Alina Lfcenta (1)

LUCRAREA DE LICENȚAElemente de economie si de management al mediului la nivelul Bucureștiului, studiu de caz

Sector 5

Profesor coordonator:

Absolventa:

1

Capitolul I

1. Componenta economica in politica globala de mediu.

1.1 Degradarea mediului înconjurător si dezvoltarea economica.

Degradarea mediului înconjurător reprezintă un proces de alterare a calității mediului

datorat folosiri iraționale a resurselor naturale,poluării si aglomerări urbane.

Dezvoltarea economica reprezintă un proces care este definit ,prin efectele sale, ca un proces

de creștere a rezultatelor din economia unei tari per total si pe cap de locuitor.

Potrivit teoriei lui Kugnets curba de mediu este o relație ipotetica dintre factorii poluatori si

venitul pe cap de locuitor. Teoria lui Kugnets scoate in evidenta ca o data cu creșterea

economica, degradarea mediului creste si ea, iar după atingerea unui anumit punct de

dezvoltare economica degradarea economica scade. Ca un exemplu in acest sens Mexico City

si Seul, țări care s-au dezvoltat recent, care o data cu dezvoltarea economica a crescut si

gradul de poluare a mediului , nivelul de poluare fiind egal sau peste creșterea economica,fata

de ultimii 20-30 de ani. In paralel Japonia , SUA, si Europa de Vest care au suferit o

dezvoltare economica în trecut si au suferit o industrializare masiva, în prezent au ajuns la

punctul de a fi mult mai curate față de ani de dezvoltare economică cu două - trei decenii în

urmă.

Mediul natural si resursele naturale dintr-o tara depind de următorii factori:

Nivelul economiei si al activităților economice;

Sectoarele care produc randament economic;

Efectele obținute prin utilizarea tehnologiei;

Reglementările in privința mediului;

Efectele cheltuielilor de mediu si deconservarea lor.

O data ce factorii rămân constanți și economia unei țari este dezvoltată, resursele naturale se

epuizează mai rapid și nivelul de poluare creste.

Nivelul epuizării resurselor naturale depinde foarte mult de sectoarele economice astfel încât

economiile care depind de agricultura suferă o epuizare a resurselor precum: defrișare si

eroziunea solului, adică factori naturali, pe când in țările dezindustrializate epuizarea

resurselor rurale rezulta din transformarea poluării urbane.

Exista o relație strânsă între nivelul de dezvoltare economica si sectorul industrial

astfel încât țările care au venit mic cu un sector industrial slab dezvoltat sunt dominate de

industria alimentara si industria ușoară, pe când in țările cu venit mijlociu sectorul industrial

dominant este cel al industriei grele cel al cimentului si materialelor chimice, în schimb în

2

țările cu venituri mari și cu o industrie dezvoltata sectorul industrial dominant este cel al

electronicelor si electrocasnicelor.

Dezvoltarea economica influențează politicile macroeconomice și industriale prin

liberalizarea economiei și a schimburilor care determină riscul eliminării industriilor

ineficiente, iar acest lucru are ca rezultat reforme in administrațiile publice care oferă surse de

poluare si oferă posibilitatea țărilor cu reglementări severe de mediu sa importe in țările care

nu au reglementari de protecție a mediului stricte.

Dezvoltarea economica presupune doua etape :

Prima etapă este determinată de momentul în care economia stagnează, este scăzută ,

nivelul de conștientizare a populației asupra problemelor de mediu este aproape inexistent, iar

fondurile si programele de mediu au un grad minimal. Cu toate acestea degradarea mediului

este la un nivel scăzut datorita asimilării mari a mediului și nivelului mic de deșeuri.

Cea de a doua etapă este dezvoltarea economiei sau industrializarea .Aceasta etapă se

împarte pe doua faze:

o În prima fază nivelul economic creste accelerat si o data cu el si degradarea mediului se

accentuează, capacitatea mediului de asimilare fiind depășită de poluanți iar acest lucru are

ca rezultat un cost mai mare pentru programele de protecție a mediului deoarece în prima fază

a acestei etape nu nivelul de cunoștință al populației in privință protecției mediului este

scăzut.

o In cea de a doua fază putem vorbi de țările nuindustrializate în care problemele ce vizează

mediu acaparează atenția și se pune accent pe sănătatea mediului și implicit cea umana. În

această fază se maximizează si conștientizarea populației asupra impactului mediului și

sunt încurajate programe de conștientizare a populației

În aceasta etapa nivelul tehnologiei creste , industriile se dezvoltă eliminând industriile care

poluează , se pune accent pe tehnologia prietenoasă ”verde ”, se încurajează tot mai mult

programele de protecție a mediului și cele de conștientizare și se alocă mai mulți bani pentru

acestea.

Încă de la începutul fazei de dezvoltare resursele naturale pot suferi epuizări totale si parțiale

sau degradarea mediului ireversibil prin defrișări masive sau dispariția unor specii, însă

ulterior dezvoltării aceste pagube vor încerca sa fie înlocuite prin alte mijloace ecologice.

In concluzie putem spune că degradarea mediului se accentuează înainte de a se diminua de-

a lungul dezvoltării economice a unei tări.

3

1.2 Politica de mediu – Concepte și instrumente

Politicile de mediu sunt 5 la număr si utilizează instrumente pentru fiecare categorie

de politica în parte precum:

Politica reglementarilor globale: aceasta politica se referă la totalitatea agenților economici și

ai cetățenilor din toate categoriile.

Instrumentele utilizate în aceasta politica sunt:

Legi cadru, legi generale ale mediului si componentelor sale;

Norme, standarde și limite;

Analiza de impact și studii asupra mediului;

Politica reglementarilor specifice: aceasta politică are în vedere următoarele instrumente

Responsabilități pentru produse periculoase;

Responsabilitatea riscului;

Dreptul la o informare corecta în timp real;

Politica prin convingere: este politica cea mai eficientă, ca urmare efectele ei generează

ponderi ridicate.

Are în vedere următoarele instrumente:

Promovarea cercetării si a tehnologiei ecologice

Utilizarea mecanismelor de piață

Promovarea educației si conștientizării

Politica transferului de informație: Are in vedere următoarele instrumente sociale de

comunicare:

Educație;

Mass-media;

Sisteme informaționale cu acces la public.

Politica de simulare economico-financiara:

Instrumentele utilizate pentru aceasta politica sunt următoarele:

Penalități si taxe;

Scutiri de impozite pentru investiții si activități de protecția mediului înconjurător.

4

Negocierea dreptului de poluare

Impozite si subsidii.

Criteriile după care instrumentele pot fi alese corespunzător sunt următoarele:

Sa nu fie neconforme cu maximele de poluare în domeniu și asupra situației cărora urmează

sa se utilizeze.

Este ușor de înțeles și de explicat.

Are în vedere siguranța scopului propus inițial.

Este ușor de implementat.

Permite analizarea exacta a costurilor si a repartizării responsabilităților;

Este benefic politicii de mediu prin finanțarea sa.

Promovează dezvoltarea si aplicarea unor tehnologii de proces „curate”(nepoluante)

Se suprapune cu instrumentele individuale pe termen scurt.

Impulsionează inițiativa grupurilor - țintă si stimulează asumarea responsabilităților de către

acestea.

Obține sprijinul societății civile;

Este flexibil.

Politica de mediu in raport cu nivelul de atenție publica este reprezentata in 4 faze:

o Recunoașterea;

o Formularea politicii;

o Implementarea;

o Managementul politicii.

Trebuie menționat faptul ca aceste patru faze se aplica în cazul unei acțiuni specifice în cadrul

politicii de mediu.

Politica de mediu are un caracter limitat în timp și trebuie mereu sa fie componenta a unei

societăți ce evoluează în noțiunea dezvoltării durabile astfel încât nivelul de atenție publică

trebuie sa rămână constant, în programarea acțiunilor pe termen scurt, mediu și lung .

Conceptele și instrumentele unei strategii de mediu își dovedesc eficienta atunci când:

- Menține calitatea tuturor valorilor specifice naturii.

- Menține calitatea sănătății umane.

Exista mai multe cauze care au dus la elaborarea unor strategii de protecție a mediului

și anume:

- Sistemele de acțiune ocazionale,întâmplătoare au fost schimbate cu acțiuni programate și

sistematice de protecție a mediului;

5

- Suprimarea sau reducerea unor contradicții interne care aveau ca scop luarea unor masuri de

protejare a mediului;

- Elaborarea, implementarea si evaluarea unei politici de mediu etapizate astfel încât să poată

fi reevaluata.

- Planurile de acțiune și de implementare sa fie preconizate în timp ( scut, mediu, lung)

- Alegerea si perfecționarea unei echipe în funcție de etapa și acțiune.

- Aplicarea normelor și măsurilor potrivit autorizațiilor și legilor sa fie controlate.

In etapa de elaborare a strategiei de mediu esențial este factorul uman care trebuie să fie intr-

o continuă colaborare cu persoane cu o înțelegere și pregătire superioară pe nivele superioare

și structuri diferite de societate, iar în acest sens un stil de lucru interactiv este esențial.

Dinamismul problemelor și noutatea acestora duc la o adaptare continuă a strategiei și

la propuneri flexibile și de aceea este necesara colaborarea strânsă dintre persoane si

pregătirea superioară a acestora ca să se poate face fată problemelor și rezolvarea

eficienta a acestora.

În ceea ce privește implementarea planurilor abordarea integrata este un concept esențial

deoarece:

- Stabilește si selectează prioritățile si activitățile cele mai importante astfel încât se pot evita

deciziile elaborate instantaneu.

- Obținerea unor rezultate eficiente cu minim de efort și cheltuieli.

- Evita transferul problemei poluării.

Metoda abordării integrate în ceea ce privește elaborarea strategiei are în vedere următoarele

aspecte:

- Atenția este pusa pe cele mai importante obiective și puncte;

- Punctele și obiectivele care se stabilesc trebuie sa fie însoțite de planul de acțiune și de

implementare;

- Manifestarea abordării integrate trebuie să se reflecte din punct de vedere geografic dar si

din punct de vedere a atitudini societății implicate.

- Elaborare și finalizarea strategiei este caracterizată de dialogul cu grupurile –țintă, acestea

reprezintă un grup restrâns de persoane care au în comun domeniul în care activează,

preocupările problemelor de mediu sau părerile în ceea ce privește problematica de mediu.

Aceste grupuri se împart în doua categorii:

6

Un prim grup este reprezentat de „poluanți direcți” .Administrația publica relaționează cu

acești reprezentanți pe cale tehnică , urmărindu-se ca limitele de poluare a mediului să fie

îndeplinite.

Cel de al doilea grup este reprezentat de „interpreți”. Acest grup are rolul de informare a

societății.

1.3 Operaționalizarea politicilor de mediu

Ansamblul mijloacelor a măsurilor pentru protecția si refacerea mediului determină ca fiind

politica de mediu fezabila prin gradul ridicat de aplicabilitate a acestor măsuri.

Operaționalizare politicii de mediu este o etapa importanta în eficientizarea politicii de mediu,

și aceasta are următoarele condiții:

- Trebuie să existe resurse umane calificate cu experiență în domeniu,

- Cadrul legislativ trebuie să reflecte raportul dintre general și particular.

Este important să existe un sistem funcțional pentru controlul si autocontrolul aplicării

politicii de mediu;

Pornind de la obiectivele politicii de mediu structurate in funcție de problematicile de mediu

gradul de dezvoltare a fiecărei tări, regiuni se va implementa sistemul instrumentelor

alternative pentru obiectivele formulate.

Măsuri ale politicii de mediu:

Măsuri punctuale sau directe, acestea se concretizează în:

Instrumente legislative - au ca prim scop asigurarea sănătății mediului mai ales în cazul

activităților care au un risc de poluare ridicat. Cel de al doilea scop este de a se asigura ca se

respecta obligațiile din acordurile si convențiile naționale legate de mediu.

Instrumente economice - acestea sunt reprezentate de taxe,permise de poluare negociabile.

Acestea au ca scop să internalizeze costurile ecologice externe și să corecteze nivelul

preturilor si sa se utilizeze resursele naturale rational si responsabil, precum si sa actioneze

impotriva poluari si a gestiuni responsabile a deseurilor.

Instrumente pentru sprijin orizontale: actioneaza in :

Incurajarea tehnologiei „verzi” mai putin poluante;

Perfectionarea sistemului de informare a publicului;

Imbuntatirea bazei de date pentru mediu;

Imbunatatirea planificari sectoriale si a amenajari teritoriale;

Promovarea proiectelor de mediu.

7

Masuri de sustinere si indirecte se refera la :

- Controlul institutiei in ceea ce priveste:

- Utilizarea terenurilor;

- Accesul pe proprietate.

Constientizarea costurilor de operationalizare a protectiei mediului care se refera la:

-Dezvoltarea sistemului informational;

-Reforme juridice;

- Reducerea procedurilor juridice.

Masuri economice generale reprezinta imbinarea politicilor de mediu cu cele monetare,

bugetare, in domeniul pietelor de capital, a energiei.

Politica monetara: are in vedere cresterea dezvoltari economice prin rata dobanzi si cea de

actualizare daca dmeniile cu profitabilitate mare au un impact asupra mediului pozitiv.

Politica bugetara:are in vedere amplificarea programelor ecologice si marirea taxelor pentru

utilizarea resurselor naturale care sa fie investite in programele pentru mediu pentru ca

rezultatul final sa fie imbunatatirea efectelor pozitive asupra mediului si diminuarea celor

negative.

Politica pietelor de capital: ar trebui sa sprijine financiar sistemul de gestiune a resurselor

naturale si control al poluarii.

Politica energetica: aceasta politica inlocuieste diferitele surse de energie si are un efect

benefic asupra mediului deoarece masurile de politica energetica reduc presiunea asupra

ecosistemelor forestieresi a poluari calitatii aerului si a mediului inconjurator.

Politicile in domeniul investiilor: influenteaza imbunatatirea performantelor economice prin

maximizarea capacitatii de finantare a costurilor ecologice pentru a diminua impactul

negativ asupra mediului prin practici care pot agrava semnificativ calitatea mediului sau chiar

ireversibil.

In tarile subdezvoltate investitile straine pun accent tot mai mult pe zonele cu o poluare

ascendenta ceea ce determina un profit pe termen scurt sau mediu in schimb afecteaza

mediul si ridica costurile ecologice la un nivel greu de suportat pentru tara.

Politica investitionala este caracterizata de instrumentele indirecte de protectie a mediului .

aceste instrumente au ca scop, prin punerea lor in aplicare, modificarea costurilor si a

diferitelor alternative tehnico-productive pe care agenti economici le incurajeaza cu scopul de

a influenta intr-un sens pozitiv protectia mediului.

8

Caracterul indirect al acestor instrumente se alatura instrumentelor directe( norme si

standarde) si celor nerestrictive.

Analizand normele si stadardele care stabilesc in mod direct restrictiile de poluare a mediului

observam urmatoarele limite:

Au un caracter dual: impun interzicerea depasirii unui anumit nivel de emisii si efluenti, dar

accepta poluarea pana la acest nivel fara a suporta cel putin o parte din pagubele create.

Au un caracter uniform: limitele poluante sa fie uniforme pentru fiecare zona sau tara pentru

a se evita tendinta de transferare a activitatilor poluante in zone cu restricti ecologice mai

putin severe.

Au un caracter static:exista ricul ca aceste norme sa blocheze punctionarea retelei mediu-

activitate economica- sociala.

In ceea ce privesc obiectivele urmarite ale politici investitionale , instrumentele economice se

impart in:

Instrumente de incitare sau incitative: care descurajeaza promovarea tehnologiilor poluante si

incurajeaza promovarea tehnologiilor prietenoase cu mediul.

Instrumente de finantare- se refera la finantarea proiectelor de mediu prin fonduri sau

maximizrea bugetelor locale de stat din care sa se finanteze total sau partial proiecte de

mediu.

In ceea ce privesc efectele scontante instrumentele economice de protectie a mediului se

impart in :

Instrumente ce protejeaza ecosistemele;

Intrumentele ce protejeaza functiile mediului.

In ceea ce priveste cadrul de apicare , instrumentele economice se impart in:

Instrumente de protejare a resurselor naturale;

Instrumente care au ca scop reducerea volumului mare de emisii poluante si efluenti;

Instrumente pentru minimizarea produselor poluante.

Capitolul II 2.1 Prezentarea generala a Municipiului București.

9

Sursa: http://opengis.unibuc.ro/, http://www.politiaromana.ro/

Pentru Romania Municipiul Bucuresti reprezinta baza economica si industriala a tarii acesta

fiind de altfel si capitala tarii, in care se masuara cea mai mare densitate a populatiei de

1.883.425 locuitori acestia dispersandu-se in cele 6 sectuare administrative ale capitalei.

Istoricul Bucurestiului dateaza inca din secolul XIV cand o legenda spunea ca Bucurestiul a

fost fondat de catre un oier pe nume Bucur. In schimb istoria arata ca acesta a fost intemeiat

de Mircea cel Batran la sfarsitul secolului XIV.

Asezarea a fost atestata documentar pe vremea lui Vlad Tepes,domn al Tarii Romanesti, la

data de 21 septembrie 1459 cand acesta emite un act prin care intareste o mosie unor boieri.

Pe data de 14 octombrie 1465 Bucurestiul este ales de catre Radu cel Frumos ca resedinta

domneasca.

In anul 1659 Bucurestiul devine Capitala Tarii Romanesti, acest lucru infaptuindu-se sub

domnia lui Ghiorge Ghica. In aceasta perioada se incep modernizarile orasului astfel incat

apare pentru prima data o institutie de invatamant superior „Academia Domneasca”(1694),

primele drumuri pavate cu piatra de rau (1661). La initiativa spatarului Mihail Cantacuzino in

anul 1704 ia fiinta spitalul Coltea care in urma unui incendiu si a unui cutremur a fost grav

avariat si reconstruit dinou in anul 1888.

Nu dupa mult timp de la acest incident Bucurestiul incepe se prinda forma. Se dezvolta

economic , creste numarul populatiei dovedit prin catagrafiatul din anul 1798 care demonstra

ca populatia la acel timp era de 30.030 locuitori pe cand in anul 1831 se numarap peste 10.00

de case si o populatie de aproximativ 60.000 de locuitori. Acest lucru s-a infaptuit din cauza

dezvoltarii orasului si a crearii de locuri de munca pentru mestesugari care formau mai multe

brezle precum: croitori, cizmari,cavafi, cojocari, panzari, zabunari, salvaragi.

Cu trecerea timpului incep sa apara si o serie de institutii de interes public (Teatrul

Național, Gradina Cișmigiu,Cimitirul Șerban Voda, Societatea Academica din

București, Societatea Filarmonica din București, Universitatea din București, Gara de

10

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord

http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_din_Bucure%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Societatea_Filarmonic%C4%83_din_Bucure%C8%99ti&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Societatea_Academic%C4%83_din_Bucure%C8%99ti&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Societatea_Academic%C4%83_din_Bucure%C8%99ti&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cimitirul_%C8%98erban_Vod%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Ci%C8%99migiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Na%C8%9Bional

http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Na%C8%9Bional

http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2nt

http://opengis.unibuc.ro/

Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Gradina Botanica

din București,Ateneul Român, Banca Naționala, cinematografe dar si tehnologia se

dezvolta apara primele lampi cu petrol, liniile de tramvai, iluminatul electric cat si liniile

telefonice.

Inainte de inceperea regimului comunist Bucurestiul era resedinta judetului Ilfov(interbelic).

In aceasta perioada Municipiul Bucuresti a primit numele de „Micul paris”, acest lucru

datorandu-se asemanarii cu capitala franceza, insa dupa inaugurarea regimului comunist acest

pseudonim si-a pierdut din frumusete datorita regimului si a investitiilor tot mai mari in

industria imobiliara care dealtfel a starznit ingrijorare in privinta esteticului cladiriilor din

bucuresti, inclusiv a centrului istoric.

Tratatele semnate din anul 1812 pana in anul 1918 au fost:

28 mai 1812 - la sfârșitul Razboiului Ruso-Turc, Principatul Moldoveipierde partea sa

rasariteana, Basarabia

3 martie 1886 - la sfârșitul razboiului între Serbia și Bulgaria

10 august 1913 - la sfârșitul celui de-al Doilea Razboi Balcanic

4 august 1916 - tratatul de alianța între România

și Antanta (Franța, Anglia, Rusia și Italia)

6 mai 1918 - tratatul între România și Puterile Centrale, care nu a fost niciodata ratificat

Privind asezarea Municipiul Bucuresti acesta se afla in partea de S-SE a Romaniei, avand

coordonate geografice intre 25°° 49’ 50" si 26° 27’ 15" longitudine estica si 44° 44’ 30" si 44°

14’ 05" latitudine nordica. Are o suprafara de 228 km patrati din care suprafata construita de

70%. Este la o distanta de 100 km sud de Carpatii Orientali, la 64 km nord de Fluviul Dunarea

si la 240 km vest de Marea Neagra.judetele din invecinatatea acestuia sunt: judetele Prahova

(N), Ialomita (E-NE), Calarasi (E-SE), Giurgiu (S-SV) si Dambovita (V-NV).

Ca si asezare din punct de vedere geografic acesta se afla in Campia Vlasiei, facand parte din

campia Roamana. La est se invecineaza cu Bararganul, in partea de vest se afla Campia

Gavanu Burdea, iar in sud Campaia Burnazului. Campia Bucurestiului este o subunitate a

Campiei Vlasiei, aceasta campie se intinde la N-E si E pana la Valea Pasarea, în S-E și S

pâna la Câmpul Câlnaului și Lunca Argeș-Sabar, în S-V tot pâna la Lunca Argeș-Sabar, iar în

N-V pâna la Câmpia Titu. S-a format prin retragerea treptata a lacului cuaternar, ca urmare a

mișcarii de înalțare a Carpaților și Subcarpaților și a intenselor aluvionari.

Campia Romana are altitudini intre 100-115 m, Municipiul Bucuresti se afla la o altitudine de

la 60 pana la 90 m.

11

http://ro.wikipedia.org/wiki/Puterile_Centrale

http://ro.wikipedia.org/wiki/1918

http://ro.wikipedia.org/wiki/6_mai

http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Anglia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba

http://ro.wikipedia.org/wiki/Antanta


http://ro.wikipedia.org/wiki/4_august

http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_balcanic


http://ro.wikipedia.org/wiki/10_august

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria

http://ro.wikipedia.org/wiki/Serbia


http://ro.wikipedia.org/wiki/3_martie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Basarabia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Principatul_Moldovei

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Turc


http://ro.wikipedia.org/wiki/28_mai

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ateneul_Rom%C3%A2n

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Botanic%C4%83_din_Bucure%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Botanic%C4%83_din_Bucure%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord

Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) și vai (cu terase și

lunci) care se succed de la nord catre sud:

Câmpul Baneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini de 90–95 m

și densitatea fragmentarii mai mare în sectorul sudic, de 0,5–1 km/km2. La contactul cu

versantul Vaii Colentina, pantele pot depași 5o.

Valea Colentinei este asimetrica (datorita versantului drept mai abrupt) și puternic meandrata.

La intrarea în București are lațimea de 0,5 km, iar la ieșire, de 1,5 km. În lungul ei apar doua

terase joase (de 2–3 m și de 4–6 m) și martori desprinși din câmpuri sau din terase. Lunca este

larga și bine dezvoltata pe ambele maluri, însa din cauza lucrarilor de regularizare a fost

acoperita de apele lacurilor de acumulare. Se mai pastreaza doar câteva popine sub forma

unor insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroești și Pantelimon.

Câmpul Colentinei (sau Giulești-Floreasca), cuprins între râul omonim și Dâmbovița, acopera

circa 36% din teritoriul Municipiului, având o înclinare ușoara pe direcța NV-SE (între 80 și

60 m altitudine). Densitatea fragmentarii are valori cuprinse între 0 și 1 km/km2.

Valea Dâmboviței este sapata în loess, având malul drept mai abrupt și înalt (aproximativ 10–

15 m), iar cel stâng mai coborât (între 4–5 m în amonte și 7–8 m în aval). Terasele sunt

dezvolte, predominant, pe partea stânga a râului și sunt în numar de patru. Pâna la amenajarea

cursului, în lunca se gaseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave și maluri abrupte. În

prezent se mai pastreaza o serie de piscuri (Uranus-Mihai Voda) și popine (Dealul

Mitropoliei, Colina Radu Voda, Movila Mare).

Câmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Vacarești) se desfașoara între Valea Dâmboviței, la

nord, și de râul Sabar, la sud. Scade în altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m),

predominând treptele hipsometrice de 70–80 m și 80–90 m, iar densitatea fragmentarii ajunge

pâna la 0,5–1 km/km2

In ceea ce priveste clima Municipiului Bucuresti are o clima temperat- continentala, cu patru

anotimpuri : iarna, primavara, vara, toamna. Curentii de aer estici dau variatii excesive de

temperatura care ajung pana la 70 grade celsius, intre verile calduroase si iernile geroase..edia

anuala a temperaturii in Municipiul Bucuresti este de 10-11 grade celsius. Cea mai friguroasa

luna este luna ianuarie cu o medie de – 2,9 grade celsius, cea mai mica temperatura a fost

inregistrata in anul 1888 de -30 grade celsius. In schimb cea mai calduroasa luna este luna

Iulie cu o medie de 22.8 bgrade celsius, iar cea mai mare temperatura inregistrata a fost de 41

grade celsius pe data de 20 august 1945.

Municipiul Bucuresti este impartit in patru zone:

12

• zona centrala care din punct de vedere climatic are o temperatura medie de 11 grade

celsius, umiditatea de 3-6 %, iar vantul este sub 2m/s.

• Zona mediana, este caracterizata printr-un grad mare de poluare deoarece cuprinde

zonele industriale cu fabrici si gari, zile ploioase, un volum de precipitatii de 600 mmpe an si

o temperatura medie sub 11 grade celsius.

• Zona rezidentiala cuprinde zonele noi construite precum: baneasa, Floreasca,

Pantelimon, Balta Alba, Berceni, Drumul Taberei, aceasta zone este caracterizata printr-o

medie anuala de 10,5 grade celsius, uneori cu vanturi puternice, un grad de umiditate de

aproximativ 77 %, cu un volum de precipitatii de aproximativ 550-600 mm pe an, in schimb

poluarea este mult mai scazuta fara de zonele centrale si mediene.

• Zona periferica cuprinde zonele in care exista constructii joase, cu suprafete verzi si

amri zone industriale. In aceasta zona vantul are o intensitate mai mare fata de zonele

centrale si mediene, umiditate ridicata, precipitatii sub 550 mm pe an, cu un grad foarte scazut

al poluarii.

Din punct de vedere Hidrografic in Bucuresti avem 2 tipuri de ape:

Ape de suprafata: apele care dreneaza arealul municipiului Bucuresti, apartin bazinelor

hidrografice ale Argesului (cursul inferior) si Ialomitei (cursul mediu).

Afluentii Argesului au o orientare generala nord-vest-;sud-est, din randul lor facand parte: a)

Dambovita, in care se varsa raul Pasarea, cu afluentul sau, raul Sindrilita; b) Colentina, cu

afluentul sau pe stanga, valea Saulei

Dambovita este artera hidrografica principala a teritoriului, strabatand Bucurestiul pe o

distanta de 25 km indeplineste functii multiple in dezvoltarea orasului, printre care cel mai

important este alimentarea cu apa a orasului. Debitul sau mediu anual, la Contesti, in amonte

de Bucuresti este 11,4 mc/s. Inundatiile si inmlastinirea au impus o serie de amenajari, astfel

intregul sau curs inferior este canalizat; pe de alta parte, datorita necesitatilor de apa ale

capitalei, pentru marirea debitului Dambovitei, a fost construit canalul Joita, apeductul Rosu-

Grozavesti si conducta de refulare Crivina-Arcuda.

Colentina are o lungime de 98 km, dintre care 34,7 km se afla pe teritoriul municipiului

Bucuresti. Albia sa este slab inclinata, meandrata, situatie ce a favorizat transformarea ei intr-

o salba de lacuri, in mare parte amenajate. Debitul Colentinei este relativ mic: 0,61 mc/s, insa

este suplimentat de apele Ialomitei. Amenajarile au transformat regimul hidrologic al lacurilor

Mogosoaia, Straulesti, Baneasa, Herastrau, Floreasca si Tei. In aval de lacul Tei, albia

Colentinei se ingusteaza, apoi in meandrele apar lacurile Fundeni, Pantelimon I, Pantelimon II

13

si Cernica. In total pe valea Colentinei sunt amenajate 17 lacuri cu o suprafata totala de

20.000 ha si un volum de apa de circa 52 milioane mc.

Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie cu debit inconstant.

Are o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu

functii complexe (piscicultura, agrement etc.). Are un curs permanent, regularizat.

Ape subterane: Apele subterane existente in cadrul perimetrului capitalei si in zona acesteia

sunt in relatie directa cu caracteristicile morfologice si constitutia geologica a subsolului. Sunt

delimitate trei complexe acvifere subterane: a) stratul acvifer de mica adancime, localizat in

„pietrisurile de Colentina”; b) stratul de adancime medie (20-30 m) situat intr-un orizont gros

de nisipuri, care furnizeaza apa de buna calitate; c) stratul acvifer de mare adancime,

desfasurat la baza complexului marnos, dispunand de cantitati insemnate de ape calitativ

superioare.

Pe langa aceste ape in Bucuresti mai sunt amenajate lacuri, cu functie de agrement, dintre care

cele mai importante sunt: Cismigiu, Libertatii, Titan, Drumul Taberei, lacul din parcul

Tineretului.

Vegetatia,fauna si solul din Municipiul Bucuresti.

Din punct de vedere geologic, în fundamentul Municipiului Bucureşti se disting formaţiuni de

vârsta precambriana cutate şi metamorfozate ce aparţin Platformei Moesice. Peste acestea se

regrupeaza depozite sedimentare de calcare, marne şi gresii în facies lacustru şi fluviatil, de

vârsta mezozoica şi neozoica.

Cele mai recente formaţiuni sunt cele cuaternare, reprezentate prin stratele de Frateşti (trei

orizonturi de pietrişuri şi nisipuri separate de argile), peste care urmeaza un complex marnos

din pleistocenul mediu ce creşte în grosime de la S (20 m) la N (peste 100 m), apoi complexul

nisipurilor de Mostiştea (10-20 m grosime), argile şi argile nisipoase şi orizontul pietrişurilor

şi nisipurilor de Colentina.

Caracteristica esenţiala a substratului geologic este data de prezenţa sedimentarului

reprezentat prin depozite löessoide (numite şi Luturi de Bucureşti) care acopera întreaga zona

cu excepţia celor inundabile. Sub patura de löess se afla un strat de nisipuri şi pietrişuri

(pleistocene superioare), dispuse pe un pat argilos într-o structura torenţiala încrucişata, care

cantoneaza straturi de apa freatica.

Rocile friabile prezinta o vulnerabilitate ridicata la eroziune eoliana şi fluviala, prezenţa

argilelor şi marnelor crescând vulnerabilitatea la procese de versant sau la înmlaştiniri. Astfel,

14

rocile friabile reprezinta un factor major de restrictivitate în special în lungul cursurilor de

apa, acolo unde întreţinerea amenajarilor necesita costuri suplimentare de evitare a proceselor

de eroziune şi acumulare.

Astfel, litologia se constituie într-un important factor restrictiv pentru amenajarile de mare

anvergura, în special în cazul în care acestea urmeaza a fi realizate în apropierea cursurilor de

apa sau a zonelor cu pante relativ ridicate.

Fenomenele de acumulare a aluviunilor reprezinta un important factor care trebuie considerat

în realizarea de amenajari, acestea fiind specifice în lungul vailor la ape mari, dar şi zonelor

de varsare. Astfel, debitele importante de aluviuni care sunt transportate de marile râuri în

perioadele cu scurgere maxima, pot genera probleme la nivelul unor amenajari: (acumulari,

amenajari realizate în albiile râurilor etc.). Trebuie luate în calcul atât cursurile mari de apa

(Argeş, Dâmboviţa), cât şi cursurile mici neamenajate.

2.2 Autoritati publice centrale si locale care participa la managementul Municipiului

Bucuresti.

Administratia publica centrala este o structurã organizationalã care, conform Constitutiei si

Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, are ca principale sarcini executarea legii sau

prestarea serviciilor publice prevãzute de lege.

Strcutura actualei administratii este urmatoarea:

Administratia centrala

-Prestedintele Romaniei si Guvernul Romaniei.

-Ministerele si alte autoritati centrale de specialitate ale administratiei publice centrale;

-Autoritati autonome ale administratiei publice centralle;

Institutii centrale subordonate autoritatilor autonome sau ministerelor sau ale celorlalte

autoritati centrale;

-Administratia publica din teritoriu

-Prefectul;

-Comisia judeteana consultativa;

-Servicile publice deconectate in teritoriu ale ministerelor sau altor autoritati publice centrale.

Administratia publica locala:

-Consiliul judetean, municipal sau orasenesc;

-Primarul municipiului, orasului sau comunei;

15

-Institutiile bugetare, regiile autonome.

Din aceste categorii autoritatiile publice care se implica in managementul Municipiului

Bucuresti sunt autoritatiile publice centrale precum:

Guvernul Romaniei care prin legea numarul 90/2001 Art.1, are urmatoarele atributii:

- Guvernul este autoritatea publica a puterii executive, care functioneaza in baza votului de

incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si

exercita conducerea generala a administratiei publice.

- Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national

economic si social, precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in conditiile

promovarii intereselor nationale.

- Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile constitutionale,

avand la baza Programul de guvernare acceptat de Parlament.

-Numirea Guvernului se face de Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordat

Guvernului de Parlament.

Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita urmatoarele functii:

functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a

Programului de guvernare;

functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional

necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;

functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii

publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este

responsabil;

functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan

intern si extern;

functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii

reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in

domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara

activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

Parlamentul Romaniei are urmatoarele atributii:

Atribuţia legislativa – consta în activitatea de elaborare şi emitere a legilor. Termenul „lege”

este utilizat, în acest context, în accepţiunea lui restrânsa, de act normativ emis de Parlament,

cu cea mai mare forţa juridica, ce cuprinde reguli generale de conduita, formulate în abstract,

16

impersonale, cu caracter general, obligatorii, a caror respectare, la nevoie, poate fi impusa

prin forţa de constrângere a statului .

Atribuţii privind organizarea interna şi a activitaţii Parlamentului – referitoare la: validarea

mandatelor deputaţilor şi senatorilor, alegerea şi constituirea propriilor organe de conducere,

adoptarea propriilor regulamente de organizare şi funcţionare, aprobarea bugetului propriu

etc.

Stabilirea direcţiilor generale ale activitaţii sociale, economice, culturale, statale şi juridice -

în baza competenţei generale de care se bucura ca organ reprezentativ suprem, parlamentul

stabileşte liniile principale ale dezvoltarii societaţii şi ale naţiunii române, prin intermediul

legilor adoptate, legi pe care Guvernul are obligaţia de a le pune în executare. Parlamentul

reglementeaza, prin intermediul legilor, domenii importante şi foarte importante, precum:

bugetul naţional, drepturile şi libertaţile fundamentale ale omului şi cetaţeanului, alegeri,

instituţiile fundamentale ale statului, organizarea forţelor armate, apararea şi siguranţa

naţionala, sistemul general al impozitelor şi taxelor, regimul general al infracţiunilor etc.

Atribuţii exercitate în legatura cu alte autoritaţi publice – se refera, în principal, la alegerea,

numirea sau destituirea din funcţie a unor funcţionari şi demnitari publici: Parlamentul îl

poate suspenda din funcţie pe Preşedintele României (art. 95 din Constituţie); hotaraşte

punerea sub acuzare a Preşedintelui Republicii pentru savârşirea infracţiunii de înalta tradare

(art. 96); acorda votul de încredere Guvernului şi programului general de guvernare a acestuia

(art. 103); poate retrage încrederea acordata Guvernului, ceea ce echivaleaza cu demiterea

acestuia (art. 113); numirea în funcţie a Avocatului Poporului, a şefilor serviciilor de

informaţii, a consilierilor de conturi din cadrul Curţii de Conturi (art. 140 alin. 4); fiecare

camera a Parlamentului numeşte câte trei judecatori ai Curţii Constituţionale; Senatul numeşte

pe cei doi reprezentanţi ai societaţii civile din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (art.

133 alin. 2 lit. b); Senatul valideaza în funcţie pe cei 14 membrii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie, aleşi de catre adunarile generale ale magistraţilor (art. 133 alin. 2 lit. a) etc.

Atribuţii de control parlamentar. Funcţia de control decurge din calitatea Parlamentului de

organ reprezentativ suprem şi de unica autoritate legislativa, având ca suport teoretic,

principiul separaţiei puterilor în stat . Controlul este necesar, deplin şi diferenţiat.

Modalitaţile de control parlamentar sunt:

controlul exercitat prin intermediul comisiilor parlamentare

17

controlul exercitat prin intermediul darilor de seama, a mesajelor, rapoartelor, programelor

(de exemplu, audierea rapoartelor prezentate în faţa Parlamentului de Curtea de Conturi,

Avocatul Poporului etc.)

controlul exercitat asupra activitaţii Preşedintelui republicii şi a membrilor guvernului

(control politic)

dreptul deputaţilor şi al senatorilor de a cere informaţii necesare

controlul exercitat prin rezolvarea petiţiilor cetaţenilor

controlul exercitat prin intermediul Avocatului Poporului

Atribuţii în domeniul politicii externe – Parlamentul ratifica sau denunţa tratatele şi celelalte

acte internaţionale negociate de Guvern şi semnate de Preşedintele Republicii, la care

România devine parte; declararea starii de razboi, decizia de începere sau încetare a

ostilitaţilor militare; participa la structurile parlamentare internaţionale .

Ministerele care ajuta la conducerea Municipiului Bucuresti sunt urmatoarele: Ministerul

Economiei şi Comerţului , Ministerul Finanţelor, Ministerul Industriei şi Infrastructurii ,

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare , Ministerul Transporturilor şi Gospodarii

Drumurilor , Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, Ministerul Educaţiei şi Tineretului,

Ministerul Sanataţii,Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului ,

Ministerul Culturii şi Turismului, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi

Integrarii Europeane,Ministerul Afacerilor Interne,Ministerul Apararii , Ministerul Dezvoltarii

Informaţionale,Ministerul Reintegrarii , Ministerul Administraţiei Publice Locale.

Primaria Municipiului Bucuresti administreaza orasul si este condusa de un Primar care are

urmatoarele atributii generale:

- asigura respectarea drepturilor şi libertaţilor fundamentale ale cetaţenilor, a prevederilor

Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a

hotarârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune masurile necesare şi acorda sprijin pentru

aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi

conducatori ai autoritaţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotarârilor consiliului

judeţean;

- asigura aducerea la îndeplinire a hotarârilor consiliului local. În situaţia în care apreciaza ca o

hotarâre este ilegala, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizeaza pe prefect;

- poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la

problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotarârii consiliului local ia masuri pentru

organizarea acestei consultari, în condiţiile legii;

18

- prezinta consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informari, privind starea

economica şi sociala a comunei sau a oraşului, în concordanţa cu atribuţiile ce revin

autoritaţilor administraţiei publice locale, precum şi informari asupra modului de aducere la

îndeplinire a hotarârilor consiliului local;

- întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune

spre aprobare consiliului local;

- exercita funcţia de ordonator principal de credite;

- verifica,din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunica

de îndata consiliului local cele constatate;

- ia masuri pentru prevenirea şi limitarea urmarilor calamitaţilor, catastrofelor, incendiilor,

epidemiilor sau epizooţiilor, împreuna cu organele specializate ale statului. În acest scop

poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comuna sau din oraş,

acestea fiind obligate sa execute masurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie

elaborate pe tipuri de dezastre;

- asigura ordinea publica şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei,

gardienilor publici, pompierilor şi unitaţilor de protecţie civila, care au obligaţia sa raspunda

solicitarilor sale, în condiţiile legii;

- îndruma şi supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor

contractuale;

- ia masurile prevazute de lege cu privire la desfaşurarea adunarilor publice;

- ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor

manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea

şi liniştea publica;

- controleaza igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în vânzare

pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

- ia masuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în condiţiile legii;

- ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitaţii şi îl supune spre aprobare

consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale

planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;

- asigura repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotarârii consiliului local;

- asigura întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraşului,

instalarea semnelor de circulaţie, desfaşurarea normala a traficului rutier şi pietonal, în

condiţiile legii

19

- exercita controlul asupra activitaţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi

ia masuri pentru buna funcţionare a acestora;

- conduce serviciile publice locale; asigura funcţionarea serviciilor de stare civila şi de

autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenţa şi ajutor social;

- îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civila;

- emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;

- propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, ştatul de funcţii,

numarul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de

specialitate;

- numeşte şi elibereaza din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de

specialitate al autoritaţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; propune

consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducatorilor regiilor

autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;

- raspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi

domeniului privat al comunei sau al oraşului;

- organizeaza evidenţa lucrarilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie autoritaţilor

administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidente;

- ia masuri pentru controlul depozitarii deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru

asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a oraşului, precum şi

pentru decolmatarea vailor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Orasul este impartit in sase sectoare adminsitrative, fiecare avand Primarie si Primar specific

fiecarui sector. Primarii de sector au urmatoarele atributii:

a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;

b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;

c) atribuţii referitoare la bugetul local;

d)atribuţii privind serviciile publice asigurate cetaţenilor;

e) alte atribuţii stabilite prin lege.

2.3 Analiza economica a Municipiului Bucuresti

Municipiul Bucuresti fiind capitala Romaniei reprezinta cea mai mare aglomerare industriala

in care sunt dezvoltate toate ramuriile economiei.

Cresterea economica a aparut odata cu dezvoltarea Municipiului Bucuresti ceea ce a

determinat un nivel superior PIB pe cap de locuitor fata de celelalte regiuni ale tarii, si o

structura sociala si profesionala de un standard mult mai ridicat.

20

Mediul economic al Municiiului Bucuresti este evidentiat prin structuriile institutionale

existente si de forta de munca calificata si nu in ultimul rand de sistemul informatic foarte

bine dezvoltat.

Sectorul serviciilor este bine dezvoltat, cu precadere în ceea ce priveşte telecomunicaţiile,

intermedierile financiare, educaţia şi cercetarea, transportul şi depozitarea, turismul şi

serviciile culturale, serviciile catre întreprinderi (inclusiv software) şi comerţul. Având în

vedere funcţia de capitala pe care o îndeplineşte Bucureştiul, administraţia publica

concentreaza, de asemenea, un numar important de angajaţi.

Pentru a face o analiza concreta asupra economiei Municipiului Bucuresti voi lua in calcul

urmatorii indicatori:

Dezvoltarea economica:

Pib/ cap locuitor

Investitii straine directe

IMM-uri

Infrastructura

Transport

Educatie

Sanatate

Turism

Fig 2.3.1

2007

2008

2009

2010

2011

020000

4000060000

80000

100000

120000

140000

160000

89418.5

121016.8

111374.9

118716.8

133807.8

PIB (milioane lei) pe total in Municipiul Bucuresti

PIB/ cap locuitor(milioane lei)

© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

21

PIB-ul este principalul indicator de masurare a economiei nationale si este definit

ca valoarea tuturor bunurilor si serviciilor produse in economie mai putin valoarea

acelor bunuri sau servicii folosite in crearea lor.

PIB-ul pe cap de locuitor este in general considerat ca fiind masura cea mai cuprinzatoare a

economiei unei tari, un indicator de performanta si prosperitate al unui stat.

Calculul cresterii anuale a PIB-ului pe cap de locuitor in volum permite comparatii ale

dinamicii de dezvoltare economica, atat in timp cat si intre economiile de dimensiuni diferite,

indiferent de nivelul preturilor.Cresterea volumului PIB-ului este evaluata la preturile de anul

precedent. De aceea orice miscare de volume de capital, sunt inregistrate si miscarile de pretnu vor

modifica rata de crestere a inflatiei.

Un ritm de crestere a PIB-ului suficient de ridicat inseamna ca societatea este

generatoare de resurse economice suplimentare pentru a indeplini necesitatile economice in

crestere ale generatiei actuale, sa investeasca in vederea unor profituri mai mari in viitor, sau

pentru a se adresa preocuparilor de mediu si sociale. (EUROSTAT indicators GDP per

inhabitant)

Metoda de calcul se realizeaza prin valoarea PIB pe locuitor a unei anumite perioade

exprimata in preturile unei perioade anterioare care se imparte la valoarea PIB pe locuitor

pentru perioada anterioara apoi se scade 100.

Potrivit acestui grafic putem obesrva ca valuarea PIB pe totalul Municipiului Bucuresti

sufera o crestere de 44.389,3 milioane lei fata de anul de baza 2007. Din acest lucru ne putem

da seama ca se incearca eforturi mari pentru ca Municipiul Bucuresti sa sufere o crestere

seminificativa a bunastratii si prosperitatii in acest oras, astfel incat populatia sa aiba un trai

mai bun si locuri de munca cat mai bine platite si sa isi desfasoare activitatea intrun mediu

bine dezvoltat.

Potrivit acestui indicator de dezvoltare ajungem la concluzia ca in Municipiul Bucuresti se

accestueaza o crestere economica semnificativa.

Fig 2.3.2

22

2008 2009 2010 2011 20120

500

1000

1500

2000

2500

581.5

1327.31505.2

1998.1

2246.6

Investitii nete realizate pe surse de straine(milioane lei)

Investitii nete realizate pe surse de finantare(milioane lei)


In ceea ce priveste figura 2.3.2 analiza arata ca si investitiile straine in Municipiul Bucuresti

au crescut ceea ce a adus si la o crestere economica semnificativa dar si la un potential de

dezvoltare mai mare, amenajare de locuri de munca cat si implementarea unor tehnologii mai

performante.

Potrivit acestu grafic se observa o crestere a investitiilor straine in Municipiul Bucuresti in

anul 2012 de 1665,1 milioane lei. Acest lucru este datoarat intereselor persoanelor care

investesc in tara noastra in diverse domneii, iar aceste sunt incurajate de forta de munca

ieftina si de calitatea ridicata a muncii, bineinteles asigurand norme si standarde adecvate de

munca pentru muncitori.

Investitiile straine in sectoare diferite de activitate au un efect pozitiv asupra deflatorului

PIB care creste succesib atat timp cat si investitiile sunt mai mare si mai numeroase.

Intreprinderi

Tabel 1

Numar

intreprinderii pe

toate sectoarele de

activitate

Total/Ani Castig salarial net pe

industrie(lei)

2008 2009 2010 2011 2012 2008 2009 2010 2011 2012

23

Agricultura,

silvicultura si

pescuit 584 587 597 583 638 1183 1794 1269 1366 1798

Industria

extractiva 113 130 120 112 124 4118 4440 4354 5362 4974

Industria

prelucratoare 8091 7641 6803 6159 6197 1442 1486 1537 1726 1725

Productia si

furnizarea de

energie electrica si

termica, gaze, apa

calda si aer

conditionat 161 184 243 271 322 2500 2953 3043 3252 3228

Distributia apei;

salubritate,

gestionarea

deseurilor,

activitati de

decontaminare 296 269 268 285 315 1634 1762 1618 1620 1806

Constructii

11797 11808

1000

6 8731 8896 1584 1132 1187 1691 1470

Comert cu

ridicata si cu

amanuntul;

repararea

autovehiculelor si

motocicletelor 38844 36794

3379

3

3091

9

3199

2 1665 1455 1964 1892 2160

Transport si

depozitare 4228 4280 3913 3633 3834 1707 1909 1960 2031 2204

Hoteluri si

restaurante 2711 2984 2900 2743 2873 1083 1077 1068 1196 1132

Informatii si

comunicatii 8243 8134 7357 6773 7231 2408 2879 3180 3478 3611

24

Intermedieri

financiare si

asigurari 1955 1993 1654 1652 1686 4355 4249 4329 4693 4908

Tranzactii

imobiliare 5294 5338 4677 4196 4370 1684 1495 1594 1717 1589

Activitati

profesionale,

stiintifice si

tehnice 22291 22146

2012

9

1826

0

1926

7 2054 2194 2333 2600 2758

Activitati de

servicii

administrative si

activitati de

servicii suport 5790 5577 5067 4832 5250 932 1000 1146 1172 1299

Invatamant 724 808 782 791 966 1723 1801 1571 1591 1657

Sanatate si

asistenta sociala 2363 2385 2344 2294 2474 1464 1638 1510 1471 1590

Activitati de

spectacole,

culturale si

recreative 1525 1544 1394 1290 1413 1510 1569 1341 1350 1444

Alte activitati de

servicii 2803 2765 2648 2410 2651 1035 951 968 932 1094


Acest tabel releva faptul ca numarul intreprinderlor de dimensiuni diferite mici , mijlocii si

mari variaza si in functie de nivelul economiei. Astfel Putem observa ca slaba investitie in

domeniu Agriculturii, silviculturii si pescuitului a generat un numar scazut al

intreprinderiilor care activeaza in acest domeniu, numarul maxim al acestora pe ultimii 5 ani

din 2008- 20012 a fost de 638 in anul 2012, in domeniul industriei extractive statistica

numarului intreprinderilor in Municipiul Bucuresti este si mai scazuta de 130 de intreprinderi

in anul 2009, acest lucru este datoarat si faptului ca imprejurul Bucurestiului nu exista in

numar ridicatresurse subsolice extractive.

25

Fruntas in lista intreprindeiilor de diferite dimensiuni se afla domeniul Comertului cu un

numar 38844 de unitati, cu un salariu net pe industrie de 2160 lei.

Din punct de vedere al salariului net putem observa ca cel mai mare renumeratie se da in

domeniul industriei extractive care se observa ca desi are un numar desus de intreprinderi

datorat lipsei resurselor naturale, salariile nete sunte cele mai ridicate din toate domeniile,

acestea ajungand la 5362 lei. O cauza a acestui fapt este ca riscul la care se supun

perosanele care lucreaza in acest domeniu este foarte ridicat, poate afecta sanatatea si in lipsa

unor norme ridicate de protectie a muncii si in anumite subdomenii ale acesteui domeniu, in

lipsa unor tehnologii performante exista riscul pierderii de vieti in urma unor accidente.

Invatamantul si serviciile sociale si sanatatea ocupa un loc fundas atat din prisma numarului

de unitati cat si a venitului salarial. Sunt in numar de 966 de institutii de invatamant in anul

2012 cu un salariu de 1801 in anul 2009, iar institutiile sociale si de sanatate au un numar de

intreprinderi de 2474 in anul 2012 si un salariu net de 1638 in 2009 ceea ce denota faptul ca

nu se pune accent pe cresterea capacitatii intelectuale a populatiei si a sanatatii acesteia.

Acest numar de institutii care sunt primodiale in dezvoltarea unei tari si a populatiei,

consider ca ar trebui sa fie fruntas si din punctul de vedrere al renumeratiei, si al institutiilor si

a calitatii educatiei si a sistemului de sanatate, deoarece o dezvoltare economica crescanda se

face prin forta de munca calitativa in toate domeniile de activitate.

Concluzionand aceasta analiza a intrprinderiilor pe numarul lor cat si pe nivelul salarioal pot

spune ca Municipiul Bucuresti se axeaza in cresterea economica pe mai multe domenii

precum comertul, activitatiile profesionale stiintifice si tehnice, inormatii si comunicatii,

constructii, industria prelucratoare.

In ceea ce priveste infrastructura Municipiului Bucuresti ma voi axa in a analiza numarul de

kilomemtri de drumuri modernizate in concordanta cu numarul autoturismelor imatriculate in

ultimii 5 ani, an de referinta 2008, precum si numarul unitatiilor de invatamant, educatie si

turism

Autoturisme inregistrate si drumuri publice analizate pe ultimii 5 ani(2008- 2012)

Autoturisme inregistrate

Tabel 2

Vehicule rutiere

inmatriculate in

circulatie

Localitate Ani

2008 2009 2010 2011 2012

Municipiu 993911 988847 941084 906292 892986

26

l Bucuresti


Drumuri publice

Tabel 3

Lungimea

drumurilor

publice,

Localitate Ani

2008 2009 2010 2011 2012

Municipiul

Bucuresti

80 90 90 90 90


Municipiul Bucuresti are un total de drumuri publice de 2585 km, strazi urbane si nationale.

Potrivit acestor 2 tabele se poate observa ca numarul de autovehicule inregistrate in anul

2012 a scazut fata de anul de referinta 2008 cu 100.925 de masini. Aceasta scadere se

datoreaza si crizei economice aparute in anul 2010, cand piata autovehiculelor a suferit un

declin major.

Paralel cu aceasta decadere, numarul kilometrilor de drumuri modernizare si publice a crescut

in 2012 cu 10 km in Municipiul Bucuresti fata de anul de referinta 2008. Acest lucru

generand totodata si modernaizarea infrastructurii stradale.

Transportul public de persoane cuprinde o arie servita de 228 km patrati in care functioneaza

mai multe tipuri de autovehicule( tramvaie , torilebuze, autobuze).

Municipiul Bucuresti se bucura si de un transport subteran unic in Roamania care are o

lungime de aproximativ 70 de km, ce ajuta la transporul perosoanelor, iar acest lucru duce la

o diminuare a aglomeratiei urbane, in zonele centrale, din randul autovehiculelor personale si

publice.

Infrastructura cailor ferate din Municipuil Bucuresti atat pentru transortul de persoane cat si

de marfuri are o lungime de 100 de km , care deschid transportul de calatori catre toate

judetele tarii.

In Bucuresti exista un numar de 10 gari Gara Basarab, Baneasa, Dealul Spirii, Cotroceni,

FilatreT, Herastrau, Gara de Nord, Progresu, Obor si Titan Sud. Dintre acestea cele mai

importante in transportul de calatori sunt Gara de Nord si Basarab.

27

Invatamant

Tabel 4

Unitati

scoalre

Proprietate Localitate Ani

2008 2009 2010 2011 2012

Gradinite de

copii

Public Municipiu

l

Bucuresti

155 154 154 147 142

Privat

74 67 63 61 75

Unitati

scolare din

invatamantul

preuniversita

r

Public Municipiu

l

Bucuresti

284 283 282 279 278

Privat 15 18 20 24 28

Proprietate

cooperatista1 1 1 1 :

Scoli din

invatamantul

primar si

gimnazial

(inclusiv

invatamantul

special)

Public Municipiu

l

Bucuresti

175 176 176 173 172

Privat

5 6 6 10 11

Scoli din

invatamantul

primar si

gimnazial

Public Municipiu

l

Bucuresti

161 161 161 159 158

Privat

5 6 6 10 11

Scoli din

invatamantul

special

primar si

gimnazial

Public Municipiu

l

Bucuresti

14 15 15 14 14

Unitati

scolare din

invatamantul

secundar

Public Municipiu

l

Bucuresti 106 105 105 105 105

Privat Municipiu 7 9 10 11 13

28

ciclul 2 l

Bucuresti

Proprietate

cooperatista 1 1 1 1 :

Licee-

invatamant

secundar

ciclul 2

Public Municipiu

l

Bucuresti

104 104 105 105 105

Privat 7 9 10 11 13

Proprietate

cooperatista 1 1 1 1 :

Licee si

colegii

teoretice

Public Municipiu

l

Bucuresti

51 50 51 52 52

Privat

5 6 6 7 9

Licee tehnice

- total, din

care:

Public Municipiu

l

Bucuresti 32 32 32 31 :

Scoli

postliceale de

specialitate

Public Municipiu

l

Bucuresti

3 2 1 1 1

Privat

3 3 4 3 4

Institutii de

invatamant

superior

Public Municipiu

l

Bucuresti

16 16 16 17 17

Privat

19 17 17 17 16

Potrivit acestui tabel se poate observa ca pondere cea mai mare o au institutiile de invatamant

de stat(publice) acestea varinad in timp, numarul lor scazand in ultimul an cu o unitate sau

doua, acest lucru datorandu-se lipsei investitiilor.

Institutiile publice de invatamant au un program gratuit pentru populatia tanara, in schimb la

cele private se percep taxe de scolarizare.

Numarul persoabelor care merg la scolile publce este preponderent mai mare fata de numarul

celor ai caror parinti opteaza sa studieze la intreprinderiile private.

Diferenra dintre aceste doua unitati este unu majora, si aceea este la nivelul calitatii

sistemului de invatamant si la gradul de modernizare a unitatiilor. Parintii in ultimul timp

prefera sa isi duca copii la gradinite sau scoli private, cu toate ca taxele percepute sunt

ridicate, pentru ca acestia sa beneficieze de profesori calificati si motivati cu salarii pe

masura. In sistemul public, caliatea serviciilor de invatamant este mai precara, investitiile in

aceste unitati sunt scazute, iar gradul de modernizare si tehnologizare este de asemenea

29

scazut. Calitatea educatiei in schimb este de nivel mediu, profesorii fiind motivati salariar

precum ar necesita acest domeniu. Majoritatea care inca activeaza in acest domeniu sunt

persoanele in varsta care nu mai au rabdare cu expplicatii pentru copii sau nu mai fac fata

numarului mare de precizari pe care copii le adreseaza sau standardelor tehnologice,

profesorii tineri prefera sa activeze o perioada in domeniu public apoi sunt atrasi de institutiile

private unde sunt mai bine renumerati si au parte de alt tratament si de mijloace tehnice si

moderne de predare.

Infrastructura spitaliceasca

Tabel 5

Unitati

sanitare

Proprietat

e

Localitate Ani

2008 2009 2010 2011 2012

Spitale Public Municipiul

Bucuresti

53 53 54 51 50

Privat

1 5 21 27 28

Policlinici Public Municipiul

Bucuresti

3 2 : : :

Privat

111 117 134 128 146

Unitati

medico-

sociale

Public Municipiul

Bucuresti

1 1 1 1 1

Cabinete

stomatologice

Public Municipiul

Bucuresti

326 327 317 323 313

Privat 1628 1756 1888 1999 2063


Fig 2.3.3


30

In

urma tabelului si a graficului prezentat mai sus se observa ca numarul unitatiilor sanitare la

Nivelul Municipiului Bucuresti este preponderent privat, insa numaul angajatiilor este mai

mare in mediul public, acest lucru este datorat faptului ca institutiile publice sunt mai

numeroase ca si spatiu si8 mult mai mari decat cele private.

Sisteml de sanatate in Romania si implicit in Municipiul Bucuresti este unul precar deoarece

investitiile si accentul pus pe sanatatea populatiei este foarte scazut. In ultimii ani s-a inrodus

coceptul de dezvoltare durabila si de a se atrage atentia mai mult asupra sanatatii populatiei.

Acest lucru a aparut odata cu intrarea in Uniunea Europeana cand standardele de viata si

orasenesti a trebuit ridicate la normlele impuse de UE. Spitalele publice au un deficit mare

de achizitii moderne, iar uzura lor este foare ridicata, ceea ce duce la o incapacitate tehnica de

a sesiza boli sau de a vindeca persoanele bolnave.Cu toate ca unitatiile ocupa un spatiu mare,

capacitatea de cazare a bolnaviilor este foarte scazuta deoarece nu exista paturi suficiente

pentru numarul de persoane, si nici saliile de internare nu sunt intr-un numar ridicat, acest fapt

duce la externarea sau chiar neprimirea pacientiilor in spitale ceea ce ar putea generea in cel

mai rau caz pierderi de vieti.

Resursele umane din spitale publice sunt nevoite ca dupa o perioada sa pplece in strainatate

pentru a duce un trai mai bun si a fi renumerati pe masura deoarece sistemul de salarizare este

la cote minime in acest domeniu, iar riscurile pe care le genereaza o astfel de meserie este

unul ridicat( fizic cat si moral). Un alt motiv pentru care medicii pleca in afara este datorat

lipsei tehnologiilei in spitale, si ainfrastructurii precare.

31

2008 2009 2010 2011 20120

100020003000400050006000700080009000

100009346

8929 9222 94698986

1669 19422478

18532626

Personalul medico-sanitar (număr persoane)

PublicPrivat

Majoritatea prefera sa activeze in afara sau in domeniu privat, de aceea numarul institutiilor

private creste, in schimb si costuriile pentru servicii este mult maui ridicat fata de cele din

unitatiile publice, dar caitatea si serviciile medicale sunt elaborate cu tehnologii de ultima

gteneratie.

Resursele umane sunt atrase de acest mediu din cazua salariilor care le onorifica munca si a

mijloacelor moderne de expertiza si elaborare si implentare a serviciilor medicale.

Analiza turistiilor dupa numarul de unitati de cazare si debarcari

Tabel 6

Tipuri de

transport

Categorii de

operatii

Ani

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010Anul

2011

Anul

2012

Transport

aerian

comercial

Imbarcati 4592831 4568423 5115068 5467811 5412286

Debarcati4483735 4524430 5013129 5314901 5315561

Curse

aeriene

regulate

Imbarcati 4305987 4302043 4911179 5255523 5271147

Debarcati4208451 4265937 4809546 5107031 5163125

Curse

aeriene

neregulate

Imbarcati 286844 286844 203889 212288 141139

Debarcati275284 258493 203583 207870 152436


Fig. 2.3.4

32

2008 2009 2010 2011 20120

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

Transportul aeroportuar( Numar persoane)

Imbarcati pentru Transportul aerian comercialDebarcati pentru Transportul aerian comercialImbarcati pentru Cursele aeriene regulateDebarcati pentru Cursele aeriene regulateImbarcati pentru Cursele aeriene neregulateDebarcati pentru Cursele aeriene neregulate


Fig. 2.3.5

2008 2009 2010 2011 20120

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

399153365276

433914

540863 550404539029 534548

590979639897 668551

3300 1519 712 819 812

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica (numar persoane)

Romani cazati in HoteluriRomani cazati in Hoteluri apartamentRomani cazati in Pensiuni tur-isticeStraini cazati in HoteluriStraini cazati in Hoteluri apartament3Straini cazati in Pensiuni tur-istice4


Analizand cele doua figuri putem spune ca numarul persoanelor care au sosit in tara din anul

2008 pana in 2012 a crescut cu 831.826 de persoane, iar numarul turistiilor cazati la hoteluri

a crescut din anul 2008 pana in anul 2012 cu 129.522 de persoane.

33

Potrivit acestor date se observa o evolutie a turismului in Municipiul Bucuresti atat din

interses de serviciu cat si calatorie. Majoritatea persoanelor cazate la hoteluri, acestea avand

numarul cel mai ridicat de persoane cazate in ultimii 5 ani, straini cat si romani aleg aceasta

obtiune din cazua standardelor ridicate de modernizare, indiferent daca sunt in interes de

serviciu sau de vacanta.

Turistii care aleg sa vina in vizita in Municipiul Bucuresti pot alege urmatoarele puncte

turistice:

Palatul Parlamentului

Muzeul Taranului Roman

Centrul Istoric

Parcul Herastrau

Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa

Gradina Botanica Dimitrie Brandza

Muzeul Militar National

Turismul in Municipiul bucuresti poate juca un rol important in dezvoltarea economica

deoarece odata cu dezvoltarea turismului si capitalul orasului creste, din banii care sunt

atarasi din turism sunt platiti persoanele abilitate sa se ocupe de turisti, asta generand totodata

o crestere salariala a perosanelor in cauza, ceea ce determina un venit mai mare.

Concluzionand aceasta analiza pot spune ca dezvoltarea economica se in Municipiul

Bucuresti este in crestere in ultimii ani, si se axeaza pe domenii moderne precum, comertul,

industria, telecomunicatiile dar in acelasi timp se negalijaza si nevoia de sanatate si educatie

a populatiei.

Dezvoltarea economica a orasului Bucuresti nu trebuie sa se axeze numai pe domenii de

activitate majore ci si pe cele mai mici precum domeniul turismului care si el totodata poate

genra o crestere a capitalului persoanleor active in acest domeniu si implicit a orasului.

Insa pentru ca o dezvoltare economica sa fie de lunga durata si intr-o continua expansiune

avemn nevoie de oameni abilitati, educati si sanatosi pentru a munci intru-un mediu

organiazat si modern.

Infrastructura drumurilor publice trebuie sa fie luata in considerare si aceasta penru

bunastarea cetateanului astfel incat sa se asigure un risc minim de accidente din cauza

soselelor neadegvate pentru Capitala Romaniei.

2.4 Analiza socio- demografica.

34

Municipiul Bucuresti fiind capitala Romaniei ocupa cea mai mare pondere a populatiei

din toate orasele tarii.

Potrivit acestui lucru analiza socio demografica ajuta la evidentierea factoriilor de de crestere

a dezvoltarii populatiei in Municipiul Bucurestu fiind esentiali uromatoarii indicatoriȘ

Numarul de locuitori pe ultimii cinci ani, ca si ani de referinta in elaborarea analizei socio-

demografice voi lua anul 2008.

Miscarea naturala si migratorieș

Evolutia populatiei pe ultimii 5 ani

Resursele de munca si populatia ocuata.

Acesti indictori ne ajuta sa vedem cresterea caitaii si a dezvoltarii socio-demografice a vietii

populatiei din Municipiul Bucresti pentru a evidentia eventualele probleme survenite in

decursul aniilor si gasirea solutiilor pentru acestea.

Numarul de locuitori si evolutia populatiei

Municuipiul Bucresti in ultimii sase ani are o populatie de 11615129 acesta fiind numarul

tottal din anii 2008 pana in 2013.

Populatia stabila la 1 ianuarie pe sexe, medii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Tabel1

Numar

locuitori

2008 2009 2010 2011 2012 2013

1943981 1944367 1944451 1937421 1924299 1920610


Potrivit acestor date putem observa ca populatia in Municipiul Bucuresti din anul 2013 este cu

-23371 mai mica decat in anul de referinta 2008.

Evolutia populatiei:

Fig 2.4.1

35

2008

2009

2010

2011

2012

2013

-25000 -20000 -15000 -10000 -5000 0 5000

386

470

-6560

-19682

-23371

Evolutia populatiei


Anaizand acest grafic putem observa ca dupa intratrea in Uniunea Europenana in anul 2007

populatia Bucurestiului a crescut pana in anul 2009 cu 386 de persoane. Aceasta crestere se

accentueaza in anul 2010 ajungand la un numar de 470 de persoane.

Din anul 2011 cand Criza economica a inceput sa prinda anvergura si in tara noastra se

observa o descrestere masva a populatiei, acestea migrand in alte tari pentru un trai mai bun,

acest factor a facut ca populatia din Municipiul Bucuresti sa scada cu -6560 de persoane fata

de anul 2008.

In anul 2012 populatia bucurestiukui scade cu – 19682 fata de anul de referinnta 2008, iar in

anul 2013 ajungand deja la o scadere masiva de pana la -23371 de locuitori.

Potrivit acestor date observam descresterea masiva a populatiei din Municipiul Bucuresti

datorata Crizei Economice.

Structura pe sexe a Municipiului Bucresti

Tabel 2

Sexe 2008 2009 2010 2011 1012 1013

Masculin 906782 907611 907678 903856 897640 895103

Feminin 1037199 1036756 1036773 1033565 1026659 1025507


36

Potrivit datelor oficiale de pe INS putem observa ca in Municipiul Bucuresti exista o

structura demografica feminizata fiind cu 41,29% mai multe decat barbatii.

Fig 2.4.2

2008 2009 2010 2011 2012 201342.00%

44.00%

46.00%

48.00%

50.00%

52.00%

54.00%

56.00%

48.10% 48.10% 48.18% 47.90% 47.60% 47.50%

55% 55% 55%54% 54% 54%

MasculinFeminin


Potrivit acestui grafic putem observa ca in Bucuresti exista o pondere mai mare a sexului

feminin fata de cel masculin cu aproximativ 7% in anul 2008 pana in anul 2010, iar pentru

anii 2011- 2013 se onserva o descrestere a ponderii femeilor cu 1% fata de ceilalti ani,

diferenta dintre ponderea femeilor la numarul total de locuitori fata de ponderea barbatiilor la

numarul total de locuitori ramanand aporximativ aceeasi de 7%. Se mai poate observa ca

odata scazuta ponderea femeilor scade si ponderea barbatiilor.

Structura pe varsata si sexe din Municipiul Bucuresti

Tabel 3

Grupe

de

varsta

Sexe

2008 2009 2010 2011 2012 2013

0-4 ani Masculin 289582 298210 303357 302976 295919 291565

Feminin

273388 281329 286335 286054 278999 274841

10-14 Masculin 272257 266290 261630 259912 257669 255797

37

ani Feminin

259811 254264 249834 247721 245383 243601

20-24

ani

Masculin 498285 509168 506320 484528 449796 412414

Feminin

494232 507068 507048 488066 453109 415551

30-34

ani

Masculin 498749 516647 521436 527148 524716 510990

Feminin

500885 517276 520065 525778 524541 512910

40-44

ani

Masculin 385061 435718 471497 499848 523280 484792

Feminin

435266 488050 523128 551341 572691 525462

50-54

ani

Masculin 467004 459129 441545 417492 391716 365883

Feminin 522379 523453 510706 489529 463324 435433

60-64

ani

Masculin 231536 247493 273454 303942 321066 339610

Feminin

271819 289317 317850 353023 374986 399525

70-74

ani

Masculin 162669 165255 168264 168276 164153 159052

Feminin

233827 239520 244389 244661 238338 230736

80-84

ani

Masculin 59838 63222 65131 67450 68342 70973

Feminin

108737 112733 115558 120592 123090 128073

Peste 85

ani

Masculin 25212 27379 29847 32241 34539 36325

Feminin

57210 61961 66789 70986 74985 78212


Potrivit acestui tabel putem observa ca numarul persoanelor varstnice pe ambele sexe de

peste 60 de ani este de 7842186,0, iar pesoaele tinere cuprinse intre 0-25 de ani au un total pe

toate varstele de12262309,0, iar persoanele adulte un total de 17584868,0, ceea ce inseamna

ca populatia tanara este in crestere din anii 2008-2013 cu un numar de 4830266,0de

persoane.Acest lucru se datoreaza si migratiei persoanelor tinere venite din mediul rural catre

38

oras si natalitati crescande si migratiei populatiei varstnice care se stabileste catre mediul

rural.Acest lucru este un beneficiu pentru Municipiul Bucuresti deoarece creste forta de

munca tanare, iar orasul se poate dezvolta pe mai multe sectoare de activitate.

Fig 2.4.3

0- 4 ani 10-14 ani

20-24 ani

30-34 ani

40-44 ani

50-54 ani

60-64 ani

70-74 ani

80-84 ani

85 ani si peste

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

1.8

0.950.84

1.521.65

1.491.35

0.91

0.52

0.210.10

0.890.80

1.521.65 1.64

1.56

1.07

0.76

0.380.22

Numarul populatiei pe sexe si grupe de varsta

MasculinFeminin


Analizand acest grafic putem observa ca numarul total de pe anii 2008-2013 al ponderii

feminine pe varstele intre 20 si peste 85 de ani este mai mare fata de ponderea sexului

masculin pe aceeasi varste. Putem observa ca din grupele de varsta cuprinse intre 0-4 ani si

10-14 ani ponderea barbatiilor este mai mare fata de ceea a femeii, care ulterior creste datorita

fenomenului de supramortalitate masculina.

Structura etnica a Municipiului Bucuresti analizata pe recesamintele din anul 2002 si 2011.

Tabel 4

Municipiul Bucuresti Etnii 2002 2011

Populatia stabila Populatia stabila

2226457 1883425

Romani 2157359 1618883

39

Maghiari 6028 3359

Romi 38324 23973

Ucraineni 457 279

Germani 2429 1209

Rusi-

Lipoveni

1171 913

Turci 2535 2315

Tatari 368 417

Sarbi 336 205

Slovaci 50 35

Bulgari 397 296

Croati 71 10

Greci 1631 704

Italieni 686 430

Evrei 2481 1333

Cehi 58 40

40

Polonezi 262 160

Chinezi 2048 1032

Armeni 821 565

Ceangai 21 46

Alta

etnie

8353 6879

Informatie

nedisponibila

581 220064


In urma recesamantului din 2011 comparat cu anul 2002 putem observa o scadere

semnificativa a populatiei in municipiul Bucuresti aceasta fiind de 538476 de persoane ceea

ce infuenteaza si scaderea populatiei de fiferite etnii cum se observa si in tabelul de mai sus.

Din punct de vedere etnic romanii sunt majoritari in Municipiul Bucuresti cu o pomdere de

85,95% din totlul populatiei urmata de populatia roma care ocupa o pondere de 2,03% din

numarul total al populatiei pentru anul 2011, iar in anul 2002 majoritari sunt romanii cu o

pondere de 96,87 % pe cand romi care ocupa locul doi 1,7% din totalul populatiei. Ceea ce

inseamna ca odata cu scaderea numarului populatiei pe total scade si numarul persoanelor de

diferite etnii existene in Bucuresti.

Populatia ocupata si somajul

41

Fig 2.4.5

Luna iulie

2008

Luna dece

mbrie 2008

Luna iulie

2009

Luna dece

mbrie 2009

Luna iulie

2010

Luna dece

mbrie 2010

Luna iulie

2011

Luna dece

mbrie 2011

Luna iulie

2012

Luna dece

mbrie 2012

Luna iulie

2013

Luna dece

mbrie 2013

05000

100001500020000250003000035000

Populatia ocupata si somajul in Municipiul Bucuresti

TotalFeminin


Rata somajului dupa cum este prevazuta si in graficul de mai sus a avut o crestere

semnificativa in anii 2009- 2011 datorata aparitiei Crizei Economice la noi in tara cand toate

activitatiile de comert si industria au cazut, iar forta de munca a scazut semnificativ datorita

falimentarii majoritatii firmelor, sau restructurariilor masive survenite in aceasta perioada.

Dupa aunl 2010 numar de someri a inceput sa scada succint.

Rata somajului pe sexe

42

Fig 2.4.6

2008 2009 2010 2011 20120.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

1,3%

2,3% 2,3%

1,9% 1,8%1,9%

2,5%

2,3% 2,1% 2,2%

Rata somajului pe sexe

MasculinFeminin


Referitor la rata somajului pe sexe observam ca populatia de sex feminin are in ponderea

totala a populatiei Municipiului Bucuresti cel mai crescut procent de somaj din anul 2008

pana in 2012, cu o accentuata crestere in anii 2009- 2010. Populatia masculina somera creste

substantial si ea in anul 2009 de la 1.3% ajungand sa creasca pana la 2,3% in anii 2009-

2010.Ulterior ambele structuri au o scadere usoara aproape constanta ceea ce inseamna ca

numarul populatiei ocupate creste.

Sporul natural al Municipiului Bucuresti

Sporul natural se calculeaza ca diferenta dintre numarul nascutiilor vi si decedatiilor dintr-un

an avand ca scop de a arata cresterea sau diminuarea naturala a populatiei.

43

Fig 2.4.7

2008 2009 2010 2011 20120

50100150200250

Evolutia miscarii naturale a Municiuiului Bucuresti

Nacuti vii DecedatiSpor Natural


Numarul nascutiilor vi pentru anul 2008 este de 20590 de persoane, numarul decedatiilor fiind

mult mai mic de 63 de persoane cee ce face ca sporul natural sa fie pozitiv de 20527 de

nascuti vii. Acelasi lucru se constata si pe anii 2009-2012 sporul natural avand valori

pozitive. Acest lucru se datoreaza ca Bucuresti populatia are toate utilitatiile si mijloacele

necesare ca sporul negativ sa nu ia amploare.

Rata bruta a natatlitatii si mortalitatii

Fig 2.4.8

2007 2008 2009 2010 20110

4

8

12

Rata bruta a natalitatii si mortalitatii

Rata natalitatiiRata mortalitatii


Rata de natatlitate/mortalitate reprezinta numarul nascultiilor vi/decedatiilor raportat la 1000

de locuitori intr-un an calendaristic.

44

Populatia din Municipiul Bucuresti inregistreaza in ultima perioada un defcit natural

determinat de numarul constant mai mare de decedati fata de cei nou nascuti.

Potrivit analizei socio-demografice efectuate la nivelul Municipiului Bucuresti pot spune ca

desi exista o populatie relativ mare, somajul este inca crescut ceea ce determina ca populatia

ocupata sa aiba o pondere mai mare fata de populatia activa, iar majoritatea celor lucratori

migreaza din oras catre alte state pentru a-si desfasura activitatea. In timp ce tierii pleaca in

strainatete pentru jobu-ri mult mai bine platite si isi muta domicilul in tara respectiva,

populatia din Municipiul Bucuresti are tendinta de a deveni una inbatranita datorata tocmai

acestui fapt.

Criza Economica survenita in anul 2007 si-a pus amprenta asupre industriei si comertului din

Bucuresti cat si pe institutiile private si de stat care au ajuns sa faca restructurari sau au ajuns

in pragul falimentului ceea ce duce dinou ca numarul someriilor sa creasca.

Fig 2.4.9

2008 2009 2010 2011 2012

-20000

-10000

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

-2585 -1156 -2197 -1947-7628

StabiliriPlecarispor migratoriu


45

Calculat ca diferenţa între numarul de stabiliri de domiciliu şi de plecari, sporul migraţiei

releva creşterea sau diminuarea populaţiei datorata fluxului urban-rural –numit şi de

întoarcere sau rural-urban. Descrierea statistica a migraţiei interne şi internaţionale se face cu

ajutorul ratelor, similar ratelor mişcarii naturale a populaţiei.

Potrivit graficului de mai sus se observa ca sporul migratoriu la nivelui Municipiului

Bucuresti este preponderent negativ ceea ce inseamna ca nivelul plecariilor din oras este peste

nivelul stabiliriilor cu domiciulul.

2.6 Analiza SWOT a Municipiului Bucuresti

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Bucurestiul este centrul national al cresterii

economiei si al locuriilor de munca;

Este orasul in care investitiile straine sunt

cel mai accentuate;

Are cel mai ridicat numar al populatiei

active calificate;

Are cel mai mare grad de salarizare;

Este cel mai mare nod de transport din

Romania;

In capitala exista o pondere ridicata a IMM-

urilor;

Structura economica este dominata de

sectorul de servicii;

Municipiul Bucuresti este fruntas in ceea ce

priveste capacitatea de inovare;

Este lider national in ceea ce priveste

persoanele cu studii superioare precum si

facilitatiilor de cercetare;

Este intr-o continua scadere a poluatii cu

emisii de noxe sub forma de gaz;

Nivel ridicat de somaj in rendul tineriilor;

Investitii putine in infrastructurua(drumuri

nemodernizate);

Trafic intens ceea ce determina blocarea

zonelor principale;

Infrastructura de sanatate slab dezvoltata,

necesita modificari si modernizari majore;

In Municipiul Bucuresti exista cartiere

marginase care au conditii precare de locuit;

Infrastructura de mediu inadecvata, care nu

sustine dezvoltarea economica, sociala si

dezvoltarea durabila.

Degradarea patrimonului cultural(zona

centrului vechi si alte zone de interes

national)

Pondere ridicata a populatiei rurale

migratoare spre oras care nu au conditii de

baza pentru a trai.

Reteaua de transport public subteran

insuficient dezvoltata;

46

Durata medie a vietii este in usoara

crestere;

Existenta statiei de tratare a apelor uzate de

la Glina este un punc forte pentru ca are ca

scop diminuarea poluarii.

Municipiul Bucuresti este principalul

angajator in sectorul administratei publice

locale si centrale.

Capacitate de epurare apelor uzate roduse

de locuinte insuficienta;

Numarul scazut de institutii si locuinte care

folosesc energie regenerabila;

Nu este incurajat parteneriatul intre

institutiile de invatamant si mediul de

afaceri.

OPORTUNITATI AMENINTARI

Dezvoltarea IMM-urilor care ar duce la o

crestere semnificativa a economiei si creare

de locuri de munca;

Dezvoltarea tehnologiilor informationale;

Maximizarea investitiilor private in

domeniile tehnologice, informationale, IT;

Noi calificari, produse şi procese derivate

din cooperarea dintre universitaţi,

institutele de cercetare

şi mediul de afaceri;

Potential de folosire a surseor regenerabile

fotovoltaicesi geotermale;

Structura economica care sa incurajeze o

dezvoltare bazata pe cunoastere si inovare;

Incurajarea fortei de munca pentru

persoanele defavorizate;

Sprijinirea actiuniilor de emdiu si transport

prin accesarea de fonduri europene.

Migratia fortei de munca calificate;

Incapacitate de a dezvolta, printr-o

planificare spatiala, ifrastructuta sociala si

fizica;

Dispritia culturii istorice prin modernizare

cladirilor si a zonelor culturale.

Cresterea costurilor serviciilor publice;

Degradarea sanatatii populatiei prin

cresterea poluarii;

Dezvoltarea economica se face in timp

indelungat ceea ce poate genera o scadere a

investitiilor straine directe;

Cresterea numrului de autovehicule care sa

duca la mentinerea nivelului peste media

admisa a emisiilor de noxe;

Evolutii negative economice care ar duce la

o diminuare accentuata a ocupari fartei de

munca.

Capitolul 3 Optiuni strategice de dezvoltare durabila a Municipiului Bucuresti

47

3.2 Strategia de dezvoltare durabila la nivelul Municipiului Bucuresti si Al sectorului 5

Pentru a elabora o strategie in privinta protectiei mediului in contextul unei

dezvoltaridurabile am aplicat un chestionar unui esantion de 50 de persoane domiciliate in

Municipiul Bucuresti, cu varste variate intre 17-50 de ani pentru a observa parerea lor despre

modul de gestiune, actiune si de constientizare, si implicare a autoritatiilor centrale si a

populatiei Municipiului Bucuresti in aceasta privinta. Chestionarul consta in 9 intrebari legate

despre parerea dumnealor privind sursele de poluare principale la nivelul Bucure;tiului,

nivelul de constientizare si informare a populatiei privind protectia mediului, implicarea lor in

actiuni de ecologizare si de protectie, strategia pe care ei ar preopune-o pentru protejarea

mediului, implicarea autoritatilor asupra acestei probleme.

Centralizand acest chestionar am observat urmatoarele:

Potrivit primei intrebari referitoare la principalele surese de poluare la nivelul

Bucureştiului 42 de persoane au raspuns ca principalii poluatori sunt noxele emanate de

autovehicule, 7 sunt de parere ca deseuriile menajere ar fi sursa poluanta, pe cand o singura

persoana este de parere ca industria afecteaza calitatea mediului.

Fig 3.2.1

48

7 1

42

Număr persoane

Deșeuri menajerePoluarea industrialăNoxe emanate de autovehicule

Chestionar realizat pe un esantion de 50 avand ca scop opinia publicului despre protectia

mediului in contextul dezvoltarii durabile

Cea de a doua intrebare referitoare la gradul de constientizare si educare a populatiei

din Municipiul Bucuresti in ceea ce priveste protectia mediului, analizata pe o scala de la 1 la

10 in care 1- foarte scazut, 10 - foarte ridicat, majoritatea de 40% au considerat ca nota

adecvata este 5 reprezentand un nivel mediu, iar restul de 60% au acordat note de la 1 – 7.

Fig 3.2.2

49

0%5%

10%15%20%25%30%35%40%45%50%

7% 7%10%

23%

40%

7% 7%

Numar persoane12345678910



A treia intrbare vizeaza dorinta persoanelor chestionate de a se implica in activitati de

plantare a pomilor, colectare a deseuriilor, ecologizarea spatiilor verzi. In urma raspunsurilor

centralizate un numar de 47 de persoane (90%), ar fi dori sa se implice in programele

mentionate mai sus pe cand doar 3 persoane (10%) nu sunt disponibile pentru astfel de

activitati.

Fig 3.2.3

47

3

Număr persoane

DANU



In urma raspunsuriilor de la intrebarea patru referitoare la numarul activitatiilor de

protejare a mediului, pe care persoanele chestioneate le-au intreprins, majoritatea persoanelor

50

30 la numar au fost implicate in actiuni de voluntariat cu unitatiile de invatamat, programe

precum Let’s do it Romania sau ONG-uri, restul de 20 considera ca nu au timp sau nu gasesc

acest lucru o activitate pentru proria persoansa sau nu se implica deoarece sunt de parere ca

aceste programe nu sunt promovate indeajuns.

Cea de a cincea intrebare incearca sa scoata in evidenta masuriile pe care populatia

chestionata le-ar aplica in situatia actuala socio-economica la nivelul Municipiului

Bucuresti.Potrivit acestei intrebari raspunsuriile au fost multiple si le voi mentiona ai jos:

Mai multe centre de colectare a deseurilor menajere, in care deseurile sa fie colectate pe

categori si nu la un loc.

Sa se treaca de la transportul poluant la transportul alternativ, ecologic.

Sa se acceseze mai multe fonduri europene pe Programul Operational Mediu.

Programe de constientizare, informare a populatiei mai dese.

Amenzi pentru cei care polueaza prea mult.

Incercarea promovarii transportului in comun in defavoarea celui personal.

Populatia sa foloseasca mai des bicicletele decat autovehiculele in oras;

Campanii care sa mobilizeze populatia sa se implice in protejarea mediului;

Elaborarea unei politici care sa aiba in prin plan cetateanul si nu interesele politice

Reticenta persoanelor chestionate este determinata de lipsa unei legi stricte asupra

poluatorului si lipsa fonduriilor precum si dezinteresul autoritatiilor, fac ca populatia sa fie se

parere ca masurile abordate nu vor putea fi indeplinite.

A sasea intrebare scoate in evidenta parerea esantionului in ceea ce priveste gradul de

implicare a autoritatiilor centrale si locale in aplicarea strategiilor de protectie a mediului.

Pareriile oameniilor in aceasta privinta sunt in defavoarea autoritatiilor centrale cat si

locale acestia fiind de parere ca nu sunt interesati de acest aspect, fonduriile nu sunt

suficiente, interesul prsona este mai mare decat interesul cetateanului, legiile nu sunt stricte in

acest domeniu, iar amenzile nu sunt atat de ridicate pentru a le crea o problema autoritatilor,

incapacitatea acestoara de a accesa fonduri europene prentru problema in cauza, programele

de ecologizare sunt adoptate cu greu.

Urmatoarele intrebari sunt legate de varsta, sex si sectorul in care domiciliaza persoanele

chestionate. Potrivit acestori indicatori majoritatea chestionatiilor fac parte din randul feminin

cu un numar de 28 de persoane (80%), iar 22de persoane sunt de sex masculin ( 20%).

Sectorul cu cea mai mare pondere este sectorul 6 cu o pondere de 27%, urmat de sectorul 5

cu o pondere de 23%, sectorul 1 cu 20%, sectorul 4 cu 17%, sectorul 2 cu 10% si sectorul 3 cu

51

3%. Persoanele cuprinse intre 17- 22 de ani au avut un grad ridicat in completarea acestui

chestionar de 80% pe cand 17% au avut grupele de varsata intre 23-28 ani, iar peste 23 de ani

au completat doar 3%.

Analizand acest chestionar sunt de parere ca populatia isi doreste sa aiba un mediu mai

curat si ar fi de acord sa se implice mai intens in activitati de ecologizare si protectie a

mediului inconjurator dar si in programe de constientizare, informare si educare a populatiei.

Insa principala problema o consta in lipsa interesului autoritatiilor centrale asupra problemei

mediului dar si a lipsei fondurilor si a incapacitatii autoritatiilor edilitate pentru atragerea

fondurilor europene pe probleme legate de mediu. Un lucru deficitar este si procedura groaie

de atragere a acestor fonduri si birocratia foarte intensa.

Concluzionand se poate observa ca interesul cetateanului pentru mediul inconjurator

devine din ce in ce mai ridicat odata cu degradarea mediului care creaza conditii nefavorabile

de trai si pod duce la efecte severe aupra sanatatii populatiei cat si a planetei.

In urma elaborarii acestui studiu strategia de dezvoltare durabila pe care eu a-si propune-o

a se aplica ar fi bazata pe urmatorii indicatori:

Transport durabil

Productie si consum durabil;

Sanatate publica

Incluziune sociala.

Transport durabil este un sistem complex care este destinat sa asigure necesitatea

transportului generatiilor actuale fara a deteriora starea mediului, sanatatea populatiei. Prin

maximizarea eficientei costurilor energetice el trebuie sa faca realizabil crearea din punct de

vedere socio-economic-ecologic satisfacerea mobilitatii generatiilor viitoare, cel putin in

conditiile actuale de trai sau mult mai ecologic.

In utimii ani transportul in Municipiul Bucuresti a crescut semnificativ ceea ce duce la

o micsoarere a resuselor naturale consumate si la o poluare mai densa a mediului din acest

oras.

Prin conceptul de transport durabil strategia pe care as impune-o ar avea ca obiectiv general:

Asigurarea sistemului de transport care sa satisfaca nevoile generatilor actuale fara avea un

impact negativ asupra mediului, reducand la minim degadarea mediului pentru generatiile

urmatoare.

Introducerea transportului rutuier deloc poluant, prin mijloace de transport ecologice si

autovehicule mai putin poluante.

52

Obiective specifice:

Dezvoltarea transportului din Municipiul Bucuresti la standardele Uniunii Europene;

Scaderea emisiilor poluante din transporturi la cotele de risc maxim;

Imbunatatierea infrastructurii de transport prin politici de risc zero.

Beneficiar: Primaria Municipiului Bucuresti

Grup tinta: Populatia orasului

Dezvoltarea transportului se va face prin fonduriile euopene prin programul operational

sectotorial Transport, (POS TRANSPORT), iar proiectele pentru finantare europeana sa se

faca pe toate axele prioritare AXA PRIORITARA 1 - Modernizarea si dezvoltarea axelor

prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii unui sistem de transport durabil si integrarii acestuia cu

retelele de transport ale UE, AXA PRIORITARA 2 - Modernizarea si dezvoltarea

infrastructurii nationale de transport in afara axelor prioritare TEN-T in scopul crearii unui

sistem national de transport durabil, AXA PRIORITARA 3 - Modernizarea sectorului de

transport in scopul cresterii protectiei mediului si a sanatatii publice si sigurantei pasagerilor,

AXA PRIORITARA 4 - Asistenta Tehnica pentru POS-T, iar co-finatarea sa fie de la bugetul

de stat.

In urma acestor obiective se previzioneza urmatoarele activitai:

Dezvoltarea infrastructurii rutiere din Municipiul Bucuresti.

Aceasta activitate va avea urmatoarele rezultate asteptate:

Cresterea siguantei pasageriilor din autovehicule sau transport urban cu 30%;

Scaderea disconfortului rutier in punctele de aglomeratie urbana (zona 0)

Pentru aceasta activitate se vor intreprinde studii care vor urmarii nivelul de noze poluante

ale autovehiculelor, studii privind zonele in care infrstructura rutiera este degradata.

Modernizarea sctorului de transport cu scopul de a diminua degradarea mediului.

Pentru aceasta activitate se vor avea in vedere urmatoarele rezultate asteptate:

Scaderea poluarii fonice cu 20%

Minimizarea noxelor poulante care sa se incadereze in limitele impuse de ununiunea

Europeana.

Introduerea transportului urban durabil si aici se vor avea in vedere

Autobuze performante pe sistem electric.

Autovehicule care functioneaza pe sotem elecric sau care au sistemul de emisii poluante

scazut.

53

Pana ca aceasta strategie sa se puna in valoare consider ca populatia ar trebui sa fie

mult mai atenta la mediul inconjurator iar statul sa impuna legi prin care sa diminueze nivelul

ridicat de autovehicule din Bucuresti.

Ideea e care as preopune-o ar fi sa se incurajeze tranposrtul cu bicicleta pe distante

mici in weekend.

In cursul saptamanii sa se incurajeze transpotul urban ca oamenii sa nu mai foloseasca

masiniile proprii pentru deplasare, iar cei care sunt obligati sa le foloseasca deoarece serviciul

nu le permite sa mearga cu transportul public sa li se puna la dispozitie autocare de la firmele

sau instututiile respective care sa le ofere necesitatea de a ajunge intr-un timp util la

programul de lucru. Fiecare institutie sau firma ar trebui sa asigure deplasarea angajatiilor la

lucru, pentru fiecare dintre acestea sa se impuna sa existe autocare pentru fiecare sector din

Municipiul Bucuresti pentru a putea acoperi toate grupurile de persoane care locuiesc in acea

zona.

Producti si consul durabil

Acest termen releva faptul ca o natiune trebuie sa fie atenta la ceea ce consuma si cum

consuma, adica sa se produca produse si servicii de calitate superioare avand in acelasi timp si

de factorii de mediu care sunt influentati negativ de deseuriile produse in urma acestor servicii

sau produse.

Acest concept trebuie implementat cat mai curand si in Municipiul Bucuresti deoarece

acesta fiind capitala romaniei, cu un numar mare de populatie care este producatoare de

deseuri menajere. Potrivit acestui lucru autoritatiile centrale ar trebuie sa fie mai atente la

modul de productie a produselor sau serviciilor care sa fie sanatoase pentru mediu si pentru

om in acelasi timp sa se deruleze campanii de constientizare a populatiei privitor la aceste

riscrui de consum neadecvat.

Municipiul Bucuresti pe langa faptul ca este mare consumator de produse si servicii,

mai are si un nivel ridicat de consum asupra resurselor naturale. Este cel mai mare

consumator de energie electica, apa, curent. Aceste risipe de resurse se pot combate prin

implementarea unor politici care sa aiba in vedere un consum mai scazut de resurse si sa isi

aiba atentia asupra resurselor ecologice regenerabile precum, energia eoliana, geotermala,

biomasa, solara,hidro.

De jur imprejurul Municipiului Bucuresti exista spatii pe care s-ar pute implemeta

aceste tehnologii pentru ca orasul sa devina unul ecologic,prietenos cu mediul. Pentru aceste

54

proiecte sursele de finantare pot fi din Fondurile Structurale prin prgramul operational

sectorial Mediu si printr-o co-finatare de la bugetul statului.

Acest proiect ar trebui sa aiba ca obiectv geberal Scaderea gradului de poluare

survenit in urma activitatiilor de cnsum si productie din Municipiul Bucuresti si incurajarea

tehnologiilor verzi, Eco-eficiente

Aceste tehnologii trebuiesc implementate pentru sectoarele unde aplicarea acestora

poate crea porgrese semnificative ecologice si competitive. Sectoarele vizate sunt cele de

produse alimentare organice, tehnologia apei, eficienta energetica, industriile cu impact

major asupra mediului, colectarea selectiva a deseuriilor, transporul urban, constructiile,

biocombustibili, reciclarea si neutralizarea deseuriilor.

Obiective specifice ale acestui proiect ar fi :

Constientizarea populatiei asupra pericolului care survine in urma deseuriilor produse de

serviciile consumate.

Atingerea unui nivel de 60% a produselor eco-etichetate( produse care sunt ecologice iar

materialele reziduale ramase in urma nu afecteaza mediul)

Implementarea sistemelor ecologice pana in 2020 cel putin 40%.

Potrivit acestor obiecticve activitatiile desfasurate in acest sens se desfasoara in decursul a

10 -15 ani si au in vedere:

o Creearea spatiilor de depozitare selectiva a deseurilor.

o Eco-etichetarea produselor

o Programe de constientizare a popuatiei privind prosusele si serviciile sanatoase.

o Creearea spatiilor adegvate pentru implementarea ehnologiilor verzi;

o Elaborarea unor legi potrivit careia orice cetatean sa respecte activitatea de reciclare a

produselor si de sortare a acestora inainte de a le arunca.

o Amenzi usturatoare pentru companiile care detin gropi de gunoi si nu sunt in conformitate cu

normele Uniunii Europene privind sortarea selectiva deseuriilor inainte de ardere.

Daca aceste planuri ar fi puse in aplicare iar populatia ar intelege ca ceea ce consuma este

foarte important pentru mediu si sanatatea lor, dar si daca autoritatiile ar fi mai atente la

modul de lucru al poducatoriilor si agentiilor econmici care ofera servicii prin contro strict si

amenzi ridicate, atunci putem spune ca Municipiul Bucuresti va deveni un oras care intelege

conceptul de dezvoltare durabila.

Sanatate Publica

55

Potrivit acestu concept populatia din Municiul Bucuresti ar trebui sa aiba drepturi

egale la conditiile medicale si aici includem pachetele de servicii medicale gratuite, spitalizare

gratuita. Potrivita acestei definitii principiul pe care se bazeaza aceasta probematica este cel al

subsidiaritatii.

In Bucuresti exista aproximativ 100 de spitale specializate pe diferite ramuri si spitale

de urgenta. Insa dificultatea cea mai mare e care aceste spitale o au este ca nu toate sunt

conforme cu normele de igiena si cu sandardele Uniunii Europene. Acesta problema este

creata si de lipsa fondurilor cu care fiecare centu spitalicesc se confrunta in ziua de astazi.

Statul nu ofera finantare indeajunsa pentru modernizare si reinoirea aparatelor de

specialitate si tot doadat necesare intr-un spital.

Strategia in acest sensar curinde reabilitarea infrastructurii spitalicesti, modernizarea

cu echipamente avansate, dezvoltarea resurselor umane, cresterea calitaii serviciilor medicale,

cresterea acesibiliatii la aceste servicii, imbunatatirea finantarii.

Potrivita acestei strategii finantarea ar putea survenii din Fonduriile Euroepene de

Dezvoltare Regionale prin programul operational regional prin axa prioritara 3 imbunatatirea

infrastructurii sociale domeniu de interventie reabilitarea, modernizarea si echiparea

infrastructurii serviciilor de sanatate.

Incluziunea scociala si migratia.

Acest fenomen se referea in mod special la decalajul dintre bogati si saraci, la

populatia analfabeta si la migratia dinspre urban-rural, rural-urban su in straiatate.

Municipiul Bucuresti se confrunta cu o problema sociala si aceea fiind de

analfabetism. Acest lucru este datorat tot mai mult migratiei populatiei dinspre zonele rurale

catre uban.

Acest tip de populatie se intalneste adesea la periferia orasului si putem spune ca

conditiile de viata sunt precare, iar accesibilitatea populatiei tinere de a avea dreptul sa fie

educata este minima datorita conditiilor si a lipsei baniilor. Tot in acest sector se intalneste

cel mai mult si rata somajului pentru ca persoanele de la acest nivel nu au un loc de munca

sau nu vor putea intra pe piata muncii din cauza lipsei educationale.

Persoanele care sunt in stagiul excluziunii sociale si saraciei sunt de obicei: femeiile,

romii, victimele violentei domestice, persoanele cu dizabilitati, tinerii care parasesc sistemul

de stat penru protectia copilului, infracori si fosti detinuti, persoanele dependente de droguri,

peroanele afectate de boli profesionale, femeiile cu mai mult de 2 copii, familiile

monomparentale.

56

Strategia deja implementata pentru aceste persoane se refera la incluziunea lor in

societate si pe piata muncii.

Aceata are urmatoarele obiective:

Dezvoltarea economiei sociale;

Imbunatatirea accesului si participarii grupurior vulnerabile pe piata muncii;

Promovarea egalitatii de sanse.

In ceea ce priveste fenomenul migratoriu in Municipiul Bucuresti se observa o crestere

accentuata a persoanelor care parasec orasul pentru alte state din cauza nivelului de tri mai

bun oferit de aceste, in schimb migratia interna este accentuata pe sectorul rural- urban

Stratgia privind migrarea populatiei tinere ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele

obiective: Crearea unui cadrul adegvat de munca si salarii pe masura cunostintelor persoanele

in stare de munca si oportunitatea proaspetiilor studenti de a se incadra pe piata muncii

imediat dupa absolvire.

Ca acest obiectiv sa fie indeinit trebuie avute in veedere urmatoarele activitati:

o Consolidarea capaciatii institutionale si adminsitrativ a autoritatiior locale cu scolul

gestionarii eficiente a resurselor umane active.

o Promovarea unor masuri active pentru scaderea numarului tineilor sau faililor care emigreaza

definitiv.

o Lansarea pe piata a mai multor posturi pentru persoanele tinere.

o Pensionarea persoanelor varstnice pentru a lasa loc persoaneleor cu o alta viziune asupra

muncii si cu o capacitate de dezvoltare mai mare.

Strategia de dezvltare durabila la nivelul sectorului 5

Sectorul 5 este situat in partea de sud-vest a Bcurestiului se invecineaza in partea de

est cu sectorul 4, in partea de sud cu sectorul 6 si la nord cu sectoarele 1 si 3. Are o suprafata

de 29 km patrati si o populatie de aproximativ 270.000 de locuitori.

Principalele problememe cu care se confrunta sectorul 5 in ceea ce priveste conceptul de

dezvoltare durabila si protectie a mediului este legat de :

o Excluziune sociala

o Lipsa spatiilor verzi

o Lipsa unor mojloace adecvate de depozitare a deseuriilor.

o Reteaua de alimentare cu apa nu exista pe anumite strazi din sectorull 5 ex strada Ghidigeni

57

Principala zona vizata care include aceste disfunctionalitati este zona Ferentari. Unde

populatia este majoritatra de entnie roma, iar nivelul de trai este scazut.

Pentru prima problema identificata cea a excluziunii sociale putem mentiona ca aceasta se

accentueaza in zona estica a sectorului adica zona Ferentari, Salaj unde populatia este una

prioritara roma. In acest perimetru populatia activa este scazuta, iar populatia cu grad mare de

analfabetism creste de a an la an.

Strategia pentru problema identificata ar avea ca obiectiv: Includerea personellor rome

capabile sa munceasca pe piata muncii si crerea oportunitatii de a studia.

Potrivit acestui obiectiv activitatiie intreprinse ar fi urmatoarele:

Centralizrea tuturor persoanelor care nu au inca studiile terminate pentru a li se oferi

oortunitatea sa isi continue studiile la scoli speciale sau dupa terminarea orelor de clasa la

scolile de stat, sau in weekend.

Pentru cele care au studii medi sa se ofere cursuri gratuite de specialitate pe un anumit

domeniu ca sa poata intra mai usor pe piata muncii.

In ceea ce privesc tinerii care au probleme medicale sau dependenta de droguri sa se ofere

programe seciale pentru dezintocxicare sau tratarea problemelor sanatatii, ulterior acestei

etape sa sa ofere cursuri pentru specializarea intru-un anumit domeniu.

A doua problema identificata cea a spatiilor verzi poate avea ca :

Obiectiv general: Extinderea suprafetelor verzi din sectorul 5 si diminuarea efectelor

negative antropice asupra celor existente.

Obiective specifice / Ţinte:

o Actualizarea situaţiei statistice a spaţiilor verzi existente în teritoriul administrativ al

sectorului.

o Reabilitarea parcurilor, gradiniilor, spaţiilor verzi aferente spatiilor de locuinţe aflate în

gestiunea administraţiei locale şi întreţinerea lor la standarde ridicate.

o Amenajarea terenurilor degradate care fost proiectate initial ca spatii verzi

o Reamenajarea şi întreţinerea zonelor verzi din incinta instituţiilor publice, a societaţilor

comerciale;

o Cresterea numarului de sppatii verzi in zonele rezidentiale.

Activitati de realizare a obiectivelor:

• Infaptuirea «cadastrului verde» în interiorul teritoriului administrativ al sectorului 5.

• Îmbunataţirea capacitaţii de acţiune a administratorilor spaţiilor verzi prin restructurarea

politicii de personal

58

Modernizarea doratriilor si detodelor de întreţinere aspaţiilor verzi.

• Analiza periodica a starii spaţiilor verzi.

Masuri legislative:

• Reactualizarea prevederilor legale în domeniu.

• Iniţierea şi adoptarea unei ”Legi a spaţiilor verzi”

• Aplicarea interdicţiei de construcţie pe spaţii verzi existente

Acţiuni de informare şi educare:

• publicitate prin mass-media pentru a constientiza populatia asupa importanţei spaţiilor

verzi.

Programe de educaţie ecologica şi civica privind implicarea activa a comunitaţii în

întreţinerea spaţiilor verzi.

Acţiuni de implementare:

• Elaborarea de programe pe termen scurt, care sa vizeze extinderea activitaţilor în folosul

comunitaţii, pe spaţii verzi şi aplicarea lor.

• Sancţionarea persoanelor fizice şi juridice care ocupa abuziv spaţiile verzi sau desfaşoara

ilegal activitaţi pe acestea.

• Identificarea şi sancţionarea persoanelor care depoziteaza ilegal deşeuri pe spaţii verzi.

• Extinderea sistemului de prestari de activitaţi în folosul comunitaţii.

Potrivit celei de a treia dificultate legata de depozitarea neadecvata a deseurilor in ceea ce

priveste sectorul 5 problematica intervine nu numai la persoanele populante al acestui sector

ci si a autoritatiilor locale care nu pun la dispozitie suficiente cosuri de gunoi pe straziile

princiale si secundare pentru aruncarea gunoaieor. Problema principala este ca nu exista un

sistem de colectare selectiva la nivelul sectorului.

Pentru cele mentionate mai sus strategia privind lipsa unui sistem integrat de gestionare a

deseurilor care sa sa fie eficient din punct de vedere economic şi care sa asigure protecţia

sanataţii populaţiei şi a mediului ar avea ca obiectiv general creşterea eficienţei economice din

gestionarea deşeurilor şi asigurarea protecţiei sanataţii populaţiei şi mediului.

Obiectiv specific 1:

• Intensificarea colectarii selective a deşeurilor reciclabile în cadrul unui sistem integrat de

gestionare a deşeurilor.

Ţinta:

• Stimularea înfiinţarii societaţilor economice cu profil de activitate colectarea / valorificarea

materialelor reciclabile.

59

Obiectiv specific 2:

• Asigurarea protecţiei sanataţii populaţiei şi mediului.

Ţinta:

• Eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri.

Indicatori:

• Cantitatea de deşeuri reciclabile colectate.

• Numarul agenţilor economici colectori / valorificatori de materiale reciclabile.

• Eficienta economica din gestionarea materialelor reciclabile.

• Sanatatea populaţiei şi a mediului.

Acţiuni:

• Înfiinţarea unor societaţi economice cu posibilitaţi de colectare / valorificare a deşeurilor

reciclabile.

• Crearea unui sistem integrat de management al deşeurilor sub coordonarea autoritaţilor

locale prin:

- alocarea unor spaţii speciale de colectare;

- achiziţionarea recipientelor de colectare;

- achiziţionarea maşinilor de transport;

- înfiinţarea societaţilor cu profil colectare / valorificare deşeuri reciclabile;

- integrarea materialelor / produselor rezultate din reciclari în circuitul economic.

Analizand cea de a patra problema referitoare la infrastructura deficitarea sau neexistenta in

unele zone

Insuficienta gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat

Obiectiv general: Extinderea reţelei de alimentare cu apa potabila pe strazile aflate în

administrarea PS 5

Obiective specifice / Ţinte:

• Punerea în funcţiune a noi tronsoane de reţea de alimentare cu apa potabila.

Acţiuni tehnice:

• Extinderea reţelei de alimentare cu apa potabila ţinând cont de prevederile Contractului de

Concesiune încheiat între S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. şi municipalitatea Bucureşti.

Masuri economice:

• Realizarea investiţiilor necesare respectarii prevederilor Contractului de Concesiune

încheiat între S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. şi municipalitatea Bucureşti - Nivelul de Serviciu

60

– ACOPERIRE (Proporţia gospodariilor din zona de serviciu conectate la serviciul de apa

potabila).

Anexe

Anexa 1

2.5 Impactul de mediu a activitatiilor antropice din Municipiul Bucuresti

Municipiul Bucuresti fiind capiltala Romaniei are cel mai ridicat numar al populatiei si al

autovehiculelor, al industriei, care genereaza in acelasi timp si o crestere seminificativa a

poluarii.

In acest sens in anul 2005 a fost data de catrea autoritatiile centrale ordonanata de urgenta

195/2005 Privind Protectia mediului care are ca scop diminuarea gradului ridicat al poluarii in

contextul dezvoltarii durabile.

Aceasta ordonanta sta la baza urmatoarelor principii si elemente strategice:

61

a) principiul integrarii politicii de mediu în celelalte politici sectoriale;

b) principiul precauţiei în luarea deciziei;

c) principiul acţiunii preventive;

d) principiul reţinerii poluanţilor la sursa;

e) principiul "poluatorul plateşte";

f) principiul conservarii biodiversitaţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic

natural;

g) utilizarea durabila a resurselor naturale;

h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în

probleme de mediu;

i) dezvoltarea colaborarii internaţionale pentru protecţia mediului.

Mediile cele mai poluate sunt aerul, apele subterane si de suprafata, solul si bineinteles omul.

La nivelul Bucurestiului in ceea ce priveste calitatea aerului sursele de poluare sunt impartite

in mai mlte categorii:

Obiective industriale

Acestea reprezinta in principal crearea de noi spatii de locuit pentru forta de munca care isi

desfasoara activitatea in zonele industriale pentru a se evita deplasarea de la distante mari sau

pentru a nu se mai practica navetismul.

Amplasarea lor in aceste zone s-a facut in principal pe considerente economice aplicandu-se

principiul proximitaţii cu zonele industriale, în ideea valorificarii dotarilor edilitare create

pentru acestea şi reducerii deplasarilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinatate dintre zonele

de locuinţe si cele industriale; sursa principala de disconfort pentru locuire.

Astfel, în jurul unitaţilor industriale sau a altor surse de poluare exista perimetre –

corespunzatoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse

poluarii.

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variata : pulberi

organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si

vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;

Traficul Auto

Calitatea aerului cauzata de traficul auto este un amestec de câteva sute de compuşi diferiţi.

Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi si grupuri de compuşi.

62

Masurarea tuturor acestor poluanţi este imposibila şi de aceea evidenţierea se concentreaza

numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sanataţii umane sau care sunt

consideraţi buni indicatori.

Aceşti poluanţi, care sunt urmariţi in mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului

generat de traficul auto in Bucuresti asupra calitaţii aerului, sunt grupaţi in mai multe

categorii :

gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul

pulberi : pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau

decât 2,5 µm, fumul negru

componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.

compuşi organici volatili : benzen, butadiena.

Prin arderea completa a combustibililor in motoarele autovehiculelor, ar rezulta urmatoarele

substanţe principale:

vapori de apa = 13 % ;

bioxid de carbon = 13 % ;

azot = 74 %

In realitate însa, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea

amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formeaza CO şi oxigen în cazul amestecurilor

foarte sarace.

Prin ardere rezulta totodata, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi,

oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apa (azotul şi oxigenul fiind principalele

elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt

considerate emisii poluante.

Asocierea directa între poluarea aerului datorata traficului auto şi sanatatea umana este foarte

dificil sa se stabileasca în termeni absoluţi, datorita numarului mare de variabile.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare

de emisia a peste 100 compuşi chimici.

În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit ca peste anumite niveluri de

poluare apar efecte asupra sanataţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi persoanele de

vârsta foarte redusa, cei care sufera de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau

cardiovasculare.

Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu.

63

Impactul cel mai mare apare in zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde

dispersia poluanţilor este dificil de realizat.

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic strajuite

de cladiri înalte sub forma compacta, care împiedica dispersia.

La departare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar

semnalata în zonele suburbane sau rurale. Singura excepţie de la aceasta regula o constituie

ozonul care este diferit faţa de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.

Şantiere de construcţie şi betoniere

Ponderea activitaţilor de construcţii a crescut foarte mult, şantierele şi betonierele ramanand

surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

Centralele electrotermice

CET-urile reprezinta surse majore de poluare a aerului, prin modul de funcţionare cu

combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosfera importante

cantitaţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenuşa volanta. Instalaţiile de retinere a

principalilor poluanţi chimici, NOx si SO2 , pentru care au fost alese variante constructive ce

prevad dispersia prin coşuri înalte care realizeaza concentraţii locale mai reduse, dar amplifica

efectele de poluare la distanţa; uzura şi neetanşeitaţile unor coşuri determina evacuarea

gazelor la înalţimi intermediare cu efecte şi asupra zonei învecinate.

Surse difuze de combustie

Numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe funcţioneaza pe

combustibil lichid sau solid, constituie o sursa de natura celei de la punctul precedent, lipsita

însa, pe lînga instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte;

combustia este de cele mai multe ori incompleta datorita neautomatizarii arderii,

randamentului redus şi unei supravegheri precare şi determina degajari de poluanti deloc

neglijabile care se disperseaza exact in zonele de locuinţe, intens populate, pe care aceste

centrale le deservesc.

Combustia neautorizata, în aer liber, a unor deseuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase

plastice, deseuri stradale, neîntreţinerea salubritaţii domeniului public, depozitarea inadecvata

a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursa globala

de poluare permanenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri

dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţa, calm

atmosferic, inversiune termica).

Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

64

Compuşii organici volatili (COV) sunt compuşi organici cu o presiune de vapori de minim

0,01 kPa la o temperatura de 293.15 K sau având o volatilitate corespunzatoare în condiţii

speciale de utilizare. Aceşti compuşi nu au culoare, miros sau gust şi includ o gama larga de

substanţe cum ar fi: hidrocarburi, compuşi organici halogenaţi şi oxigenaţi.

Hidrocarburile compuşilor organici volatili sunt grupate în metan şi alţi compusi organici

volatili. Metanul, cel mai important compus organic volatil, este cel mai eficient gaz cu efect

de sera, care contribuie la intensificarea încalzirii globale.

Surse generatoare de compuşi organici volatili: activitaţile de depozitare, încarcare,

descarcare şi distribuţia benzinei, de la un terminal la altul sau de la un terminal la o staţie de

benzina şi activitaţile industriale care utilizeazǎ solvenţi organici cu conţinut de compuşi

organici volatili.

Pentru diminuarea acestor surse poluante dar si pentru a ajunge la standrardele uniunii

europene in sensul conceptului de dezvoltare durabila s-a realizat Strategia de Dezvoltare

Durabila a romaniei Orizonturi 2013-2020-2030.

Potrivit acestei strategi se urmareste pentru diminuarea poluari aerului in mod special cu

combustibili autovehiculelor sa se implementeze coceptul de transport durabil.

Anexa 2

3.1 Analiza investitiilor cu impact asupra Durabilitatii.

Termenul de dezvoltare durabila a fost definit de Comisia Mondiala pentru Mediu și

Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut și sub numele

de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmarește satisfacerea

nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface

propriile nevoi".

Standardele Uniunii Europene privind protejarea , modernizare si dezvoltarea unui teritoriu in

conceptul dezvoltarii durabile, oblica Romania ca stat membru al acestei tari sa atinga aceste

sarcini. In acest sens s-a infiintat Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila Orizonturi

2013-2020-2030. Potrivit acestei strategii Amenajarea teritoriala si planificarea spatiala isi au

ca obiectiv coeziunea teritoriala care presupune adaptarea resurselor teritoriale naturale cat si

antropice la necesitatiile dezvoltarii socio-economice pentru a se elimina disparitatiile dintre

diferitele unitati spatiale in vederea pastrarii diversitatii naturale si culturale.

65

http://ro.wikipedia.org/wiki/Raport_Brundtland

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Viitorul_nostru_comun&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comisia_Mondial%C4%83_pentru_Mediu_%C8%99i_Dezvoltare&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comisia_Mondial%C4%83_pentru_Mediu_%C8%99i_Dezvoltare&action=edit&redlink=1

Planificarea spatiala reprezinta o serie de metode, proiecte, planuri, actiuni prin care

se pun in aplicare strategiile spatiului fizic pentru a echilibra componentele economice,

culturale, istorice, sociale, peisagistice si de mediu natural.

Concret in Municipiul Bucuresti, in acest sens, cele mai imporante investitii privind

dezvoltarea durabila au fost facute cel mai adesea in reabilitari, modernizari, amenajari de

spatii verzi(peisagistice).

Zonele tinta care au fost supuse acestor elemenete au fost:

Zonele istorice (zonele construite protejate) - decazute / degradate ;

Zonele urbane destructurate ;

Zonele de locuințe colective.

Analizele situaței existente evidențiaza, pe langa disfuncționalitațile complexe concentrate

în aceste zone, un ridicat potențial de valorificare si dezvoltare a acestora. Prin fixarea unor

obiective strategice si derularea unor programe de acțiuni în scopul revitalizarii, reabilitarii si

reconstrucției urbane a acestor zone, municipalitatea va lansa parteneriate public - private în

scopul valorificarii oportunitaților de afaceri si ridicarii bunastarii bucurestenilor.

Reabilitarea zonelor istorice. Zona Centrului Istoric

Caracteristica pentru zonele construite protejate este Zona Centrului Istoric. Zona

Centrului Istoric ocupa o suprafața de aproximativ 50 ha, în centrul geografic al orasului si

este amplasata în perimetrul cuprins între:

bd. Elisabeta - la nord

str. Hristo Botev - la est

bd. Corneliu Coposu si Splaiul Independenei - la sud

Calea Victoriei - la vest.

Caracterul specific al zonei centrului istoric rezulta din valoarea sa ca rezervație de

arhitectura. Aceasta valoare trebuie pastrata si promovata la nivelul dezvoltarii orasului ca

viitoare capitala în cadrul Uniunii Europene. Programele de succes din patrimoniului istoric,

muzee, activitați tradiționale, arta, resurse naturale si alte elemente de interes pentru a crea

parteneriate puternice în scopul conservarii, îmbunatațirii, promovarii si gestionarii acestor

resurse ce nu pot fi înlocuite.

Situația existenta în Zona Centrului Vechi

Zona si-a pastrat caracterul si aspectul, cu multe cladiri de importanța arhitecturala si

istorica, incluzând cladiri publice,biserici si locuințe.

66

În Zona Istorica sunt în jur de 520 cladiri, din care 38% sunt înregistrate ca fiind

semnificative arhitectural. Funcțiunile dominante sunt financiar-bancare si comerciale: Banca

Naționala si sediile diverselor banci comerciale sunt localizate în partea de N - V a acestei

suprafețe, magazinele în S - V, iar locuințele în toata partea de sud. Mare parte din aceste

cladiri sunt proprietatea Municipalitații.

Fondul construit are o valoare tehnica inegala, cu multe construcții în stare mediocra,

degradate, susținute de o infrastructura edilitara care necesita îmbunatațiri.

Zona este foarte bogata în valori de patrimoniu urbanistic si cultural, care confera

identitate si prestigiu orasului – numeroase construcții cu valoare arhitecturala, istorica si

ambientala, care dețin un puternic potențial turistic si economic, valorificat în prezent doar

parțial.

Terenurile si construcțiile aparțin domeniului public sau privat. Zona beneficiaza de

studii si proiecte deja elaborate si de programe de finanțare a intervențiilor în vederea

reabilitarii infrastructurii tehnico-edilitare. Foarte important este faptul ca exista un interes si

o voința politica a edililor orasului, clar exprimate, pentru dezvoltarea acestei zone.

Primaria Municipiului Bucuresti, a derulat impreuna cu U.N.D.P. (Programul de Dezvoltare al

Natiunilor Unite) un proiect numit “Un Bucuresti Frumos”, care a avut urmatoarele obiective:

Sa pregateasca, sa califice si sa angajeze temporar tineri adulti iesiti din caminele de copii, in

vederea integrarii lor sociale ;

Sa contribuie la revitalizarea Centrului istoric al Bucurestiului, prin refacerea fatadelor cu

semnificatie arhitectonica deosebita si a pavajului strazilor din aceasta zona.

Au fost efectuate lucrari de reparatii in valoare de peste 1 mil. USD dupa cum urmeaza :

- lucrari de reparatii la : Gradinita nr. 54 si la Scoala nr. 66 in valoare de 31.717 UDS, la Casa

de Casatorii a sectorului 3 in valoare de 217.665 USD ;

- pavari de strazile:Covaci, Selari si Gabroveni in valoare de 118.377 USD

- restaurari de fatade la urmatoarele imobile : Franceza 56, Franceza 54, Halelor 3, Halelor 15,

Halelor 17, Franceza 60 in valoare de 103.155 USD.

Obiective urbanistice propuse

Studiul elaborat de municipalitate se bazeaza pe situația actuala din zona centrului

istoric si pe tendințele de dezvoltare apieței imobiliare din Bucuresti. Direcțiile propuse de

acțiune iau în considerare experiențe similare din orase din Europa centralasi de est (Lublin în

Polonia si Vilnius în Lituania). În plus, ele pornesc de la premiza ca un program coerent de

revitalizare a zoneitrebuie susținut prin formularea unor politici specifice si prin facilitarea si

67

coordonarea acțiunilor celorlalți actori importanți în proces - comunitate, sector privat, agenții

guvernamentale, agenții internaționale.

Politicile specifice sunt politicile sectoriale de dezvoltare, politici zonale, controlul

dezvoltarii si promovarea centrului istoric.

Politici sectoriale de dezvoltare

politica utilitaților si serviciilor publice

Este prioritara pentru municipalitate, fiind considerata un catalizator al dezvoltarii care

determina capacitarea interesului sectorului privat. Politica formulata în aceasta direcție se

refera la asigurarea capacitaților rețelelor edilitare în concordanța cu cererea consumatorilor;

la asigurarea coordonarii, din punct de vedere al graficului de realizare, întreinvestițiile în

infrastructura si reabilitarea fondului construit.

politica de investiții

politica de trafic

politica de chirii

politica mediului urban

politica de dezvoltare instituționala

Din punct de vedere instituțional, exista trei ipoteze de organizare a cadrului de gestionare

a operațiunilor de dezvoltare/revitalizare:

Ipoteza 1 - Primaria, singura, este implicata în managementul operațiunilor, iar sectorul privat

opereaza pe baze comerciale zona, în concordanța cu obligații contractual precizate.

Ipoteza 2 - Primaria, în parteneriat cu sectorul privat, realizeaza managementul operațiunilor.

Ipoteza 3 - Transformarea unei direcții din primarie într-o societate comerciala având

consiliul drept unic acționar.

Modul de abordare al dezvoltarii instituționale va fi decis de Consiliu General al Municipiului

Bucuresti.

Politici zonale

Din punctul de vedere al formularii unor politici de dezvoltare pe arii de intervenție,

Zona Centrului Istoric este structurata astfel:

Zona 1 - zona cu caracter preponderant comercial, situata de-a lungul strazii Lipscani, între

str. Smârdan si bd I. C. Bratianu;

Zona 2 - zona de birouri, de-a lungul bd. Elisabeta si Carol;

Zona 3 - zona de birouri - centrul financiar;

Zonele 4 si 5 - dezvoltari de birouri, de-a lungul Splaiului Independenței;

68

Zona 6 - birouri în zona strazii Hristo Botev si Caii Mosilor;

Zonele 7, 8 si 9 - cu caracter preponderent de recreere, cultura, agrement;

Zona 10 - cu caracter rezidențial;

Zona 0 - zona de culoar comercial, de-a lungul arterelor majore de circulate si al strazilor cu

caracter comercial.

Pe fiecare arie în parte, politicile de dezvoltare trebuie sa conduca la conservarea

caracterului esențial, la renovarea fondului construit existent si sa stimuleze investiții si

localizarea acelor funcțiuni/activitați ce-i confera locului specificitate si valoare.

Proiectul de reabilitare a zonei istorice are ca scop refacerea climatului de odinioara (dar

cu facilitați moderne), stimulând activitațile economice si sociale si conservarea unei parți

importante din mostenirea arheologica si arhitecturala a Bucurestiului si include :

actualizarea Master Planului pentru Zona Istorica;

dezvoltarea unui Plan Detaliat pentru Aria Pilot conținând strazile ce trebuie restaurate în

cadrul acestui Proiect;

dezvoltarea unei Strategii de Restaurare;

proiectarea si supervizarea lucrarilor necesare restaurarii utilitaților si strazilor precum si

pietonalizarea.

Componenta principala a proiectului consta în reabilitarea si extinderea rețelelor de apa si

canalizare, gaz metan, electricitate, telefonie, pasaje pietonale, iluminat stradal.

Vor fi reabilitate si amenajate arterele de circulație publica din zona si pavimentele. Se vor

transforma si amenaja în mod adecvat unele artere carosabile în pietonale concomitent cu

realizarea unui parcaj subteran în zona.

Scopul general este “impulsionarea” restaurarii în zona si stimularea investițiilor de

catre proprietarii publici si privați în modernizarea cladirilor. Zona va deveni mult mai

atractiva atât pentru locuitori cât si pentru vizitatori si va facilita dezvoltarea suplimentara a

magazinelor specializate, restaurantelor, cafenelelor, turism, divertisment si a altor activitați

economice.

La terminarea implementarii proiectului, urmatoarele strazi vor fi destinate strict

traficului pietonal :

- Lipscani - Stavropoleos - Bacani - Hanul cu tei

- Franceza - Blanari - Pictor Tonitza -Patrascu Voda

Proiectul prevede si amenajarea câtorva parcari de suprafața care sa absoarba interdicțiile de

circulație auto pe strazile de mai sus.

69

Aceste parcari vor fi amplasate pe terenurile virane adiacente unor strazi, dintre care

exemplificam:

-Sfânta Vineri – 300 locuri parcare -Gabroveni – 200 locuri parcare

-Caldarari – 140 locuri parcare -Toma Caragiu – 300 locuri parcare.

Beneficii si eficiența socio-economica a proiectului:

îmbunatațirea mediului stradal si a infrastructurii publice în scopul încurajarii conservarii si

restaurarii siturilor din zona

impulsionarea restaurarii în zona si stimularea investițiilor de catre proprietarii publici sau

privați în modernizarea cladirilor, în scopul cresterii atractivitații atât pentru locuitori cât si

pentru vizitatori prin dezvoltarea suplimentara a magazinelor specializate,

restaurantelor, cafenelelor si a altor activitați economice si de birouri;

crearea a numeroase locuri de munca atât pe timpul execuției lucrarilor cât si dupa terminarea

acestora;

dezvoltarea turismului.

Strategia de reabilitare

Este conceputa a se realiza prin operațiuni combinate de reabilitare, restaurare,

reconstrucție la nivelul obiectelor si ansamblurilor de arhitectura, sau de revitalizare si

reabilitare urbana a unor zone :

- restaurarea sau renovarea unor construcții existente ;

- realizarea de noi construcții pentru completarea si definirea atmosferei specifice ;

- îmbunatațirea calitații mediului, a imaginii urbane si a spațiilor publice

- realizarea unor trasee si zone pietonale, destinate comunicarii sociale / contactului comunitar ;

- renovarea infrastructurii tehnico-edilitare.

Oportunitați de afaceri în parteneriat public – privat

- investiții în operațiuni de restaurare sau renovare a cladirilor existente de patrimoniu, având

diferite funcțiuni : turistice, de agrement, comerciale, de birouri, locuințe ;

- investiții în construcții noi si amenajari de spații exterioare: parcaje publice, amenajari de

trasee si spații publice pietonale, spații comerciale si hoteluri de mica anvergura, locuințe,

agrement, birouri de mica anvergura ;

- investiții în reabilitare de instalații si echipamente edilitare, interioare sau exterioare ;

- parteneriat în probleme de know-how, management, marketing, programe de dezvoltare,

gestiune.

Reabilitarea zonelor destructurate. Zona Noului Centru

70

Caracteristica este Zona Noului Centru, cunoscuta sub numele de «Zona Bucuresti 2000».

Situația existenta

Zona denumita «Bucuresti 2000» este situata ultra-central, adiacenta Centrului Istoric

al orasului si ocupa cca. 485 ha, din care cca.200 ha teren liber; beneficiaza de accesibilitate

foarte buna si de prezența unor cladiri politico-administrative reprezentative pentru statutul de

Oras-Capitala al municipiului Bucuresti. În zona sunt reprezentate funcțiunile : rezidențiala

(debuna calitate) si servicii pentru populație si pentru agenți economici (total insuficiente). În

zona sunt prezente si valori deosebite de patrimoniu cultural, istoric, arhitectural, vecinatatea

cu centrul istoric oferind un potențial cu valențe turistice.

Obiective urbanistice

Constituirea unui pol urban, conținând servicii de importanța supramunicipala, naționala si

europeana ;

Remodelarea si completarea centrului politic-administrativ național existent

Reabilitarea subzonelor destructurate.

Strategie de reabilitare si revitalizare

Valorificarea potențialului funciar existent prin realizarea unor ansambluri importante,

coerente, reprezentative pentru funcțiunea de Oras-Capitala - aproximativ 200 ha teren liber

Promovarea unor dezvoltari / investiții pentru ansambluri funcționale cu caracter mixt,

diversificat, purtatoare de valoare adaugata ridicata pe piața internaționala : birouri, comerț,

hoteluri, agrement, cultura, locuințe

Promovarea unor forme de management si marketing urban performant, prin valorificarea

resurselor si potențialului existent, a oportunitațiilor de afaceri

Ridicarea nivelului de atractivitate a zonei, prin îmbunatațirea accesibilitații - a transportului

public, a infrastructurii si echipamentelor tehnico-edilitare.

Oportunitați de afaceri

- cumpararea/ asocierea/ concesionarea de terenuri libere sau propice investițiilor- investiții în

construcții de birouri, hoteluri, galerii si spații comerciale en-detail / de lux/ cu capacitate

variabila, locuințe – existao piața potențiala de cca. 2.000.000 mp suprafața desfasurata, cu

funcțiuni diverse

- investiții independente/ în parteneriat public-privat pentru dezvoltarea transportului public/ a

sistemelor de parcare publica, la sol si în subteran

- asistența, consultanța tehnica si manageriala

Reabilitarea cartierelor de locuințe colective

71

Zonele de locuințe colective, realizate sub forma unor mari ansambluri în perioada

1960-1985, sunt amplasate în zonele semicentrale si în cartierele periferice ale orasului si

asigura locuințe pentru circa 1.300.000 locuitori.

Situația existenta

Ansamblurile sunt formate din unitați colective de locuire cu Parter si 4-10 etaje, în

structuri constructive de caramida portanta sau de beton armat, corespunzatoare, cu o

densitate ridicata. Se constata un fenomen de uzura fizica si morala, atât la nivelul structurilor

constructive cât si la cel al echipamentelor tehnico-edilitare; zonele prezinta disfuncționalitați

de natura funcțional-urbanistica:

- lipsa echipamentelor sociale corespunzatoare calitativ si cantitativ, de interes local

- microclimat necorespunzator, arid iarna si vara, cauzat de distrugerea spațiilor verzi si

inexistența unor oglinzi de apa /fântâni

- deficit de locuri de parcare / garare în condiții adecvate

- rezolvari tehnice si spațiale necorespunzatoare în prezent, amenajari dezorganizate si imagine

monotona si neatractiva.

Obiective urbanistice

îmbunatațirea calitații tehnice, funcționale si stilistice a unitaților de locuit, a ansamblurilor

construite

ridicarea gradului de satisfacție a locuitorilor, prin îmbunatațirea condițiilor de viața si a starii

de sanatate, prin îmbunatațirea calitații microclimatului.

Strategia de reabilitare

renovarea, reabilitarea si reconfigurarea infrastructurii tehnico-edilitare si a sistemului de

circulații publice, personalizarea si diferențierea unitaților si ansamblurilor de locuit, crearea

unor spații publice de contact comunitar in cartierele de locuințe colective

completarea sistemelor de dotari si echipamente social-culturale, corectarea si adecvarea unor

soluții arhitecturale si urbanistice/tehnice, funcționale si stilistice

implicarea locuitorilor în gestionarea propriilor probleme colective prin promovarea unor

forme moderne de parteneriat între administrația municipala si asociațiile de locatari.

Oportunitați de afaceri

- investiții în realizarea de parcaje auto etajate, subterane sau supraterane, de capacitate mica /

medie, în structuri usoare cu cost redus, cu chirii moderate, piața estimata fiind de 350.000 de

posesori de autoturisme

72

- investiții în completarea / constituirea rețelelor de echipamente social-culturale, de interes

local

- reabilitarea structurilor existente, a spațiului funcțional si a fațadelor construcțiilor existente

- investiții sau parteneriate pentru îmbunatațirea transportului public

- Investiții în retehnologizarea / modernizarea sistemului de termoficare sau în sisteme de

încalzire descentralizata

- Investiții în realizarea de locuințe sociale în sisteme semi-colective sau private, diversificate

ca marime sau structura funcționala.

Concluzii si Recomandari

In urma efectuarii lucrarii de licenta “Elemente de economie si Management al mediului la

nivelul Municipiului Bucuresti studiu de caz sector 5” am identificat urmatoarele probleme

legate de sectorul economic care in mare masura influenteaza calitatea mediului inconjuraor.

La nivelul Municipiului București dezvoltarea economica in ultimii ani a avut o crestere

semnificativa, decaderea economica a survenit odata cu apariția Crizei Economice.

Odata cu intrarea României in Uniunea Europeana au fost impuse norme de standardizare si

de limite ale poluarii care trebuiesc indeplinite de catre tara noastra.

Potrivit analizelor facute am observat ca nivelul de poluare a scazut in ultimii ani insa nu

indeajuns sa diminueze si poluarea fonica, a solului si apei. Conceptul de dezvoltare dutabila

a aparut in tara noastra odata cu intrarea in Uniunea Europeana dar efectele si perceptia

acesrui concept abea in ultimii 5 ani a incepiut sa creeze efecte si sa se implementeze si in

conceptia oameniilor.

Potrivit studiului pe care l-am elaborat la un esantion de 50 de persoane, gradul de

constientizare a populatiei asupra problemelor legate de mediu sunt foarte scazute, iar

interesul pe care autoritatiile il genereaza in acest sens e aproape insexistent.

Gradul de poluare consider ca va creste in urmatorii ani din cauza numarului mare a

populatiei din Municipiul Bucuresti care genereaza deseuri menaajere si in lipsa unei

tehnologii avansate de sortare si de gestiune a acestora, nu fac decat sa polueze si mai mult

mediul inconjurator.

73

Lipsa fonduriilor si a programelor pentru mediu care sa constientizeze populatia asupra

problemelor legate de mediu si sa o “educe” in acest sens sunt aproape inexistente.

Din studiul pe care l-am implementat am observat ca populatia din Municipiull Bucuresti ar

fi interesata sa se implice in activitatiile de ecologizare a mediului, cele fizice, de strangere a

petruriilor de plantare a pomilor, dar problema intervine de la autoritatiile centrale care nu pun

accept pe aceste programe, altfel spus acestea sunt foarte putine si foarte slab mediatizate, iar

oamenii nu depun efort sa se implice in asemenea lucruri.

Potrivit aceluiasi studiu am observat ca in mare masura popuatia este de parere ca noxele

emante de autovehicule sunt generatoare mari de poluare, si in schimb asa este pentru ca la

nivelul orasului Bucuresti, precum am aratat si in analiza economica exista un numar ridicat

de autovehicule si personale si de transport public care emana un numar mare de noxe

poluante. Cele mai intalnite sunt situatiile in care gradul de poluare a aerului creste atunci

cand vremea este rece sau sunt conditii de ploaie, populatia prefera sa se deplaseze cu

mijloacele de transport proprii, ceea ce rezulta o aglomerare urbana.

Din prisma surselor de nergie am observat ca se pune accent pe sursele naturale de incalzire,

electricitate etc., asa cum am mentionat si in lucrare un numar sczaut de intrprinderi sau

locuinte folosesc sursele de energie, incalzire etc, regenerabile, ceea ce dinou duce la o

pierdere a potentialului de resurse naturale si bineinteles o poluare mai abundenta.

Din punct de vedere economic am observat ca Municipiul Bucurresti are un potential de

dezvotare ridicat mai ales in sectoare precum comertul, constructiile, si comunicatiile, IT.

Aceste industrii sunt de mare anvergura si sunt cautate din punct de vedere al frotei de munca,

insa ne intampinam cu problema lipsei locuriilor de munca pentru persoanele care au

terminat facutatea in domeniu si detin cunostinte in acest sens, care sunt nevoiti sa schimbe

domeniul de activitate sau in cel mai rau caz sa migreze in alte tari unde pot gasi un loc stabil

pe domeniul pe care este specializat. Din prisam acestei probleme putem observa ca si

renumeratia este scazuta la nivelul Municipiului Bucuresti, nu numai in acest domeniu, ci in

toate domeniile de activitate, acest fapt este datoarat dinou Crize Economice, in coparatie cu

alte tari ale Uniunii Europene.

Privind lucrarea din perspectiva Dezvotarii economice si a mediului inconjurator as putea

trage urmatoarele concluzii:

In urma dezvoltarii economice si gradul de poluare creste atat timp cat nu sunt respectate

nrmee de poluare. Orice tara, asa cum am dat exemplu si la inceputul lucrarii, spre exemplu

SUA, a suferit un boom economic insa nivelul de poluare a crescut si el, de ce??? Pentru ca s-

74

a pus accent tot mai multe pe industria prelucratoare si extractiva,si s-au epuizat toate

resursele naturale care nu mai pot si regenerabile, iar in acesta etapa nivelul poluarii este la

cote ridicate, odata ce si autoritatiile centrale constientizeaza ca populatia este afectata in

mare masura de industria pe care o dezvolta, au mutat fabirciile la periferii, acest lucrru a

facut ca nivelul poluarii sa scada in oras. In schimb ca nome de protectie au incurajat

industriile extractive, prelucratoare generatoare de noxe poluante sa isi ia masuri majore de

singuranta a mediului. Acesta etapa se elaboreaza in ani si poate varia de la tara la alta in

functie de nivelul de dezvoltare. Odata ce se depaseste aceasta etapa in care strategia de

protectie a mediului inconjurator este la inceput, se poate vorbi despre o tara cu o economie

care are in vedere si normele si standardele de mediu. In etapa aceasta consder ca se afla

Romania in special Municipiul Bucuresti penttru ca este princapul nod urban in ceea ce

privesc toate activitatiile si domeniile, iar strategia in domeniul mediului este inca la inceput.

La nivelul sectorului 5 se poate vorbi de o implicare a autoritatiilor locale in probleme de

mediu si pentru diminuarea aceatora dar si in ceea ce privesc domeniile de sanatate,

excluziune sociala si educatie. Cu toate ca exista zone ale acestui sectoe in care numarul

poputiei rome este mai ridicat fat de cel al romaniilor, se observa ca se incearca o incluziune

sociala a acestor pe piata de munca prin educare, si crearea unui trai decent penteu prsoanele

in cauza. S-au elaborat programe de secializare in divere domenii precum constructii, frizerie,

etc asupra persoanelor care nu au un nivel ridicat de cunostinte.

Recomandari

La nivelul Municipiului Bucuresti consider ca ar trebui ca autoritatiile centrale sa se ocupe

mai mult de problematica mediului si sa implementze Strategia Nationala pentru dezvoltare

duabila orizonturi 2013-2020-2030, care exista dar aplicabiliatatea ei este foarte scazuta.

Sunt de parere ca atractia de fonduri europene ar tebui sa creasca la nivelul Bucurestiullui, si

sa se incurjeze tinetii care sunt proaspat absolventi ai facultatii sa resuseasca sa obtina

aceste fonduri mult mai usor.

Sa se elaboreze pplanuri de gestionare a deseuriilor care sa fie pus in viguare, iar pesoanele

care nu respecta normele si standardele impuse de autoritatiile locale si centrale sa fie

ssanctionate.

Sa se incutajeze educarea populatiei in privinta protectiei mediului.

Sa se mediatizeze ma mult programele existente pentru mediu si sa se creeze altele noi

75

Sa se recompenseze peroanele care se implica in aceste programe, nu neaparat cu bani, poate

cu beneficii spre exemplu o excursie in tara.

Strategia de gestiune a deseuriilor existenta deja sa fie implementata 100% si sa existe

sanctiuni dure pentru institutiile/ firmele care se ocupa de domeniul soratrii, si colectarii

deseuriilor, iar gropiile de gunoi in care sunt depozitate acestea sa fie la standarde europene

de protectie.

76

Alina Lfcenta (1)

Documents

Transcript of Alina Lfcenta (1)