Anni al XCVIlI-Iea Nr. 20 fNUMARUL » Lei Braşov Duminecă 10 Mari e 1935

<Oii*vaatograful „Astra ) «LE^ON *2«

Afe«* fflïpaa« »sua11 200 lei. ÌF ìòju glwInAtet® 500 ta! K jnţnîî jstiaia*. dup» ter»!

FO N D A TA LA 1 8 3 8 D I G H E O R G H IB A R 1 T IDApare de trei ori pe săptămâna

NUMERUS VALAHICUS înseamnă : ca România Mare să numai iie a sîrăinilor ci să aparţină Românilor de origină etnică şi sa fie păstrată şi asigurată fiilor Neamului românesc din această {ară.

Dr. Al. Vaida-Voevod în conferinţa ţinută la Cluj.

In jnrni nnei desavnâri

litm.

Un recent comunicat oficial asupra şedinţei din 5 Martie a. c. a Delegajiei permanente a P. N. Ţ. apărut în ziarul „Dreptatea“ spunejcă s’a hotărât intre a trie „dezavuarea în m od categoric a atitudinii luotâ de d I Al. Vaida- Voevod în ultimele adunări dela Cluj, Timişoara şi Sibiu, ca fiin d în contradicţie cu hotărâ­rile comitetului centrai ex ecu ­ţie“.

Care sunt hotărârile Comite* intui central executiv la care se referă dezavuarea de mai sus?

Iată ce se spune în introdu­cerea comunicatului oficial pu- blicat asupra şedinţelor Comi­tetului executiv centrd flaute in zilele dela 1—4 Februarie a, c.:

.L a reforma învăţământului, d-1 raportor Petre Andrei a pre­zentat comitetului amendamen­tul d lui Vaide, depus în comi­sia culturală, care decisese ca el să fie discutat în plen.f]

.Amendamentul se referea la proporfionalizarea numărului e- ţevilor în şcoli, după reprezen­tanta etnică.

Pus in discuţie, au luat cu­vântul d-nii : (Urmează înşirarea numelor).

„Cel din urmă ia cuvântul d 1 Ion Mihalache, preşedintele par­tidului, care rezumând discuţiile, declară câj,în partidul naţional- ţărănesc nu sunt divergente pe chestia naţională c ă întreg par­tidul doreşte ridicarea elem en­tului rom ânesc. D or a ceastâ ri­d icare s â s e f a c ă p e căi juste, normale şi dem ocratice.

Iar în comunicatul olicial, ce urmează după introducere, se spune : .

„Aprobă proecîul de program prezentat de conducerea cen­trală, cu modificările adoptate in menţionatele şedinţe. El va fi supus aprobării definitive a congresului general, dimpreună cu eventuale propuneri de mo* lificâri ce ar mai fi primite dela

organizajiuniie judeţene. Până la dala congresului, este consi­derat programul partidului na- tional-târănesc, obligatoriu pen­tru toţi membrii“.

C e a urmat după publicarea acestui comunicai?WLa 24 Februarie a. c. a ur­mat prima conferinţă publica la Cluj a d-lui Vaida-Voevod, în a doua Duminecă conferinţa d-sale la Timişoara iar Marji în 5 Mar­tie a treia conferinţă {inută de d-1 Vaida în cadrul intrunirei org. P. N. Ţ. din Sibiu.P C e n îndemnat pe d l AL Vaida-Voevodi să-şi ţină confe­rinţele sale despre Problema e- 1 curentului românesc în viata de

sfat?lată în resumat cele spuse de

dsu la Cluj, Timişoara şi S i­biu :|j |n activitatea mea politică— a spus între altele d-1 dr. AL Vaida Voevod — nu de ieri, de alai- tăi ri, ci de pe vremea când mă aflam în Camera din Budapesta şi n adunănie poporale de al­tădată, validitam convingerile pentru o singură ţintă : prom o­varea şi înălţarea neamului ro­m ân esc de pretutindeni. După

realizarea României Mari, to}i conducătorii partidelor am uitat pentru un moment această înaltă datorie, complăcându-ne în vio­lente lupte de partid şi în me­schine intrigi politice. In acest timp, elementele minoritare dela noi au copleşit corpul întregei naţiuni şi ne am pomenit că din iobăgia politică de altădată am ajuns în iobăgia economică, iar calea tineretului român pentru valorificarea talentului în servi­ciul patriei, am găsii-o închisă. Eu am încercat să îndrept acea- stă tristă situajie, sprijinit de unii cu curaj iar de alţii timid, prin lansarea, când eram minis­tru de industrie şt preşedinte de consiliu, a acelei cunoscute circulare, care nu a avut nici un ecou, dar penfru care am fost atât de atacat, fiind învinuit de crimă de le s e dem ocraţie. După plecarea mea dela guvern au fost fireşte d fl sfară din în­treprinderile particulare şi bru­ma de români ce reuşisem să i plasez, ei însemnând pentru ca­pitaliştii patroni nişte cetăţeni de ci. îl şi în consecinţă ime diet înlocuiţi cu conaţionali de ai lor.

Atunci mi-am ţinut de datorie ca fost preşedinte al P. N. Ţ , ca preşedinte al secţiei din Ar­deal şi ca vicepreşedinte al par­tidului în momentul de fată, să fac mărturisirea şi să propun în şedinţa comitetului executiv, cu ragios şi energic, un amenda­ment, după care s â s e dea pu­tinţă fiilor d e ţărani de-a s e ri­dica in c lasele intelectuale.

Aveam convingerea ce, dacă un partid de guvernământ ca acel al nostru are curajul să-şi însuşiască un asemenea deside- rat, atunci şi celălalt partid de guvernământ, cel najional-libe- ral, va şti să se ridice ia ace- laş piedestal, atrăgând şi cele­lalte partide mai mici, să solu­ţionăm spre binele patriei acea s!ă problemă de existentă n a­ţională.

Lucrurile s’au desfăşurat însă altfel în comisia intimă, şi în afară de părintele Dumitru Mânu şi alţi doi trei prieteni regăţeni, n’am găsit nici un sprijin, iar în comisia plenară, cu excepţia a doi regăţeni şi 4—5 ardeleni cere m’au susjinut, am dat de o atmosferă rece şi duşmănoasă. Iu modul acesta propunerile mele au căzut, [eu însă mi-am rezervat dreptul să apelez la forul superior, care es te Con­gresul partidului, pentru ca a st­f e l de j o s în sus s ă s e mani fe s t e z e voinfa întregei naţiuni.

Ţin sâ repet Incăodată, că toate acestea s’au discutat în- tr’o şedinţă intimă. N’am vor­bit cu nimeni, n’am dat n i­mănui vre-o relaţiune, to ­tuşi a doua zi m’am pom enit aiacat ş i pus într’o lumină ca ş i cum eu aş f i contra mi­norităţilor ş i d eci am fo s t /in­tuit la stâlpul infam iei ş i arătat ca nevrednic d e a mai f i d e ­mocrat.

A urmat apoi o avalanşă de epitete cari mi s’au aruncat în ziare. Am fost taxat de reacţio­

nar, anti-culiural, barbar, ba chiar ş i canibal. Cu acest epi­tet m’a decorat d 1 Rosenberg, membru fruntaş al partidului no­stru din Chişinău. Şi ca să fiu pe deplin murdărit, în presa ma­ghiară s’a scris că mama mea ar fi fost unguroaică...

•După această motivare d l

Vaida-Voevod a îniret în mie­zul conferinţelor sale şi pe baza de date statistice înspăi­mântătoare din punct de vedere naţional românesc, pe baza ex­perienţelor sale ca prim-ministru, ministru al industriei, şi pe baza unor realtâfl inexorabile, a ajuns la concluzie, că în fata mişcării provocate de nemultu- mirle economice şi sociale- naţionale, datoria noastră este ca să preîntâmpinăm şi să în­lăturăm cauzele care altfel ar putea duce la izbucniri violente.

Conferinţele publice ale d-lui Vaida, cari au fost ascultate de mii de oameni, cărturari şi ţă­rani, şi cari au fost publicate in resumat de numeroase ziare, sunt de altfel cunoscute azi de întreaga opinie publică româ­nească.

Nu încercăm să intrăm în discutarea hotărârei aduse în ce priveşte „desavuarea catego­rică“ a etitudinei d-lui Vaida. Congresul general al P. N, Ţ.

care a iost fixat pe zilele de 21 şi 22 Aprilie ia Bucueşti, va avea să şi spună cuvântul.

Până atunci — ţinând eoni de motivele cari au făcut pe d-1 Vaida-Voevod să iasă in publicitate — ne permitem a întreba :

C ine a avut in feresu l să di­vulge îndată după şedinţa Com itetului executiv unei a- numite p rese din C apitală a- m ănuntele despre discuţiile din sânul Com itetului e x e ­cutiv în legăiură cu am enda­mentul propus de d-1 Vaida Voevod, discuţii asupra c ă ­rora ce i prezenţi s ’au legat să păstreze — după cât ştim — cea mai m are d iscreţie ?

C e scop a urmărit divulgatc- rui, ca s ă nu zicem delatorul odios, când a comunicat p resei anumite discufii confidenţiale, pentru ca această p resă să-l (intuiască a doua zi la stâlpul infamiei p e d I Vaida revărsând asupra lui un puhoi d e invec­tive ? !

Noi credem că o datorie ele­mentară de disciplină ar fi im­pus celor în drept, ca divulgă- lorul din sânul comitetului exe­cutiv s ă f i e căutat ş i sancţionat, dacă e vorba să se aducă sanc­ţiuni. *

D-1 Vaida-Voevod, ţinându-se strict pe linia naţională a pro­gramului partidului în care s’a născut şi activat cu demnitate timp de peste 40 ani, a fost dator să resfire atmosfera infi- ciată, ce s’a creaL fără voia lui, de anumiţi interesaţi în jurul per­soanei d-sale şi să lămurească opinia publică asupra motivelor adevărate şi profund româneşii, cari 1 au făcut sâ prezinte amen­damentul d sale.

D 1 Vaida este un factor con­sacrat în via{a noastră publica

şi mai este un om căli! în lupte istorice. El priveşte pe adver­sarul drept în faţă şi-i spune pe şleau adevărul.

Cine a avut fericirea să i as­culte conferinţele recente, cine a avut ochi să vadă emoţia mii­lor de ascultători, a dus cu sine impresia c ă d-l Vaida a grăit din adâncul sufletului neamului românesc.

Nu putem încheia acesle rân­duri decât citând din nou cu-

vintele spuse de d-1 Vaida în magistrala sa conferinţă dela Cluj :

Dafi-mi voie sâ susţin p e mnumerus valahicus“ fiin dcă sunt reziduri m isterioase în su­fletul om enesc, cori în anumite momente ies ia iveală cu fo r jă elementară. De cuvintele a c e s ­tea mi s e leag ă ce le mai im­portante amintiri din viata m ea.

vb.

Manifestaţia naţională dela SibiuO m are întrunire a organizaţiei P . N.-Ţ.

Ca compiedare a celor pu­blicate în nrul trecut al ziarului nostru despre marea manifesta tiune naţională a organizaţiei P. N.-Ţ. din oraşul şi judeţul Sibiu, mai dăm următoarele amănunie:

După conierenta tinută Dumi­necă de d-1 dr. Alexandru Vaida- Voevod la Timişoara despre „numerus valahicus*, d l dr. Al. Vaida-Voevod însoţit de d-nii: dr. E. Hapgan, proL dr. M. Şer- ban. părintele Man, dr. V. Tilea şi alţi fruntaşi, au făcut Luni o vizită d-iuî dr. Aurel Vlad la Orăştie, iar seara eu sosit îm­preună cu d l dr. Vlad cu auto­mobilele la Sibiu, unde la in­trarea în oraş, au fost primiţi cu o deosebită însufleţire de-o mare mulţime de ţărani în frunte cu un banderiu de 120 călăreţi şi conduşi Ia locuinţa, unde au descins oaspeţii.

In dimineaţa zilei de Marti fanfarele sosite din satele jude (ului, au adus o serenadă d lui Vaida .şi însoj torilor săi. S’a format apoi un impozant cor­tegiu, cu piancarde şi tabele, cari purtau inscripţia: Numerus valahicus, trăiască d l Vaida, dr. Vlad etc., care a parcurs străzile principale până la sala „Thalia", unde s’a ţinut întruni­rea. Ziarul german sibian „Sieb. Deuisches Tagebiail“ scrie că la această manifestaţie au luat parte peste 4000 ţărani.

Desch'zându-se întrunirea d-1 V. V. Tilea, preşedintele org. Sibiu, propune pe vechiul luptă­tor naţional dr. Aurel Vlad ca preşedinte. Adunarea aclamă pe d-1 dr. Viad, cere mulţumind pentru cinstea care-i se face, spune că Sibiul şi în trecut ca şi astăzi a devenit prin luptele sale naţionale o puternică cetă- ţuie de naţionalism, care trebuie să dea îndrumări şi în viitor.

A urmat apoi cuvântarea d-lui Dr. Al. Vaida-Voevod despre „numerus vahhicus“, care nu înseamnă altceva decât ca Ro­mânii să fie repuşi în drepturile lor, ca România mare să nu mai fie a streinilor ci să apar­ţină cu toate bogăţiile ei Româ­nilor băştinaşi.

După cuvântarea d lui Vaida, primită cu mare însufleţire tau mai luat cuvântul d-nii: dr. E. Haţegan, prof. M. Şerban, păr. Man, iară de încheiere d-1 dr. P. Sirnoneti, fost deputat, a dat ce­tire următoarei hotărâri, care a fost primită cu unanimitate:

Moţiune„Peste 3000 de fruntaşi români

din oraşul şi jud. Sibiu adunat»

la Sibiu, azi 5 Marlie 1935 în adunare naţională în sala isto­rică a marilor hoîărâri naţionaie din irecut, având cinstea să au­zim cuvântul luminat al marelui nostru conducător dr. AI. Vaida- Voevod, precum şi a sfârmeto- rului pasivităţi» politice din Ar­deal dr. Aurel Vlad şi a frun­taşilor dr. Emil Halieganu, dr. Mihail Şerban dr. Dumitru Man şi dr. V. V. Tilea, plin de îngri­jorare pentru viitorul şi trăinicia neamului nostru în hotarele Ro­mâniei Meri, hotărâm:

1. Suntem soldaţi credincioşi ai Tronului şi hotărâm cu în­dârjire, s ă nu m ai admitem ni­mănui, oricine ar f i el, c a să s e atingă direct sau p e că i p ie ­z işe de prestigiul ş i autoritatea R egelui nostru iubit C arol ti.

2. S ă luptăm pentru iz­bânda deplină a loz in cei m ântuitoare „num erus vala­h icu s“.

3. Pentru a dovedi că suntem un organism disciplinat, ne su­punem pentru a treia oară la hotărârea de amânare a con­gresului judeţean, ale cărui ho­tărâri din Iulie ie ratificăm şi azi prin unanimitatea alor 3000 de membri prezenţi.

4. Având în frunte pe adevă­ratul conducător al judeţului nostru d 1 dr. V. V. Tilea, ne legăm sâ luptăm până la bi­ruinţa finală penlru ca România să fie cu adevărat a Românilor“.

•După întrunire a avut loc o

masă prietinească în sala „Uni- cum* unde au toastat d-nii: Vaida, Tilea, dr. A. Vlad, preoţ i Roşea şi Bilaşcu, prof. Oţetea, dr. N. Comşa şi alţii.

Conferinţa prefec­ţilor de judeţe

Pentru ziua de 16 Martie au fost convocaţi într’o conferinţă ia ministerul de interne prefecţii de jude{e din tară-

Această conferinţă ere ca o- biect întocmirea bugetelor lo­ca le ş i chestiunea izlazurilor comunale.

Tofl prefecţii vor aduce — scrie oficiosul guvernului „Vii­torul* — şi un tablou de co­munele care vor putea înscrie în buget, fondul necesar pentru a cumpăra aparate d e radio, în scop cultural ş i administrativ.

De asta ne arde!

Pagina ' 2

P reşed in te le M asaryk a împlinit 85 ani.

Masaryk — un apostolideal al naţiunei sale

împlinind alaltaeri 85 an», presa din Cehoslovacia, fără deosebire de partide, ca şi presa din streinătate, închină preşe­dintelui republicei cehoslovace, Masaryk, numeroase articole, e- videnţiind în mod elogios opera sa importantă şi multilaterală, săvârşită spre mărirea şi con­solidarea târli sale.

Spicuim din aceste articole elogioase câteva amănunte a* supra operelor şi concepţiilor preşedintelui jubilar:

In fruntea lucrărilor publicate de preşedintele Masaryk după războiu stă lucrarea sa despre: „Revoluţia m ondială*. Sunt a- nuntirile sale din vremea răz­boiului şi consideraţiuni obiec­tive asupra desfăşurării eveni­mentelor. Cartea aceasta e foarte cetită în Cehoslovacia şi a ajuns până acum la 90.000 exemplare.

Afară de aceasta Masaryk a mai scris volumul III din lucra­rea sa: »Rusia şi Europa* şi a dat tiparului: »Logica concretă şi Probleme sociale*.

Operele lui Masaryk în legăj tură cu Republica cehoslovacă au 8părut până acum în două volume întitulate: »C alea Demo- cra/iei“.

O altă parte a operilor lui Masaryk a fost reeditată după războiu. Printre acestea amintim: »Omul modern şi religia“, „Cum se munceşte“, „Despre studiul | poeziei“, „Sinuciderea“, „Pro- ! blema socială*.

Tot printre operile lui Masaryk amintim şi pe acelea scrise de alţii ca de pildă: „De vorbă cu Masaryk*, de cunoscutul scriitor Karel Ciapek şi „Convorbiri cu Masaryk“, publicate de Emil Ludvik. Aceasta din urmă a a- părut zilele acestea în limba cehă, cu prilejul sărbătoririi a 85 ani de viaţă a preşedintelui Cehoslovaciei.

fiind elementul de bază al edu­caţiei fizice, în sfaturile^ sale către studenţime sau şcolărima, Masaryk a spus: apă, soare şi aer. Filosoful moravurilor curate vrea în acelaşi timp un corp curat şi bine întreţinut. Masaryk vorbeşte contra alcoolului şi contra necurăţeniei corporale. Un suflet bun şi curat nu poate sălăşlui decât într’un corp, curat, higienic.

De câteva ori în viaţa sa Ma­saryk a avut prilejul să se ma­nifeste ca un adept al exerciţii- lor sportive afară în câmp cu soare şi lumină. Exerciţiile cor­porale au drept rezultat recon- forţarea nervilor şi reîmprospă­tarea forţelor fizice. Masaryk a fost totdeauna contra sedenta­rismului. Nu e de Ioc sănătos ca cineva să stea ore întregi în cafenea, fără mişcare, fără aer curat. Masaryk a condamnat le­nea şi inactivitatea. A repudiat romantismul visător care carac­

terizează în general pe slavi şi a cerut vigilenţă şi hotărâre în orice moment al activităţii zil­nice. Leacul contra plictiselii şi urâtului e sportul.

Masaryk a caracterizat edu­caţia fizică numai din punct de vedere social politic. A recu­noscu1, de pildă, importanţa so-colismului în viaţa statului ceho­slovac. încă înainte de războiu Masaryk a fost alături de cei care propovăduiau socolismul. In calitate de profesor a sfătuit la timp studenţii săi să parti­cipe la exerciţiile socolilor şi să se înregimenteze în rându­rile lor.

Cel mai frumos exemplu l’a dat însuşi prezidentul Masaryk.

Cei 85 ani dovedesc acest lucru. Numai viaţa curată, lipsită de abuzuri a dat tăria necesară de a ajunge până la această vârstă. Adese ori semenii noştri răspund că n’eu timp pentru sport. Când însuşi Masaryk a găsit în fiecare zi câteva mo­mente, pe care le-a consacrat educaţiei corpului, de ce oare n’ar găsi fiecare dintre noi?

Astfel Masaryk se dovedeşte un apostol ideal al naţiunii sale.

Refacerea credituluisau al partizanilor?

Orgănul oficial al P. N.-Ţ. „Drepta­tea* face următoarele destăinuiri sen­zaţionale asupra monstruoasei con­venţii încheiate între Stat şi Banca Naţională privitoare la pagubele su­ferite de Banca Naţională cu ocaziu- nea aplicăjii leg ii conuersiunei:

C oncepţiile lui Masaryk des­pre educaţia fizică.

In calitatea sa de filosof, so­ciolog şi om politic, Maseryk a dat totdeauna o deosebită im­portanţă educaţiei fizice. In ma­nifestările sale a dat exemplu şi dovadă de o anumită înţelegere pentru sportul viu, care întreţine sănătatea şi vioiciunea corpului

Mai întâi higiena corpului

Fără să ţie seamă de realităţi fără să facă anticipat calculele cerute de împrejurări, consiliul de administraţie al Băncii Nrţio nale a fixat la aproape opt m iliarde le i cifra acestor per- deri şi a pretins Statului să i plătească, anticipat, în bonuri de tezaur suma de lei 7.785 milioane lei.

In vremurile acestea de să­race d l V. Slăvescu a aprobat fără discuţie cererea. Deşi în momentul când s’a încheiat con­venţia se ştia precis că pagu bele reale, inclusiv dobânzile, nu vor trece de patru miliarde lei, totuşi tn m area sa larghefă fostul ministru al finanţelor a aprobai integral a c e le 7.785 mi­lioane lei.

Drept este că d-1 Slăvescu îşi dădea seama că nu este e chitabil ceeace făcea. Numai astfel se explică că o convenţie

de importanţa celei ce o dis­cutăm aci, a fost strecurată fără discuţii la miezul nopţii (aşa cum stă bine unei „operaţiuni* de acest fel) prin parlament. Autorii convenţiei se temeau că representanţii opoziţiei vor avea şi ei un cuvânt de spus şi au căutat un moment când incinta era văduvă de opozanţi, pentru ca să-şi strecoare neruşinata convenţie.

Şi au trecut. Numai că şi de data aceasta socoteala a fost greşită. O operaţiune de pro­porţiile celei arătate trebue, mai de vreme sau mai târziu, să isbucnească.

Din cele 4 miliarde obţinute pe această cale de la M nisterul finanţelor, s’a întins un zaiafet monstru. Bănci cu obloanele ferecate au restituit, bineînţeles numai persoanelor simandicoase, capitalurile investite. Altele eu primit zeci şi sute de milioane pentru refacerea partizanilor po- ii ici loviţi de criză sau a nea­murilor conducătorilor de azi ai treburilor publice ce se vo­iau procopsiţi.

A proape patru m iliarde lei au fo s t întrebuinţate nu pentru r e ­fa c e r e a creditului c i pentru îm­bogăţirea actualilor conducători d e bănci sau societă ţi anonime.

Nici un leu din aceşti bani nu a luat drumul buzunarelor nenorociţilor deponenţi, nici o centimă nu a mers către neno­rociţii ce s’au încrezut în bănci. Toţi aceşti bani au fost înghiţiţi de bănci cari au depus în schimb portofolii de poliţe vechi cari — în marea lor majoritate — nu reprezintă decât o macu­latură lipsită de valoare.

D-1 Virgil Madgeeru, dela tri­buna Cernerii a arătat desmăţul ce s’a făcut din averea publică şi a anunţat că sancţiunile nu pot întârzia. Conducător.! de bănci care şi-au distrus între­prinderile lor încearcă azi să se refacă pe spinarea contri­buabililor şi a Statului. Iar con­siliul şi guvernatorul Băncii Na­ţionale se pretează acestui joc şi oferă cadourile de sute de milioane necesare acestor re­faceri.

Poate această operaţiune fi socotită în măsură să refacă creditul? Evident nu. Au pro fitat de ea 10— 15 bancheri ve- roşi, şi-au refăcut avtrile câţiva politicieni norocoşi, dar creditul, creditul adevărat, a rămas in aceiaşi situaţie nenorocită.

Acest lucru a reeşit limpede din desbateriie parlamentului. Cei ce au făcut acest iureş cei ce au socotit averea Stolului drept a lor personală nu vor scăpa de răspundere. Dacă ac tualul guvern, după ce ministrul finanţelor a recunoscut că ope raţia trebuie „criticată*, nu va lua măsuri, partidul na/ionai-lă- rân esc şi-a luat ob lig .fia s ă a- nuleze convenţia ş i s ă ch em e la răspundere p e c e i c e au f ă cut-o şi — la momentul opor­tun — o va fa c e .

Preschimbarea banc­notelor de 500 leiIn vederea înlocuirii actuale­

lor bilete de 500 lei, aflate în circulaţie, cu un t:p de bilete de dimensiuni mai reduse şi prezentând mai multe garanţii contra falşificării, Banca Naţio­nală a României aduce ia cu­noştinţa gentrală, că a hotărât punerea in circulaţie pe ziua de 11 Martie 1935, a noului tip de bilet de 500 iei

Deocamdată se vor pune în circulaţie bilete din noul tip pentru suma de 4 —5 milioane

Iei, cari vor înlocuitip vechi pentru aceeaşi'!?’? Vi n r r o d i n i K l l o l n liar restul biletelor în ^î?a* SC O vn înlrvoii! 4___se va înlocui treptat sura fabricării bileţel tip.

Ambele tipuri vor circul comitent.

Pe °r din

" 'N u :

Săf

p n ort. roi,-Bli

idvociucuiidunelecan'strat\soci t fosabilîE

Ni se scrie :Se ştie, că după răzbii,, „

tierele din Jurul Gării msri,U,Ci,''ar0lî înainte nu existau fimiiî:U,l!!t)a?ou rom., au luat o desvoltaJ' a^ UÎ ‘ sebită, fiind singurele cari-\ » ale oraşului, în cari eraCarM ° ‘e bilă aşezarea populaţiei S an care fie prin reforma agrari fierar din cauza intereselor ’ » j (C.

oraş, s a înfiinţat o nouă hie ort. rom., cu numele de sus.

Duminecă in 24 c. a

F R, Avioane, Fabrici et iporeîşi cauta sălaş in oraşul uosir liferi

Pentru aceste cartiere ţ ju - se părtate de bisericile noastre di Dii

------ * J :a r i itapntiş

la- av"iea

loc adunarea parohială (sinodu;nu * bisericii din Braşovul vechi,ţ>(.5,rm® tru a decide asupra grani|elop’a,< nouei parohii. ° derâî

Cum la aceste cartiere se ^ aas taşaseră din ero re şi fără as=n io respecta legea, şi cartierele:,roie Cartierul Spitalului militar, Ci» - mătura 51 Fabrica de ciment Valea Răcâdăului reprezentanţi«^« acestor cartiere (cu c:a iQ<rC Î fam), fiind prezenţi în numii Ci consiierabil la această adunarnarla parohială, au protestat impotriniaţii ruptr i dela vechea parohie ţiului Braşovului-vechiu şi la cereretaţă lor, adunarea parohială a Branisit şovului • vechiu, singura suvenini: rană, a hotărât cu unanimitate,;uri ca aceste cartiere să rămân M< şi mai departe părţi integranlevubii ale parohiei Braşovului-vechiulzf//u în care au trăit de 152 ani eşal

Fără aceste cartiere, nouapoe s rohie înfiinţată rămâne cu d'-ura puţin 5u0 familii, deci mai nulii di decât cere legea şi cu o buaienci şi chibzuită conducere, avâniirav, jertfa credincioşilor săi, ajutonf&po autorităţilor oraşului, Judeţuiii >>e statului, precum şi obolul tutu-jh*61 ror celorlalţi buni credincioşi“ această nouă paroh e va pulee-J®8 sâ ia o frumoasă desvoltare, h'Sk(interesul populaţiei sale. *n

______ »lan-nenii CCetiţi şi răspândiţi

Gazeta TrausilYaBieiJSd!

Braşovul bisericesc— Spicuiri din conferinţa d-Iui prof. C. M uşlea.

In cadrul „Astrei“ a avut loc Duminecă, 3 Martie a. c., în sala şcoalei primare „Dr. V. Saftu* de pe Tocile, conferinţa d-lui profesor C. Muşlea, des­pre „Braşovul bisericesc*.

Din cele relatate din partea conferenţiarului am putut re­marca următoarele:

Lăcaşurile de închinare din oraşul Braşov sunt peste 12 la număr. Cele mai vechi din a ceste zidiri monumentale — du rere — nu sunt româneşti, ci streine. Strămoşii noştri de a cum 5—600 de ani erau prea săraci ca să fi putut ridica bi­serici mari şi încăpătoare. Pen­tru ei era bună şi o poieniţă, în care un preot sau călugăr bătrân le slujea în aerul liber Sf. Liturghie, pe care o ascultau pătrunşi de o adâncă evlavie, în genunchi şi cu capetele des­coperite. Mai târziu apoi, când au văzut ce fac .alte neamuri, şi-au înjghebat şi ei, cum au putut, câte o bisericuţă de lemn, şi apoi de piatră.

Cea dintâi biserică — să­sească nu românească — care şî-a înălţat turnul spre cer, a iosf cea dela Bartolomeu, unde

era pe la anul 1200 centrul o- raşului, ce se întindea atunci dela Sprenghi până spre Ghim bav şi spre miază zi până pe la cinematograful „Astra“. Din cauza revărsării apelor însă, lo cuitorii s’au retras în secolul al XlV-lea cătră dealuri, acolo unde e azi „cetatea“, care a fost în­conjurată cu ziduri groase şi cu bastioane (turnuri), la cari au cărat piatră multă şi Românii din satele din jur, iar dincolo de ele s’au săpat şanţuri adânci, cari erau umplute cu apă, pen tru a face duşmanilor şi mai nevoioasă pătrunderea în cetate.

La anul 1385 şi-au zidit saşii a doua biserică, numită „Bi­serica N eagră*, a cărei zi­dire a durat 40 de ani şi la a cărei ridicare au lucrat mulţi dintre strămoşii noştri, veniţi în acei ani din Sudul Dunării, dar nu din Bulgaria, ci din Mace­donia, de unde fugiau de cru­zimile turcilor.

^Românii aşezându se înafarăde cetate, pe locurile unde lo cuesc şi acum cei mai mulţi, şi au ridicat mai întâi o cruce de lemn, căreia i-au făcut un acoperiş de şindilă, ca să aibă

şi ei unde să se roage. Apoi şi-au făcut o bisericuţă de lemn şi în sfâ'ş't, cu ajutorul voivozi­lor români, una de piatră, la care cu timpul s’au mai adăugat o t ndă, turnuri şi 2 paraclise, aşa cum o vedem astăzi.

Această biserică este cântată atât de frumos de marele nos­tru poet Eminescu, pe când era încă abia de 17 ani numai, în versurile ce urmează:

„Dom regal, cu mândre turle, a lui Neagoe tezaur

„Pe Mihai ce admirat-ai în zenitul său de aur

„Şi slăvit-ai a lui Radu îndoită bi­ruinţă...

„In a doua înviere s’ar putea să n’ai credinţă ?

„Juni semeţi, cu surle’n frunte şi cu zim zetde cimpoaie

„Scutură din letargie inimile, ce se’n- doaie.

„Implini-se-va destinul, când sfârma- vor buzdugane,

„De vătafi şi-armaşi isbite, a cetăţii porţi duşmane.

B iserica S f. N icolae însă nu e însemnată numai pentru zidi­rea ei monumentala, ci şi pen­

tru preoţii şi protopopii, cari au slujit în ea, pentru munca des­făşurată de ei în toate direcţiu n le şi pentru luptele ce le-au dus pentru drepturile credincio şi or strâns uniţi în jurul ei, ca şi pentru drepturile şi păstrarea credinţei străbune a Românilor din Braşov şi din toată Ţara Bârsii.

Fiind»la poarta Răsăritului şi având din vremuri foarte vechi, relaţiuni strânse, mai ales cui turale şi bisericeşti cu Princi­pe, tele Române ortodoxe, preoţii dela Sf. Nicolae, cei mai mulţi erau pregătiţi în şcoalele înalte ale Răsăritului, aşa că erau mult deasupra celorlalţi preoţi din Ardeal, Muntenia şi Moldova.

Al doilea lăcaş românesc, ri­dicat în oraşul nostru pentru preamărirea Domnului, este B i­serica din Braşovul-vechiu, zt dită aproape la 400 ani după Sf. Nicolae, la anul 1783. Prin anul 1782,^ mai mulţi Români, arătând că sunt 140 gazde şi că sunt prea departe de bise­rica din Şchei, cer să li-se dea voie să-şi facă o biserică a lor,

ceea-ce li s’a şi acordai SwP pierdut însă mult timp cu ale-âe gerea locului potrivit, până ce*u s’a ales cel pe care se afla şiaii4

înainte de a se ridica bise-**1 rica din Braşovul vech u, nega™ lătorii greci din Braşov aveai®“ încă înainte de anul 1750 oc£° P dă. Aceasta fiind neincăpf ® to:re, neguţătorii greci şi româi“" s’cu .hotărât să şi facă o bis?® ricâ şi după multe amânări, c“®1 bani adunaţi dela ei şi deWP boierii din Muntenia, au ridicn® în anul 1788 aşa numita „bisţZ rica g r e c e a s c ă “, din Târgul C»ţS lor, dar fără turn, fără clopo^ şi fără toacă, numai ca sâ tulbure pe saşii din cetate şis c , nu le strice somnul dimineaţa

Grecii au făcut mai târziu I' n) ce Ie-a fost cu putinţă, ca s/c scoată pe Români din biserlc* După un proce3 îndelungat»*'1 d; mânii scârbiţi de răutatea fl(eci cilor, la anul 1827, îşi fac o f U] p elă a lor p e Târgul grâului-

înainte de a se ridica în c n tale Capela şi chiar şi biscrg- grecească, ba şi cea din o f îi şovul-vechiu, o parte a Rom8,1 U

RemnaiismGută

a’a dovedit neîntrecut laSciatica j Nevralgii, Râceiifirsiltfl I R n rp ri «fo ra n

fRr« 20 - 1935 GAZATA TRANSILVANIEI

!j M işcarea barou rilorjţ ' - din ţară* ---------------Numerus clausus

* Săptămâna trecută Asociaţia idvocaţilor creştini români din bucureşti a ţinut o impunătoare idunare sub presidenţia fostului lecan al baroului de Ilfov, d l

..'straie AL M icescu, preşedintele Asociaţiei. La ordinea zilei t fost discuţia mişcării de res- abiiîre a echilibrului etnic în

iiiarouri, în vederea romanizării dparourilor prin numerus clau•<t{iUS. .w .o

A participat la şedinţa şi Sanc­titatea Sa Patriarhul Miron, care l3j,n o caldă cuvântare a elo­giat frumoasa mişcare de rege­nerare naţională.

Adesiunile la această mişcare , iporesc zi de zi, barouri din 'diferite părţi ale ţării alăturân- jlu se cu însufleţire ei.

Din A rdeal primele barouri, -ari au aderat, sunt cele din

j i imişoara, Sibiu şi Hunedoara. In Vechiul R egat de aseme-

lea mişcarea prinde tot mai nult. Au trimis în zilele din

"irmă adeziuni barourile din ^ ra io v a , V âlcea, C aliacra etc., 0,:erând introducerea lui numerus '.lausus, atât în barouri cât şi n toate ramurile de activitate

'profesională şi economică.

«Abuzurile ţenzurei continuaIMnil Cu toate protestele făcute în an»arlament ca şi de cătră Aso­ciaţiile de presă în contra mo­dului cum se aplică cenzura

reaaţă de ziare, şi cu toate pro- Iranisiunile făcute de pe banca ive-ninisterială, că se vor lua mă alburi — sistemul continuă, âni Mai recent un ziar, care a înloublicat o fotografie a d-lui

uliu Maniu alături de d-1 ma- eşal Prezan, a fost confiscat

pt>e strada. In ziarul „Argus“ Cen­tu ra a oprit să apară un articol

nulii directorului ziarului d l Ga- uniencu. deşi nu conţinea nimic an:|rav. Tot astfel s’au confiscat ori’aportage desprefcele spuse de | ş»e tribuna parlamentului de uliphier însuşi preşedintele consi­liu lu i de miniştri Tătărăscu în

,:hestia acordului încheiat cu jj,Skoda“.

In contra acestor abuzuri s’au >lâns cu drept cuvânt în paria

—nent d nit deputaţi V. Solomon ii Gafencu, protestând în contra

• -mei cenzuri, care îşi poate în- Ivjădui orice.

Miniştrii Iamandi şi Titeanu au recunoscut îndreptăţirea plân­gerilor şi gafele făcute de cen­zură şi au promis din nou că vor interveni IM

Dar nu-i mai poate crede ni­meni. O singură soluţie există: înlăturarea com plectă ş i ime­diată a regimului cenzurei.

EpigrameUnui „politician“ decăzut

M otto: D-1 Mareşal Ave- rescu a hotărât excluderea d lui I. G. Stoian din par­tidul Poporului.

(Ziarele)„Luceafăr“ când s’ajungi [

şi tu, | Mărirea-ţi crud destin avu: Din stea ce-ai lost, azi

eşti steluţă, Şi vei rămâne doar . . .

„băncuţă“ !

D-lui I. G. Stoian, M otto: Dela 24 Ianuarie

a. c. n’a mai apă­rut ziarul său „Steaua Transil­vaniei“.

„Steaua6-ţi de pe cer e lipsă,

Şi-astronomii se întreabă: De s’a stins aşa degrabă, N’o fi poate în . . . „e-

clipsă“? Stan-Bran

Dela serata„Crucii Roşii“

Mulţumiri pentru contribuirile benevole la serata dansantă a nCrucei R oşii“ Braşov.

1. Cu lei 2 5 0 0 : Primăria Mu­nicipiului Braşov.

2. Cu lei 2000: Fabrica de postav Scherg.

3. Cu câte lei 1000: d lWilh Schreiber, Firma Hesshaimei’ Camera de Industrie şi Comerţ*

4. Cu câte iei 50< >: Hotel Co" roana, Firma A. Tartler, Ger hard Galtz, Fabrica Schmoll, Fabrica Schiel, Febrica Hess, Fabrica de Ciment, Fabrica de hârtie Zârneşti, Uz na electrică, Banca de credit maghiară, Firma Franck, E ena dr. Giă- jariu, dr. Vasiie Giâjariu, Fa­brica de Celuloză Zârneşti, Errimy Schreiber, Else Richter.

— Va urma. —M aria B . Baiu lescu,

prezidentă.

S’alor d n Şchei, cari locuiau mai aieleparte de biserica Sf. Nicolae, «iu cerut în repetate rânduri, să aaji se dea voie să-şi mai facă o b is e r ic ă mai în sus, pentru cre­

dincioşii din Tocile. Zeci de ani [e8lau trecut, până când în anui |CJI806, cu a cui autorizaţie nu se ^ştie, — şi-au făcut o capelă mică

— un cronicar sas spune chiar o biserică mică — apoi primind

c(aprobare, în anul 1813 şi-au fă- , cut o bisericuţă de lemn, pe

care în anul 1825, cu banii a- dunaţi dela ei şi dela evlavioşi neguţători, şi-au făcut biserica de piatră, care reparată fiind în

^toamna anului trecui, o vedem zâmbitoare ca o fecioară curată, cu o pictură frumoasă.

Al 6 lea lăcaş dumnezeesc al nostru în Braşev e capela în form ă de paraclis din Groaveri,

r'n ridicată la anul 1876 de cre­dincioşii din cetate, pe locnl

’ ce-1 cumpăraseră ca să-şi facă un cimitir.

După război, înmulţindu-se numărul credincioşilor ortodocşi, s ’a deschis anul trecut o icapelă în edificiul fostului Orfelinat al

13 Uniunii femeilor române, pentru credincioşii din Blumăna.

t Credincioşii uniţi deasemenea s ’au îngrijit să aibă o capelă în Strada Lungă, din anul 1912. In toamna anului trecut s’a pus temelia şi s’a ridicat deja în parle o sveltâ biserică unită.

Pe lângă biserici insă, Ro­mânii braşoveni au avut şi au încă un mare număr de cruci şi troiţe, ridicate la răspântii şi in pieţi, pe crestele de dealuri şi la margini de drum, monu­mente de evlavie, sau ridicate după grele încercări şi izbânzi anevoioase, ca să servească ca loc de pomenire şi loc de în­chinare pentru urmaşi.

Cele mai multe cruci sunt în Şchei, de pe la sfârşitul seco­lului al XVilI lea. Mai vechi şi mai importante, închise şi aco­perite, în formă de paraclise sunt: a Cap. Ilie Birt din Piaţa Prundului şi una mai în sus, care se şi numeşte „Crucea c ă ­pitanului“. Urmează „Crucea M oşicoiului“ (din 1671), apoi cea de pe C oasta Prundului, P ajiştea mare, Pietriş şi altele.

Iată. care a fost în trecut şi care este astăzi situaţia lăcaşu­rilor de închinare, cari împodo* besc atât de frumos oraşul nos­tru, numit odată de saşi „C o­roana Ardealului“.

Poetul V. Zaharia, într’o poe­zie a sa, scrisă în anul 1903, spune între aitele :

„Bătute de ploi şi vânturi, „Inagrite de tempeste,„Fiecare cărămidă „îşi are a ei po?este...u

H. E. F.

Poate că şi Dvs. suntefî dintre aceia cari N U P O TFI B O LN A VICondifiunea primă pentru bunul mers

al afacerilor Dv. este continuita­tea. Nici un moment de întrerupere, nici o clipă de răgaz. Şi cu toate aces­tea, organismul simte uneori necesita­tea absolută de a se recreea, iar în­ceputurile de boli trebuiesc combătute, insă Dv. nu puteji sta în casă, nu pu­teţi părăsi biroul, firma...

S O L U J I A S A L V A T O A R Eîn această situaţie este unică:

T E L E F O N U L

Grafie telefonului, puteţi dirija de a- easă, în timpul lipsei Dv., o întreprin­

dere cât de mare şi de complicata. Telefo­nul nu numai că vă scuteşte de neplăceri, dar vă scuteşte şi de primirea vizitelor. In schimb, prin vocea Dv. sunteţi acolo unde treburile vă cheamă, la postul de conducere, graţie fete- fonuluil

ConvocareSocietatea Costenilor „Ajuto­

rul* din Braşov S heiu, conform hotărârii comitetului din 22 Fe­bruarie 1935 işi va ţineadunarea generală ordinară

în ziua de Duminecă 24 Martie a. c. la orele 11 a. m. după ter­minarea parastasului în biserica Sft. Nicolae din Prund. In caz că numărul membrilor nu va fi cel prescris de statute, aduna­rea se amână pe ora 12 in a- ceeaşi zi cu orice număr de membrii, cu următoarea ordine de zi:

1. Cuvânt de deschidere al d lui preşedinte.

2. Raportul general.3. Raportul cassarului.4. Raportul economului.5. Votarea proiectului de bu­

get pe 1935.6. Cenzurarea socotelilor.7. Distribuirea diplomelor.8. Alegerea nouiui comitet,9. Diverse.Se observe, că conform § lui

din statute, la adunarea gene­rală au drept de voi numai mem­brii, cari au taxele achitate la corent.

Membrii societăţii sunt rugaţi a lua parte la parastas.

întrunirea la sediul societăţi­lor „Unirea“, casele bisericii din Prund la ora 9'/z a. m. de unde vor pleca în corpore.

Preşedinte, Secretar,A. Orghidan. D. C aţanaş

117 1 - 2

ConvocareSocietatea Română de Vână

toare din Braşov, *în conformi tate cu ari. 28 din statute învtă membrii săi laadunarea generală ordirară, care se va ţine luni 18 Marti* a. c. la orele 7 în localul Ca- şinei Române din Braşov cu următoarea

ordine d e z i :1. Raportul general al corni

teiului.2. Raportul casierului.3. Raportul cenzorilor.4. Fixarea taxelor pe anul 1935.5. Votarea bugetului pe exer

ci ţiul 1935.6. Eventuale propuneri. Membrii cari şi-au achitat

taxele n’au drept de vot.Comitetul.

Db râ m e a Äîn perfectă stare, cu preţ con­venabil. Informaţiuni la d-1 W. Nikesch, Str. Lungă Nr. 14.

109 2 - 3

Expoziţie de tab lou ri. D u­minecă în 10 Martie se va des­chide în sala albastră a Reda­tei expoziţia de tablouri a d-ne* Risa Propst Kraid. Artista a mai expus la Bucureşti, iar ta Mai 1934, la Paris, fiindu-i meii apreciate lucrările, prin fîaefa. execuţiei şi originalitatea Ioc impresionantă. Expoziţia va fi deschisă numai până ia 1T Martie a. c.

Foxterier-Welpeupăr aspru, rassă pură cu Pe8- gree a se preda la Otto Fischer^ Braşov, streda Ţebea 4, Bârfita* lomeu. 116 2 —2

Reclama este saBetol co~ merţului. „Gazeta Trasa© vaniei“ publică cele ssa&i- ieftine anunţuri $i reda®«

Notati-vă bine! Notaţi-vă bine -PIAŢA LIBERTĂŢII

f os t ul local al firmei Scherg,Sursa cea mai favorabilă

de cumpărare pentru

S T O F Eşi toate articolele de

F U R N I T U R I

COLECTIO S. A.Marele Magazin de stofe.

, <•

120 1 -2

GAZETA TRANSILVANIE

Parlamentül României aomagiat pe Th. 6 . Masa ryk

Şedinţe de eri a C am erei s’a deschis la ora 4, sub presiden pa d lui N. N. Saveanu.

P e banca ministerială d-1 Gh. Tătărăscu, ăreşedintele consiliu­lui şi membrii guvernului. In loja diplomatică au luat loc membrii corpului diplomatic, în Ihmie cu d l Jan Şeba, ministrul Cehoslovaciei.

D-1 N. N. Săoeanu, preşedinte, deschizând şedinţa, anunţă că ea este închinată sărbătoririi preşedintelui Masaryk şi rosteşte o cuvântare în care arată rolul preşedintelui Masaryk şi activi lalea neobosita depusă de a cesta în scopul creierii statului nou ai Cehoslovaciei.

D-1 Saveanu arată apoi care au fost legăturile preşedintelui Masaryk cu tara noastră, rolul său în recunoaşterea Unirii tu­turor Românilor, şi încheie |slri- gând: Trăiască Masaryk, trăiască Cehoslovacia.

Adunarea în p icioare mani­f e s t e a z ă îndelung pentru p reşe ­dintele C ehoslovaciei.

D -l Gh. Tătărăscu, preşedin­tele consiliului de miniştri, spune « ă preşedintele Masatyk este unul din marii animatori de e- nergii şi speranţe, un exemplar de elită, care a organizat cu mână de fier legiunile cehoslo­vace, şi, în fruntea revoluţiei na­ţionale, a realizat idealul cre­ieri! noului stat cehoslovac. In liua când preşedintelui Masaryk î se saltă imnuri de glorificare, România îşi uneşte glasul său ca acel ei poporului amic şi aliat, şi afirmă hotărârea de a ap ăra opera creiată prin sacri­f ic i i ş i sânge e martirilor. Legă­turile spirituale a!e înţelegerii ş i fraternităţii româno-cehoslo- vace au stabilite de preşedintele Masaryk.

Trăiască preşedintele M sa- ryk. Adunarea a ovaţionat ;câl- duros.

Şedln|a s ’a ridicat apoi IeJăVa. i In şedinţa de eri a Senatului

" ti luai cuvântul d l Leonte Mol- dooanu, preşedinte, care a liefat marea personalitate şi pera înfăptuită de veneratul al statului aliat.

In numele guvernului, d 1 nistru dr. C A ngelescu s’a social la omagiul adus de lament, spunând:

»Om de ştiinţă în timpuri de pace, om de acţiune în timpuri de luptă, patriot luminat şi ar­dent, energie neînfrântă pusă în serviciul unui ideal elnic şi po­etic, Masaryk nu este numai o podoabă cu care se mândreşte ţara lui, dar este şi una din fi­gurile cele mai de seamă cu care se onorează umanitatea.

Senatorul Gr. G afencu în nu­mele P. N.-Ţ. a spus următoa­rele:

Serbam azi, împreună cu a- Ifafii noştri cehoslovaci, pe ^pre­şedintele Masaryk. II serbăm pentru virtuţile sale, pentru fru­moasele lui însuşiri de înţelep­ciune, de bărbăţie şi de patrio­tism, 11 serbăm mai ales ca fiind c e a m ai înaltă ex presie de p a c e ş i d e libertate, pe care el a făuri) o.

E o poliiică naţională, fiindcă Jsvorăşie din adâncurile unor frământări naţionale şi înaltă spre pulere şi neatârnare nea­muri cari merită să trăiască libere.

E o poliiică de ^apropiere în­tre vecini, de potolirea patimi­lor, de respectarea drepturilor ^reciproce, de apărarea intere se lor comune.

E o politică europeană, în cel mai desăvârşit înţeles al cuvân­tului, fiindcă ferindu-se de unei- iiri diplomatice şi de orice sec­tarism în jocul alianţelor fireşti, urmăreşte nu numai o pace în­temeiată pe un echilibru de forje, cl şi o înţelegere cât mai

re-o-

şef

mi-a-

par-

deplină, o apropiere în gând şi în fapte între puterile europene.

In slujba acestei politici, am pus alianţa celor trei state du­nărene.

Şi fiindcă datorăm în deosebi preşediuielui Masaryk convin­

gerea că, prin această alianţă, avem nu numai [hotare de apă­rat, ci şi un ideal de îndeplinit, serbând pe ilustrul om de stat cehoslovac, serbăm azi virtufile înfăptuirile şi strâluciiele nâ- zuinfi d e viitor a le yM/'cei Înţe­legeri.

Au mai roslit cuvântări oma­giale d nii Ion Th. F lorescu ,G r. Fiiipescu şi /. Jam anca, în nu­mele partidului socialdemocrat.

T ibor Eckhard m inte 1

Răsfoind statistica maghiaraInstitutul central de statistică

al Ungariei, a tipărit la începu­tul acestui an volumul al treilea din micul »manual de statistică maghiară“.

Răsfoirea acestui manual este deosebit de interesantă şi in­structivă.

In 1910, teritorul de azi al Un­gariei avea 7.604.521 locuitori, din cari maghiari erau 6 722.215, germani 554,361, slovaci 164.610, români 25.854, croaţi 41.930, sârbi 26.294, restul ruteni şi alţii. Numărul acestor din urmă era de 66.103.

La 1920 numărul maghiarilor s’a urcat dela 6 722.215 la 7.156.727, în 1930 s’a urcat la 8001.112, al germanilor a scă ­zut dela 554.361, la 551.624 in 1920 şi la 478630 în 1930, al slovacilor a scăzut dela 164.610 la 141.918 în 1920 şi la 104.819 în 1930, al românilor a scăzut Ia 23.695 în 1920 şi la 16.221 în 1930, al croaţilor a scăzut la 36.864 în 1920 şi la 27.683 în 1930,al a sârbilor scăzut la 17.132 în 1920 şi la 7.031 în 1930.

Maghiarizarea progresează a- tât de vertiginos, încât in câjiva ani Ungaria îşi va realiza ma­rele ideal visat de vizionarii pa­trioţi : va deveni un stat pur na­ţional maghiar.

Dar în manualul amintit se mei găsesc şi alte lucruri inte­resante. Cetitorii îşi amintesc cu siguranţă de gălăgia enormă pe care a făcut’o în toamnă la Geneva faimosul Tibor Eckhard, delegatul oficial al Ungariei, dând cu pumnul în masă şi ţi­pând că statele succesorale îm-

piedecă contactul cultural din­tre minoritatea maghiară şi Un­gurii din Ungaria, oprind cu de­săvârşire introducerea pe teri­torul lor a oricărei publicatiuni maghiare.

Manualul statistic ne arată însă că în 1931 au fost intro­duse în România 196.000 exem­plare ziare, în 1932 numărul lor s’a urcat la 519.000, iar în 1933 la 650 000.

Cine minte : statistica oficială ori delegatul oficial? Răspunsul e evident şi simplu : minte d Eckhardt.

Manualul statistic al Ungariei ne mai arală ceva şi anume că cei 8.001.112 maghiari dispun de 6 310 şcoli primare cu limba de predare maghiară, adecă tot la 1270 maghiari s e vine o ş co a lă primară maghiară. In barbarul şi intolerantul stat ro­mân 1.353.0C0 maghiari dispun de 1.054 şcoli primare cu limba de p red are m aghiară şi d e 252 de secţiuni de şcoli primare cu a c e e a ş i limbă de predare. In total deci 1286, adecă tot la 1051 maghiari, o şco ală pri­m ară maghiară.

Prin urmare învăţământul pri­m ar m aghiar stâ mult m ai bine în Rom ânia decât în Ungaria fericită a Iui Horly, Gömbös, Bethlen şi Eckhard. Şi totuşi toate colturile Europei răsună de {ipelele desnădăjduife ale propagandei maghiare, cere se plânge că România sufocă cul­tura maghiară.

Ce batjocură şi ce neruşi­nare !

„Observatorul“

Sat fără câni

Ce se petrece laIn atenţiunea d-lui prefect

sateDin M ăeruş ni se comunică

o ştire desiul de gravă şi aproape de necrezut.

Luni au sosii în această co ­mună doi indivizi, cari nu vor­beau bine româneşte — erau probabil evrei — cari s’au pre­zentat pe la casele românilor mai cu st8re, oferindu-le bani pentru inele de aur şi argint, precum şi pentru alte bijuterii, coroane vechi şi lei vechi de argint etc. etc.

Dupăce au strâns aceste scum- pefuri în cantitate destul de mare, căci oamenii aveau lipsă de bani mai cu seamă acum cu prilejul ofensivei fiscale, s’au cam mai dus şi probabil acum poposesc prin alte sate, dând bani în schimbul argintului şi aurului vechiu, ce brumă se mai găseşle prin casele oame­nilor mai cu stare.

Interesant este că a ceşti c o ­lectori d e aur d a u că lcat pra­gul ca se lor S aşilor c i numai a le Românilor.

D e-adreptul revoltător este în să că autorităţile locale, postu l de jandarm i etc. puşi desigur în cunoştinţă de c a ­uză, au to lera t ca aceşti in ­divizi să -ş i ia c ă nesupărafi m endrele ş i ca oam enii din sat să nu ştie n ici azi, că cine le -a făcut o n o area să-i vizi­teze la c a se le lor».

Cu adevărat: sat fără cân i!Onor. prefectură şi organele

în subordine n-au nimic de zis ?!Din aceiaşi comună ni se

semnalează o altă pacoste : Ex- ploatându-se în apropiere o pă­dure, bieţii Român?, ca să mai câştige o pere, aduc cu carăle şi vitele lor lemnele din păeure, dar n au voie să folosească de­cât drumurile de câmp iar şo­seaua, numai dacă mână carul a marginea ei peste pielriş, bo-

lovani, peste ghiajă şi prin ză­pada mare dela marginea dru­mului.

Pentru p roteg u irea m uncii naţionale

Sub presiunea mişcării naţionale pornită Pe

Pe tcine-l prinde jandarmul, este dus la post şi pedepsit cu 2i 0 lei amenda î

Ce se întâmplă însă? Mergi- nea şosele, mai cu seamă acum iarna, fiind improprie pentru că­rat de povtră, se strică carul şi şe nenorocesc vitele. Astfel zi- fele trecute locuitorul Nicolae Uprea, ţinându-se strict de po­runca de teema amenzii, s’a ales cu carul răsturnat şi cu un calin prefide câteva mii lei omorât!

tale şi amar în cesa omuluica pe timpul jobăgiei! Omenii protestează, au tinut şi o con­sfătuire cu preotul lor, dar cal- verul continue,

întrebăm: nu mai există au- critaji cu milă faţă de bietul

ţeran destul de esploatat şi îm­povărat cu biruri şi necazuri??

{arii în c e priveşte afirm area prinderile publice a le fării ministerul Industri*'j"a 7 'i,Ce nele măsuri pentru executarea articolului 7 r 1Uf!t

k

muncii naţionale, votată de liberali, dar rămasăPrin acest ar|icol toate categoriile de întrebi h ,ie-

gate să înainteze acestui minister tablourile de aderi H Ierul de industrie cere ca aceste tablouri să fle °',0,i form prevederilor legale. ItlP c„iţ

Acele întreprinderi care nu au înaintat tabla indicaţiunilor legei, sunt obligate a înainta de ura " rulai noi tablouri întocmite con form a ces to r indicai^ * du li-se afenfia c ă d eo arece au contra venit d isp m r ’i|' fie prin întârzierea înaintârei, f i e prin necompletar lot li s e vor aplica sancţiunile prevăzute d e lege 60 H

De asemenea se vor constitui în curând com! • nale care împreună cu delegaţii administraţiilor cenlM0'*8 irola ap licarea a c e s te i leg i în întreaga fără.' de' 0t|

O adresă a A sociaţiei ingineriiAsociaţia inginerilor şi technicianilor

înaintat o adresă ministerului de justiţie, surprinderea fa|ă de memoriul depus de

,ria fiii®s I

fere cari dispun şi de capitaluri străine, în scopulÍ I ' jÜw

djn industi îu care

unele' ntriifj

> ’ tuliiuiireouinte

»Asociaţia Inginerilor şl technlcienllor dn induşi — spune adresa — consideră că dlspoz!|iunile sunt conforme cu legea ş i asigură de ab ia

gulamentului legii pentru protecjta muncii româVesii îÎ' 3 deri, spre a favoriza personalul străin ce-1 întrebuinţează'111

4i*<

na i. _regulanii!

furi personalului rom ânesc, care , din contră, aşteaptă legii în senzul naţional, adoptat d e toate fările, guirea muncii na tona le". pentru

raportului Sko

Inportului

şedinh de eri dimineaţă, Camera a începui discj încheiat de d 1 Aurelian Bentoiu, asupra afacerii 3

Raportorul comisiunei de anchetă d 1 dep. Bentoiu citire concluziunilor la care a ajuns comisiunea, cerând Crf ca pe cale de moţiune să şl însuşească raportul.

In numele P. N, Ţ. a luat cuvântul d-l Virgil Madgem a cerut ca Adunarea să şi şpună cuvântul numai după ce t: dus ca termen de comparaţie — şi noul contract încheiat ip vernul liberal.

Această cerere a fost combătută de d-1 Al. Alexandrin a arătat că prin expunerea făcută de d 1 Tăfărescu in faţa siilor reunite ale Camerei şi Senatului — se pot "cunoajl! diţiunile în care s’a încheiat noul protocol cu uzinele Sk)k|

D l M. Ghelmegeanu, lund cuvântul, a cerul ca Parlaâ să audieze, în cursul desbaterilor, şi pe fostul ministru al lei, d l general Cihoski.

Propunerea a fost însă respinsă, in urma explicaţiilor de d nii Gr. Iunian, A. Bentoiu şi Tiberiu Moşoiu.

S a stabilit ca discufia g en era lă în jurul raportului fe. s ă înceapă Luni.

Rezultă de aci, că guvernul înţelege a pune anumile unei ample discuţii cerută de P. N. Ţ. pentru lămurirea dep chestiunel Skoda.

]1i

11<

Din ParlamentIn şedinţa de Miercuri a S e ­

natului, d l Gr. Gafencu şi a transformat în interpelare co­municarea sa făcută cu privire la regimul cenzurei.

In şedinja de Joi a Senatului, ferminându se discuţia pe arti­cole a proiectului t e c o d penai, acesta a fost votat cu 145 vo­turi pentru şi 2 contra.

Senatul a luat vacan|ă până Marji.

La C am eră continuă discuţia la proiectul C ooperaţiei. Din partea P. N.-Ţ. au mai luai cu­vântul d nii: Ionel Pop, V. Mod- gearu şi Al. Câriojanu aducând aspre critici proiectului prezentat

Ceaiul dansant demane.

Mâne, Duminecă, la ora 8V2 seara ere loc în sala Restau­rantului „Transilvania“ ultimul ceai dansant al Societăţilor ro­mâneşti din Braşovul-vechiu, al cărui venit este destinat pentru augmentarea fondului pentru terminarea Casei Naţionale din Braşovul-vechiu.

On. public e invitai să perie la acest ceai.

ia

Informafi

A legerile pentru CanJ ag rico le , f x de pe ^ 1' a. c, au fost amânate făf0'1

Nu se reduc restante im pozite. Ministerul l|ljaf e fiind informat de orgaM pective de încasări din I in ziua de 4 Martie a. c-‘ părut în unele ziare e provincie, informaţiuni toare la lichidarea res‘l din impozite prin redutf aduce la cunoştinţă ca nea informafiuni sunt c eron ate .

A vansare. „Monitor^publică avansarea d-colonel Dumitru Sting dul de colonei.

MULŢUMlRE' Stim ate Domn,

Ţiu să vă fac cuno5C]sunt foarte mulţumit de minunat pe căre i 8 Tablete Togal asuprarăceli, dovedindu-se v bun calmant.

Bucureşti, 24 SeP1- ^ ^

Redacfor-şef şi girant : Victor