Alexandru Lapusneanul

Costache Negruzzi este o personalitate complexa a perioadei pasoptiste fiind catalogat drept un mare prozator

Nuvela este specia epica in proza, cu actiune mai ampla decat a povestirii,conflict consistent si personaje puternic individualizate. Actiunea consta dintr-o intriga puternica cu un conflict sustinut, materializata intr-o compozitie riguroasa,coerenta dar concisa ,care se focalizeaza, de regula, asupra unui personaj principal si are ca scop caracterizarea acestuia.

Nuvela istorica evoca o anumita epoca istorica, o personalitate, are ca sursa de inspiratie cronici, letopisete,si izvoare materiale care dau verosimilitate tempoarala scrierii,completata insa cu fictiune pentru a crea personaje si fapte exceptionale, cu un impact puternic asupra lectorului in maniera tipica romantica.

Nuvela Alexandru Lapusneanul ,apare in primul numara al revistei Dacia literara.

Tema nuvelei este de natura romantica, fiind reprezentata de un moment din istoria zbuciumata a Moldovei, si anume cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu. Titlul este specific nuvelei istorice si focalizeaza atentia asupra protagonistului, in jurul caruia se vor concentra conflictele nuvelei si la care se vor raporta toate celelalte personaje.

Textul este grupat in patru capitole motto semnificativ pentru actiunea cuprinsa in acesta. Capitolul I are motto-ul De voi nu ma vreti , eu va vreau care este replica a lui Lapusneanu data boierilor la intoarcerea in tara, confruntat cu refuzul acestora de a-l primi. Capitolul cuprinde deasemenea expoziiunea reprezentata prin ntoarcerea lui Alexandru Lpuneanul la tronul Moldovei i ntlnirea cu cei patru boieri trimii de Toma: Veveri, Mooc, Spancioc, Stroici dar si intriga care are loc prin hotrrea domnitorului de a-i relua tronul i dorina sa de rzbunare fa de boierii trdtori. Al doilea capitol cu motto-ul Ai sa dai seama doamna care reprezinta vorbele unei vaduve la adresa domnitei Ruxanda. Capitolul al II-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfurrii aciunii i cuprinde o serie de evenimente declanate de reluarea tronului de ctre Alexandru Lpuneanul: fuga lui Toma n Muntenia, incendierea cetilor, intervenia doamnei Ruxanda pe lng domnitor pentru a nceta cu omorurile i promisiunea pe care acesta i-o face. In capitolul III, actiunea atinge dramatismul maxim, prin replica Capul lui Motoc vrem, strigat al multimii nemultumite de asuprierea boierilor. Capitolul al III-lea conine mai multe scene romantice, prin caracterul memorabil sau excepional: participarea i discursul domnitorului la slujba religioas de la mitropolie, ospul de la palat i uciderea celor 47 de boieri, omorrea lui Mooc de mulimea revoltat i leacul de fric pentru doamna Ruxanda. Capitolul cuprinde punctul culminant. Jntmplrile sngeroase au aceeai raiune documentar ca n ntreaga proz scris de romantici; caracterul ilustrativ este evident.

Ultimul motto, al celui de-al IV-lea capitolDe ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu, apartine tot lui Lapusneanu si reprezinta amanintarea acestuia , dupa ce se trezeste calugarit fortat. In capitolul al IV-lea, este nfiat deznodmntul, moartea tiranului prin otrvire. Dup patru ani de la cumplitele evenimente, Lpuneanul se retrage n cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este clugrit, dup obiceiul vremii. Deoarece cnd i revine, amenin s-i ucid pe toi (inclusiv pe propriul fiu, urmaul la tron), doamna Ruxanda accept sfatul boierilor de a-l otrvi.Conflictul nuvelei este complex i pune n lumin personalitatea puternic a personajului principal.

Principalul conflict, exterior, este de ordin politic: lupta pentru putere ntre domnitor i boieri. Conflictul secundar, ntre domnitor i Mooc (boierul care l trdase), particularizeaz dorina de rzbunare a domnitorului, fiind anunat n primul capitol i ncheiat n capitolul al III-lea.

Conflictul social, ntre boieri i popor, este limitat la revolta mulimii din capitolul al III-lea.

In proza romantic, conflictele exterioare plaseaz personajele ntr-o relaie de antitez. Din acest punct de vedere, se poate vorbi despre contrastul dintre Lpuneanul i doamna Ruxanda, evideniat n capitolul al II-lea.

Datorita faptului ca avem de-a face cu o nuvela, nu actiunea, ci personajele dau valoarea artisitica a a scrierii. Lapusneanul este eroul operei si este un erou de factura romantica, construit prin procedeul antitezei in raport cu celelate personaje (boierii, domnita Ruxanda,multimea),urmarind diverse planuri ale personalitatii sale complexe. El este oponentul politic al boierilor tradatori,conducatorul multimii dezorienatte si demonul ce se opune bunatatii domnitei.

Reprezinta tipul domnitorului crud si tiran. Pentru conturarea trasaturilor lui sunt folosite modalitati traditionale ale caracterizarii directe si indirecte.

Autorul ii contureaza un portret fizic minutios(descrierea vestimentatiei de la slujba),

Se detaseaza de obiectivitatea caracteristica pentru a face aprecieri de genul uratul caracter, imprumuta vocea sa altor personaje care il vad crud si cumplit (mitropolitul) . Mult mai numeroase si semnificative sunt modalitatile indirecte deoarece personajul are o dimensiune scenica, teatrala. El se misca liber, se manifesta, se exprima, definindu-se prin dialog si gestica.

Lapusneanu demonstreaza o fire violenta (puse mana pe junghier cauta o arma), un temperament.

Schimbul taios de replici dintre el si boieri la intoarcerea in tara demonstreaza hotarea, fermitatea, autoritatea , ambitia dublata de vointa.

Fin psiholog, el stie sa manipuleze atat pe Motoc, cat si poporul, pentru a-si atinge scopul, acela de a-si elemina adversarii.

O alta trasatura care reiese din portretul domnitorului este ipocrizia completata de simt de disimulare, bazate ambele pe inteligenta diabolica. Acestea sunt puse in evidenta in scena de la Mitropolie prin care promite impacarea cu boierii,in fapt pregatise uciderea acestora intr-un mod macabru.

Sadismul, cinismul si spirtul de stapanire sunt magistral conturate in scena discutiei cu Motoc , si continuate in replica servita acestuia cand multimea dorea linsarea lui. Remarcabila pntru acesta opera este si prezenta personajului colectiv, pentru prima data in literatura romana, acesta este manipulata de domnitor, incostienta, fara vointa conturata dar cu forta imensa.

Celelalte personaje sunt tipice, de factura clasica sau romantica.

In ceea ce priveste arta narativa si stilul operei ,cateva caracteristici sunt notabile.

Naratiunea curge liniar,cronologic, prin juxtapunerea episoadelor in maniera clasica.Este in general realist-obiectiva, la persoana a III-a,cu putine interventii subiective.

Naratorul este obiectiv, omniscient, omniprezent, reusind astfel sa puna in umbra licentele istorice , creand un adevar de sine-statator, independent de cel istoric.

Interesanta este segmentarea textului in episoade semi-independente care apropie nuvela de o piesa de teatru si da claritate scrierii.

Tot pentru a contura o opera credibila, Negruzzi apeleaza la dialog si descriere, acetea avand functia de dinamiza si dramatiza textul, pe de-o parte si de a da culoare locala.

Modaliatea cea mai eficienta in acest proces este utilizarea unui limbaj expresiv care nu contine un numar mare de arhaisme(plecara de fuga, burzuluita), sau expresii populare(norod, gloata), acestea fiind prezente cat sa induca cititorului impresia de cronica,insa numai aparent datorita constructiei semantice si functiei stilistice a limbajului.

In concluzie, prin inspiraia din istoria naional, dar i prin specie, tema ,personaje excepionale n situaii excepionale, personajul principal alctuit din contraste, antiteza angelic-demonic, culoarea epocii, spectaculosul gesturilor, al replicilor i al scenelor, opera Alexandru Lpuneanul de Costache Negruzzi este o nuvel istorica de factur romantic