INSTITUTII DE CREDIT CURS XII REFORMA SUPRAVEGHERII PRUDENTIALE IN SECTORUL BANCAR AN UNIV. 2014 - 2015

Lect. Univ. Dr. Alina-Nicoleta RADU alina.radu@fin.ase.ro

1. Organizare curs

Revizuirea arhitecturii de supraveghere financiara la nivelul Uniunii Europene

Intarirea guvernantei corporatiste in banci

Referinte bibliografice

http://www.bnr.ro/Colocviul-%E2%80%9CSpre-o-noua-arhitectura-de-supraveghere-a-pie%C8%9Belor-financiare-in-Uniunea-Europeana%E2%80%9D-9492.aspx

Mugur Isarescu (2011), Macroprudentialitatea. Reglementarea, crizele financiare si politica monetara.

Noua arhitectura de supraveghere financiara europeana (1)

La 1 ianuarie 2011, a fost infiintat Sistemul European de Supraveghere Financiara, care se compune din: COMITETUL EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC (CERS) responsabil cu

supravegherea macroprudentiala la nivel european.

AUTORITATILE EUROPENE DE SUPRAVEGHERE (AES) cu competente de reglementare microprudentiala si de coordonare a colegiilor de supraveghetori:

Autoritatea Bancara Europeana (eng. EBA) Autoritatea Europeana de Asigurari si Pensii Profesionale (eng. EIOPA)

Autoritatea Europeana pentru Titluri de Valoare si Piete (eng. ESMA)

COMITETUL COMUN AL AES

AUTORITATILE NATIONALE DE SUPRAVEGHERE.

Noua arhitectura de supraveghere financiara europeana (2)

Comitetul European pentru Risc Sistemic

Autoritatea Bancara Europeana (EBA)

Autoritatea Europeana de Asigurari si Pensii Profesionale (EIOPA)

Autoritatea Europeana pentru Titluri de Valoare

si Piete (ESMA)

Autoritatile nationale de supraveghere

bancara

Comitet comun

Supraveghere macroprudentiala

Supraveghere microprudentiala

Autoritatile nationale de supraveghere a

asigurarilor

Autoritatle nationale de supraveghere a valorilor mobiliare

Informatii privind evolutiile la nivel microprudential

Avertizare timpurie privind riscurile

Structura Sistemului European de Supraveghere Financiara

Macroprudential Microprudential Obiectivul imediat Limitarea problemelor la nivelul

intregului sistem financiar-bancar Limitarea problemelor

la nivelul fiecarei institutii de credit

Obiectivul final Evitarea costurilor macroeconomice legate de instabilitatea financiara

Protejarea investitorilor si deponentilor

Caracterizarea riscului Endogen (dependent de comportamentul colectiv)

Exogen (independent de comportamentul individual

al institutiilor de credit) Corelarea si expunerea la socuri comune intre

institutii

Importanta

Irelevanta

Calibrarea controalelor prudeniale

Top-down; urmaresc riscul sistemic Bottom-up; urmaresc riscul specific (individual)

Sursa: Gabriele Galati & Richhild Moessner: Macroprudential policy a literature overview. BIS Working Papers, No. 337, februarie 2011 (Claudio Borio: Towards a macroprudential framework for financial supervision and regulation?, BIS Working Papers, No. 128, februarie 2003)

Noua arhitectura de supraveghere financiara europeana (3)

Perspectiva macroprudentiala versus perspectiva microprudentiala

In timp ce politicile microprudentiale sunt preocupate de sanatatea fiecarei institutii financiar-bancare considerate individual, politicile macroprudentiale sunt interesate de viabilitatea sistemului financiar-bancar in ansamblu

In timp ce obiectivul final al politicilor microprudentiale este acela de a asigura protectia investitorilor si deponentilor fiecarei institutii de credit, obiectivul final al politicilor macroprudentiale este de a evita costurile macroeconomice rezultate din instabilitatea sistemului financiar in ansamblu

Noua arhitectura de supraveghere financiara europeana (4)

Perspectiva macroprudentiala versus perspectiva microprudentiala

Factorii de risc sunt considerati de catre politicile microprudentiale ca fiind exogeni (exteriori institutiilor de credit), in timp ce pentru politicile macroprudentiale ei sunt considerati ca fiind endogeni (generati de comportamentul colectiv al bancilor).

riscul reliefat de politicile microprudentiale este de tip idiosincratic

(particularizat la o anumita institutie de credit), in timp ce riscul care preocupa politicile macroprudentiale este de tip sistemic

=> corelarea si expunerea la socuri comune a institutiilor de credit sunt considerate irelevante de catre politicile microprudentiale, dar sunt importante din perspectiva politicilor macroprudentiale

Noua arhitectura de supraveghere financiara europeana (5)

Perspectiva macroprudentiala versus perspectiva microprudentiala

Centrul preocuparilor s-a schimbat de-a lungul timpului pentru a reflecta problemele asociate cu:

creditul excesiv catre tarile in curs de dezvoltare;

impactul inovatiilor financiare si ale dezvoltarii pietei de capital asupra sistemului financiar (Raportul Cross, 1986);

influenta reglementarii asupra prociclicitatii sistemului financiar (Crockett, 2000);

implicatiile esecului institutiilor importante la nivelul sistemului (Crockett,2000).

Noua arhitectura de supraveghere financiara europeana(6)

Practica macroprudentiala

Criza datoriilor din 1982 a fost un catalizator pentru aparitia abordarii macroprudentiale

1988: apare Basel I, care nu a fost fundamentat teoretic si nici testat empiric

Basel I a mutat accentul de la stabilirea coeficientilor de lichiditate spre adoptarea unui coeficient de adecvare a capitalului de 8%

Prin modul in care au fost definiti coeficientii de risc, acesta a contribuit la criza din 2007

Basel II nu a rezolvat problemele; existau multe alte lipsuri in reglementare

Noua arhitectura de supraveghere financiara europeana (7)

Practica macroprudentiala

Basel II prociclic adecvarea capitalului apare crescatoare deoarece riscul este subevaluat in perioadele de boom economic

Sistemul de contabilitate bazat pe piata prociclic: trimite castigurile de capital rezultate din cresterea pretului activelor direct in profit si rezerve de capital

In bilanturile bancilor au fost pastrate cele mai sigure active, iar cele cu cerinte de reglementare excesive au fost vandute

Procesul de creditare a sectorului privat si procesul de securitizare s-au accelerat.

Noua arhitectura de supraveghere financiara europeana(8)

Practica macroprudentiala

Testarea rezistenei la factori de risc a marilor banci europene

Interaciunea dintre cei doi piloni ai supravegherii financiare (CERS&ABE) si rezultatul efortului comun sunt evidentiate de exercitiul de testare a rezistentei marilor banci europene la factori de risc Verificarea robustetii presupune cuantificarea solvabilitatii fiecarei institutii

de credit din cele 150 implicate (in 2014), folosind tehnici omogene supervizate de ABE, in conditiile unui scenariu macroeconomic sever, elaborat cu aportul BCE;

Bancilor identificate ca vulnerabile, respectiv cele cu o rata a solvabilitatii mai mica de 5.5% dupa aplicarea scenariului extrem, li se aplica masuri de siguranta acestea pot presupune de la validarea unui plan de redresare pana la

aplicarea de solutii administrative, precum cele din categoria restructurarii activitatii

Guvernanta corporativa in banci - Elementele componente (1)

Desi reglementarile prudentiale au o orientare macroprudentiala din ce in ce mai pregnanta, acestea nu sunt suficiente pentru prevenirea acumularii vulnerabilitatilor sistemice mentinerea unui sistem bancar sanatos implica si existenta unor

mecanisme complementare, precum disciplina de piata si guvernanta interna.

Guvernanta corporativa se refera la un set de relatii corecte intre conducerea executiva, consiliul de administraie, actionari si alte categorii interesate in bunul mers al unei societati bancare.

Sistemul de guvernanta corporativa trebuie sa furnizeze cadrul de lucru prin care se stabilesc obiectivele, mijloacele prin care ele se realizeaza, precum si metodele prin care se monitorizeaza indeplinirea obiectivelor propuse.

Guvernanta corporativa in banci - Elementele componente (2)

Un cadru eficient de guvernanta corporativa trebuie sa asigure motivatii adecvate structurii de conducere, astfel incat aceasta sa urmareasca corespunzator obiectivele care sunt in interesul institutiei de credit.

Guvernanta corporativa eficienta nu poate decat asigura ca deciziile luate sunt de buna credinta, iar monitorizarea efectelor acestora este adecvata, astfel incat erorile manageriale sa produca pierderi financiare si reputationale minime nu garanteaza o activitate bancara fara erori, insa creeaza conditiile

ca personalul executiv sa isi orienteze eforturile in directia viabilitatii pe termen lung a institutiei de credit.

Guvernanta corporativa in banci - Elementele componente (3)

Preconditii in vederea unei structuri eficiente si robuste pentru institutiile de credit: pietele financiare sunt caracterizate prin eficienta si transparenta, pe fondul unor

reguli contabile solide; cadrul care descrie legislatia comerciala este eficace, astfel incat societatile

comerciale si populatia se pot baza pentru protejarea propriilor drepturi; activitatea de supraveghere financiara se desfasoara consecvent si cu integritate.

Principalele elemente structurale care formeaza un sistem eficient de guvernanta corporativa se clasifica in trei categorii, strans legate intre ele: evitarea situatiilor care favorizeaza conflictul de interese; stabilirea clara a competentelor si responsabilitatilor organismului

de conducere; adecvarea functiei de control intern la profilul de risc al institutiei de credit si

monitorizarea modalitatii in care sunt implementate obiectivele operationale.

Consiliul de administratie trebuie sa:

beneficieze de o intelegere clara in privinta rolului pe care il indeplineste in cadrul organismului de conducere,

detina competentele corespunzatoare responsabilitatilor asumate, pe care sa le manifeste cu prudenta si integritate in fundamentarea deciziilor la nivelul institutiei de credit.

stabileasca liniile directoare ale activitatii institutiei

vegheze la indeplinirea obiectivelor strategice si respectarea valorilor corporatiste.

stabileasca arii clare de responsabilitate, pe care le pune in aplicare prin intermediul unei structuri organizationale adecvate.

Principiile unei bune guvernante corporative in banci (1)

valorifice corespunzator concluziile auditorilor, interni sau externi, inclusiv pe cele ale autoritatii de supraveghere.

se asigure ca politicile ai practicile pe linia stimularii eficacitatii activitatii derulate de personalul executiv sunt consistente cu obiectivele pe termen lung ale institutiei de credit.

dovedeasca o buna cunoastere a tuturor structurilor operationale sau a pietelor in care institutia este implicata, inclusiv in acele zone ale activitatii sau jurisdictii care ridica dificultati suplimentare in urmarirea riscurilor relevante.

se asigure ca procesul de supraveghere a activiatilor curente realizat de catre conducerea executiva este concordant cu politicile comerciale si de administrare a riscului aprobate.

Institutia de credit trebuie administrata intr-o maniera transparenta.

Principiile unei bune guvernante corporative in banci (2)

Motivarea conducerii executive prin plata unor bonificatii trebuie corelata cu rezultatele pe termen mediu ale activitatii si nu cu cele anuale, care pot supraestima performanta efectiva.

Bonusurile garantate (fixe) nu sunt consistente cu o politica riguroasa de administrare a riscurilor => compensatiile potentiale trebuie ajustate in functie de: costul si volumul de capital necesar pentru acoperirea riscurilor asumate; costul si volumul riscului de lichiditate presupus de finantarea plasamentelor selectate .

Structura temporala a schemelor de remunerare trebuie corelata cu orizontul de timp aferent materializarii riscurilor asumate => doar o mica parte din valoarea compensatiilor trebuie oferita sub forma de numerar cea mai mare parte trebuie achitata sub forma de actiuni ce nu pot fi vandute decat

dupa o anumita perioada de timp sau sub forma unor optiuni de cumparare a unei parti din actiunile bancii

Revizuirea standardelor privind remunerarea conducerii executive

Concluzie: Abordari multiple pentru un sistem financiar robust

Impact limitat

Noua arhitectura de supraveghere

la nivel european

Masuri de reglementare

macroprudential si cadrul de

administrare a crizelor bancare

Masuri de reglementare

microprudentiala si imbunatatirea

standardelor privind guvernanaa corporatista

Initiative stratificate pentru a reduce probabilitatea

aparitiei unei crize, impactul si costurile

acesteia

Institutii de creditCurs XII Reforma supravegherii prudenTiale In sectorul bancarAN Univ. 2014 - 20151. Organizare cursReferinte bibliograficeNoua arhitectura de supraveghere financiara europeana (1)Noua arhitectura de supraveghere financiara europeana (2)Slide Number 6Slide Number 7Slide Number 8Slide Number 9Slide Number 10Slide Number 11Testarea rezistenei la factori de risc a marilor banci europeneGuvernanta corporativa in banci - Elementele componente (1)Guvernanta corporativa in banci - Elementele componente (2)Guvernanta corporativa in banci - Elementele componente (3)Principiile unei bune guvernante corporative in banci (1)Principiile unei bune guvernante corporative in banci (2)Revizuirea standardelor privind remunerarea conducerii executiveConcluzie: Abordari multiple pentru un sistem financiar robust