���������

Coordonator:

prof.ing. Bona� Ioan Gheorghe

Colaboratori: prof. Dumitra�cu Doina prof. Istr�uan Adriana

prof. Bolo� Milica prof.ing. Todoru� Victor

Elevii �i profesorii participan�i la

S.O.S. – PRODUC�IA DE ALIMENTE ! CONCURS DE EDUCA�IE CIVIC� �I S�N�TATE

cuprins în CALENDARUL ACTIVIT��ILOR EDUCATIVE NA�IONALE – C.A.E.N. 2012, domeniul A10 – Educa�ie civic�, voluntariat, proiecte caritabile, pozi�ia 27, aprobat

prin nota M.E.C.T.S nr. 30644/21.02.2012

Edi�ia II Baia Mare, 5 - 6 aprilie 2012

Tehnoredactare: prof.ing. Bona� Ioan Gheorghe

Ilustra�ie copert�: Husti Briana �i Orza Iasmina Diana – Colegiul Na�ional “Emil Racovi��” Cluj Napoca

Profesor: Szekely �andor Csaba

������ ��

�

� A meritat ? � Desen “Cântarul s�n�t��ii” � Desen “S�n�tatea izvor��te din natur�” � Eseu “Un m�r ... o zi în plus” � Desen “Un m�r pe zi, s�n�tate pentru o via��!” � Eseu “Ou�le de Pa�te – semnifica�ii culturale” � Desen “Bolul de cereale” � Desen “Cereale de folos pentru un mic dejun s�n�tos!” � Afi� “S.O.S. – alimenta�ia s�n�toas�!” � Afi� “Tr�im, iubim, mânc�m s�n�tos!” � Eseu “O poveste adev�rat�” � Desen “Câ�tig� via�a când m�nânci s�n�tos!” � Eseu “Unde vrei s� ajungi?” � Desen „Alege ce m�nânci �i m�nânc� ce-ai ales!“ � Desen „Tu, de partea cui e�ti?“ � Eseu „Cum ne ferim de pericolul din farfurie?“ � Eseu „Alimenta�ia vegetarian�“ � Desen „Echilibrul alimentar înseamn� s�n�tate!“ � Eseu „Mâncând s�n�tos ne protej�m via�a!” � Desen “S.O.S. – produc�ia de alimente!“ � Eseu “Tradi�ie �i s�n�tate!” � Desen “M�nânc� s�n�tos pentru a avea un aspect fizic frumos!” � Desen “�i eu m�nânc s�n�tos!” � Eseu “Tân�rul consumator român – consumator european” � Desen “Hamburgerul m�ricel / Ascute ureche bine / Azi îl m�nânci tu pe el / El o

s� te pape mâine!” � Desen “Cel mai bun prieten!” � Desen “Nu mânca�i FAST FOOD!” � Uleiul de sâmburi de struguri – elixirul tinere�ii � Desen „Nu consuma�i produse nes�n�toase!” � Eseu “Mâncând s�n�tos, ne protej�m via�a” � Desen “Via�a e scurt�, dar, depinde �i de noi ...” � Desen “Evolu�ie ?” � Eseu “Mâncând s�n�tos, ne protej�m via�a” � Desene “Fructele” � Desen “Alimentele – prieten sau du�man ?” � Lista participan�ilor la proiectul educa�ional “SOS produc�ia de alimente!”,

edi�ia II, Baia Mare, 5 – 6 aprilie 2012

A MERITAT ?

���� A� vrea s� încep prin a mul�umi celor 235 de colaboratori, elevi �i profesori coordonatori din întreaga �ar�, care au participat cu lucr�ri la sec�iunile 1 �i 2 ale proiectului educa�ional “SOS produc�ia de alimente!”, edi�ia II. La concursul de eseuri “Mâncând s�n�tos, ne protej�m via�a!”, s-au înscris un num�r de 45 lucr�ri în timp ce la concursul de desene, afi�e �i spoturi video “Alimentele – prieteni sau du�mani!”, au fost înscrise un num�r de 104 lucr�ri. Vreau s� mul�umesc apoi, celor 89 de participan�i cu lucr�ri la sec�iunea 3, sesiunea de comunic�ri �tiin�ifice “SOS – Siguran��, Oportunit��i, Solu�ii în domeniul alimentar!” a c�ror eforturi au fost încununate prin apari�ia volumului certificat ISBN. Cu to�ii am depus eforturi, de la organizatori la coordonatorii de lucr�ri �i elevii care s-au str�duit pe m�sura talentului cu care i-a înzestrat Dumnezeu, s� tragem un semnal de alarm� privitor la pericolele la care ne expunem printr-o alimenta�ie nes�n�toas�. Acum, la momentul bilan�ului activit��ilor desf��urate în cadrul acestui proiect, dincolo de cifre seci privitoare la num�rul de participan�i �i lucr�ri, în calitate de coordonator, nu pot s� nu m� întreb sincer: a meritat ? Dac� prin participarea la acest proiect vom ad�uga la portofoliul personal doar o diplom�, efortul n-a meritat ! Am pierdut esen�ialul: nevoile esen�iale ale copiilor pe care trebuie s�-i educ�m.

Nevoile elementare ale copiilor din orice col� al lumii, sunt: un ad�post sigur, hrana s�n�toas�, dragostea p�rintesc� �i bineîn�eles, educa�ia.

Ast�zi, odat� cu apari�ia unei variet��i atât de mari de alimente, multe dintre ele de calitate inferioar� dar înso�ite de reclame care asalteaz� televiziunile, revistele �i vitrinele magazinelor, unul dintre subiectele ce prezint� un mare interes este cel legat de alimenta�ia s�n�toas� a copilului. Cu to�ii �tim c� alimentele pot fi pentru fiecare dintre noi, atât prieteni, dac� prin intermediul lor organismul nostru î�i procur� elementele necesare proceselor vitale, dar �i du�mani, dac� în componen�a lor se reg�sesc substan�e a c�ror propriet��i contribuie la �ubrezirea s�n�t��ii noastre.

Acest risc �ine în mare m�sur� atât de atitudinea indiferent� sau ignorant� a familiei fa�� de alimenta�ia s�n�toas�, cât �i de slaba implicare a institu�iilor �colare în acest domeniu.

Comportamentul copilului se educ�, inclusiv cel alimentar, dar pentru a ob�ine rezultate în acest sens este necesar ca to�i factorii care contribuie la educa�ia lui s� ac�ioneze ca o echip� �i s� aib� acela�i obiectiv: alimenta�ia s�n�toas�.

Dac� pe viitor vom avea cu to�ii, de la p�rin�i la profesori, un astfel obiectiv, putem afirma cu t�rie:

��������������������������������������������prof.ing. Bona� Ioan Gheorghe

Autor desen: TRIPON ANDREEA

Coordonator: prof. Juras Maria Angela COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICA�II

“AUGUSTIN MAIOR” CLUJ-NAPOCA

Autor desen: �IMON ANIKO – „S�n�tatea

izvor��te din natur�” Coordonator: prof. Cipleu Liliana

GRUPUL �COLAR ”GEORGE BARI�IU” ORADEA

UN M�R... O ZI ÎN PLUS

Andra Tatiana En��oiu, cls a IX-a Liceul de Art�, Baia Mare

prof. coord. Lidia Fodor

Abia ajunsesem pe taraba din pia��. Eram sigur c� urma s� fiu primul lucru ales dintre toate. Luceam ca un diamant �lefuit �i eram mai ro�u ca niciodat�. De ce trecea lumea atât de nep�s�toare pe lâng� mine? De ce to�i se îndreptau spre cartofi? Am privit în jur �i am r�mas uimit. La numai un metru distan�� de mine z�cea o par� pe jum�tate bolnav�. -Hey! Hey, tu! am strigat c�tre ea. Era prea adormit�, a�a c� am mai strigat înc� o dat�. -Ce, ce? întreb� para ridicându-�i încet privirea c�tre mine, apoi încerc� s� zâmbeasc�. -Ce s-a întamplat cu tine? -Ce s-a întamplat cu mine? spuse ea l�sându-�i apoi privirea în jos, surâzând trist�. Ce s-a întamplat cu mine…Am fost �i eu odat� frumoas�, întocmai ca tine…galbenul meu era invidiat de tot co�ul. �tii ce s-a întâmplat? Sunt aici de trei s�pt�mâni. Observi �i tu lumea care trece…î�i arunc� o privire �i merge mai departe. Ajungi s� putreze�ti pentru c� e�ti ignorat. În ziua de azi nu mai sunt consumate fructele �i legumele…cu exceptia cartofilor…pr�ji�i, care �tii cât r�u produce corpului. �i a�a î�i pierzi via�a aici, în pia�� �i tr�ie�ti cu regretul c� nu ai putut s� aju�i o via��. Apoi, privi oamenii ce se îndreptau spre noi, sperând parc� s� apar� cineva, s� pun� mâna pe ea �i s�-i admire splendoarea. �tia …c� acest lucru nu se va întâmpla… -Nu e adevarat, i-am zis �an�o�. Cine nu ar prefera un mar frumos în locul unei pungi de chips-uri?

Nu îmi r�spunse, îns� afi�� un zâmbet ironic. Eram convins c� nu o s� fiu dat uit�rii. Chiar în urm�toarea secund� o femeie se apropie de mine �inând de mân� un b�ie�el ce avea obrajii plini �i ro�ii. -Haide s� cump�r�m ni�te mere. �tii ce a spus doctorul, Mihai, spuse femeia alegând câteva mere de lâng� mine. -Dar nu vreau! Putem cump�ra un baton cu fructe, o s� fie la fel de bine. Baiatul puse mâna pe mine, m� privi urât �i apoi îmi d�du drumul înapoi în co�. Am sim�it o zguduitur�, �i o durere cople�itoare de cap, dar nu am avut prea mult timp s� m� gândesc la asta pentru c� femeia m� prinse în palm� �i se uit� la mine zâmbind. -Uite ce frumos e! exclama ea încântat�, apoi îmi d�du drumul în plas�. Cânt�ri�i-le pe acestea, v� rog. -Succes! am auzit-o pe par� strigând cu vocea ei r�gu�it�. Sper s� po�i schimba ceva!

-Multumesc! i-am strigat înapoi încântat. Nu dup� mult timp am ajuns într-o camera, pe

un co� al�turi de celelalte mere. Am v�zut copilul ie�ind afar�, iar mama sa r�mânând pe scaun, privind co�ul în care m� aflam, gânditoare. -Iubito! Am ajuns! Se auzi o voce, iar apoi un b�rbat intra în camer�. -Oh, ce bine. Au sosit analizele? -Da…, zise b�rbatul �i se asez� lâng� ea pe un scaun, apoi îi puse mâna pe um�r. Nu are destule vitamine în corp…�tii ce înseamna asta? -Ce ? întreb� femeia îngrijorat�. -C� are infec�ie la rinichi, asa mi-a spus doctorul. �i nu numai acest lucru…este predispus la multe boli din cauz� c� are o alimenta�ie nes�n�toas�. Osteoporoz�, dat� de insuficien�a calciului din oase, are peste greutatea normal�, lucru care-l predispune la amenoree…�i multe altele. Doctorul vrea s� vorbeasc� cu amândoi, ca s� î�i explice �i �ie importan�a unei alimenta�ii s�n�toase. Femeia î�i a�ez� fa�a între palme suspinând. -O sa fie bine, o încuraj� b�rbatul. Haide, o s�-l sun pe domnul doctor s� îi spun c� vom ajunge maine, bine? -Bine.

Soarele începea s� apun�, iar razele de lumin� ce p�trundeau printre celelalte mere �i ajungeau la mine se împu�inau din ce în ce mai mult. B�iatul intr� vesel în cas� �inând într-o mân� mingea de fotbal, iar în cealalt� o pung� de semin�e aproape terminat�. -Mancarea e aproape gata, zise mama �i se apropie de aragaz cu o farfurie în mân�. Dupa cinci minute veni la masa asezand în fa�a copilului o por�ie de cartofi pr�ji�i �i un gr�tar de porc. B�iatul începu s� mânânce cu poft�, în timp ce p�rin�ii îl priveau tri�ti nemai�tiind cum s�-l conving� c� ceea ce mâncau prietenii lui era gre�it. Mama lui alesese dou� mere din bol, o par�, un kiwi �i o portocal�, le cur��� �i f�cu o salat� ce ar�ta atât de apetisant încât î�i las� gura apa doar privind-o. Mai a�ez� apoi pe mas� o farfurie cu pe�te, �i un pahar de ap� pentru ea �i pentru so�ul ei, iar pentru copil un pahar de suc coca-cola.

Urmatoarea diminea�� m-am trezit într-un cabinet, fiind în geanta mamei. Erau cu to�ii de fa��: copilul, p�rin�ii, doctorul. -Cum i-am spus �i so�ului dumneavoastr�, sunt mult prea multe riscuri. Insuficien�� hepatic�, afec�iuni cardiovasculare �i nu în ultimul rând oboseala �i tulbur�rile digestive. Toate acestea sunt produse de alimenta�ia nes�n�toas�, o diet� neechilibrat�. V-a� recomanda s� îi da�i s� consume carne de pe�te, de pui, multe fructe �i legume �i s� bea cel putin 2 l de

ap�. F�r� fast-fooduri, sucuri carbogazoase sau alte lucruri care îi pot afecta s�n�tatel �i s� apar� probleme grave. -Desigur, a�a o s� facem, spuse femeia. Mul�umim foarte mult. Ai auzit? îl întreb� apoi pe b�iat ce privea speriat spre doctor. Am ajuns acas�. Femeia ma aseza din geant� la loc în bol. L-am vazut pe b�ie�el apropiindu-se de mine cu sfial�. -Împinge-m�! i-am zis m�rului de care m� sprijineam. Te rog! Acesta m� împinse �i ma rostogoli pe podeaua alb�, pân� la picioarele copilulului. M� ridic� de pe jos �i m� privi din toate p�r�ile încruntându-se. -Chiar esti a�a de s�n�tos? se întreb� el, ducându-m� spre robinet. Apoi d�du drumul unui jet puternic de ap� peste mine �i î�i înfipse din�ii provocându-mi o durere, placut� îns�, la gândul c� am reu�it s� fac ceea ce trebuie. L-am v�zut apoi zâmbind satisfacut. -Mam�, mam�! strig� b�iatul. Îmi plac merele! Femeia se apropie de el �i se uit� la mine curioas�, apoi începu s� râd� fericit� �i îl îmbr��i��. -Trebuie s� ai grij� ce m�nânci, dragul meu. De acum va trebui s� te obi�nuie�ti cu merele, cu celelalte fructe �i cu mâncarea s�n�toas�, dac� vrei s� te sim�i bine �i s� tr�ie�ti o via�� lung�. �i pentru c� este primul m�r care î�i place vom planta semin�ele lui în gradin�… Am zâmbit bucuros �i mi-am spus în gand “ Da! Am reu�it s� salvez o via��!” …

Autor desen: HENDTRE MARCEL – „Un m�r pe

zi, s�n�tate pentru o via��!” Coordonator: prof. Cal�u Ramona

GRUPUL �COLAR ”GEORGE BARI�IU” ORADEA

OU�LE DE PA�TE – SEMNIFICA�II CULTURALE

Boje Alexandru, elev clasa a XIII-a Grupul �colar “Gheorghe Laz�r”, Baia Mare

Coordonator: Prof. Drd. Marian Gina

Simbolismul general al oului este legat de geneza lumii �i de diferen�ierea sa progresiv�. Oul cosmic �i primordial cuprinde apele, cerul �i p�mântul �i ilustreaz� mitul crea�iei periodice.

Oul este unul din simbolurile înnoirii periodice a naturii, ca în tradi�iile pascale. De�i ast�zi asociem ou�le ro�ii Pa�telui (regional �i Rusaliilor), tradi�ia ou�lor vopsite în diverse culori precede cre�tinismul.

Surse arheologice �i m�rturii istorice atest� faptul c� în urm� cu câteva milenii, în China antic�, exista obiceiul de a se face cadouri ou� colorate, în cadrul unor s�rb�tori sezoniere. În ajunul Anului Nou chinezesc, cu ocazia s�rb�torii Tsing-ming, care c�dea în luna aprilie, vechii chinezi î�i ofereau unul altuia ou� vopsite. La vechii per�i, în apropierea s�rb�torii Newroz, de Anul Nou persan, care c�dea în ziua echinoxului de prim�var�, preo�ii zoroastrieni vopseau ou� pe care le ofereau credincio�ilor.

În Roma antic�, tinerii vopseau ou�le în ro�u �i le trimiteau celor dragi, cu ocazia s�rb�torii lui Ianus.

Vechii slavi aveau �i ei obiceiul de a-�i d�rui ou� ro�ii la s�rb�toarea prim�verii.

Dac� la evrei oul de Pa�te simbolizeaz� crea�ia universal�, pentru cre�tini el înseamn� re-crearea Lumii, început� prin suprema jertf� a Mântuitorului. Ou�le ro�ii sunt alimente sfinte de

care nu ai voie s� î�i ba�i joc sau s� le iei în derâdere. De fapt, oul ro�u este cel mai sacru aliment al cre�tinului ortodox. El aduce aminte de co�ul cu ou� a�ezat sub crucea pe care Mântuitorul p�timea pentru p�catele noastre, devenind ro�ii în urma pic�turilor de sânge care curgeau din r�nile Lui. Ciocnirea ou�lor vopsite este un ritual mo�tenit de la primii cre�tini care î�i d�ruiau ou� ro�ii de Pa�ti, se s�rutau pe obraji �i spuneau salutul sfânt "Hristos a Înviat!" urmat de r�spunsul ritualic "Adev�rat a Înviat!".

Pentru daco-ge�i, ou�le vopsite erau o ofrand� ritualic� destinat� divinit��ilor htoniene �i str�mo�ilor. Ca o r�m��i�� a acelor vremi, folclorul românesc re�ine Pa�tele Blajinilor, când daco-romanii dau pe ap� cojile ou�lor ro�ii, spre a se duce în "�ara Blajinilor". În comunit��ile tradi�ionale române�ti, ou�le ro�ii sunt simboluri ale nemuririi �i ale vigorii vie�ii, de unde �i obiceiul de a se sp�la în ziua de Pa�te cu apa în care a fost pus un ou ro�u" ca s� fii rumen �i s�n�tos".

În medicina �i cosmetica arhaic� se considera c� un bun stimulent al frumuse�ii �i al s�n�t��ii sunt cojile de ou� ro�ii, prin mecanismul magiei simpatetice �i al celei contagioase : "La Pa�ti, cine merge la biseric� trebuie s�-�i puie cu un ou ro�u la sân, ca s� fie întotdeauna ro�u" consemna acum un secol Simion Florea Marian. Tradi�ia spune �i c� ou�le ro�ii sfin�ite sunt un antidot redutabil contra farmecelor �i a magiei negre.

În afara ou�lor vopsite, la români exist� o

adevarat� art� a încondeierii ou�lor, nemaiîntâlnit� nic�ieri în lume. Dac� geto-dacii vopseau ou�le cu galben, semnificând culoarea Soarelui pe bolta cereasc�, sau în portocaliu - culoarea discului solar la r�s�rit �i apus, odat� cu p�trunderea cre�tinismului, ou�le au început s� fie vopsite în ro�u sau decorate cu

chipul lui Hristos, cu motivul mielului, motive astrale, cu forme animale sau vegetale. În Bucovina �i în Maramures, spre exemplu, exist� peste 70 de desene/motive diferite, fiecare având denumire specific� : "Br�du�ul", "Crucea Pa�telui","Turma de Stele"�.a.m.d.

Bibliografie: Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dic�ionar de

simboluri, vol.2 (E-O), Editura Artemis, Bucure�ti, 1995. Marian, Simion Florea, S�rb�torile la români, vol.2, Editura Saeculum I.O., Bucure�ti, 2011.

Autor desen: MINC� LAURA, cls. a V-a

“Bolul de cereale” �coala nr. 81, Bucure�ti

Coordonator: prof. Reu Constan�a

Autor desen: POP MARIAN LEONTIN

cls. a VIII-a �coala “Alexiu Berinde” Seini

Maramure� Coordonator: prof. Pop Monika Jutka

S.O.S. – ALIMENTA�IA S�N�TOAS� !

Adoptarea unei diete s�n�toase nu înseamn� regim alimentar, ci reprezint� o metod� de a îmbun�t��i s�n�tatea. Consumarea regulat� a unei diete echilibrate, s�rac� în gr�simi saturate �i bogate în cereale integrale, fructe, legume �i gr�simi bune (cum ar fi uleiul de m�sline) va reduce riscul apari�iei unor afec�iuni.

Motto:

„Iubi�i s�n�tatea, c�-i mai bun� decât toate!”

Afi� realizat de: Sav Ioana �i Abrudan Bianca, clasa 13F Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

Coordonator: prof. Dumitra�cu Doina

TR�IM, IUBIM, MÂNC�M S�N�TOS !

Afi� realizat de: Chiper Raluca �tefana - elev� Soare Fabiana - elev� Popa Vl�du� Marian - elev Cupa� Theodora - elev� Furtun� Anca Ioana - elev� Coordonator: RUSU GEORGETA-IRINA

�coala cu clasele

I – VIII “Ion Creang�”

Bac�u

O POVESTE ADEV�RAT�

Ioana M�d�lina Pe�cheleu, clasa a-XI-a F, Gr. �colar ”V. Gelu”, Zal�u

Coordonator: Mariana Buciuman, institutor

În povestea mea nu este vorba despre Fe�i Frumo�i sau Ilene Cosânzene, ci despre oameni din ziua de azi: copii, tineri, p�rin�i �i bunici, persoane de toate categoriile �i de toate vârstele din societatea contemporan�, preocupate de alimenta�ia �i de traiul de zi cu zi. Noi to�i ne lupt�m cu un du�man necunoscut �i nev�zut (Zmeul cel R�u) care î�i face apari�ia tot mai mult în via�a noastr� prin alimentele pe care le consum�m zilnic, ne acapareaz� sim�urile �i ne afecteaz� s�n�tatea încet, încet, pe nesim�ite.

“Zmeul cel R�u” din povestea mea se nume�te glutamatul de sodium sau E 621, considerat de speciali�ti ca una dintre cele mai cancerigene substan�e, care aduce boli grele precum obezitatea, afec�iuni cardio �i cerebro-vasculare, hipertensiune, infarct, maladii neuro-degenerative precum Parkinson �i Alzheimer, hiperactivitatea �i deficitul de aten�ie la copii (ADHD), autismul �i epilepsia, atacurile de panic� �i migrene, oboseal� cronic� �i, nu în ultimul rand, depresia �i tubur�rile de comportament.

Povestea mea a început în urm� cu mai mul�i ani, când mama mea, bolnav� de o boal� digestiv�, încerca s� m�nânce “dietetic” produse “u�oare” care s� nu-i afecteze s�n�tatea �ubred�, dar care s� fie hr�nitoare �i s� o ajute s� se refac�. Astfel a remarcat c� de câte ori ad�uga la supele de legume sau la carnea de pui fiart� câte o linguri�� de “vegeta” sau un alt produs de tip “Delikat” pentru mai mult gust �i savoare, urm�rile erau dezastruoase: senza�ie de r�u, de grea�� �i chiar v�rs�turi. Când prepara mâncarea natural, f�r� adaosuri de ”prafuri” de tot felul din plicuri din comer�, acele senza�ii de r�u disp�reau ca prin minune. �i-a dat seama atunci c� “ceva nu era în regul�” cu aceste produse �i un organism sl�bit �i bolnav cum era al ei detecta rapid “acel ceva” �i reac�iona la fel de rapid, a�a c� le-a eliminat din alimenta�ie �i a început s� caute informa�ii peste tot despre ele. A�a a aflat prima dat� de glutamatul de

sodium sau E 621 �i a descoperit c� în foarte multe din produsele din comer� exist� aceast� substan��.

Supele concentrate con�in în exces glutamat de sodiu, E 621. Supele se ob�in prin deshidratarea supelor �i ciorbelor, preparate normal, în cantit��i industriale, pân� rezult� un praf, care este ulterior amestecat cu chimicale (coloran�i, aromatizan�i, conservan�i �i glutamat de sodiu), dup� care se ambaleaz� în vid sau sub form� de cubule�e. Poate v-a�i întrebat cum pot 2 firicele de morcov �i 2 de p�trunjel dintr-un plic s� dea acel gust. Nici nu pot. Peste 90% din plic este monoglutamat de sodiu, substan�a care supraexcit� papilele gustative, f�cându-le s� simt� mult mai puternic gustul celor 2 fire de legume. Nu v� l�sa�i în�ela�i de reclamele de tip "ca la mama acas�" sau de ambalajele atr�g�toare. Glutamatul se vinde produc�torilor sub form� de cristale albe, f�r� gust, �i se combin� întotdeauna cu al�i aditivi chimici, aromatizan�i. Glutamatul se folose�te �i pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor �i ciupercilor. Organiza�iile de profil din UE duc o intens� campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. Ministerul Alimenta�iei din SUA a informat publicul american c� glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer �i Parkinson. Injec�iile cu glutamat, efectuate pe animale, în laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, câinilor �i maimu�elor. Medicii veterinari avertizeaz� s� nu g�ti�i mâncare pentru animale folosind Vegeta/Delikat.

Produc�torii mezelurilor, chipsurilor, supelor la plic, condimentelor �i alimentelor de la fast-food adaug� inten�ionat un “E” care s� ne p�c�leasc� papilele gustative �i creierul. Despre ce “E” este vorba? Despre Monoglutamatul de Sodiu (MSG) sau

E621 (Zmeul Cel R�u din povestea noastr�) care face ca un salam, ob�inut din orice resturi de carne pe care oricine le-ar arunca la gunoi, s� fie un aliment atât de gustos încât s� nu te mai po�i opri din mâncat. �i se pare c� acel aliment este irezistibil de bun. Mai mult decât atât, te face s� î�i dore�ti s� m�nânci acel aliment �i mâine �i poimâine �i apoi în fiecare zi, Î�I D� DEPENDEN��.

Aroma din MSG se nume�te “Umami” sau “Al cincilea gust”. Odat� ce papilele tale gustative simt acest gust, transmit creierului o senza�ie de pl�cere �i euforie, motiv pentru care începi s� m�nânci din ce în ce mai mult �i sim�i c� nu te mai po�i opri. Oamenii care consum� regulat alimente cu MSG ad�ugat, ajung s� dezvolte o a�a mare dependen�� de alimente, încât mâncatul devine pentru ei principala satisfac�ie în via��. Ace�ti oameni sunt nevinova�i pentru starea lor, ei sunt doar victimele unei manipul�ri la nivel biochimic, care are printre scopuri îmbog��irea produc�torilor �i îndobitocirea consumatorilor.

“Cre�terea calit��ii gustative a alimentelor perturb� un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiin�a uman� - acela al echilibrului dintre sa�ietate �i foame”, spune Gheorghe Mencinicopschi.

Partea �i mai proast� este c� acest “E” nu numai c� d� dependen��, ci este �i extrem de D�UN�TOR pentru organismul uman. �tiin�ific vorbind MSG-ul este un aditiv alimentar (“poten�ator de gust”) format din 79% Acid Glutamic �i 21% Sodiu. Dac� sodiul NU reprezint� un pericol pentru s�n�tate, acidul glutamic sintetic este, a�a cum spune Dr Russell Blaylock “o otrav� mai rea decât nicotina

�i alcoolul, dar care se g�se�te din abunden�� în

buc�tariile fiec�ruia dintre noi”.

Acidul glutamic e un aminoacid necesar omului care se g�se�te în mod NATURAL în organism, în sânge, în creier sau în laptele mamar, dar �i în unele alimente, în ou�, ro�ii, soia, în semin�e, ciuperci, în brânz�, în pe�te etc. Pân� aici nicio problem�, ÎNS� când acidul glutamic este SINTETIC, ob�inut de oameni prin procese chimice, el devine otrav� curat� pentru organism, dar în special pentru creier. E de înteles c� în MSG se g�se�te 79% Acid Glutamic SINTETIC, deci d�un�tor. �i totu�i, dup� spusele dr. Gheorghe Mencinicopschi dac� (MSG) sau E621 nu dep��e�te 1% din alimenta�ia noastr� zilnic� atunci acesta devine inofensiv. Dar cum �tim s� ne oprim la 1%?

�i atunci cu ce s� ne hr�nim �i cum s� ne ferim de acest R�U uria� care ne invadeaz� via�a?

1. Cea mai bun� alegere o reprezint� întotdeauna HRANA VIE.

2. Alege întotdeauna alimentele de cas� în locul celor din comer�!

3. Cite�te eticheta �i alege alimentele f�r� “E-uri” �i cu termen de valabilitate scurt.

4. Consum� cât mai pu�ine alimente procesate: dulciuri, supe la plic, vegeta, chipsuri, mezeluri, sosuri cump�rate, condimente procesate �i sucurile r�coritoare.

5. Renun�� pentru totdeauna la Junk-Food. Mâncarea de tip Fast-Food are de obicei un con�inut ENORM de MSG, de aceea este �i atât de bun� încât î�i d� dependen��!

6. Acest ingredient chimic de sinteza poate fi evitat, folosindu-se ingredientele naturale care îl con�in: ou�, pe�te, ro�ii, parmezan, trufe, o�et balsamic, sos de pe�te, sos de soia, ciuperci etc.

7. Aten�ie! Nu folosi�i în nici un caz produsele de tip “Vegeta” pe post de sare.

Îl putem, a�adar, alunga pe Zmeul Cel R�u din vie�ile �i din buc�t�riile noastre �i, mai mult, îi putem îndemna pe cei din jur s� fac� la fel dac�-i vom dezv�lui chipul hidos �i vom în�elege cât de mult r�u ne poate provoca.

Autor desen: Pârgaru BIANCA MARIA

clasa a XIII-a Grupul �colar “Constantin Brâncu�i”

Sf. Gheorghe, jud. Covasna Coordonator: prof. Tordai Carmen

UNDE VREI S� AJUNGI ?

Autor: Eleva Pop Doris, Clasa a XI-a

Profesor coordonator: Adrian Pop Colegiul Na�ional ,,Gheorghe �incai” Baia Mare

Cu to�ii ne dorim s� ar�t�m ,,bine”, con�tient

sau incon�tient. De fapt, acest ,,bine” se datoreaz� naturii noastre. Înc� din preistorie omul cel mai s�natos, cel apt �i rezistent era considerat ca fiind

superior �i ceilal�i din trib îl admirau. La fel, în regnul animal, cel ce-�i dovede�te puterea fizic� �i celelalte caracteristici favorabile este ales conduc�torul grupului.

Incon�tient, b�rbatul când î�i alege femeia care s� corespund� cu tipologia preferat� de el, are în vedere anumite particularit��i fizice, cum ar fi de exemplu bazinul lat, aceasta reprezentând capacitatea femeii de a perpetua specia. Am putea oferi multe alt exemple: musculatura modelat� prin efort fizic sus�inut �i constant, piele ferm� �i altele.

Dar aici, vorbim despre alimenta�ie. Cu to�ii cunoa�tem reguli, diete, principii �i multe exemple de oameni ce au reu�it performan�a de a se modela fizic �i psihic cu ajutorul alimenta�iei. Întrebarea este: aplic�m noi ceea ce �tim? În �coal�, suntem educa�i s� acumul�m informa�ie, s� o depozit�m bine, c� nu se �tie când o fi de dat un sfat, dou�. Dar aplicarea practic� a celor înv��ate �i prelucrarea informa�iilor pu�ini profesori le promoveaz�.

De aceea, acum trebuie s� înv���m s� �i aplic�m. �i nu pentru ca al�ii s� poat� afirma: E vegetarian! M�nânc� s�n�tos! Ci pentru a fi un exemplu practic prin conduita noastr� alimentar�. Aici, trebuie s� ajungem s� adopt�m un stil de via�� conform cu principiile noastre cele mai înalte �i desigur, ve�nica… cump�tare. Chiar �i în Biblie se spune s� fii cump�tat, �i una dintre consecin�ele cump�t�rii e organismul regenerat, cum spune medicina tradi�ional� chinez�: corp viguros �i gra�ios.

Legat de aceasta, în primul rând, a� dori s� abordez ideea de vigoare. Un termen relativ, care arat� cât de adaptabil e corpul la factorii de mediu. Trecând cu vederea vechea convingere c� un astfel de corp trebuie s� fie ,,îndesat” , cum ziceau bunicii, de fapt, se refer�, holistic, la consumarea de alimente care ofer� esen�a: subtan�ele nutritive. Majoritatea persoanelor contemporane consum� într-un procent de peste 80% din hrana zilnic�, mâncare g�tit�. Considerând c� prin prelucrare se pierd majoritatea nutrien�ilor ce sus�in �i declan�eaz� procesele fiziologice vitale, nu putem vorbi de persoane viguroase.

În al doilea rând, a� dori s� dau exemplul unui stat din Canada, unde oamenii sunt vegetarieni, nu consum� alcool, iar �ig�rile sunt interzise prin lege. Aici, spiritualitatea ocup� un loc important în via�a oamenilor �i î�i v�d de serviciul lor, î�i cresc copiii, î�i tr�iesc via�a, dar în limita bunului sim�. Ei, bine, ei tr�iesc între 80 �i 100 de ani. Da! 100 de ani. Vi se pare c� seaman� cu visul tuturor, cel de a tr�i cât mai mult? Ei de ce pot, �i noi, nu? Este clar – cei prezenta�i mai sus nu au nevoie de medicamente,

poate doar o optime din cât lu�m noi, �i chiar mai pu�in. Poate v� întreba�i de ce am ales s� încadrez medicamentele într-un subiect alimentar. Scurt �i concis - medicamentele au devenit un aliment preferat în societatea actual�. Suplimentele alimentare sunt prezentate în reclame colorate ce au menirea de a ne face s� credem c� avem nevoie de ele. Sunt �i medicamente care te scap� de orice, a�a prev�d prospectele, sunt altele care ac�ioneaz� la nivel celular, dar mai toate afecteaz� psihicul, în condi�ia în care creeaz� depeden�a �i sunt atractive. De fapt, nu avem nevoie de ele. Într-o diminea��, mergând cu taxi-ul un drum mai lung, am auzit o fraz� la radio: ,,r�ceala cu medicamente trece într-o s�pt�mân�, f�r�- în 7 zile” , m-a amuzat la început, dar peste zi, am realizat ce era esen�ial: chiar se poate f�r�. Binein�eles, nu în infec�ii majore sau alte traume patologice, fiziologice �i anatomice. Acolo nu am o p�rere.

Dar ce �tiu �i pot afirma cu încredere: dac� ne-am hr�ni potrivit, nu am ajunge la cazuri de boal� �i spun potrivit deoarece fiec�rui om i se potrivesc anumite alimente. Doi oamenii mâncând, spre exemplu, mere zilnic, unul va fi favorizat, rinichii fiind stimula�i, iar altul va suferi într-o zi un blocaj la nivelul lor. S� ne obi�nuim s� ne observ�m corpul �i reac�iile. Un tip de alimente v� d� o stare de for��, de veselie �i u�ur�tate, iar un alt tip v� mole�e�te �i v� solicit� ficatul. Unde vreau s� ajung? La faptul c� e important s� observ�m ce alimente ne furnizeaz� aportul de materie prim� �i care sunt acelea care ne provoac� disfunc�ii. Cât de des �i în ce cantit��i s� consum�m fructele, legumele, altele, s� ajungem la un echilibru interior �i exterior.

POP DORIS, elev� clasa a XI-a Colegiul Na�ional ,,Gheorghe �incai” Baia Mare

Autor desen: BALMU� MARIA - elev�

Colegiul Tehnic de Industrie Alimentar� Suceava Coordonator: prof. Darie Mihaela

Autor desen: NAGY THOMAS – clasa IX C Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare Coordonator: prof. Bona� Ioan Gheorghe

CUM S� NE FERIM DE PERICOLUL DIN FARFURIE ?

Culda �tefania – elev�

Colegiul Tehnic,,UNIREA” �tei Jude�ul Bihor

Coordonator: prof. Anca Simona Când spunem s�n�tate în primul rând ne gândim la triunghiul de aur alimenta�ie-mi�care �i odihn�. Alimenta�ia s�n�toas�, sportul �i odihna sunt cheia unei vie�i s�n�toase. Ele î�i vor crea o stare de bine, de energie, reducând riscul unor boli precum hipertensiunea, diabetul, osteoporoza, colesterolul �i anumite tipuri de cancer. I�i po�i stabili propria

alimenta�ie s�n�toas�, a�a încât s� decizi singur ce anume vrei s� m�nânci �i ce vrei s� excluzi. La fel de important pentru organismul uman este timpul de odihn� cât �i activitatea pe care o depunem. M�rirea nivelului de activit��i, oricum l-am m�sura, ne îmbun�t��e�te starea fizic� �i psihic�. Alc�tuirea unui regim alimentar divers este primul principiu al alimenta�iei s�n�toase. Ceea ce mânc�m nu ne afecteaz� numai s�n�tatea la momentul respectiv, ci determin� în bun� m�sur� calitatea, ba chiar �i durata vie�ii noastre, varia�ia fiind secretul. Ca s� ai o alimenta�ie echilibrat� �i ca s�-i oferi organismului nutrien�i de calitate înva�� s� te protejezi de invazia produselor procesate astfel: - Evit� pe cât posibil produsele semipreparate �i alimentele care con�in aditivi alimentari. - Nu mai consuma produse de tip fast-food �i nici dulciuri sau b�uturi carbogazoase. - Mergi mai des la pia�� �i aprovizioneaz�-te cu fructe �i legume care sunt pline de nutrien�i de calitate; - Înlocuie�te preparatele din carne cu carnea proasp�t� �i slab� de pui, de pe�te �i de vit�. Prepar-o cât mai u�or: la cuptor sau pe gr�tar. - În locul sucurilor din comer� prepar�-�i fresh-uri din fructe sau consum� ap� �i ceaiuri. Prin varia�ie, se poate reduce riscul bolilor cardiovasculare �i al multor tipuri de cancere. Nu este indicat de exemplu s� folosim fructe care con�in cele mai multe vitamine �i s� le mânc�m mereu. De exemplu, un fruct poate avea mai multe vitamine, dar altul este bogat în antioxidan�i, iar al treilea poate con�ine mai multe fibre. Toate fructele, respectiv legumele ne ofer� o combina�ie unic� de resurse nutritive �i cea mai bun� cale de a profita de ele, evitând dezechilibrele, e consumarea unei variet��i largi. Acela�i lucru este valabil pentru orice alte alimente. Multe alimente au resurse nutritive pentru vindecarea, tratarea �i prevenirea unor game largi de probleme de s�n�tate. Ideea de hran� ca medicament nu este nou�. Cu peste 2000 de ani în urm�, în Grecia Antic�, Hipocrat devenea faimos prin avansarea ideii c� stilul de via�� poate afecta s�n�tatea. El prescria tot felul de re�ete alimentare pentru anumite boli �i tot el c� ar fi spus ,,Hrana s� v� fie leac �i leacurile s� v� fie hran�”

Foarte important pentru func�ionarea corect� a organismului este respectarea meselor principale ale zilei. Vom fi letargici dac� vom sili organismul s� func�ioneze o diminea�� întreag� f�r� niciun ,,combustibil” Indicat ar fi s� lu�m un mic dejun înt�ritor, compus de pild� din pâine pr�jit�, cereale integrale,

fulgi de ov�z cu lapte sau fructe proaspete �i iaurt. Ar trebui s� mânc�m zilnic pân3 pân� la 5 por�ii de legume �i 2 pân� la 4 por�ii de fructe, incluzând r�d�cinoase, tuberculi, tulpini, frunze, fructe, semin�e, p�st�i. O alegere bun� ar fi fructele �i legumele de diferite culori (pigmen�ii din plante au efecte benefice diferite). Aceste alimente asigur� fibre, vitamine, minerale �i unii acizi gra�i esen�iali. Mânca�i multe alimente bogate în betacaroten (portocale, legume, fructe galbene), vitamina C (l�mâie) �i vitamina E (uleiuri vegetale, nuci, semin�e, fasole) �i seleniu (cereale integrale, nuci). Alimenta�ia influen�eaz� �i rezisten�a organismului la ac�iunea substan�elor toxice din industrie. În realitate, toxinele pe care le consum�m vrând-nevrând în fiecare zi sunt de ordinul sutelor de mii. Celebrele E-uri sunt admise de autorit��i doar în cantit��i limitate. În exces, ne distrug organismul în fiecare zi. "Spre exemplu sulfitul distruge bacterii, distruge fungi microscopici, dar el nu e selectiv, în acela�i timp, el afecteaza �i celulele �i metabolismul nostru", Cum s� ne ferim de pericolul din farfurie? Citind cu aten�ie etichetele produselor de la raft �i alegându-le pe cele ''s�race'' în aditivi alimentari. Unul dintre criteriile cele mai sigure pentru a evita consumul unor alimente periculoase este culoarea. Mai precis, cu cât un aliment are o culoare mai intens�, într-un mod evident nefiresc, cu atât este mai riscant pentru s�n�tate �i, prin urmare, ar trebui s�-l evi�i. Printre cele mai nocive alimente cu coloran�i se num�r� sosurile, bomboanele, toppingurile, cremele pr�jiturilor, mezelurile, b�uturile r�coritoare �i cele alcoolice. Bomboanele, cu cât sunt mai colorate, cu atât sunt mai d�un�toare. Consumul repetat de margarin� d�uneaz� grav s�n�t��ii Mezelurile �i s�n�tatea nu au nimic în comun. De exemplu, un parizer cu pui con�ine în primul rând sl�nin�, emulsie de �orici, piept de pui într-o propor�ie de doar 13%. În rest coloran�i, arome sintetice, mult� ap� �i mult� sare. Tot pe lista alimentelor sau a b�uturilor care ar trebui interzise în meniul fiec�ruia dintre noi se afl� sucurile de tot felul. Un suc de portocale, de exemplu, con�ine în primul rând ap�, zah�r �i multe arome sintetice, coloran�i. Contine suc de portocale în o proportie de doar 5%. Sucul preparat prin stoarcerea fructelor este cea mai s�n�toas� variant� de b�uturi r�coritoare Fast-food-ul reprezint� pentru mul�i o solu�ie practic� deoarece un sandwich se poate mânca din mers, la volan, la birou în timp ce întocme�ti un referat sau î�i faci temele. Ar trebui s� în�elegem c�

arta culinar� nu este o pierdere de timp pentru c� a g�ti înseamn� a folosi alimente proaspete în care ai încredere pentru c� �tii ce cumperi. E de preferat s� m�nânci s�n�tos �i s� ai un regim adecvat bogat în constituen�i nutritivi decât s� iei pe fug� cartofi pr�ji�i cu hamburger de la un fast-food. Ironia sor�ii face ca în loc s� mânc�m ca s� tr�im, ajungem s� ne ucidem corpul încetul cu încetul cu ceea ce consum�m. ,,Nimic nu este mai primejdios pentru stomac, creier �i pentru puterea de via�� decât a mânca �i a bea mai mult decât trebuie” spunea Socrate. Ne otr�vim singuri, apoi ne întreb�m de ce ne-am îmboln�vit? Accidentele vasculare de exemplu în mare m�sur� sunt cauzate de stilul de alimenta�ie nes�n�tos. Produsele bio sunt cea mai bun� solu�ie pentru a evita pericolele reprezentate de substan�ele toxice. Acestea provin din culturi netratate cu pesticide, sunt mai pu�in colorate, dar au un gust mai natural. �i carnea �i produsele lactate bio sunt de preferat, pentru c� acestea nu con�in nici hormoni, nici antibiotice (cu care sunt tratate, de obicei animalele) �i, în plus, animalele de la care provin au fost hr�nite la rândul lor cu mâncare netratat�. Schimbarea tuturor obiceiurilor alimentare nes�n�toase dintr-odat� este sortit� e�ecului. De aceea trebuie adoptat� o stategie pe termen lung, iar cu timpul, bunele obi�nuin�e vor deveni reflexe. Obi�nuin�ele nu se ob�in niciodat� dintr-odat�. Ele necesit� o înv��are, care este întotdeauna progresiv� ,,S�n�tatea este cel mai de pre� diamant din sipetul plin de pietre pre�ioase.”

ALIMENTA�IA VEGETARIAN�

Demeter Timea �i Zoica� Nicoleta, clasa a XI-a C Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

Prof. coordonator: Adriana Istr�uan

Pentru foarte mul�i oameni, a fi vegetarian reprezint� un stil de via�a. Cei care au renun�at s� se mai hr�neasc� din produse de origine animal� o fac din motive religioase sau etice, legate de mediul înconjurator sau de propria stare a s�n�t��ii. De aceste persoane, �i nu numai, trebuie s� �ine�i seama atunci când ave�i de condus un restaurant, cele mai importante mese având nevoie �i de o (din ce în ce mai des invocat�) alternativ� vegetarian�.

Mâncarea cea mai folosit� într-o alimenta�ie vegetarian� este cea care include legume, fructe �i diverse cereale. Soia este, de asemenea, un produs esen�ial pentru anumite diete, exceptând persoanele care au alergie la acesta.

S�n�tatea fiec�rui individ depinde de, în foarte mare m�sur�, de modul de alimenta�ie. Este de acum cunoscut faptul ca omul nu trebuie s� ignore ceea ce m�nânc�. Un mare num�r de boli sunt strâns legate de alimenta�ie. Un anumit comportament alimentar poate aduce la apari�ia unor boli, printre care se num�r� �i diabetul zaharat �i bolile de rinichi, dar nu numai acestea.

Tipul alimentelor ingerate de o persoan� sau de o comunitate se poate stabili cu ajutorul unori factori confrunta�i cu statutul economico-social, cu religia �i tradi�iile. Factorii medicali, cum ar fi alergiile alimentare, diabetul, bolile de inim�, determin� uneori schimb�ri for�ate în alimenta�ie. Legumele �i fructele proaspete au un rol important în alimenta�ie, datorit� calit��ii lor, a con�inutului ridicat de glucide, a vitaminelor �i substan�elor minerale con�inute. Majoritatea legumelor �i fructelor pot fi folosite în stare proaspat�, f�r� a fi prelucrate tehnic.

Legumele �i fructele con�in glucide (fructoz�, amidon, celuloz�, hemiceluloz�), vitamine (C, caroten, tiamin�, riboflavina), substan�e minerale (potasiu, sodiu, calciu, fosfor, fier), acizi organici, substan�e pectice (care au capacitatea de a fixa cantita�i mari de apa, formând geluri) �i mici cantit��i de proteine �i gr�simi. O diet� adev�rat� nu se bazeaz� pe calorii, ci pe elemente organice �i anorganice care promoveaz� �i sus�in via�a. Avem nevoie de o diet� bogat� în vitamine, în hran� crud� mai mult decât în alimente fierte.

„Echilibrul alimentar înseamn� s�n�tate !” Autori desen: Bob Daniel �i Ciocan Dan – elevi Grupul �colar “Gheorghe Laz�r” Baia Mare

Coordonator: prof. Pop Adela

MÂNCÂND S�N�TOS, NE PROTEJ�M

VIA�A !

CRE� ROXANA – elev�

Grupul �colar Forestier Curtea de Arge� Coordonator: prof. St�tescu Violeta

A venit prim�vara! A început „explozia” de verdea��, �i odat� cu ea s-au ar�tat primele „verde�uri comestibile”, bogate în vitamine necesare unui stil de via�� s�n�tos, mult dorit de noi to�i. Dar, în ciuda alternativelor de mâncare s�n�toas�, proasp�t�, o dat� cu c�ldura restaurantele de tip fast food, pie�ele �i supermarketurile sunt înc� pline de produse modificate genetic sau abundând de aditivi alimentari.

Oare �tim cu adev�rat ce mânc�m? �tim s� facem diferen�a între o mâncare care aduce beneficii organismului sau una care ne aduce boli?

Este normal s� î�i dore�ti s� m�nânci un fruct mare, frumos, perfect din punct de vedere estetic, s� pofte�ti la o shaorma sau s� sim�i nevoia de ceva dulce, dar oare nu este mai normal s� i�i dore�ti un organism s�n�tos?

Ca acesta s� fie s�n�tos are nevoie de o alimenta�ie s�n�toas� , iar alternative pentru o hran� s�n�toas� sunt din fericire peste tot. Trebuie doar s� le alegem. În ultimii ani s-a tot vorbit despre efectele distrug�toare ale E-urilor pe care din p�cate le g�sim în mai toate produsele. Am tot auzit argumente pro �i contra organismelor modificate genetic sau despre excese. �i totu�i produse care în alte state sunt interzise , la noi înc� se comercializeaz� �i suntem bombarda�i peste tot cu reclame la produse nocive. Dar asta nu ne ia dreptul de a alege între un produs apetisant, dar d�un�tor nou� cât �i mediului înconjur�tor sau un produs biologic. De ce nu spunem nu modific�rii genetice, care în scurt timp va duce la degradarea biodiversit��ii �i care s-a dovedit c� provoac� efecte alergice �i toxice asupra oamenilor? De ce nu refuz�m produsele pline de aditivi alimentari, majoritatea cancerigeni? De ce accept�m etichetarea necorespunz�toare a produselor cump�rate �i mai apoi consumate? De foarte multe ori tindem s� d�m vina pe sistem, pe produc�tori sau pe oricine în afar� de noi �i s� uit�m c� dreptul de a alege nu ni-l ia nimeni. Nu suntem obliga�i s� mânc�m produse de tip fast food,

s� alegem legume sau fructe modificate genetic sau s� alegem mâncare gata sau semipreparat� în schimbul celei f�cute în cas�. Chiar dac� metodele de promovare sunt de multe ori conving�toare, asta nu ne fur� dreptul de a opta pentru s�n�tate. Este întradev�r mult mai comod s� alegi produse gata f�cute sau s� accept�m produse a c�ror provenien�� nu o �tim sau procesele prin care au fost ob�inute, dar ar trebui s� fie mult mai important s� ne dorim o via�� s�n�toas�. Tenta�iile de a mânca nes�n�tos apar la tot pasul, po�i evita îns� s� faci din corpul t�u „un cobai”. În via�a de zi cu zi alimentele toxice au devenit atât de „fire�ti” , încât aproape nimeni nu mai sesizeaz� pericolul pe care ele îl reprezint� în mod real. În graba lor perpetu�, foarte mul�i oameni se mul�umesc cu o alimenta�ie foarte slab� calitativ, dar satisf�c�toare din punct de vedere cantitativ �i estetic. Ambalat� frumos, colorat� cât mai apetisant, aromatizat�, conservat� cât mai bine, s�rat�, pasteurizat�, rafinat� (chiar �i de dou� ori), pr�jit� în teflon, fiart� sub presiune �i înc�lzit� la microunde, o astfel de hran� con�ine în ea germenii multor probleme de s�n�tate „inexplicabile”. �tim cu to�ii c� produsele alimentare cu termen de garan�ie de un an sau doi sunt foarte frecvente. Este uimitor cât de pu�ini consumatori î�i pun problema c� nu ne putem a�tepta ca un produs atât de vechi s� fie bun pentru organismul nostru cu toate autoriza�iile sanitare care permit comercializarea lui. Atunci când autorit��ile ajung s� discute problema aditivilor alimentari, nu uit� s� men�ioneze conceptul aberant de „cantitate zilnic� acceptabil�”. Aceast� formulare este de un cinism inacceptabil. Este, oare, firesc s� iei, cu bun� �tiin��, o doz� zilnic� de otrav�, doar pentru a umple buzunarele comercian�ilor �i pe cele ale produc�torilor? Gurile rele spun, c� unul din motive pentru standardizarea aditivilor sub form� de E-uri ar fi �i acela de a nu stârni prea mult suspiciunea consumatorilor.

Oricând, oriunde �i în orice condi�ii se pot g�si solu�ii s�n�toase �i chiar „gustoase” de a mânca.

Trebuie s� ne inform�m cu privire la alimenta�ia noastr�, iar apoi s� îi inform�m pe cei din jurul nostru pentru un viitor mai bun, mai echilibrat �i implicit mai s�n�tos!

“S.O.S. produc�ia de alimente!”

Autor desen: ELIDA BONA� – elev� clasa a II-a Liceul de Art�, Baia Mare

Coordonator: prof. Man Loredana

TRADI�IE �I S�N�TATE !

Drânda Crina, clasa a X-a Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” Cluj-Napoca

Coordonator: prof. �tefania Szekely

În zilele noastre s�n�tatea este cel mai important atuu pe care o persoan� poate s�-l aib�, deoarece dup� cum spune proverbul ”s�n�tate c�-i mai bun� decât toate”, în via�� cel mai bine este atunci când ai un corp s�n�tos pentru c� acesta ne ajut� pân� �i la func�ionarea mai bun� a creierului.

Mai ales adolescen�ii care au acumulat o gam� destul de variat� de informa�ii în ceea ce prive�te nutri�ia obi�nuiesc s� consume mânc�ruri de la fast- food care de-a lungul timpului poate cre�te colesterolul �i poate provoca diferite boli.

Cauzele mâncatului nes�n�tos sunt: lipsa timpului, lipsa informa�iilor în ceea ce prive�te alimenta�ia sau comoditatea. �i lista poate continua…. O persoan� odat� obi�nuit� cu o alimenta�ie nu tocmai echilibrat� poate ajunge în decursul unei scurte perioade de timp la unele probleme grave de s�n�tate.

Alimenta�ia nes�n�toas� cre�te colesterolul dac� mânc�m pr�jeli �i alimente bogate în gr�simi, poate cauza probleme de c�dere a p�rului, favorizeaz� apari�ia acneei �i în general poate provoca probleme serioase în ceea ce prive�te s�n�tatea tenului nostru. O alimenta�ie neechilibrat� mai presus de problemele tenului cauzeaz� boli grave �i anume: gastrit�, hepatit�, astm bron�ic �i hipertensiune arterial�.

Clujul este un ora� cu o frumuse�e aparte, un centru istoric deosebit �i mai presus de toate cu oameni minuna�i, ardeleni pe cinste care pot s�-�i sar� în ajutor oricând este nevoie. Clujenii de�in unele re�ete care dau mânc�rurilor un gust �i o savoare aparte, cum sunt cele tradi�ionale de pe masa de Cr�ciun �i Pa�te.

Masa de Cr�ciun: Cr�ciunul este o s�rb�toare minunat� iar

ardelenii îmbog��esc aceast� s�rb�toare cu o mas� înc�rcat� de bun�t��i: cozonaci f�cu�i pe vatr�, cu nuc� sau cu mac, s�rm�lu�e, cârna�i �i friptur� de porc.

Masa de Pa�te: La aceast� sfânt�

s�rb�toare se g�tesc unele specialit��i cu un gust realmente deosebit. De pe mas� nu pot lipsi fripturica de mile �i ou�le

frumos încondeiate cu modele care au r�mas mo�tenire de la mo�ii �i str�mo�ii no�tri. Acestea sunt cele mai cunoscute mânc�ruri tradi�ionale din zona Clujului.

“M�nânc� s�n�tos pentru a avea un aspect fizic

frumos!” Autor desen: PECORA DUMITRU – elev Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

Coordonator: prof. Todoru� Victor

Autor desen: GEREBENES CODRU�A – elev� �coala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia Mare

Coordonator: prof. Mois Olimpia Maria

TÂN�RUL CONSUMATOR ROMÂN – CONSUMATOR EUROPEAN

Pavel Raluca Georgiana – elev� clasa a XII-a

Colegiul Tehnic „Ioan C. �tef�nescu” Ia�i Coordonator: prof. Mihaela Gall

Noi tinerii Suntem o genera�ie de tineri ca toate celelalte anterioare �i care ne confrunt�m cu problemele actuale ce las� amprenta asupra noast�. Suntem numi�i genera�ia Fast-Food, deoarece suntem „gr�bi�i”,”consumatori”,”agresivi”, dar oare de ce? Ce transform�ri s-au produs? Din vina cui ? Nu mai avem r�bdare Nu mai avem r�bdare s� ascult�m, nu mai avem r�bdare s� mânc�m, nu mai avem r�bdare s� înv���m, nu mai avem r�bdare s� iubim.Toate sunt f�cute în fug�.Toate sunt gr�bite, �i cronometrate. De ce nu ne spune cineva s� ne lini�tim, s� fim calmi, s� fim aten�i. S� ne protejeze cineva, dar cine ? Ce „consum�m” noi tinerii ?

Tinerii sunt consumatori ca �i celelalte categorii de oameni. E dreptul lor s� cunoasc� ce este un consumator �i s� le fie respectate aceste drepturi. Ca orice om noi trebuie s� ne aliment�m. Suntem la o vârst� când ne plac anumite tipuri de alimente sau preparate, iar principala noastr� preocupare nu este alimenta�ia ci doar mul�i din noi mânc�m pentru c� pe moment sim�im senza�ia de foame. Normal c� aceast� senza�ie o „astâmp�r�m„ rapid cu un preparat de tip fast food pentru c� ne este mai comod �i mai lesne de procurat. De aceea suntem inclu�i în categoria „Genera�ia Alimenta�iei Nes�n�toase”. Cred c� avem dreptul de a alege ceea ce m�nc�m, f�r� s� ni se impun� restric�ii. De fapt noi consum�m ceea ce ni se ofer� de c�tre societate sau de familie. Dac� ora�ul este plin de pizzerii, patiserii, localuri tip fast-food, normal c� între dou� cursuri sau în pauza mare ne gr�bim s� mânc�m ceva care s� ne �in� de foame. Când ajungem în familie de multe ori nu g�sim s� mânc�m din cauz� c� p�rin�ii sunt la serviciu sau mai grav, pleca�i din �ar�. De�i au fost eliminate minitonetele ce comercializau produse alimentare în �coli, elevii î�i cump�r� în continuare aceste produse din afara spa�iului �colar consumând cantit��i mari de chipsuri, snack-uri, napolitane, dropsuri, sucuri, care de multe ori nu con�in substan�e s�n�toase. Pe foarte pu�ini colegi i-am v�zut consumând fructe sau un sandvice cu unt �i miere de albine, de exemplu. Obezitatea, ca �i problemele grave de s�n�tate asociate acesteia, reprezint� efectele negative ale stilului de via�� propriu societ��ilor avansate. Din nefericire, acesta a devenit caracteristic copiilor �i tinerilor, în ultimii ani, în România.Cred c� mai avantaja�i sunt tinerii care servesc masa la cantine , deoarece exist� acea preocupare pentru alc�tuirea unui meniu echilibrat cu alimente atent selec�ionate astfel încât s� se asigure o alimenta�ie ra�ional� �i hr�nitoare. Dac� programul �colar ar fi de a�a natur� s� ne permit� s� avem cum s� servim cel pu�in o mas� cald� pe zi la locul unde studiem, cred c� ne-am reîntoarce la perioadele pl�cute când familia avea un r�gaz pentru a servi o mâncare gustoas� �i natural�, în tihn�. Ce frumos descrie Ion Creang� meniul oferit de Capra cu trei iezi lupului cel hapsân: „-Hai la treab�, cum�tri��, c� lupul �i-a dat de lucru! �i a�a zicând, pune poalele-n brâu, î�i suflec� mânicele, a�â�� focul �i s-apuc� de f�cut bucate. Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face pasc� cu smântân� �i cu ou� �i fel de fel de bucate.”

Ce consum�m cu pl�cere? Ce apetisante arat� aceste produse. Cum s� nu �i se fac� poft� s� le m�nânci �i s� le bei ? Dar am înv��at la chimie de aditivi alimentari.Cu ei cum r�mâne? Aproape c� nu exist� produs care s� nu fie tratat cu aditivi. F�r� ei, alimentele pe care le cump�r�m nu ar fi la fel. Când cumperi un produs despre care se spune ca ar fi 100% natural, cite�te eticheta înainte de a crede ceea ce spune reclama. Un suc natural nu ar rezista pe raft, la temperatura camerei nici m�car o zi, �i ar avea o culoare nu tocmai atr�g�toare. Trebuie acordat� o aten�ie deosebit� când cump�r�m produse alimentare, inclusiv produse de post, asupra modului de comercializare, cu privire la condi�iile igienico-sanitare din magazin �i ale personalului de servire. Cunoa�tem aceste lucruri în mare parte de la modulele studiate la clas�, �i din alte surse, dar…. O solu�ie ar fi s� se propun� la nivel de unitate de înv���mânt s� se stabileasc� un orar pentru servirea mesei, în care to�i elevii s� participe la acest program creându-se posibilitatea s� se m�nânce într- un spa�iu special amenajat, igienic �i cu posibilitate de a utiliza mijloace de cur��ire a mâinilor �i a din�ilor. Acum se m�nânc� în sala de clas� plin� de praf �i aer închis, pe fug� �i de multe ori f�r� s� ne sp�l�m pe mâini. La noi în �coal� ar fi condi�ii s� se organizeze acest program deoarece exist� spa�iu de servire a elevilor care locuiesc în c�min �i exist� �i personal calificat chiar de �coal� s� preg�teasc� meniul adecvat. Atât personalul angajat la cantina �colii cât �i elevii de la clasele de gastronomie pot face acest serviciu. Concluzie Tinerii percep realitatea actual� prin prisma experien�ei lor, au idei �i propuneri care promit s� fie viabile în timp. Implicarea micilor consumatori în via�a �i problemele societ��ii reprezint� unul dintre pa�ii spre educarea �i informarea acestora, scopul fiind acela de a avea un consumator român preg�tit, informat, în stare s� fac� cea mai bun� alegere a unui produs, care s� corespund�, a�adar, a�tept�rilor sale. Bibliografie -www,Dolceta.ro -Ordonanta nr. 21/1992 privind Protectia Consumatorilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 212 din 28 luna 1992)

Autor desen: MORAR ALEXANDRU – elev clasa a VI-a

�coala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia Mare Coordonator: prof. Cerne�tean Lia

Autor desen: MUSC� DAN – elev, clasa a VI-a �coala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia Mare

Coordonator: prof. Cerne�tean Lia

Autor desen: DEMETER TIMEA – clasa XI C

Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare Coordonator: prof. Bona� Ioan Gheorghe

ULEIUL DE SÂMBURI DE STRUGURI –

ELIXIRUL TINERE�II

Elev: �te�cu M�d�lina Roxana, Coord. Forgacs Monica,

Liceul Teoretic “Bogdan-Vod�” Jud. Maramure�

Asemenea altor remedii naturale are un nume cu adev�rat predestinat ca elixir de s�n�tate: “vi�a de vie”, un izvor al vie�ii. Prima vie a fost cultivat� acum nu mai pu�in de 10.000 de ani, iar de atunci, din negurile preistorice si pân� acum, oamenii au dezvoltat pân� la nivel de art� cultivarea strugurilor si transformarea lor în vin.Si virtu�ile terapeutice ale strugurilor sunt cunoscute si practicate de mii de ani.O nou� idee a revolu�ionat mintea oamenilor când ace�tia �i-au pus întrebarea: ce se întâmpl� cu sâmburii arunca�i din struguri? Pentru început, ace�tia au provocat o mic� schimbare în industria alimentar�, dup� care s� înceap� o adev�rat� carier� in domeniul medical.De “vin�” este uleiul extras din ace�ti sâmburi cu propriet��i terapeutice excep�ionale. Un campion al anti-îmb�trânirii

Extrac�ia uleiului din semin�e este recent “exploatat�” datorit� dificult��ilor tehnologice de ob�inere a lui.Ini�ial el a fost fabricat doar în Fran�a �i Italia �i a fost utilizat strict în alimenta�ie.Urmatoarea ramur� în care a fost folosit a fost cosmetica, pentru c� este u�or de resorbit in piele, pe care o înmoaie si întinde.Abia dup� aceea a fost luat în vizor de c�tre industria farmaceutic�. Uleiul de sâmburi de struguri este bogat în vitamina E �i în vitamina F, precum �i în unele minerale: zinc, cupru, seleniu.Dar mai presus de toate con�ine a�a-numitele procianidine care sunt un agent anti-îmb�trânire.Pe lâng� acestea mai con�ine substan�e care ajut� la men�inerea s�n�t��ii vaselor de sânge �i a inimii, care catalizeaz� ac�iunea unor vitamine in corp �i ajut� la �inerea sub control a reac�iilor alergice.Altfel spus, un nou medicament natural s-a n�scut de curând.S� vedem, în cele ce urmeaz�, cum trebuie folosit. Câteva preciz�ri Când vorbim despre efecte terapeutice ne raport�m la uleiul de struguri ob�inut prin presarea la rece, pe care îl g�sim în prezent în supermarketuri, în raioanele cu uleiuri de import.

Intern, acest ulei se administreaz� în primul rând prin alimenta�ie, fiind un excelent adaos în salate, sosuri, în diferite feluri de mâncare ce nu presupun prepararea la foc.Este absolut necesar s� evit�m pr�jirea sau fierberea acestui ulei, pentru c� inc�lzirea la peste 50˚C duce la alterearea propriet��ilor terapeutice. Doza zilnic� de ulei este de 25-45 de grame, adic� 2-4 linguri pe zi, care se pot consuma ca atare sau în hran�. Extern este folosit ca solu�ie de masaj pentru piele, pe care o hr�ne�te, previne uscarea sa, ajut� la men�inerea tinere�ii �i a elasticit��ii naturale. O pavaz� împotriva bolii Bolile vasculare – Folosirea constant� a uleiului poate evita apari�ia unor boli vasculare precum arterioscleroza, fragilitatea vascular� sau arterial� datorat� substan�elor asa-numite gr�simi nesaturate care ajut� la men�inerea tinere�ii �i elasticit��ii vasculare, precum �i substan�e care împiedic� procesele degenerative ale vaselor de sânge. Bolile de inim� – Se recomand� consumul zilnic a dou� linguri din acest ulei celor care au o dieta cu mult� carne �i preparate din carne.Acest ulei previne ischemia cardiac�, precum si tulbur�ri circulatorii cum ar fi hipertensiunea �i tensiunea arterial� oscilant�. Tumori benigme – Substan�ele con�inute în sâmburii de struguri împiedic� dezvoltarea unor

forma�iuni tumorale benigme.Femeile cu asemenea predispozi�ie este bine s� fac� de 4-6 ori pe an cure de câte 28 de zile, în care s� consume câte 20-30ml din acest ulei cu adev�rat miraculos. Infec�iile diverse – Substan�ele active din acest ulei ac�ioneaz� ca un stimulent imunitar, recomandându-se ca în perioadele reci ale anului s� se consume minumum 30 de grame zilnic. Alzheimer – Se pare c� substan�ele antioxidante din sâmburii de struguri sunt foarte eficiente în oprirea proceselor degenerative ce afecteaz� creierul la persoanele în vârst�. Afec�iuni dermatologice – Bogat în vitamina E, e un elixir pentru men�inerea tinere�ii pielii, dar �i pentru prevenirea unor afec�iuni dermatologice. Alergii – Este utilizat �i în tratarea alergiilor, deoarece blocheaz� enzimele care produc histaminele (substan�e naturale din corpul uman care determin� apari�ia reac�iilor alergice). Imb�trânirea – Uleiul de semin�e de struguri poate prelungi mult tinere�ea biologic� Vederea obosit� – Mai multe studii arat� c� acest ulei îmbun�t��e�te vederea, f�când ca vasele de sânge din ochi s� func�ioneze mai eficient. Boli care se trateaz� extern cu uleiul de sâmburi de struguri: Piele uscat� si sensibil� la frig – La zece minute dup� baie, se maseaz� întreg corpul, mai ales membrele cu ulei de sâmburi de struguri.Tratamentul se face 6 s�pt�mâni la rând, mai ales în perioadele friguroase. Piele cu tendin�e de îmb�trânire – Uleiul penetreaz� rapid epiderma nel�sând senza�ia de piele gras� �i protejând în schimb pielea de vânt �i de soare.Se folose�te de asemenea, dup� baie, pentru masaj. Ten uscat – O dat� la 3 zile se maseaz� obrajii, pome�ii, fruntea si gâtul, cu ulei de sâmburi de struguri.Are efecte de protec�ie, men�ine hidratarea si împiedic� formarea ridurilor. Tratamente cu ulei de struguri În domeniul tratamentelor, uleiul de struguri ne ofer� o gam� larg� de remedii împotriva unor boli precum: colesterolul, varice �i hemoroizi, arterioscleroz�, fragilitatea capilar� �i vascular� în general, deficien�e imunitare �i artrit� (reumatism). Contraindica�ii Intern nu se cunosc contraindica�ii de administrare a acestui ulei, cu condi�ia s� nu fie preparat termic �i s� nu fie dep��it� perioada de valabilitate înscris� pe ambalaj.

Extern va fi evitat� folosirea sa pe por�iunile cu piele gras�, seboreica putând în aceste cazuri s� produc� reac�ii cutanate locale. Masajul f�cut dup� baie cu ulei de sâmburi de struguri împiedic� pierderea apei(men�inând hidratarea pielii), d� str�lucire �i fine�e epidermei, întârziindu-i îmb�trânirea. Toate aceste beneficii ale uleiului de sâmburi de struguri contribuie la bun�starea noastr�, oferindu-ne un plus de s�n�tate �i un aspect exterior îmbun�t��it.

BIBLIOGRAFIE 1. *** - Revista “Formula As”, num�r 785,

2007; 2. http://www.mihaelaanghel.com/2010/09/07/d

espre-uleiul-din-samburi-de-struguri 3. http://www.infoterapii.ro/modules/news/articl

e.php?storyid=204 4. MENCINICOPSCHI G., NEGULESCU G. –

“Alimente pentru o via�� s�n�toas� – ghid de preven�ie �i terapeutic�”, Ed. Litera.

Autor desen: ZOICA� NICOLETA – clasa XI C

Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare Coordonator: prof. Bona� Ioan Gheorghe

MÂNCÂND S�N�TOS, NE PROTEJ�M VIA�A

Elev: Ioan Loredana,

Coordonator: Mihai Nicolae, Grup �colar Industrial Construc�ii de Ma�ini

Caransebe�, jud. Cara� – Severin

Ah, de câte ori nu zicem: m� doare în dreapta sub coaste sau am obosit... Alerg�m la �coal� diminea�a, de multe ori f�r� s� mânc�m, spre prânz, ron��im câte ceva pe fug�. De regul� mânc�m prea mult �i cu prea multe gr�simi. Pentru a proteja ficatul, s� încerc�m s� respect�m pe cât posibil câteva reguli de igien�-dietetic�, �inând cont de timpul scurt pe care îl avem la dispozi�ie, precum �i un regim de odihn�. Cred c� to�i ne dorim o alimenta�ie s�n�toas�, o alimenta�ie care s� ne ajute s� sc�p�m de kilogramele în plus, dar care s� ne men�in� s�n�to�i, plini de energie. Alimenta�ia s�n�toas� nu se rezum� la filozofii stricte despre ce s� mânc�m sau cum s� mânc�m. Alimenta�ia s�n�toas� nu are nimic de a face cu un corp nes�n�tos de slab �i nu înseamn� c� trebuie s� ne priv�m de alimentele preferate. Înv��a�i s� alege�i ce alimente v� fac bine �i v� îmbun�t��esc s�n�tatea �i sta�i departe de cele care v� fac r�u, de alimentele care cresc riscul unor boli precum cancerul, diabetul �i bolile de inim�. Dac� mânc�m s�n�tos �i ne odihnim atât cât trebuie, ne putem feri u�or de multe boli, spun medicii. A�adar, dac� a�i decis c� vre�i s� adopta�i un stil de via�� s�n�tos, alimenta�ia este punctul de plecare, spun speciali�tii. Dar e aproape imposibil s� lua�i din mâncare toate vitaminele �i mineralele. A�a c� pute�i apela �i la suplimentele nutritive îns� nu mai mult de o pastil�, pe zi. Dulciurile, gr�simile, untul, carnea gras�, biscui�ii, pr�jiturile, zah�rul, trebuie consumate foarte rar. Carnea de pui, pe�te, carnea ro�ie, trebuie consumate moderat, pentru o diet� echilibrat�. Laptele �i produsele din lapte (brânz�, iaurt) sunt importante pentru s�n�tatea noastr� �i este bine s� le consum�m în mod regulat. Fructele proaspete au toate vitaminele de care avem nevoie, a�a c� este indicat s� le consum�m de câte ori avem ocazia. Trebuie îns� s� ne ferim de cele din conserv�, pentru c� acelea con�in zah�r, iar zah�rul, în cantit��i mari ne poate afecta s�n�tatea. Legumele nu ar trebuii s� lipseasc� din dieta noastr� zilnic�! Pâinea, cerealele integrale, orezul, cartofii- sunt de nelipsit din alimenta�ia noastr� zilnic�.

S�n�tatea este bunul cel mai de pre� al omului. Afirma�ii de felul acesta se g�sesc în în�elepciunea tuturor popoarelor. Cu to�ii ne dorim s� fim s�n�to�i. Dar ce este oare s�n�tatea? Organiza�ia Mondial� a S�n�t��ii define�te s�n�tatea ca fiind nu doar absen�a bolii, ci „ o stare de bine fizic, psihic �i social”. Ca s� fim s�n�to�i, cea dintâi condi�ie este s� dorim s� fim s�n�to�i. Pentru aceasta, trebuie s� respect�m legile vie�ii. În încheiere, o superb� urare din Biblie: „Prea iubitule, doresc ca toate lucrurile s�-�i mearg� bine �i s�n�tatea ta s� sporeasc� tot a�a cum spore�te �i sufletul t�u”.

Autor desen: Ardelean Andreea Maria

�COALA CU CLASELE I-VIII „ NICHITA ST�NESCU”, Baia Mare

Coordonator: prof. Butoi Valentina

Autor desen: SABADÂ� OCTAVIAN – clasa XI C

Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare Coordonator: prof. Bona� Ioan Gheorghe

MÂNCÂND S�N�TOS, NE PROTEJ�M VIA�A

Elev: Ile M�d�lina

Coordonator: prof. ec. Hane� Mihaela Ramona Colegiul Tehnic “Ioan Ciorda�” Beiu�

Oamenii dep��esc m�sura în tot ceea ce fac:

m�nânc� prea mult, beau prea mult, fumeaz� prea mult, cheltuiesc prea mult, petrec prea mult. “Modera�ia” a devenit un concept la fel de popular ca �i “s�n�tatea total�”. Tr�im într-o societate a urgen�ei, dominat� de o mentalitate a rezolv�rilor rapide, �i de aceea ne vine greu sa accept�m c� o s�n�tate de bun� calitate nu poate fi pus� la dispozi�ie pe moment (imediat), la cerere. �i orice ciud��enie care-�i croie�te drum prin mijloacele de informare în mas� g�se�te destui "clien�i" care s-o asimileze. O diet� pe baza principiilor bunului-sim� �i a echilibrului este singura de care organismul are nevoie cu adev�rat.

În vederea men�inerii s�n�t��ii recomand�m urm�toarele:

� mâncarea integral� Mâncarea integral� con�ine mai mul�i nutrien�i

decât mânc�rurile cu amidon, de asemenea digestia mânc�rii integrale se face mai încet �i asta ajut� s� te sim�i plin mai mult timp.

Mânc�rurile integrale se compun din: - f�in� integral�, pâine integral�; - paste integrale si orez brun; - cereale integrale.

� reduce�i din gr�simile saturate �i zah�r Pentru a ne men�ine s�n�to�i avem nevoie �i

de grasimi în dieta noastr�. Ceea ce este important e genul de gr�simi pe care le mânc�m. Sunt dou� tipuri de gr�simi: - gr�simi saturate - dac� manc�m prea multe gr�simi saturate risc�m s� cre�tem colesterolul din sânge, care spore�te �ansa de avea o boal� de inim�; - gr�simi nesaturate - dac� mânc�i gr�simi nesaturate în loc de gr�simi saturate putem s� sc�dem colesterolul din sânge.

Se recomand� reducerea mânc�rurile bogate în gr�simi saturate �i înlocuirea cu mânc�ruri cu gr�simi nesaturate, de exemplu uleiuri vegetale (ulei de floarea soarelui, ulei de masline, ulei de rapi��), pe�te uleios, nuci, semin�e si avocado.

� încerca�i s� folosi�i mai pu�in� sare Copiii peste 11 ani nu ar trebui s� consume

mai mult de 6 grame pe zi. Copii mai mici ar trebui s� consume mult mai pu�in� sare. 75 % din sare care o consum�m este deja în mâncarea pe care o

cump�r�m, de exemplu: cereale, sup�, carne preparat� �i sosuri. În concluzie, noi mânc�m deja mai mult� sare decât trebuie. Consumul excesiv de sare poate avea ca �i consecin�� cre�terea tensiunii. Personele cu tensiunea mare pot avea probleme cu inima sau pot face un infarct.

În speran�a c� v-am convins care sunt pericolele unei alimenta�ii nes�n�toase, sper�m ca adoptarea unui stil de via�� s�n�tos va constitui prioritatea tuturor.

Autori desene: Suciu Anca �i Petrovan Sabrina

Liceul Regele Ferdinand, Sighetu Marma�iei Coordonator: prof. Tru� Lidia

Autor desen: Pop Roxana �i Rusan Patricia

�COALA CU CLASELE I-VIII „ NICHITA ST�NESCU”, Baia Mare

Coordonator: prof. Vancea Delia

Lista persoanelor participante la proiectul educa�ional S.O.S. – PRODUC�IA DE ALIMENTE !

CONCURS DE EDUCA�IE CIVIC� �I S�N�TATE cuprins în CALENDARUL ACTIVIT��ILOR EDUCATIVE NA�IONALE – C.A.E.N. 2012, domeniul A10 –

Educa�ie civic�, voluntariat, proiecte caritabile, pozi�ia 27, aprobat prin nota M.E.C.T.S nr. 30644/21.02.2012

Edi�ia II, Baia Mare, 5 – 6 aprilie 2012 SEC�IUNEA 1 �I 2

Nr. crt.

Nume prenume Statutul �coala

1 Bota Maria profesor 2 Per�a Ioana elev– sec�iunea 1

�COALA CU CLASELE I-VIII �IEU Maramure�

3 Buciuman Mariana m.i. 4 Pe�cheleu Ioana M�d�lina elev– sec�iunea 1

Grupul �colar “Voievodul Gelu” Zal�u

5 Diaconescu Dana profesor 6 Popa Nicoleta Iuliana elev– sec�iunea 1

GRUP �COLAR FORESTIER CURTEA DE ARGE�, JUD. ARGE�

7 Fodor Lidia profesor 8 En��oiu Andra Tatiana elev– sec�iunea 1

LICEUL DE ART�, BAIA MARE, MARAMURE�

9 Forgacs Monica profesor 10 �te�cu M�d�lina Roxana elev– sec�iunea 1

Liceul Teoretic “Bogdan-Vod�”, Vi�eu de Sus

11 Gall Mihaela profesor 12 Pavel Raluca Georgiana elev– sec�iunea 1 13 BÎRLESCU BOGDAN

GABRIEL elev– sec�iunea 2

14 AV�D�NEI ANCA elev– sec�iunea 2

Colegiul Tehnic „Ioan C. �tef�nescu” Ia�i

15 Hane� Mihaela Ramona profesor 16 C�b�u Marius Elev– sec�iunea 1 17 Curta Cosmin Elev– sec�iunea 1 18 Groza Vanda Elev– sec�iunea 1 19 Ile M�d�lina Elev– sec�iunea 1 20 Junc Ionu� Daniel Elev– sec�iunea 1 21 Rosta� Cristian Elev– sec�iunea 1 22 Tirla Andreea Elev– sec�iunea 1

COLEGIUL TEHNIC “IOAN CIORDA�” BEIU�

23 Rotaru Ioana Corina profesor 24 Turculet Daria Elev– sec�iunea 1 25 Fuchs Lisa Mylene Elev– sec�iunea 1 26 PANDELEA BIANCA

EMILIA Elev– sec�iunea 2

27 Blajut Maria Elev– sec�iunea 2

Colegiul “C. Negruzzi” Iasi

28 M�luroiu-Vl�du� Maria profesor 29 M�luroiu-Vl�du� Maria ELEV–

sec�iunea1 �i sec�iunea 2

30 MALUROIU-VLADUT NICOLAE-RAZVAN

Elev– sec�iunea 2

31 DRUMESI FLORIN Elev– sec�iunea 2 32 DRUMESI BOGDAN Elev– sec�iunea 2

Grup �colar “George ��rnea” B�beni, Vâlcea

33 Marian Gina profesor 34 Boje Alexandru Elev– sec�iunea 1

GRUPUL SCOLAR “GHEORGHE LAZAR” BAIA MARE

35 Mihai Nicolae profesor 36 Ioan Loredana Elev– sec�iunea 1

Grup �colar Industrial Construc�ii de ma�ini, Caransebe�

37 S�ndu�u Remus profesor 38 Babuschi Emanuela-M�d�lina Elev– sec�iunea 1

Grup �colar Industrial Construc�ii de Ma�ini, Caransebe�

39 Boil� Narcisa profesor 40 Peter Gabriela Elev– sec�iunea 1 41 Trif Cristian Elev– sec�iunea 2 42 Stanciu Ioana Elev– sec�iunea 2 43 Cucicea Gheorghe Elev– sec�iunea 2

GRUP �COLAR ALEXANDRU BORZA CLUJ-NAPOCA

44 Nicolcioiu Viorela profesor 45 Antonescu Adelina Elev– sec�iunea 1 46 St�nescu Antonia elev– sec�iunea 2

Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Pite�ti

47 Pa�ca M�rioara profesor 48 Hepea Daniela Elisabeta Elev– sec�iunea 1

COLEGIUL TEHNIC ,,UNIREA” �TEI

49 Pop Adrian profesor 50 Pop Doris Elev– sec�iunea 1

Colegiul Na�ional “Gheorghe �incai”, Baia Mare

51 Farmaciuc Rodica profesor 52 Todea Loredana Elena Elev– sec�iunea 1 53 Bojan Laura elev– sec�iunea 2 54 Gherman Andreea elev– sec�iunea 2 55 Gr�mad� Loredana elev– sec�iunea 2

GRUP �COLAR ALEXANDRU BORZA CLUJ-NAPOCA

56 Anca Simona profesor 57 Culda �tefania Elev– sec�iunea 1

COLEGIUL TEHNIC ,,UNIREA” �TEI

58 St�tescu Violeta profesor 59 Cre� Roxana Elev– sec�iunea 1

GRUPUL �COLAR FORESTIER CURTEA DE ARGE�, JUD. ARGE�

60 Szekely Sandor Csaba profesor 61 Husti Briana Elev– sec�iunea 1 62 Oprean Rare� Elev– sec�iunea 1 63 B�lan Iulia Elev– sec�iunea 2 64 Modoi Teodora Elev– sec�iunea 2 65 Cirebea Ana-Maria Elev– sec�iunea 2 66 S�l�gean Rubinca Elev– sec�iunea 2 67 Husti Briana Elev– sec�iunea 2 68 Orza Iasmina Diana Elev– sec�iunea 2 69 M�tie� Medeea Elev– sec�iunea 2 70 Trombi�a� Antonia Elev– sec�iunea 2

COLEGIUL NA�IONAL ”EMIL RACOVI�� ” CLUJ-NAPOCA

71 Szekely �tefania profesor 72 Boant� Denisa Elev– sec�iunea 1 73 Bobo� Diana Elev– sec�iunea 1 74 Drânda Crina Elev– sec�iunea 1 75 Moraru Maxim Elev– sec�iunea 1 76 Pop Mirela Elev– sec�iunea 1 77 Bartolomei Paula Elev– sec�iunea 2 78 Com�a Ramona Elev– sec�iunea 2 79 Trif Andrada Elev– sec�iunea 2 80 Feurdean Oana Elev– sec�iunea 2

Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” Cluj-Napoca

81 Tordai Carmen profesor 82 Sporea Mihai C�t�lin elev– sec�iunea 1 83 Bersan Lucian elev– sec�iunea 2 84 C�rare Alina Petru�a elev– sec�iunea 2 85 Pârgaru Bianca Maria elev– sec�iunea 2

Grupul �colar “Constantin Brâncu�i” Sf. Gheorghe

86 Pop Adela Terezia profesor 87 Ciocan Dan Elev– sec�iunea 2 88 Bob Daniel Elev– sec�iunea 2

Grupul �colar “Gheorghe Laz�r” Baia Mare

89 Baciu Rodica profesor 90 Retegan Bogdan Iulian elev– sec�iunea 2 91 Rus Mad�lina Denisa elev– sec�iunea 2

GRUP �COLAR ALEXANDRU BORZA, CLUJ- NAPOCA

92 Roba Ioana Nicoleta elev– sec�iunea 2 93 Tomo� Camelia elev– sec�iunea 1 94 Negrea Beatrix profesor 95 Bota Mihai Cristian elev– sec�iunea 2 96 Trin�alin Sergiu Marius elev– sec�iunea 2

Liceul REGELE FERDINAND Sighetu Marmatiei

97 Burta Voicu Profesor 98 Moricz Erzsebet elev– sec�iunea 2

COLEGIUL TEHNIC ,,UNIREA” �tei

99 Butoi Valentina profesor 100 Hotea Adelina elev– sec�iunea 2 101 Ardelean Andreea Maria elev– sec�iunea 2 102 Trif Roberta Liubi�a elev– sec�iunea 2 103 Isai Melisa elev– sec�iunea 2 104 Goilean Denisa elev– sec�iunea 2 105 Zete Didi elev– sec�iunea 2 106 Ciolpan Andrada Gabriela

(2 lucr�ri) elev– sec�iunea 2

107 Butica Luiza elev– sec�iunea 2

�COALA CU CLASELE I-VIII „ NICHITA ST�NESCU”, Baia Mare

108 Vancea Delia profesor 109 Pop Roxana elev– sec�iunea 2 110 Rusan Patricia elev– sec�iunea 2 111 Horvat Roxana elev– sec�iunea 2 112 Tînc Larisa elev– sec�iunea 2 113 Mi�icu� Florin elev– sec�iunea 2 114 Ivanici Sorina elev– sec�iunea 2

�COALA CU CLASELE I-VIII „ NICHITA ST�NESCU”, Baia Mare

115 Pop Lucia înv���tor 116 Bodea Anamaria elev– sec�iunea 2 117 Petrenciuc Amelia elev– sec�iunea 2 118 Pop Tudor elev– sec�iunea 2 119 Pop �trempel Alexandru elev– sec�iunea 2 120 Sabou Cristian elev– sec�iunea 2

�COALA CU CLASELE I-VIII „ NICHITA ST�NESCU”, Baia Mare

121 Cal�u Ramona profesor 122 Popa Beniamin elev– sec�iunea 2 123 Rezmuve� Ferencz elev– sec�iunea 2 124 Hendtre Marcel elev– sec�iunea 2

GRUPUL �COLAR ”GEORGE BARI�IU” ORADEA

125 Cipleu Liliana profesor 126 Horvath Attila elev– sec�iunea 2 127 �imon Aniko elev– sec�iunea 2

GRUPUL �COLAR ”GEORGE BARI�IU” ORADEA

128 Darie Mihaela profesor 129 Balmu� Maria elev– sec�iunea 2 130 Brînzei Codru�.Marius elev– sec�iunea 2

Colegiul Tehnic de Industrie Alimentar� Suceava

131 GRUIE IOAN ADRIAN profesor 132 CULDA �TEFANIA elev– sec�iunea 2

COLEGIUL TEHNIC ,,UNIREA” �tei

133 Iova M�rioara profesor 134 Lungoci Flaviu Constantin elev– sec�iunea 2

Grup �colar Transporturi Auto, Caransebe�

135 Erdic Irina profesor 136 Bamboi Ana-Maria elev– sec�iunea 2 137 Harabagiu Sergiu elev– sec�iunea 2 138 Sili�teanu Iris elev– sec�iunea 2 139 Pavel Raluca elev– sec�iunea 2

Colegiul Tehnic „Ioan C. �tef�nescu” Iasi

140 JURAS MARIA ANGELA profesor 141 TRIPON ANDREEA elev– sec�iunea 2

Colegiul Tehnic de comunica�ii “AUGUSTIN MAIOR” CLUJ-NAPOCA

142 POP MONIKA JUTKA profesor 143 POP MARIAN LEONTIN elev– sec�iunea 2

SCOALA CU CLS. I-VIII „ALEXIU BERINDE ”SEINI

144 TICALA GABRIEL elev– sec�iunea 2 145 Popescu Amalia profesor 146 Sava Tudor elev– sec�iunea 2 147 Rohat Valentina elev– sec�iunea 2 148 Neagu Toma elev– sec�iunea 2 149 Stoica Mihai elev– sec�iunea 2 150 Firca Andreea elev– sec�iunea 2 151 Baciu Anca elev– sec�iunea 2 152 Dumitru Silviu elev– sec�iunea 2

GR. SC. ADMINISTRATIV SI DE SERVICII ”V. SLAVESCU” PLOIESTI

153 REU CONSTAN�A profesor 154 BÎRS� BIANCA elev– sec�iunea 2 155 B�L��OIU ADINA elev– sec�iunea 2 156 FÎNTÎNERU FRANCESCA elev– sec�iunea 2 157 SOFRONE FLORIN elev– sec�iunea 2 158 MINC� LAURA elev– sec�iunea 2

�COALA CU CLASELE I-VIII NR. 81 BUCURE�TI

159 RUSU GEORGETA-IRINA profesor 160 Soare Fabiana elev– sec�iunea 2 161 Popa Vl�du� elev– sec�iunea 2 162 Cupa� Teodora elev– sec�iunea 2 163 Furtuna Anca elev– sec�iunea 2 164 Chiper Raluca �tefana elev– sec�iunea 2

�COALA CU CLASELE I-VIII ,,ION CREANG�" BAC�U

165 Tru� Lidia profesor 166 Suciu Anca elev– sec�iunea 2 167 Petrovan Sabrina elev– sec�iunea 2

Liceul Regele Ferdinand, Sighetu Marma�iei

168 Pop Daniela Florica profesor 169 Samoil� Alexandru elev– sec�iunea 2

Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

170 Mois Olimpia Maria profesor 171 Gerebenes Codru�a elev– sec�iunea 2

�coala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia Mare

172 Pop Daniel profesor 173 Petru� Ioana Alexandra elev– sec�iunea 2 174 �andru Rebeca Valeriana elev– sec�iunea 2

�coala cu cls. I-VIII, R�zoare, Maramure�

175 Cerne�tean Lia profesor 176 Roman Denisa elev– sec�iunea 2 177 Pop Izabela elev– sec�iunea 2 178 Morar Alexandru elev– sec�iunea 2 179 Musc� Dan elev– sec�iunea 2

�coala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia Mare

180 Tinc Lumini�a profesor 181 Varna Timea elev– sec�iunea 2 182 Filip Dora elev– sec�iunea 2 183 Grosan M�d�lina elev– sec�iunea 2 184 Ujvarosi Robert elev– sec�iunea 2 185 Chindri� Diana elev– sec�iunea 2

�coala cu cls. I-VIII ,,Simion B�rnu�iu”, Baia Mare

186 Marina Corina profesor 187 Dolca M�d�lin elev– sec�iunea 2 188 Ciocoti�an Denisa elev– sec�iunea 2 189 Oltean Roxana elev– sec�iunea 2 190 Bele Roxana elev– sec�iunea 2 191 Marc Adelina Paula elev– sec�iunea 2 192 Ciocoti�an Adela elev– sec�iunea 2 193 Pop C�lina elev– sec�iunea 2 194 P�scan Carla elev– sec�iunea 2 195 Lar Alex elev– sec�iunea 2 196 P�scan Rare� elev– sec�iunea 2

�coala cu cls. I-VIII Dumbr�vi�a, structura Rus

197 Grigor Sonia elev– sec�iunea 2 198 Cân�a Ana-Maria elev– sec�iunea 2 199 Munteanu Melania elev– sec�iunea 2 200 Man Loredana profesor 201 Bona� Elida Carmen Maria elev– sec�iunea 2

Liceul de Art� Baia Mare

202 Bona� Ioan Gheorghe profesor 203 Pop Irina elev– sec�iunea 2 204 Drago� Ionela elev– sec�iunea 2 205 Maxim Helga elev– sec�iunea 2 206 Pop R�zvan elev– sec�iunea 2 207 Grigor Florin elev– sec�iunea 2 208 Mure�an Vl�du� elev– sec�iunea 2 209 Florean Roxana elev– sec�iunea 2 210 Zoica� Nicoleta elev– sec�iunea 2 211 Demeter Timea elev– sec�iunea 2 212 Rus Aurel elev– sec�iunea 2 213 Sabadî� Octavian elev– sec�iunea 2 214 Pop Claudia elev– sec�iunea 2 215 Suliok Sonia elev– sec�iunea 2 216 Nagy Thomas elev– sec�iunea 2

Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare

217 Todoru� Victor profesor 218 Pecora Dumitru elev– sec�iunea 2

Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare

219 Dumitra�cu Doina profesor 220 Sav Ioana elev– sec�iunea 2 221 Abrudan Bianca elev– sec�iunea 2

Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare

222 Istr�uan Adriana profesor 223 Samu Daiana elev– sec�iunea 1 224 Rus Aurel elev– sec�iunea 1 225 Demeter Timea elev– sec�iunea 1 226 Zoica� Nicoleta elev– sec�iunea 1 227 Darvai Alina elev– sec�iunea 1 228 Vanciu Alexandra elev– sec�iunea 1 229 Albert Sergiu elev– sec�iunea 1

Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare

230 Bolo� Milica profesor 231 Nuszer Rajmond elev– sec�iunea 1 232 Stoica Ana Manuela elev– sec�iunea 1

Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare

233 STOIAN GABRIELA profesor 234 SILIAN ANA elev– sec�iunea 1 235 SOROCOPUD OLGA elev– sec�iunea 1

Grupul �colar Industrial “Ion Mincu” Vaslui

SEC�IUNEA 3 1 ABRUDAN VIOLETA

ANAMARIA profesor COLEGIUL TEHNIC ‘DIMITRIE LEONIDA’

ORADEA 2 BE�LEAG� ANCA profesor Colegiul Tehnic Transilvania 3 ANTON ELENA profesor GRUPUL �COLAR DE INDUSTRIE

ALIMENTAR�, Fete�ti, jud. Ialomi�a 4 CHELBEA CRISTINA

�TEFANIA

profesor GRUPUL �COLAR DE INDUSTRIE ALIMENTAR�, Fete�ti, jud. Ialomi�a

5 BOGDAN DANIEL – IONU� profesor GRUPUL �COLAR AGRICOL ORAVI�A 6 BOGDAN OLIVIA –

GEORGETA profesor GRUPUL �COLAR AGRICOL ORAVI�A

7 BUTOI VALENTINA profesor �c. cu cls I-VIII „Nichita St�nescu”, Baia Mare 8 CHIS MIHAELA profesor Liceul teoretic “ Emil Racovita” Baia Mare

9 KATO GABRIELA profesor Liceul teoretic “ Emil Racovita” Baia Mare 10 COZUPLEAN LUCICA profesor Grupul �colar Ocna �ugatag 11 VRAJA MARIA profesor Grupul �colar Ocna �ugatag 12 PINTRIJ�L MARIANA profesor Grup �colar „Virgil Madgearu” Ia�i 13 DALE MARINELA-DOINA profesor Colegiul Ec. “Nicolae Titulescu” Baia Mare 14 DARIE MIHAELA profesor Colegiul Tehnic de Industrie Alimentar� Suceava 15 AD�SC�LI�EI

ALEXANDRU elev Colegiul Tehnic de Industrie Alimentar� Suceava

16 MORAR ALECSANDRA elev COLEGIUL TEHNIC "RALUCA RIPAN"CLUJ NAPOCA

17 FILIP CRISTINA profesor COLEGIUL TEHNIC "RALUCA RIPAN"CLUJ NAPOCA

18 HODU� FLORENTINA profesor Colegiul Tehnic ”Dimitrie Leonida”, Oradea, Bihor

19 FR��IL� MARIANA profesor Grupul �colar Oltchim Rm.Vâlcea 20 STOIAN GABRIELA profesor Grupul �colar Industrial “Ion Mincu” Vaslui 21 GALL MIHAELA profesor Colegiul Tehnic “Ioan C. Stefanescu” Ia�i 22 BUNGIANU CRISTINA profesor Colegiul Tehnic “Ioan C. Stefanescu” Ia�i 23 GALL SABINA student UMF IASI 24 DEMETER MARIA GRETA profesor Liceul de Arta, Baia Mare 25 HERDA DANIELA profesor C.T.”DIMITRIE LEONIDA” ORADEA, JUD.

BIHOR 26 HLADIUC TATIANA profesor COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARA,

Suceava 27 INCULE� SIMONA -

CARMEN profesor Grup �colar ,, V.Madgearu” IA�I

28 IONESCU MIMI profesor COLEGIUL TEHNIC RE�I�A, Bd.AL.I.Cuza, Nr.39, Re�i�a

29 MUNTEANU LUCIA profesor COLEGIUL TEHNIC RE�I�A, Bd.AL.I.Cuza, Nr.39, Re�i�a

30 I�COU LAURA profesor Liceul Greco-Catolic”Timotei Cipariu”, Bucuresti 31 DIMA LUCIA profesor COLEGIUL TEHNIC ”ION MINCU” Timi�oara 32 DIMA IONEL profesor COLEGIUL TEHNIC ”ION MINCU” Timi�oara 33 BUJOR ADA-ESTERA elev LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL, Baia

Mare 34 LUCA MAGDALENA

AURICA profesor LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL, Baia

Mare 35 MALINAS LIVIA

ANTONINA profesor Gradinita cu program prelungit I.C. Bratianu,

Dragasani 36 M�RIE� ADORA profesor Colegiul Tehnic „Transilvania” Baia Mare 37 MIELCESCU IULIA profesor Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Pite�ti 38 GRAURE NICOLETA profesor Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Pite�ti 39 MURE�AN IOANA

AURELIA profesor Lector pe Proiecte Europene, AJOFM,

Maramure� 40 BOIL� NARCISA profesor GRUP �COLAR ALEXANDRU BORZA

CLUJ-NAPOCA 41 NICOLCIOIU VIORELA profesor Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Pite�ti 42 STANCU M�D�LINA profesor Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Pite�ti 43 PAVEL VIRGINIA profesor GRUP �C. “ION PODARU” – OVIDIU, JUD.

CONSTAN�A 44 RADU MELANIA profesor Colegiul Tehnic de Industrie Alimentar� Suceava 45 ROPCIUC SORINA profesor Colegiul Tehnic de Industrie Alimentar� Suceava 46 FARMACIUC RODICA profesor GRUP �COLAR ALEXANDRU BORZA

CLUJ-NAPOCA 47 RUSU GEORGETA-IRINA profesor �COALA CU CLASELE I-VIII ,ION

CREANG�" BAC�U 48 SIMA MIHAELA profesor Liceul Teoretic “Constantin Brâncoveanu”,

Bucure�ti 49 STOICA GABRIELA BETI profesor Grup �colar de Industrie Alimentar�

Fete�ti , Jud. Ialomi�a 50 MIRCEA VALENTINA profesor GRUP �COLAR AGRICOL

M�R�CINENI, jude�ul Arge� 51 �ENEA MARICICA profesor GRUP �COLAR AGRICOL

M�R�CINENI, jude�ul Arge� 52 TINC LUMINI�A profesor �c. cu cls. I-VIII ,,Simion B�rnu�iu” Baia Mare 53 O�AN MIRELA profesor �c. cu cls. I-VIII ,,Simion B�rnu�iu” Baia Mare 54 TIS�LI�� CRISTIAN RADU profesor Grup �colar pentru Industrie Mic� �i Servicii,

Sighetu Marma�iei 55 VENCZEL DIANA profesor GRUP �COLAR “GHEORGHE LAZ�R “ BAIA

MARE 56 CÂN�A RAMONA IOANA elev GRUP �COLAR “GHEORGHE LAZ�R “ BAIA

MARE 57 ARDELEAN LUMINI�A inginer Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 58 FRÂNC SORIN MIHAI profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 59 BONA� IOAN GHEORGHE profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 60 FODO DANIELA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 61 BODNAR DANIELA m.i. Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 62 RA� MONICA m.i. Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 63 HAULER CORALIA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 64 B�LAN CRISTINA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 65 HUDIN LETI�IA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 66 B�L�NEAN DIANA Student

Universitatea Tehnic� Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 67 BUD VALENTINA Student Universitatea Tehnic� Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 68 CADAR ADINA SANDA Student Universitatea Tehnic� Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 69 COSMA ALEXANDRA

�TEFANIA Student Universitatea Tehnic� Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 70 DUNCA DIANA ANCUTA Student Universitatea Tehnic� Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 71 ILEA MARIA ALINA Student Universitatea Tehnic� Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 72 CONEA ANDRA ROXANA Student Universitatea Tehnic� Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 73 VÂSC� BRIGITTA Student Universitatea Tehnic� Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 74 PLE�A MARIA CARMEN profesor Grup �colar “Mihai Viteazul” Pite�ti 75 C�R�U�AN MIRCEA Director Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 76 ORHA IOAN Director adjunct Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 77 GHIRAS D�NU�

CORNELICA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare

78 PAUL DIANA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 79 BIRO BIANCA elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 80 MICLE RAMONA elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 81 TALPO� ELENA profesor Colegiul Ec. „Nicolae Titulescu”, Baia Mare

82 MARCO ADELIN elev Colegiul Ec. „Nicolae Titulescu”, Baia Mare 83 CUP�A ADIN elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 84 HLISTEI M�D�LINA elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 85 HRENIUC MARIA elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 86 SPAN MIHAELA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 87 POP VIOREL m.i. CENTRUL SCOLAR PENTRU EDUCATIE

INCLUZIVA Baia Mare 88 ROGOJAN ZORICA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 89 HERE� DEBORA elev Liceul Teologic Penticostal, Baia Mare