ALIMENTAREA PACIENTULUI

7
Tehnici de nursing ALIMENTAREA PACIENTULUI În funcţie de starea generală a pacientului, alimentarea lui poate f activă- pacientul mănâncă singur în sala de mese sau în salon pasiv - pacientului i se introduc alimentele în gură artificial – alimentele sunt introduce în organism în condiţii nefiziolo fistulă, clismă) ALIMENTAREA ACTIVĂ bolnavii mănâncă singuri, fără autor alimentele oferite se poate face: în sala de mese în sal!n la masă sa" la pat Materiale necesare# tavă, tacâmuri, farfurii, şerveţele, cană pentru supă, pahar de ap masă C!ndi$ii de medi"# sala de mese: se asigură curăţenie desăvâr!ită în sala de mese se aerise!te se aranează estetic pe mese mici, de " peroane, tacâmurile, pa#a apă, numărul regimului se creează o atmosferă cât mai intimă se anunţă pacienţii sa vină la masă se invită să se spele pe mâini servirea mesei: sunt servite felurile de mâncare pe rând se ridică vesela utilizată pe măsură ce pacientul termină, fără mâna se observă dacă pacientul a consumat alimentele în întregime, î întreabă motivul !i se iau măsuri de înlocuire la final se strânge toată vesela folosită !i se transportă la b se aerise!te !i se curăţă sala de mese condiţii de mediu în salon, la masă: se îndepărtează tot ce ar putea influenţa negativ apetitul pacientul bazinet) se separă cu paravan pacienţii cu aspect dezagreabil pentru ceilalţi se pregăte!te masa pacientului: se a!ează faţă de masă cura !erveţele, sare (după caz) se invită pacientul să se spele pe măini pacientul este autat să se a!eze la masă asistenta îmbracă un #alat de protecţie, î!i prinde părul, se spală fel ca în sala de mese Alimentarea activă în salon, la pat se preăte!te salonul ca pentru alimentarea în salon la masă se a!ează pacientul în semi!ezând sau !ezând se proteează leneria cu mu!ama !i aleză Pag. 1

Transcript of ALIMENTAREA PACIENTULUI

Tehnici de nursing

Tehnici de nursing

ALIMENTAREA PACIENTULUI

n funcie de starea general a pacientului, alimentarea lui poate fi: activ- pacientul mnnc singur n sala de mese sau n salon pasiv- pacientului i se introduc alimentele n gur artificial alimentele sunt introduce n organism n condiii nefiziologice (sond, perfuzie, fistul, clism)

ALIMENTAREA ACTIV bolnavii mnnc singuri, fr ajutor alimentele oferite se poate face: n sala de mese, n salon, la mas sau la pat

Materiale necesare: tav, tacmuri, farfurii, erveele, can pentru sup, pahar de ap, co de pine, fa de masCondiii de mediu:

sala de mese: se asigur curenie desvrit n sala de mese se aerisete se aranjeaz estetic pe mese mici, de 4 peroane, tacmurile, paharele, erveelele, cana cu ap, numrul regimului se creeaz o atmosfer ct mai intim se anun pacienii sa vin la mas se invit s se spele pe miniservirea mesei: sunt servite felurile de mncare pe rnd se ridic vesela utilizat pe msur ce pacientul termin, fr a atinge alimentele cu mna se observ dac pacientul a consumat alimentele n ntregime, n caz contrar se ntreab motivul i se iau msuri de nlocuire la final se strnge toat vesela folosit i se transport la buctrie se aerisete i se cur sala de mese

condiii de mediu n salon, la mas: se ndeprteaz tot ce ar putea influena negativ apetitul pacientului (tvi renal, urinar, bazinet) se separ cu paravan pacienii cu aspect dezagreabil pentru ceilali se pregtete masa pacientului: se aeaz fa de mas curat, tacmuri, can cu ap, erveele, sare (dup caz) se invit pacientul s se spele pe mini pacientul este ajutat s se aeze la mas asistenta mbrac un halat de protecie, i prinde prul, se spal pe mini i va servi masa la fel ca n sala de mese

Alimentarea activ n salon, la pat se pretete salonul ca pentru alimentarea n salon la mas se aeaz pacientul n semieznd sau eznd se protejeaz lenjeria cu muama i alez se aeaz pe pat, peste alez un lighean, iar pacientul va fi ajutat s se spele pe mini i se ofer prosop pentru a i terge minile se ndeprteaz materialele folosite se adapteaz masa special la pat, acoperit cu fa de mas sau o tav acoperit cu eveel se protejeaz lenjeria pacientului cu un prosop aezat n jurul gtului asistenta va mbrca halatul de protecie , se va spla pe mini i va servi masa la fel ca n salon la mas

Alimentarea activ la pat, n decubit lateral stng se aeaz pacientul n decubit lateral stng cu capul sprijinit pe o pern se spal pe mini se protejeaz lenjeria de pat cu muama i alez, iar lenjeria de corp cu un prosop aezat n jurul gtului se aeaz tava pe marginea patului sau pe un scaun la nlimea patului se servesc alimentele pe rnd, iar cele solide se taie lichidele se servesc n cni cu cioc sau cu ajutorul unui pai se ndeprteaz vesela folosit se spal pacientul pe mine se aerisete salonul

ALIMENTAREA PASIV

Cnd starea general a pacientului nu- i permite acestuia s se alimenteze singur, el va fi ajutat.Sunt ajutai pacienii adinamici, imobilizai, cu deficit motor la nivelul membrelor superioare i cei cu tulburri uoare de deglutiie. Materiale necesare: tav, farfurii, prosop sau un ervet curat, pahar cu ap sau can cu cioc, tacmuri, erveele, can de supPregtirea pacientului: n funcie de starea general va fi aezat n poziie semieznd (cu ajutorul pernelor sau sulurilor de ptur) sau decubit dorsal cu capul ridicat uor i aplecat spre brbie pentru a uura deglutiia lenjeria de corp va fi protejat cu un prosop aezat n jurul gtului, iar lenjeria de pat va fi protejat cu alez pacientul va fi imformat asupra importanei tehnicii n vederea vindecriiPregtirea asistentei: asistenta medical va mbrca un halat de protecie peste inuta de spital, va avea prul strns sub o bonet va adapta msua special sau cea de la nopier se va spla pe mini cu ap i spun va aeza tava cu alimente pe msu, astfel nct pacientul s vad ce va consuma asistenta se va aeza pe un scaun lng pat n partea dreapt sau la marginea patului (dreapta)Alimentarea pacientului (servirea mesei) verific temperatura alimentelor (prin gustare cu o alt lingur- pacienii n stare grav nu simt temperatura i nici gustul alimentelor) va servi pacientul cu supa din vase semiumplute sau din can cu cioc atunci cnd acesta este n decubit dorsal l va alimenta cu cantiti mici , solicitndu-i s deschid gura i va sprijini vrful lingurii pe buza inferioar a pacientului , pentru a declana n mod reflex deschiderea cavitii bucale introduce uor lingura dincolo de arcada dentar, i golete coninutul n gura pacientului, ridicnd coada lingurii verific dac a nghiit cantitatea de alimente dat dup 2-3 linguri va efectua pauze n alimentare supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de deglutiie a pacientului va ncuraja pacientul pe tot parcursul alimentrii i l va felicita pentru progresele efectuate alimentele solide for fi tiate n prezena pacientului i servite dac apar tulburri respiratorii (tuse sau dispnee) se ntrerupe alimentarea dup terminare, va fi ters la gur se ridic vesela i tava folosit (resturile de alimente se ndeprteaz din salon, deoarece mirosul sau vederea lor ar putea declana reflex de vom) se ndeprteaz eventualele resturi alimentare din pat i se schimb lenjeria la nevoie se aeaz pacientul ntr-o poziie confortabil n pat i se acoper cu ptura asistenta medical se va spla pe maini cu ap i spun va aerisi salonulEste interzis s se sufle n mncare pentru rcirea alimentelor sau atingerea alimentelor care au czut din gura pacientului fr protecie.

ALIMENTAREA ARTIFICIAL

reprezint introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace artificiale se realizeaz prin urmtoarele procedee: sond gastric (Faucher), sond intestinal (Einhorn) gastrostom (fistul) pe cale parenteral intravenoas clismScop: hrnirea prin mijloace artificiale la pacienii cu: tulburri de deglutiie incontieni, comatoi intoleran sau hemoragie digestiv operai pe tubul digestiv sau glandele anexe negativism alimentar (n afeciuni phice) stricturi esofagiene sau ale cardiei sau ale cardiei intervenii neurochirurgicale

ALIMENTAREA PRIN SOND GASTRIC

Materiale necesare: tav sau crucior pentru materiale sond gastric sau duodenal steril mnui chirurgicale, masc sering de 20 ml, sering Guyon (50ml )steril soluie pentru lubrefiere- aqua gel stetoscop prosop muama, alez tvi renal bulionul alimentar romplast pens hemostatic

Indicaii: pacieni incontieni (traumatisme craniene, atacuri de apoplexie- apoplexie = suspendare brusc a tuturor funciilor cerebrale- cel mai frecvent AVC hemoragic) pacieni cu leziuni sau intervenii chirurgicale la nas, faringe, amigdale, esofag, palatul dur sau moale sau cu tumori n aceste regiuni pacieni cu paralizia deglutiiei

Pregtirea pacientului: i se explic pacientului scopul i necesitatea, modul de derulare a procedurii, durata se explic modul de colaborare se obine consimmntul se ndeprteaz proteza dentar i se pune ntr-un pahar cu ap sonda se poate introduce pe cale nazal sau bucal pacientul este rugat sau ajutat s-i sufle nasul se alege nara n funcie de permeabilitate, punnd pacientul s respire alternativ pe o nar sau altaEfectuarea tehnicii:

se verific prescripia medical se pregtesc materialele necesare tehnicii se identific pacientul se instaleaz n poziie eznd sau semieznd (cel contient), iar cel cu pierdere de contien n decubit lateralIntroducerea sondei pe cale nazal: n principiu sonda se introduce pe cale nazal, dar la nevoie i pentru un interval scurt de timp putem folosi i calea oral se spal minile se mbrac mnuile de unic folosin se protejeaz lenjeria pacientului cu un prosop plasat sub brbie se msoar distana dintre lobul urechii i vrful nasului pn la apendicele xifoid se marcheaz locul celor 2 msurtori sau se noteaz distanele dac sonda este gradat i se d pacientului tvia s o in sub brbie se umezete vrful sondei pentru a asigura naintarea sonda se introduce cu grij prin nara aleas mpingnd-o spre spate n jos nghiirea se face lent, dnd pacientului la nevoie cantiti mici de ap pacientul nghite pn la primul semn senzaia de vom i grea se combate prin respiraii profunde se observ starea pacientului, deoarece poate s apar tuse, cianoz, tulburri respiratorii, ceea ce indic c sonda a ajuns n trahee pacientul este rugat s nghit ncet pn la al doilea semn se verific poziia sondei prin urmtoarele metode: aspirare coninut stomacal cu o sering introducerea captului liber al sondei ntr-un pahar cu ap; nu trebuie s apar bule de aer n timpul expiraiei introducem aer cu seringa i ascultm cu stetoscopul n epigastru sau hipocondrul stng (pozoia corect este relevat de distingerea unor borborisme); n lipsa stetoscopului, n timp ce se introduce aer cu seringa prin sond, inem mna dreapt aezat pe regiunea epigastric palpnd formarea bulelor n stomac de curentul de aer pentru alimentaie sau introducerea unor medicamente verificarea trebuie fcut prin control radiologic cnd sonda a ajuns n stomac la diviziunea 45 sau 55, n funcie de calea pe care s-a introdus, se fixeaz cu romplast pe ns, astfel nct s nu mpiedice vederea i s nu preseze nasul se realizeaz o bucl din partea liber a sondei pentru a permite micarea liber a capului i se face o a doua fixareIntroducerea sondei pe cale bucal: se aeaz pacientul pe un scaun cu speteaz, cu spatele ct mai drept se ndeprteaz proteza dentar i se aeaz ntr-un pahar cu ap se aeaz tvia renal sub brbie, pentru a capta saliva care se scurge din cavitatea bucal se umezete sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe i esofag asistenta se aeaz n partea dreapt a pacientului i i fixeaz capul cu mna stng, inndu-l ntre mn i torace prinde cu mna dreapt extremitatea rotunjit a sondei ca pe un creion solicit pacientului s deschid larg gura, s respire adnc i introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui, ct mai aproape de rdcina limbii, rugnd pacientul s nghit prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este mpins foarte atent spre stomac (marcajul 40-50 citit la arcada dentar) verific poziia sondei fixeaz sonda n caz de staz gastric, se aspir coninutul i se efectueaz spltur gastric se ataeaz geringa Guyon i se administreaz lichidul alimentar prescris bulionul alimentar trebuie s prezinte valoare caloric ridicat, s fie la temperatura corpului i s nu prezinte grunji pentru a evita astuparea sondei, amestecul preparat se va strecura amestecul alimentar se face n funcie de necesitatea de calorii, gradul de digerabilitate i coninutul de proteine, glucide, vitamine i sruri bulionul se poate asocia cu ou crud i zahr, lapte cu zahr, vitamine, unt, cacao dac nu exist contraindicaii se admnistreaz 100 ml lapte, 50 g unt, 150 g cacao, 150 g gri, 150 g zahr, 3 ou , pentru a realiza 2000 calorii raia zilnic se admnistreaz n 4-6 doze se introduce 200- 400 ml lichid alimentar pn la 500 ml, nclzit la temperatura corpului viteza de admnistrare este urmtoarea: 100 ml ntr-un interval de 5-10 minute n prima zi la pacientul cu deficit nutriional mare 200 ml ntr-o singur priz, dar nu mai mult de 400 ml n 2 ore se introduc apoi 200-300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli sonda se penseaz sonda pentru a evita scurgerea alimentelor n faringe de unde ar putea fi aspirate, determinnd pneumonie de aspiraie- complicaie gravndeprtarea sondei: se verific recomandarea medicului privind ndeprtarea sau schimbarea sondei dac exist indicaia de schimbare a sondei ntre ndeprtare i repunere trebuie s existe un repaus n timpul nopii de 6-8 ore sonda se repune folosind cealalt nar i se explic procedura pacientul este aezat n poziie semieznd sau eznd n funcie de starea sa general se aplic sub brbia pacientului un prosop se ndeprteaz cu blndee leucoplastul de pe nas i fa se penseaz sonda se prinde sonda ntre degete, apoi se retrage ncet pn aproape de faringe , apoi cu o micare rapid se ndeprteaz solicitm pacientului s expectoreze i s-i sufle nasul, apoi s respire normal oferim pacientului un pahar cu ap pentru a-i clti gura la nevoie asigurm ndeprtarea mucozitilor de pe fa i brbie ndeprtm tvia renal oferim proteza dentar dup caz se aeaz pacientul ntr-o poziie comod n pat se noteaz tehnica n foaia de observaie se spal pe mini cu ap i spun

Accidente: grea i vrstur angajarea sondei n laringe- apare reflexul de tuse, hiperemia feei i apoi cianoza- se retrage sondabronhopneumonie de aspiraiePag. 2