Alimentele Și Senzația de Sațietate

14
Alimentele și senzația de sațietate La ora actuală, cercetările asupra diferitelor alimente, de formă și textură variată, relația lor asupra sațietății și controlul greutății populației sunt în prim-plan, în special din cauza fenomenului de obezitate, care este într-o continuă creștere. Alimentația este elementul cheie în menținerea unei greutăți și compoziții corporale optime. Există unele alimente, care sunt legate de controlul greutății corporale, prin aportul energetic scăzut de care dispun, și care, dacă sunt incluse în dietă, pot reduce cantitatea totală de calorii consumate. O altă opțiune este obținerea unor produse alimentare, care au un efect ridicat asupra fenomenului de sațietate simțit după consumarea lor, prin modificarea texturii și/ sau compoziției și/sau formei produsului. Includerea acestor alimente în dieta de zi cu zi poate avea un efect benefic asupra cantității celorlalte alimente consumate, și implicit asupra totalului energetic consumat. Noțiuni legate de controlarea aportului energetic consumat Mulți factori biologici, comportamentali și de mediu au

description

Alimentele Și Senzația de Sațietate - ce este satietatea, si cateva strategii pentru manipularea ei

Transcript of Alimentele Și Senzația de Sațietate

Alimentele i senzaia de saietateLa ora actual, cercetrile asupra diferitelor alimente, de form i textur variat, relaia lor asupra saietii i controlul greutii populaiei sunt n prim-plan, n special din cauza fenomenului de obezitate, care este ntr-o continu cretere.Alimentaia este elementul cheie n meninerea unei greuti i compoziii corporale optime.Exist unele alimente, care sunt legate de controlul greutii corporale, prin aportul energetic sczut de care dispun, i care, dac sunt incluse n diet, pot reduce cantitatea total de calorii consumate. O alt opiune este obinerea unor produse alimentare, care au un efect ridicat asupra fenomenului de saietate simit dup consumarea lor, prin modificarea texturii i/ sau compoziiei i/sau formei produsului. Includerea acestor alimente n dieta de zi cu zi poate avea un efect benefic asupra cantitii celorlalte alimente consumate, i implicit asupra totalului energetic consumat.Noiuni legate de controlarea aportului energetic consumatMuli factori biologici, comportamentali i de mediu au un efect asupra apetitului.Foamea este impulsul biologic care ne determin s cautm hran. Ea determin cnd mncm, ce mncm i ct mncm. Mncatul stimuleaz procesele psihologice, care stopeaz hrnirea suplimentar i reduce foamea.Saietatea ( sturarea din timpul mesei intrameal satiety) este termenul folosit cnd ne simim plini, i ne oprim din mncat.Pe de alt parte, sturarea (sturarea dintre mese-intermeal satiety ) se dezvolt dup ce am luat masa, i determin intervalele de hrnire.n limbajul comun, saietatea este opusul foamei, ns asta nu e totalmente adevrat. Senzaiile legate de foame nu reprezint pur i simplu absena senzaiilor legate saietate. De exemplu, dup o mas copioas senzaia de saietate e ridicat, dar simultan senzaia de foame poate fi simit i ea, dac un desert delicios e oferit dup mas.Msurarea saietii Nu exist o metod universal, standard, pentru msurarea saietii. Provocarea n msurarea saietii o reprezint variaia individual n felul n care acesta e perceput, din cauza diferitelor stiluri i obiceiuri de alimentaie, i din cauza subiectivitii termenului n sine.O metod comun o reprezint evaluarea senzaiilor referitoare la saietate nainte i dup consumarea unui aliment-mostr.O alt metod des folosit este msurarea cantitii de hran sau cantitatea energetic consumat dup alimentul-mostr. Desigur, cele dou metode pot fi folosite n paralel, metoda combinat putnd oferi o imagine mai bun asupra efectului de saietate al alimentului-mostr. Presupunerea este c un aliment care crete senzaia de saietate de scurt-durat scade cantitatea energetic consumat dup, deci putnd fi de folos n controlul greutii pe o durat lung.[1] Eur J Clin Nutr. 1995 Sept.Holt SH, Miller JC, Petocz P, Farmakalidis E: A satiety index of common foods.Obiectiv: Scopul studiului a fost s creeze un indice de saietate a unor produse alimentare des consumate.Construcie i subieci: Porii isoenergetice de 1000 kJ ( 240 kcal) din 38 de produse diferite, plasate n 6 categorii diferite (fructe, produse de panificaie, gustri, alimente bogate n carbohidrai, alimente bogate n proteine, cereale pentru micul dejun ) au fost oferite unor grupuri alctuite din 11-13 subieci.Evaluri ale nivelului de saietate au fost obinute din 15 n 15 minute, timp de 120 de minute, dup care subiecii au consumat, dup bunul plac, dintr-o gam de alimente i buturi. Un indice de saietate ( SI ) a fost calculat, prin mprirea zonei aflate sub curba de rspuns fa de saietatatea probei (AUC ) la AUC de saietate pentru pine alb, multiplicat cu o sut. Deci, pinea alb a avut un SI de 100 %, SI-ul celelaltor produse fiind exprimat n procente al acestuia.Rezultate: Au fost constatate diferene semnificative att n, ct i ntre cele ase categorii de alimente.Cel mai mare SI a fost obinut de cartoful fiert (323 +- 51% ), care a fost de apte ori mai mare dect cel mai sczut SI msurat, pentru croissant ( 47+-17% ). Majoritatea alimentelor (76 % ) au avut un SI mai mare sau egal cu cel al pinii albe. Totalul energetic consumat dup cele 120 de minute a avut o corelaie negativ cu SI probei, suportnd astfel evalurile subiective de saietate.Scorul SI a avut o corelaie pozitiv cu poria de servire a alimentelor, i o corelaie negativ cu palatabilitatea acestora.Coninutul de protein, ap i fibre a corelat pozitiv cu SI alimentelor, n timp ce coninutul de grsime a avut o relaie invers cu acesta.Concluzii: Rezultatele arat c porii izoenergetice ale diferitelor alimente difer foarte mult n capacitatea lor de sturare. Aceast informaie e foarte relevant n vederea prevenirii i tratrii excesului de greutate i a obezitii.Cercetrile privind efectul diferitelor macronutrieni asupra saietii sunt active, dar nu sunt conclusive. Pornind de la informaiile de care dispunem la ora actual, putem afirma c fibrele i proteinele sunt nutrienii cu cel mai mare efect asupra saietii i controlul greutii.ntr-un studiu efectuat pe efectul spanacului ntr-o mas mixt, 250 g de spanac au crescut semnificativ saietatea. Scorul de saietate a avut o corelaie pozitiv cu coninutul de fibre i ap a mesei. Schimbrile n structura spanacului, tierea, tocarea n-au avut niciun efect asupra SI (Gustafsson et al.1995) [2]Dup uniformizarea coninutului de fibre (4.4 g ), nu s-a constatat nicio diferen n saietate ntre morcovi, mazre, spanac i varza de Bruxelles n 10 voluntari sntoi de sex masculin (Gustafsson et. al. 1993) [3]Un experiement doz-rspuns a fost efectuat cu morcovi, n serviri de 100, 200, respectiv 300 g. O cantitate mai mare de morcovi i de fibre a rezultat ntr-un scor de saietate mai mare (Gustafsson et. al. 1994) [4] Similar, o evaluare ntre pinea alb i pinea integral a artat c rafinarea a fost asociat cu un aport energetic mai ridicat. Voluntari sntoi au fost rugai s consume pine alb, respectiv integral, ntr-o ordine ntmpltoare, pna la o senzaie confortabil de sturare. Aproximativ 83% din participani au consumat mai mult pine alb dect integral (Grimes & Gordon 1978) [5]Multe cercetri suport premisa c un consum ridicat de fibre alimentare ncurajeaz saietatea, scade foamea, i induce o senzaie de sturare.ns, rezultatele difer n funcie de tipul de fibre, i de faptul c acesta s-a gsit n mod natural n alimentul respectiv, sau a fost adugat ca un supliment izolat.Totodat, fibrele vscoase par s fie mai bune n inducerea efectului de saietate, n timp ce unele fibre mai puin vscoase, precum inulina, par s aib un efect minim n creterea saietii, chiar dac sunt consumate n cantiti mari.Efectul fibrelor poate depinde i de forma fizic n care se gsete ( sucul de mere a avut un efect semnificant mai sczut de saietate dect pureul, iar pureul dect fructul (Haber et. al. 1977 ) [6]

Proteinele suntceilali nutrieni cu rol esenial n creterea i meninerea saietii.Dei unele diete speciale au recomandat un consum ridicat de proteine de-a lungul anilor,doar recent s-au fcut cercetri privind efectele dietelor hiperproteice asupra saietii i a meninerii/ scderii n greutate. n continuare vom examina efectele unei diete hiperproteice asupra termogenezei, saietii i controlul greutii.Termogeneza: O cauz a succesului ridicat a dietelor hiperproteice o poate reprezinta efectul termic ridicat, n comparaie cu ceilali macronutrieni. Efectul termic al unui aliment nseamn cantitatea de energie necesar digestiei, absorbiei i utilizrii acesteia. n general, TEF=20-35 % pentru proteine, TEF=5-15% pentru glucide,n timp ce efectul termic al lipidelor reprezint un subiect de disput,unele studii au reportat valori mai sczute ca la glucide, alte n-au gsit nicio diferen [7]Johnston [8] a aflat c o diet cu 30% protein a avut un efect termic cu 34kJ/or mai mare dect o diet cu 15 % proteine.Mikkelsen [9] a concluzionat c o diet cu 29 % proteine a crescut consumul de energie cu 3,9% n comparaie cu o diet mai bogat n glucide, cu 11% proteine.O ntrebare logic e dac aceste diferene sunt suficiente ca s afecteze greutatea corporal. n Johnston [10], diferena medie ntre dietele mai bogate i mai sczute n proteine a fost de 126kJ/zi.Pentru Crovetti [11], numrul a fost 168kJ dup 7 ore, iar pentru Robinson [12] a fost 251 kJ dup 9 ore. Dac consumul de energie ar fi crescut cu 168 kJ/ zi, ar rezulta o scdere n greutate de 1.9 kg/ an. Aceste valori s-ar putea s fie subestimate, cci majoritatea studiilor au durat doar 7-9 ore, n timp ce efectul termic al proteinelor poate continua i dup acest interval de timp.O explicaie pentru aceast diferen n efectul termic ar putea fi faptul c nu exist capacitate de stocare a proteinelor n corp, deci necesit procesare metabolic imediat.Saietate: Multe cercetri au examinat efectul dietelor hiperproteice asupra saietii.n mod tipic, subiecilor le-au fost oferite mese cu coninut variat de proteine, dup care le-au fost msurate nivelele de saietate subiective. Din 14 studii care au comparat o cantitate de protein cu cel puin un alt macronutrient, 11 au tras ca concluzie c masa bogat n proteine a crescut semnificativ senzaia subiectiv de saietate ( tabel alturat ).Rolls [13] a studiat 10 femei, crora le-au fost servite cinci serviri izocalorice n diferite ocazii: una cu coninut ridicat n proteine (75%), coninut ridicat n lipide, n amidon, n sucroz i una mixt. Senzaia de foame a sczut, iar nivelul de saietate a crescut n mod semnificativ dup dou ore n cazul servirilor bogate n proteine, n comparaie cu restul.Stubbs [14] a studiat 16 brbai dup consumarea unui mic dejun izocaloric, care a coninut 60 % din energie sub form de proteine, lipide, glucide sau un amestec al acestora. Subiectelor le-a fost semnificativ mai puin foame nainte de prnz dup masa bogat n proteine i masa mixt, n comparaie cu mesele bogate n lipide i glucide.Johnstone [10] a studiat 6 brbai n 3 ocazii diferite, oferindu-le cantiti izoenergetice de proteine, lipide i glucide ( 40% din calorii ). n evalurile subiective ale foamei, dieta bogat n proteine a avut un efect de saietate mai mare n comparaie cu dietele bogate n lipide sau glucide.Totodat, mai multe studii au artat c totalul energetic consumat dup o mas bogat n proteine e mai sczut ca n cazul unei mese mai sczute n proteine [15, 16,13,17]n concluzie, putem zice c o diet bogat n proteine, pe termen lung, poate avea un efect benefic asupra greutii/ compoziiei corporale individuale, prin multiple mecanisme, precum TEF mai ridicat, saietate mai ridicat, care ar putea ajuta la aderena de lung durat la dieta respectiv.n ciuda dovezilor convigtoare n literatura de specialitate n ceea ce privete efectele de saietate a proteinelor i a fibrelor alimentare, nc nu exist o decizie unanim asupra cantitii necesare pentru obinerea acestor efecte.n viaa real, o strategie inteligent ar fi un consum ridicat de proteine ( peste doza recomandat ), i inlocuirea parial a carbohidrailor procesate cu alimente bogate n fibre.

Referine[1] Holt SH, Miller JC, Petocz P, Farmakalidis E: A satiety index of common foods.[2] Gustafsson K, Asp NG, Hagander B et al. (1995): Satiety effects ofspinach in mixed meals comparison with other vegetables.[3] Gustafsson K, Asp NG, Hagander B et al. (1993) Effects of different vegetables in mixed meals on glucose homeostatis and satiety.[4] Gustafsson K, Asp NG, Hagander B et al. (1994) Doseresponse effects of boiled carrots and effects of carrots in lactic acid in mixed meals on glycaemic response and satiety.[5] Grimes DS & Gordon C (1978) Satiety value of wholemeal and white bread[6] Haber GB, Heaton KW, Murphy D et al. (1977) Depletion and disruption of dietary fibre: effects on satiety, plasma-glucose, and serum-insulin.[7] Westerterp KR, Wilson SAJ, Rolland V: Diet induced thermogenesis measured over 24 h in a respiration chamber: effect of diet composition[8] Johnston CS, Day CS, Swan PD: Postprandial thermogenesis is increased 100% on a high protein, low fat diet versus a high carbohydrate low fat diet in healthy young women.[9] Mikkelsen PB, Toubro S, Astrup A: Effect of fat reduced diets on 24 h energy expenditure: comparisons between animal protein, vegetable protein and carbohydrate[10] Johnstone AM, Stubbs RJ, Harbron CG: Effect of overfeeding macronutrients on day to day food intake in man.[11] Crovetti R, Porrini M, Santangelo A, Testolin G: The influence of thermic effect of food on satiety[12] Robinson SM, Jaccard C, Persaud C, Jackson AA, Jequier E, Schutz Y: Protein turnover and thermogenesis in response to high protein and high carbohydrate feeding in man[13] Rolls BJ, Hetherington M, Burley VJ: The specificity of satiety: The influence of foods of different macronutrient content on the development of satiety.[14] Stubbs RJ, OReilly LM, Johnstone AM, Harrison CLS, Clark H,Franklin MF: Description and evaluation of an experimental model to examine changes in selection between high protein, high carbohydrate and high fat foods in humans[15] Poppitt SD, McCormack D, Buffenstein R: Short term effects of macronutrient preloads on appetite and energy intake in lean women[16] Porrini M, Crovetti R, Testolin G: Evaluation of satiety sensations and food intake after different preloads.[17] Araya H, Hills J, Alvina M, Vera G: Short-term satiety in pre-school children: a comparison between high protein meal and a high complex carbohydrate meal