7/25/2019 Alexandru Osvald TEODOREANU

1/4

Alexandru Osvald TEODOREANU - biografie - (opera si scrierile)

(pseud. Pastorel), n. 30 iul. 1894, Dorohoi - m. 15 mart. 1964, Bucuresti.

Prozator, poet, eseist si traducator.

Fiul lui Osvald Teodoreanu, avocat, si al Sofiei (fiica lui Gavril Muzicescu).

Fratele luiIonel Teodoreanu" class="navg">Ionel Teodoreanu. Urmeaza cursul inferior la Liceul National

din Iasi (1906-1910), iar cursul superior (1910-1914) la Liceul Internat (lacare au studiat si M. Ralea,

Demostene Botez,Ionel Teodoreanu,E. Lovinescu), unde il are, in clasa a V-a, prof. de latina peCalistrat

Hogas.in 1914, isi satisface stagiul militar, urmand cursurile unei scoli de ofiteri, iar in aug. 1916 este

mobilizat pe front, ca sublocotenent in Regimentul 24 artilerie. Va lupta pe fronturile din Transilvania si

Moldova si, ranit destul de grav (si decorat cu "Steaua Romaniei"), va fi internat intr-un spital iesean. Tot

pe front isi va pierde, in 1918, si fratele mai mic, Laurentiu Teodoreanu. Devine licentiat in drept si e

incadrat ca magistrat la Tribunalul din Turnu Severin (1920); pleaca apoi la Cluj, undeCezar Petrescu

pregatea aparitia Gandirii. in colaborare cuAdrian Maniu,scrie feeria in versuri Rodia de aur, publicata

in Viata Romaneasca (1920) si jucata in stagiunea din acel an pe scena Teatrului National din Iasi. In

1923, participa la un lung turneu de sezatori literare prin tara, organizat de revista Gandirea si Soc.

Scriitorilor Romani. In 1930 intra in Consiliul de directie al Teatrului National din Iasi (alaturi deMihail

Sadoveanu,Iorgu Iordan,Mihai Codreanusi Demostene Botez); e angajat apoi functionar la Editura

Fundatiilor Regale (1934). Va detine si functia de inspector oenolog al Statului, onorand-o la cel mai inalt

nivel al competentei sale in materie.

Debuteaza publicistic in Capitala politico-literara, cu versuri (1916). Colaboreaza la numeroase publicatii:

Adevarul, Adevarul literar si artistic, Albina, Astra, Ateneu, Bilete de papagal, Contemporanul,

Contimporanul, Curentul, Cronica, Epigrama, Familia, Flacara, Fapta, Gazeta literara, Gandirea,

insemnari literare, Lumea, Rampa, Revista Fundatiilor Regale, Romania literara, Romania viticola,

Timpul, Tribuna, Universul, Universul literar, Viata Romaneasca, Vremea. Pentru voi. de debut, Hronicul

mascariciului Valatuc (1928) e premiat de Acad. Romana. in 1937, primeste Premiul National pentru

proza. Alte voi.: Trei fabule, 1928; Mici satisfactii, 1931; Strofe cu pelin de mai contra lorga Nicolai. Cu o

scrisoare inedita de la Dante Alighieri, 1931; Un porc de cane, 1933; Tamaie si otrava, I-II, 1934-1935;

Bercu Leibovici, 1935; Vin si apa, 1936; Caiet, 1938; Berzele din Boureni, 1957. Pref., inclusiv la voi. Carte

de bucate al Sandei Marin. In ultimii ani de viata, inainte de episodul detentiei politice, a tradus dinGogol, Moliere, Prosper M6rim6e, Anatole France, Jaroslav Hasek si a scris circa 200 de cronici

gastronomice, in Magazin, Glasul patriei. La Roumanie nouvelle si La Roumanie d aujourdhui.

"Am pastorit in viata vinuri rare / De-aceea imi si zice Pastorel / Si de la Grasa pan-la Otonel / Le-am

pretuit, pe rand, pe fiecare", suna un catren "explicativ" al lui T., aratand etimologia unui pseudonim

faimos, cu care, totusi, scriitorul si-a semnat nu operele importante, ci puzderia de epigrame ocazionale,

scrise pe servetele, carti de vizita, liste de bucate, practic, pe orice "suport" convenabil, gasit in graba

exprimarii. Mai cu seama acestea din urma i-au asigurat autorului notorietatea, consolidandu-i apoi

reputatia de om de spirit si ironist neintrecut: fapt numai pe jumatate benefic pentru beneficiar, care se

vede astfel redus la o singura imagine. Seducatoare, dar incompleta. Adevarul e ca exista, la T., doua

tendinte contrare: una catre risipire (in vorbe de duh, calambururi, catrene legate de o circumstanta si

uitate apoi o data cu ea), o alta catre slefuirea atenta, rabdatoare si erudita a unor texte de mai mare

http://www.autorii.com/scriitori/ionel-teodoreanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/ionel-teodoreanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihai-ralea/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihai-ralea/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihai-ralea/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/demostene-botez/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/demostene-botez/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/eugen-lovinescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/eugen-lovinescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/eugen-lovinescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/calistrat-hogas/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/calistrat-hogas/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/calistrat-hogas/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/calistrat-hogas/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/cezar-petrescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/cezar-petrescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/cezar-petrescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/adrian-maniu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/adrian-maniu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/adrian-maniu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihail-sadoveanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihail-sadoveanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihail-sadoveanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihail-sadoveanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihai-codreanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihai-codreanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihai-codreanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihai-codreanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihail-sadoveanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihail-sadoveanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/adrian-maniu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/cezar-petrescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/calistrat-hogas/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/calistrat-hogas/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/eugen-lovinescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/demostene-botez/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihai-ralea/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/ionel-teodoreanu/index.php

7/25/2019 Alexandru Osvald TEODOREANU

2/4

intindere si profunzime, viabile estetic, facute sa dureze. Cu mici corectii, compartimentarea pe genuri a

operei corespunde acestei "bifurcatii" valorice (proza si eseistica fiind mai rezistente, iar epigramele -

mai perisabile), autorul insusi fiind constient de ea, dupa cum reiese din-tr-o Scrisoare tanarului poet:

"proza-i sugubeata si cere, vrei, nu vrei / Sa pui in ea masuri si niscaiva idei / Pe cand in vers oricare

metafora neroada / Iti pare minunata de-i prinzi o rima-n coada". Ironistul de calibru stia sa fie, asadar,

si auto-ironic, dupa cum criticul, osciland intre Tamaie si otrava, putea sa fie, cand i se parea ca e cazul,

auto-critic: la doi ani de la editarea sarcasticelor Strofe cu pelin de mai contra lorga Nicolai, T.,

marturisea franc, in scris, ca il "indispune" textul acelui "superficial opuscul cu stihuri glumete". Dincolo

insa de imaginea sa de bon viveur si epigramist cu limba ascutita si pana sprintena, TEODOREANU

ramane in istoria literaturii romane prin capodopera Hronicul mascariciului Valatuc (1928). Scriere

superioara ca intentie si realizare artistica, aceasta e destinata, in ciuda aparentelor, unui cerc restrans

de cunoscatori, capabili, prin eruditie; gust si rafinament, sa discearna si sa aprecieze cum se cuvine

savoarea paginilor, parfumul lexical, comedia, excelent regizata, a cuvintelor. O Moldova dinspre

sfarsitul epocii fanariote e privita, asa-zicand, pe gaura cheii, cu ochiul indiscret al mascariciului Valatuc

si al celorlalti "cronicari", facuti de autor sa-1 parodieze pe Neculce. Nu atat prin stilul in sine, cat prin

delasarea si libertinajul unei istorii ce nu se mai ridica la inaltimea stilului din vechile cronici. E o"defazare" de un umor irezistibil: cuvintele sunt cam la fel, insa ceea ce ele descriu si-a schimbat natura;

la grande histoire a lasat loc unor istorii cand bahice, cand erotice - si unor "eroisme" pe masura. Cronica

e de fapt una mondena, neobositulu Kostakelu, personaj memorabil, fiind un demn reprezentant al

acestei protipendade pline de culoare, ce manifesta o atentie distributiva pentru alcov si alcool, barfe ,

intrigi si mascari. Totul, pe fundalul unei veselii generale si al unei chermeze nesfarsite. Apropierea

tipologica de Rabelais se impune de la sine. Celelalte volume de proza: Mici satisfactii (1931), Un porc de

cane (1933) - scrisa, dupa marturia lui Al. Paleologu, in numai cateva nopti, pentru onorarea unui

contract editorial - si Bercu Leibovici (1935), dedicata luiG. Ibraileanu,se situeaza la alta cota valorica si

propun un alt unghi de abordare (si de obtinere a efectelor comice). Se ironizeaza, acum, moravuri

contemporane, tehnica fiind, ca la Caragiale si Braescu, aceea de a lasa personajele sa vorbeasca si,

astfel, sa se caracterizeze. Ticurile verbale si ambiguitatile de limbaj inerente vorbirii curente nu sunt

insa suficiente pentru a ridica aceste schite desupra nivelului onorabilitatii, la care totusi se mentin. Mai

expresive sunt cele doua volume de eseistica din Tamaie si otrava (1934, 1935), unde subiectivitatea

autorului nu mai are nevoie de masti si felurite personaje pentru a se exprima. ii sunt suficiente figurile

si personajele din viata literara, pe care le elogiaza sau le discrediteaza, din umoare proprie sau prin

influenta unor modele (G. Ibraileanu, de pilda) pe care le urmeaza fara sovaire. Definitoriu pentru

"rautatea" joviala si spumoasa a lui TEODOREANU este, totusi, volumul Strofe cu pelin de mai contra

lorga Nicolai. Cu o scrisoare inedita de la Dante Alighieri (1931), publicat la trei ani dupa ce autorul isi

incercase in versuri indemanarea cu Trei fabule (1928), intr-un gen mai "clasic", dar mai putin elastic.

Provocat de reprezentarea dramei lui N. lorga Moartea lui Dante, sau doar servindu-se de ea ca pretext

(preambulul cartii, hazoasa Scrisoare postuma semnata de Dante si adresata istoricului dramaturg,

TEODOREANU o publicase inca in 1922, in Contimporanul), epigramistul isi urmareste adversarul pe

toata suprafata personalitatii sale "multilaterale", ironizandu-i crunt aproape fiecare "fateta" (primul-

ministru, oratorul, propagandistul, filosoful, moralistul, istoricul, pedagogul). Plictiseala provocata de

piesele marelui carturar ar fi, asadar, cauza scrierii acestui volum - dar si una din temele lui favorite.

Dezastre e un exemplu mai macabru: "Cand cimitiru-si umple morga / Revine-acelasi trist refren: / Cand

accidentele de tren, / Cand piesele lui domnul lorga." Nu e exclus, insa, ca disputa sa aiba temeiuri mai

adanci, cum ar fi excluderea reciproca a unor lichide "concurente": "Uitand un vechi proverb latin, / Ce

va mirati ca se inseala, / Cand adevarul e in vin / Si el il cauta-n cerneala?" (Erori). Vinul, opus aicicernelii, va intra si in titlul (si compozitia) unui alt volum de epigrame. Vin si apa (1936) - care, poate

tocmai datorita nefericitului, funescului amestec (condamnat ferm si doct de inspectorul oenolog), e mai

http://www.autorii.com/scriitori/garabet-ibraileanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/garabet-ibraileanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/garabet-ibraileanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/garabet-ibraileanu/index.php

7/25/2019 Alexandru Osvald TEODOREANU

3/4

putin pregnant. Caiet (1938) aduce o schimbare de registru, dezvaluind, surprinzator pentru imaginea

deja consacrata a autorului, un poet sentimental, melancolic, crepuscular, in descendenta simbolista.

Buna dispozitie s-a cam evaporat, epigramele puse sub semnul lui Bachus vazandu-se acum concurate

de niste Cantece de ospiciu in tonalitati de-a dreptul sumbre ("Vecinul meu era bolnav, / Bolnav de mult

si foarte greu. // Toti spun ca l-au luat de aici / Si ca prin parc l-au dus pe dric; // Dar asta nu-i adevarat -

/ Eu stiu c-avea in el furnici, / Ce-au iesit noapte prin buric / Si l-au mancat"). Neputand (si nemeritand)

sa fie redus la imaginea - altfel agreabila - a unui simplu pastor de vinuri rare si epigrame bine aduse din

condei, TEODOREANU este un scriitor complet, chiar daca inegal, un spirit erudit si rafinat, pentru care

viata (ce nu 1-a crutat deloc) e o bucurie, iar literatura (fie ea risipita ori bine depozitata in opere

importante ) - un spatiu al degustarilor si voluptatilor verbale. OPERA: Hronicul mascariciului Valatuc,

publicat si adnotat de -, Bucuresti, 1928 (ed. II, revazuta, 1930); Trei fabule, Bucuresti, 1928; Mici

satisfactii, cu un portret inedit de Stefan Dimitrescu, Bucuresti, 1931; Strofe cu pelin de mai contra lorga

Nicolai. Cu o scrisoare inedita de la Dante Alighieri, Iasi, 1931; Un porc de cane. Bucuresti, 1933; Tamaie

si otrava, I-II, Bucuresti, 1934-1935; Bercu Leibovici, Bucuresti, 1936 (ed. II, revazuta si marita, 1942); Vin

si apa, Bucuresti, 1936; Caiet, versuri, Bucuresti, 1938 (ed. II, Bucuresti, 1943); Berzele din Boureni.

Bucati alese, Bucuresti, 1957; Hronicul mascariciului Valatuc, Bucuresti, 1966; Hronicului mascariciuluiValatuc, publicat si adnotat de ~, ed. ingrijita, pref., note si glosar de TEODOREANU Moraru, Cluj, 1972;

Versuri, antologie si fisa biobibliografica de I. Dan, cuvant inainte de D. I. Suchianu, studiu introductiv de

I. Rotaru, Bucuresti, 1972; Gastronomice, editie ingrijita de Gr. Damirescu si V. Borda, postfata de G.

Muntean, Bucuresti, 1973; Inter pocula, ed. si pref. de TEODOREANU Moraru, Cluj, 1973; De re culinaria,

ed. note, mic dictionar de bauturi si glosar deRodicaAbrudan-Pan-dele si Aristita Avramescu Bucuresti,

1977; Hronicul mascariciului Valatuc, proza umoristica, postfata de Gh. Hrimiuc, Iasi, 1989; Hronicul

mascariciului Valatuc, publicat si adnotat de ~, ed., postfata si glosar de P.D. Anghel,Bucuresti, 1992;

Un porc de cane, text ales si stabilit de P.D. Anghel,Bucuresti, 1992; Tamaie si otrava, ed., nota asupra

ed., tablou cronologic si bibliografie critica de Al. Ruja, Timisoara, 1994; Epigrame si alte rime vesele,

pref. de Al. Paleologu, Bucuresti, 1997. Traduceri: V. Corolenco, Copiii subteranelor (trad. nesemnata).

Bucuresti, 1952; Semion Babaevschi, Fericirea lui Mitia, in colab. cu E. Narti, Bucuresti, 1954; N. V.

Gogol, Opere, I, Serile in catunul de langa Dicanca, in colab. cu Anda Boldur si Ada Steinberg, Bucuresti,

1954; II, Mirgorod, in colab. cu Xenia Stroe, Bucuresti, 1955; (Taras Bulba, ed. II, trad. revazuta, in colab.

cu Xenia Stroe, pref. de Tatiana Nicolescu, Bucuresti, 1956); Vsevolod Ivanov, Nuvele. Povestiri. Amintiri,

in colab. cu D. Curtoglu, Bucuresti, 1955; Moliere, Opere, II, Improvizatia de la Versailles, comedie intr-

un act, Bucuresti, 1955; Jaroslav Haaek, Peripetiile bravului soldat Svejk in razboiul mondial, I-II, in colab.

cu J. Grosu, Bucuresti, 1956; Prosper Merimee, Nuvele, Bucuresti, 1956; Anatole France, La umbra

ulmului. Manechinul de nuiele, pref. de B. Elvin, Bucuresti, 1958. REFERINTE CRITICE:G. Calinescu,in

Viata literara, nr. 95, 1928;M. Sebastian,in Tiparnita literara, nr. 5, 1929; I. Jianu, in Adevarul literar si

artistic, nr. 459, 1929;P. Constantinescu,in Vremea, nr. 186, 1931;G. Topirceanu,in Lumea, nr. 3834,

1931; TEODOREANU Arghezi, in Adevarul literar si artistic, nr. 660, 1933;Perpessicius,Mentiuni, II, IV;S.

Cioculescu,in Adevarul, nr. 15858, 1935; E. Lovinescu,Istoria literaturii romanecontemporane. 1900-

1937, 1937; D. I. Suchianu, in Viata Romaneasca, nr. 3, 1938; G. Calinescu, Istoria; Al. A. Philippide,in

Vremea, nr. 710, 1943;I. Teodoreanu,in Bilete de papagal, nr. 27, 1947; I. Teodoreanu, Masa umbrelor,

1957; V. Russu-Sirianu, Vinurile lor, 1969;D. Botez,in Arges, nr. 2, 1970; S. Cioculescu, in Romania

literara, nr. 30, 1970; A. Leon, Umbre, 1970; Al. Paleologu, Spiritul si litera, 1970; Ov. S. Crohmal-

niceanu. Literatura, I; Al. Piru, in Romania literara, nr. 35, 1972; V. Craciun, in Romania literara, nr. 52,

1973; I. Massoff, Teatrul romanesc, V, VII, 1973; M. Handoca, Al. O. Teodoreanu, Pastorel, 1975; L.

Kalustian, in Ramuri, nr. 7, 1976; R. Abrudan-Pandele, in Manuscrip-tum, nr. 1, 1978; Al. Rosetti, Scrisoricatre, 1979; Al. Piru, Istoria literaturii romane de la inceput pana azi, 1981; Rodica Abrudan-Pandele, Al.

O. Teodoreanu, 1985; Al. Paleologu, lnterlocutiuni, 1997.

http://www.autorii.com/scriitori/vasile-alecsandri/rodica-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/vasile-alecsandri/rodica-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/vasile-alecsandri/rodica-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/dimitrie-anghel/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/dimitrie-anghel/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/dimitrie-anghel/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/dimitrie-anghel/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/dimitrie-anghel/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/dimitrie-anghel/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/george-calinescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/george-calinescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/george-calinescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihail-sebastian/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihail-sebastian/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihail-sebastian/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/pompiliu-constantinescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/pompiliu-constantinescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/pompiliu-constantinescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/george-topirceanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/george-topirceanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/george-topirceanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/perpessicius/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/perpessicius/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/perpessicius/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/serban-cioculescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/serban-cioculescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/serban-cioculescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/serban-cioculescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/istoria-literaturii-romane/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/istoria-literaturii-romane/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/istoria-literaturii-romane/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/alexandru-philippide/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/alexandru-philippide/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/alexandru-philippide/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/ionel-teodoreanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/ionel-teodoreanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/ionel-teodoreanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/demostene-botez/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/demostene-botez/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/demostene-botez/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/demostene-botez/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/ionel-teodoreanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/alexandru-philippide/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/istoria-literaturii-romane/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/serban-cioculescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/serban-cioculescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/perpessicius/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/george-topirceanu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/pompiliu-constantinescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mihail-sebastian/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/george-calinescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/dimitrie-anghel/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/dimitrie-anghel/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/vasile-alecsandri/rodica-text.php

7/25/2019 Alexandru Osvald TEODOREANU

4/4