8/12/2019 All Macro

1/29

Subiecul 2- Economiile: definitie, economii private si publice, ecuatia

economiilor

Economiile reprezint partea rmas din venit dup acoperirea nevoilor de consum. Se clasificn economii publice (deschise) i economii private (nchise). La rndul lor economiile deschise

pot fi mici i mari. O economie deschis mic reprezint o economie naional a crei foreconomic nu este de natur s influeneze rata dobnzii internaional.

r = rata real intern a dobnziir* = rata real a dobnzii n restul lumii

Economia mic preia rata dobnzii internaionale. Perfecta mobilitate a capitalului are loc atuncicnd agenii economici au acces liber la pieele financiare internaionale.

NX = EXIMExport netCererea programat D devine D= C + G + I + NX

La echilibru avem relaia Y = D = C + G + I + NX

YCGI = NX (YCG =S , unde S=economiile totale)S = economii private + economii publice = (YD-C)+(T-G-TR)=Y-T+TR-C+T-G-TR=Y-C-G

NotaiiD=cerere programat sau planificat i reprezint suma pe care o anticipeaz agenii economicic o vor consuma n perioada datD=C+I -pentru o economie nchis fr sector guvernamental i fr sector externD=C+I+Gpentru o economie nchis cu sector guvernamental i fr sector externD=C+I+G+NYpentru o economie deschis cu sector guvernamental

Y=oferta agregat

Echilibrul macroeconomic este dat de relaia S-I=NXS-I = oferta disponibil de capital n economia naional

NX = fluxul net de bunuri i serviciiNX = SI(r*)I(r*) = I0 + t * r*

Dac I < S barat => NX > 0 (avem excedent commercial)NX < 0 => deficit commercial

Spre deosebire de economiile deschise mici , economiile deschise mari au potenialul de ainfluena rata dobnzii internaionale.

Economiile nchiseO economie nchis este o economie care nu ia parte la schimbul internaional.Facem ipoteza Ip 0 ntruct investiiile depind ntotdeauna de rata real a dobnzii , iar cerereade moned depinde ntotdeauna de rata nominal a dobnzii. Vom folosi formula lui Fischer :

8/12/2019 All Macro

2/29

r = i e ( la puterea e) e = rata ateptat a inflaieiY = oferta pe piaa bunurilorY = C(YD) + I(i- e) + GC(YD)=C0 + c ( Y T0tY + TR)

I(i- e) = I0 + i ( i- e)

Modelul devine => Y = C0 + cY c T0 itY + c TR +I0 + ii i* e + GA = C0c T0 + c TR + I0 i e + G0IS : [1-c(1-t)]Y=A+iii=1-c(1-t) / i - A/iLM : m = k y + l ii=m/l k/l * yPentru a determina curba AD intersectm IS cu IM tiind c m = M / PExpresia curbei AD este :

1/M {[ r (1-c(1-t))/i + k] y l / i * A}=1/P

Economii deschise miciFormulm ipoteza :Scade P => M/P crete (masa real crete) => LM* se mut la dreapta.Observm n acelai timpo depreciere real i o cretere a CC (n-am idee ce nseamn CC)

Formalismul :

r=r*Y=C(YD) + i(r*) + G + NX (1/)A=C0 + c TR c T0 + G0 + I0 + i r* + a0IS* : (1/) = 1-c(1-t) / a1 A/a1LM* : M/P = k y + e r*1/P = 1/M (kY + l r*) => curba AD* pt economii deschise mici

Economii deschise mariY = C(YD) + I(i- e) + G + FNCE( i- e) ( la puterea e)I(i- e) = I0 + i(i- e)FNCE( i- e) = a(r* - i + e)Y=C0 + cY c T0 c t Y + c TR + I0 + I(i- e) + G0 + ar* - ai + a e

IS * : [1-c(1-t)]Y = A + i(i-a)A=c0c T0 +c TR + I0 i e + G0 + a r* + a e

I = [1c (1-t) ] / i-a * Y - A / i-a

LM* : M/P = k y + l iI = M / lP k/l Y

8/12/2019 All Macro

3/29

Echilibrul IS-LM

1-c(1-t)Y / i-a * YA / i-a = M / lP k / c Y

1/M {[ l [1-c(1-t)] / i A + k ] Y l / i a * A} = 1/Pcurba AD* pt economii deschise

mari

SUBIECTELE 5,6,7 INVESTIIILE

Definitie : Investitiile reprezinta fluxul de cheltuieli destinate cresterii sau mentinerii stocului de

capital real sau fluxul de cheltuieli menite proiectelor de producer a bunurilor care nu sunt

destinate unui consum imediat. Se impart in mai multe categorii : investitii brute , investitii nete,

investitii fixe -> in capital fix , investitii rezidentiale (locuinte) , investitii in stocuri. Investitiilebrute au ca sursa economiile si amortizarea iar investitiile nete au ca sursa economiile.

Teoria investitiilor : Literatura economica evidentiaza 3 teorii fundamentale ale investitiilor :1) Teoria neoclasica Dale Jorgenson in 1963

2) Teoria q-Tobin in 1981

3) Teoria portofoliilor

Teoria neoclasica JorgensonAre 2 stadii :

1) Stadiul timpuriu presupune ca exogen se da stocul de capital dorit , tehnologia sau functia deproductie care are venituri constante la scala. Implicit se da si q (factorul de productie).

Determina investitia optimala.

2) Al doilea stadiuAici se dezvolta teoria investitiei cu costurile de ajustare. Costurile de

ajustare reprezinta cheltuieli pe care firma trebuie sa le faca pentru instalarea noilor investitii :calificarea personalului , rodarea utilajului etc.

In anul 1981 Tobin introduce indicatorul q care tine seama de piata financiara si pe baza careiainvestitia este sau nu adoptata. Lucas Prescott a afirmat ca teoria q-Tobin completeaza stadiul 2

cu asteptarile si cu informatia completa. In 1982 Hayaschy completeaza indicatorul q

introducand taxele , amortizarile si dobanzile.

Pretul capitalului

R = renta

P = indicele pretuluiR/P = renta reala

PMK = cererea de capital

Pretul factorului de productie = productivitatea sa marginala

CK = iPK - Pk + PkCK = i P K

Pk = pret de achizitieiPK =dobanda platita de achizitie pt capital

8/12/2019 All Macro

4/29

8/12/2019 All Macro

5/29

Cu valoarea prezenta neta putem lua o decizie pe termen lung pt un activ unde n=durata

maxima de folosinta a capitalului si a veniturilor reale ale capitalului.

Vt = venituri reale / actuale ale capitalului

Daca Pv > Pk putem sa investim. O alta metoda este aceea de a compara rata interna a venitului

capitalului cu rata reala a dobanzii. Punem conditia PV = Pk si obtinem :

n tPk = Vt / (1 + x ) x = rata interna a venitului capitalului

t=1

SUBIECTUL 8 - Multiplicatori fiscali si monetari pentru o economie inchisa

cu piata bunurilor, piata monetara si sector guvernamental

Piata monetara este piata care functioneaza in jurul sistemului bancar. In sistemul bancar locul

central il ocupa banca central , singura autorizata sa emita si sa retraga moneda. In prezent oferta

de moneda este compusa din bani fara acoperire in bunuri : FIAT MONEY (bani fara acoperire

in bunuri). Controlul ofertei de bani se realizeaza pe de o parte de banca central iar pe de alta

parte de trezoreria ministerului de finante care colecteaza disponibilitatile / taxele , finanteaza

cheltuielile , finanteaza deficitele punand in vanzare bondurile. Oferta de moneda se creeaza in

jurul bazei monetare care este compusa din rezerva de moneda la bancile comerciale si

numerarul in circulatie , factori care influenteaza oferta de moneda.

Baza monetara (BM)

-rata dobanzii de politica monetara (d) cu care banca central atrage depozite , certificate de

deposit pe termen foarte scurt (1 saptamana pe piata monetara)

-rata dobanzii de referinta (d) sta la baza ratei dobanzii interbancare a obligatiunilor si a

certificatelor de deposit.

Teoria cantitativa a banilor

Ecuatia cantitativa a banilorMV = PT

M=masa monetara nominal

V=viteza de rotatie sau circulatie a banilor (nr de operatiuni de vanzare,cumparare si de plati

efectuate de o unitate monetara intr-o perioada de timp).

P=nivelul preturilor

8/12/2019 All Macro

6/29

T=nr mediu de tranzactii (operatiuni de vanzare,cumparare si de plati) si se aproximeaza prin

produsul : Y * L(i) , unde Y = PIB real si L(i) = o functie care depinde de rata nominal a

dobanzii

MV = PY * L(i)

PY = pib nominal

M d = PY * L(i) (d vine deasupra lui M)

M d este structura in 2 componente

M d = Nd + Dd (Nd=cererea de numerar , Dd=cererea de depozite la vedere)

Ipoteze : Nd = c Md (d vine deasupra)

Dd = (1-c) Md

Putem sa exprimam baza monetara in functie de cererea de moneda

Din rata rezervelor de moneda () putem formula :

R d = * Dd = (1-c) * Md (d=indice sus)

BM = [ C + (1-C) ] Md

BM / C + (1-C) = oferta de moneda

Md = cererea de moneda

K = 1 / C + ( 1-C) > 1

K=multiplicator monetar

BM * Km = Md

BM * Km =PY * L(i)

BM * Km = oferta de moneda

PY * L(i) = cererea de moneda

BM se mai numeste moneda cu potential intrucat modificarea redusa a BM va duce la cresterea

importanta a ofertei de moneda intrucat Km este supraunitar.

8/12/2019 All Macro

7/29

Echilibrul pe piata monetara

Ms = BM * KMoferta de moneda

Ms (s indices us)

Md = P Y * L(i) (d indice sus)

Pentru piata bunurilor si monetara avem urmatoarele relatii:

a1 < 0

y* -fixat

Creste GCreste A1 = A 0 + G

LM : y* = ml r* / k = constant

IS : (1/) = 1c (1-t) / a1 y* - A1 / a1 crestecreste ISse deplaseaza la dreapta LM :

y*=m-l r* / k

A1 = A0 + a0 > A0creste (1/) unde 1/=curs valutar real Euro/Leu

10.Balanta de plati externe.:definitie,conturile BP, starile BPBP= document contabil in care sunt inregistrate toate tranzactiile unei economii nationale cu

restul lumii.

-

Contul curent compus din:- Balanta comerciala sau exportul net( Ex-Im). Exportul- articol de credit,

intrucat aduce valuta (+). Importul articol de debit, intrucat utilizeaza valuta (-

). Deficit commercial -=> EX< Im; Surplus commercial=> Ex>Im

- Venituri nete din strainatate (VN)- rente, dividente,dobanzi primate dinstrainatate (+)

- Plati transferabile nete (PN): (+) plati din strainatate catre economia nationala;(-) plati din economia nationala catre strainatate

- Contul de capital: inregistreaza modificarile activelor private si publiceobtinute de guvern sau de rezidenti, in exterior sau de cetatenii straini si

guvernele straine in economia nationala.Cuprinde: fluxurile nete de capital dineconomia nationala catre exterior( FNCE) si variatia rezervelor oficiale-

inregistreaza operatiile bancii central cu exteriorul,

Cursul de schimb: pretul la care se schimba doua valuteCurs de schimb nominal:-pretul relative al valutei: (1/e)= lei/euro=> e=euro/leu

8/12/2019 All Macro

8/29

Curs de schimb real: -pretul relative al bunurilor a doua tari :1/=()

, P* =pretul extern,

P=pretul intern

11.Sistemul monetar Breton-Woods:caracteristici, avantaje,

dezavantaje-ratele de schimb sunt fixate

-politica economica este dedicate- exclusive mentinerii cursului de schimb la nivelul anuntat

Avantajelecursului de schimb fixat:

-se inlatura incertitudinea in relatiile economice international

Dezavantajelecursului de schimb fixat:

-politica monetara este ineficienta-> dedicate exclusive mentinerii cursului de schimb fixat

-datorita cresterii si scaderii ofertei de moneda pentru mentinerea cursului de schimb-> Y estefoarte instabil-> preturile sunt foarte volatile

12.Sistemul monetar cu rate de schimb flexibile:caractesistici, avantaje ,

dezavantaje

Bancile central lasa cursul de schimb sa fluctueze liber:

- Curs de schimb curat: cursul de schimb fluctueaza absolut liber- Curs de schimb condus: banca central influenteaza cursul de schimb- Curs de schimb regim tinta: o combinatie a primelor doua

Avantaje:politicile monetare sunt effective

Dezavantaje: ratele de schimb nominale si reale devin mai volatile,furnizeaza arbitrajele

internationale si dezavantajeaza investitorii.

13. Condiia Marshal Lerner, Curba I

Alfred + Marshall, Abba Lerner

Condiia M-L: deprecierea real a monedei naionale (

) are drept consecin creterea NX (cretereaexporturilor nete), genernd un excedent de cont curent.

Procesul se desfoar cuntrziere, astfel nct pe termen scurt, condiia M-L nu este satisfcut,

ntruct agenii economici nu au timp s-i adapteze comportamentul n conformitate cu deprecierea

monedei naionale. Este posibil chiar o nrutire a situaiei balanei comerciale.

8/12/2019 All Macro

9/29

Curba I:procesul de ajustare lent a soldului balanei comerciale ca urmare a deprecierii reale a

monedei naionale.

t0momentul deprecierii monedei naionale

AB-> creterea deficitului imediat dup deprecierea monedei naionale

BC -> scade deficitul, treptat

CD-> pe termen lung, deficitul se reduce la zero.

Exemplu: 1985 - deprecierea substaniala a dolarului american

1985-1986deficitul de CC a crescut n SUA

1987deficitul de CC a nceput s scad n SUA

15.1 Piaa valutar definiie, instrumente (valute i devize)

Definiie: sistem de relaii financiar-valutare bazat pe tranzacii cu valute, devite i cu monedeinternaionale.

Valute: monede naionale n circulaie folosite ca mijloc de plat i pentru formarea rezervelor unei ri

(, $, )

Devize:

8/12/2019 All Macro

10/29

a) titluri de credit (efecte comerciale) exprimate n moned strin- cambietitlu de credit pe termen scurt, reflect o crean care trebuie stins ntr-un

anumit termen- Are dou forme:

o bilete de ordininstrument de credit prin care emitentul se oblig s plteascbeneficiarului o anumit sum de bani, la un anumit termen

o hal(?!?)instrument de plat n care trgtorul d ordin trasului de a plti, lavedere sau la termen, unei tere persoane, o sum de bani

b) titluri bancare: CEC-uri, certificate de depositc) titluri financiare : aciuni, obligaiuni, bunuri de tezaur

15.2 Analiza echilibrului integrat al pieei bunurilor, monetar i al BP : Modelul IS-LM-BP

a). Efectul politicii fiscal expansive (G > 0)

(i)

Echilibrul iniial IS-LM-BP

(ii)

8/12/2019 All Macro

11/29

8/12/2019 All Macro

12/29

Scade NX(1/Eps) -> BP se mut la stnga la BP, scade excedentul de BP.

Obs: n economie deschis mare, efectul final al politicii fiscale expansive este de crowding out (att

asupra investiiilor ct i asupra exportuui net -> efectu de multipicare al expansiunii fiscal este

nesemnificativ).

b). Efectul politici monetare expansive (m>0)

Echilibrul iniial IS-LM-BP

Curba BP

Curba FNCE(r) = a(r* -r); a>0;r r*; r* - rata dobanzii ???nu inteleg

Ec curbei BP: BP=NX(y,1/e)FNCE (r)= gn(1/e)mY-ar*+ar; Conditie de echilibru BP=0;

BP>0 => surplus de BP-> oferta de valuta straina>cererea de valuta straina => moneda nationala se

apreciaza (1/e creste) => nx(1/e) scade => deficit de cc

BP deficit de BP -> oferta de valuta strainamoneda nationala se

depreciaza (1/e scade) => nx(1/e) creste => excedent de cc

Subiectul 19-Oferta agregata pe termen scurt si lung

AS (Agregate Supply) furnizeaza o relatie intre cantitatea de bunuri si servicii oferite si

nivelul preturilor.

Preturile sunt flexibile pe termen lung (TL) Preturile sunt rigide pe termen scurt (TS)

8/12/2019 All Macro

13/29

LRAS (Long Run Aggregate Supply)se determina pe baza modelului classic, care

determina comportamentul pe termen lung :venitul pe TL este egal cu nivelul sau potential;

este produs prin utilizarea complete a factorilor de productie

Y=F(K ,L),

Oferta agregata pe termen lung depinde de stocul disponibil de capital,forta de munca

disponibila si de tehnologia disponibila; nu depinde de nivelul preturilor.

SRAS(Short Run Aggregate Supply) depinde de rata inflatiei :

mare-> coeficientul estimate este mare -> SRAS abrupta mic-> coeficientul estimate este mic, SRAS aplatizata

Subiect 20-Echilibrul AD-AS pe termen scurt si lung; mecanismul de reglare pe termen

mediu si lung

Echilibrul pe termen scurt: LRAS-SRAS-AD

Mecanismul de reglare a echilibrului pe termen lungPe termen scurt preturile sunt rigide, datorita costurilor menu si contractelor firmelor pe

termen lung.

Costuri menu-costuri de publicitate,de intocmire a cataloagelor

Preturi rigide: curba ofertei aggregate pe termen scurt este orizontala; o variatie a cererii agregate

va determina cresterea productiei, preturile ramanand constante.

A- Echilibrul initial

8/12/2019 All Macro

14/29

B- Scade oferta asupra cererii-> AD0se muta la AD1C- Cresterea preturilor de la pe la p1-> creste oferta producatorilor-> SRAS0 se muta la

SRAS1

Curba ofertei agregate nu rezulta orizontala, ci are o dependent pozitiva de nivel pozitiv

Subiect 21-Oferta de moneda; baza monetara; panta ofertei de moneda;teoria cantitativa a

banilor; echilibrul cerere/oferta de moneda

Echilibrul cerere/oferta de moneda se realizeaza prin intermediul sistemului bancar:

Fiat money: bani fara ocupare in bunuri, bazat numai pe incredere Banca centraa(BC)- locul central in structura sistemului bancar,singura autorizata sa

emita sau sa retraga moneda

Canalul ofertei de bani:-il realizeaza BC-Il realizeaza guvernul prin intermediul Trezoreriei Ministerului de

FinanteBaza monetara: BM=R+N, unde R-rezerva de moneda in sistemul bancar; N= numerarul in

circulatie (detinut de agenitii economici)

Panta ofertei de moneda:

Teoria cantitativa a banilor

Mv=p*T (ecuatia cantitativa a banilor)

M*v-oferta de moneda;

p*T-cererea de moneda( depinde de nivelul p al functiilor si al tranzactiilor T)

v-viteza de rotatie/ circulatie a banilor; numarul mediu de operatiuni de vanzare/cumparare si de

plati effectuate de o unitate monetara intr-o perioada de timp.

cererea de moneda depinde de: pib-ul nominal(p*Y) si L(i) o functie care depinde de ratanominal a dobanziiEchilibrul cerere-oferta de moneda:

(oferta de moneda)==> =pYL(i) (cerera de moneda)

8/12/2019 All Macro

15/29

Subiectul 22-definitie; cauze inflatie;relatia inflatia-rata dobanzii(efectul Fisher)

Inflatia-proces de crestere semnificativa si persistenta a nivelului preturtilor si scaderea

puterii de cumparare a nivelului preturilor.

Cauze:- Cresterea datoriilor si a costurilor (inflatia salariilor si a costurilor): cresc salariile->

cresc costurile-> cresc preturile-> creste inflatia

-Cresterea cererii (inflatie prin cerere): creste cererea agregata si oferta agregata->cresc

preturile->inflatie

-Structuri de piata (monopol,monopson)- structure administrative care nu stimuleaza

aprobarea ofertei la nivelul si structura cererii(inflatie structurala)

Relatia inflatie-rata dobanzii (efectul Fisher):

a) Mv=p*Y-> %M+%v=%p+%YDaca %v=%Y=0=> o crestere cu 1% a ratei de crestere monetara, determina o crestere cu

1% a ratei inflatiei

b)

I==> o crestere cu 1% a ratei asteptate a inflatiei determina o crestere cu 1% a ratei

nominale a dobanzii (daca r=ct)

Subiect 23-Seignorage: definite, relatie de calcul, limitele finantarii monetare a deficitelor

Seignorage= acoperirea deficitelor bugetare prin emitere de moneda

Relatia de calcul: =

= , unde - rata de crestere monetara

- masa monetara reala

Limitele finantarii monetare a deficitelor:

Tarile nu isi pot acoperi intotdeauna deficitele prin emisiune de bonuri, nu pot fi intotdeauna

solvent

O rata prea mare de cere de bani poate avea ca efect scaderea, nu crestrea veniturilor din

Seignorage.

Modelul Cogan- estimeaza relatia economica intre rata de crestre monetara () si rata inflatiei.

Pentru crestrea continua a veniturilor din Seignorage, guvernele trebuie sa creasca continuu ->

se obtine hiper-inflatie.

Subiectul 24 Taxa inflatiei: definitie, relatie de calcul

Definitie: Taxa inflatiei reprezinta devalorizarea ofertei reale de bani datorita inflatiei

8/12/2019 All Macro

16/29

Subiectul25- Hiperinflatie: definitie, efectele acesteia, politici de stabilizare

Phillip Cogan (1965): stimeaza relatia econometrica intre rata de crestere monetara() si rata

inflatiei.

- In anumite situatii >. De exemplu: =32%, =12200% dupa Al doilea razboiMondial.

- Pentru cresterea continua a veniturilor din Seigniorage, guvernele trebuie sa creascacontinuu rata de crestere monetara () => in acest fel se obtine hiperinflatia.

Efectele Hiperinflatiei(in general negative)

Efectul Tranzi-Olivera(1978):intarzierea in colectarea taxelor=> scadereavalorii reale a taxelor si creste deficitul real al bugetului de stat

Observatie: cand rata inflatiei este mare este necesara indentarea taxelor si

scaderea intarzierilor in colectarea taxelor

Efectul Patimkim(1993):intarzierile in cheltuielili bugetare=> scaderea valorii realea platilor bugetare si scaderea deficitului real

- Pe termen scurt hiperinflatia poate avea efecte expansive pana la cresterea preturilor.- Hiperinflatia ingreuneaza tranzactiile- Hiperinflatia ingreuneaza formularea asteptarilor reflationiste, intrucat inflatia este foarte

variabila.

- Hiperinflatia blocheaza imprumuturile datorita deprecierii valorii realePolitici de stabilizare:

Reforma fiscala de reducere credibila a deficitului bugetar- Reducerea subventiilor- Restructurarea taxelor

Banca centrala poate sa anunte o procupare credibila de renuntare a monitorizariideficitelor bugetare

8/12/2019 All Macro

17/29

Asigurarea independentei BC, adica aceasta sa nu raspunda la presiunile guvernuluide a finanta deficitele bugetare.

Introducerea politicilor de venit: controlul valorii si al preturilor Reducerea cererii agregate:

- Scade G si creste T=> scade D- Creste r => I(r) => scade D

Politica monetara contractiva- Scade M -> LM la stanga- Scade Y si creste r ->scade IS

Indexarea salariilor si pensiilorSubiectul 30- Somajul: definitie, indicatori de masurare

Nu exista o definitie unanim acceptata a somajului . Exista cateva definitii, derivate din

metode de calcul a numarului de someri.

- Persoane care au inregistrate cereri pentru un loc de munca un loc de munca, la oficiile deplasare a pietei de munca.

- Biroul International al Muncii (BIM) , somer:o Nu are loc de muncao Cauta loc de muncao Poate incepe lucrul intr-un termen de 15 zile

Indicatori de masurare a somajului:

- Rata globala standardizata BIM:n=someri/populatie activa totala * 100

- Rata globala standardizata UEn=someri/ (- populatia activa civila) * 100

- Rata compusa a somajuluin= timp de munca neocupat/ timpul total de munca disponibil *100

Subiectul 31-Somajul:categorii de somaj, masurarea somajului

Categorii de somaj:

- Somajul voluntar: corespunde ratei naturale a somajului, persoane care refuzaoportunitatile de angajare, datorita salariilor prea mici

- Somaj involuntar: nu sunt locuri de munca pe piata muncii , la nivelul salariilor existente

32) Rata naturala a somajului. Definitie.

8/12/2019 All Macro

18/29

Corespunde functionarii normale a pietei muncii si este asociata cu ocuparea totala a

fortei de munca, respectiv a PIB-ului potential. ()I)Definitia Blanchard 1995 ( Y-AN functia de productie macroeconomica, A-productivitaea

muncii, N-personal ocupat, A=1, Y=N, p-pretul unei unitati de productie, w-costul unei unitati

de forta de munca, p=w -> conditie de optim). Datorita imperfectiunii petelor, firmele ridica

pretul peste costul marginal. () depinde de politicile economice.p=(1+)w, =markup(adaos);

w/p=1/(1+ ) (salariul real fixat de firme)

w=p F(u,z) (sindicatele stabilesc salariul)

u=rata somajului, z=alti factori

Rata naturala a somajului () - rata somajului pentru care deciziile de pret si deciziile desalarii sunt egale.

II) MANKIW 1990 - rata naturala a somajului este cea in jurul careia se manifesta fluctuatii

economice - se calculeaza pe baza curbei Philips pe termen scurt, iar rata inflatiei este constanta.

III) James Tobin 1999 - () este rata somajului pentru care nivelul somajului este aproximativconstantIV) BARRO 2000 - () este rata somajului pentru care inflatia salriilor si ininflatia preturilorsunt constante, la nivele acceptabile

V) PRESCOTT 2002 - () corespunde nivelului somajului pentru care toti somerii suntvoluntari, poate fi determinat prin filtrarea HP a seriei de somaj, cu () ca variabila trend (existadoar somaj ciclic si sezonier)

33) Curba Philips : definitie, forma analitica, concept, termen scurt si lung

Obiective generale : reducerea inflatiei, reducerea somajului, cresterea productiei.

1926 - Irving Fisher - sugereaza o legatura cauzala inversa intre inflatie si somaj

1958 - Philips A.W. - datele statistice ale Regatului Unit al Marii Britanii, constata o relatie

negativa intre inflatia salariilor si rata somajului

1960 - Milton Friedman - introduc asteptarile inflationiste in Curba lui Philips

1972 - Opec - genereaza primul soc petrolier, crescand semnificativ pretul petrolului -

economistii au introdus socul ofertei

=- (-) + , >0, -= somaj ciclic, = socul ofertei, = rata naturala a somajuluiAsteptarile adaptive : =+ , proces stochastic de tip mers aleator => exista inertie

inflationista

Curba Philips pune in evidenta 3 factori de care depinde rata inflatiei : inflatia asteptata,somajul ciclic si somajul asupra ofertei agregate. Este un mod alternativ de a exprima curba

ofertei agregate pe termen scurt.

Curba Philips este definita pe termen scurt. Pe termen lung, venitul tinde catre venitul

potential u=.Proportia sacrificiului = procentul din PIB ce trebuie sacrificat pt ca rata inflationista sa

scada cu 1% (se estimeaza Pib scade cu 5% pe an).

8/12/2019 All Macro

19/29

34) Curba Philips : asteptarile adaptive si relatia inflationista, asteptarile rationale si reducerea

inflatiei

Asteptari adaptive : asteptarile prezente sunt la nivelul asteptarilor din perioada precenta

plus o eroare.

urmeaza un proces stohastic de tip "random walk".

Asteptarile adaptive : =+ , proces stochastic de tip mers aleator => exista inertieinflationista

Curba Philips cu asteptari adaptive : =- (-) + Asteptarile adaptive => inflatia prezinta o componenta inertiala

Inertie inflationista => curbele cererii si a ofertei se muta continuu in sus, din cauza preturilor

asteptate si a ofertei de moneda

Decizie politica recomandata : banca centrala sa intrerupa cresterea continua de moneda.

Analiza economica a curbei Philips cu asteptari adaptive : somaj mic - inflatie mare,

somaj mare - inflatie mica, >0 inflatie prin costuri, advers asupra ofertei,

8/12/2019 All Macro

20/29

-= -(- ). 0< un obiect nu se poate intoarce la pozitia initiala chiar

daca dispare forta externa care l-a modificat.

Daca exista un soc al ofertei care sa creasca valoarea initiala dupa disparitia socului ->

NAIRU va creste datorita cresterii persistente a somajului.i). Comportamentul INSIDER-OUTSIDER

insiderii doresc slarii mai mari,

outsideriiaccepta sa fie someri, daca au indemnizatii mari

Somajul este persistent => NAIRU creste

8/12/2019 All Macro

21/29

ii).somerii isi pierd abilitatea -> puterea lor de negociere scade -> somaj ridicat=>

hysteresis

iii). Factori sociali -> societatea se obisnuieste cu rata ridicata a somajului si o

accepta

iv). Raspunsul politic -> se activeaza programul de ajutor social.

v) modificarile de productivitate -> rata de crestere a salariului real este mai mare

decat rata de crestere a productivitati => somaj persistent => hysteresis.

Subiectul 41

Scoala Keynesiana

Consideram esecurile si imperfectiunile pietelor ca sursa a fluctuatiilor economice.

Modelele utilizate:IS,LM,AD,SRAS,LRAS

Consideram preturile si salariile rigide.

Apare Noua teorie Keynesiana a ciclurilor economice

-Ciclurile economice sunt variatii ale venitului si ocuparii de la nucleul lor natural

-Salariile si preturile se ajusteaza lent la modificarea cererei si ofertei->curba SRAS ore panta-pozitiva

Rigiditatea preturilor este data de costurile meniu (costuri de desfacere-reclama)

-Producatorii isi modifica pretul de vanzare cand diferenta intre venit si costul meniu este maxim, venitulnet este maxim.

-Costurile meniu po mentine, pentru o perioada pretul fictic neschimbat-> creste cererea agregata

8/12/2019 All Macro

22/29

Creste IGP-datorita costurilor meniu mari, anumiti producatori isi mentin pretul constant->

externalitatea pozitiva pentru acele firme care folosesc produsul cu pret neschimbat ca factor de

productie-> creste cererea pentru acel produs -> creste cererea agregata

Ajutarile nominale incomplete

-Salariile si preturile cresc lent datorita asincroniei in fixarea salariilor si preturilor

-genereaza imperfectiuni nominale.

-R.Lucas,E.Phelps(1970) :modelul informatiei imperfecte-producatori nu observa pretul agregat

,generand in acest fel imperfectiuni nominale.

-Producatorul observa ca ceilalti producatori ,care produc produsul respectiv isi cresc pretul,procedand

si el in acelasi mod (pretul propriului produs creste p creste)

-Producatorul nu observa cresterea celorlate produse (creste p) si is va mentine pretul asteptat p la

puterea a -> (p/pla puterea a) creste pretul relativ creste -> creste p/pla puterea a -> Yrecesiune

Teoria perceptiilor eronate (Milton Friedman Edmund Philips 1970)

-preturile cresc neasteptat

-muncitori nu percep aceasta crestere generala a pretului sis mentin pa

-S/pa > S/P salariul net asteptat mai mare decat salariul real actual -| creste oferta de munca ( creste N)

-> creste Y - > somatia productiei.

8/12/2019 All Macro

23/29

Subiectul 42

Capcana de lichiditati

Cazul in care politica monetara devine ineficare concept introdus de Keynes in " General Theory of

Employment , Interest and Money" 1936 si fundamentat de Hicks si Hansen in modelul IS-LM.

Acceptiunea lui Keynes:

-rata nominala a dobanzii este foarte mica si ...... poate fi influentata prin intermediul ofertei

suplimentare de moneda-> curba LM este perfect elastica la o anumita rata a dobanzii (f. Mica,

aproape de zero)

-teoria moderna a LT:Paul Kougman actualizeaza conditiile aparitiei si iesiri din LT, analizeaza LT aJaponiei

imposibilitatea bancii Japoneze de a iesi din LT si a reduce criza Japoneza.

Grafic

8/12/2019 All Macro

24/29

Mecanismul de intrare in LT

-Echilibrul pe piata monetera :oferta de moneta = cererea de moneda

Fisher Ivring : (1+it)=(1+rt)

Ip: agentii economici perfect prevazatori: , dat exogen

Politica monetara:modifica oferta relativa de bani si bonduri

Presupunem o politica monetara expansiva: Banca centrala scade oferta de bonduri si creste oferta de

bani=> trebuie sa scada it ( rata marginala a dobanzii = costul de oportunitate al detinerii bondurilor)=>

agentii economici isi vor realoca portofoliilor din bonduri si bani.

Exista 2 cazuri:

a.Preturile sunt flexibile

8/12/2019 All Macro

25/29

Yt=

Rt=r*-rata reala a dobanzii este constanta

(1+it)=(1+r*) - dat exogen

Pt trebuie sa creascaPreturile fiind flexibile

=>Pt poate creste

=> r* ramane constanta

=> Yt=ramane constanta

=> politica monetara expansiva nu are efecte reale pe TL

b.Exista regiditati nominale(pe TS)

preturile sunt vascoase => Pt nu poate creste => scade it se obtine prin scadera ratei reale rt a

dobanzii.

8/12/2019 All Macro

26/29

(1+it)=(1+r*)

- constant

Trb sa scada

Rt trebuie sa scada pentru a face it sa scada Este afectate activitatea reala si ocuparea

Mecanismul de iesire din LT

Economia are nevoie de cresterea cererii agregata care sa anunte curba IS la drepata IS1

Posibilitati de mentine a curbei IS

-scaderea Pt

-Politica fiscal expansiva pentru a creste cererea agregata la orice rata a dobanzii

Eficienta politicii fiscal depinde de multiplicatorul fiscal

8/12/2019 All Macro

27/29

0 costul de oportunitate al depunerii bondurilor va fi pozitivexista un activ cu un venitpozitiv- se iese din LT.

43. Tinte si instrumente de politica monetara

Obiectivele autoritatilor monetare:

1) Deviatii cat mai mari ale outputului de la nivelul potential (al ocuparii totale) -> banca centralanu tinteste Yt>intrucat trebuie sa sacrifice inflatia, iar ea doreste sa isi pastreze reputatia

2) Deviatii ale inflatiei cat mai mari de la valoarea tinta , pentru a-si pastra reputatia3) BC nu tinteste nivelul preturilor, in locul tintei inflatiei, intrucat, in cazul unui soc al

ofertei, de exemplu schimbarea preturilor materiei prime, nivelul outputului devine

foarte volatil.

Fig: tintirea pretului, poate reduce variatii mari ale outpului in cazul unui soc asupra ofertei (SRAS1

advers, SRAS2 favorabil)

4) Tintele : -output potential-inflatia

8/12/2019 All Macro

28/29

Banca central rezolva problema:

-max wt= - functia obiectiv a autoritatii monetare

SRAS:yt= +()

=0 ->tinta pusa a deviatiei outputului

=M (un numar foarte mare) ->tinta pusa a inflatiei

-> inflatia asteptata, data exogen

-> socul ofertei, de medie zero

>0

->PIB potential in masuri logaritmice(dat exogen)

Tinta operationala: intersectia MPR SRAS care defineste relatia output-inflatie, optimala

pentru banca central si construit cu echilibrul pietei muncii.

Tinta intermediara(se fixeaza Yt cu ajutorul tintelor intermediare):

8/12/2019 All Macro

29/29

1) Banca centrala stabileste =, pe care o intersecteaza cu IS(si obtine , =ln, pe bazacaruia stabileste (), conform functiei de reactive

2) Banca central stabileste oferta reala de moneda => stabileste din modelul IS-LMintr-o vecinatate a valorii

Socul asupra lui poate proven, deci prin IS sau prin LMIncertitudinea asuprea sursei socului(piata bunurilor sau piata activelor)=> alegereainstrumentului intermediar sau Mt. depinde probabilitatea socului pe cele doua piete.

- Probabilitatea socului prin canalul LM( pe piata activelor) este mai mare => bancacentrala alege drept tinta intrarea , intrucat piata activelor este mai valabila decatpiata bunurilor

- Probabilitatea socului prin canalul IS(piata bunurilor) este mare=> banca centralalege tinta intermediara

3) Banca central alege drept tinta intermediara, rata de crestere monetara Economistii sugereaza ca relatia intre rata de crestere monetara si inflatie, este instabila:

Concluzie:`

-tintele interemediare nu sunt solutie optimala

-banca central trebuie sa tinteasca obiectivele finale, utilizand un model structural al economiei

si toata inflatia disponibila