Jim Akin, PC, 13 iulie 2004, p. 134.

Vezi şi „The Busi of Nanotech" de Stephen Baker şi Adam Aston, Business

Week, 14 februarie 2005, p. 67.

„Prefixes of the SI", Centrul pentru Inova ie în Gândirea Matematica,ţ

www.ex.ac.uk/c dictunit/dictunithtm.

Henry, [125], p. 1.

Brownstone, [33].

Aaron, Henry J., and William B. Schwartz, eds. Coping with Methuselah,

Washington, DC: Brookings

Institution Press, 2004. Adam, James. The Financing of Terror, London:

New English Library, 1986. Aikman, David. Jesus in Beijing. Washington, DC:

Regnery, 2003.

Al-Harran, Saad Abdul Sattar. Islamic Fmance. Selangor Darul Ehsan,

Malaysia: Pelanduc Publications, 1993.

Alcklay, Roger. The New Economy. New York: Farrar, Straus & Giroux,

2003. Amsden, Alice H. The Rise of „The Rest". New York: Oxford University

Press, 2001. Applebaum, Herbert. Work in Non-Market and Transitional

Societies. Albany: State University of New York Press, 1984.

Attali, Jacques and Marc Guillaume. L-anti economique. Paris: Presses

Universitaires de France, 1974. Bai, Chong-En, and Chi-Wa Yuen. Technology

and the New Economy. Cambridge, Mass.: MIT Press, 2002.

Bakar, Osman. ClassiScation ofKnowledge in Islam. Kuala Lumpur:

Institute for Policy Research, 1992.

Baxter, Brian. Ecologism. Edinburgh: Edinburgh University Press, 1999.

Beaud, Michel. A History of Capitalism. New York: Monthly Review Press,

2001.

Becker, Garry S. A Treatise on the Family. Cambridge, Mass.: Harvard

University Press, 1993.

. Human Capital. Chicago: University of Chicago Press, 1983.

. The Economic Approach to Human Behavior. Chicago: University of

Chicago Press, 1976.

Becker, Gary S., and Guity Nashat Becker. The Economies of Life. New

York: McGraw-Hill, 1996. Becker, Jasper. The Chinese. London: John Murray,

2000.

Beinin, Joel. Workers and Peasants in the Modem Middle East Cambridge:

Cambridge University Press, 2001.

Bemers-Lee, Tim. Weaving the Web: The Past, the Presentand Future of

the World Wide Web. London:

Orion Business Books, 1999. Blair, Margaret M., and Steven M. Wallman.

Unseen Wealth: Report of Brookings Task Force on

Intangibles. Washington, DC: Brookings Institution Press, 2001. Blake,

Robert. Disraeli. New York: St. Martin's Press, 1967.

Boden, Mark, and Ian Miles. Services and the Knowledge-Based Economy.

London: Continuum, 2000. Boisot, Max H. Knowledge Assets. Oxford: Oxford

University Press, 1999. Booker, Christopher, and Richard North. The Great

Deception. London: Continuum, 2005. Booth, Ken. Strategy and Ethnocentrism.

London: Croom Helm, 1979.

Boserup, Esther. Women's Role in Economic Development. New York: St.

Martin's Press, 1970. Boulding, Kenneth E. Beyond Economies. Ann Arbor:

University of Michigan Press, 1970. Brahm, Laurence J. Zhong Nan Hai. Hong

Kong: Naga, 1998.

Brandt, Barbara, Whole Life Economies. Gabriola Island, Canada: New

Society Publishers, 1995. Brass, Tom. Peasants, Populism and Post-Modemism.

London: Frank Cass, 2000. Braudel, Fernand. Capitalism and Material Life

1400-1800. New York: Harper Colophon, 1975. Brown, Michael Barrat. The

Economies of Capitalism. Middlesex, England: Penguin Books, 1976.

Brownstone, David, and Irene Franck. Timelines of War. New York: Little,

Brown, 1994. Bryson, John R., et al., eds. Knowledge, Space, Economy. London:

Routledge, 2000. Burggraf, Shirley P. The Feminine Economy and Economic

Man. Reading, Mass.: Addison-Wesley, 1997.

Burns, Scott. Home Inc. New York: Doubleday, 1975.

Burns, Tom. Industrial Man. Middlesex, England, Penguin Books, 1973.

Cahn, Edgar. Service Credits: A New Currency for the Welfare State. London:

London Scho Economics, 1986.

Cahn, Edgar, and Jonathan Rowe. Time Dollars. Emmaus, Pa.: Rodale

Press, 1992. Camerer, Colin, et al., eds. Advances in Behavioral Economics.

New York: Russel Sage Founda 2004.

Camporesi, Piero. Bread of Dreams. Chicago: University of Chicago Press,

1989.

Center for Medieval and Renaissance Studies, UCLA The Dawn of Modern

Banking. New Hc

Yale University Press, 1979. Cerf, Cristopher, and Viktor Navasky. The

Experts Speak. New York: Pantheon, 1984. Chancellor Edward. Devii Take the

Hindmost New York: Farrar, Straus and Giroux, 1999. Chandler, Tertius. Four

Thousand Years of Urban Growth. Lewinston, N.Y.: Edwin Mellen P

1987.

Chang, Gordon G. The Corning Collapse ofChinal. New York: Random

House, 2001. Chang, Jung, and Jon Hallyday. Mao: The Unknown Story. New

York: Alfred A. Knopf, 2005. Chase, Alston. Harvard and the Unabomber. New

York: W.W. Norton, 2003. Chernow, Ron. The death of the Banker. New York:

Vintage, 1997.

Cipolla, Carlo M. Before the Industrial Revolution: European Society and

Economy, 1000-1700.'.

York: W.W. Norton, 1994. Cluogh, Shepard Bancroft, and James Woolsey

Cole. Economic History of Europe. Boston: '.

Heath, 1974.

Cohen, Benjamin J. The Future of Money. Princeton, N.J.: Princeton

University Press, 2004.

. The Geography of Money. Ithaca, N.Y.: Corneli University Press, 1998.

Cohen Stepen P. India - Emerging Power. Washington, D.C.: Brookings

Institution Press, 2( Cook, Nick. The Hunt for Zero Point. New York: Broadway

Books, 2002. Cornish, Edward, ed. Futuring. Bethesda, Md.: World Future

Society, 2004. Cox, W. Mihael, and Richar Alm. Myths of Rich and Poor. New

York: Basic Books, 1999. Cremin, Lawrence A American Education: The

National Experience 1783-1876. New York: Ha Colophon, 1982.

Crockett, Andrew. Money. London: Thomas Nelson & Sons, 1973.

Crone, Patricia. Pre-Industrial Societies: Anatomy of the Pre-Modem

World. Oxford: One W Publications, 1989.

Crook, Nigel, ed. The Transmission ofKnowledge in South Asia. Delhi:

Oxford University Pi 1996.

Curtin, Philip D.Cross-Cultural Trade in World History. London: Cambridge

University Press, 1!

Czeschin, Robert W. The Lasr Wave. Boca RAton, Fla.:Shot Tower Books,

1994.

Dattel, Eugene R. The Sun That Never Rose. Chicago: Probus, 1994.

Davis, Jim, Thomas Hirschl, and Michael Stack, eds. Cutting Edge.

London: Verso, 1997.

Deane, Phyllis. The Evolution of Economic Ideas. Cambridge: Cambridge

University Press, li

Debray, Regis. Empire 2.0: A Modest Proposal for a United States of the

Wesf.Berkeley, C

North Atlantic Books, 2004. Delamaide, Darrell. The JVew Superregions of

Europe. New York: Dutton, 1994. De Soto, Hernando. The Mystery of Capital:

Why Capitalism Triumphs in the West and Fails E\

where Else. New York: Basic Books, 2000.

. The OtherPath. New York: HarperCollins, 1989.

De Villiers, Marq. Wafer. Boston: Houghton Mifflin, 2000.

Devlin, Keith. Goodbay, Descartes. New York: John Wiley & Sons, 1997.

Donnelly, Desmond. Struggle for the World. New York: St. Martin's Press,

1965.

Dorpalen, Andreas. The World of General Haushofer. Port Washington,

N.Y.: Kennikat Press, 1!

Downs, Ray F, ed. Japan Yesterdayand Today. New York: Bantam

Pathfinder, 1970.

Drexler, Eric K., and Chris Peterson, with Gayle Pergamit Unbounding the

Future. New York: Wil

Morrow, 1991.

Dukes, Paul. The Superpowers. London: Routledge, 2000.

Dunbar, Nicholas. Inventing Money. Chichester, England: John Wiley &

Sons, 2000. Easterbrook, Gregg. The Progress Paradox. New York: Random

House, 2003. Easterly, William. The Elusive Questfor Growth. Cambridge,

Mass.: MIT Press, 2002. Edelstein, Michael. Overseas Investment in the Age of

High Imperialism. New York Columbia University Press, 1982.

Edvinsson, Leif, and Michael S. Malone. Intellectual Capital. New York:

HarperCollins, 1997.

Emmott, Bill. The Sun Also Sets. New York: Times Books, 1989.

Epstein, Joseph. Snobbery: The American Version. New York: Houghton

Mifflin, 2002.

Evans, Philip, and Thomas S. Wurster. Blown to Bits. Boston: Harvard

Business School Press, 2000.

Everard, Jerry. Virtual States. London: Routledge, 2000.

Fattah, Hassan M. P2P: How Peer-to-Peer Technology Is Revolutionizing

the Way We Do Business.

Chicago: Dearborn, 2002. Feigenbaum, Edward, et al. The Rise of the

Expert Company. New York: Times Books, 1988. Ferguson, Niall. The Cash

Nexus. New York: Basic Books, 2001.

Fernandez-Armesto, Felipe. Milîennium: A History of the Last Thousand

Years. New York: Charles Scribner's Sons, 1995.

Fingleton, Eamonn. Why Japan Is Still on Track to Overtake the U.S. by

the Year 2000. New York:

HoughtonMifflin, 1995. Fishman, Ted C. China, Inc. New York: Charles

Scribner's Sons, 2005.

Fogel, Robert W. The Escape from Hunger and Premature Death 1700-

2100. Cambridge: Cambridge

University Press, 2004.

. The Fourth Great Awakening. Chicago: University of Chicago Press,

2000.

Frowen, Stephen F., ed. Unknowledge and Choice in Economies. London:

Macmillan Press, 1990. Fuwei, Shen. Cultural Flow Between Chine and the

Outside World Throughout History. Beijing:

Foreign Languages Press, 1996.

Galbraith, John Kennth. Economies in Perspective. Boston: Houghton Mifflin,

1987.

____. Money. Boston: Houghton Mifflin, 1975.

Gardels, Nathan, ed. The Changing Global Order: World Leaders Reflect.

Oxford: Basil Blackwell, 1997.

Garnsey, Peter. Food and Societyin Ancient Antiquity. Cambridge:

CAmbridge University Press, 1999.

Garraty, John A. Unemployment in History. New York: Harper & Row,

1978. Garreau, Joel. Radical Evolution. New York: Doubleday, 2005.

Gates, Bill. Business @ the Speed of Thought: Succeeding in the Digital

Economy. New York: Warner Books, 2000.

Geerken, Michael, and Walter R Gove. AtHome and at Work. Beverly Hills,

Calif.: Sage Publicatibns, 1983.

Gershenfeld, Neil. FAB. New York: Basic Books, 2005.

. When Things Start to Think. New York: Henry Hoit, 1999.

Ghazali, Aidit, and Syed Omar, eds. Readings in the Concept and

Methodology of Islamic Economies.

Selangor Darul Ehsan, Malaysia: Pelanduk Publications, 1996. Giarini,

Orio, and Walter R Stahel. The Ihnits to Certainty. Dordrecht, Netherland:

Muwer Academic

Publishers, 1993.

GifB, Craig, Aleda V. Roth and Gregory M. Seal, National Center for

Manufacturing Sciences.

Competingin World-Class Manufacturing: America's 21st Century

Challenge. Homewood, HI.:

Business One Irwin, 1990. Gingrich, Newt. Winning the Future.

Washington, D.C.: Regnerz, 2005.

Glazer, Nona Y. Women's Paid and Unpaid Labor. Philadelphia: Temple

University Press, 1993. Good, H.G. A History of Western Education. New York:

Macmillan, 1947. Goodstein, David. Out of Gas. New York: W.W. Norton, 2004.

Government Accountability Office. Informing Our Nation: Improving How

to Understand and Ass the USA's Position and Progress. Washington, D.C.: U.S.

Government Accountability Offi 2001.

Group of Thirty. Global Institutions, National Supervision and Systemic

Risk. Washington, D.

Group of Thirty, 1997. Hale, J.R Renaissance Europe 1480-1520. London:

William Collins, 1971. Hamid, Ahmad Sarji Abdul. Malaysia's Vision 2020.

Selangor Darul Ehsan, Malaysia: Pelan

Publications, 1995.

Hammer, Michael, and James Champy. Reengineering the Corporation: A

Manifesto forBusint

Revolution. New York: HarperBusiness, 1993. Hanegraaff, Wouter J.

NewAge Religion and Westem Culture. Albany: State University of N<

York Press, 1998.

Harding, Sandra. WTiose Scinece? Whose Knowledge? lihaca, N.Y.:

Corneli University Press, 19£

. The Science Question in Feminism. Ithaca, N.Y.: Corneli University Press,

1986.

Harrison, Lawrence E., and Samuel P. Huntington, eds. Culture Matters.

New York: Basic Book 2000.

Hayes, E.N. Trackers of the Skies. Cambridge, Mass.: Doyle, 1968.

Henderson, Hazel. Paradigms in Progress. Indianapolis: Knowledge

Systems, 1991.

Henry, John. Knowledge Is Power. Cambridge: Icon Books, 2003.

Herbolzheimer, Emil, et al. Innoveting Proposal for Rethinking the

Economy. Barcelona: Fundacic

Jaume Provenea, 1995. Holstein, William J. The Japanese Power Game.

New York: Charles Scribner's Sons, 1990. Hope, Jeremy, and Tony Hope.

Competing in the Third Wave. Boston: Harvard Business Schoi

Press, 1997.

Hourani, Albert. A History of the Arab People. New York: Warner Books,

1992. Hutchings, Graham. Modem China. Cambridge, Mass.: Harvard University

Press, 2001. Iqbal, Muzaffar. Islam and Science. Aldershot, England: Ashgate,

2002. Joshi, Akshay. Information Age and India. New Delhi: Institute for Defense

Studies and Analyse: 2001.

Kalam, APJ. Abdul, with Y.S. Rajan. India 2020: A Vision for the New

Millennium. New York: Vikin^ Press, 1998.

Kanigel, Robert. The One Best Way. New York: Viking Press, 1997.

Kepel, Gilles. The War for Muslim Minds. Cambridge, Mass.: Harvard

University Press, 2004.

. Jihad. Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 2003.

. Allah in the West. Stanford, Calif.: Stanford University Press, 1997.

Klare, Michael T. Resource Wars. New York: Owl Books, 2002.

Knoke, William. Bold New World. New York: Kodansha, 1996.

Kornai, Janos. Rush Versus Harmonic Growth. Amsterdam> North

Holland, 1972.

Kuhn, Robert Lawrence. The Man Who Changed China. New York: Crown,

2004.

Kuhn, Thomas'S. The Structure ofScientiUc Revolutions. Chicago:

University of Chicago Press, 1996.

Kuran, Timur. Islam & Mammon: The Economic Predicaments of

Islamism. Priceton, N J.: Princetor

University Press, 2004. Kurtzman, Joel. The Death of Money. New York:

Simon & Schuster, 1993. Lai, Deepak. The Poverty of „Development

Economics". Cambridge, Mass.: MIT Press, 2000. Laulan, Yves M rie. ă La planete

balkanisee. Paris: Economica, 1991.

Le Goff, Jaques. Time, Work & Culture in the Middle Ages. Trans. Arthur

Goldhammer. Chicago:

University of Chicago Press, 1980. Lev, Baruch. Intangibles:

Management, Measurement, and Reporting. Washington, D.C.: Brookings

Institution, 2001.

Levathes, Louise. When China Ruled the Seas. New York: Oxford

University Press, 1996. Levitt, Steven D., and Stephen J. Dubner.

IFreakonomics. New York: William Morrow, 2005.

Levy, Frank, and Richard J. Murnane. The New Division of Labor. New

York: Russell Sage

Foundation, 2004. Levy, Pierre. Collective Intelligence. New York: Plenum

Trade, 1997.

Lewis, Alan, Paul Webley, and Adrian Furnham. The New Economic Mind:

The Social Psychology

of Economic Behavior. London: Harvester/Wheatsheaf, 1995. Iipnack,

Jessica, and Jeffrey Stamps. The Age of the Network. Essexjunction, Vt: Oliver

Wight, 1994. Loebl, Eugen. Humanomics. New York: Random House, 1976.

Lowy, Michael, and Robert Sayre. Romanticism Against the Tide

ofModemity. Durham, N.C.: Duke University Press, 2001.

Machlup, Fritz. The Production and Distribution of Knowledge in the

United States. Priceton, N.J.: Princeton University Press, 1962.

Maddison, Angus. The World Economy, 1950-2001. Paris: Organization for

Economic Cooperation and Development, 2004.

. The World Economy. Paris: Organization for Economic Cooperation and

Development, 2001.

. Chinese Economic Performance in the Long Run. Paris: Organization for

Economic Coope-

ration and Development, 1998.

Mâlos, Ellen. The Politics of Housework. London: Allison & Busby, 1982.

Manning, Richard. Against the Grain: How Agriculture Has Hijacked

Civilization. New York: Farrar, Straus & Giroux, 2004.

Mansell, Robin, and Uta Wehn, eds. Knowledge Societies. New York:

Oxford University Press, 1998. Mansfield, Edward D. Power, Trade, and War.

Princeton, N.J.: Princeton University Press, 1994. Margiotta, Franklin D., and

Ralph Sanders. Technology, Strategy and National Security. Washington,

D.C.: National Defense University Press, 1985. Marx, Karl. Pre-Capitalist

Economic Formations. New York: International, 1971.

. Selected Writings in Sociology and Social Philosophy. New York:

McGraw-Hill, 1964.

Mau, Bruce. MassiVe Change. London: Phaidon Press, 2004.

Mawdudi, Mawlana. The Revivalist Movement in Islam. Kuala Lumpur:

Other Press, 2002. May, Jon, and Nigel Thrift. Timespace. London: Routledge,

2001. Mayer, Arno J. The Persistence of the Old Regime. New York: Pantheon

Books, 1981. McGrath, Joseph E., and Janice R Kelly. Time and Human

Interaction. New York: Guilford Press, 1986.

McKnight, Lee W., and Joseph Bailey, eds. Intemet Economies.

Cambridge, Mass.: MIT Press, 1997. McNeill, William H Keeping Togetherin

Time. Cambridge, Mass.: Hevard University Press, 1995.

. The Pursuit of Power. Chicago: University of Chicago Press, 1982.

Mead, Walter Russel. Mortal Splendor. An American Empire in Transition.

Boston: Houghton Mifflin, 1987.

Menzies, Gavin. 1421: The Year China Discovered America. New York:

Perennial, 2004. Meulders, Daniele, Oliver Plasman and Robert Plasman.

Atypical Employment in the EC. Aldershot,

England: Ashgate, 1994. Miller, Daniel. Acknowledging Consumption.

London: Routledge, 1995. Mine, Alain. Ce monde qui vient. Paris: Bernard

Grasset, 2004.

Monden, Yasuhiro, Rinya Shibakawa, Satora Takayanagi and Teruya and

Teruya Nagao. Innovations in Management The Japanese Corporation. Adanta:

Industrial Engineering and Management Press, 1985.

Mosher, Steven W. Hegemon: China's Plan to Dominate the World. San

Francisco: Encounter Books, 2000.

Murakami, Yasuke. An Anti-Classical Political-Economic Analysis.

Stanford, Calif.: Stanford University Press, 1996.

Napoleoni, Loretta. Modem Jihad: Tracing the Dollars Behind the Terror

Networks. London: Pluto Press, 2003.

Nathan, John. Japan Unbound. Boston: Houghton Mifflin, 2004.

National Commission on Terrorist Attacks. The 9/11 Commission Report

New York: W.W. Norti 2004.

Needham, Joseph. Science in Tradi ional China. ţ Cambridge, Mass.:

Harvard University Press, 19!

Nef, John U. The Conquest of the Material World. Cleveland: Meridian

Books, 1967.

Nelson, Robert H. Economics as Religion. University Park: Pennsylvania

State University Press, 200

Nisbett, Richard E. The GeographyofThought. New York: Free Press, 2003.

Nonaka, Ikujiro, and Hirotaka Takeuchi. 77ie Knowledge-Creating

Company. New York: Oxfo

University Press, 1995. Nye, David E. Electrifying America. Cambridge,

Mass.: MIT Press, 1992. Ochoa, George, and Melinda Corey. The Timeline Book

of Science. New York: Ballantine Booi

1995.

Odescalchi, Edmond. The Thirrf Crown: A Study in World Government

Exercised bythe Popes. Oxfoi

University Press of America, 1997. O'Driscoll, Gerald P., Jr., and M rio J.ă

Rizzo. The Economics of Time and Ignorance. Oxford: Ba;

Blackwell, 1985.

Office of International Affairs. Marshaling Technology for Development

Proceedings of a Symposiui

Washington, D.C.: National Academies Press, 1995. O'Hanlon, Michael,

and Mike Mochizuki. Crisis on the Korean Peninsula. New York: McGraw-Hi

2003.

Ohmae, Kenichi. Yhe next Global Stage. Upper Saddle River, N.J.:

Wharton School Publishing, 200!:

____. Thelnvisible Continent. London: Nicholas Brealey, 2001.

. End of the Nation State: The Rise of Regional Economies. New York:

Free Press, 1995.

Ormerod, Paul. The Death of Economics. New York: John Wiley & Sons,

1997. Packard, Vance. The Hidden Persuaders. New York: Pocket Books, 1958.

Paine, Lynn Sharp. Value Shift. New York: McGraw-Hill, 2003.

Parry, Jonathan, and Maurice Bloch, eds. Money and the Morality of

Exchange. New York: Cambridg University Press, 1989.

Parente, Stephen L, and Edward C. Prescott Barriers to Riches.

Cambridge, Mass.: MIT Press, 2002. Pasirîetti, Luigi L. Lectures on the Theory

of Production. London: Macmillan, 1978. Perelman, Lewis J. School's Out. New

York: Avon Books, 1992.

Pillsbury, Michael, ed. Chinese Vwws of Future Warfare. Washington,

D.C.: National Defense Uni versity Press, 1997.

Pine, Joseph, II, and James H. Gilmore. The Experience Economy. Boston:

Harvard Business Schoo Press, 1999.

Pink, Daniel H. A Whole NewMind. Riverhead, N.Y.: Penguin Books, 2005.

. Free Agent Nation. New York: Warner Books, 2001.

Polanyi, Karl. The Great Transformation. Boston: Beacon Press, 1971.

Porter, Roy. The Creation of the Modern World. New York: W.W. Norton, 2000.

Posner, Richard A Catastrophe. New York: Oxford University Press, 2004.

Prahalad, C.K. The Fortune at the Bottom of the Pyramid. Upper Saddle River,

N.J.: Wharton School Publishing, 2005.

Price, Colin. Time, Discounting & Value. Oxford: Basil Blackwell, 1993.

Putti, Joseph M. Management - Asian Context. Singapore: McGraw-Hill,

1991.

Pyenson, Lewis, and Susan Sheets-Pyenson. Servants ofNature: A History

ofScientiSc Institutions,

Enterprises and Sensibilities. New York: W.W. Norton, 1999. Quinn, James

Brian. Intelligent Enterprise. New York: Free Press, 1992.

Rampton, Sheldon, and John Staub. Trust Us, We're Experts! How

Industry Manipulates Science

and Gambles with Your Future. New York: Tarcher/Putnam, 2002. Rees,

Dai, and Steven Rose, eds. The NewBrain Sciences. Cambridge University

Press, 2004. Rees, Martin. Our Final Hour. New York: Basic Books, 2003. Revel,

Jean-Francois. Anti-Americanism. San Francisco: Encounter Books, 2000.

Reynolds, Christopher. Global Logic. Singapore: Prentice Hali, 2002.

Rheinbold, Howard. Smart Mobs: The Next Social Revolution. New York:

Perseus, 2002. Riessman, Frank, and David Carroll. RedeSning Seîf-Help. San

Francisco: Jossey-Bass, 1995. Roberts, Paul. TheEndofOil. Boston: Houghton

Mifflin, 2004.

Robinson, Alan G., and Dean M. Schroeder. IdeasAre Free. San Francisco:

Berrett-Koehler, 2004. Robinson, Ken. Out of OurMinds: Leaming to Be

Creative. Indianapolis: Capstone/Wiley, 2001. Roderick, Jack. Crude Dreams.

Seattle: Epicenter Press, 1997. Rodinson, Maxime. Islam and Capitalism. New

York: Pantheon Books, 1973. Rosenblatt, Roger, ed. Consuming Desires.

Washington, D.C.: Island Press, 1999. Rostow, W.W. The Stages of Economic

Growth. Cambridge: Cambridge University Press, 1971. Roy, Olivier. Globalized

Islam: The Search fora New Unvnah. New York: Columbia University Press,

2004.

Rueschemeyer, Ditrich. Power and the Division of Labor. Cambridge:

Polity Press, 1986. Ryan, Michael P. Knowledge Diplomacy. Washington, D.C.:

Brookings Institution Press, 1998. Sakaiya, Taichi. Whatls Japan? New York:

Kodansha America, 1995.

. The Knowledge-Value Revolution. Tokyo: Kodansha International, 1985.

Sanders, T. Irene. Strategic Thinking and the New Science. New York:

Free Press, 1998. Sardar, Ziauddin. Desperateîy Seeking Paradise. London:

Granta Books: 2004. Schechter, Danny. Falun Gong's Challenge to China. New

York: Akashic Books, 2001. Schofield, Robert E. The Lunar Society of

Birmingham. Oxford: Clarendon Press, 1963. Shourie, Anin. The World

ofFatwas. New Delhi: Rupa, 2002.

Simmons, Matthew R Twilightin the Desert. Hoboken, N.J.: John Wiley &

Sons, 2005. Singh, Simon. Big Bang: The Origin of the Universe. New York:

Fourth Estate, 2004. Smith, Adam. The Wealth ofNations. New York: Modern

Library, 1965.

Solomon, Lewis D. Rethinking Our Centralized Monetary System.

Westport, Conn.: Praeger, 1996. Solomon, Richard H. Mao's Revolution and the

Chinese Political Culture. Berkeley: University of

California Press, 1971.

Spence, Jonathan D. God's Chinese Son. New York: W.W. Norton, 1996.

____. The Search for Modem China. New York: W.W. Norton, 1990.

Staley, Charles E. A History of Economic Thought From Aristotie to Arrow.

Cambridge, Mass.: Basil Blackwell, 1989.

Steidl, Rose E., and Esther Crew Bratton. Work in the Home. New York:

John Wiley & Sons, 1968. Stephens, Mitchell. A History of News. New York:

Viking Press, 1988. Stille, Alexander. The Future of the Past. New York: Farrar,

Straus & Giroux, 2002. Sveiby, Karl Erik. The New Organizational Wealth. San

Francisco: Berrett-Koehler, 1997. Swedberg, Richard. Economies and

Sociology. Princeton, N.J.: Princeton University Press, 1990. Tapscott, Don, et

al. Digital Capital. Boston: Harvard Business School Press, 2000. Taverne, Dick.

March ofUnreason. Oxford: Oxford University Press, 2005. Tawney, R.H.

Religion and the Rise of Capitalism. New York: New American library, 1954.

Tay, Simon S.C., ed. PaciBcAsia 2022. Tokyo: Japan Center for International

Exchange, 2005. Thapar, Romila, ed. India: Another Millennium? New Delhi:

Penguin Books India, 2000. Thompson, E.P. The Making of the English Working

Class. New York: Vintage, 1963. Thompson, Laurence G., trans. Ta Tung Shu:

The One-World Philosophy oflCang Yu-wei. London: Allen & Unwin, 1958.

Todd, Emmanuel. After the Empire: The Breakdown of the American

Order. New York: Columbia

University Press, 2003. Turner, Howard R. Science in Medieval Islam.

Austin: University of Texas Press, 1995. Union of International Associations.

Encyclopedia of World Problems and Human Poten ial. ţ 4th ed.

Voi. 1, World Problems. London: KG. Saur, 1994.

____. Encyclopedia of World Problems and Human Poten ial. ţ 4th ed. Voi. 2,

World Problems.

London: KG. Saur, 1995.

Valenze, Deborah. The First Industrial Woman. New York: Oxford

University Press, 1995. Van Kooten, G. Cornelis, and Erwin H. Bulte. The

Economics ofNature. Malden, Mass.: Basil Bla well, 2000.

Van Wolferen, Karel. The Enigma of Japanese Power. New York: Alfred A.

Knopf, 1989. Vickers, Douglas. Economics and the Antagonism of Time. Ann

Arbor University of Michigan Pre 1997.

Vogel, Ezra F. Japan as No. 1. Rutland, Vt: Charles E. Tuttle, 1980.

Waley, Arthur. Three Ways ofThought in Ancient China. London: George

Allen & Unwin, 194( Wallach, Lori, and Michelle Sforza. Whose Trade

Organization? Washington, D.C.: Public Citizi Foundation, 1999.

Warden, John, III, and Leland A Russell. Winning in Fast Time. Montomery,

Ala.: Venturist, 200;

Warsh, David. The Idea of Economic Complexity. New York: Viking Press,

1984.

Warwick, David R. Ending Cash. Santa Rosa, Calif.: Vision Books

International, 1997.

Weatherford, Jack. The History of Money. New York: Crown, 1997.

Weber, Max. Economy and Society. Berkeley: University of California

Press, 1978.

Wen, Sayling, and Tsai Chih-Chung. Taiwan Experience. Taipei: Locus,

1998.

White, Andrew Dickson. A History of the Warfare of Science with

Theology in Christendom. Amhen

N.Y.: Prometheus, 1993. Wiles, Jon, and John Lundt Leaving School:

Finding Education. St. Augustine, Fia.: Matanzas Pres

2004.

William, Ann, and G.H. Martin, eds. Domesday Book. New York: Penguin

Books, 1992.

Wolf, Charles, Jr., et al. Fault Lines in China's Economic Terrain. Santa

Monica, Calif.: RAND, 2003

Wolf, Michael J. The Entertainment Economy. New York: Times Books,

1999.

Wolin, Richard. The Seduction of Unreason. Princeton, N.J.: Princeton

University Press, 2004.

Wolters, Willem. Locating Southeast Asia. Singapore: Singapore

University Press, 2005.

Woo, Henry K.H. The Unseen Dimensions of Wealth. Fremont, Calif.:

Victoria Press, 1984.

Woolfson, Adrian. Life Without Genes. London: Flamingo, 2000.

Yago, Glenn, and Susanne Trimbath. Beyond Junk Bonds: Expanding High

Yield Merkets. New York

Oxford University Press, 2003. Zelizer, Viviana A, The Social Meaning of

Money. New York: Basic Books, 1994.

Multe persoane au contribuit pentru a face aceast carte posibil şiă ă

merit recunoaştere. Inversând ordinea obişnuit în mul umirile din literatur ,ă ă ţ ă

sâ începem de acas , unde, de fapt, a fost scris aceast carte, şi apoi să ă ă ă

trecem şi la biroul pe care îl avem al turi.ă

Trebuie sâ mul umim Lindei Paul care, cu ajutorul lui Carol Simmons, aţ

supravegheat fişierele noastre de studiu mereu în expansiune, sortându-le cu

grij în mii de categorii distincte. Timp de decenii, Linda a ştiut unde se află ă

totul, de ce s-au defectat computerele, cum sâ ne rezerve rapid zborurile

potrivite, cum s vorbeasc frumos cu str inii ă ă ă - şi, în special, cum s râd cuă ă

putere.

între timp, Alicia Garcia a avut grij de birourile noastre de acas ă ă - şi de

casa noastr ă - în perfect ordine şi a stat al turi de noi în cele mai grele zile aleă ă

bolii fatale a fiicei noastre. Este deşteapt , amabil şi de mare încredere.ă ă

Acas şi în c l toriile noastre în jurul p mântului, am întâlnit şi amă ă ă ă

înv at de la mul i oameni în elep i, c rora le suntem recunosc tori. îi includemăţ ţ ţ ţ ă ă

aici pe:

Paul Romer, profesor de economie la Stanford Graduate School of

Business, care ne-a acordat ore din timpul s u într-un restaurant din Siliconă

Valley, pentru a ne ajuta s în elegem implica iile economice cheie ale uneiă ţ ţ

economii bazate pe cunoştin e.ţ

William Easterly, autor al c r ii Misterioasa c utare a creşterii, co-directoră ţ ă

al Development Research Institute de la Universitatea din New York, şi fost

angajat al B ncii Mondiale, pentru ideile sale despre rolul cunoştin elor şi ală ţ

stimulentelor în combaterea s r ciei.ă ă

Economiştii financiari Glenn Yago şi Susanne Trimbath de la Milken

Institute, împreun cu care am petrecut o dup -amiaz explorând rela iile maiă ă ă ţ

pu in evidente ale timpului cu banii.ţ

Profesorului Michael D. Intriligator, econometrician al renaşterii UCIA,

acum retras, ale c rui interese multiple trec de la modelarea s n t ii şiă ă ă ăţ

resursele de ap pân la neproliferarea nuclear şi tranzi ia Rusiei de laă ă ă ţ

comunism la o economie cvasi de pia .ţă

Mul umiri speciale îi dator m lui Jeffrey Eisenach, care co-prezideazâ oţ ă

echip de ă 50 de economişti, ca preşedinte la CapAnalysis, LLC, în Washington,

şi care ne-a oferit primul ajutor atunci când a considerat câ ne este necesar,

bombardându-ne cu e-mailuri târzii în noapte, care uneori ne-au f cut sâ neă

schimb m ideile.ă

Dorim sâ-1 amintim, de asemenea, pe r posatul Ilya Prigogine, câştig toră ă

al premiului Nobel în chimie fizic şi unul dintre fondatorii teoriei complexit ii,ă ăţ

ale c rui conversa ii cu noi ne-au ajutat s aprofundam în elegerea noastră ţ ă ţ ă

despre haos şi ordine - care ambele stau la baza bun st rii.ă ă

Conversa iile noastre din Mexic cu Carlos Slim şi familia sa, ne-au l rgitţ ă

în elegerea nu doar a afacerilor şi economiei Mexicului şi a Americii Latine, darţ

şi a altor subiecte mult mai largi. La o cin cu el este la fel de probabil să ă

discu i despre Carlos Fuentes şi Gabriel Garciâ Marquez, ca şi despre Billţ

Clinton şi Magic Johnson.

Lui Newt Gingrich, fost purt tor de cuvânt al Camerei Reprezentan ilor aă ţ

S.U A, cu care am dezb tut, ne-am contrazis, am ipat şi am râs de-a lungulă ţ

anilor. Indiferent de dezacordurile noastre politice, nu am petrecut nici m car oă

or cu el f r a înv a ceva nou. Este o minte str lucit pe care este bine s oă ă ă ăţ ă ă ă

ai al turi, în special când nu c dem de acord. Şi îi suntem recunosc tori.ă ă ă

La fel, îi dator m mul umiri lui Lee Kwan Yew, p rinte fondator şi fostă ţ ă

prim-ministru al statului Singapore, care a ajutat ca întreaga Asie s devină ă

conştient de poten ialul s u economic. Ca un vechi om de stat şi un gânditoră ţ ă

cu larg perspectiv , el ne-a împ rt şit gândurile sale despre viitorul Asiei.ă ă ă ă

Şi lui Richard Danzig, fost secretar în Marina S.U.A, care ne-a cerut sâ-1

înso im în China pentru discu ii cu oameni de afaceri din Shanghai şi întâlniri cuţ ţ

amirali ai Marinei chineze.

Lui Cherie Nursalim şi Enki Tan pentru inform rile lor valoroase despreă

schimb rile actuale din Asia ă - şi pentru c au deschis inimile asiaticilor c treă ă

noi.

Mul umiri adresam şi r posatei Sayling Wen de la Inventec în Taiwan,ţ ă

care a luptat pentru rec cerea diviz rii digitale a Chinei, de la Beijing la Yellowă

Sheep River, printre cele mai s race dint toate regiunile sale.ă

Mai aproape de cas , mul umim prietenilor noştri Bob şi Pam Weingarten,ă ţ

pentru discu iile direc f r ezit ri, pentru corectarea erorilor înainte ca ele s -şiţ ă ă ă ă

fac loc în text şi pentru entuziasmul lor anii de încuraj ri pe m sur ceă ă ă ă

capitolele erau scrise.

Suntem adânc recunosc tori câştig torului premiului Emmy Al Burton şiă ă

lui Sally, cu care a discutat aceast carte pe m sur ce progresa, pentru ideileă ă ă

lor de vineri seara despre media, cultu popular , politic şi „urm torul lucruă ă ă

important" - şi pentru c au fost întotdeauna al turi de noi, chi şi în momenteleă ă

cele mai grele.

Şi lui Mart Fong, fost trezorier al statului California, pentru excelentele

cine chinezeşti şi intui în finan ele publice.ţ

Lui Wictor şi Eva Osiatynski. Wictor, un înv at şi eminent autor de dreptăţ

constitu ional, este pi fesor de drept şi sociologie la Central Europeanţ

University şi a predat la University of Chicago Li School. Eva şi Wictor sunt

amândoi lideri interna ionali în b t lia împotriva alcoolismului, care modţ ă ă

frecvent a fost pierdut din vedere în ceea ce priveşte impactul s u economică

asupra produc vit ii, criminalit ii şi vie ii de familie.ăţ ăţ ţ

Mul umiri sunt datorate, de asemenea, şi editorului nostru de la Knopf,ţ

Ash Green, care merit i premiu Nobel pentru r bdare şi care ne-a ajutat să ă ă

men inem manuscrisul pe drumul cel bun atur când amenin am s cotim înţ ţ ă

direc ii deviate.ţ

Lui Tim Knowlton, Dave Barbor şi Grace Wherry, vechi prieteni de la

Curtis Brown Ltd., de mi timp agen ia noastr literar , cu care a fostţ ă ă

întotdeauna o pl cere s colabor m. To i scriitorii ar tr bui s fie aşa deă ă ă ţ ă

norocoşi.

Lui Bill Leigh, Wes Neff şi Larry Leson şi celorlal i care sunt sau au fost laţ

Leigh Bureau şi ca ne-au trimis în turnee de conferin e în jurul lumii, de maiţ

multe ori decât ne putem aduce amint Acest lucru ne-a oferit oportunitatea să

întâlnim nu doar mul i dintre gânditorii şi creatorii sistem lui revolu ionar deţ ţ

bun stare, dar şi un public inteligent şi care pune întreb ri, provenind din mulă ă

culturi diferite. Aceste c l torii ne-au ajutat sâ ne model m via a.ă ă ă ţ

Ii mul umim lui Nathan Gardels, editor al rubricii noastre lunare, al c ruiţ ă

creier este mai mai decât Rolodex-ul s u, care are m rimea Munteluiă ă

Rushmore.

în final, mul umiri speciale sunt datorate colegilor noştri de la Tofflerţ

Associates (TA). Lui To Johnson, pentru criticile sale inestimabile aduse

manuscrisului în lucru, sim ul s u al umoruluiţ ă ! pofida a orice, verificarea zilnică

a progresului şi pentru blânda - dar continua - presiune asupra noa trâ pentru a

ne gr bi. Un prieten apropiat de zeci de ani, Tom este co-fondator şi parteneră

în TA cai nu ar fi ridicat niciodat ancora sau continuat pe curs f r talentul s uă ă ă ă

de navigator. De asemene îi dator m mul umiri speciale lui Dick Szafranski aă ţ

c rui curiozitate intelectual şi intui ii pertinen au stimulat întotdeauna ideiă ă ţ

proaspete. Recunoştin a noastr se îndreapt şi c tre Deb Westphal, cai aţ ă ă ă

contribuit la crearea GPS şi care, printre multe alte lucruri, ne-a instruit despre

totul de pe sau de supra orbitei inferioare a P mântului. Şi lui Aaron Schulman,ă

care combin puterea superioar a mini cu picioarele ferm plantate pe p mânt.ă ă ă

Şi nu în ultimul rând lui Jae Engelbrecht care acum mai mul zeci de ani a ap rută

cu un set de întreb ri încuietoare şi nu a încetat s fac asta.ă ă ă

în plus, mul umiri sunt datorate tuturor colegilor de la TA care au r spunsţ ă

întreb rilor noastt ocazionale şi au organizat şi participat la dineurile de la TA laă

care noi am vorbit, dar, mai import ri la care noi am ascultat oameni foarteă

inteligen i. Mul umiri, de asemenea, pentru amintirile calde p care le avem cuţ ţ

Bonnie O'Gorman, a c rei moarte recent ne-a afectat pe to i.ă ă ţ

Desigur c au mai fost şi al ii, mult prea numeroşi pentru a fi trecu i aici,ă ţ ţ

dar de care ne aducei aminte cu recunoştin , care de mai mult de zece ani auţă

contribuit cu date, informa ii şi cunoştinl utile, întâlnindu-se cu noi şiţ

r spunzând e-mail-urilor şi telefoanelor noastre.ă

Ad ug m acestora mii de al ii necunoscu i care în mod colectiv auă ă ţ ţ

alimentat imaginea noastt despre lume în schimbare - sute de autori, profesori

care ne împ rt şesc on-line ideile lor, precui şi reporteri care, muncind dină ă

greu, r u fama i, prost pl ti i, în fiecare zi lucrând contra cronometnă ţ ă ţ

urm resc nout ile din lumea afacerilor şi cele legate de politicileă ăţ

economice şi alte chestiuni asem n toare şi care bat la tastatura lor ceea ce s-ă ă

a numit „prima versiune a istoriei".

Mul i dintre ei fac ocazional greşeli, cum nu ne îndoim c am f cut şi noiţ ă ă

în aceste pagini. în mod sigur nici un manuscris de aceast m rime nu poate fiă ă

100% lipsit de greşeli. Din nefericire nu putem da vina pe nimeni altcineva.

Clişeul mea culpa întâlnit în mul umiri este, vai, adev rat: Autorii sunt pân laţ ă ă

urm responsabili pentru fiecare cuvânt pe care ei îi ataşeaz numelui lor. Deă ă

aceea, orice erori sau deficien e, ne apar in în totalitate nou .ţ ţ ă

NOTĂ DESPRE AUTORI

Alvin Toffler şi Heidi Toffler sunt fondatorii Toffler Associates şi scriu şi inţ

conferin e peste tot în lume despre tendin ele globale emergente în ştiin ,ţ ţ ţă

economie şi dinamica social . Ei sunt autorii unor lucr ri clasice precum ă ă Şocul

Viitorului, Al Treilea Val, Puterea in Mişcare, R zboi şi Anti-Râzboi, ă şi, mai

recent, Crearea unei Noi Civiliza ii.ţ

Familia Toffler se ocup de identificarea celor mai noi for e din spateleă ţ

schimb rii, sintetizându-le şi situându-le într-un cadru intelectual coerent. înă

anii lor de început au petrecut mai mult de o jum tate de deceniu ca lucr toriă ă

cu gulere albastre în industria grea, folosind mai târziu acea experienţă

practic pentru a scrie despre natura muncii şi contrastul dintre muncaă

manual şi cea mental . Ambii Toffler sunt profesori la National Defenseă ă

University din Washington şi co-preşedin i onorifici ai Comitetului Statelor Uniteţ

pentru Fondul de Dezvoltare al Na iunilor Unite pentru Femei. De la c s toriaţ ă ă

lor acum mai mult de 50 de ani, au lucrat împreun ca o echip intelectual .ă ă ă

INDEX

A

AARP-173

AB Applied Biosystems -19 Abdullah, Regele Iordaniei - 271 Abercrombie

& Fitch - 222 Aboulmagd, Ahmad Kamal - 340 Aceh, Indonezia -143 Actul de la

Glass-Steagall -41 Adelphia Communications -196 Advanstar Communications -

91 Aeon Maxvalue - 60 Agenda de la Lisabona - 317 Agen ia pentru Dezvoltareţ

Interna ional , S.U A ţ ă -79

Airbus -178,312 AirForce, S.U A - 90 Air New Zealand - 246 Alcatel Space

- 88 Alliance & Leicester International - 306 AII Nippon - 246 AlQaeda-

91,173,212,337 alimente modificate genetic -123,274,311 Altair 8800 -182

Amos, Wally-164, Anderson, David L.-47 Anees Munawar - 394 AngkorWat-90

Anheuser-Busch - 308 Annamalai, Kuttayan - 279 Annan, Kofi-202,213 Anne,

Regina Angliei - 354 Anonymous (rapper) - 223 Antrax

-143,172,173,204,281,344 Antone, Tom -154 AOL Time Warner - 49 Aristotel-

21,104,219

arme de distrugere în mas ă - 116,128,199,337, 350

Armstrong, Lance - 119

Armstrong, Robert E. - 276,277

ARPANET- 15

Ash, Timothy Garton - 315

aselenizare -134

Asimov, Isaac - 262

AT&T (American Telephone and Telegraph) -211

Atkinson, Robert D. - 70 Atta, Mohamed - 204

B

Babbitt, Harriet-79

Bachula, Gary -122

Bacon, Francis- 119

Bali - 337

Balcani - 75

Baltimore, David -128

Banca Mondial ă - 75, 264

Banca Monte dei Paschi - 241

Banca Americii -158

Banca Angliei-31,257

Banca Japoniei - 53,299, 302, 307

Barcelona - 83

Barclays - 254

Barlow, John Perry - 233

Barnard, E.E. -105

Barrett, David B. - 337

Barry, Nancy-216

barter-256,257,347

Basel-208

BaselII-208

BASF-308

Bates, Sharon -143

Bauhaus -161

Becker, Gary-145-146

Beddoes, Zanny Minton - 78

Beijing - 68,266,287,289-293

Benveniste, David -175

Berke, Howard - 349

Berkley,Seth-225

Berlin - 60,61,142,218,241,314,330

Bemard din Siena - 55

Berners-Lee, Tim -166

Bettiford, Rosalyn -168

Bursa de la New York - 61,85,250-251

bin Laden, Osama - 336

Bloomberg - 29

BNP Paribas - 254

Boeing-88,96,178,312

Boisot, Max- 96-97

Bolsa-238

Bolton, William R - 262

Bon Marche - 241 Borders-224 Bowie, David - 201 Brando, Marlon -15

Bratton William J.- 214 Braudel, Fernand - 260 Budapesta -81,318 Buenos Aires

- 83 Buffett,Warren-116,238 Burns, Marshall -178 Burton, Al - 58

Bush, George W. -108,117,124,199,212,238 Bustamante, Alejandro - 68

Byron, George Gordon, Lord - 344

C

Cahn,Edgar-145,257 Calogero, Francesco -128 Camporesi, Piero - 25-26

Cassidy, Robert B. - 288 Castro, Fidel-310 CERN -105 Champy, Jim - 46 Chang,

Gordon G. - 291 Chaplin, Charlie - 55 Chapple, Julian - 305 Charles, Prin deţ

Wales -123 Chernow, Ron - 234 Christensen, Steve - 9 Chuang Tzu - 72

Churchill, Winston - 330 CIA-206

Cleveland, Ohio-6667 Clinton, Bill - 7,39,83,199,321 Cohen, Benjamin J. -

74-75 Compaq - 316 Calculatoare-85,347 Conectiva - 60 Confucius-104,113

Cook, Trevor - 314 Courtis, Kenneth - 297,307 Credit Lyonnais - 201 Cremin,

Lawrence A - 323 Crone.Patricia-240-241

D

Daguerre, Louis-Jaques-Mande - 215 Darrow, Charles - 234 Darwin,

Charles - 123,219 Davidson, Don -163 Davis, Gray -199

Davos-76,83, 226 DAX-238 Dean, James -15 Debray, Regis-310

deC.Xavier-310 de Gaulle, Charles-298 Dell Computer-119,266 Deming, W.

Edwards - 262 Deng Xiaoping - 266,290 Descartes, Rene - 26,124 de Soto,

Hernando - 230 Devol, George C. - 262 Diderot, Denis-113 Digital Planet -18

Dinastia Manchu - 296 Dosaj, Anita - 56 Drexler,K.Eric-179 Dubai - 250 Duca,

John C-236 Dudden, Ian - 89

E

EADS/Astrium-88 Earhart, Amelia -114 Easterly, William - 264 eBay-

11,217, 243 Edison, Thomas - 215 Edwards, W.Keith-183 eHarmony - 224

Eisenach, Jeffrey -111 Elf-201

Enciso, Hugo - 72 Engelberger, Joseph F. - 262 Epstein, Joseph - 208

Ernst&Young-270

F

Falun Gong-124,295,296 Fanning, Shawn -175 Farabi, Abu Nasr al- -137

FBI-203-206,214 Fermat, Pierre de -170 Filo, David - 95 Flanigan, James - 235

Fogel, Robert-260 Fonow, Robert C. - 288 Ford, Edsel-234 Ford, Henry-234

Frank, Betsy - 59 Frankfurt - 29,202,249,314 Franklin, Benjamin -170

Franklin, Linda - 203,204 Franklin, Ted - 203 Freeh, Louis - 203 Friedman,

Milton - 97 Friedman, Thomas - 266 Fondul Monetar Interna ional ţ - 39,109,202,

215,259,334

G

Gage, John - 254

Garcia, Marta -143

Gates, Bill - 208-209,255,281,326

Gaye, Marvin -164

Gedye, David-172

GenderPAC -16

Geneva -166

Gere, Richard -117

Gershenfeld, Neil -178-179

Ghosh, Rishab Aiyer -147

Gibbons,Glen-91

Glazer, Nona Y. -145

GPS (Global Positioning System) - 91,277

NAVSTAR-90 Goldman Sachs Asia - 297 Gooding, Cuba Jr. -185 Google -

31,217,231,236-239 Gosden, Richard -124 Grateful Dead - 233 Greenspan,

Alan - 238 Grinter, Rebecca E. -183 Grossman, Marc - 204 Guangdong - 67-69

Guevara, Che - 310

H

Hali, Robert E.-232 Hammer, Michael - 46 Hanegraaff, Wouter -126

Hanssen, Robert-204 Harrington, Padraig -106 Harry, Prin al Angliei ţ -12 Hayes,

E. Nelson -170 Heine, Heinrich - 344 Henderson, Hazel -143,145 Heraclit-193

Herz,J.C.-164 Heston, Charlton -117 Hewlett-Packard -17,316 Hill,LErskine-105

Hoffman, Abbie -174 Homer-Dixon, Thomas - 41

Hong Kong - 67,85, 96, 238, 250

Horn, Paul-121

Horwood, Richard - 215

Howison, James -178-179

Huang,Yasheng-293

Huawei - 289

Hughes, Vern- 217

HuJintao-292

Huli, Charles-177-178

Hunaidi, Rima Khalaf - 339-340

HuYaobang-266

Hyderabad - 83,268

I

IBM - 46,121,178,213-215,244,254,263,26

289,302,316,318 Ikeda, Hayato - 298 InfoSawy Group - 56 înotai, Andras

- 81 Intel-52,172,308 Intelsat-89 Intersputnik - 88 iPod -187

Ishihara, Shintaro - 73-74 ITC-279 Indiana - 70 Iwai, Nissho - 200

î

înc lzire global ă ă - 11,80,124,344 J

Jackson, Michael -116 Jackson, Shirley Ann - 189 Jauhiainen, Jussi - 68

JCB-254

Jenkins, Philip-337 Jiang Zemin - 292 Joffe, Adrian - 61 Johnson, Todd -

337 Johnston, Ian -119 Joshi,Shashank-278 Joy, Bill-128 Jukes, Ian - 56 Juran,

Joseph - 262

K

Kaczynski, Ted -123

Kalam, AP.J. Abdul - 268-269, 350

Kampf,Karola-210

Kandarian, Steven -198

Kaneda, Hideaki - 290 Kanniainen, Iiisa - 254 Kant, Irnmanuel -104

Kasnoff, Craig -172 Kawakubo, Rei - 61 Kazaa - 175 Kearney, AT. - 79 Keller,

Helen-344 Keynes, John Maynard - 110 Kim Dae-jung - 271 King, Mervyn - 31

KLM Royal Dutch - 246 Knickman, James R -151 Knoke, William - 66 Kodak-

179,214-215 Koizumi, Junichiro - 307 Komatsu, Sakyo - 307 Kors, Alan-118

Kukowski, John A - 262 Kumar, Vikram S. - 156

L

Lampard, Bruce -143 Lang, Fritz - 55 Lawrence, David M. - 209 Lee, Hau -

47 LeeKwanYew-270 Le Goff, Jacques - 54 Leonardo da Vinci - 105,114

Leontief, Wassily -113 Lerner, Jaime - 60 Lesk, Michael -102-103 Lev, Baruch-

231 Levathes, Douise - 63 Levin, Lowell -154,156 Uechtenstein - 75 Lietaer,

Bernard - 256 Iindsay, Greg - 71 Lisabona - 316

Lockheed Martin Corporation - 96-97

Loebl, Eugen -120

Logica-318

Londra-12,60, 202, 249

LIFFE (London International Financial Futures

and Options Exchange) - 89 Longul, Wally-303

Los Angeles, California - 11,54,72,86,211 Lovins, Amory -176-177 Lovins,

Hunter -176 Luce, Henry - 64

Ludovic al XV-lea, Regele Fran ei ţ - 112-113

Lufthansa - 246 Lundt, John-325

■

M

Ma Bell-211 Macao - 67

Macedonia, Michael R -164 Machlup, Fritz -14 Mack, Connie - 39

Mackinder, Halford - 315 Madhya Pradesh - 278 Madrid-337 Mahathir Mohamad

- 271 Manning, Richard - 275 Manning, Robert - 65 MaoTzedong-291

MAP (Mapping Alliance Program) - 89

Marconi, Guglielmo - 215

Marx,Karl-110,193,235

Mason, Sandra - 58

Matsushita-74,121,316

Mayer-Schoenberger, Viktor - 314

McNeill, William -43

McVeigh, Tîmothy - 203

Mercosur - 86

Metternich,Prince-342

Mine, Alain - 329

Mitra, Sugata-183

Moi'si, Dominique - 319

Moody, John - 59

Moore, Patrick-274

Monta, Akio - 58

Morley, Robert-262

Morris, James -123

Morse, Samuel - 215

Moulton, Brent-30

Mueller, Robert-203

Mussolini, Benito - 35

Myanmar - 290

N

Naito, Minoru - 52

NASA (National Aeronautics and Space

Administration) - 89-92,189 NATO (North Atlantic Treaty Organization) -

314 NEC-74

Needham, Joseph -118 Nelson, Robert N. - 127 Nevada-70

Newcomen, Thomas - 215

New Delhi - 56,183,267 Newman, Ryan -178 New Orieans - 204 New

Skies - 89 Newton, Isaac - 26,97,136 Nihei, Akira - 306 Noguchi, Tomoo - 60

Nokia-316,318 Nugent, Richard -171

O

Ohmae, Kenichi - 67,299 Omohundro, John - 43 Oracle-4647,231,316

0'Reilly,Sharon-154 Oxfam - 205

PanAmSat-89 Panay - 43 Paris-60,66,77,241 Parker Brothers-234 Parton,

Dolly-225 Pavarotti, Luciano - 201 Pentagon - 5, 51 Phoenix, Arizona - 70 Pia aţ

Tiananmen - 293,295 Pinheiro, Mariana Pimenta -143 Pink, Daniel H. - 57-58

Pitsilis, Emmanuel - 208 Planick, Neil -164 Platon-104,219

Pompadour, Madame de -112,113 Porto Alegre-76,83 Planul Marshall-

330,341 provincia Anhui, China - 278 Porter, Donald -159 Powell, Michael-175

Presley, Elvis -15 Priestley, Joseph -170 Prodi, Romano - 317 Ptolemeu -105

Pu in, Vladimir-ţ 35

Quesnay, Francois -112-113

Raffaele, Paul-191-192 Rao, Sachin - 279 Reagan, Ronald - 320

Rees, Martin -128-129 Reich, Robert-16 Reinsch, William A - 311 Ricardo,

David - 97,110 Ringen, Stein -144 Robbins, Tom -185 Robinson, Ken - 324 Ross,

Diana -164 Ross, Ron S. - 209 Rowen, Henry S. - 302 Roy, Olivier-338 Rudgley,

Mervyn -178 Ruiz,Teofil-25

Samsung - 334 Saunders, Clarence -159 Savery, Thomas - 215

Schopenhauer, Arthur - 344 Schroder, Gerhard - 317 Schumpeter, Joseph -

45,110 Schwarzenegger, Arnold -199 Seattle, Washington - 28,83,172 Sen,

Amartya -145 Seul, Coreea de Sud - 60,80,202 Shanghai - 29,60,250,288,290

Sharma, Dinesh C. - 269 Shehhi, Marwan al- - 204 Shum,Harry-267 Siemens -

50,201,289,308 Sikorski, Radek - 316 Simmons, Matthew R. - 348-349 Simon şi

Garfunkel -164 Singh, Rajnath - 274 Sistani, Aii al--116 Skype -175

SIDA - 12,69,84,153,225,267,270 Sistemul de operare Linux - 60,165-

166,

186,312,347 Smith, Adam - 31,97,110,193,344 Smith,Fred-96

Snell,EmilyK.-151 Socrate-113 Solow, Robert-111 Sony-58, 74,205,254,263

Sorbona -124 Sputnik-14,92,170 Steyn, Mark-335 Stille, Alexander - 288

Stirner, Max - 344 Stoppard, Tom - 201

Stott, Philip-125 Streisand, Barbra -117 Summers, Larry - 39 Sutton,

Willie -185 Sweeting, Martin - 92

Tan, Enki-143 Tattini, Eugen - 93 Thompson, Robert - 237 Tocqueville,

Alexis de - 202 Todd, Emmanuel - 317 Togliatti, Rusia - 94

Tokyo - 52-53,6061,200,202,250,291,299 Tomkins, Richard - 221

Torvalds, Linus -165-166,312 Toyoda,AMaria-302 Trimbath, Susanne - 238

Turgot, Baron de - 113 Tratatul de la Maastricht - 312

U

W

Wagner, Richard - 344 Walker, Robert-349 Wallace, Rusty -178 Walras,

Leon-110 Ward, Aaron Montgomery - 242 Warner, David - 306

Washington, D.C. - 12,16,83,192,196,198,

203,211-212,263,286,311,341,343 Watson, Thomas - 178,302

Weingarten, RI. - 78 Weingarten, Robert - 251 Welch,Jack-117 Whipple, Fred

-170 White, Lynn-25 Whitney, Eli - 215 Wilchins, Riki Anne -16 WUes,Jon-325

Wolters, Willem - 43 Woolfson, Adrian -103 Worden, Simon „Pete" -170 Wriston,

Walter-320

Ubar-90

UFJ-53

UNICEF-80

Uniunea European ă - 33,81,84,212,252,311-315

Uniunea Sovietic ă - 34,329,351 UNIX-165

Vatican -117 Venter, Craig - 349

VoIP (Voice over Internet Protocol) -175,187

Volokh, Eugene - 233

von Stauffenberg, Damian - 216

von Zedtwitz, Maximilian - 290

Xena-105 Xerox-196

Yago, Glenn - 238 Yahoo!-95,217 Yang, Jerry - 95 Yunus, Muhammad -

215-216

Zaid, Gabriel - 21 ZhaoZiyang-266,296 Zhou Yongkang - 293 Ziirich - 249

Economia bazat pe bani şi cea nemonetar formeaz ceea ce numimă ă ă

„sistemul avu iei"ţ

r\LVIN TOFFLER

HEIDI TOFFLER

wxtf» MIŞCA?*

"rioada urm toare va scoate la iveal surprize de toate elurile care nu seă ă

vor încadra în dihotomia bine-r u.ă

rtea aceasta esl

vizibile, cât şi al celei invizibile - o for solu ionar de avu ie care ne vaţ ă ţ

reconfigu treprinderile şi lumea în anii care gr bire spre noi.ă