Alexandre Dumas - Colierul Reginei_V1.pdf

7/17/2019 Alexandre Dumas - Colierul Reginei_V1.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/alexandre-dumas-colierul-regineiv1pdf 1/264

Alexandre Dumas

Colierul Reginei Volumul 1

Capitolul I Un bătrân gentilom şi un bătrân majordom. Cam în primele zile ale lunii aprilie 1784, în jurul ea!urilor trei şi un!"ert după#amiază, bătrânul mareşal de $i%elieu, &e%ea noa!tră unoştin'ă,după e îşi îmbiba!e el în!uşi !prinenele u o &op!ea par"umată, împin!e umâna oglinda pe are o 'inea &aletul !ău ( urmaşul are nu l#a pututniiodată egala pe de&otatul $a") ( şi, lătinând apul într#un "el are eranumai al lui, zi!e* + ă mergem, e de!tul de bine aşa ( şi, ridiându#!e de pe "otoliu,!utură u un ge!t tinere! pulberea de pudră albă e zbura!e din peruă pepantalonii de ati"ea alba!tru#de!%i!. -poi, după e "ău de âte&a ori înonjurul abinetului, eaminându#şi u înântare pa!ul înă ela!ti, !trigă*ă &ină majordomul/ Cini minute mai târziu, majordomul !e prezentă în o!tum deeremonie. 0areşalul luă un aer gra&, aşa um o erea !itua'ia. + omnule ( !pu!e el ( pre!upun ă mi#ai pregătit o ma!ă bună. + e!igur, mon!eniore. + -i primit li!ta in&ita'ilor mei, nu#i aşa2 + 3i am re'inut numărul u eatitate, mon!eniore. ouă taâmuri, nue!te aşa2 + unt taâmuri şi taâmuri, domnule/ + a, mon!eniore, dar5 0areşalul îl întrerup!e pe majordom, !%i'ând un ge!t de nerăbdare,atenuat, e#i drept, de 'inuta !a maie!tuoa!ă. + ar5 u e!te un ră!pun!, domnule şi de 6eare dată ând aud

u&ântul dar şi l#am auzit de multe ori în optzei de ani, ei bine, domnule, de6eare dată ând l#am auzit, !unt dezolat ă trebuie !ă 'i#o !pun, în!o'ea opro!tie. + 0on!eniore5/ + 0ai întâi, la e oră &ei !er&i ma!a2 + 0on!eniore, burg%ezii mănână la două, magi!tra'ii la trei, nobilimeala patru. + 3i eu, domnule2



+ 0on!eniorul &a mâna a!tăzi la ora ini. + %/ %/ a ora ini/ + a, mon!eniore, a regele. + 3i de e a regele2 + 9entru a pe li!ta pe are mon!eniorul mi#a "ăut in!tea !ă mi#o

trimită !e a:ă numele unui rege. + u e!te ade&ărat, domnule, te înşeli; printre in&ita'ii mei de azi nu !ea:ă deât !impli gentilomi. + 0on!eniorul &rea "ără îndoială !ă glumea!ă u umilul !ău !er&itor şi îi mul'ume! pentru in!tea pe are mi#o "ae, dar domnul onte de <aga,are e!te unul dintre in&ita'ii mon!eniorului5 + =i bine2 + =i bine, ontele de <aga e!te un rege. + u uno! nii un rege are !ă !e numea!ă a!t"el. + -tuni !ă mă ierte mon!eniorul ( !pu!e majordomul, înlinându#!e (dar am rezut, am pre!upu!5

+ atoria dumitale nu e!te !ă rezi, domnule/ atoria dumitale nu e!te!ă pre!upui/ Ceea e ai dumneata de "ăut, e!te !ă iteşti ordinele pe are 'ile dau, "ără !ă adaugi nii un omentariu. Când &reau !ă !e ştie un luru,!pun; ând nu !pun, în!eamnă ă nu &reau !ă !e ştie. 0ajordomul !e înlină a doua oară şi de data aea!ta mai re!petuo!poate deât daă ar 6 &orbit unui rege. + 9rin urmare, domnule ( ontinuă bătrânul mareşal ( de &reme e nuam la ma!ă deât gentilomi, &ei bine&oi !ă mă !er&eşti la ora patru, ora meaobişnuită. ii daă şi#ar 6 auzit ondamnarea la moarte, bătrânul !lujitor nu !#ar6 po!omorât mai tare a la auzul ae!tui ordin. 9alid, opleşit de po&ara

mu!trării, !e lătină a şi ând ar 6 primit o lo&itură. -poi, re&enindu#şi, !pu!eu urajul pe are 'i#l dă numai di!perarea* + >ntâmplă#!e e !#o întâmpla, mon!eniore, dar nu &e'i lua ma!a deâtla ora ini. + Cum a!ta2 trigă $i%elieu, ridiându#!e din "otoliu. + eoaree e!te ab!olut impo!ibil a mon!eniorul !#o "aă înainte deaea!tă oră. + omnule ( ro!ti bătrânul mareşal înăl'ându#şi !eme' apul înă tânărşi &ioi ( eşti pare#mi#!e de douăzei de ani în !er&iiul meu, nu#i aşa2 + ouăzei şi unu, o lună şi două !ăptămâni, mon!eniore. + =i bine, domnule, ae!tor douăzei şi unu de ani, o lună şi două

!ăptămâni nu le &ei mai adăuga nii măar o zi, nii măar o oră, în'elegi2trigă mânio! bătrânul, înruntându#şi !prânenele &op!ite şi mişându#şiner&o! buzele !ub'iri. >nepând din aea!tă !eară î'i &ei ăuta alt !tăpân. >na!a mea nu îngădui !ă 6e ro!tit u&ântul impo!ibil. = prea târziu pentrumine !ă mai în&ă' ae!t u&ânt. u am timp de pierdut. 0ajordomul !e înlină pentru a treia oară.



+ 0ă &e'i onedia, mon!eniore, a!tă#!eară, dar numai după e#mi &oi6 "ăut datoria aşa um !e u&ine, până în ultima lipă. ?ău apoi doi paşi de#a#ndărătelea, retrăgându#!e !pre uşă. + Ce în'elegi dumneata prin !e u&ine/ trigă mareşalul. -:ă,domnule, ă lururile trebuie! "ăute aii um îmi plae mie, iată eea e !e

u&ine. ri eu am %otărât !ă iau ma!a la patru şi nu îngădui a atuni ând&reau !ă iau ma!a la patru, dumneata !ă mi#o !er&eşti la ini. + omnule mareşal ( repliă !e majordomul ( am "o!t pi&nier ladomnul prin' de oubi!e şi intendent la domnul prin' ardinal oui! de $o%an.a primul, maie!tatea !a, răpo!atul rege al ?ran'ei, lua ma!a o dată pe an; laal doilea, maie!tatea !a împăratul -u!triei lua ma!a o dată pe lună. 3tiu deium trebuie! !er&i'i !u&eranii, mon!eniore. >n zadar, ând lua ma!a ladomnul de oubi!e, regele udo&i al @V#lea treea drept baronul deAone!!e, tot rege era; în zadar, ând a:ă la domnul de $o%an, împăratul Bo!ep% treea drept ontele de ?oen!tein, tot împărat era. umnea&oa!tră,domnule mareşal, primi'i a!tăzi un oa!pete are îşi zie, %ipurile, ontele de

<aga; ontele de <aga nu e!te altul deât regele uediei. omnule mareşal,!au &oi pără!i în !eara a!ta palatul, !au domnul onte de <aga &a 6 tratat aun rege. + Iată e mă o!tene! în zadar !ă te împiedi, domnule înăpă'ânat;ontele de <aga doreşte el mai !trit, el mai de!ă&ârşit inognito. a naiba/$euno! aum toate ridiolele &oa!tre &anită'i u şer&etul pe bra'/ uregalitatea o onora'i, i pe &oi înşi&ă &ă :ata'i u banii noştri. + 9re!upun ( ră!pun!e aru majordomul ( ă !enioria &oa!trăglumeşte, de!igur, pomenind de bani. + a drau/ =lamă mareşalul, aproape umilit. Cine &orbeşte de!prebani2 u înera !ă !%imbi &orba, şi#'i repet, ă nii nu &reau !#aud de!pre

prezen'a &reunui rege la aea!tă ma!ă. + ar, domnule mareşal, drept ine mă lua'i2 Crede'i ă !unt un idiot2ar nu &a 6 nii o lipă &orba de!pre &reun rege. + -tuni nu te mai înăpă'âna şi !er&eşte ma!a la ora patru. + u pot, domnule mareşal pentru ă la ora patru nu &oi 6 primit eeae aştept. + ar e aştep'i2 Un peşte2 >ntomai a domnul Vatel. + omnul Vatel, domnul Vatel5 + $epetă majordomul. + =i bine/ De re&oltă aea!ta ompara'ie2 + u; numai ă din priina unei nenoroite de lo&ituri de !abie, u are

domnul Vatel şi#a !trăpun! trupul, iată#l nemuritor. + -%/ -%/ 3i dumneata, domnule, gă!eşti prea ie"tin plătită aea!tăglorie2 + u, mon!eniore, dar !unt atâ'ia al'ii printre noi are îndură !u"erin'eşi umilin'e de o !ută de ori mai grele deât o lo&itură de !abie, luru are nule adue de lo nemurirea. + =i, domnule, înă n#ai a:at ă, pentru a 6 nemuritor, trebuie !au !ă6i mort, !au !ă "ai parte din -ademie.



+ aă e!te aşa, !tăpâne, mai bine !ă rămâi în &ia'ă şi !ă#'i "aidatoria. >n lo !ă mă omor, &oi înera !ă !luje! aşa um ar 6 !lujit şi Vateldaă domnul prin' de Cond) ar 6 a&ut răbdare !ă aştepte o jumătate de oră. + ar bine, domnule, dumneata "ăgăduieşti minuni; eşti tare i!u!it. + 0inuni2 ii &orbă, mon!eniore.

+ ar, în !"ârşit, e aştep'i2 + 0on!eniorul doreşte !ă#i !pun2 + 9e legea mea, mor de uriozitate. + =i bine, mon!eniore, aştept o !tilă u &in. + !tilă u &in2/ urul înepe !ă mă intere!eze, domnule. =pliă#mi. + Iată de!pre e e!te &orba, mon!eniore. 0aie!tatea !a regele uediei,!ă#mi 6e iertat, am &rut !ă !pun, eelen'a !a ontele de <aga, nu beaalte&a deât &in de DoaE. + =i bine, n#ai !ă#mi !pui ă !unt atât de !ăra înât !ă nu am DoaE înpi&ni'a mea/ >n ae!t az, &a trebui !ă#l onediem numai deât pe pi&nier.

+ impotri&ă, mon!eniore, mai a&e'i el pu'in şaizei de !tile. + =i bine, doar n#ai !ă pretinzi ă domnul onte de <aga bea şaizei şiuna de !tile de &in la o !ingură ma!ă/ + $ăbdare, mon!eniore. Când domnul onte de <aga a &enit pentruprima dată în ?ran'a şi nu era deât moştenitorul tronului, a luat ma!a larăpo!atul rege, are primi!e două!prezee !tile de DoaE din parteamaie!tă'ii !ale împăratul -u!triei. 3ti'i ă DoaE#ul din ea mai bună podgoriee!te rezer&at pi&ni'elor imperiale şi ă eilal'i !u&erani nu beau din el deâtatuni ând maie!tatea !a împăratul bine&oieşte !ă le trimită2 + 3tiu. + =i bine, mon!eniore* din ae!te două!prezee !tile din are a gu!tat

prin'ul moştenitor şi pe are le#a pre'uit în mod deo!ebit, din ae!tedouă!prezee !tile, a!tăzi nu mai ei!tă deât două. + %/ %/ + Una din ele !e a:a înă în pi&ni'ele regelui udo&i al @VI#lea. + 3i ealaltă2 + Domai a!ta e, mon!eniore. Cealaltă !tilă, ei bine/ Cealaltă, adi!părut ( ro!ti u un !urâ! trium"ător majordomul, are &edea apropiindu#!epentru el o &itorie binemeritată + 3i ine a "ăut#o !ă di!pară2 + Unul dintre prietenii mei are#mi e!te "oarte obligat* pi&nierulrăpo!atului rege.

+ -%a/ 3i are 'i#a dat#o dumitale. + e!igur, mon!eniore ( ro!ti u mândrie majordomul. + 3i e#ai "ăut u ea2 + -m depu!#o u mare grijă în pi&ni'a !tăpânului meu. + - !tăpânului dumitale2 3i ine era !tăpânul dumitale pe &remeaaeea, domnule2 + 0on!eniorul ardinal prin'ul oui! de $o%an. + -%, umnezeule/ a tra!bourg2



+ a a&erne. + 3i ai trimi! !ă mi !e aduă mie aea!tă !tilă2/ trigă bătrânulmareşal. + >ntomai, mon!eniore ( ră!pun!e majordomul, u tonul u are ar 6!pu!* Fereuno!ătorule/G

uele de $i%elieu !trân!e mâna bătrânului !er&itor, elamând* + omnule, î'i er !uze, eşti regele majordomilor/ + 3i dumnea&oa!tră mă alunga'i/ $ă!pun!e ae!ta, u o mişare aumerilor şi a apului e nu !e poate reda. + impotri&ă, &oi plăti o !ută de pi!toli pentru aea!tă !tilă. + 3i u înă o !ută ât îl &a o!ta pe domnul mareşal %eltuieliledrumului, "a două !ute de pi!toli. ar mon!eniorul &a admite ă e!te onimia toată. + -dmit tot e &rei, domnule şi în plu!, înepând de a!tăzi î'i dublezlea"a. + 0on!eniore, nu o merit, nu mi#am "ăut deât datoria.

+ ar, în !"ârşit, ând &a apare urierul dumitale &alorând o !ută depi!toli2 + 0on!eniorul !ă judee !ingur daă mi#am pierdut timpul* ând a'i6at dineul2 + Cred ă aum trei zile. + Unui urier de nădejde îi trebuie! douăzei şi patru de ore la du!,douăzei şi patru la întor!. + >'i mai rămâneau douăzei şi patru de ore. 9rin' al majordomilor,um ai "olo!it ae!te douăzei şi patru de ore2 + Vai, mon!eniore, le#am pierdut. Ideea nu mi#a &enit deât a doua zidupă e mi#a'i dat li!ta in&ita'ilor. 0ai pune'i la !ooteală şi timpul nee!ar

negoierilor şi#o !ă &ede'i, mon!eniore, ă erându#&ă un răgaz până la oraini, nu &#am erut deât !tritul nee!ar. + Cum2 tila nu e!te înă aii2 + u, mon!eniore. + umnezeule/ ar e !e întâmplă daă olegul dumitale din a&ernee!te la "el de de#&otat domnului prin' de $o%an um îmi eşti dumneata mie2 + =i bine, mon!eniore52 + aă &a re"uza !ă predea !tila, um ai 6 "ăut şi dumneata2 + =u, mon!eniore2 + a, dumneata, bănuie! ă dumneata n#ai 6 dăruit o a!emenea!tilă daă ea !#ar 6 a:at în pi&ni'ele mele2

+ Cer u umilin'a iertare mon!eniorului, dar daă un on"rate ar 6trebuit !ă !er&ea!ă un rege şi mi#ar 6 erut ea mai bună !tilă de &in peare o a&ea'i, i#aş 6 dat#o imediat. + %o/ =lamă mareşalul, u o uşoară !trâmbătură. + umai ajutând, putem 6 ajuta'i, mon!eniore. + Iată#mă e&a mai liniştit ( !u!pină mareşalul ( deşi g%inionul înă nemai poate urmări. + Cum anume, mon!eniore2



+ aă !tilă !e !parge2 + %, mon!eniore, n#am mai auzit ă un om !ă 6 !part &reodată o!tilă de &in pre'uind două mii de li&re. + -i dreptate, !ă nu mai &orbim de!pre a!ta. a e oră &ine urieruldumitale2

+ a ora patru 6. + -tuni e ne împiediă !ă inăm la ora patru ( reluă mareşalul, înăpă'ânat a un atâr de Ca!tilia. + 0on!eniore, am ne&oie de o oră pentru a &inul meu !ă !elimpezea!ă şi a!ta numai datorită unui proedeu in&entat de mine. -lt"el,mi#ar 6 trebuit trei zile. 9leând apul, mareşalul !e reuno!u înă o dată în"rânt în "a'a!lujitorului !au. + e alt"el ( ontinuă ae!ta ( in&ita'ii mon!eniorului, ştiind ă auin!tea de a lua ma!a u domnul onte de <aga, nu &or !o!i deât la orapatru şi jumătate.

+ -lta aum/ + ?ără îndoială, mon!eniore; in&ita'ii mon!eniorului !unt* domnul ontede aunaE, doamna onte!ă u HarrE, domnul de a 9)rou!e, domnul de?a&ra!, domnul de Condoret, domnul de Caglio!tro şi domnul de Da&emeE2 + =i bine2 + =i bine, mon!eniore, !ă proedăm metodi* domnul de aunaE &inede la Ha!tilia; şi u g%e'uşul are aoperă aum drumurile, &a "ae trei orebune de la 9ari!. + a, dar &a pomi la drum imediat după ma!a de'inu'ilor, dei ladouă!prezee; a!ta o ştiu şi eu. + Iertare, mon!eniore; dar de ând mon!eniorul a "o!t la Ha!tilia, ora

me!ei !#a !%imbat. Ha!tilia mănână la ora unu. + >n&ă'ăm în 6eare zi âte e&a, domnule. Continuă. + oamna u HarrE &ine de la uienne! pe un drum are oboară tottimpul şi u polei5 + , a!ta nu o &a împiedia !ă 6e puntuală. e ând nu mai e!tedeât "a&orita unui due, nu mai "ae pe regina deât u baronii. ar în'elegeşi dumneata ă trebuie !ă mânăm de&reme, din priina domnului de a9)rou!e, are pleaă a!tă#!eară şi are nu &a &oi, de bună !eamă, !ă întârzie. + 0on!eniore, domnul de a 9)rou!e e la rege* di!ută u maie!tatea!a geogra6e, o!mogra6e. ei regele nu#l &a lă!a pe domnul de a 9)rou!e!ă plee de&reme.

+ 9o!ibil. + igur, mon!eniore. Dot aşa !e &i întâmpla u domnul de ?a&ra!, are!e a:ă la domnul onte de 9ro&ene şi are îi &orbeşte "ără îndoială de!prepie!a domnului Cabon de Heaumar%ai!. + e!pre unta lui ?igaro. + a, mon!eniore. + 3tii ă eşti un ade&ărat literat, domnule/ + >n timpul liber ite!, mon!eniore



+ 0ai rămâne domnul de Condoret, are, în alitatea !a de geometru,ştie "oarte bine e în!eamnă eatitatea. + a, în!ă !e &a u"unda într#un alul, iar ând &a !"ârşi, !e &a a:a într#o întârziere de o jumătate de oră. >n e#l pri&eşte pe ontele deCaglio!tro, ae!t !enior e!te !trăin şi louieşte de pu'in timp la 9ari!, a!t"el ă

!#ar putea !ă nu unoa!ă înă per"et &ia'a de la Ver!aille! şi !e &a lă!aaşteptat. + Hine ( !pu!e mareşalul ( în a"ara lui Da&emeE, ai numit pe to'iin&ita'ii şi ai "ăut#o într#o ordine demnă de <omer şi de bietul meu $a"). 0ajordomul !e înlină. + u am &orbit înă de!pre domnul de Da&emeE ( !pu!e el #pentru ădomnul de Da&emeE e!te un &e%i prieten, are !e &a on"orma uzan'elor.Iată, red, mon!eniore, ele opt taâmuri de a!tă#!eară, nu e!te aşa2 + 9er"et/ Unde ne !er&eşti ma!a, domnule2 + >n !ala ea mare, mon!eniore. + Vom îng%e'a.

+ înălze! de trei zile, mon!eniore şi am reglat temperatura laopt!prezee grade. + ?oarte bine/ ar iată ă bate jumătate5 0areşalul arună o pri&ire!pre pendulă* =!te ora patru şi jumătate, domnule. + a, mon!eniore şi iată un al are intra în urte; e!te !tila mea u&in de DoaE. + aă aş putea 6 !er&it înă douăzei de ani în "elul ae!ta !pu!ebătrânul mareşal, întorându#!e !pre oglindă în timp e majordomul alergă ladatorie. + ouăzei de ani/ $o!ti o &oe euberantă %iar în lipa în areduele !e îndrepta !pre oglindă ( douăzei de ani, !umpul meu mareşal, 'i#i

dore!. -tuni în!ă eu &oi a&ea şaizei şi &oi 6 bătrână. + umnea&oa!tră, onte!ă/ trigă mareşalul. umnea&oa!tră prima2/umnezeule, ât de proa!pătă şi de "rumoa!a !unte'i/ + pune'i mai bine ât de îng%e'ată !unt, due. + Vă rog, tree'i ât mai repede în budoar. + -%/ Un tte#a#tte, mareşale2 + >n trei ( repliă o &oe !partă. + Da&emeE/ =lamă mareşalul. 9ao!tea are !triă di!pozi'ia tuturor/3opti el la ure%ea onte!ei. + Un în"umurat/ 0urmură doamna u HarrE, râzând în %o%ote. Dreură to'i trei în amera de alături.

Capitolul II a 9)rou!e. >n aeeaşi lipă, %uruitul !urd al mai multor tră!uri pe pa&ajul &ătuit deomăt îl a&ertiză pe mareşal ă oa!pe'ii !ăi !o!i!eră şi, la !urt timp dupăaea!ta, gra'ie puntualită'ii majordomului !ău, opt per!oane !e aşezau în jurul me!ei o&ale din !u"ragerie. pt la%ei, tău'i a nişte umbre, !printeni"ără a 6 grăbi'i, pre&enitori "ără a 6 inoportuni, luneând pe o&oare, treeauprintre in&ita'i "ără a le atinge bra'ele, "ără a !e ioni de "otoliile înăratede blănuri e ădeau până la piioarele in&ita'ilor. 3i oa!pe'ii mareşalului !e



lă!ară în &oia plăutei ălduri a !obelor, a aromei "ripturilor, a par"umului&inurilor şi zumzetului primelor di!u'ii e !e în6ripau după !upă. ii un zgomot nu răzbătea prin jaluzelele tra!e; în a"ara zgomotului"ăut de ome!eni, în !ală domnea o linişte de!ă&ârşită; "ar"uriile îşi!%imbau loul "ără !ă !e audă un !unet, argintăria treea din bu"ete pe

ma!ă "ără el mai !lab lin%et, iar majordomul părea mut; porunea dino%i. -!t"el, după primele zee minute, ome!enii !e !im'iră u de!ă&ârşire!inguri în aea!tă înăpere; păreau ă !unt !urzi şi mu'i aeşti !er&itori,aproape "antomatii. omnul de $i%elieu "u primul are rup!e tăerea !olemnă e domnea în timp e !e !er&ea !upa !punând &einului !ău din dreapta* + omnul onte nu bea2 Cel ăruia îi erau adre!ate ae!te u&inte era un bărbat de treizei şiopt de ani, blond, !und, u umerii largi; o%ii !ăi de un alba!tru#de!%i!!lipeau uneori u &ioiiune; el mai ade! în!ă, păreau melanolii* pe

"runtea !a înaltă şi generoa!ă !ta în!ri!ă noble'ea u o "or'ă de netăgăduit. + u beau deât apă, mareşale ( zi!e el. + Cu eep'ia &izitelor la regele udo&i @V#lea ( ră!pun!e duele. -ma&ut in!tea de a ina u domnul onte şi atuni a bine&oit !ă bea &in. + >mi reaminti'i un moment agreabil, domnule mareşal; da, în 1771;era &in de DoaE din podgoria imperială. + >n aea!tă lipă, majordomul meu are onoarea !ă &ă toarne unula!emănător, domnu#le onte ( ră!pun!e $i%elieu, înlinându#!e. Contele de <aga ridiă pa%arul la înăl'imea o%ilor, pri&indu#l în lumina!"eşnielor. Vinul !lipea în pa%ar a un rubin li%id.

+ =!te ade&ărat, domnule mareşal. 0ul'ume!. 3i ontele ro!tiu&ântul mul'ume!, u un ton atât de nobil şi gra'io!, înât întreagaa!i!ten'ă !e ridiă în aelaşi timp, !trigând eletrizată* + Drăia!ă maie!tatea !a/ + = ade&ărat ( repliă ontele de <aga ( trăia!ă maie!tatea !a regele?ran'ei/ u !unte'i de părerea mea, domnule de a 9)rou!e2 + omnule onte ( ră!pun!e ăpitanul, u tonul "amiliar dar totodatăre!petuo! al omului obişnuit !ă &orbea!ă apetelor înoronate ( l#ampără!it pe rege aum o oră şi regele a "o!t atât de bun u mine, înât nimeninu &a !triga mai on&in!* Ftrăia!ă regeleG. umai ă, deoaree într#o orădatoria mă obligă !ă 6u pe mare, unde mă aşteaptă ele două &a!e de război

pe are regele mi le#a pu! la di!pozi'ie, odată pleat de aii, &ă erpermi!iunea de a !triga Ftrăia!ăG pentru un alt rege, pe are mi#ar "aemare plăere !ă#l !er&e!, daă n#aş a&ea unul atât de bun. 3i ridiând pa%arul, domnul de a 9)rou!e !alută u pro"und re!pet peontele de <aga. + -ea!tă urare de !ănătate pe are a'i "ăut#o ( zi!e doamna uHarrE, a:ată la !tânga mareşalului ( !untem u to'ii gata !ă o !u!'inem. =a



trebuia în!ă !ă 6e eprimată de ătre deanul no!tru de &âr!tă, um !#ar 6!pu! în 9arlament. + In&ita'ia 'i !e ade!ează 'ie, Da&emeE, !au mie/ $epliă râzândmareşalul şi uitându#!e !pre &e%iul !ău prieten. + u red ( adăugă un per!onaj pla!at în "a'a mareşalului de $i%elieu.

+ Ce nu rede'i, domnule de Caglio!tro2 >ntrebă ontele de <aga, îndreptându#şi pri&irea pătrunzătoare !pre interloutorul !ău. + u red, domnule onte ( reluă Caglio!tro, înlinându#!e ( ă domnulde $i%elieu e!te deanul no!tru de &âr!tă. + Iată e&a are#mi plae ( ră!pun!e mareşalul. e pare ă eşti tu, Da&emeE. + ă 6m !erioşi, am u opt ani mai pu'in deât tine. unt ontingentul17J4 ( repliă bătrânul !enior. + Câtă ingratitudine/ =lamă mareşalul. >mi dez&ăluie ei optzei deani. + Cu neputin'ă, domnule due/ C%iar a&e'i optzei de ani2 >ntrebă

domnul de Condoret. + -%, umnezeule/ a. =!te un alul uşor de "ăut şi prin aea!taaproape nedemn de un matematiian de alibrul dumnea&oa!tră, mar%ize.unt din !eolul treut, din marele !eol, um îl numim. 1KLK, iată o dată/ + Impo!ibil ( !pu!e de aunaE. + =i, daă tatăl dumnea&oa!tră ar 6 aii, domnule gu&ernator alHa!tiliei, nu ar !pune impo!ibil, deoaree am "o!t prizonierul lui în 1714. + eanul de &âr!tă, aii, e!te u !iguran'ă, &inul pe are domnulonte de <aga îl are în ae!t moment în pa%arul !ău ( !pu!e domnul de?a&ra!. + Un DoaE de o !ută douăzei de ani; a&e'i dreptate, domnule de

?a&ra! ( ră!pun!e ontele. -e!tui DoaE îi re&ine dei in!tea de a în%ina în!ănătatea regelui. + Un moment, domnilor ( inter&eni Caglio!tro, înăl'ându#şi "runtea !alargă !trăluind de &igoare şi inteligen'ă. 9rote!tez. + 9rote!ta'i a!upra dreptului de întâiul nă!ut al DoaE#lui2/ trigară înor in&ita'ii. + Hineîn'ele! ( repliă liniştit ontele ( pentru a eu în!umi l#am !igilat în !tilă. + umnea&oa!tră2 + a, eu, în 1KK4, în ziua &itoriei lui 0onteuolli a!upra turilor. -e!te u&inte pe are Caglio!tro le ro!ti u o imperturbabilă gra&itate

"ură primite u un imen! %o%ot de râ!. + Minând !eama de ae!t luru, domnule ( zi!e doamna u HarrE (dumnea&oa!tră a&e'i am o !ută treizei de ani, pentru ă trebuie !ă 6 a&utel pu'in zee ani a !ă 6 putut pune ae!t minunat &in într#o !tilă. + -&eam mai mult de zee ani ând am îndeplinit aea!tă opera'ie,doamnă, deoaree a treia zi am a&ut in!tea de a 6 în!ărinat de ătremaie!tatea !a împăratul -u!triei !ă#l "eliit pe 0onteuolli, are, prin&itoria de la aint#Aot%ard, a răzbunat ziua de la =!pe din =!la&onia, zi în



are neredinioşii au bătut atât de rău trupele imperiale, prietenii şito&arăşii mei de arme în 1NOK. + =i ( zi!e ontele de <aga, la "el de ree a şi Caglio!tro ( domnula&ea el pu'in zee ani la aea dată, de&reme e a a!i!tat în per!oană laaea memorabilă bătălie.

+ Un deza!tru îngrozitor, domnule onte/ $ă!pun!e Caglio!tro, înlinându#!e. + Cu toate a!tea, mai pu'in durero! deât deza!trul de la Cr)E (!pu!e Condoret, !urâzător. + =!te ade&ărat, domnule ( ră!pun!e Caglio!tro, zâmbind şi el. Hătăliade la Cr)E a "o!t teribilă prin aeea ă nu o armată a "o!t în&in!ă, i în!ăşi?ran'a. ar trebuie !ă !punem ă în"rângerea noa!tră n#a "o!t o &itorie pedeplin meritată pentru -nglia. $egele =duard a&ea tunuri, luru pe are ?ilipde Valoi! îl ignoră u de!ă&ârşire, !au, mai eat, luru pe are ?ilip de Valoi!nu &oia !ă#l readă, u toate ă îl pre&eni!em, u toate ă îi !pu!e!em ă am&ăzut u o%ii mei ae!te patru pie!e de artilerie pe are =duard le

umpăra!e de la &ene'ieni. + -%/ =lamă doamna u HarrE. -%, l#a'i uno!ut pe ?ilip de Valoi!2 + oamnă, am a&ut in!tea !ă mă număr printre ei ini !eniori arel#au e!ortat ând a pără!it âmpul de bătaie ( ră!pun!e Caglio!tro. Veni!em în ?ran'a u !ărmanul bătrân rege al Hoemiei, are era orb şi are !#a lă!atomorât ând i !#a !pu! ă totul e!te pierdut. + , oamne/ Inter&eni a 9)rou!e. umnea&oa!tră, domnule, nii nu&e'i rede ât de mult regret ă, în lo !ă a!i!ta'i la bătălia de la Cr)E, nu a'ia!i!tat la ea de la -tium. + 3i de e, domnule2 + 9entru ă a'i 6 putut !ă#mi da'i amănunte nautie, are, u toată

"rumoa!a de!riere a lui 9lutar%, mi#au răma! "oarte nelămurite. + Care, domnule2 -ş 6 "eriit daă aş putea !ă &ă 6u de oareare "olo!. + -'i "o!t dei2 + u, domnule, atuni eram în =gipt. ?u!e!em în!ărinat de ătreregina Cleopatra !ă reorganizez bibliotea din -leandria, luru pe are eramel mai indiat !ă#l "a, deoaree unoşteam per!onal pe ei mai buni autoridin anti%itate. + 3i a'i &ăzut#o pe regina Cleopatra, domnule de Caglio!tro2 >ntrebăonte!a u HarrE. + Cum &ă &ăd, doamnă. + =ra %iar atât de "rumoa!ă, um !e !pune2

+ oamnă onte!ă, dumnea&oa!tră şti'i ă "rumu!e'ea e relati&ă.?ermeătoarea regină a =giptului ar 6 "o!t la 9ari! doar o "emeiuşădrăgălaşă. + u &orbi'i de rău "emeiuştile, domnule onte. + ă mă păzea!ă umnezeu/ + -!t"el, Cleopatra era5 + 0iă, !ub'ire, &ioaie, !pirituală, u o%ii mari şi migdala'i, un na!gree!, din'ii a perlele şi mâna ă a dumnea&oa!tră, doamnă; o mână



demnă de un !eptru. Iată un diamant pe are mi l#a dat şi pe are îl a&ea dela "ratele ei 9tolemeu* îl purta la degetul mare. + a degetul mare2/ e miră doamna u HarrE. + a, aşa era moda egipteană şi eu, după um &ede'i, îl port de#abiape degetul mi.

3i !o'ând inelul, i#l întin!e doamnei u HarrE. =ra un diamant magni6,are, după !ânteierea mirauloa!ă şi mărimea într#ade&ăr deo!ebită, &alorade!igur treizei !au patruzei de mii de "rani. iamantul "ău înonjurulme!ei şi re&eni la Caglio!tro, are şi#l pu!e liniştit în deget. + -%, în'eleg. unte'i neînrezători* neînredere "atală u are a trebuit!ă lupt toată &ia'a. ?ilip de Valoi! nu m#a rezut ând i#am !pu! !ă#i la!e lui=duard o ale de retragere* Cleopatra n#a &rut !ă mă readă ând i#am !pu!ă -ntoniu &a 6 bătut. Droienii n#au &rut !ă mă readă ând le#am !pu!de!pre alul de lemn* FCa!andra e!te in!pirată de zei, a!ulta'i#o peCa!andraG + -, dar e minunat/ -daugă doamna u HarrE, prăpădindu#!e de râ!. 3i

ade&ărul e!te ă n#am &ăzut un om mai !erio! şi în aelaşi timp mai amuzanta dumnea&oa!tră. + Vă a!igur ( !pu!e Caglio!tro, înlinându#!e ( ă Bonat%a! era multmai amuzant deât mine. -%, "ermeător amarad/ Când a "o!t omorât deătre aul, am !im'it ă#mi pierd min'ile. + Vă a&ertizez ă, daă mai ontinua'i, onte ( zi!e duele de $i%elieu( o !ă#l înnebuni'i pe bietul Da&emeE, are într#atât !e teme de moarte, înât&ă pri&eşte nău, rezându#&ă nemuritor. 0ai bine !pune'i lar daă !unte'i!au nu2 + emuritor2 + emuritor.

+ u ştiu nimi, dar totuşi pot !ă a6rm un luru. + Care2 >ntrebă Da&emeE, el mai urio! dintre a!ultătorii ontelui. + -ela ă am &ăzut toate lururile şi am întâlnit toate per!onajele peare le#am itat adineauri. + #a'i uno!ut pe 0onteuolli2 + Ca pe dumnea&oa!tră, domnule de ?a&ra! şi %iar mai bine, pentruă e!te a doua !au a treia oară ând am onoarea !ă &ă &ăd, în timp e amtrăit aproape un an !ub aelaşi ort u "aimo!ul !trateg de!pre are &orbim. + #a'i uno!ut pe ?ilip de Valoi!2 + upă um am a&ut in!tea !ă &ă !pun, domnule de Condoret; dar el!#a întor! la 9ari!, iar eu am pără!it ?ran'a şi m#am întor! în Hoemia.

+ Cleopatra2 + a, doamnă onte!ă, Cleopatra. V#am !pu! ă a&ea o%ii negri a şiai dumnea&oa!tră şi bu!tul aproape tot atât de "rumo!. + ar, onte, de unde şti'i dumnea&oa!tră um e!te bu!tul meu2 + eamănă u al Ca!andrei, doamnă şi !ă nu lip!ea!ă nimi ae!teia!emănări, ea a&ea, a şi dumnea&oa!tră, !au dumnea&oa!tră a şi ea, unmi !emn negru în dreptul elei de a şa!ea oa!te din !tânga. + %, onte, dar !unte'i un ade&ărat &răjitor/



+ -, nu, mar%ize ( repliă mareşalul de $i%elieu, râzând ( i#am !pu!eu. + ar dumnea&oa!tră de unde şti'i2 0areşalul îşi 'uguia buzele. + <m/ ?ău el. =!te un !eret de "amilie. + Hine, bine5

+ Pi!e doamna u HarrE. upă um &ăd, mareşale, nii o mă!ură depreau'ie nu e!te inutilă atuni ând o "emeie !e %otărăşte !ă &ă &iziteze.-poi, întorându#!e !pre Caglio!tro* într#ade&ăr, domnule, po!eda'i !eretultinere'ii, deoaree la &âr!ta de trei !au patru mii de ani, pe are o a&e'i, nuarăta'i mai mult de patruzei. + a, doamnă, po!ed !eretul &eşniei tinere'i. + -%, întineri'i#mă şi pe mine, &ă rog/ + 9e dumnea&oa!tră, doamnă, e inutil; minunea e!te în"ăptuită. -&em&âr!ta pe are părem a o a&ea şi dumnea&oa!tră număra'i el mult treizeide ani. + unte'i urtenitor.

+ u, doamnă, aşa e!te. + #a'i putea totuşi !ă#mi eplia'i şi mie2 + = de!tul de uşor. -'i uzat, iară !ă &ă da'i !eama, de proedeul meu. + Cum adiă2 + -'i "olo!it eliirul meu. + =u2 + C%iar dumnea&oa!tră, onte!ă. -, nu red ă a'i uitat. + Ce anume2 + Conte!ă, &ă aminti'i de o a!ă de pe !trada aint#Claude2 Vă adue'iaminte ă a'i intrat în aea!tă a!ă pentru o oareare %e!tiune pri&itoare ladomnul de artine2 Vă adue'i aminte ă a'i "ăut un !er&iiu unuia dintre

prietenii mei numit Bo!ep% Hal!amo2 Vă adue'i aminte ă Bo!ep% Hal!amo &#a dăruit un :aon u eliir, reomandându#&ă !ă lua'i trei piături în 6earediminea'ă2 Vă adue'i aminte ă a'i urmat !"atul până anul treut, ând:aonul !#a golit2 aă nu &ă aminti'i toate ae!tea, onte!ă, într#ade&ăr n#armai 6 &orba de !implă uitare, i de nereunoştin'a. + %, domnule de Caglio!tro, îmi !pune'i nişte lururi5 + 9e are nu le unoaşte'i deât dumnea&oa!tră, !unt on&in! de a!ta.ar are ar 6 meritul unui &răjitor daă nu ar unoaşte !eretele aproapelui!ău2 + ei Bo!ep% Hal!amo a&ea, a şi dumnea&oa!tră, re'eta ae!tuimiraulo! eliir2

+ u, doamnă, dar um era unul dintre ei mai buni prieteni ai mei, îidădu!em trei !au patru :aoane. + 3i mai are &reunul2 + u mai ştiu. e trei ani, !ărmanul Hal!amo a di!părut. Ultimă datăând l#am &ăzut, era în -meria, pe 'ărmurile râului %io; plea într#oepedi'ie în 0un'ii tânoşi şi de atuni am auzit !punându#!e ă a murit. + <ai, %ai, onte/ trigă mareşalul. e!tul u galanteria, &ă implor/eretul, onte, !eretul/



+ Vorbi'i !erio!, domnule2 >ntrebă ontele de <aga. + ?oarte !erio!, !ire5 Iertare, &reau !ă !pun domnule onte ( şiCaglio!tro !e înlină într#un "el are lă!a bine !ă !e &adă ă greşeala !ă&ârşitaera pe de#a#ntregul &oluntară. + ei ( !pune mareşalul ( doamna nu e!te de!tul de bătrână a !ă 6e

întinerită2 + u, u !iguran'ă. + =i bine/ ă luăm atuni pe altine&a. Iată#l pe prietenul meu Da&emeE. Ce !pune'i2 u#i aşa ă are aerul de a 6 ontemporan u 9ilat din9ont2 ar poate a în azul lui e!te tomai pe do!; e prea bătrân2 Caglio!tro îl pri&i pe baron. + u ( !pu!e el. + -%, !umpul meu onte ( !trigă mareşalul ( daă îl întineri'i, &ăprolam ele&ul 0edeei. + ori'i într#ade&ăr2 >ntrebă Caglio!tro, adre!ându#!e !tăpânului a!eişi întrebând din o%i întregul auditoriu.

Do'i înu&iin'ară printr#un !emn. + 3i dumnea&oa!tră, domnule de Da&emeE2 + =i drăie, eu %iar mai &ârto! deât eilal'i ( zi!e baronul. + =i bine, de!tul de uşor ( înepu Caglio!tro, !treurându#şi douădegete în buzunar, de unde !oa!e o !tilu'ă otaedriă. -poi luă un pa%ar urat de ri!tal şi &ăr!a în el âte&a piături dinlioarea a:ată în !tilu'ă. ilua ae!te âte&a piături într#o jumătate de upăde şampanie ree şi întin!e baronului băutura a!t"el preparată. Doată lumea îiurmărea din o%i ele mai mii mişări, to'i !tăteau u gura ă!ată. Haronulluă pa%arul, dar în lipa în are îl du!e la gură, şo&ăi. =zitarea lui !târni râ!ulin&ita'ilor, un râ! atât de zgomoto!, înât Caglio!tro de&eni nerăbdător.

+ Arăbi'i#&ă, baroane ( îl îndemnă el ( !au &e'i lă!a !ă !e piardă olioare are &alorează o !ută de ludo&ii piătura. + rae/ =lamă $i%elieu, înerând !ă glumea!ă. = alte&a deât&inul de DoaE. + 9rin urmare, trebuie !ă beau2 >ntrebă baronul, aproape tremurând. + au !ă tree'i altuia pa%arul, domnule, a !ă pro6te totuşi ine&a deeliir. + a'i#mi#l mie ( !pu!e duele de $i%elieu, întinzând mâna. Haronulmiro!i pa%arul şi, i!pitit "ără îndoială de mirea!ma &ie, >mbăl!ămată, deuloarea tranda6rie pe are ele âte&a piături de eliir o dădu!erăşampaniei, !orbi lioarea magiă.

>n aeeaşi lipă, !im'i ă un 6or îi zguduie tot trupul din reştet până întălpi şi tot !ângele bătrân şi amor'it are dormita în &enele !ale înepe !ă#ilootea!ă !ub piele. 9ielea zbârită i !e întin!e, o%ii &eştezi aoperi'i depleoapele obo!ite !e măriră "ără &oia lui. 9upila !e mişa &ie şi puterniă,tremurul mâinilor di!păru înlouit de mişări !igure şi ner&oa!e, &oea de&eni"ermă, genun%ii ela!tii a în ele mai "rumoa!e zile ale tinere'ii !ale şi toată6in'a !ă !e îndreptă. -e!t luru !e petreu a şi ând lioarea i#ar 6



regenerat întregul trup de la o etremitate la alta, pe mă!ură e !eră!pândea în 'e!uturi. Un !trigăt de !urpriză, de !tupoare, un !trigăt de admira'ie, mai ale!,ră!ună în toată a!a. Da&emeE, are până atuni mâna!e u gingiile, !e !im'i în"ometat. 9u!e mâna pe o "ar"urie şi un taâm, îşi luă o por'ie zdra&ănă din

toana a:ată în !tânga !a şi, !"ărâmând oa!ele de potârni%e, !pu!e ă !imteum îi re! din'ii pe are îi a&u!e!e la douăzei de ani. 0ână, râ!e, bău şi "u în mare &er&ă &reme de o jumătate de oră timp în are eilal'i ome!eni îl pri&iră ului'i; apoi, înetul u înetul, el !e !tin!e ao lampă ăreia înepe !ă#i lip!ea!ă uleiul. 0ai întâi "runtea, pe are &e%ileriduri, o lipă di!părute, !e !ăpară din nou. 9ri&irea i !e o6li şi !e întuneă. >ipieri toată !trăluirea, !patele i !e îno&oie. 9o"ta de mânare îi di!păru,genun%ii prin!eră din nou !ă#i tremure. + %/ Aemu el. + =i bine2 >ntrebară in&ita'ii. + =i bine, adio tinere'e/ $o!ti el, !o'ând un !u!pin adân şi două

larimi îi umeziră pleoapele. In!tinti&, un !u!pin a!emănător elui !o! de Da&emeE ieşi din pieptul6eăruia dintre ome!eni, priinuit de pri&eliştea tri!tă a moşneagului întinerit, are părea şi mai bătrân după aea!tă pierdere a tinere'ii. + = "oarte !implu, domnilor ( !pu!e Caglio!tro ( nu i#am dat baronuluideât treizei şi ini de piături din eliirul &ie'ii şi nu a întinerit deât timpde treizei şi ini de minute. + -%, mai &reau/ 0ai &reau, onte ( murmura laom bătrânelul. + u, domnule, o nouă înerare &#ar uide poate ( ră!pun!eCaglio!tro. intre to'i ome!enii, doamna u HarrE, are unoştea &irtu'ile ae!tui

eliir, urmări!e u ea mai mare uriozitate amănuntele ae!tei !ene. 9emă!ură e tinere'ea şi &ia'a !trăbăteau arterele bătrânului Da&emeE, pri&ireaonte!ei ăuta !ă pătrundă ât mai adân în ae!t proe!. $âdea, aplaudă, !e buura pri&indu#l. Când e"etul băuturii atin!eulmea, onte!a aproape ă !e repezi !ă !mulgă din mâna lui Caglio!tro:aonul dătător de &ia'ă. ar în ael moment, Da&emeE înepu!e !ă îmbătrânea!ă mai repede deât întineri!e5 + 9ăat/ >mi dau !eama ( !pu!e ea u tri!te'e ( a totul e!tedeşertăiune, !peran'ă &ană; minunea nu a durat deât treizei şi ini deminute. + ei, pentru a 6 tânăr doi ani, trebuie !ă bei un :u&iu ( reluă ontele

de <aga. Do'i râ!eră. + u ( inter&eni Condoret ( alulul e !implu* treizei şi ini depiături pentru treizei şi ini de minute, dei nişte nenoroite de treimilioane o !ută inizei şi trei de mii de piături daă &rei !ă rămâi tânăr unan. + ade&ărată inunda'ie ( !pu!e a 9)rou!e.



+ 3i u toate ae!tea, după părerea dumnea&oa!tră, domnule, nua!t"el !tau lururile u mine, deoaree o !tilu'ă, doar de patru ori mai maredeât :aonul dumnea&oa!tră şi pe are mi#a dat#o prietenul dumnea&oa!tră Bo!ep% Hal!amo, a "o!t !u6ientă pentru a opri la mine !urgerea timpului, peo perioadă de zee ani.

+ -şa e, doamnă şi numai dumnea&oa!tră a'i pătrun! mi!terul ae!tuiade&ăr. Hărbatul are a îmbătrânit, mai ale! el are a îmbătrânit "oarte mult,are ne&oie de aea!tă antitate pentru a !e produe un e"et imediat şiputerni ar o "emeie de treizei de ani, um era'i dumnea&oa!tră !au unbărbat de patruzei de ani, um eram eu, ând am îneput !ă bem din eliirul&ie'ii, o a!emenea "emeie !au un a!emenea bărbat, înă plini de "or'a şi detinere'e, nu au ne&oie deât de zee piături din aea!tă apă în perioadele dedelin şi u ajutorul ae!tor zee piături, el !au ea are bea îşi pă!treazătinere'ea şi po"ta de &ia'ă, rămânând &eşni în aelaşi !tadiu de "rumu!e'e şienergie. + Ce numi'i dumnea&oa!tră perioade de delin2 >ntrebă ontele de

<aga. + 9erioadele naturale, domnule onte. mului are trăieşte la 'ară"or'ele îi re! până la treizei şi ini de ani. -jun! la aea!tă &âr!tă, omulrămâne ne!%imbat până la patruzei. >nepând de la patruzei de ani, el înepe !ă dea îndărăt, aproape pe ne!im'ite, până la inizei. -tuni etapele!e apropie şi !e !ued u mai multă repeziiune până în ziua mor'ii. 9entruel e trăieşte la oraş, dei unde ei!tă uzură datorită ee!elor, grijilor şibolilor, reşterea "or'elor !e opreşte la treizei de ani, iar de!reşterea înepela treizei şi ini. =i bine, ei!tă un moment pe are trebuie !ă#l opreşti, 6eă trăieşti la 'ară, 6e la oraş, un moment ând natură e!te !ta'ionară înaintede a !e angaja în etapa de delin, înainte a aea!tă etapă !ă !e in!taleze.

Cel are, po!e!or al !eretului ae!tui eliir, um !unt eu, ştie !ă gă!ea!ămomentul în aşa "el, înât !ă !urprindă şi !ă oprea!ă &ia'a înainte de îmbătrânire, aela &a trăi um trăie! eu, totdeauna tânăr, el pu'in de!tul detânăr pentru eea e &rea înă !ă "aă pe lume. + =i, oamne, dar bine, domnule de Caglio!tro ( !trigă onte!a (atuni de e, daă a'i a&ut libertatea !ă &ă alege'i &âr!ta, de e n#a'i ale!douăzei de ani în lo de patruzei2 + 9entru ă, doamnă onte!ă ( !pu!e zâmbind Caglio!tro ( îmi on&ine!ă 6u &eşni un bărbat de patruzei de ani, !ănăto! şi puterni, deât untinerel nei!pră&it de douăzei de ani. + %/ %/ =lamă onte!a.

+ =i, de!igur, doamnă ( ontinuă Caglio!tro ( la douăzei de ani plai"emeilor de treizei, dar la patruzei de ani poruneşti "emeilor de douăzei şibărba'ilor de şaizei. + 0ă predau, domnule ( adaugă onte!a. e alt"el, um !ă di!u'i uun eemplu &iu2 + ei eu ( !pu!e abătut Da&emeE ( eu !unt ondamnat; am a:at preatârziu.



+ omnul de $i%elieu a "o!t mai abil deât dumnea&oa!tră, !pu!e unai&itate a 9)rou!e, u "ran%e'ea lui de marinar. -m auzit mereu !punându#!e ă mareşalul ar a&ea o re'etă5 + Un z&on ră!pândit de "emei ( repliă râzând ontele de <aga. + =!te ae!ta un moti& pentru a nu#l rede, due2 >ntrebă doamna u

HarrE. Hătrânul mareşal roşi, el are nu roşea niiodată. 3i adăugă iute; + Vre'i !ă şti'i, domnilor, în e a on!tat re'eta mea2 + a, !igur ă &rem. + =i bine, în a mă menaja. + -%, a%/ =lamă a!i!ten'a. + -e!ta e!te ade&ărul ( !pu!e mareşalul. + -ş onte!ta re'eta, daă n#aş 6 &ăzut e"etul elei a domnului deCaglio!tro. e alt"el, aten'ie, domnule &răjitor, nu am terminat u întrebările. + Continua'i, doamnă, ontinua'i. + umnea&oa!tră !punea'i ă atuni ând a'i "olo!it pentru prima dată

eliirul &ie'ii, a&ea'i patruzei de ani2 + a, doamnă. + 3i ă, de la aea dată, dei de la a!ediul Droiei5 + Cu pu'in înainte, doamnă5 + ?ie, a'i răma! la patruzei de ani2 + pute'i &edea. + ar, domnule în "elul ae!ta ne demon!tra'i mai mult %iar deâtdemon!trează teoria dumnea&oa!tră5 pu!e Condoret. + Ce &ă demon!trez, domnule mar%iz2 + e demon!tra'i nu numai prelungirea tinere'ii, i şi on!er&area&ie'ii. eoaree a&ea'i patruzei de ani de la a!ediul Droiei, în!eamnă ă n#a'i

murit niiodată. + =!te ade&ărat, domnule mar%iz, n#am murit niiodată, omărturi!e! u umilin'ă. + 3i totuşi nu !unte'i in&ulnerabil a -%ile, !pun ă -%ile, deşi nii el nuera in&ulnerabil de &reme e 9ari! l#a putut uide u o !ăgeată în ălâi. + u, nu !unt in&ulnerabil şi a!ta !pre marele meu regret, ră!pun!eCaglio!tro. + -tuni pute'i 6 ui!, pute'i muri de moarte &iolentă2 + in păate, da5 + Cum a'i "ăut atuni !ă !ăpa'i de aidente timp de trei mii ini!ute de ani2

+ Un ade&ărat noro, domnule onte; &ă rog !ă mă a!ulta'i. + Vă a!ult. + 3i noi &ă a!ultăm. + a/ a/ $epetară to'i in&ita'ii. 3i u &ădit intere!, 6eare !e aşeză la largul lui a !ă a!ulte ât maibine. Voea lui Caglio!tro rup!e tăerea;



+ Care e!te prima ondi'ie a &ie'ii2 >ntrebă el, arătându#şi prin ge!turiuşoare şi elegante "rumoa!ele mâini albe înărate de inele, printre are elal reginei Cleopatra !lipea ă !teaua polară. ănătatea, nu#i aşa2 + e!igur ( ră!pun!e toată lumea. + 3i ondi'ia !ănătă'ii e!te5

+ ieta ( zi!e ontele de <aga. + -&e'i dreptate, domnule onte, dieta între'ine !ănătatea. =i bine, dee ae!te piături din eliirul meu n#ar on!titui ea mai bună dietă po!ibilă2 + Cine o ştie2 + umnea&oa!tră, onte. + a, "ără îndoială, dar5 + u în!ă şi al'ii ( !pu!e doamna u HarrE. + -ea!ta, doamnă, e!te o întrebare pe are o &om eamina imediatei eu am urmat tot timpul dieta piăturilor mele şi um ele !unt realizareaeternului &i! al oamenilor tuturor timpurilor, um ele !unt eea e !trămoşiiăutau !ub numele de apa tinere'ii, eea e ontemporanii aută !ub numele

de eliirul &ie'ii, ele mi#au on!er&at tot timpul tinere'ea, !ănătatea, înon!ein'ă, &ia'a. = lar. + Cu toate a!tea, totul !e uzează, onte, %iar şi el mai "rumo! trup. + Cel al lui 9ari! a şi el al lui Vulan ( adăugă onte!a. #a'i uno!ut,"ără îndoială, pe 9ari!, domnule de Caglio!tro2 + 9er"et, doamnă; era un băiat tare "rumuşel; dar nu era nii pedeparte eea e !pune <omer !au eea e red "emeile. >n primul rând, eraroşo&an. + $oşo&an2 -%, &ai/ Ce oroare/ =lamă onte!a. + in nenoroire ( zi!e Caglio!tro ( =lena nu a "o!t de părereadumnea&oa!tră, doamnă. ar !ă re&enim la eliirul no!tru.

+ a, da/ >nu&iin'ară u to'ii. + umnea&oa!tră pretinde'i dei, domnule de Da&emeE, ă totul !euzează. ?ie. ar şti'i, de a!emenea, ă totul !e repară, totul !e regenerează!au !e înlouieşte, um &re'i. Ve!titul u'it al "ântului <ubert, ăruia i !#a!%imbat de atâtea ori Iama !au plă!eaua, e!te un eemplu; ăi, u toatăaea!tă dublă !%imbare, el a răma! u'itul "ântului <ubert. Vinul pe are îlpă!trează în beiurile lor ălugării din <eidelberg e!te totdeauna aelaşi &in,u toate ă în 6eare an !e &ar!ă o reoltă nouă în uriaşele budane. e alt"el,&inul ălugărilor din <eidelberg e!te întotdeauna limpede, tare şi u bu%et, în timp e &inul !igilat de pimiu! şi de mine în am"ore de lut nu mai era,ând am înerat !ă beau din el după o !ută de ani, deât un noroi gro! are

mai degrabă putea 6 mânat, dar în nii un az băut. =i bine, în lo de a urmaeemplul lui pimiu!, l#am pre"erat pe ei al ălugărilor din <eidelberg. 0i#am între'inut trupul adăugând în 6eare an noi prinipii are le regenerau peele &e%i. >n 6eare diminea'ă, un atom tânăr şi proa!păt a înlouit în!ângele meu, în arnea mea, în oa!ele mele o părtiiă uzată, morti6ată.-m împro!pătat reziduurile pe are omul obişnuit le la!ă !ă#i in&adeze pene!im'ite 6in'a; i#am !ilit pe !olda'ii pe are umnezeu i#a pu! la di!pozi'ianaturii umane !ă lupte împotri&a di!trugerii, !olda'ii pe are ea mai mare



parte dintre noi îi re"ormează !au îi la!ă !ă paralizeze în lene, eu în!ă i#am"or'at !ă duă o mună !u!'inută pe are o uşura, pe are o onduea %iarintroduerea perpetuă a unui !timulent totdeauna nou; rezultă din ae!t!tadiu permanent al &ie'ii ă mintea, ge!turile, ner&ii, inima, !u:etul meu nuşi#au înetat niiodată "un'iunile; şi um totul !e leagă în lumea a!ta, um

de obiei el mai bine reuşe! un luru ei e#l "a tot timpul, am "o!t în mod6re! mai îndemânati deât altul în a înlătura primejdiile de#a lungul uneiei!ten'e de trei mii de ani şi a!ta 6indă am reuşit !ă dobânde! o atareeperien'ă, înât pre&ăd apanele, înât !imt primejdiile are mă pânde!.-!t"el, nu m#a'i putea on&inge !ă intru într#o a!ă are !#ar putea dărâma. -, nu, am &ăzut prea multe a!e pentru a nu deo!ebi dintr#o pri&ire peele !olide de elelalte. u mă pute'i "ae !ă &ânez u un neîndemânati arenu ştie !ă "olo!ea!ă puşa. e pe timpul lui Ce"al, are a ui!#o pe !o'ia !a9rori!, până la regent, are i#a !o! o%iul domnului 9rin', am &ăzut preamul'i nepriepu'i. u mă &e'i "ae a într#o luptă !ă !tau în utare !au utarelo în are ar !ta oriare altul, deoaree alulez într#o lipă daă în linie

dreaptă !au pe oolite în loul aela &a ajunge &reun glon'. !ă#mi !pune'iă nu poate 6 pre&enit un glonte rătăit. Vă &oi !pune ă unui om, are aştiut !ă e&ite un milion de "ouri de puşă, nu#i poate 6 iertat daă !e la!ăomorât de un glonte rătăit. -%, nu "ae'i ge!turi de neînredere, deoaree, în !"ârşit, eu în!umi !unt o do&adă &ie. u &ă !pun ă !unt nemuritor; &ă!pun numai ă ştiu eea e nu ştie nimeni, adiă !ă e&it moartea ând apareprin aident. -!t"el, de eemplu, pentru nimi în lume nu &oi rămâne un!"ert de oră !ingur aii u domnul de aunaE, are gândeşte în ae!t momenta, daă m#ar a&ea într#una din elulele !ale pentru nebuni de la Ha!tilia, areperimenta nemurirea mea u ajutorul "oamei. u aş rămâne nii u domnulde Condoret, deoaree în lipa a!ta !e gândeşte !ă arune în pa%arul meu

on'inutul inelului pe are îl poartă la arătătorul mâinii !tângi, iar ae!ton'inut e!te o otra&ă; totul "ără nii o rea inten'ie, i dintr#o uriozitateştiin'i6ă, pentru a şti pur şi !implu daă aş muri. Cele două per!onaje pe are tomai le numi!e ontele de Caglio!trotre!ăriră. + 0ărturi!i'i "ără nii o !6ală, domnule de aunaE, doar nu !untem oin!tan'ă judeătorea!ă şi, de alt"el, inten'ia nu e!te pedep!ită. =i, nu &#a'igândit la e &#am !pu! eu2 3i dumnea&oa!tră, domnule de Condoret, aşa#iă a&e'i în ael inel o otra&ă pe are a'i &rut !ă mă "ae'i !#o gu!t în numeleiubitei dumnea&oa!tră !tăpâne, ştiin'a2 + 9e legea mea ( ră!pun!e domnul de aunaE, râzând şi roşind (

mărturi!e! ă a&e'i dreptate, domnule onte, era o nebunie. ar nebuniaaea!ta mi#a treut prin ap %iar în lipa ând dumnea&oa!tră o ro!tea'i. + 3i eu ( mărturi!i Condoret ( nu &oi 6 mai pu'in !iner deât domnulde aunaE. -m gândit într#ade&ăr ă, daă a'i 6 gu!tat din eea e am eu îninel, n#aş da doi bani pe nemurirea dumnea&oa!tră. Un !trigăt de admira'ie izbuni din toate piepturile. -ea!tă mărturi!iredădea dreptate nu nemuririi, i per!piaită'ii ontelui de Caglio!tro.



+ Vede'i ( !pu!e liniştit Caglio!tro ( &ede'i ă am g%iit. =i bine, aşa !e întâmpla u tot eea e e!te pe ale !ă !e întâmple. bişnuin'a de a trăi m#a"ăut !ă de!i"rez dintr#o pri&ire treutul şi &iitorul elor pe are îi &ăd.In"ailibilitatea mea în aea!tă dire'ie e!te atât de mare, înât ea !e etindeşi a!upra animalelor şi a materiei moarte. aă mă ur într#o tră!ură, &ăd din

"elul um !e omportă aii daă !unt nără&aşi, ite! pe tră!ăturile &izitiuluidaă mă &a ră!turna !au !e &a ioni; daă mă îmbar pe o orabie, g%ie!ând ăpitanul e!te neprieput !ău înăpă'ânat şi dei nu &a putea !au nu &a&rea !ă eeute mane&ra nee!ară. e aeea îl e&it şi pe &izitiu şi pe ăpitan.a! aii, a şi orabia. u tăgăduie! primejdia, o oole!; în lo !ă#i la! o!ută de po!ibilită'i, um "ae toată lumea, îi iau nouăzei şi nouă şi#mi bat jode a !ută. Iată la e îmi !er&eşte "aptul ă am trăit trei mii de ani. + -tuni ( repliă râzând a 9)rou!e, în mijloul entuzia!mului şi anedumeririi !târnite de u&intele lui Caglio!tro ( atuni, !umpul meu pro"et,ar trebui !ă &eni'i u mine până la ambara'iunile u are &a trebui !ă "aoolul pământului. 0i#a'i "ae un deo!ebit !er&iiu. Caglio!tro nu ră!pun!e.

omnule mareşal ( ontinuă râzând na&igatorul ( pentru ă domnul onte deCaglio!tro nu &rea, şt în'eleg aea!tă, !ă pără!ea!ă o atât de plăutăompanie, trebuie. ă#mi permite'i mie !#o "a. , ierta'i#mă, domnule ontede <aga, ierta'i#mă, doamnă, dar iată ă bate ora şapte şi am "ăgăduitregelui !ă mă ur în tră!ură la şapte şi un !"ert. -um, pentru ă domnulonte de Caglio!tro nu e!te i!pitit !ă &ină !ă &adă ele două &a!e de război,aş dori !ă#mi !pună el pu'in eea e mi !e &a întâmpla de la Ver!aille! laHre!t. e la Hre!t la pol îi !ute!, e treaba mea. ar, e naiba/ e laVer!ailie! la Hre!t5 >mi datorează un !"at. Caglio!tro !e uită înă o dată la na&igator, u o pri&ire atât demelanoliă, u un aer atât de blând şi de tri!t în aelaşi timp, înât ea mai

mare parte dintre in&ita'i "ură izbi'i în mod deo!ebit. a&igatorul în!ă nuob!er&ă nimi. >şi luă răma! bun de la toată lumea; &ale'ii îi pu!eră pe umerio mantie grea, îmblănită şi doamna u HarrE îi !treură în buzunar una dintreaele băuturi întăritoare şi ra6nate pe are ălătorul le pre'uieşte atât demult, u toate ă nu !e gândeşte aproape niiodată la ele din proprieini'iati&ă şi are#i aminte!, în lungile nop'i ale drumului !trăbătut printreg%e'uri, de prietenii lă!a'i aa!ă. a 9)rou!e, bine di!pu!, îl !alută eremonio! pe ontele de <aga şi întin!e mâna bătrâ#nului mareşal. + -dio, !umpul meu a 9)rou!e ( îi !pu!e duele de $i%elieu. + u, domnule due, la re&edere ( ră!pun!e a 9)rou!e. >ntr#ade&ăr, !#

ar zie ă ple pentru eternitate* "a oolul pământului, a!ta#i tot; patru#iniani de ab!en'a, nu mai mult. u trebuie !ă ne !punem adio, pentru atâtaluru. + 9atru !au ini ani/ =lamă mareşalul. =i, domnule, de e nu!pune'i, patru !au ini !eole2 Pilele !unt ani la &âr!ta mea. =u &ă !punadio/ + <aide#%aide, întreba'i#l pe g%iitor ( !pu!e a 9)rou!e, râzând ( &ăpromite înă douăzei de ani. u#i aşa, domnule de Caglio!tro2 -%, onte, de



e nu mi#ai &orbit mai de&reme de piăturile di&ine2 a orie pre' ar 6 "o!t, aş6 îmbarat o tonă pe -!trolabe. = numele na&ei mele, domnilor. oamnă, înă o !ărutare pe "rumoa!a dumnea&oa!tră mână, ea mai "rumoa!ă mânăpe are u !iguran'ă !unt !ortit !ă o mai &ăd până la reîntoarerea mea. are&edere/

3i pleă. Caglio!tro pă!tră tot timpul aeeaşi tăere rău#pre&e!titoare. e auzipa!ul ăpitanului ră!unând pe treptele de la intrare, !e auzi &oea lui &e!elă, în urte, adre!ând omplimente elor are#l ondueau. -poi aii îşi !uturarăapetele în'e!ate de zurgălăi, uşa tră!urii !e trânti u un zgomot !e şi ro'ileduduiră pe aldarâmul !trăzii. a 9)rou!e "ăea primul pa! dintr#o ălătoriemi!terioa!ă din are nu a&ea !ă !e mai întoară. Do'i răma!eră u ure%ea atentă. Când nu !e mai auzi nimi, pri&irileome!enilor !e întoar!eră !pre Caglio!tro, ă atra!e de un magnet. 9e "a'aae!tuia !trăluea o lumină pro"etia e îi "ău pe to'i !ă tre!ară. linişte!tranie !e aşternu timp de âte&a minute. Contele de <aga o rup!e primul*

+ e e nu i#a'i ră!pun! nimi, domnule2 -ea!tă întrebare eprima neliniştea tuturor. Caglio!tro tre!ări de parăar 6 "o!t !mul! dintr#o medita'ie pro"undă. + 9entru ă ( zi!e el, ră!punzând ontelui ( ar 6 trebuit !ă#i !pun 6e ominiună, 6e rudul ade&ăr. + Cum a!ta2 + 9entru ă ar 6 trebuit !ă#i !pun* Fomnule de a 9)rou!e, domnuldue de $i%elieu are dreptate !ă &ă !pună adio şi nu la re&edereG. + =i, dar e naiba, domnule Caglio!tro/ e ame!teă în &orbă$i%elieu, pălind. oar nu &ă re"eri'i la a 9)rou!e2 + Ha da, domnule mareşal ( !e grăbi !ă ră!pundă Caglio!tro. u pe

dumnea&oa!tră &ă pri&eşte tri!ta pre&e!tire. + u !e poate/ =lamă doamna u HarrE. -e!t biet a 9)rou!e, aremi#a !ărutat aum mâna5 + u numai ă n#o !#o mai "aă niiodată, doamnă, dar nu#i &a maire&edea niiodată pe ei pe are i#a pără!it a!tă#!eară ( ontinuă Caglio!tro,pri&indu#şi u aten'ie pa%arul plin u apa în are !ânteiau lumini de uloareaopalului, întretăiate de umbre. Un !trigăt de uimire ieşi din toate piepturile. i!u'ia ajun!e!e la unpunt ând, u 6ee lipă, de&enea tot mai pa!ionantă; aşa !#ar 6 !pu!, după în"ă'işarea gra&ă, !olemnă şi aproape neliniştită u are ei de "a'ă îlinterogau pe Caglio!tro, 6e u &oe tare, 6e u pri&irea. >n mijloul ae!tei

ten!iuni, domnul de ?a&ra!, rezumând !entimentul general, !e ridiă, "ău un!emn şi pleă în &âr"ul piioarelor !ă &adă daă în amerele &eine nu!pionează &reun &alet. ar a!a domnului mareşal de $i%elieu era o a!ăbine pu!ă la punt şi domnul de ?a&ra! nu gă!i în antiamera deât un bătrânintendent, are, !e&er a o !antinelă într#un po!t îndepărtat păzea intrarea în!u"rageria unde !e on!uma u !olemnitate de!ertul. >ntor! la loul !ău, el !eaşeza "ăând !emn ome!enilor !ăi ă !unt u de!ă&ârşire !inguri.



+ >n ae!t az ( zi!e doamna u HarrE, ră!punzând a!igurării date dedomnul de ?a&ra!, a şi ând aea!ta ar 6 "o!t "ăuta u gla! tare ( în ae!taz po&e!ti'i#ne e îl aşteaptă pe bietul a 9)rou!e. Caglio!tro lătină din ap. + <ai, %ai, domnule de Caglio!tro ( inter&eniră şi bărba'ii.

+ a, &ă rugăm. + =i bine, domnul de a 9)rou!e pleaă, după um &#a !pu!, u inten'iade a "ae oolul lumii şi pentru a ontinua ălătoriile lui Coo, ale bietuluiCoo, are, şti'i, a "o!t ui! în in!ulele andQi%. + a, da, ştim ( înu&iin'ară mai degrabă toate apetele deât toate&oile. + Dotul pre&e!teşte un !ue! deplin a'iunii întreprin!e de el. omnulde a 9)rou!e e!te un eelent marinar; de alt"el, regele udo&i al @VI#lea i#a tra!at itinerariul u o deo!ebită priepere. + a ( îl întrerup!e ontele de <aga ( regele ?ran'ei e!te un geogra"remarabil. u#i aşa, domnule de Condoret2

+ Un geogra" mult prea prieput pentru un rege ( ră!pun!e mar%izul.$egii nu trebuie !ă unoa!ă lururile deât la !upra"a'ă. -tuni !e &or lă!apoate ălăuzi'i de ătre oameni mai bine in"orma'i. + =!te o le'ie, domnule mar%iz ( repliă !urâzând domnul onte de<aga. Condoret roşi. + %, nu, domnule onte ( !pu!e el ( e!te o !implă re:e'ie, ogeneralitate 6lo!o6ă. + ei pleaă5 + $eluă doamna u HarrE, grăbită !ă urme orie altă di!u'ie parti#ulară are ar 6 de&iat on&er!a'ia de pe "ăgaşul pe are apua!e.

+ ei pleaă ( repetă Caglio!tro. ar !ă nu rede'i, oriât de grăbitera, ă &a plea numaideât; nu, îl &ăd pierzând multă &reme la Hre!t. + 9ăat ( inter&eni Condoret ( e!te el mai bun timp pentru îmbarări.Ha %iar e ni'el am prea târziu, în "ebruarie !au martie ar 6 "o!t mult maipotri&it. + -, nu#i reproşa'i ae!te două !au trei luni, domnule de Condoret, înae!t timp el pu'in trăieşte şi !peră. + =%ipajul lui e!te bun, red2 -dăugă întrebător $i%elieu. + a ( ră!pun!e Caglio!tro ( el are ondue a doua na&ă e!te undi!tin! o6'er. >l &ăd, tânăr, dorni de a&entură, din nenoroire urajo!. + Cum, din nenoroire2/

+ =i bine, după un an îl aut pe ae!t prieten şi nu#l mai &ăd ( ro!tiCaglio!tro, u nelinişte, eretându#şi pa%arul. imeni dintre dumnea&oa!trănu e!te rudă apropiată !au îndepărtata u domnul de angle2 + u. + imeni nu#l unoaşte2 + u. + =i bine, el &a 6 primul are &a muri. u#l mai &ăd. Un murmur de !paimă !ăpă din piepturile elor prezen'i.



+ ar el5 =l5 a 9)rou!e5 + 3optiră â'i&a, u gla! înăbuşit. + 9luteşte, ao!tează, !e îmbară din nou. Un an, doi ani de na&iga'ie"eriită. e prime! &eşti de la el, şi5 + 3i#apoi2

+ -nii tre5 + 3i5 3i52 + >n !"ârşit, oeanul e mare, erul e întuneat. Ii#olo ră!ar pământurineeplorate, ii#olo 6guri %idoa!e ă monştrii din ar%ipelagul gree!. =lepânde! orabia, are aleargă în ea'ă printre rei"uri, târâtă de urent; &ine"urtuna, "urtuna mai repede deât 'ărmul, apoi &ăd :ăări în!păimântătoare.-%, a 9)rou!e/ a 9)rou!e/ aă ai putea !ă m#auzi, 'i#aş !pune* F9lei, a şiCri!to"or Columb, pentru a de!operi o lume, a 9)rou!e, teme#te de in!uleleneuno!ute/G Dău. Un 6or de g%ea'ă !trăbătu întreaga adunare, în timp e în aer mai

&ibrau înă ultimele u&inte ale ontelui. + ar de e nu l#a'i a&ertizat2 trigă ontele de <aga "a!inat, a şieilal'i, de ae!t om etraordinar are mişa inimile după bunul !ău pla. + a, %iar aşa ( !e alătură şi doamna u HarrE ( de e !ă nu dăm"ugă, de e !ă nu#l oprim2 9entru &ia'a unui om a a 9)rou!e merită !ătrimi'i un urier, !umpul meu mareşal. 0areşalul în'ele!e şi !e şi ridiă pe jumătate pentru a !una. Caglio!tro întin!e în!ă bra'ul. 0areşalul !e lă!ă din nou în "otoliul !ău. + Vai ( ontinuă Caglio!tro ( totul ar 6 de pri!o!* el e pre&edede!tinul nu#l poate !%imba. omnul de a 9)rou!e ar 6 râ!, daă ar 6 auzitu&intele mele, um râdeau 6ii lui 9riam ând preziea Ca!andra, dar iată,

râde'i %iar dumnea&oa!tră, domnule onte de <aga şi în urând &or râde şieilal'i. %, nu &ă "eri'i, domnule de ?a&ra!, n#am a&ut niiodată un auditoriuprea înrezător. + Ha noi redem ( !trigară într#un gla! doamna u HarrE şi bătrânuldue de $i%elieu. + 3i eu ( murmură Da&emeE. + =u, de a!emenea ( zi!e politio! ontele de <aga. + a ( ro!ti Caglio!tro ( dumnea&oa!tră rede'i, dumnea&oa!trărede'i, pentru ă e!te &orba de a 9)rou!e, dar daă ar 6 &orba dedumnea&oa!tră, n#a'i rede/ + =%5/

+ unt !igur. + 0ărturi!e! ă eea e m#ar 6 laut !ă red ar 6 "o!t "aptul ădomnul de Caglio!tro !ă#i 6 !pu! domnului de a 9)rou!e* F9ăzi'i#&ă dein!ulele neuno!uteG. -tuni el !#ar 6 păzit. =ra totuşi o şan!ă. + Vă a!igur ă nu, domnule onte şi %iar daă m#ar 6 rezut, re&ela'iaar 6 "o!t, orium, utremurătoare, deoaree în "a'a primejdiei, la &edereaaelor in!ule neuno!ute are trebuiau !ă#i 6e "atale, nenoroitul, înrezător în pro"e'ia mea, ar 6 !im'it apropierea mor'ii mi!terioa!e are#l amenin'ă şi



de are nu poate "ugi. u ar mai 6 "o!t o !ingură moarte, i o mie de mor'i peare le#ar 6 îndurat în "elul ae!ta; 6indă în!eamnă !ă mori de o mie de oriând bâjbâi în întuneri, u !u:etul năpădit de di!perare. Aândi'i#&ă numai,!peran'a pe are i#aş 6 luat#o e!te ultima on!olare pe are o!ânditul opă!trează, %iar şi în lipa ând u'itul îl atinge, ând !imte tăişul o'elului,

ând !ângele a şi îneput !ă#i urgă. Via'a !e !tinge, dar omul mai !peră înă. + =!te ade&ărat/ 3optiră u &oe înăbuşită â'i&a dintre ei prezen'i. + a ( ontinuă Condoret ( &ălul de mi!ter are aoperă !"ârşitul &ie'iinoa!tre e!te !ingurul mare bine pe are !oarta l#a dăruit omului pe pământ. + =i bine, orie ar 6 ( zi!e ontele de <aga ( daă mi !#ar 6 întâmplat!ă aud ă#mi !pune un om a dumnea&oa!tră* F9ăzi'i#&ă de utare om !au deutare luruG, aş 6 luat#o de bună şi &#aş 6 mul'umit. Caglio!tro lătină înet din ap înto&ărăşind aea!tă mişare u un!urâ! tri!t. + a, domnule de Caglio!tro ( ontinuă ontele ( a&ertiza'i#mă şi &ă&oi mul'umi.

+ Vre'i !ă &ă !pun dumnea&oa!tră eea e nu am &rut !ă#i !pundomnului de a 9)rou!e2 + a, &reau. Caglio!tro !%i'ă mişare, de pară ar 6 &rut !ă &orbea!ă apoi,oprindu#!e, zi!e* + , nu, nu, domnule onte. + Vă implor. Caglio!tro întoar!e apul. + iiodată/ 0urmură el. + ua'i !eama ( ro!ti ontele, u un !urâ! ( mă &e'i "ae neînrezător. + 0ai bine neînrezător deât în!păimântat. + omnule de Caglio!tro ( !pu!e u gra&itate ontele ( uita'i un luru.

+ Care2 >ntrebă u re!pet pro"etul de oazie. + Că, daă unii oameni îşi pot ignora de!tinul "ără a aea!ta !ă în!emne e&a, !unt al'ii are au ne&oie !ă#şi unoa!ă &iitorul, dat 6ind ăde!tinul lor îi intere!ează nu numai pe ei, i milioane de oameni. + -tuni ( !pu!e Caglio!tro ( poruni'i#mi. u, nu &oi "ae nimi "ără unordin "ormal. + Ce &re'i !ă !pune'i2 + aă maie!tatea &oa!tră îmi ordonă ( zi!e Caglio!tro, u &oe !urdă( mă &oi !upu#ne. + Vă ordon !ă#mi dez&ălui'i !oarta mea, domnule de Caglio!tro ( !pu!eregele maje!tuo! şi urtenitor.

eoaree ontele de <aga !e lă!a!e tratat a rege şi renun'a!e lainognito#ul !ău dând un ordin, domnul de $i%elieu !e ridiă pe dată, şi#l!alută eremonio! pe prin', ziând* + Vă mul'ume! pentru in!tea pe are regele uediei o "ae a!eimele, !ire; rog pe maie!tatea &oa!tră !ă bine&oia!ă a oupa loul de onoare.>nepând din ae!t moment, ae!t lo nu poate !ă &ă apar'ină deâtdumnea&oa!tră.



+ a!ă, !ă rămânem um !untem, domnule mareşal şi !ă nu pierdemnii un u&ânt din eea e domnul onte de Caglio!tro ne &a !pune. + $egilor nu li !e !pune ade&ărul, !ire. + Vă rog/ u !unt în regatul meu. $elua'i#&ă loul, domnule due/Vorbi'i, domnule de Caglio!tro, &ă onjur.

Caglio!tro arună o pri&ire !pre pa%arul !ău; băşiu'e a ele deşampanie urau de jo! !pre !upra"a'ă; atra!ă de pri&irea !a magnetiă, apapărea ă !e mişă după propria#i &oin'ă. + ire, !pune'i#mi e dori'i !ă şti'i ( înepu Caglio!tro ( !unt gata !ă &ără!pund. + pune'i#mi e "el de moarte mă aşteaptă. + e o împuşătură, !ire. ?runtea lui Au!ta& !e lumină. + -%, într#o bătălie ( elamă el. 0oartea unui !oldat/ 0ul'ume!,domnule de Caglio!tro, î'i mul'ume! de o mie de ori. -%, pre&ăd bătălii, iarAu!ta& -dol" şi Carol al @II#lea mi#au arătat um !e moare ând eşti regele

uediei. Caglio!tro pleă "runtea "ără a ră!punde. Contele de <aga înruntă!prâneana. + %o/ u într#o bătălie &a 6 tra! ael glon'2 >ntrebă el. + u, !ire. + >ntr#o răzmeri'ă; da, e u putin'ă. + u &a 6 într#o răzmeri'ă. + ar unde atuni2 + a un bal, !ire5 $egele ăzu pe gânduri. Caglio!tro, are !e ridia!e, !e aşeză şi,pleându#şi apul, şi#l uprin!e în palme.

Do'i păli!eră în jurul autorului pro"e'iei şi a elui are era obietul ei.omnul de Condoret !e apropie de pa%arul u apă în are g%iitorul iti!e!ini!tra pre&e!tire, îl luă de piior şi, ridiându#l la înăl'imea o%ilor, eretău grijă "a'etele !trăluitoare şi on'inutul mi!terio!. Do'i &edeau um aeio%i inteligen'i, rei şi pătrunzători ăutau !ă ob'ină de la dublul ri!tal, el!olid şi el li%id, !olu'ia unei probleme pe are mintea !ă o on!ideră o!peula'ie pur 6ziă. e "apt, !a&antul e&alua adânimea, re"ra'iileluminoa!e şi joul miro!opi ai apei. e întreba, el are era înredin'at atotul are o auză, auza şi pretetul ae!tui "el de şarlatanie, eer!ată a!upraunor oameni de &aloarea elor e !tăteau jur#împrejurul me!ei de ătre unbărbat de!pre are nu puteai !ă nu admi'i ă are puteri u totul neobişnuite.

?ără îndoială, el nu gă!i !olu'ia problemei, ăi înetă !ă maieamineze pa%arul, îl aşeza din nou pe ma!ă şi, în mijloul !tupe"a'ieipriinuite de prono!tiul lui Caglio!tro, !pu!e* + =i bine, eu, de a!emenea, l#aş ruga pe ilu!trul no!tru pro"et !ă întrebe oglinda !a magiă. in nenoroire, eu ( adăugă el ( nu !unt un !eniorputerni, nu ordon, ob!ura mea &ia'a nu apar'ine milioanelor de oameni.



+ omnule ( !pu!e ontele de <aga ( dumnea&oa!tră ordona'i înnumele ştiin'ei şi &ia'a dumnea&oa!tră intere!ează nu numai un popor, i întreaga umanitate. + 0ul'ume!, domnule onte; dar poate părerea dumnea&oa!trăa!upra ae!tui luru nu e!te şi ea a domnului de Caglio!tro.

Caglio!tro înalta apul întomai a un bidi&iu îmboldit u pintenii. + Ha da, mar%ize ( !pu!e el u un îneput de ner&ozitate, are, înanti%itate, ar 6 "o!t atribuită du%ului are îl !tăpânea. e!igur, !unte'i un!enior puterni în regatul gândirii. <ai, pri&i'i#mă în o%i/ ori'i u ade&ărat,!ă &ă prezi &iitorul2 + Cu ade&ărat, domnule onte ( reluă Condoret ( pe u&ânt deonoare/ Cum nu !e poate mai !erio!. + =i bine, mar%ize ( !pu!e Caglio!tro, u &oe !urdă şi oborândpleoapele dea!upra pri&irii 6e ( &e'i muri de otra&a on'inuta în inelul peare#l a&e'i în deget. Ve'i muri5 + şi daă l#aş aruna2 >l întrerup!e Condoret.

+ -runa'i#l/ + >n !"ârşit, mărturi!i'i ă e de!tul de uşor2 + -tuni, aruna'i#l, &ă !pun. + -%, da, mar%ize/ trigă doamna u HerrE. Vă implor, aruna'iaea!tă otra&ă periu#loa!ă; aruna'i#o, %iar daă n#ar 6 deât pentru a#l dade miniună pe ae!t pro"et ne!u"erit are ne mâ%neşte pe to'i u pro"e'iile!ale. Căi, la urma urmei, daă o aruna'i, e!te !igur ă nu &e'i muri otră⁢şi um domnul de Caglio!tro pretinde ă &e'i muri otră&it, atuni, de &oie dene&oie, domnul de Caglio!tro &a 6 min'it. + oamna onte!ă are dreptate ( !pune ontele de <aga. + Hra&o, onte!ă/ I !e alătură şi $i%elieu. <ai, mar%ize, aruna'i

aea!tă otra&ă, u atât mai mult u ât auma ă ştiu ă purta'i la degetmoartea unui om, &oi tremura de 6ee dată ând &om ioni împreună. Inelul!e poate de!%ide !ingur5 =i. =i/ + 3i două pa%are are !e lo&e! !unt de!tul de aproape unul de altul.-runa'i#o, mar%ize, aruna'i#o/ + =!te inutil ( !pu!e liniştit Caglio!tro ( domnul de Condoret nu o &aaruna. + u ( întări mar%izul ( nu o &oi aruna, e!te ade&ărat şi nu pentru a!ă ajut de!ti#nul, i pentru ă lui Cabani! i#a reuşit aea!tă otra&ă, în "elul eiuniă, 6ind o !ub!tan'ă !olidi6ata ab!olut din întâmplare, printr#o şan!ă uare el nu !e &a mai întâlni poate; iată de e nu &oi aruna aea!tă otra&ă.

Drium"a'i, daă &re'i, domnule de Caglio!tro/ + e!tinul ( !pu!e ae!ta ( gă!eşte totdeauna !lujitori de&ota'i pentrua#l ajuta !ă#şi îndeplinea!ă !entin'ele !ale. + -şadar, &oi muri otră&it ( relua mar%izul. =i bine, 6e/ u oriine&rea, moare otră&it. =!te o moarte admirabilă aea!ta pe are mi#o prezie'i*un pi de otra&ă pe &âr"ul limbii şi !unt nimiit. -!ta nu mai e moarte; e maipu'in &ia'a, um !e !pune în algebră.



+ u 'in !ă !u"eri'i, domnule ( ră!pun!e u răeală Caglio!tro. 3i "ăuun !emn are arăta ă doreşte !ă nu mai !pună nimi, el pu'in în pri&in'adomnului de Condoret. + omnule ( zi!e atuni mar%izul de ?a&ra!, întinzându#!e pe!tema!ă, a pentru a merge în întâmpinarea lui Caglio!tro ( iată un nau"ragiu, o

împuşătură şi o otră&ire are mă "a !ă#mi la!e gura apă. u#mi &e'i "aeoare in!tea de a#mi prezie şi mie &reun mi dee! în aelaşi gen2 + -%, domnule mar%iz ( ripo!tă Caglio!tro are, !im'ind ă e!teironizat, înepu!e !ă !e ener&eze ( în zadar !unte'i gelo! pe aeşti domni,pentru ă, pe u&ântul meu de gentilom, &e'i a&ea parte de e&a mult mai de!oi. + 0ult mai de !oi/ =lamă domnul de ?a&ra!, râzând. ?i'i atent, &ăangaja'i prea !erio!* mai mult deât marea, "oul şi otra&a, e!te greu. + 0ai e şi ştreangul, domnule mar%iz ( ră!pun!e gra'io! Caglio!tro. + 3treangul25 %o, tot îmi !pune'i2 + Vă !pun ă &e'i 6 !pânzurat ( preiza Caglio!tro, u an "el de "urie

pro"etiă pe are nu şi#o mai putea !tăpâni. + pânzurat2/ $epetă adunarea. rae/ + omnul uită ă !unt un gentilom ( !pu!e ?a&ra!, u răeală. 3i daă întâmplător &rea !ă &orbea!ă de!pre o !inuidere, îl pre&in ă mă &oire!peta îndeajun! până în ultima lipă !pre a nu mă "olo!i de o "unie âtă&reme &oi a&ea o !abie. + u &ă &orbe! de !inuidere, domnule. + -tuni &orbi'i de un !upliiu. + a. + unte'i !trăin, domnule, drept are &ă şi iert. + Cum adiă2

+ Ignoran'a. >n ?ran'a, gentilomii !unt deapita'i. + Ve'i di!uta aea!ta u ălăul, domnule ( !pu!e Caglio!tro,zdrobindu#şi interlou#torul u ae!t ră!pun! brutal. lipă, ei de "a'ă răma!eră a împietri'i. + 3ti'i ă tremur în ae!t moment ( &orbi domnul de aunaE.9redee!orilor mei li !#au "ăut prezieri atât de tri!te, înât îmi în%ipuinumai lururi rele daă &oi înera şi eu !ă a:u aelaşi luru. + -tuni !unte'i mai în'elept deât ei şi dumnea&oa!tră nu dori'i !ă &ăunoaşte'i &iitorul. -&e'i dreptate; bun !au rău, !ă re!petăm !eretul !oartei. + -, domnule de aunaE ( inter&eni doamna u HarrE. + per ă &e'i a&ea tot atât uraj ât aeşti domni.

+ =u, de a!emenea, !per, doamnă ( !pu!e gu&ernatorul, înlinându#!e.-poi, întorându#!e !pre Caglio!tro i !e adre!ă a!t"el* + omnule, grati6a'i#mă şi pe mine u %oro!opul meu, &ă onjur. + = uşor ( zi!e Caglio!tro. lo&itură de !eure la ap şi a!ta#i tot/ Un !trigăt de !paimă ră!una în înăpere. omnii de $i%elieu şi Da&emeE îl implorară pe Caglio!tro !ă nu meargă mai departe; daruriozitatea "eminină "u mai tare.



+ -uzindu#&ă, onte ( înepu doamna u HarrE ( !#ar !pune într#ade&ără întregul uni&er! &a !"ârşi de moarte &iolentă. Iată ă !untem opt şi ini auşi "o!t ondamna'i de dumnea&oa!tră/ + -%, &ă da'i prea bine !eama, doamnă, ă e!te o părere preoneputăşi ă ne amuzăm ( repliă domnul de ?a&ra!, înerând !ă râdă.

+ Hineîn'ele! ă ne amuzăm ( adăugă şi ontele de <aga ( 6e ă &a 6ade&ărat, 6e ă nu &a 6. + %, atuni mă &oi amuza şi eu ( !pu!e doamna u HarrE ( ăi nu&reau !ă 6u mai laşă deât eilal'i. ar nu !unt deât o "emeie şi nu &oi a&eanii măar in!tea de a !ta în aelaşi rând u dumnea&oa!tră în pri&in'a unuigroazni deznodământ. "emeie moare în patul !ău. Vai, moartea unei "emeibătrâne, tri!te şi uitate, &a 6 ea mai rea dintre toate, nu#i aşa, domnule deCaglio!tro2 3i ziând ae!tea, păru tulburată şi dădu de în'ele! tuturor, atâtprin u&inte ât şi prin atitudinea !a, ă doreşte !ă 6e menajata. Caglio!tro în!ă nu !%i'a nii un ge!t are !ă o liniştea!ă. -tuni uriozitatea "u maiputerniă deât teama. <aide, domnule de Caglio!tro, ră!punde'i#mi (

ontinuă doamna u HarrE. + Cum &re'i !ă &ă ră!pund, doamnă, ând nu mă întreba'i2 + ar5 + >ngaimă ea. + =i, mă întreba'i, da !au nu2 Ceru Caglio!tro. Conte!a "ău un e"ort şi, după e !e lă!ă înurajată de zâmbetele elorde "a'a, !trigă* + =i bine, da, mă a&enturez şi eu, !pune'i#mi um &a !"ârşi Beanne deVaubernier, onte!ă u HarrE2 + 9e eşa"od, doamnă ( ră!pun!e !ini!trul pro"et. + Alumi'i, nu#i aşa, domnule2 e bâlbâi onte!a, u o pri&ire rugătoare.

ar Caglio!tro era a po!edat şi nu &ăzu aea!tă pri&ire. + 3i de e !ă 6e o glumă2 >ntrebă el. + ar pentru a !ă uri treptele eşa"odului, trebuie !ă 6 ui!, !ă omori, în !"ârşit, !ă 6 !ă&ârşit o rimă şi, după toate probabilită'ile, eu nu &oi !ă&ârşiniiodată o rimă. =!te o glumă, nu#i aşa2 + =i, oamne, da ( !pu!e Caglio!tro ( e!te o glumă ă tot e amprezi!. Conte!a izbuni într#un %o%ot de râ!, pe are un ob!er&ator atent l#ar 6gă!it am prea !trident pentru a 6 natural. + ei, domnule de ?a&ra!, !ă ne omandăm arurile mortuare. + 9entru dumnea&oa!tră, onte!ă, e!te u totul de pri!o! ( zi!e

Caglio!tro. + 3i de e, domnule2 + 9entru ă dumnea&oa!tră &e'i merge la eşa"od într#o ăru'ă. + %, e groză&ie/ trigă doamna u HarrE. -%, e om răutăio!/0areşale, altă dată !ă alege'i oa!pe'i mai &e!eli, !au nu &oi mai &eni ladumnea&oa!tră. + uza'i#mă, doamnă ( ripo!tă Caglio!tro ( dar dumnea&oa!tră, a şieilal'i, a'i dorit#o.



+ =u a şi eilal'i; el pu'in îmi &e'i aorda măar răgazul de a#mialege du%o&niul, nu#i aşa2 + -r 6 o trudă inutilă, onte!ă ( zi!e Caglio!tro. + Cum a!ta2 + Ultimul are !e &a ura pe eşa"od, în!o'it de un du%o&ni, &a 65

+ Va 625 >ntrebară to'i într#un gla!. + Va 6 regele ?ran'ei. 3i Caglio!tro ro!ti ae!te ultime u&inte u o&oe !urdă şi atât de lugubră, înât un !u:u de moarte păru ă tree pe!teei de "a'ă, îng%e'ându#i până în adânul !u:etului. Câte&a minute domni tăerea. >n ră!timpul ae!ta, Caglio!tro îşiapropie buzele de pa%arul u apă în are iti!e toate ae!te rânene pro"e'ii;dar abia îl atin!e u buzele, ă îl şi re!pin!e u un pro"und dezgu!t, a şi ândar 6 "o!t un potir amar. >n timp e !ă&ârşea ae!t ge!t, o%ii lui Caglio!tro !e întoar!eră !pre Da&emeE. + -, nu/ trigă ae!ta, rezând ă oa!petele &a înepe !ă &orbea!ă (nu#mi !pune'i e mi !e &a întâmpla; eu nu &#o er.

+ =i bine, o er eu în loul !ău ( !pu!e $i%elieu. + inişti'i#&ă domnule mareşal ( zi!e Caglio!tro ( deoareedumnea&oa!tră !unte'i !in#gurul dintre noi to'i are &a muri în patul !ău. + Ca"eaua, domnilor/ $o!ti bătrânul mareşal, înântat de preziere.Ca"eaua/ Do'i !e ridiară. ar înainte de a tree în !alon, ontele de <aga !eapropie de Caglio!tro. + omnule ( înepu el ( nu mă gânde! !ă oole! de!tinul, dar!pune'i#mi de e trebuie !ă mă "ere!. + e un manşon, !ire ( ră!pun!e Caglio!tro. omnul de <aga !e îndepărtă.

+ 3i eu2 >ntrebă Condoret. + e o omletă. + Hine, renun' la ouă. 3i !e alătură ontelui. + 3i eu de e trebuie !ă mă tem2 >ntrebă ?a&ra!. + e o !ri!oare. + Hine, mul'ume!. + 3i eu2 >ntrebă de aunaE. + e ăderea Ha!tiliei. + , a!ta mă linişteşte. 3i !e îndepărtă râzând.

+ = rândul meu, domnule ( inter&eni onte!a, u de!ă&ârşire tulburată. + umnea&oa!tră, "rumoa!ă onte!ă, "eri'i#&ă de 9ia'a udo&i al @V#lea/ + Vai/ $ă!pun!e onte!a. >ntr#o zi %iar m#am rătăit pe aolo. -m!u"erit de#a binelea. >n ziua aeea aproape ă mi#am pierdut apul. + =i bine şi de data a!ta îl &e'i pierde, onte!a, dar nu#l &e'i mai regă!i. oamna u HarrE !oa!e un !trigăt şi !e re"ugie în !alon, alături deeilal'i in&ita'i. Caglio!tro tomai &roia !ă "aă aelaşi luru.



+ lipă/ Pi!e $i%elieu. u mai rămâne deât Da&emeE şi u mine,ăruia nu i#a'i !pu! nimi, !umpul meu &răjitor. + omnul de Da&emeE m#a rugat !ă nu#i !pun nimi şi dumnea&oa!tră,domnule mareşal, nu m#a'i întrebat nimi. + -% şi &ă mai rog şi#aum/ trigă Da&emeE, u mâinile împreunate.

+ ar iată, pentru a ne demon!tra "or'a geniului dumnea&oa!tră, nu a'iputea !ă ne !pune'i un luru pe are nu#l ştim deât noi doi2 + Care2 >ntrebă Caglio!tro !urâzând. + =i bine, e "ae la Ver!aille! bra&ul Da&emeE în lo !ă trăia!ă liniştitla "rumoa!a lui moşie de la 0ai!on#$ouge, pe are regele a ră!umpărat#opentru el aum trei ani2 + imi mai !implu, domnule mareşal ( ră!pun!e Caglio!tro. -umzee ani, domnul a dorit !#o dea pe "ria !ă, domnişoara -ndreea, regeluiudo&i al @V#lea, dar domnul n#a reuşit. + <m, %m/ 0ormăi Da&emeE. + -!tăzi, domnul &rea !ă#l dea pe 6ul !ău ?ilip de Da&emeE, reginei

0aria#-ntoaneta. >ntreba'i#l daă mint. + 9e legea mea/ pu!e Da&emeE, tremurând. -e!t om ori e!te un&răjitor, ori drau !ă mă ia/ + -%/ =lamă mareşalul. u &orbi u atâta îndrăzneală de!pre dia&ol,!umpe prietene/ + >n!păimântător, în!păimântător/ 0urmură Da&emeE şi !e întoar!epentru a#l implora pentru ultima oară pe Caglio!tro !ă pă!treze !eretul;ae!ta în!ă di!păru!e. + ă mergem, Da&emeE, !ă mergem în !alon ( zi!e mareşalul. Vor luaa"eaua "ără noi, !au noi &om bea a"eaua ree, eea e ar 6 şi mai rău şi !egrăbi !pre !alon.

ar !alonul era gol; niiunul dintre in&ita'i nu a mai a&ut urajul !ă#lpri&ea!ă în "a'ă pe autorul umplitelor prezieri. umânările ardeau în andelabre; a"eaua "umega în ibri; în &atra"oul pâlpâia. Doate ae!tea erau aum de pri!o!. + 9e legea mea/ e pare ă &om lua a"eaua în doi. =i bine, unde draute#ai du!2 3i $i#%elieu pri&i în toate păr'ile, dar bătrânelul di!păru!e a şieilal'i. + #are importan'ă ( ro!ti mareşalul, rânjind în "elul lui Voltaire şi"reându#şi mâinile u!ate şi albe, înărate de inele. Voi 6 !ingurul dintrein&ita'ii mei are &a muri în patul !ău. =i, ei, în patul meu/ Conte deCaglio!tro, eu nu !unt neînrezător. >n patul meu şi ât mai târziu u putin'ă2

Unde !unt &aletul şi piăturile2 Valetul intră, u un :aon în mână şi împreună u mareşalul, treu înamera de ulare. Capitolul III Cele două neuno!ute. Aerul lui 1784, ael mon!tru are a otropit a şa!ea parte din ?ran'a,nu l#am prea !im'it, u toate ă bântuia pe la uşile domnului de $i%elieu, în%işi um eram în aea!tă !u"ragerie atât de ălduroa!ă în are !eră!pândeau duli mire!me. 9u'ină %iiură la "ere!tre e!te un lu al naturii



adăugat luului oamenilor. 9entru el bogat, în"ăşurat în blănuri, în%i! întră!ură !au u"undat printre pernele şi ati"elele unui apartament înălzit,iarna pare "ăută din diamante, pudră şi broderii de argint. Hruma e!te opodoabă, &remea rea o !%imbare de deor "ăuta de marele operator peare îl numim natură şi pe are bogatul o pri&eşte numai prin "ere!tre.

9rin urmare, el ăruia îi e!te ald poate admira opaii negri şi gă!i"arme pri&eliştii pu!tii o"erite de âmpiile miro!ind a iarnă. Cel e !imteame'indu#l !ua&ele arome ale inei are#l aşteaptă poate re!pira din ând înând, pe "erea!tra întrede!%i!a, par"umul a!pru al &ântului şi aburul îng%e'atal zăpezii e#i împro!pătează gândurile. Cel are, în !"ârşit, după o zi "ără!u"erin'e, ând milioane de etă'eni au !u"erit, !e întinde !ub plapumă, înearşa"uri 6ne, într#un pat ald, aela, a egoi!tul de are &orbeşte ure'iu,poate !ooti ă totul e bine în ea mai bună dintre lumile po!ibile. ar elăruia îi e!te "rig nu &ede nimi din toate ae!te minuna'ii ale naturii la "el deplină de "rumu!e'i atât în %aina !a albă ât şi în ea &erde. Cel ăruia îi e!te"oame !e uită în pământ nu !pre er; erul "ără !oare pare duşmăno!

!ărmanului. >n epoa de!pre are &orbim, adiă !pre jumătatea lunii aprilie, !e a:aunumai la 9ari! trei !ute de mii de nenoroi'i, are mureau de "oame şi de "rig,la 9ari!, unde, !ub pretet a nii un oraş nu are mai mul'i bogătaşi, nimeninu !e gândeşte ă ei!tă şi !ărai are pier de "rig şi de mizerie. >n timpulae!tor patru luni, un er de plumb îi alungă pe ei năpă!tui'i din !at la oraş,aşa um iarna alunga lupii din pădure în !at. ii pâine, nii lemne. ii pâinepentru ei are indurau "rigul, nii lemne pentru a oae pâinea. a 9ari!,toate pro&iziile au "o!t on!umate într#o lună. taro!tele negu'ătorilor,nepre&ăzător şi neprieput, nu !#a gândit !ă aduă la 9ari! două mii demă!uri de lemne aliate la o di!tan'a de zee leg%e de apitală.

=l moti&a a!t"el* ând îng%e'a, îng%e'ul împiedia tran!portul; ând !edezg%e'a, ăru'ele şi aii nu erau de ajun!. udo&i al @VI#lea, în'elegător, uman, mereu îngrijorat de !u"erin'elemateriale ale poporului !ău. 9ierdea din &edere u uşurin'a în!ă !tarea de!pirit ei!tenta. udo&i al @VI#lea înepu prin a aloa două !ute de mii deli&re pentru în%irierea arelor şi a ăilor, iar apoi ordona re%izi'ionareaobligatorie a ae!tora. Cu toate ae!tea, on!umul era mai mare deâtpro&iziile adu!e. Drebuia 6at un impozit a!upra on!umatorilor. imeni n#a&udreptul !ă ridie de la depozitul general mai mult de o înărătura de doi!teri, apoi numai un !ter. -!t"el, au apărut ozi lungi la por'ile depozitelor,apoi la uşile brutăriilor.

$egele %eltui to'i banii din a!etă !ă per!onală "ă ând pomeni. =Iridiă u trei milioane impozitele one!ionarilor şi aordă ae!te treimilioane ajutorării !ărailor, delarând ă orie altă urgen'a trebuie înlăturata în "a'a "rigului şi a "oametei. $egina, la rândul !ău, dona ini !ute de ludo&iidin eonomiile !ale. 0ână!tirile, !pitalele, lădirile publie au "o!t tran!"ormate în azile iartoate por'ile palatelor !e de!%i!eră la ordinul !tăpânilor, după eemplulpalatelor regale, pentru a îngădui !ărailor !ă pătrundă în ur'i, unde !e



adunau în jurul "oului. >n "elul ae!ta aşteptarea dezg%e'ului părea mai!uportabilă. ar erul era neîndupleat >n 6eare !eară, o pânză de aramă!taojie !e întindea pe bolta erea!ă. telele !lipeau rei şi indi"erente anişte !"eşnie mortuare, iar îng%e'ul din timpul nop'ii onden!a din nou, într#un la de diamante, zăpada albă!truie pe are !oarele de la amiaza o topi!e

pentru o lipă. 9e!te zi, mii de munitori u lopata şi azmaua în mână îngrămădeauzăpada şi g%ea'a de#a lungul a!elor, a nişte duble metereze groa!e şiumede, în%izând pe jumătate !trăzile, şi#aşa prea îngu!te, în ea mai mareparte. Caleşti greoaie u ro'i luneând în toate păr'ile, ai e !e lătinau gata!ă adă la 6ee pa! îl !ileau !ă !tea ât mai aproape de ae!te ziduri îng%e'ate pe treătorul epu! întreitei primejdii de a alunea, a !e lo&i şi a 6!tri&it !ub ro'i. Curând, mormanele de zăpada şi de g%ea'ă de&eniră atât de înalte, înât pră&ăliile nu !e mai &ăzură, poteile "ură aoperite şi trebui !ă !erenun'e la ură'atul zăpezii, "or'ele şi mijloaele de a o ăra 6ind in!u6iente. 9ari!ul, neputinio!, !e reuno!u în&in! şi lă!ă iarna !ă#l aopere. e

!ur!eră a!t"el deembrie, ianuarie, "ebruarie şi martie; uneori, un dezg%e'de două !au trei zile pre"ăea într#un oean întregul 9ari!, lip!it um era deanale de !urgere şi pante. >n aele zile, anumite !trăzi nu puteau 6 tra&er!ate deât u pluta.0ul'i ai !e prăpădiră şi !e îneară. Dră!urile nu mai ri!ară nii măar unpa!; !#ar 6 tran!"ormat în orăbii. 9ari!ul nu#şi trăda nii aum 6rea şi "redona în bătaie de jo de!premoartea prin dezg%e' um "redona!e de!pre moartea prin "oamete.9roe!iuni !e îndreptau !pre <ale pentru a le &edea pe preupe'ele de peştelăudându#şi mar"a, alergând după lien'i, înăl'ate u ditai izme de piele, upantalonii &ârâ'i în arâmbi şi u "u!tele ridiate până#n brâu, toate râzând,

ge!tiulând, împroşându#!e una pe alta în băl'ile în are !tăteau; dar umdezg%e'ul era treător, um g%ea'a !e in!tală din nou, opaă şi îndărătniă,um laurile din ajun de&eneau a doua zi un ri!tal luneo!, !ăniile înlouiautră!urile şi alergau împin!e de patinatori !au tra!e de ai poto&i'i u uie pe!trăzile pre!%imbate în oglinzi e !e 'ineau lan'. ena, îng%e'ată bonă pânăla o adânime de mai multe piioare, de&eni!e loul de întâlnire al trântorilor,are !e luau la întreere 6e "ugind, mai bine zi! ăzând, 6e dându#!e peg%ea'ă, în !"ârşit jouri de tot "elul şi are, înălzi'i de atâta gimna!tiă,atuni ând obo!eala îi !ilea !ă !e odi%nea!ă, alergau la "oul el maiapropiat a !ă nu le îng%e'e năduşeala în !pinare. e pre&edea momentul ând omunia'ia pe apa &a 6 întreruptă,

omunia'ia pe pământ 6ind de pe aum impo!ibilă, momentul ândalimentele nu &or mai putea ajunge la de!tina'ie şi ând 9ari!ul, ae!t trupuriaş, &a 6 doborât din priina lip!ei de %rană a aele mon!truoa!e etaeeare, după e au mânat tot e !e a:ă în apele din jurul lor, rămân în%i!e înara!a g%e'urilor polare şi mor de inani'ie, neputând !ă !e !treoare printrerăpaturi, a peştii mai mii are au "o!t pradă lor şi !ă ajungă în zone maitemperate, în ape mai bogate.



>n aea!tă !itua'ie, regele on&oaă on!iliul. =l %otărî !ă 6e eila'i din9ari!, adiă !ă 6e ruga'i !ă !e reîntoară în pro&iniile lor, epi!opii, aba'ii,ălugării, are îşi uita!eră reşedin'ele; gu&ernatorii, admini!tratorii depro&inie are îşi muta!eră la 9ari! !ediul; în !"ârşit, magi!tra'ii are pre"eraupera şi !oietatea pariziană, "otoliului lor u :ori de rin. >ntr#ade&ăr, to'i

aeştia "ăeau o mare ri!ipă de lemne în bogatele lor palate şi on!umaumulte alimente în uriaşele lor buătării. 0ai erau apoi to'i !tăpânii moşiilordin pro&inie are "ură in&ita'i !ă !e înapoieze în a!telele lor. ar domnulenoir, lootenent de poli'ie, îi atra!e regelui aten'ia ă to'i aeşti oameni,ne6ind &ino&a'i, nu puteau 6 !ili'i !ă pără!ea!ă 9ari!ul de la o zi la alta; ă, în on!ein'ă, &or plea u o înetineală pro&enind şi din rea &oin'ă şi dindi6ultatea ălătoriei şi ă a!t"el dezg%e'ul &a !o!i înainte de a !e 6 ob'inutrezultatul mă!urii luate, în &reme e toate neplăerile ar a&ea timp !ă !eproduă. a !"ârşitul lui martie, dezg%e'ul !o!i, dar inegal, inomplet, u re&eniride îng%e' are prelungeau neazurile, mizeria şi "oamea în rândul popula'iei

pariziene. iiodată !ărăia nu "u!e!e atât de mare a în aea!tă ultimăperioadă; apari'iile intermitente ale !oarelui ăldu' "ăeau !ă pară şi maigrele nop'ile geroa!e şi &ântul ree din miazănoapte; !traturile groa!e deg%ea'ă !e rup!eră şi !e pră&ăliră în ena, are !e re&ăr!ă pe!te maluri. >nprimele zile ale lui aprilie !e produ!e una din aele re&eniri ale "rigului de!preare am &orbit; un "rumo! !trat de zăpadă aoperi bule&ardele şi %eiurile şi"ura &ăzute reapărând !ăniile u ai iu'i. -ea!ta produea un e"et admirabilpe %eiuri şi bule&arde. ar pe !trăzi, tră!urile şi abrioletele rapidede&eni!eră !paima pietonilor, are nu le auzeau &enind şi nu le puteau ooli, împiedia'i um erau de barierele de g%ea'ă şi are ade!ea, înerând !ă"ugă, ădeau !ub ro'i. >n âte&a zile, 9ari!ul !e umplu de răni'i şi muribunzi,

ii un piior rupt de o ădere pe polei, olo un piept zdrobit de %uluba uneiabriolete, are, du!ă de iu'eală, nu putu!e !ă oprea!ă pe g%ea'ă. -tunipoli'ia înepu !ă#i păzea!ă de ro'i pe ei e !ăpa!eră de "rig, de "oame şide inunda'ii. Hogătaşii are îi !tri&eau pe !ărai "ura amenda'i. >n aea epoă în are domnea ari!tora'ia, ei!ta şi un "el ari!torati de a mâna aii* unprin' de !ânge mâna în goană mare şi "ără !trigate* un due şi un pair, ungentilom şi o arti!tă de la peră în trap "or'at; un preşedinte şi un 6naniar latrap; miul proprietar, în abrioleta lui, onduea !ingur ă la &ânătoare şi&izitiul, !tând în piioare la !pate, !triga F9ăzea/G ând !tăpânul ră!turna âteun ne"eriit. >n împrejurările pe are le#am zugră&it, opt zile după ină dată la

Ver!aille! de ătre domnul de $i%elieu, într#o zi u un "rumo! !oare glaial,au "o!t &ăzute intrând în 9ari! patru !ănii elegante, aluneând pe zăpada îng%e'ata are aoperea Cour!#la#$eine şi apătul bule&ardelor, înepând dela C%amp!#=lE!)e!. >n a"ara 9ari!ului, g%ea'a poate !ă#şi pă!treze mai multtimp albea'a !a &irginală, treătorii !unt rari. a 9ari!, dimpotri&ă, o !ută demii de paşi pe ora întinează repede, înnegrind !plendida mantie a iernii.ăniile are alunea!eră pe drumul îng%e'at, !e opriră mai întâi pe bule&ard,adiă imediat e noroiul luă loul zăpezii. >ntr#ade&ăr, !oarele din timpul zilei



muia!e gerul şi pentru âte&a ea!uri !e dezg%e'a!e* !punem âte&a ea!uri,deoaree în aer !e şi !im'ea aprigul &ânt are biiuieşte în nop'ile de aprilieprimele "runze şi primele :ori. >n !ania are mergea înainte !e a:au doi bărba'i îmbrăa'i în mantiia"enii de po!ta&, îmblănite, u gulere duble; !ingura di"eren'ă are ei!ta

între ele două %aine era ă una a&ea na!turi şi brandenburguri de aur, iarealaltă de măta!e. -eşti doi bărba'i, in!tala'i într#o !anie tra!ă de un alnegru are !u:a pe nări un abur gro!, mergeau în "a'a altei !ănii ătre are întoreau din ând în ând pri&irea a pentru a o !upra&eg%ea. >n ea de adoua !anie !e a:au două "emei atât de bine în"ăşurate în blănuri, înâtnimeni nu le putea zări "a'a. #ar putea %iar adăuga ă era greu !ă g%ieşti!eul ae!tor două per!onaje daă n#ai 6 g%iit ă !unt "emei du papieptănătura înaltă, în &âr"ul ăreia o pălărioară îşi "âl"âia penele. =di6iulenorm al ae!tei pieptănături în are !e îmbinau panglii împletite şi miigiu&aeruri era în&ăluit într#un nor de pudră albă, aşa um iama !e ernepulberea de promoroaă de pe ramurile zgâl'âite de &ânt.

-e!te două doamne, aşezate atât de aproape una de ealaltă, înât!aunele lor !e alipi!eră, di!utau "ără !ă dea aten'ie numeroşilor !petatoriare le pri&eau treând pe bule&ard. -m uitat !ă !punem ă, după o !urtăoprire, îşi relua!eră drumul. Una dintre ele, ea mai înaltă şi maimaie!tuoa!ă, îşi apa!ă pe gură o 6nă bati!tă brodată; a&ea o 'inuta dreaptăşi !igură, u tot &ântul a!pru e biiuia !ania în goană. a bi!eria ainte#Croi#dR-ntin tomai bătea ora ini şi întuneriul înepea !ă oboare a!upra 9ari!ului şi, o dată u el, "rigul. >n ae!t momente%ipajele ajun!eră aproape de poarta aint#eni!. oamna are îşi 'inu!ebati!ta la gură "ău un !emn elor doi bărba'i din "a'ă, iar ei !e îndepărtarăde !ania elor două doamne, biiuind alul negru. -poi, aeeaşi doamnă pri&i

înapoi, de unde &eneau alte două !ănii, 6eare ondu!ă de un &izitiu "ărăli&rea; amândoi &izitii, a!ultând la rândul lor de !emnul e li !e "ău!e,di!părură pe !trada aint#eni!, pierzându#!e în noapte. -şa um am !pu!,!ania elor doi bărba'i !e di!tan'ă de ea a doamnelor şi !"ârşi prin a !emi!tui în negura în!erării e !e îngroşa în jurul uriaşei lădiri a Ha!tiliei. Cea de a doua !anie, ajungând pe bule&ardul 0)nilmontant, !e opri;prin lourile ae!tea treătorii erau rari, noaptea îi alunga!e; de alt"el, înae!t artier îndepărtat, pu'ini burg%ezi !e înumetau !ă meargă "ără "elinareşi "ără în!o'itori, de ând iama a'â'a!e trei !au patru mii de erşetori!u!pe'i, tran!"orma'i pe înetul în %o'i. oamna are, după um am arătatititorilor noştri, dădea porunile, atin!e u degetul umărul &izitiului. ania !e

opri. + Seber ( !pu!e ea ( ât timp î'i trebuie pentru a adue abrioleta laloul ştiut2 + Doamna mergi u gabriolet2 >ntrebă &izitiul, u el mai autentiaent german. + a, mă &oi întoare pe !trăzi, !ă &ăd "ourile. trăzile !unt în!ă şimai noroioa!e deât bule&ardele şi !e merge greu u !ania. 3i#apoi mi#e "rig.3i 'ie nu#i aşa, miu'o2 -daugă doamna adre!ându#!e în!o'itoarei !ale.



+ a, doamnă ( ră!pun!e aea!ta. + -uzi, Seber2 ei la loul ştiut u abrioleta. + 9ine, toamna. + Cât timp î'i trebuie2 + şumatat de oră.

+ Hine; uită#te la ea!, drăgu'o/ Cea mai tânără dintre ele două doamne ăută !ub %aina de blană şi îşipri&i ea!orniul, de!luşind ora u de!tulă greutate, deoaree, am mai !pu!,aproape !e înnopta!e. + 3a!e "ără un !"ert ( !pu!e ea. + ei la şapte "ără un !"ert, Seber. 3i ziând ae!te u&inte, doamna !ări u uşurin'ă din !anie, întin!emâna prietenei !ale şi !e îndepărtă, în timp e &izitiul bombănea u odezaprobare re!petuoa!ă, dar de!tul de tare pentru a 6 auzit de !tăpâna !a* + Impruden'ă/ -%, mein Aott/ Ce impruden'ă/ Cele două "emei înepură !ă râdă, !e în"ăşurară în %ainele de blană, ale

ăror gulere le ajungeau până la ure%i şi tra&er!ară aleea laterală abule&ardului, amuzându#!e de !âr'âitul zăpezii !ub miu'ele lor piioare înăl'ate în 6ne izme îmblănite. + Du, are ai o%i buni, -ndreea ( !pu!e doamna are arăta mai în&âr!tă "ără !ă pară totuşi a a&ea mai mult de treizei#treizei şi doi de ani ( îneară !ă iteşti în ol'ul ae!ta numele !trăzii. + trada 9ont#au#C%ou, doamnă ( !pu!e tânăra, râzând. + Ce !tradă mai e şi a!ta, !trada 9ont#au#C%ou2 -%, umnezeule/e#am rătăit/ trada 9ont#au#C%ou/ 0i !#a !pu! a doua !tradă la dreapta.-ndreea, !im'i e plăut miroa!e a pâine aldă2 + u#i de mirare ( ră!pun!e în!o'itoarea !a ( !untem la poarta unui

brutar. + =i bine, !ă#l întrebăm unde e!te !trada aint#Claude ( şi ea are&orbi!e !e îndreptă !pre poartă. + %, nu intra'i, doamnă/ Pi!e repede ealaltă. ă!a'i#mă pe mine. + trada aint#Claude, miu'ele mele doamne ( ră!ună o &oeglumea'ă ( &re'i !ă şti'i unde e!te !trada aint#Claude2 Cele două "emei !e întoar!eră în aelaşi timp şi &ăzură, !prijinit de uşabrutarului un lurător îmbrăat într#o ja%etă arag%ioa!a şi are, u totgerul, a&ea piioarele şi pieptul de!operite. + -%, un bărbat gol/ trigă ea mai tânără dintre ele două "emei.untem oare în eania2 3i "ău un pa!, a!unzându#!e în !patele eleilalte.

+ Căuta'i !trada aint#Claude2 Urmă ueniul brutarului, are nupriepea de lo ge!tul de !paimă al tinerei, şi, obişnuit 6ind u îmbrăămintea !a, era departe de a atribui %ainelor lui puterea de a îndepărta pe ine&a. + a, prietene, !trada aint#Claude, ră!pun!e ea mai în &âr!tă,!tăpânindu#şi râ!ul. + 9ăi nu#i greu !#o gă!eşti şi, de alt"el, am !ă &ă du eu ( reluă u&oioşie băiatul plin de "ăină din reştet până#n tălpi. Pi! şi "ăut; el îşi pu!e în



mişare ompa!ul imen!elor !ale piioare !ub'iri, la apătul ărora !e mişaudoi papui &e%i, largi a nişte orăbii. + u, nu/ e împotri&i doamnă mai în &âr!tă şi, u !iguran'a, nu pentruă !#ar 6 temut !ă nu 6e &ăzută în to&ărăşia unei a!emenea ălăuze. -rată#ne !trada "ără !ă te deranjezi şi &om înera !ingure !ă#'i urmăm india'iile.

+ 9rima !tradă la dreapta, doamnă ( ră!pun!e ălăuza, retrăgându#!edi!ret. + 0ul'umim ( ră!pun!eră doamnele şi grăbiră pa!ul în dire'ia arătată, înăbuşindu#şi râ!ul în manşoane. Capitolul IV Un interior. >n 1784 aint#Claude era o !tradă onorabilă, pro!t luminată, e!teade&ărat, nu prea urată şi a!ta e ade&ărat; în 6ne, rar "re&entată, u pu'inea!e şi de!tul de neuno!ută. ar purta numele unui !"ânt; "ăea parte dinartierul 0arai! şi adăpo!tea, în ele trei !au patru a!e a:ate aolo, â'i&abie'i rentieri, â'i&a negu!tori şi â'i&a bie'i !ărai, omişi până şi de pe li!teleparo%iei. >n a"ară de ae!te trei !au patru a!e, la ol'ul bule&ardului mai era

şi un palat u a!pet măre' u are !trada aint#Claude !e putea mândri,!ootind#o o lădire etrem de ari!toratiă; dar aea!tă lădire, ale ărei"ere!tre, în zi de !ărbătoare ar 6 putut !ă lumineze întreaga !tradă numai ure:eul andelabrelor şi al lu!trelor !ale, aea!tă lădire, !puneam, era eamai întuneată, ea mai mută şi mai !umbră dintre a!ele din artier. 9oartanu !e de!%idea niiodată; "ere!trele, în"undate u perne de piele, a&eau pe6eare !ting%ie, pe 6eare per&az al obloanelor un !trat de pra" pe are6ziologii !au geologii l#ar 6 apreiat ă !e poate aduna numai în zee ani.Câteodată, un treător are n#a&ea de luru, un urio! !au un &ein !eapropia de intrarea prinipală şi, prin imen!a broa!a ereta interiorulpalatului.

u !e &edeau deât !mouri de iarba printre pietrele pa&ajului, muş%işi muegai pe le!pezi. Uneori un şobolan uriaş, !tăpânul ae!tui domeniupără!it, tra&er!a liniştit urtea şi !e u"unda în beiuri, mode!tie gratuitadeoaree a&ea la di!pozi'ie, după po"ta inimii, !aloane şi înăperi atât deplăute unde pi!iile nu puteau &eni !ă#l tulbure. Un treător oareare, după e &eri6a în !inea lui !ingurătatea ae!tuipalat, îşi ontinuă drumul. ar daă era un &ein, a&ând un intere! mai mare"a'ă de aea!tă a!ă boierea!a, el rămânea aproape întotdeauna la po!tul!ău de ob!er&a'ie, până ând i !e alătura un altine&a îmboldit şi el de ouriozitate a!emănătoare; şi atuni, aproape întotdeauna înepea oon&er!a'ie pe are !untem !iguri ă o putem reda el pu'in în mare, daă nu

în detaliu. + Veine ( ziea el e nu pri&ea elui are pri&ea ( e &ezi oare îna!a domnului onte de Hal!amo2 + Veine ( ră!pundea el e pri&ea elui are nu pri&ea ( &ădşobolanul. + -%, îmi dai &oie2 3i al doilea urio! !e in!tala, la rândul !ău, la gaura %eii. + >l &ezi2 punea &einul alăturat &einului are#i lua!e loul.



+ a ( ră!pundea ae!ta ( îl &ăd. -%, domnule, !#a îngrăşat. + Crezi2 + a, !unt !igur. + Cred şi eu, nimi nu#l tulbura. + 3i, de bună !eamă, orie !#ar zie, trebuie !ă 6 răma! buate de !oi

în a!ă. + Huate de !oi, rezi2 + rae, domnul de Hal!amo a di!părut prea repede pentru a 6 a&uttimp !ă la totul. + =i, &eine, ând o a!ă e!te pe jumătate ar!ă, e &rei !ă mai ui'i2 + a urma urmei, &eine, !#ar putea !ă ai dreptate. upă e pri&eau din nou şobolanul, !e de!păr'eau îngrozi'i de a 6 !pu!atâta într#o a"aere atât de mi!terioa!ă şi deliată. >ntr#ade&ăr de la inendiul izbunit în aea!tă a!ă !au, mai bine zi!, într#o parte a a!ei, Hal!amo di!păru!e; nu !e mai "ău!e nii o repara'ie şipalatul "u!e!e pără!it.

ă lă!ăm !tră&e%iul palat, pe lângă are nu am &rut !ă treem "ără !ăne oprim, !ă rămână u"undat în întuneriul umed al nop'ii, u tera!ele !alepe!te are !#a aşternut zăpada şi u aoperişul &râ!tat de :ăări. -poi,tra&er!ând !trada de pe partea !tângă pe ea dreaptă, !ă pri&im alături la ogrădini'a înonjurată de un zid înalt, o a!ă îngu!ta şi înaltă are !e ridiăa!emenea unui turn alb pe "undalul &ânăt#enuşiu al erului. 9e oama a!ei!e înal'ă un %orn a!emenea unui paratră!net, iar în &âr"ul lui o !tea!trăluitoare !e în&ârteşte şi !ânteiază. Ultimul etaj al a!ei ar 6 treutneob!er&at daă o rază de lumină n#ar 6 răzbătut a"ară înroşind două din eletrei "ere!tre ale "a'adei. Celelalte etaje !unt po!omorite şi !umbre. areloatarii dorm2 =onomi!e! poate, !tând !ub pleduri, luminările atât de

!umpe şi lemnele atât de rare în ae!t an2 rium, ele patru etaje nudădeau !emne de &ia'ă, în &reme e al inilea nu numai ă trăia, dar luminade!tul de puterni. ă batem la poartă, !ă urăm !ara întuneoa!ă, are !"ârşeşte la ae!tal inilea etaj, unde dorim !ă ajungem. !implă !ară !prijinită de perete nedue !u!. Un mâner de !onerie u şnur atârna la uşă; un ştergător împletit şiun uier de lemn mobilează !ara. upă e am de!%i! prima uşă, intrăm într#o ameră întuneoa!a şi goală; e!te ea a ărei "erea!tră nu eraluminată. -ea!tă înăpere !er&eşte de antiameră şi dă într#alta, al ăreimobilier şi elelalte amănunte merită toată aten'ia. e!pezi în lo de par%et, uşi &op!ite gro!olan, trei "otolii de lemn alb

tapi!ate u ati"ea galbenă, o biată anapea u perne !o"âlite şi !ub'iate deani. Cutele şi arurile lă!ate on!tituie zbâriturile şi bătrâne'ea unui &e%i"otoliu* nou, era rotund şi !lipitor; înărat de ani, !e îno&oaie !ub mu!a6r în lo !ă#i rezi!te şi ând a "o!t în&in!, dei ând ine&a !#a aşezat, !âr'âiede pară ar geme. ouă portrete atârnate de perete atrag pri&irile. lumânare şi o lampă, aşezate una pe o mă!u'ă u trei piioare, ealaltă, peşemineu îşi ame!teă pâlpâirile în aşa "el, înât arună a!upra elor douăportrete două "oare de lumină. Doă pe ap, "a'ă lungă şi palidă, o%iul !tin!,



barba a!u'ită, guler pli!at şi !robit ( primul dintre ae!te portrete !ereomandă prin elebritatea !a; e!te %ipul legendar al lui <enri al III#lea,regele ?ran'ei şi al 9oloniei. ede!ubt !e de!luşeşte o in!rip'ie !ri!ă ulitere negre pe o ramă u aurul şter!* <=$IC = V-I. Celălalt portret, aurit mai reent şi părând dei u atât mai proa!păt, u

ât elălalt era mai în&e%it, reprezintă o tânără "emeie u o%ii negri, na!ul6n şi drept, u pome'ii proeminen'i, gura u o epre!ie re'inută. = pieptănată,!au mai bine zi!, !tri&ită !ub un edi6iu de păr şi panglii de măta!e pe lângăare toa lui <enri al III#lea are propor'iile unui muşuroi pu! alături de opiramidă. ub ae!t portret !e poate iti, de a!emenea u litere negre* B=-= = V-I. 3i daă &rem, după e am eretat ăminul "ără "o şi bietele perdeleale patului aoperit u dama! &erde îngălbenit, daă &rem !ă ştim elegătură au portretele u loatarii elui de al inilea etaj, n#a&em deât !ăne întoarem !pre o mă!u'ă de !tejar la are o "emeie îmbrăata !implu şi!prijinindu#!e în otul !tâng, eretează mai multe !ri!ori peetluite şi

ontrolează adre!ele. -ea!tă tânără "emeie e!te originalul după are !#a"ăut portretul. a trei paşi de ea, într#o atitudine &ădind uriozitate, dartotodată plină de re!pet, o ameri!tă, bătrâna !ta6dită, numărând şaizei deani, îmbrăată a o doamnă de ompanie de Areuze, pri&eşte şi aşteaptă. ar daă aea!tă doamnă era o Valoi!, um aepta <enri al III#lea,bogatul rege !ibarit, u olereta !robita, 6e şi din tablou, !petaolul uneia!emenea !ărăii, mai ale! ă era &orbă nu numai de o per!oană de rangul!ău, i de purtătoarea numelui !ău2 >n re!t, doamna de la etajul ini nudezmin'ea de lo, prin per!oana !ă, originea pe are pretindea ă o are. -&eamâini albe şi gingaşe, pe are din ând în ând şi le înălzea la !ub!uori.9iiorul deliat şi lung, înăl'at u un panto" de a!ă de ati"ea, înă elegant,

înera de a!emenea !ă#l înălzea!ă bătând le!pezile !trăluitoare şi rei aşi g%ea'a e aoperea 9ari!ul. -poi, um &ântul şuiera pe !ub uşi şi prinrăpăturile "ere!trelor, ameri!ta !e %iri toată de "rig pri&ind u tri!te'eăminul "ără "o. >n eea e o pri&eşte pe doamnă, !tăpâna a!ei, ea număra într#una!ri!orile şi itea adre!ele. upă itirea 6eărei adre!e "ăea o miă!ooteală. + oamna de 0i!erE ( murmură ea ( prima ameri!tă a maie!tă'ii!ale. u trebuie !ă m#aştept la mai mult de şa!e ludo&ii, deoaree mi#a maidat 3i !u!pină. oamna 9atri, ameri!tă a maie!tă'ii !ale, doi ludo&ii.omnul dRrme!!on, o audien'ă. omnul de Calonne, un !"at omnul de

$o%an, o &izită. 3i &om înera !ă#l on&ingem !ă ne#o "aă ( şopti tânăra"emeie, !urâzând. -&em dei ( ontinuă ea aea!tă înşiruire p!almodiaă (opt ludo&ii a!igura'i înepând de a!tăzi în opt zile. 3i ridiă "runtea. 0ătuşăClotilda ( !pu!e ea ( taie muul la lumânare. Hătrâna împlini poruna şi !e întoar!e la loul ei, !erioa!ă şi atentă.-ea!tă eretare minu'ioa!ă, al ărei obiet era ea, păru !#o obo!ea!ă petânăra "emeie.



+ Caută totuşi, draga mea, poate gă!eşti &reun apăt de lumânare deeară5 -du#mi#l aii ( zi!e ea. 0iro!ul de !eu al ae!teia îmi "ae rău. + u mai e!te ( ră!pun!e bătrâna. + Caută totuşi. + Unde !ă aut2

+ 9oate în antiameră5 + -olo e "rig. + -!ultă, !ună ine&a ( !pu!e tânăra "emeie. + oamna !e înşeală ( repliă bătrână u înăpă'ânare. + Dotuşi aşa e, mătuşă Clotilda. ar &ăzând ă bătrâna !e împotri&eşte, o lă!ă în plata omnului,bombănind înetişor, aşa um "a unii !tăpâni, are, dintr#un moti& oareare,le îngăduie !lujitorilor !ă#şi ia a!upră#le drepturi e nu li !e u&in. -poi !e întoar!e la !ootelile !ale* pt ludo&ii, din are trei îi datorez "urnizorilor. uăpana şi !ri!e* Drei ludo&ii5 Cini "ăgădui'i domnului de a 0otte pentru a îndura eilul la Har#!ur#-ube. ărmanul/ Că!ătoria noa!tră nu I#a îmbogă'it;

răbdare în!ă5 + 3i ea zâmbi din nou, de data aea!ta pri#&indu#!e în oglinda aşezată între ele două portrete. -um ( ontinuă ea ( drumul de la Ver!aille! la 9ari!şi de la 9ari! la Ver!aille!. ei patru drumuri, un ludo&i. -dăugă noua i"ră în dreptul %eltuielilor. C%eltuielile a!ei pe timp de opt zile, un ludo&i. ri!eşi a!ta îmbrăămintea, upeul, başişurile date portarilor în a!ele unde &oimerge !ă !oliit* patru ludo&ii. -!ta e tot. ă adunăm. ar, în mijlouladunării, !e întrerup!e* î'i !pun ă !ună. + u, doamnă ( ră!pun!e mo'ăind bătrâna din ol'ul !ău. u !ună. u!ună la noi; !ună dede!ubt, la etajul patru. + 9atru, şa!e, un!prezee, pai!prezee ludo&ii; u şa!e mai pu'in

deât îmi trebuie, întreaga garderobă de împro!pătat şi de plătit aea!tăpao!te bătrână a !#o pot onedia5 -poi deodată* >'i !pun ă !ună,ne"eriito/ trigă ea mânioa!ă. e data aea!ta, trebuie !ă reunoaştem, nii ure%ea ea mairău&oitoare n#ar 6 putut !ă !e înşele în pri&in'a apelului &enit de a"ară;lopo'elul, tra! u putere, !e mişă în ol'ul !ău, iar !unetele &ibrară "ără întrerupere ât limba lopotului lo&i de două!prezee ori în pere'ii ae!tuia. >nmijloul ae!tui tumult şi în &reme e bătrână, trezită, în !"ârşit, lădea "uga în antiameră, !tăpâna !a, iute a o &e&eri'ă, luă !ri!orile şi %ârtiile împrăştiate pe ma!ă şi le z&ârli într#un !ertar, după are arună o pri&irerapidă prin înăpere pentru a !e înredin'a ă totul e în ordine şi !e aşeză pe

anapea, luându#şi o în"ă'işare umilă şi tri!tă a o 6in'ă are !u"eră, dar ure!emnare. umai ă, ne grăbim !ă o !punem, doar aparent !e odi%nea.%ii ageri, i!oditori, aten'i, !e uitau întrebător în oglindă, are re:etă uşade la intrare, în timp e ure%ea iulită !e pregătea !ă prindă el mai mi!unet. oamna de ompanie de!%i!e uşa şi în antiameră !e auziră âte&au&inte murmurate. -poi o &oe proa!pătă şi !ua&ă, dar "oarte %otărâtă, ro!tiurmătoarele* + -ii louieşte doamna onte!ă de a 0otte2



+ oamna onte!ă de a 0otte Valoi!2 $epetă u &oea !a nazalăClotilda. + >ntomai, mătuşă dragă. oamna de a 0otte e!te aa!ă2 + a, doamnă, în!ă e!te prea bolna&ă a !ă ia!ă. >n timpul ae!tei on&orbiri, din are nu pierdu!e nii o !ilabă, pretin!a

bolna&ă, pri&ind în oglindă, &ăzu ă o "emeie îi punea întrebări Clotildei, o"emeie are, după toate aparen'ele apar'inea înaltei !oietă'i. =a !e !ulărepede de pe anapea şi !e aşeză în "otoliu pentru a lă!a loul de onoare!trăinei. >n timp e "ăea ae!t luru nu băgă de !eamă ă &izitatoarea !e întor!e!e pe palier şi !pu!e!e unei alte per!oane răma!ă în umbră* + 9ute'i intra, doamnă, aii louieşte. Uşa !e în%i!e şi ele două "emei pe are le#am &ăzut întrebând de!trada aint#Claude intrară în a!a onte!ei de a 0otte Valoi!. + 9e ine trebuie !ă anun' doamnei onte!e2 >ntrebă Clotilda,plimbând urioa!ă, dar şi u re!pet, lumina lumânării pe "e'ele elor două"emei.

+ -nun'a'i o doamnă din Comitetul de bine"aere ( !pu!e ea mai în&âr!tă. + e la 9ari!2 + u, de la Ver!aille!. Clotilda intră la !tăpâna !a şi !trăinele, urmând#o, pătrun!eră în amerăluminată, în lipa ând Beanne de Valoi! !e ridiă ane&oie din "otoliul !ăupentru a#şi !aluta um !e u&ine mu!a6rii. Clotilda tra!e mai în "a'ă ele două"otolii, în aşa "el înât &izitatoarele !ă poată alege şi !e retra!e în antiameră,u o în'eleaptă înetineală are la !ă !ă !e g%iea!ă tara greş ă &a urmăridin do!ul uşii on&er!a'ia e urma !ă aibă lo. Capitolul V Beanne de a 0otte de Valoi!.

>ndată e putu !ă ridie o%ii, pă!trându#şi un aer ât mai u&iinio! uputin'ă, Beanne de a 0otte pri&i u aten'ie "e'ele oa!petelor !ale. Cea mai în&âr!ta părea, după um am mai !pu!, !ă aibă între treizei şi treizei şi doi deani; era de o "rumu!e'e remarabilă, u toate ă tru6a e !e degaja din întreaga !a atitudine îi răpea, de!igur, o parte din "arme. Cel pu'in aşa!ooti Beanne după e îi arună o !urtă pri&ire &izitatoarei. -legând "otoliul în loul anapelei, aea!ta !e aşeza!e departe de"a!iolul de lumină ră!pândit de lampă, şi, retrăgându#!e într#un ol' alamerei, îşi tra!e pe "runte gluga de ta"ta matla!ată a!t"el ă "a'a îi era ude!ă&ârşire umbrită. ar "elul în are îşi 'inea apul era atât de mândru,o%iul atât de porunitor şi !ânteietor înât, oriât ar 6 înerat !ă treaă de

neob!er&ată, !e &edea ât de olo, %iar daă#'i !ăpau amănuntele, ă&izitatoarea e!te de &i'ă nobilă. >n!o'itoarea !a, mai pu'in !6oa!ă, el pu'in înaparen'ă, u toate ă era mai tânără u patru !au ini ani, nu#şi a!undea"rumu!e'ea* tenul şi "orma obrazului erau de!ă&ârşite, iar pieptănătura îide!operea tâmplele, !o'ându#i la i&eală o&alul per"et al "e'ei; doi o%imari, adâni şi albaştri, u pri&irea pătrunzătoare, o gură !ua&ă ăreia natura îi dărui!e andoare, iar edua'ia di!re'ie şi un na! are ri&aliza u al luiVenu! de 0edii!, iată e !e!iză dintr#o !ingură pri&ire Beanne. -poi,



eretând şi alte amănunte, onte!a remară la ea mai tânără dintre eledouă "emei o talie mai 6nă şi mai mlădioa!ă deât a în!o'itoarei !ale, unpiept mai plin şi mai rotund, în !"ârşit, o mână gră!u'ă în timp e a eleilalteera ner&oa!ă şi mai 6nă. Beanne de Valoi! remară toate ae!tea în âte&a!eunde, adiă în mult mai pu'in timp deât ne#a trebuit nouă a !ă le

zugră&im. dată ae!te ob!er&a'ii în%eiate, ea întrebă u &oe !tin!ă ărei"eriite împrejurări datora &izita di!tin!elor doamne. Cele două "emei !epri&iră şi, la un !emn al elei mai în &âr!tă, ea tânăra !pu!e* + oamnă, ăi !unte'i ă!ătorită, red2 + -m in!tea de a 6 !o'ia domnului onte de a 0otte, doamnă, un!trăluit gentilom. + =i, bine, noi, doamnă onte!ă, !untem onduătoarele unei !oietă'ide bine"aere. i !#au !pu!, re"eritor la !itua'ia dumnea&oa!tră, lururi arene#au intere!at şi, în on!ein'ă, am &rut !ă ştim âte&a amănunte eatede!pre dumnea&oa!tră şi de!pre tot e are legătură u dumnea&oa!tră.

Beanne "ău o pauză înainte de a ră!punde. + oamnele mele ( înepu ea, ob!er&ând rezer&a elei de a doua&izitatoare ( &ede'i aii portretul lui <enri al III#lea, dei al "ratelui!trăbunului meu, ăi eu !unt u ade&ărat din "amilia de Valoi!, um &i !#a!pu! "ără îndoială. 3i aşteptă o nouă întrebare, pri&indu#şi protetoarele, u omode!tie, nu lip!ită de orgoliu. + oamnă ( inter&eni atuni &oea gra&ă şi plăută a elei mai&âr!tnie ( e!te ade&ărat, um !e !pune, ă mama dumnea&oa!tră a "o!tportărea!ă într#o a!ă numită ?ontette a:ată în apropiere de Har#!ur#eine2 Beanne roşi la ae!t nume, dar ră!pun!e numaideât "ără !ă !e tulbure* + =!te ade&ărat, doamnă, mama era portărea!a unei a!e numite

?ontette. + -%/ =lamă interloutoarea + 3i um 0arie Bo!!el, mama mea, era de o rară "rumu!e'e ( ontinuă Beanne ( tatăl meu !e îndrăgo!ti şi !e ă!ători u ea. 9rin tatăl meu !unt de&i'ă nobilă. oamnă, tatăl meu era un aint#$)mE de Valoi!, de!endentdiret din "amilia domnitoare de Valoi!. + 3i um de a'i ajun! în aea!tă !tare de mizerie, doamnă2 >ntrebăaeeaşi &oe are pu!e!e toate întrebările. + Vai, e!te uşor de epliat/ + -!ult + u &ă e!te, de!igur, neuno!ut "aptul ă, după urarea pe tron a lui

<enri al IV#lea, are a treut oroana din a!ă de Valoi! în ea de Hourbon,"amilia detronată mai a&ea înă urmaşi neuno!u'i, dar pro&enindinonte!tabil din aeiaşi !trămoşi a şi ei patru "ra'i, di!păru'i u to'ii într#unmod atât de durero!. Cele două doamne "ăură un !emn are putea !ă treaă drept înu&iin'are. + r ( ontinuă Beanne ( urmaşii a!ei de Valoi!, temându#!e !ă nuumbrea!ă, u toată &ia'a lor retra!ă, nouă "amilie regală, îşi !%imbară



numele de Valoi! în el de $)mE, numele unei moşii e le apar'inu!e şi îiregă!im, înepând u udo&i, al @III#lea, !ub ae!t nume până la penultimulValoi!, !trămoşul meu, are, &ăzând monar%ia on!olidându#!e şi &e%ea!pi'ă uitată, nu rezu de u&iin'ă ă trebuie !ă !e lip!ea!ă în ontinuare deun nume ilu!tru, !ingurul !ău bun. >şi reluă dei numele de Valoi! şi#l purtă în

umbră şi !ărăie, în "undul pro&iniei !ale, "ără a nimeni la urtea ?ran'ei !ăbănuie ă un de!endent al &e%ilor regi ai ?ran'ei îşi duea &ia'a în a"ara!trăluirii tronului, daă nu dintre ei mai glorioşi de!enden'i în orie azdintre ei mai ne"erii'i. punând aea!ta, Beanne !e opri. Vorbi!e !implu, u un alm are"ău!e o bună impre!ie. + ?ără îndoială, a&e'i toate atele do&editoare, doamnă ( ro!ti uăldură ea mai în &âr!tă dintre ele două &izitatoare, 6ând#o u pri&irea !aadână pe ea are !e dădea drept moştenitoarea a!ei de Valoi!. + -%, doamnă. + $ă!pun!e aea!ta, u un !urâ! amar ( nu do&ezile îmi lip!e!. Datăl

meu le#a adunat şi, murind mi le#a lă!at pe toate, în loul altei moşteniri; darla e bun !ă do&edeşti un ade&ăr inutil, un ade&ăr pe are nimeni nu &rea !ă#lreunoa!ă2 + Datăl dumnea&oa!tră e!te mort2 >ntrebă ea mai tânără dintre eledouă doamne. + Vai, da. + >n pro&inie2 + u, doamnă. + a 9ari! dei2 + a. + >n ae!t apartament2

+ u, doamnă; tatăl meu, baron de Valoi!, !trănepotul regelui <enri alIII#lea a murit de !ărăie şi de "oame. + Impo!ibil/ trigară în aelaşi timp ele două doamne. + 3i nu aii, ontinuă Beanne, nu în aea!tă biată oioabă, nu în patul!ău, %iar daă ae!ta ar 6 "o!t un uluş mizerabil/ u, tatăl meu a murit otla ot u ei mai !ărai şi mai ne"erii'i. - murit la <Ttel#ieu1 la 9ari!. Cele două "emei !oa!eră un !trigăt de uimire e !emăna u un !trigătde groază. Beanne, !ati!"ăută de e"etul pe are îl produ!e!e prin arta uare ondu!e!e po&e!tirea şi prin deznodământul pe are#l pregăti!e, răma!enemişată, u o%ii plea'i, u bra'ele inerte. oamna ea mai &âr!tniă oereta u aten'ie şi în'elegere şi, nede!luşind în aea!tă durere atât de

!pontană şi de 6rea!ă în aelaşi timp nimi din eea e !#ar 6 putut numişarlatanie !au &ulgaritate, reluă* + upă !pu!ele dumnea&oa!tră, doamnă, a'i "o!t înerată de marinenoroiri, mai ale! prin moartea tatălui dumnea&oa!tră5 + aă &#aş po&e!ti &ia'a mea, doamnă, &e'i &edea ă moartea tatăluimeu nu e!te ea mai mare nenoroire a mea. + Cum, doamnă, on!idera'i pierderea unui tată drept o nenoroireneîn!emnată2 $epliă doamnă, înruntând !prinenele u !e&eritate.



+ a, doamnă; şi !punând ae!tea, &ă &orbe! a o 6iă re!petuoa!ă.eoaree tatăl meu, murind, a "o!t eliberat de toate nenoroirile are#la!altau pe pământ şi are ontinuă !ă maine ne"eriita !a "amilie. -m înerat dei, în mijloul durerii pe are mi#a priinuit#o pierderea tatăluimeu, o oareare buurie la gândul ă e mort şi ă un urmaş al regilor nu e!te

!ilit !ă#şi erşea!ă %rana. + ă#şi erşea!ă %rana2 + !pun "ără ruşine, deoaree de nenoroirea noa!tră nu !unt&ino&ată nii eu, nii părintele meu. + ar mama dumnea&oa!tră2 + =i bine/ Dot aşa de de!%i! um &ă !puneam adineauri ă i#ammul'umit lui umnezeu de a#l 6 %emat la el pe tatăl meu, deplâng "aptul ăumnezeu a lă!at#o în &ia'ă pe mama. Cele două "emei !e pri&iră în6orate la auzul ae!tor u&inte !tranii. + -r 6 o indi!re'ie, doamnă, daă &#am ere !ă ne po&e!ti'i înamănunt nenoroirile dumnea&oa!tră2 Pi!e ea mai &âr!tniă.

+ Indi!re'ia, doamnă, &a 6 din partea mea, are &ă &a obo!i ure%ileu po&e!tirea unor nenoroiri e nu &ă pot lă!a deât indi"erente. + -!ult, doamnă ( ră!pun!e autoritar doamnă mai în &âr!tă, ăreia în!o'itoarea !a îi "ău imediat un mi !emn, a pentru a o a&ertiza !ă nu !etrădeze. + Ce#i drept, doamna de a 0otte "u ea în!ăşi izbită de tonul porunitoral ae!tui gla! şi o pri&i u uimire pe ea are &orbi!e. + -!ulta'i dei ( relua aea!ta, u o &oe mai pu'in imperioa!ă. + aă bine&oi'i a#mi "ae onoarea de a &orbi. 3i, pradă neplăerii priinuite, "ără îndoială, de "rig, &orbitoarea bătudin piiorul are îi îng%e'a!e !tând pe le!pedea de piatră umedă. -tuni ea

mai tânăra îi împin!e !ub piioare un "el de o&or e !e a:a !ub "otoliul ei,pentru are grijă to&arăşa !ă îi arună o pri&ire mu!trătoare. + 9ă!trează o&orul pentru dumneata, !urioară, eşti mai plăpândădeât mine. + Ierta'i#mă, doamnă ( !pu!e onte!a de a 0otte ( regret din inimă&ăzând um &ă %inuie "rigul, dar lemnele !#au !umpit u înă şa!e li&re, auajun! la şaptezei de li&re o mă!ură şi pro&izia mi !#a !"ârşit de opt zile. + punea'i, doamnă ( reluă ea mai &âr!tniă dintre &izitatoare. + Că !unte'i nenoroită ă a&e'i o mamă. + a, reuno!, o a!emenea bla!"emie trebuie lămurită, nu#i aşa,doamnă2 Pi!e Beanne. Iată eplia'ia, de &reme e mi#a'i erut#o.

Interloutoarea onte!ei "ău un !emn a6rmati& u apul. -m a&ut in!tea dea &ă !pune, doamnă, ă tatăl meu a "ăut o mezalian'ă. + a, ă!ătorindu#!e u portărea!a !a. + =i bine, 0arie Bo!!el, mama mea, în lo !ă 6e totdeauna mândră şireuno!ătoare de in!tea e i !e aorda!e, înepu prin a#l ruina pe tatălmeu, eea e, de alt"el, nu era prea greu, "ăând %eltuieli etra&agan'e înraport u miă a&ere a !o'ului ei. -poi, după e l#a !ilit !ă &ândă până şiultima buată de pământ, l#a on&in! ă trebuie !ă meargă la 9ari!, !ă#şi



re&endie drepturile pe are i le dădeau numele !ău. Datăl meu !#a lă!at uşoron&in!, !perând, poate, în dreptatea regelui. -şa ă !#a du!, tran!"ormând înbani pu'inul pe are#l a&ea. >n a"ară de mine, tatăl meu mai a&ea un 6u şi o6iă. ?iul, nenoroit a şi mine, &egetează printre gradele in"erioare alearmatei; 6ia, biata mea !oră, a "o!t pără!ită în ajunul pleării tatălui meu la

9ari!, în "a'a a!ei unui "ermier, naşul !ău. -ea!tă ălătorie a îng%i'it pu'inii bani are ne mai rămă!e!eră. Datălmeu !e o!tenea u ereri inutile şi in"rutuoa!e. -bia daă treea pe aa!ă,unde aduea u el doar !ărăie şi tot !ărăie gă!ea. >n lip!a lui, mama, are!im'ea ne&oia !ă %inuia!ă pe ine&a, de&eni şi mai a!pră u mine. >nepuprin a mă erta ă mănân prea mult. >netul u înetul, am îneput !ă numai mănân deât pâine, iar până la urmă n#am mai mânat delo; mamagă!i în!ă alte moti&e a !ă mă pedep!ea!ă pentru ea mai miă greşeală*pentru eea e altă mamă ar 6 zâmbit, ea mă bătea; &einii, rezând ă#mi"a un bine, îi !pu!eră tatălui meu um !unt maltratată. Data înera !ă măapere de "uria mamei, dar, orotindu#mă, nu "ău deât !#o înrăia!ă şi mai

mult, !ă#i !%imbe "uria de moment într#o duşmănie &eşniă. Vai, nu puteam!ă#l !"ătuie! um !ă mă apere, deoaree eram prea tânără, prea opil. u#miepliam nimi, &edeam doar e"etul "ără a înera !ă priep auzele.im'eam durerea, a!ta era tot. Data !e îmbolnă&i şi nu mai ieşi din a!ă, apoinu mai pără!i patul. -tuni am "o!t obligată !ă ple din amera tatii, !ubpretet a prezen'a mea îl obo!eşte, ă nu !unt în !tare !ă mă !tăpâne! şi!ă nu mă mai miş de olo#olo, !emn al tinere'ii mele. dată a"ară dinameră, mă a:am, a şi mai înainte, în puterea mamei. =a m#a în&ă'at o"rază în timp e mă lo&ea şi mă umplea de &ânătăi. -poi, ând am ştiut pe dero!t aea!tă "rază umilitoare pe are, in!tinti&, nu &oiam !#o memorez, ândmi !#au înroşit o%ii de plân!, ea m#a obligat !ă obor în !tradă şi, din poartă,

m#a !ilit !ă alerg după primul treător are arăta e&a mai bine, porunindu#mi !ă#i repet aea!tă "rază, daă nu doream !ă 6u bătuta până la !ânge. + -%, groazni, groazni/ 0urmură ea mai tânără dintre doamne. + Cum !una aea "rază2 >ntrebă ea mai în &âr!tă. + Iată "raza ( ră!pun!e Beanne ( Fomnule, a&e'i milă de o biatăor"ană, urmaşă a lui <enri de Valoi!G. + -%, e groză&ie/ trigă &izitatoarea mai în &âr!tă, !%i'ând un ge!tde dezgu!t. + 3i e e"et produea aea!tă "rază a!upra elor ărora le eraadre!ată2 >ntrebă ea mai tânără. + Unii îşi pleau ure%ea şi !e înduioşau ( zi!e Beanne. -l'ii !e !upărau

şi mă amenin'au. -l'ii, în !"ârşit, mai miloşi deât primii, mă a&ertizau ă măamenin'a o mare primejdie ro!tind a!emenea &orbe, are puteau !ă ajungă laure%i mai bine in"ormate. ar eu nu unoşteam deât o !ingură primejdie*aeea de a nu da a!ultare mamei. u a&eam deât o !ingură !paimă*!paima de a 6 bătută. + 3i e !#a întâmplat2



+ umnezeule, doamnă, eea e !pera mama; adueam e&a baniaa!ă şi tata &ăzu îndepărtându#!e pentru âte&a zile îngrozitoareaper!peti&ă are#l pândea* azilul. brazul doamnei mai în &âr!tă !e ontrată, iar o%ii elei mai tinere !eumplură de larimi.

+ >n !"ârşit, doamnă, oriâtă uşurare aduea tatălui meu, mon!truoa!amea me!erie m#a umplut de re&oltă. >ntr#o zi, în lo !ă alerg după treători şi!ă#i urmăre! u obişnuita mea "rază, m#am aşezat jo!, lângă o piatră, undeam răma! o bună parte din zi, u de!ă&ârşire năuită. eara m#am întor! umâna goală. 0ama m#a bătut atât de rău, înât a doua zi am ăzut bolna&ă.-tuni tatăl meu, lip!it de orie ajutor, a "o!t !ilit !ă meargă la <Ttel#ieu,unde a murit. + -%, umplita po&e!te/ 3optiră ele două doamne. + 3i e a'i "ăut după moartea tatălui dumnea&oa!tră2 >ntrebă ea maitânără dintre &izitatoare. + umnezeu a a&ut grijă de mine. lună după moartea !ărmanului

meu tată, mama ne#a pără!it, pe mine şi pe "ratele meu, pleând u un!oldat, iubitul ei. + -'i răma! or"ani/ + -, nu, doamnă, noi, !pre deo!ebire de al'ii, am "o!t or"ani atuniând am a&ut o mamă. -m "o!t ajuta'i de aritatea publiă. ar um erşitulne repugna, nu erşeam deât a !ă ne aoperim ne&oile. umnezeu leporuneşte "ăpturilor !ale !ă înere !ă trăia!ă. + Vai/ + -şa e um &ă !pun, doamnă/ >ntr#o zi am a&ut noroul !ă întâlne! otră!ură are ura înet po&ârnişul dealului în artierul aint#0arel. >n !pateerau patru la%ei. >năuntru, o "emeie "rumoa!ă şi înă tânără* am întin!

mâna; ea mi#a pu! întrebări; ră!pun!ul şi numele meu mai întâi a !urprin!#o,apoi au "ăut#o neînrezătoare. I#am !pu! unde louie! şi alte amănunte.C%iar a doua zi a a:at ă nu min'i!em; ne#a luat !ub orotirea ei, pe "ratelemeu şi pe mine, pe "ratele meu l#a trimi! într#un regiment, iar pe mine la oa!ă de mode. -mândoi am "o!t !al&a'i de la "oame. + oamna aeea nu era um&a doamna Houlain&illier!2 + Ha da, %iar dân!a. + - murit, nu#i aşa2 + a şi moartea ei m#a arunat din nou în prăpa!tie. + ar !o'ul ei trăieşte şi e bogat. + o'ul ei, doamnă/ ui îi datorez toate nenoroirile mele de "ată, um

îi datorez mamei toate neazurile opilăriei. Cre!u!em, de&eni!em, poate,"rumoa!ă; el şi#a dat !eama şi a înerat !ă#şi ia ră!plata pentru tot e "ău!epentru noi; am re"uzat. >n ae!t moment doamna de Houlain&illier! a murit,iar eu, eu pe are ea o ă!ători!e u un &iteaz şi in!tit o6'er, domnul de a0otte, am răma!, aşa um eram, de!păr'ită de !o'ul meu, mult mai pără!itădupă moartea !a deât "u!e!em după moartea tatălui meu. Iată po&e!teamea, doamnă. -m ăutat !ă 6u ât mai oni!ă; !u"erin'ele au totdeauna



lungimi de are trebuie !ă#i "erim pe ei "erii'i, 6e %iar bine"ăători, umpăre'i !ă 6'i dumnea&oa!tră. tăere lungă urmă după aea!tă ultimă parte a po&e!tirii doamnei dea 0otte. Cea mai &âr!tniă dintre ele două doamne rup!e prima tăerea*

+ 3i !o'ul dumnea&oa!tră e "ae2 >ntrebă ea. + o'ul meu !e a:ă în garnizoana de la Har#!ur#-ube, doamnă; îşi "ae!er&iiul militar la jandarmerie şi aşteaptă şi el &remuri mai bune. + -'i înerat !ă ere'i ajutorul ur'ii2 + ?ără îndoială/ + umele Valoi!, în!o'it de titlurile !ale de noble'e, a !târnit de!igur!impatie. + u ştiu, doamnă, are !unt !entimentele pe are numele meu aputut !ă le trezea!ă, deoaree la niiuna dintre ererile mele n#am primitră!pun!. + e!igur ă i#a'i &ăzut pe miniştri, pe rege, pe regină2

+ 9e nimeni. 9e!te tot, înerări zadarnie ( ră!pun!e doamna de a0otte. + Dotuşi, nu pute'i erşi/ + u, doamnă, am pierdut obişnuin'a. ar5 + ar e2 + ar pot muri de "oame ă şi tatăl meu. + u a&e'i opii2 + u, doamnă, în!ă, daă !o'ul meu ar muri în !er&iiul regelui, ar gă!ipoate în e#l pri&eşte, el pu'in, un !"ârşit glorio! pentru nenoroirile noa!tre. + oamnă, ierta'i#mă ă in!i!t a!upra ae!tui !ubiet, pute'i !ăprezenta'i do&ezi are !ă on6rme originea dumnea&oa!tră2

Beanne !e ridiă de la loul !ău, ăută într#un dulap şi !oa!e âte&a%ârtii pe are i le arătă doamnei. ar um &oia !ă pro6te de lipa ândaea!tă doamnă, pentru a le ereta, !e &a apropia de lumină, dez&ăluindu#şipe de#a#ntregul tră!ăturile "e'ei, Beanne lă!ă !ă i !e g%iea!ă gândul, pringrija u are ridiă 6tilul lămpii în !opul de a "ae mai multă lumină. -tunibine"ăătoarea, a şi um lumina ar 6 !upărat#o la o%i, !e întoar!e u!patele la lampă şi dei şi la doamna de a 0otte. tând a!t"el, ea â'i uaten'ie şi ompară %ârtiile între ele. + ar ae!tea !unt opii, doamnă şi nu &ăd nii o pie!ă autentiă ( zi!eea. + -tele originale, doamnă, !unt depu!e la lo !igur şi le &oi arăta5

+ $epliă Beanne. + aă !e &a prezenta o oazie importantă, nu#i aşa2 întrerup!edoamna, !urâzând. + ?ără îndoială, doamnă, e!te o oazie importantă ea are îmi o"erăonoarea de a &ă &edea, dar doumentele de!pre are &orbi'i !unt atât depre'ioa!e pentru mine, înât5 + >n'eleg. u le pute'i da pe mâna primului &enit.



+ , doamnă/ =lamă onte!a, are zări!e, în !"ârşit %ipul plin dedemnitate al bine"ăătoarei !ale. , doamnă, mi !e pare ă nu &ă &ăd pentruprima oară. 3i, numaideât, de!%i!e la repezeală uşa unei alte mobile,de!uie un !ertar !eret şi !oa!e originalul atelor pă!trate u grijă într#un&e%i porto"el împodobit u blazonul a!ei de Valoi!. oamna le luă şi, după

un eamen atent, de uno!ătoare, !pu!e* + -&e'i dreptate, ae!te titluri !unt în per"etă ordine; &ă !"ătuie! !ăle înmâna'i neîntârziat elor în drept. + 3i e &oi ob'ine, după părerea dumnea&oa!tră, doamnă2 + ?ără îndoială, o pen!ie pentru dumnea&oa!tră, o a&an!are pentrudomnul de a 0otte, u atât mai mult u ât ae!t gentilom !e reomandă!ingur. + o'ul meu e!te un model de in!te, doamnă şi niiodată nu a lip!itde la îndatoririle !er&iiului militar. + -&e'i do&ezi !u6iente, doamna ( !pu!e bine"ăătoarea, trăgându#şi în aeeaşi lipă gluga pe "runte.

oamna de a 0otte urmărea u îngrijorare 6ee mişare a &izitatoarei.=a o &ăzu ăutând în buzunar, de unde !oa!e mai întâi o bati!tă brodată, uare îşi aoperi!e "a'a ând treu!e u !ania de#a lungul bule&ardelor. upăbati!ta urma un 6şi u diametrul de un deget şi lung am de trei#patrudegete. Hine"ăătoarea pu!e 6şiul pe !rin, !punând* + Hiroul de bine"aere mă autorizează, doamnă, !ă &ă o"er ae!t miajutor, în aşteptarea unuia mai on!i!tent. oamna de a 0otte aruna o pri&ire rapidă !pre 6şi. F0onede de âtetrei li&re ( gândi ea. Drebuie !ă 6e el pu'in inizei !au %iar o !ută. unt o!ută inizei !au poate trei !ute de li&re are ne ad din er. Dotuşi, pentru o!ută, e!te prea !urt, iar pentru inizei e!te prea lungG. >n timp e Beanne

de Valoi! "ăea ae!te on!tatări, ele două doamne treu!eră în prima înăpere unde mătuşa Clotilda dormea pe !aun lângă o lumânare a ărei"eştila roşie şi "umegândă !e ridia în mijloul unei mări de !eu topit. 0iro!ul în'epător şi gre'o! o !u"oa pe doamna are pu!e!e 6şiul pe !rin. a îşi &ârî repede mâna în buzunar, de unde !oa!e un :aon. a %emarea onte!ei,mătuşa Clotilda !e trezi şi, !trângând u putere în mână apă 'elul delumânare, îl înalta a pe un "ar dea!upra treptelor întuneoa!e, u toată împotri&irea elor două !trăine, ărora miro!ul de !eu li !e părea o otra&ă. + a re&edere, la re&edere, doamnă onte!ă/ trigară ele, alergând pe!ări în jo!. + Unde aş putea a&ea in!tea de a &ă mul'umi, doamnele mele2

>ntrebă Beanne de Valoi!. + Vă &om anun'a ( ră!pun!e ea mai &âr!tniă dintre doamne,oborând ât mai repede u putin'a şi zgomotul paşilor li !e pierdu în bezna!ării. oamna de Valoi! !e întoar!e în amera !a, nerăbdătoare !ă &eri6edaă ob!er&a'iile !ale în legătura u 6şiul !unt întemeiate. Dra&er!ând în!ăprima înăpere, ea lo&i u piiorul un obiet are !e ro!togoli de pe împletitura e a!tupa partea de jo! a uşii. ă !e aplee !ă ridie obietul, a



!ă alerge la lampa; ae!ta "u primul impul! al onte!ei de a 0otte. =ra outie de aur, rotundă, plata şi de!tul de !implu ornamentată. Cutia în%ideaâte&a pa!tile de ioolată par"umată, dar oriât de plata ar 6 "o!t, !e &edeanumaideât ă are un "und dublu, al ărei re!ort !eret !e la !ă de!tul degreu de!operit de onte!a. >n !"ârşit, ea dibui ae!t re!ort şi#l de!%i!e. Un

portret de "emeie !e i&i în "a'a o%ilor !ăi, un %ip autoritar, !trăluind de o"rumu!e'e !e&eră şi maie!tuoa!ă. 9ieptănătura în !til german, !uperbul oliera!emănător unui ordin, dădeau tră!ăturilor ae!tui portret o în"ă'işare uimitorde enigmatiă. monogramă alătuită dintr#un 0 şi un D, împletite u ooroană de lauri, !e a:au în partea de !u! a utiei. oamna de a 0otte pre!upu!e, datorită a!emănării ae!tui portret u%ipul tinerei doamne, bine"ăătoarea !a, ă ar 6 portretul mamei !ale !au albuniii şi primul !ău gând, trebuie !ă o !punem, a "o!t !ă dea "ugă pe !arăpentru a le %ema înapoi pe doamne. 9oarta aleii tomai !e în%i!e!e, aşa ăalergă la "erea!tră, a !ă !trige, ăi era prea târziu !ă le mai poată ajungedin urmă. ar la apătul !trăzii aint#Claude, îndreptându#!e !pre !trada

aint#oui!, o abrioletă di!părea în goană. Iată tot e mai putu zări. 9ierzând!peran'a de a le mai %ema înapoi pe ele două orotitoare, mai pri&i o datăutia, %otărâtă !ă o trimită la Ver!aille!; apoi, luând 6şiul lă!at pe !rin!pu!e* + u m#am înşelat, nu !unt deât inizei de !uzi. 3i %ârtia ruptă ăzu pe le!pezi. + udo&ii, ludo&ii dubli/ trigă Beanne. Cinizei de ludo&ii dubli/ouă mii patru !ute de li&re/ 3i buuria ea mai laomă !e oglindi în o%ii !ăi, în timp e mătuşaClotilda, înmărmurită de atâta aur ât nu &ăzu!e în &ia'a ei, rămă!e!e ugura ă!ată şi u mâinile împreunate.

+ !ută de ludo&ii/ $epetă doamna de a 0otte. are ae!tedoamne !unt atât de bogate2 -%, am !ă le gă!e!5/ Capitolul VI H)lu!. oamna de a 0otte nu !e înşela!e ziându#şi ă tră!ura aredi!păru!e le lua!e pe bine"ăătoarele !ale. >ntr#ade&ăr, ele două doamnegă!iră la poarta a!ei o abrioletă, um !e on!truiau pe &remea aeea, uro'ile mari, aro!eria uşoară, burdu"ul înalt, u o apră omodă pentru joeulare !tătea în !pate. -ea!tă abrioletă, la are era în%ămat un !uperb alirlandez u oada !urtă, rupa, ărnoa!ă şi părul murg, "u!e!e adu!ă în!trada aint#Claude de ătre aelaşi !er&itor are mâna!e !ania şi pe aredoamna are !e oupa de opere de bine"aere îl numi!e Seber, aşa um am

&ăzut mai !u!. Când !o!iră doamnele, Seber 'inea alul de "râu, înerând !ăpotolea!ă nerăbdarea aprigului animal, are lo&ea ner&o! u opita zăpada îng%e'ată o dată u ăderea nop'ii. Când ele două doamne !e i&iră, Seber !pu!e* + Doamna, l#am gomandat pentru dumnea&oa!tră pe ipion, are e"oarte liniştit şi ujor de ontu!, tar ipion a !rândid biior a!ear, n#a mairema! teât H)lu! şi H)lu! e "orte ti6il.



+ , Seber, ştii bine ă pentru mine lurul n#are importan'ă, am mâna!igură şi !unt obişnuită !ă ondu ( ră!pun!e ea mai &âr!tniă dintre eledouă doamne. + 3tii ă toamna ontue "orte pine, tar trumurile e!te "orte rău. Untemerge toamna2

+ a Ver!aille!. + 9e bule&arde, dei2 + u, Seber, !e la!ă "rigul şi bule&ardele &or 6 aoperite de g%ea'ă.Cred ă !trăzile !unt mult mai ae!ibile, datorită miilor de treători aretope! zăpada. <ai repede, Seber, repede5 Seber 'inu alul în timp e doamnele urau !printene în abrioleta,apoi !e !ui la !pate şi anun'a ă !#a in!talat. Cea mai &âr!tniă !e adre!ă în!o'itoarei !ale* + =i bine, e părere ai de!pre aea!tă onte!ă, -ndreea2 3i ziândae!tea, tra!e de %ă'uri şi alul porni a un "ulger, dând ol'ul !trăzii aint#oui!.

>n lipa aeea, doamna de a 0otte de!%idea "erea!tra pentru a le!triga pe ele două bine"ăătoare. + Cred, doamnă ( ră!pun!e ea are !e numea -ndreea ( red ădoamna de a 0otte e!te !ăraă şi "oarte nenoroită. + Hine re!ută, nu#i aşa2 + a, "ără îndoială. + =şti ree "a'ă de ea, -ndreea. + a, trebuie !ă mărturi!e! ă are e&a &ilean în tră!ături, e&a arenu#mi plae. + -%, eşti bănuitoare, -ndreea, ştiu; şi a !ă#'i "a pe pla, &omreapitula totul. =u o gă!e! intere!antă şi !obră pe aea!tă miă onte!ă,

atât în mândria ât şi în umilin'a !ă. + =!te un noro pentru ea, doamnă, !ă aibă "eriirea de a plae mâie5 + -ten'ie/ trigă doamna, !trunind, u putere alul, are alt"el ar 6ălat un %amal la ol'ul !trăzii aint#-ntoine. + -ten'ie/ $epetă şi Seber, u o &oe de !tentor şi abrioleta îşiontinuă ur!a. e auzeau doar oările elui are !ăpa!e de !ub ro'i şi mai multe &oibombănind a un eou în&ăluiră abrioleta într#un murmur um nu !e poatemai duşmăno!. ar în âte&a !eunde, H)lu! pu!e între !tăpâna !a şi ei are oble!temau tot !pa'iul e !e întinde între !trada ainte#Cat%erine şi pia'a

HaudoEer. -ii, după um ştim, drumul !e bi"ură, dar i!u!ita onduătoare!e îndreptă u preizie !pre !trada Di)randerie, !tradă "oarte populată, îngu!ta şi delo ari!toratiă. -!t"el, u toate repetatele F9ăzea/G u toaterănetele lui Seber, nu !e auzeau deât elama'iile "urioa!e ale treătorilor* + -, abrioleta/ Bo! u abrioleta/ H)lu! îşi urmă drumul, iar &izitiul !ău, u toată "ragilitatea mâinilor ade opil, îl "ăea !ă alerge iute şi, mai ale!, îl ălăuzea u îndemânare printrebăltoaele de zăpadă topită !au printre mormanele de g%ea'ă şi mai



periuloa!e, de !ub are !e !urgeau şu&oaie de apă e de!"unda!erăpa&ajul. Cu toate ae!tea, împotri&a tuturor aşteptărilor, nu !e întâmpla nii onenoroire; un "elinar puterni lumină alea* era un ee! de pruden'a peare poli'ia nu#l impu!e!e înă abrioletelor în aea &reme. puneam ă nu !e i&i!e nii o nenoroire, nii o tră!ură tamponata, nii

o bornă ilometriă atin!ă, nii un treător ră!turnat; era un miraol; u toatea!tea, !trigătele şi amenin'ările nu onteneau. Cabrioleta tra&er!ă u aeeaşirapiditate şi u aeeaşi preizie !trada aint#0)d)ri, !trada aint#0artin,!trada -ubrE#le#Hou%er. 9oate ititorilor noştri li !e &a părea ă, apropiindu#!e de artierelei&ilizate, ura !târnită de e%ipajul ari!trorati era mai pu'in !ălbatiă.impotri&ă; de#abia intra!e H)lu! în !trada ?erronnerie, a Seber, urmărit tottimpul de &oi"erările popula'iei, ob!er&ă ă !e "ormau grupuri la treereaabrioletei. 0ai multe per!oane păreau %iar ă !e pregăte! !ă alerge dupăea u inten'ia de a o opri. Dotuşi Seber nu &ru !ă#şi neliniştea!ă !tăpâna. =lob!er&ă de ât !ânge ree şi îndemânare dădea do&adă, u âtă abilitate !e

!treură printre toate ae!te ob!taole, lururi !au 6in'e, are on!tituietotodată di!perarea şi &itoria &izitiului parizian. >n eea e#l pri&eşte pe H)lu!, nelintit pe piioarele#i de o'el, nualuneă nii măar o dată, într#atât mâna are 'inea "râul ştia !ă pre&adă, înloul lui, pantele şi deni&elările drumului. >n jurul abrioletei nu mai ră!unaumurmure, i !trigăte; doamna are 'inea %ă'urile băgă de !eamă şi, atribuindaea!tă o!tilitate unei auze banale, a de pildă a!primea &remii !au oindi!pozi'ie per!onală, luă %otărârea !ă !urteze ur!a5 =a ple!ăi !urt şi,auzind in&ita'ia, H)lu! tre!ări şi treu de la trap la galop. ug%eneledi!păreau, treătorii !e arunau în lături. trigătele de F9ăzea/ 9ăzea/G nu mai onteneau. Cabrioleta aproape ă

ajun!e!e la 9alatul $egal şi tomai treea prin dreptul !trăzii Co#aint#<onor), în "a'a ăreia el mai "rumo! obeli! de zăpadă îşi ridiă, de!tul de!eme' înă, &âr"ul mişorat de dezg%e', a!emenea unei za%ariale pe areopiii o tran!"ormă într#un a !ub'ire tot !ugând#o. -e!t obeli! era dominatde un "ormidabil panaş de panglii, e#i drept, am :eşăite; pangliile!u!'ineau o tăbli'a pe are !riitorul anonim din artier tra!a!e u maju!uleurmătorul atren e !e legăna între două "elinare* $egină "rumoa!ă e pe toate le#ntrei, Du bunului rege îi !tai alăturea,aă ă!t monument e de g%ea'ă ori nea, Inimile noa!tre pentru tine nu#! rei. -ii, H)lu! întâlni prima !a piediă !erioa!ă. 0onumentul pe are înlipa aeea ine&a tomai !e !trăduia !ă#l lumineze, atră!e!e un mare număr

de urioşi; aeştia alătuiau o ma!ă ompată, pe!te are nu !e putea treela trap. H)lu! a trebuit !ă 6e ondu! la pa!. ar H)lu! "u!e!e &ăzut &enind a"ulgerul şi mul'imea auzi!e !trigătele are#l urmăreau; u toate ă la i&ireaob!taolului el !e opri!e bru!, &ederea abrioletei păru !ă produă a!upramul'imii el mai iritant e"et. Dotuşi mul'imea !e tra!e în lături. ar dinolo deobeli! apăru o altă gloată. Arilajul 9alatului $egal era de!%i! şi, în urte,mormane uriaşe de ărbuni aprinşi înălzeau o armată întreagă de erşetoriărora la%eii domnului due de rl)an! le di!tribuiau !upe în !tră%ini de lut.



>n!ă ei are mânau şi ei are !e înălzeau, oriât de numeroşi ar 6 "o!t,erau, în orie az, mai pu'in numeroşi deât ei are#i pri&eau înălzindu#!e şimânând. a 9ari! ei!tă un obiei* orie ar "ae un ator, el are întotdeauna!petatorii !ăi. -şadar, abrioleta, după e a treut de primul ob!taol, a "o!t !ilită !ă

!e oprea!ă la al doilea, a!emenea unei orăbii în loul !tânilor. >n aeeaşilipă, !trigătele are până atuni ajun!eră la ure%ile elor două "emei în %ip"oarte &ag, a un zgomot on"uz, aum, în mijloul îmbulzelii, le auzirăde!luşit. e !trigă* FBo! abrioleta/ Bo! u ei e ne !tri&e!/G + are nouă ne !unt adre!ate ae!te !trigăte2 >şi întrebă în!o'itoareadoamna are onduea. + 0ă tem ă da, doamnă ( ră!pun!e aea!ta. + -m !tri&it pe ine&a2 + 9e nimeni. + Bo! u abrioleta/ Bo! u ei e ne !tri&e!/ Urla "urioa!ă mul'imea. ?urtuna !e dezlăn'ui!e* ălui "u prin! de "râu şi H)lu! are nu prea

gu!ta atingerea ae!tor mâini a!pre, !"orăia şi !pumega îngrozitor. + a omi!ariat/ a omi!ariat/ trigă o &oe. Cele două "emei !e pri&iră, în ulmea mirării. umaideât o mie degla!uri repetară* + a omi!ariat/ a omi!ariat/ e alt"el, urioşii îşi &ârau na!ul !ub oşul abrioletei. Comentariile numai onteneau în mul'ime. + Ia te uită, !unt "emei ( ro!ti o &oe. + a, păpuşile prin'ilor de oubi!e, ibo&niile lui <ennin/ + ?ete de la peră are red ă au dreptul !ă#i !tri&ea!ă pe bie'iioameni numai pentru ă li !e dau zee mii de li&re pe lună a !ă plătea!ă

%eltuielile de !pital. Un urlet de "urie întâmpină aea!tă ultimă oară. Celedouă "emei primiră în mod di"erit in!ultele. Una !e tra!e, palidă şi tremurând, în "undul abrioletei. Cealaltă înăl'ă u tru6e apul, înruntând !prânenele şi!trângând din buze. + -%, doamnă, e "ae'i2 trigă în!o'itoarea !a, trăgând#o înapoi. + a omi!ariat, la omi!ariat/ Continuau !ă 'ipe ei mai în&erşuna'i.ă ştim şi noi ine !unt5/ + -%, doamnă, !untem pierdute ( şopti ea mai tânără la ure%eaeleilalte. + Curaj, -ndreea, uraj/ $ă!pun!e aea!ta. + -u !ă &ă &adă şi !#ar putea !ă &ă reunoa!ă/

+ Uită#te prin geamul din !pate daă Seber e!te la loul lui. + >neară !ă oboare, dar l#au împre!urat5 !e apără. -%, iată#l ă&ine5 + Seber/ Seber/ $o!ti doamna în germană. -jută#ne !ă oborâm. Valetul a!ultă şi, "olo!indu#!e de umerii !ăi puternii, îi re!pin!e pea!ediatori şi de!%i!e uşa abrioletei. Cele două "emei !ăriră !printene pe pământ. >n ae!t timp, mul'imea !erepezi la al şi la abrioletă, pe are înepu !#o !"ărâme în buă'i.



+ ar e !e întâmplă, pentru numele lui umnezeu2/ Continuă îngermană doamna mai în &âr!tă. >n'elegi e&a, Seber2 + 9e legea mea, nu, doamnă ( ră!pun!e !lujitorul, mult mai la largul!ău în aea!tă limbă deât în "raneză, dând în aelaşi timp !traşnie lo&ituride piior în dreapta şi în !tânga pentru a#şi oroti !tăpâna.

+ -%, dar nu !unt oameni, !unt 6are/ Continuă doamna, tot îngermană. Ce#mi reproşează oare2 a !ă &edem. >n aeeaşi lipă, o &oe politioa!ă, are ontra!ta iudat uamenin'ările şi injuriile a ăror 'intă erau ele două doamne, ră!pun!e în eamai urată !aonă* + Vă reproşează, doamnă, ă di!pre'ui'i deretul poli'iei, are a apărutla 9ari! azi#diminea'ă şi are interzie până la primă&ară irula'iaabrioletelor şi aşa de!tui de periuloa!e %iar ând pa&ajul e!te bun, darare de&in o primejdie de moarte pentru pietoni ând îng%ea'ă şi po'i. ăalunei !ub ro'i. oamna !e întoar!e pentru a &edea de unde &ine &oea plină de

urtenie, în mijloul tuturor aelor 'ipete amenin'ătoare. Pări un tânăr o6'er,are, pentru a !e apropia de ea, trebui!e, de!igur, !ă !e lupte la "el de&itejeşte um !e lupta Seber a !ă#şi men'ină pozi'ia. ?igura de!%i!ă şidi!tin!ă, !tatura înaltă, în"ă'işarea impunătoare a tânărului plăură doamnei,are !e grăbi !ă ră!pundă în germană. + %, umnezeule/ omnule, nu ştiu nimi de!pre ae!t deret,ab!olut nimi. + unte'i !trăină, doamnă2 >ntrebă tânărul o6'er. + a, domnule; dar !pune'i#mi e trebuie !ă "a2 >mi di!trug abrioleta. + ă!a'i#o !ă 6e !"ărâmată, doamnă, iar în timpul ae!ta "ugi'i. 9oporul9ari!ului îi urăşte pe ei boga'i are a6şează luul în "a'a !ărăiei şi, în

&irtutea deretului dat azi#diminea'ă, &ă &or due la omi!ariat. + %, niiodată/ trigă ea mai tânără dintre doamne. + aă#i aşa ( reluă o6'erul, râzând ( pro6ta'i de !părtura pe are o &oi"ae prin mul'ime şi di!păre'i. Vorbi!e pe un ton degajat are le dădu de în'ele! !trăinelor ă o6'erulauzi!e omentariile mul'imii în legătură u "etele între'inute de ătre domniide oubi!e şi <ennin. ar nu era momentul !ă#i pună la punt. + a'i#ne bra'ul până gă!im o tră!ură de pia'ă, domnule* i !e adre!ăea mai în &âr!tă dintre doamne, u o &oe autoritară. + Voi "ae !ă abreze alul dumnea&oa!tră şi, în în&ălmăşeala e !e &aprodue în mod !igur, &e'i putea "ugi, ăi ( adăugă tânărul, are nu dorea

alte&a deât !ă#şi deline re!pon!abilitatea unei prote'ii ri!ante ( poporul!#a pliti!it !ă ne audă &orbind o limbă pe are nu o în'eleg. + Seber/ trigă doamna, u gla! puterni, "ă#l pe H)lu! !ă abrezepentru a toată aea!tă mul'ime !ă !e !perie şi !ă !e dea în lături. + 3i pe urmă, doamnă5 + 9e urmă rămâi pe lo în timp e noi &om plea. + 3i daă !"ărâma abrioleta2



+ a!ă#i !#o !"ărâme, e#'i pa!ă2 al&ează#l pe H)lu!, daă po'i şi pe'ârie, mai ale!; iată !ingurul luru pe are 'i#l reomand. + Hine, doamnă ( ră!pun!e Seber. >n lipa următoare, omul îl ple!ni pe ner&o!ul armă!ar irlandez; ae!ta!ări drept în mijloul ur'ii, ră!turnându#i pe ei mai zeloşi are !e 'ineau de

"râu şi de %ulube. mare !paimă şi în&ălmăşeală !e !târni în mul'ime. + Hraul dumnea&oa!tră, domnule ( !e adre!ă atuni o6'eruluidoamna. Vino, draga mea ( adăugă întorându#!e !pre -ndreea. + ă mergem, !ă mergem, urajoa!ă doamnă/ 0urmură înetişoro6'erul, are o"eri de îndată, u o reală admira'ie, bra'ul !ău elei are i#lerea în âte&a minute, el le ondu!e pe ele două "emei în pia'a dinapropiere, unde !ta'ionau tră!uri şi, în aşteptarea lien'ilor, &izitiii dormitaupe apră, în &reme e aii, u o%ii miji'i şi apul pleat în pământ, îşiaşteptau biata ra'ie de !eară. Capitolul VII rumul !pre Ver!aille!. Cele două doamne !e a:au în a"ara oriărei primejdii, deşi era de temut

ă nu um&a !ă 6e urmărite de unii urioşi şi reuno!ute, iar !ena aretomai a&u!e!e lo !ă !e repete, !itua'ie din are, de a!tă dată, ar !ăpapoate mult mai greu. Dânărul o6'er îşi dădu !eama de aea!tă alternati&ă,"apt do&edit de !tăruin'a u are îneră !ă#l trezea!ă pe &izitiul de peapră, mai mult îng%e'at deât adormit. =ra un ger atât de umplit, înât,ontrar obieiului &izitiilor, are !e între în a#şi !mulge unul altuia lien'ii,niiunul nu !e linti pentru douăzei şi patru de gologani, nii %iar el ăruiai !e adre!ară. 6'erul îl apuă pe birjar de gulerul !urtuului zdren'ăro! şi#lzgâl'âi zdra&ăn până e#l trezi din toropeală. + <ei, %ei/ >i !trigă tânărul la ure%e, &ăzând ă dă !emne de &ia'ă. + Aata boierule, gata/ Holboro!i birjarul, &i!ând înă şi lătinându#!e

pe apră, a un om beat. + Unde merge'i, doamnelor2 >ntrebă o6'erul, tot în germană. + a Ver!aille! ( ră!pun!e ea mai în &âr!tă, în aeeaşi limbă. + a Ver!aille!2/ trigă birjarul. -'i !pu! la Ver!aille!2 + ?ără îndoială. + -%, e tot &orbi'i, la Ver!aille!2 9atru leg%e şi jumătate pe un g%e'uşa ă!ta2 u, nu, oamne "ereşte/ + 9lătim bine ( !pu!e ea mai în &âr!tă dintre nem'oaie. + 9lătim ( repetă în "raneză o6'erul. + Cât2 >ntrebă &izitiul oo'at pe apră, "ără prea mare înredere, în'elege'i, domnule o6'er, a!ta nu#i totul, !#ajungi la Ver!aille!* ă, de#aolo,

trebuie !ă te şi întori. + Un ludo&i ajunge2 Pi!e ea mai tânără dintre doamne adre!ându#!eo6'erului tot în germană. + Uite, 'i !e o"eră un ludo&i ( repetă tânărul. + Un ludo&i nu#i prea mult ( mormăi birjarul ( aii mei ri!ă !ă#şi rupăpiioarele. + eg%iobule/ #ai dreptul deât la trei li&re de aii şi până la a!telulde la 0uette, are#i la jumătatea drumului. Vezi bine ă, după !ooteala a!ta,



du! şi întor!, 'i !e u&in doar două!prezee li&re şi, în lo de două!prezee,&ei primi douăzei şi patru. + -, nu &ă tomi'i ( !pu!e doamnă mai în &âr!tă ( doi ludo&ii, treiludo&ii, douăzei de ludo&ii, numai !ă plee în lipa a!ta şi !ă meargă "ărăa !e opri.

+ Un ludo&i ajunge, doamnă ( ră!pun!e o6'erul. -poi, adre!ându#!e&izitiului* <ai, mişă#te, tiălo!ule, jo! de pe apră şi de!%ide portiera/9oruni el. + Vreau mai întâi !ă mi !e dea banii ( !pu!e birjarul. + Pău, &rei2/ + = dreptul meu. 6'erul !%i'ă un ge!t amenin'ător. + ă plătim înainte, !ă plătim ( !pu!e ea mai &âr!tniă dintrenem'oaie şi băgă mâna în buzunar. , oamne/ >i şopti ea în!o'itoarei !ale.-m pierdut punga. + -de&ărat2

+ -ndreea, tu o ai pe a ta2 Dânăra "emeie !e !otoi la rândul !ău, u aeeaşi nelinişte. + =u5 u, nii eu. + Caută în toate buzunarele. + egeaba. + e &ăiări tânăra "emeie, u iudă, &ăzând um o6'erul le urmăreştedin o%i, iar birjarul, ze:emitor şi ă!a!e gura până la ure%i pentru a râde,"eliitându#!e de eea e el numea în !inea lui o "eriită preau'ie. Cele două doamne ăutară în zadar. iiuna, nii ealaltă nu gă!i unban. 6'erul le &ăzu um !e agită, roşind şi pălind; !itua'ia !e ompliă.oamnele erau %otărâte !ă dea un lan' !au o bijuterie în gaj, ând o6'erul,

pentru a le !uti de orie regret are le#ar 6 rănit deliate'ea, !oa!e dinpunga !a un ludo&i pe are i#l întin!e birjarului. mul luă monedă, o eretă,o ântări în mână, în timp e una dintre ele două doamne îi mul'umeao6'erului, apoi de!%i!e portiera şi doamna ură împreună u în!o'itoarea !a. + 3i aum, tiălo!ule, !e adre!ă birjarului tânărul bărbat ( du#le peae!te doamne5 $epede şi, mai ale!, in!tit, m#auzi2 + -, nu#i ne&oie !ă#mi reomanda'i a!ta, domnule o6'er, e de la !ine în'ele!. >n timpul ae!tei !urte on&er!a'ii, doamnele !e !"ătuiră între ele.Vedeau u !paimă ă !al&atorul, protetorul lor e gata !ă le pără!ea!ă. + oamnă ( zi!e u o &oe !ăzută ea mai tânăra ( n#ar trebui !ă#l

lă!ăm !ă plee. + e e2 ă#i erem numele şi adre!a; mâine o !ă#i trimitem ludo&iul!ău de aur, în!o'it de un u&ânt de mul'umire pe are ai !ă i#l !rii tu. + u, doamnă, nu, !ă rămână u noi, &ă implor; daă birjarul e de rearedin'ă, daă ne pune be'e#n roate5 pe o &reme a a!ta, drumurile !untproa!te, ui o !ă erem ajutor2 + 9ăi, a&em numărul !ău şi indiatorul !ta'iei.



+ 9rea bine, doamnă şi nu mă îndoie! âtuşi de pu'in ă, mai târziu,&e'i pune !ă 6e !nopit în bătaie; dar nu &e'i mai ajunge în noaptea a!ta laVer!aille!; şi e !e &a !pune, !6nte umnezeule/ oamna mai în &âr!tă %ibzui âte&a lipe. + -i dreptate ( !pu!e ea. ar o6'erul !e şi înlina, pregătindu#!e !ă#şi

ia răma! bun. + omnule, domnule ( i !e adre!ă în germană -ndreea. &orbă, o!ingură &orbă, &ă rog. + a ordinele dumnea&oa!tră, doamnă ( ră!pun!e o6'erul, &ăditontrariat, dar pă!trând în în"ă'işarea !a, în tonul !ău şi %iar în aentulgla!ului ea mai alea!ă polite'e. + omnule ( ontinuă -ndreea ( nu &e'i putea !ă ne re"uza'i înă o"a&oare, după e ne#a'i "ăut atâtea !er&iii. + Vorbi'i, doamnă. + =i bine, &ă mărturi!e! ă ne e "riă de ae!t birjar u are am a&ut odi!u'ie atât de neplăută.

+ u trebuie !ă &ă teme'i ( !pu!e el ( ştiu numărul, 1J7 şi indiatorul!ta'iei. P. aă nu !e poartă u&iinio!, &ă &e'i adre!a mie. + umnea&oa!tră2 Pi!e în "raneză -ndreea, uitând ă până atuni&orbi!e germana. Cum &re'i !ă ne adre!ăm dumnea&oa!tră, ând nu &ă ştimnii măar numele. Dânărul "ău un pa! îndărăt. + Vorbi'i "ran'uzeşte2/ trigă el uimit. Vorbi'i "ran'uzeşte şi de o jumătate de oră mă o!ândi'i !ă !tâle! germana2/ -%, doamnă, !ă şti'i ă nu&#a'i purtat "rumo!. + uza'i#mă, domnule ( reluă în "ran'uzeşte ealaltă doamnă, &enind&itejeşte în ajutorul în!o'itoarei !ale are, înurată, amu'i!e. Vede'i bine,

domnule, ă, "ără !ă 6m !trăine, poate, ne !im'im rătăite în 9ari!,neobişnuite u tră!uri de pia'ă, mai ale!. unte'i, de!igur, om de lume şi în'elege'i ă nu ne gă!im într#o !itua'ie normală. - nu ne îndatora deât pe jumătate, în!eamnă a nu ne îndatora delo. aă &#a'i arăta mai pu'in di!retdeât a'i "o!t până aum, ar în!emna !ă 6'i indi!ret. oi &ă pri&im u!impatie; bine&oi'i şi nu ne judea'i a!pru şi daă pute'i !ă ne "ae'i un!er&iiu, ei bine, "ae'i#l din toată inima, de nu, îngădui'i#ne !ă &ă mul'umimşi !ă ăutăm un alt !prijin. + oamnă ( ră!pun!e o6'erul, izbit de tonul porunitor al neuno!utei( !unt la ordinele dumnea&oa!tră. + -tuni, domnule, a&e'i bună&oin'a şi ura'i în tră!ură.

+ >n tră!ură2 + a şi în!o'i'i#ne. + 9ână la Ver!aille!2 + a, domnule. 6'erul, "ără a mai adăuga un u&ânt, !e ură în tră!ură, !e aşeză peban%eta din "a'ă şi !trigă &izitiului* + 0ână/



Cu portierele în%i!e, u pelerinele şi blănurile aşezate pe genun%i,upeul o porni !pre aint#D%oma!#du#ou&re, tra&er!ă 9ia'a Caru!elului şi oluă de#a lungul %eiurilor. 6'erul !e g%emui într#un ol' în "a'a elei mai în&âr!tă dintre ele două doamne, într#o atitudine u&iinioa!ă. omneatăerea ea mai adână.

Hirjarul, 6e ă &oia !ă demon!treze one!titatea târgului în%eiat, 6e ăprezen'a o6'erului îi impunea o teamă re!petuoa!ă şi îl pă!tra în limiteleone!tită'ii, le !ili pe bietele mâr'oage !ă alerge întin! pe aldarâmul luneo!al %eiului şi al ăii Con"erin'ei. >ntre timp, ră!u:area elor trei ălători înălzi!e pe ne!im'ite upeul. Un par"um !ua& !e ră!pândi în aer, ame'indu#lpe tânărul no!tru, ale ărui impre!ii erau din e în e mai pu'in de"a&orabileto&arăşelor !ale. Fe bună !eamă ă doamnele au întârziat într#o &izită şiiată#le întorându#!e la Ver!aille!, ni'eluş în!păimântate, ni'eluş ruşinateG ( îşi !punea o6'erul în !inea lui. ar um !e "ae ( ontinuă el, tot în gând ( ămerg într#o abrioletă şi, mai ale!, o ondu ele în!ele, daă !unt "emei deondi'ie bună2 -%, la a!ta trebuie !ă ei!te un ră!pun!. Cabrioleta era prea

miă pentru trei per!oane şi ele două "emei nu !#au !6it !ă ia u ele unla%eu. ar aşa5 ?ără nii un ban, niiuna nii ealaltă5 bie'ie!upărătoare, la are merită !ă re:etezi. ?ără îndoială, la%eul a&ea punga.Cabrioleta, are, nu înape îndoială, în momentul ae!ta e!te buă'i, era de oelegan'ă de!ă&ârşita, iar alul5 =i bine, daă mă priep eu la ai5 Calul&alora o !ută inizei de ludo&ii. umai nişte "emei bogate pot lă!a deizbelişte "ără părere de rău o abrioletă a a!ta şi un a!emenea al. -şa ă,"aptul ă n#au bani a!upra lor nu în!eamnă nimi. a, dar aea!tă mânie de a&orbi o limbă !trăină ând eşti "ran'uzoaiă25 Hun, în!ă lurul ae!tado&edeşte tomai o edua'ie alea!ă. u !tă în obieiul a&enturierelor !ă&orbea!ă germana u un aent atât de urat german şi "raneză a nişte

pariziene. e alt"el, ae!te "emei au o di!tin'ie înnă!ută. $ugămintea eleitinere era mişătoare, ererea eleilalte a&ea e&a porunitor. 3i#apoi, e#idrept ( ontinuă tânărul !ă#şi depene gândurile, aranjându#şi !abia în aşa "el, înât !ă nu le !ting%erea!ă pe &einele !ale ( nu !e !pune oare ă e!teprimejdio! pentru un militar !ă petreaă două ore în upeu u două "emeidrăgu'e2 răgu'e şi di!rete ( adăugă el. u &orbe! şi aşteaptă !ă înep euon&er!a'ia.G a rândul lor, "ără îndoială, ele două tinere "emei !e gândeau latânărul o6'er la "el um tânărul o6'er !e gândea la ele, ăi, în lipa ândtomai el !"ârşea ae!t gând, una dintre ele două doamne, adre!ându#!e în!o'itoarei !ale, îi !pu!e în engleză*

+ -de&ărat e!te, !umpă prietenă, ă ae!t birjar merge a după mort;nu &om ajunge niiodată la Ver!aille!. 9un rămăşag ă bietul no!tru to&arăşde drum !e pliti!eşte de moarte. + C%iar aşa ( ră!pun!e !urâzând ea mai tânără ( on&er!a'ia noa!trănu e!te dintre ele mai amuzante. + u gă!eşti ă are aerul unui om de lume2 + -şa red şi eu, doamnă. + -i remarat ă poartă uni"orma marinei2



+ u prea mă priep la uni"orme. + =i, bine, um î'i !puneam, poartă uni"orma o6'erilor de marină şi to'io6'erii din marină !unt de "amilie bună; în re!t, uni"ormă îi şade bine şi e!teun a&aler "rumo!, nu#i aşa2 Dânăra "emeie ar 6 ră!pun! şi probabil ar 6 adăugat multe în aelaşi

!en!, ând o6'erul o opri u un ge!t. + Ierta'i#mă, doamnele mele ( ro!ti el într#o eelentă engleză ( redă trebuie !ă &ă !pun ă &orbe! şi în'eleg de!tul de uşor engleza, dar nu ştiu!paniolă, dar daă dumnea&oa!tră o &orbi'i şi dori'i !ă ontinua'i în aea!tălimbă, &e'i 6 !igure el pu'in de a nu 6 în'ele!e. + omnule ( repliă doamnă, râzând ( după um a'i ob!er&at, de!igur,nu &oiam !ă &ă &orbim de rău, de alt"el, !ă nu ne !6im şi !ă nu mai &orbimdeât "raneza daă a&em e&a !ă ne !punem. + Vă mul'ume! pentru aea!tă "a&oare, doamnă, totuşi, în azul ândprezen'a mea &#ar !ting%eri5 + u pute'i a&ea aea!tă bănuială, domnule, deoaree noi &#am erut#

o. + V#am pretin!#o %iar ( adăugă ea mai tânără. + 0ă "ae'i !ă mă !imt pro!t, doamnă şi &ă rog !ă mă ierta'i daă olipă am şo&ăit. Cunoaşte'i 9ari!ul, nu#i aşa2 9ari!ul e!te plin de apane, deeşeuri şi deziluzii. + -şa ă ne#a'i luat drept5 <ai !ă &orbim de!%i!. + omnul ne#a luat drept apane; a!ta e tot/ + , doamnele mele/ =lamă tânărul, u umilin'ă. Vă jur ă nimia!emănător nu mi#a treut prin ap. + ar e#i a!ta2 Cupeul !#a oprit. + Ce !#a întâmplat2

+ 0ă du !ă &ăd, doamnelor. + Cred ă ne ră!turnăm; 6'i atent, domnule. + 3i mâna elei mai tinere, întinzându#!e într#un ge!t bru!, !e opri peumărul tânărului. -tingerea ae!tei mâini îl "ău !ă tre!ară. Cu o mişare "oarte 6rea!ă,el îneră !ă o prindă, dar -ndreea, are eda!e primului impul! de !paimă,!e şi retra!e în "undul upeului. 6'erul, pe are dei nimi nu#l mai re'inea, oborî şi#l gă!i pe birjar"oarte oupat !ă#şi ridie una din mâr'oage are !e împiedia!e, în oişte şi în%amuri. e a:au u pu'in înainte de podul )&re!. atorită ajutorului dat deo6'er, bietul animal "u în urând pe piioare. Dânărul !e ura în tră!ură, în

&reme e birjarul, "eliitându#!e în !inea lui de a a&ea un ajutor atât deprieput şi bine&oitor, poni &e!el din bii, "ără îndoială în îndoitul !op de a#şi îndemna mâr'oagele şi de a !e înălzi. #ar 6 zi! ă prin portiera de!%i!ăintra!e "rigul, îng%e'ând on&er!a'ia şi răind intimitatea abia în6ripată,ăreia tânărul înepu!e !ă#i gă!ea!ă un "arme dar "ără a#şi da !eama deae!t luru. ?u întrebat de!pre aident şi el po&e!ti e !e întâmpla!e. -ea!ta "utot şi tăerea !e în!tăpâni din nou apă!ătoare pentru ei trei ălători. 6'erul,



pe are mâna aeea ăldu'ă şi tremurătoare îi tulbura!e, dori !ă !imtă măaratingerea piiorului. >şi întin!e dei piiorul, dai oriât de îndemânati "u, nu întâlni nimi, !au mai prei!, daă întâlni, a&u regretul !ă &adă retrăgându#!edin "a'a lui eea e întâlni!e. Ha odată, atingând piiorul elei mai în &âr!tă,aea!ta îi !pu!e u el mai per"et !ânge ree*

+ Vă inomodez îngrozitor, nu#i aşa, domnule, !uza'i#mă/ Dânărul roşi până în &âr"ui ure%ilor, bineu&ântând întuneriul nop'iiare#i a!undea roşea'a. u mai di!uta nimi şi aii luară !"ârşit înerările!ale îndrăzne'e. 0ut, nemişat şi re!petuo! de pară !#ar 6 a:at într#untemplu, tânărul !e temea şi !ă re!pire şi !e "ău mi#mititel. ar pu'in âtepu'in, "ără &oia lui, o impre!ie !tranie îi opleşea gândurile, întreaga#i 6in'ă.e !im'ea "ără !ă le atingă pe ele două "ermeătoare "emei, le &edea "ără !ăle pri&ea!ă; înet#înet !e obişnuia !ă trăia!ă în apropierea lor, i !e păreaă o părtiiă din ei!ten'a lor !e împletea u a lui. -r 6 dorit din tot !u:etul!ă lege din nou &orba, dar nu mai îndrăznea, temându#!e de banalită'i, elare, la îneput, di!pre'ui!e orie !%imb de u&inte. =ra îngrijorat ă ar

putea !ă pară neg%iob !au impertinent în "a'a ae!tor "emei ărora, u o orămai înainte, redea ă le "ae o mare in!te dăruindu#le un ludo&i şi 6indpolitio!. 6'erul nu mai !oa!e nii un u&ânt. oamnele &orbeau între eleu &oe !ăzută. Cu toate ae!tea, um !tătea u ure%ea iulită, el prin!eu&inte di!parate ărora imagina'ia lui le atribui un !en!. Iată e auzea* + ră înaintată5 9or'ile5 0oti&ul pleării5 Cupeul !e opri din nou. e data aea!ta nu era &orba nii de!pre un alăzut, nii de!pre o roată !"ărâmată. upă trei ea!uri de urajoa!e e"orturi,bra&ul !urugiu, dându#şi toată o!teneala, u aii în !pume, ajun!e!e laVer!aille!, ale ărui alei întuneoa!e şi puştii !e zăreau în lumina roşiatiă a

âtor&a "elinare albite de promoroaă, a!emenea unei duble proe!iuni de!petre negre şi de!ărnate. Dânărul în'ele!e ă !o!i!eră la de!tina'ie. Ce&rajă "ău!e a timpul !ă i !e !urgă atât de repede2 Hirjarul !e apleă !pre "ere!truie* + Hoierule ( !pu!e el ( am ajun! la Ver!aille!. + Unde trebuie !ă oprim, doamnelor2 >ntrebă o6'erul. + >n 9ia'a -rmelor. + >n 9ia'a -rmelor/ trigă &izitiului, tânărul. + Drebuie !ă merge'i în 9ia'a -rmelor2 >ntrebă omul. + a, "ără îndoială, odată e aşa 'i#am !pu!. + !ă#mi da'i un mi başiş2 >ntrebă birjarul, %lizindu#!e.

+ ă#i drumuR/ o&iturile de bii ră!unară din nou. FDotuşi trebuie !ă &orbe! ( îşi zi!e o6'erul. Voi tree drept un imbeildupă e am treut drept un neobrăzatG. + oamnelor ( !pu!e el, u oareare părere de rău ( iată#&ă ladumnea&oa!tră aa!ă. + 0ul'umită genero!ului dumnea&oa!tră ajutor. + Câtă bătaie de ap &#am dat/ -dăugă ea mai tânără.



+ -%, am uitat de mult, doamnă. + ar noi, domnule, noi nu &om uita. umele dumnea&oa!tră, &ărugăm domnule. + umele meu2 + Vi#l er pentru a două oară. ua'i !eama/

+ Cred ă nu dori'i !ă ne "ae'i adou un ludo&i, nu#i aşa2 + aă aşa !tau lururile, doamnă, repliă o6'erul, oareum jignit, &ă!ati!"a uriozitatea* !unt Contele de C%amE; în re!t, după um a ob!er&atdoamna, o6'er în marina regală. + C%amE/ $epetă doamnă mai în &âr!tă, u tonul u are ar 6 !pu!*F?oarte bine, n#am !ă uitG. + Aeorge!, Aeorge! de C%amE ( adăugă o6'erul. + Aeorge!5 + 0urmură ea mai tânără. + 3i loui'i2 + <Ttel de! 9rine!, !trada $i%elieu.

Dră!ura !e opri. Cea mai &âr!tniă dintre doamne de!%i!e ea în!ăşi portiera din !tângaşi, u un !alt !printen, !ări jo!, apoi întin!e mâna în!o'itoarei !ale. + ar, doamnelor, el pu'in aepta'i bra'ul meu/ + pu!e tânărul, pregătindu#!e !ă le urmeze. >nă. u a'i ajun! ladumnea&oa!tră şi 9ia'a -rmelor nu#i domiiliu. + ta'i pe lo, rămâne'i aolo unde !unte'i ( !pu!eră în aelaşi timpele două "emei. + Cum aşa, !ă !tau pe lo2 + a, rămâne'i în tră!ură. + ă &ă la! !ingure, doamnelor, noaptea, pe o a!t"el de &reme2/ Cu

neputin'ă/ + traşni/ upă e mai înainte aproape ă a'i re"uzat !ă ne îndatora'i,aum &re'i u tot dinadin!ul !ă ne îndatora'i prea mult ( ro!ti u &e!elie eamai în &âr!tă dintre doamne. + ar5 + ii un dar/5 ?i'i până la apăt un a&aler gentil şi loial. 0ul'ume!,domnule de C%amE, mul'ume! din adânul inimii şi pentru ă !unte'i una&aler urtenitor şi di!ret, după um &ă !puneam adineauri, nu &ă &omere nii măar u&ântul dumnea&oa!tră. + 9entru e !ă &ă dau u&ântul2 + Că &e'i în%ide portiera şi &e'i !pune &izitiului !ă !e întoară la 9ari!;

eea e &e'i "ae, nu#i aşa, "ără măar !ă mai întoare'i apul după noi2 + -&e'i dreptate, doamnelor şi u&ântul meu ar 6 de pri!o!. Hirjar, %ai!ă ne întoarem, amie/ 3i tânărul !treură înă un ludo&i în palma lată a!urugiului. Hra&ul &izitiu "remăta de buurie. + rae, aii n#au deât !ă rape daă &or/ Holboro!i el. + Cred şi eu, doar !unt plăti'i ( murmură o6'erul.



Dră!ura pomi şi porni repede. Pgomotul ro'ilor înăbuşi !u!pinultânărului, !u!pin &oluptuo!, ăi !ibaritul !e aşeza!e pe ele două perne, aremai pă!trau ăldura "rumoa!elor neuno!ute. -e!tea rămă!e!eră în!ănelintite în aelaşi lo şi numai după e tră!ura di!păru, !e îndreptară !prepalat.

Capitolul VIII Con!emnul. >n momentul ând porniră, ra"alele &ântului a!pru adu!eră la ure%eaălătorului bătăile orologiului bi!eriii aint#oui!. + , oamne/ Un!prezee şi trei !"erturi/ =lamară într#un gla! eledouă "emei. + Vede'i, toate grilajele !unt în%i!e ( !pu!e ea mai tânără. + =i, ae!t luru nu mă nelinişteşte, !umpă -ndreea* %iar daă ar 6"o!t de!%i!e, tot n#am 6 intrat prin urtea prinipală. ă mergem, %airepede, repede, !#ajungem la poarta $e#zer&oarelor. 3i amândouă !e îndreptară !pre aripa dreaptă a palatului. Doată lumeaştie ă în aea!tă parte !e a:ă un anume pa!aj are due ătre grădini. Cele

două doamne ajun!eră la ae!t pa!aj. + 9orti'a e în%i!ă, -ndreea ( !pu!e u îngrijorare ea mai în &âr!ta. + ă batem, doamnă/ + u, !ă !trigăm, aurent trebuie !ă m#aştepte, doar l#am pre&enit ă!#ar putea !ă mă întor târziu. + =i bine, am !ă !trig/ 3i -ndreea !e apropie de poartă. + Cine#i aolo2 >ntrebă o &oe dinăuntru, "ără !ă mai aştepte !ă !trigeine&a. + -%, nu#i &oea lui aurent ( !pu!e !pre tânără "emeie, în!păimântată. + u, într#ade&ăr. Cealaltă "emeie !e apropie la rândul !ău. aurent/0urmură şi ea. ii un ră!pun!. aurent/ $epetă doamna, ioănind.

+ u#i nii un aurent aii ( repliă a!pru &oea. + ar5 + In!i!tă -ndreea ( indi"erent daă e!te aurent !au nu, de!%ide. + u de!%id. + 9rietene, dumneata nu ştii, în!ă aurent a&ea obieiul !ă nede!%idă. + Ce#mi pa!ă mie de aurent/ =u am on!emnul meu. + Cine eşti dumneata2 + Cine !unt eu2 + a. + ar dumnea&oa!tră ine !unte'i2 >ntrebă &oea.

>ntrebarea !una am brutal, dar nu era timp de tomeală, trebuia !ără!pundă. + untem două doamne din !uita maie!tă'ii !ale. ouim la palat şidorim !ă ne întoarem aa!ă. + =i bine, eu, doamnele mele, eu !unt un el&e'ian din ompania I#aali!%amade şi am !ă "a u totul alt"el deât "ăea aurent* am !ă &ă la! !ă!ta'i la poartă.



+ %/ 0urmurară ele două "emei, una din ele !trângând inimoa!ămâna eleilalte. -poi, !tăpânindu#!e, zi!e* + 9rietene, a orie bun !oldat, în'eleg !ă te ară'i neîndupleat înpri&in'a on!emnului şi n#aş &rea a din priina mea !ă#l ali. ?ă#mi, te rog,numai !er&iiul de a#l înştiin'a pe aurent, are u !iguran'ă ă !e a:ă pe#

aproape. + u pot !ă#mi pără!e! po!tul. + Drimite pe ine&a. + u mai e nimeni. + De rog 6erbinte/ + =i, la naiba, doamnă, n#a&e'i deât !ă dormi'i în oraş. 0are luru/ -,daă mie mi !#ar în%ide poarta azarmei în na!, aş gă!i eu un uluş, n#a&e'igrijă. + Arenadiere, a!ultă ( ro!ti u %otărâre ea mai &âr!tniă dintredoamne. 9rimeşti douăzei de ludo&ii daă de!%izi. + 3i zee ani de în%i!oare5 0ul'ume!/ Ce#i drept, patruzei şi opt de

li&re pe an e prea pu'in. + -m !ă pun o &orbă ă !ă 6i "ăut !ergent. + a şi el are mi#a dat on!emnul o !ă pună o &orbă ă !ă 6u împuşat. 0ul'ume!, nu. + Cine 'i#a dat ae!t on!emn2 + $egele. + $egele/ $epetară ele două "emei, împietrite de !paimă. -%, !untempierdute/ Cea mai tânăra păru a ieşită din min'i. + tai !ă &edem, !ă %ibzuim ( ro!ti ealaltă. -lte por'i mai !unt2 + -%, doamnă, daă au în%i!#o pe aea!ta, le#au în%i! şi pe elelalte.

+ =i, nu, nu pomi de la îneput de la ideea a!ta. + 3i daă nu l#am gă!it pe aurent aii, la poarta a!ta, are e!te a lui,unde rede'i ă#l &om gă!i2 + >ntr#ade&ăr, ai dreptate, -ndreea. -ndreea, regele ne#a juat o "ar!ăoribilă. 3i doamna îşi !ublinie u un di!pre' amenin'ător ultimele u&inte. -ea!tă poartă a $ezer&oarelor, on!truită în gro!imea zidului, era a onişă, a un "el de &e!tibul. e o parte şi de alta a 6ridei !e a:a o bană depiatră. oamnele !e lă!ară !ă adă pe una din ele, într#o !tare de agita'ie&eină u di!perarea. 9e !ub poartă !e &edea o dâră de lumină, în !patele ei!e auzea pa!ul el&e'ianului, are ba ridiă arma, ba o lă!a jo!. inolo de

ae!t biet ob!taol de !tejar, !al&area; dinoae, ruşinea ( !andalul, poatemoartea. + -%, mâine, mâine ând !e &a a:a/ 0urmură ea mai în &âr!tă dintredoamne. + Ve'i !pune ade&ărul. + are &oi 6 rezută2 + -&e'i do&ezi, doamnă. oldatul nu &a rămâne în po!tul !ău toatănoaptea ( !pu!e ea tânără ( are părea !ă#şi reapete urajul pe mă!ură e



în!o'itoarea !a îl pierdea. a ora unu &a 6 !%imbat, iar !ue!orul !ău !e &aarăta poate mai în'elegător. ă aşteptăm. + a, dar îndată e &a bate miezul nop'ii, &or înepe !ă treaăpatrulele; mă &or gă!i a"ară aşteptând, a!unzându#mă. =!te îngrozitor/-ndreea, mi !e ură !ângele la ap şi !imt ă mă !u"o.

+ Curaj, doamnă/ umnea&oa!tră, atât de puterniă de obiei şi !ă &ă!u!'in eu atât de !labă adineauri/ + =!te un omplot la mijlo, -ndreea şi noi am ăzut &itime. iiodatănu !#a întâmplat una a a!ta, niiodată poarta n#a "o!t în%i!ă; &oi muri,-ndreea, mor/ 3i ea !e lă!ă pe !pate, a şi ând !#ar 6 !u"oat într#ade&ăr. >n aea lipă, pa&ajul urat şi alb al Ver!aille!ului, a!tăzi !trăbătut deatât de pu'ini paşi, ră!ună de zgomotul unui pa!. >n aelaşi timp !e auzi o&oe, o &oe lină şi &e!elă, &oea unui tânăr are ântă. =l ântă unul dinaele ântee neîn!emnate e reprezintă epoa pe are înerăm !#ozugră&im* ă red, a%/ e e nu pot,

-de&ărat de e nu e!te Ca#n noaptea a!ta tot Ce#a "o!t e doară o po&e!te. 0or"eu m#a adormit înet 3i#n !omn eram de#o'el Du !emănai u un magnet Ce m#atrăgea la el5 + Ce &oe/ trigară într#un gla! ele două "emei. + reuno!/ pu!e ea mai în &âr!tă. + =!te a lui5 Peul u îndemânare in magnet tău eou5

+ Continuă &oea. + =l e!te/ 3opti la ure%ea în!o'itoarei !ale doamna a ărei nelinişte !emani"e!ta!e atât de &iolent. =l e!te şi ne &a !al&a. >n lipa aeea, un tânăr în"ăşurat într#o bogată pelerină de blană, !earătă în miul &e!tibul şi, "ără a !e uita la ele două "emei, bătu în poartă!trigând* + aurent/ + umpul meu "rate/ Pi!e ea mai în &âr!tă doamnă, atingând umărultânărului. + $egina/ =lamă ae!ta, trăgându#!e înapoi şi de!operindu#!e. + Dăere/ Hună !eara, dragă "rate.

+ Hună !eara, doamnă, bună !eară, !umpă !oră; nu !unte'i !ingură. + u, !unt u domnişoara -ndreea de Da&emeE. + -%, "oarte bine. Hună !eara, domnişoară. + 0on!eniore/ 0urmură -ndreea înlinându#!e. + Ieşi'i, doamnele mele2 >ntrebă tânărul. + u. + -şadar, &ă înapoia'i2 + 3i am dori !ă intrăm.



+ u l#a'i %emat pe aurent2 + Ha da. + -tuni2 + C%eamă#l pe aurent, la rându#'i şi &ei &edea. + a, da, %ema'i#l, mon!eniore şi &e'i &edea.

Dânărul, în are a'i reuno!ut "ără îndoială pe ontele dR-rtoi!, !eapropie şi bătu în poartă !trigând* + aurent/ + Hun, iată ă gluma înepe iar, mormăi el&e'ianul. Vă pre&in ă, daămă mai !ââi'i mult timp, &oi %ema o6'erul. + Ce#i a!ta2 >ntrebă tânărul, uluit, întorându#!e !pre regină. + Un el&e'ian u are a "o!t înlouit aurent, a!ta#i tot. + 3i ine a "ăut a!ta2 + $egele. + $egele2/ + u înape îndoială/ C%iar !oldatul ne#a !pu!#o adineauri.

+ 3i are un on!emn2 + traşni, după ât !e pare. + =i, drae/ ă apitulăm. + Cum adiă2 + ă#i dăm bani arag%io!ului ă!tuia. + I#am o"erit şi a re"uzat. + ă#i o"erim galoane. + I#am o"erit. + 3i2 + ii n#a &rut !#audă. + -tuni nu#mi mai rămâne deât o !ingură ale5

+ Care anume2 + Voi "ae !andal. + e &ei ompromite. umpul meu C%arle!, te implor/ + u &ă &oi ompromite nii ât negru !ub ung%ie. + %, oamne/ + Drăge'i#&ă în lături, iar eu &oi bate a un !urd, &oi !triga a un orb şi&or !"ârşi prin a de!%ide, iar &oi &ă &e'i !treura prin !patele meu. + >neară. Dânărul prin' înepu !ă#l %eme din nou pe aurent, apoi !ă bată, apoi!ă "aă a!eme#nea larmă, zdrăngănindu#şi minerul !padei, înât el&e'ianul,"urio!, urlă*

+ -%a, &a !ă ziă aşa/5 =i bine, îl %em pe o6'er. + =i, drăie/ C%eamă#l, tiălo!ule, a!ta#'i er de un !"ert de oră. >n lipaurmătoare !e auziră paşi de ealaltă parte a por'ii. $egina şi -ndreea !e aşezară în !patele ontelui dR-rtoi!, gata !ăpro6te de treerea liberă are, după toate probabilită'ile, îi &a 6 lă!ată. eauzea um el&e'ianul lămurea priina zar&ei de a"ară. + omnule lootenent ( !punea el. unt aolo nişte doamne #unbărbat are m#au "ăut tiălo!. Vor !ă intre u de#a !ilă.



+ -!ultă, de e 'i !e pare iudat ă &rem !ă intrăm de &reme e!untem de la palat. + 9oate 6 o dorin'ă 6rea!ă, domnule, dar e!te interzi! ( repliăo6'erul. + Interzi!2/ =i, 6r#ar !ă 6e/ 3i de ătre ine, mă rog2

+ e ătre rege. + Vă er iertare. >n!ă nu#i u putin'ă a regele !ă &rea a un o6'er dela palat !ă doarmă a"ară. + omnule ( nu ade în !arina mea !ă eretez inten'iile regelui ( eutrebuie !ă "a eea e regele îmi poruneşte, a!ta#i tot. + ootenente, de!%ide pu'in uşa a !ă putem &orbi alt"el deât dedupă aea!tă !ândură. + omnule, &ă repet, on!emnul pe are îl am e de a nu de!%idepoarta. r, daă !unte'i o6'er, după um !pune'i, trebuie !ă şti'i e în!eamnăun ordin. + ootenente, &orbi'i u olonelul unui regiment.

+ omnule olonel, &ă er iertare, dar ordinul e!te ategori. + Con!emnul nu e!te "ăut pentru un prin'. -:ă, domnule, ă un prin'nu doarme a"ară şi eu !unt prin'. + 0on!eniore, !unt dezolat, dar e!te ordinul regelui. + $egele &#a ordonat !ă#l izgoni'i pe "ratele !ău a pe un erşetor !aua pe un %o'2 unt ontele dR-rtoi!, domnule/ a drau/ $i!a'i mult "ăându#mă !ă îng%e' a!t"el la poartă. + 0on!eniore onte dR-rtoi! ( repliă lootenentul ( umnezeu mi#emartor ă mi#aş da şi !ângele pentru alte'a &oa!tră regală, dar regele mi#a"ăut in!tea !ă#mi !pună per!onal, înredin'ându#mi paza ae!tei por'i, !ănu de!%id nimănui, nii %iar lui în!uşi, regelui, daă !#ar prezenta după ora

un!prezee. -şadar, mon!eniore, &ă er iertare u toată umilin'a; în!ă eu!unt !oldat şi %iar daă în loul dumnea&oa!tră aş &edea#o pe maie!tatea !aregina răzbită de "rig, &oi ră!punde maie!tă'ii !ale eea e, u durere, &#amră!pun! şi dumnea&oa!tră. -e!tea 6ind zi!e, o6'erul murmură un bună !eara plin de un adânre!pet şi !e înapoie liniştit la po!tul !ău. Cât de!pre !oldat, lipit în pozi'ie dedrep'i de ob!taolul de!păr'itor, nii nu îndrăznea !ă re!pire şi inima îi băteaatât de tare, înât ontele dR-rtoi!, !prijinindu#!e u !patele de ealaltă partea por'ii îi auzi bătăile. + untem pierdu'i/ >i şopti regina umnatului !ău, luându#l de mână. -e!ta nu ră!pun!e.

+ 3tie ine&a ă a'i pleat2 întrebă el mai apoi. + Vai, nu ştiu ( zi!e regina. + 9oate ă regele a dat ae!t ordin numai pentru mine. $egele ştie ăie! noaptea şi ă mă întor uneori târziu. oamna onte!ă dR-rtoi! a a:atunele lururi şi red ă !#o 6 plân! maie!tă'ii !ale* de aii, ae!t ordin atât dedra!ti/



+ -%, nu, nu "rate* î'i mul'ume! din inimă pentru deliate'ea u aremă linişteşti. ar aea!tă mă!ură e!te pentru mine !au, mai bine zi!, împotri&a mea, ştiu. + Cu neputin'ă, !umpă !oră ( regele &ă re!petă prea mult5 + eoamdată, eu !unt la uşă şi mâine un !andal îngrozitor &a izbuni

dintr#un luru atât de ne&ino&at. -%, am un duşman are !e a:ă în preajmaregelui, o ştiu prea bine. + -i un duşman în preajma regelui, !urioară2 = u neputin'ă. =i bine,mi#a &enit o idee. + idee2 $epede, !ă &edem. + idee are#l &a "ae pe duşmanul dumitale !ă pară mai pro!t deâtun măgar !pân#zurat de propria#i "unie. + -%, numai !ă ne !al&ezi de ridiolul ae!tei !itua'ii, iată tot e#'i er. + ă &ă !al&ez/ ădăjduie! din toată inima. -, nu#! mai nătâng a el,%iar daă el !e rede mai deştept deât mine. + Care el2

+ =i, oamne/ omnul onte de 9ro&ene. + -%, reunoşti şi dumneata a şi mine, ă e!te duşmanul meu2 + =i, nu duşmăneşte el tot e e!te tânăr, tot e#i "rumo!, tot eea e e în !tare de eea e el nu mai poate2/ + ?rate, ştii e&a de!pre ae!t on!emn2 + 9oate ă da; dar mai întâi !ă pleăm de aii, e un "rig de rapăpietrele, <aide'i u mine, !umpă !oră. + Unde2 + Ve'i &edea; unde&a unde el pu'in &a 6 ald; &eni'i şi pe drum &ă &oi!pune e red eu în legătură u poarta în%i!ă. -%, domnule de 9ro&ene,!umpul şi tiălo!ul meu "rate/ ă#mi bra'ul, !oră; domnişoară de Da&emeE,

lua'i elălalt bra' şi !#o otim la dreapta. 9orniră la drum. + 3i zii dei ă domnul onte de 9ro&ene5 Continuă regina. + =i bine, iată. -!tă#!eară, după ină a &enit în abinetul el mare;regele a !tat mult de &orbă în timpul zilei u ontele de <aga şi pe dumneatanu te#a &ăzut nimeni. + a orele două am pleat !pre 9ari!. + 3tiam "oarte bine* regele, îngăduie#mi !ă#'i !pun, !umpă !oră,regele !e gândea la dumneata tot atât ât !e gândea la <arun#al#$aşid şi lamarele !ău &izir Aia"ar; era u"undat în geogra6e. >l a!ultam de!tul denerăbdător, deoaree &oiam !ă ple şi eu. -%, iertare, nu pleăm probabil

pentru aelaşi luru, aşa ă nu era azul !ă5 + <aide'i, %aide'i, !pune'i totuşi. + #o luăm !pre !tânga. + ar unde ne dui2 + oar la &reo douăzei de paşi de aii. ?i'i atente, iată un morman dezăpadă. -%, domnişoară de Da&emeE, daă îmi lă!a'i bra'ul, &e'i ădea, &ăpre&in. 9e !urt, pentru a ne întoare la rege, el nu !e gândea deât la



latitudine şi la longitudine, ând domnul de 9ro&ene îi !pu!e* F-ş dori mult!ă prezint omagiile mele regineiG. + -%, a%/ =lamă 0aria#-ntoaneta. + $egina inează în apartamentele !aleG, ră!pun!e regele. FIa te uită,redeam ă e!te la 9ari!G, repliă "ratele meu. Fu, e!te în apartamentele

!aleG, !pu!e liniştit regele. FDomai ă am "o!t adineauri aolo şi nu m#aprimitG, ontinuă domnul de 9ro&ene. -tuni l#am &ăzut pe rege înruntându#!e. e onedie pe mine şi pe "ratele meu şi, "ără îndoială,imediat după e am pleat noi !#a in"ormat. ui udo&i i !e năzare uneori !ă6e gelo!, o şti'i; de bună !eamă a dorit !ă &ă &adă, n#a "o!t lă!at !ă intre şi abănuit e&a. + Cu !iguran'ă, doamna de 0i!erE a&ea în aea!tă pri&in'ă un ordin!trit. + -!ta e; şi pentru a 6 !igur ă ai lip!it, regele a dat ae!t !e&eron!emn are ne la!ă pe a"ară. + %, reunoaşte ă e!te o apană îngrozitoare, onte.

+ $euno!; dar iată ă am ajun!. + -ea!ta e!te a!a2 + u#'i plae, !urioară2 + -, nu !pun a!ta; dimpotri&ă, e!te înântătoare. ar !lujitoriidumitale2 + =i bine2 + aă mă &ăd52 + umpă !oră, intră totuşi, şi#'i garantez ă nimeni n#o !ă te &adă. + ii %iar el are#mi &a de!%ide uşa2 >ntrebă regina. + ii %iar aela. + Impo!ibil.

+ Vom înera ( !pu!e ontele dR-rtoi!, râzând şi !e apropie eu mâna întin!ă de uşă. $egina îl apuă de bra'. + De implor, "rate, ia !eama. Cu ealaltă mână prin'ul apă!ă un panou !ulptat u deo!ebitra6nament. Uşa !e de!%i!e. $egina nu#şi putu !tăpâni o tre!ărire de !paimă. + Intră, !umpă !oră, te onjur ( zi!e prin'ul. Vezi bine ă, până înprezent, nu#i nimeni. $egina o pri&i pe domnişoara de Da&emeE a de pe margineaprăpa!tiei; ea treu pragul !%i'ând unul din aele ge!turi atât de"ermeătoare la "emei are &or !ă !pună* FCe#o &rea umnezeu/G

Uşa !e în%i!e în !patele !ău "ără zgomot. e a:au într#un &e!tibul de!tu, u tăbliile ăminului de marmură, &e!tibul nu prea mare dar de un gu!tde!ă&ârşit; dalele de mozai în"ă'işau bu%ete de :ori în timp e pe on!olede marmură, o !ută de tranda6ri !unzi şi boga'i, atât de rari în ae!tanotimp, îşi !uturau petalele par"umate din &aze japoneze. ăldurăplăută, o mirea!mă şi mai plăută înă puneau !tăpânire pe întreaga lor6in'ă, înât, odată a:ate în &e!tibul, ele două doamne uitară nu numai oparte din temerile lor, dar %iar o parte din !rupulele lor.



+ -um e bine, !untem la adăpo!t ( !pu!e regina ( şi trebuie !ămărturi!e!, adă#po!tul e!te de!tul de omod. ar oare n#ar 6 bine !ă teoupi de un luru, !umpe "rate2 + e are2 + ă îndepărtezi !er&itorii.

+ -, nimi mai uşor ( şi prin'ul, apuând ordonul !oneriei pla!at înanelura unei oloane, "ău !ă ră!une un lopo'el are, după e lin%eti o!ingură dată, &ibra mi!terio! în adânurile a!ei. Cele două "emei !oa!eră un mi !trigăt de !paimă. + Cum, în "elul ae!ta îndepărtezi !er&itorii, "rate2 >ntrebă regina. -mrezut, dimpotri&ă, ă a!t"el îi %emi. + aă mai !un o dată, da, &a &eni ine&a, în!ă um n#am !unat deâto dată, 6i liniştită, !oră, nu &a &eni nimeni. $egina înepu !ă râdă. + Văd ă eşti un om prudent ( !pu!e ea. + -um, dragă !oră ( ontinuă prin'ul ( nu pute'i !ă rămâne'i în

&e!tibul; da'i#&ă o!te#neala şi ura'i un etaj. + ă ne !upunem ( zi!e regina. Pâna are &eg%ează a!a nu mi !epare rău&oitoare. 3i ură. 9rin'ul o luă înainte. u !e auzea pa!ul nii unuia dintre ei peo&orul de -ubu!!on are împodobea !ara. -jun! la primul etaj, prin'ul tra!epe neaşteptate de ordonul altei !onerii, la al ărei zgomot regina şidomnişoara de Da&emeE tre!ăriră. ar uimirea lor !pori şi mai mult ând&ăzură uşile de!%izându#!e !ingure. + >ntr#ade&ăr, -ndreea ( !pu!e regina ( înep !ă tremur; şi dumneata2 + =u, doamnă, atâta timp ât maie!tatea &oa!tră merge înainte, o &oiurma u înredere.

+ imi mai !implu, !oră, deât eea e !e întâmplă ( o linişti tânărulprin'. Uşa are !e a:ă în "a'a dumitale e!te ea a apartamentului dumitale.9ri&eşte/ 3i el îi arătă reginei un miu' şi "ermeător apartament a ăreide!riere nu o putem omite. antiameră în lemn de tranda6r, u douăetajere de Houle, pla"on de Hou%er, par%et din lemn de tranda6r, dădeau într#un budoar apitonat u aşmir alb, pre!ărat u :ori brodate de mâinileele mai i!u!ite, în budoar !e a:a doar o tapi!erie de măta!e u puntulmi, nuan'ată u aea artă are "ăea a un o&or de Aobelin! din aea&reme !ă 6e omparabil u tabloul unui mare pitor. upă budoar, &enea o"rumoa!ă ameră de dormit alba!tru#de!%i!, împodobită u perdele dedantelă şi măta!e de Dour!, un pat !omptuo! aşezat în umbra alo&ului, un

"o !trăluitor într#un şemineu de marmură albă, două!prezee luminăripar"umate arzând în andelabre de Clodion, un para&an de la azuriu, ude!ene %inezeşti de aur ( iată minunile are !e în"ă'işară doamnelor în lipaând păşiră !6oa!e pragul ae!tui elegant ol'işor atât de intim. ii o 6in'ă nu !e arătă; pretutindeni, ăldură şi lumină, "ără !ă !epoate g%ii auzele unor atât de "eriite e"ete. $egina, are intra!e u rezer&ă în budoar, răma!e o lipă în pragulamerei de dormit. 9rin'ul !e !uză u o deo!ebită polite'e pentru "aptul ă



"u!e!e !ilit de împrejurări !ă dez&ăluie !orei !ale o taină nedemnă de ea.$egina ră!pun!e u un zâmbet, era mai grăitor deât toate u&intele pe arear 6 putut !ă le ro!tea!ă. + ragă !oră ( adăugă atuni ontele dR-rtoi! ( ae!t apartament e!telouin'a mea de %oltei; numai eu !ingur pot &eni aii şi întotdeauna &in

!ingur. + -proape întotdeauna ( îl oretă regina. + Ha nu, întotdeauna. + -%/ =lamă regina. + 0ai mult ( ontinuă el ( în budoarul în are &ă a:a'i e!te o !o"a şi oberjeră pe are ade!eori, ând noaptea mă !urprinde înă la &ânătoare. ormla "el de bine a şi în patul meu. + >n'eleg ( !pu!e regina ( de e doamna onte!ă dR-rtoi! e!te uneorineliniştită. + ?ără îndoială, dar reunoaşte, !oră, ă daă doamna onte!ă e!teneliniştită din auza mea, în aea!tă noapte ea nu &a a&ea moti&e.

+ >n aea!tă noapte, nu zi nu, dar în elelalte nop'i5 + oră, ine n#are dreptate o dată, n#are dreptate niiodată. + ă ne oprim aii ( zi!e regina, aşezându#!e pe un "otoliu. unt îngrozitor de obo!ită şi dumneata, biata mea -ndreea2 + -%, eu !unt !"ârşită de obo!eală şi daă maie!tatea &oa!tră îngăduie5 + >ntr#ade&ăr, !unte'i palidă, domnişoară ( !pu!e ontele dR-rtoi!. + $epede, repede, draga mea, aşează#te, ulă#te, %iar ( !pu!eregina. omnul onte dR-rtoi! ne edează ae!t apartament, nu#i aşa,C%arle!2 + 9e de#a#ntregul, doamnă.

+ , lipă, onte, un ultim u&ânt. + Ce anume2 + aă plei, um te putem %ema2 + u &e'i a&ea ne&oie de mine, !oră; odată in!talate, di!pune'i de întreaga a!ă. + 0ai !unt dei şi alte înăperi a"ară de ae!tea2 + ?ără îndoială. >n primul rând !e a:ă o !u"ragerie pe are &ă !"ătuie!!ă o &izita'i. + Cu o ma!ă gata !er&ită, "ără îndoială. + e!igur şi unde domnişoara de Da&emeE, are, pare#mi#!e, arene&oie, &a gă!i o !upă onentrată, o aripă de pa!ăre şi un deget de &in de

@)r)! şi unde dumneata !umpă !oră, &ei gă!i o ade&ărată ole'ie din"rutele dumitale pre"erate. + Doate ae!tea "ără &ale'i2 + iiunul. + Intere!ant. ar5 + ar e2 + ar um ne întoarem la palat2



+ u trebuie !ă ne gândim !ă ne întoarem în timpul nop'ii deoareeei!tă on!emnul. >n!ă on!emnul de noapte ade o dată u i&irea zorilor; laora şa!e, por'ile !e de!%id, plea'i de aii la şa!e "ără un !"ert. Ve'i gă!i îndulap pelerine de toate ulorile şi de toate "ormele daă dori'i !ă &ădeg%iza'i; intra'i dei, um &ă !pun, în palat, &ă due'i în apartamentele

dumnea&oa!tră, &ă ula'i şi nu &ă nelinişti'i de re!t. + 3i dumneata2 + =u2 + a, e &ei "ae2 + =u ple. + Cum2/ De gonim noi, bietul meu "rate2 + u !e ade a eu !ă petre noaptea !ub aelaşi aoperiş udumneata, !oră. + ar trebuie !ă dormi unde&a, iar noi 'i#am luat loul/ + =%, îmi mai rămân înă trei a!emănătoare u ae!ta. $egina înepu !ă râdă.

+ 3i mai zii ă doamna onte!ă dR-rtoi! n#are dreptate ând !enelinişteşte; am !#o pre&in ( ro!ti ea, u un "ermeător ge!t de amenin'are. + -tuni şi eu îi &oi !pune totul regelui ( repliă prin'ul pe aelaşi ton. + -re dreptate, depindem de el. + Cu totul. =!te umilitor, dar e po'i "ae2 + ă ne !upunem. -şadar, !puneai ă, pentru a ieşi din a!ă, mâinediminea'ă, "ără a întâlni pe nimeni5 + Un !ingur !emnal al !oneriei de lângă oloana de jo!. + Care2 Cea din dreapta !au ea din !tânga2 + riare. + 3i uşa !e &a de!%ide2

+ 3i !e &a în%ide. + ingură2 + ingură. + 0ul'ume!. Hună !eara, "rate dragă. + Hună !eara, !urioară. 9rin'ul !alută. -ndreea în%i!e uşa după el. 3i ontele dR-rtoi! di!păru în noapte. Capitolul I@ -lo&ul reginei. - doua zi, !au mai prei! %iar în diminea'a aeea, ăi ultimul no!truapitol !#a !"ârşit ătre ora două noaptea, aşadar, în aeeaşi diminea'ă, um!puneam, regele udo&i al @VI#lea, îmbrăat într#un o!tum lilia%iu de

diminea'ă, "ără protool şi nepudrat, în 6ne aşa um !e !ula!e din pat, băteala uşa antiamerei reginei. Cameri!ta de !er&iiu întrede!%i!e uşa şi, reuno!ându#l pe rege,zi!e* + ire/ + $egina/ $o!ti !urt udo&i al @VI#lea. + 0aie!tatea !a doarme, !ire.



$egele !%i'ă ge!tul de a o îndepărta pe "emeie, dar aea!ta nu !elinti din lo. + Cum, nu te dai în lături2 Vezi bine ă &reau !ă tre ( zi!e regele. >n unele momente regele do&edea o promptitudine în mişări pe areduşmanii !ăi o numeau brutalitate.

+ $egina !e odi%neşte, !ire ( !e împotri&i u timiditate doamna de!er&iiu. + Mi#am !pu! !ă mă laşi !ă tre ( repliă udo&i şi, ziând ae!tea, o împin!e pe ameri!tă şi intră. -jun! %iar la uşa amerei de ulare, regele o &ăzu pe doamna de0i!erE, prima ameri!tă a reginei, are itea liturg%ia din artea de rugăiuni.u! numita doamnă !e ridiă îndată e#l zări pe !u&eran. + ire ( ro!ti ea, u &oe !ăzută şi "ăând o adână re&enen'ă (maie!tatea !ă nu a !unat înă. + -%, ade&ărat2/ =lamă regele, u un aer batjooritor. + ar, !ire, nu e!te deât şa!e şi jumătate red şi maie!tatea !ă nu

!ună niiodată înainte de şapte. + 3i eşti !igură ă regina !e a:ă în patul !ău2 =şti !igură ă doarme2 + #am a6rmat ă maie!tatea !a doarme, !ire, dar !unt !igură ă !ea:ă în patul !ău. + 3i !e a:ă2 + a, !ire. $egele nu mai zăbo&i. e îndreptă !pre uşă şi ră!ui minerul rotund şiaurit u o grabă zgomotoa!ă. Camera reginei era u"undată în întuneri a înmiez de noapte, obloane, perdele şi !toruri în%i!e ermeti men'ineau beznaea mai adână. lampă de ăpătâi arzând pe o mă!u'ă în ol'ul el mai îndepărtat al apartamentului lă!a alo&ul reginei în întregime în umbră şi

imen!ele perdele de măta!e albă u :ori de rin daurit ădeau în "alduriunduitoare pe patul ră&ăşit. $egele alergă !pre pat. + -%, doamnă de 0i!erE, e zgomotoa!ă eşti, iată ă m#ai trezit din!omn/ trigă regina. $egele !e opri uluit. + u e!te doamna de 0i!erE5 + 0urmură el. + Ce !urpriză/ umnea&oa!tră !unte'i, !ire2 -dăugă 0aria#-ntoaneta,ridiându#!e. + Hună diminea'a, doamnă ( artiulă regele, u un ton aru#dule. + Ce &ânt bun &#adue, !ire2 >ntrebă regina. oamnă de 0i!erE/

oamnă de 0i!erE/ e!%ide "ere!trele/ oamnele intrară şi, după obieiul pe are#l impu!e!e regina,de!%i!eră imediat uşi şi "ere!tre pentru a lă!a !ă pătrundă aerul proa!păt,pe are 0aria#-ntoaneta îl re!pira u ne!a' ând !e trezea. + omnea'i un !omn dule, doamnă ( zi!e regele, aşezându#!eaproape de pat, după e îşi plimba!e prin ameră pri&ârea#i eretătoare. + a, !ire, am itit târziu şi, daă maie!tatea &oa!tră nu m#ar 6 trezit,aş 6 dormit înă.



+ Care#i priina ă ieri n#a'i primit, doamnă2 + ă prime! pe ine2 9e "ratele dumnea&oa!tră, domnul de 9ro&ene2>ntrebă regina, u o prezen'ă de !pirit are &enea în întâm#pinarea bănuielilorregelui. + >ntr#ade&ăr, "ratele meu a &rut !ă &ă !alute şi nu a "o!t primit.

+ =i bine52 + punându#i#!e ă lip!i'i2 + I !#a !pu! ae!t luru2 >ntrebă u nepă!are 0aria#-ntoaneta.oamnă de 0i!erE/ oamnă de 0i!erE/ 9rima ameri!tă apăru în prag, u o ta&ă de aur pe are !e a:apuzderie de !ri!ori adre!ate reginei. + 0aie!tatea !a m#a %emat2 >ntrebă doamna de 0i!erE. + a. I !#a !pu! ieri domnului de 9ro&ene ă lip!e! de la palat2 9entru a nu tree prin "a'a regelui, doamna de 0i!erE treu prin !pateşi întin!e reginei ta&a u !ri!ori. Minea !ub deget una din !ri!ori al ărei!ri! regina îl reuno!u imediat.

+ $ă!punde regelui, doamnă de 0i!erE ( adăugă 0aria#-ntoaneta, la"el de nepă!ătoare. pune maie!tă'ii !ale e i !#a ră!pun! ieri domnului de9ro&ene ând !#a prezentat la uşă. >n e mă pri&eşte, nu#mi mai aminte!. + ire ( înepu doamna de 0i!erE ( în timp e regina de!%idea!ri!oarea, mon!eniorul onte de 9ro&ene !#a prezentat ieri pentru a#şiadue omagiile maie!tă'ii !ale, iar eu i#am ră!pun! ă maie!tatea !ă nuprimeşte. + in ordinul ui2 + in ordinul reginei. + -%/ =lamă regele. >n ae!t timp, regina de!%i!e!e !ri!oarea şi iti!e ae!te două

rânduri* FV#a'i întor! ieri de la 9ari! şi a'i intrat în palat la orele opt !eara.aurent &#a &ăzut.G -poi, a&ând tot timpul aelaşi aer nepă!ător, regina de!"ău o jumătatede duzină de bilete, !ri!ori şi ereri, are zăeau împrăştiate pe plapumă. + =i bine2 Pi!e ea, ridiând apul şi pri&indu#l pe rege. + 0ul'ume!, doamnă ( !e adre!ă ae!ta primei ameri!te. oamnade 0i!erE !e îndepărtă. + Iertare, !ire ( !pu!e regina ( lămuri'i#mă a!upra unui luru. + Care, doamnă2 + unt !au nu !unt liberă !ă#l prime! !au !ă nu#l prime! pe domnulde 9ro&ene2

+ , u de!ă&ârşire liberă, doamnă, dar5 + ar purtarea lui mă obo!eşte, e &re'i2 e alt"el nu mă iubeşte; e!teade&ărat ă nii eu pe el. -şteptam neplăuta !a &izită şi m#am băgat în patla ora opt, tomai a !ă nu prime! aea!tă &izită. ar e a&e'i, !ire2 + imi, nimi. + #ar !pune ă &ă îndoi'i. + ar5 + ar e2



+ Vă redeam ieri la 9ari!. + a e oră2 + a ora la are pretinde'i ă &#a'i ulat. + -m "o!t la 9ari!, de!igur. =i, şi2 are de la 9ari! nu te şi întori2 + ?ără îndoială. Dotul depinde de oră la are te întori.

+ -%, a%/ Vre'i !ă şti'i dei u preizie ora la are m#am întor! de la9ari!2 + a. + imi mai uşor, !ire. $egina !trigă* + oamnă de 0i!erE/ Cameri!ta reapăru. + Ce oră era ând m#am întor! de la 9ari!, ieri, doamnă de 0i!erE2>ntrebă regina. + -proape ora opt, maie!tate. + u red ( !pu!e regele ( probabil te înşeli, doamnă de 0i!erE;

in"ormează#te/ Cameri!ta, dreaptă şi netulburată, !e întoar!e !pre uşă. + oamnă u&al/ trigă ea. + a, doamnă/ $ă!pun!e o &oe. + a e oră !#a întor! de la 9ari!, ieri !eară, maie!tatea !a2 + Cred ă era ora opt, doamnă ( ră!pun!e a doua ameri!tă. + 9oate ă te înşeli, doamnă u&al ( zi!e doamna de 0i!erE. oamnau&al !e apleă pe "erea!tra antiamerei şi !trigă* + aurent/ + Cine e aurent2 >ntrebă regele. + =!te portarul de la uşa pe unde maie!tatea !a a intrat ieri, !pu!e

doamna de 0i!erE. + aurent/ trigă doamna u&al, la e oră !#a întor! ieri maie!tatea !aregina2 + 9e la opt ( ră!pun!e portarul de jo! de pe tera!ă. $egele îşi lă!ă apul în piept. oamna de 0i!erE îi !pu!e doamneiu&al !ă plee, iar aea!ta îl onedie, la rându#i, pe aurent. Cei doi !o'i răma!eră !inguri. udo&i al @VI#lea era ruşinat şi !e!trăduia din ră!puteri !ă#şi a!undă ruşinea. $egina în!ă, în lo !ă !e buurede &itoria ob'inută, îi !pu!e ree* + =i bine, !ă &edem, !ire, e mai dori'i !ă şti'i2 + -, nimi/ =lamă regele, !trângând mâinile !o'iei !ale. imi.

+ Cu toate a!tea5 + Ierta'i#mă, doamnă; nu prea ştiu e mi#a treut prin ap. Vede'ibuuria mea; e!te tot atât de mare a şi remuşările mele. u &#a'i !upăratpe mine, nu#i aşa2 Vă rog, nu 6'i mânioa!ă/ 9e onoarea mea de gentilom, aş6 di!perat. $egina îşi retra!e mâna din mâna regelui. Ce "ae'i, doamnă2>ntrebă udo&i. + ire ( zi!e 0aria#-ntoaneta ( regina ?ran'ei nu minte/ + Ce &re'i !ă !pune'i2 >ntrebă regele, uimit.



+ Vreau !ă !pun ă nu m#am întor! a!eară la orele opt/ $egele !e dădu înapoi, !ur#prin!5 Vreau !ă !pun ( ontinuă regina, u aelaşi !ânge ree ( ăm#am întor! azi#diminea'ă abia la ora şa!e. + oamnă/ + 3i ă "ără domnul onte dR-rtoi!, are mi#a o"erit un adăpo!t şi m#a

primit din milă în louin'a !a, aş 6 răma! la uşă a o erşetoare. + -%a/ -şadar n#a'i "o!t aa!ă ( !pu!e regele, u %ipul întuneat. eiam a&ut dreptate2 + Vă er iertare, !ire, dar, din ele e &#am !pu!, &ă rog !ă trage'i oonluzie aritmetiă şi nu una de bărbat galant. + >n e pri&in'ă, doamnă2 + >n aeea ă, pentru a &ă înredin'a daă mă întor de&reme !autârziu, nu era ne&oie nii !ă în%ide'i poarta, nii !ă da'i on!emne, i numai!ă &eni'i şi !ă mă întreba'i; Fa e oră &#a'i întor!, doamnă2G + %/ =lamă regele. + u mai a&e'i dreptul !ă &ă îndoi'i, domnule. pionii dumnea&oa!tră

au "o!t înşela'i !au umpăra'i, por'ile dumnea&oa!tră "or'ate şi de!%i!e,teama dumnea&oa!tră ombătută, bănuielile ri!ipite. V#am &ăzut ruşinatpentru "aptul de a 6 uzat de &iolen'ă împotri&a unei "emei în drepturile !ale.9uteam !ă ontinui !ă mă buur de &itoria mea. ar gă!e! proedeeledumnea&oa!tră ruşinoa!e pentru un rege, nepotri&ite pentru un gentilom şinu &reau !ă#mi re"uz !ati!"a'ia de a &#o !pune. $egele îşi !utură jaboul, u aerul omului are aută un ră!pun!. + a/ 9ute'i !ă "ae'i orie, domnule ( ontinuă regina, lătinând apul( nu &e'i reuşi !ă &ă !uza'i purtarea "a'ă de mine. + impotri&ă, doamnă, &oi reuşi de!tul de uşor ( ră!pun!e regele.=i!tă oare în tot palatul un !ingur om are !ă !e îndoia!ă şi !ă readă ă nu

&#a'i întor! aa!ă2 =i bine, daă toată lumea &ă ştia aii, nimeni nu a putut!ă#şi în%ipuie ă ordinul meu re"eritor la în%iderea por'ilor era dat împotri&adumnea&oa!tră. Iar daă a "o!t pu! pe !eama ne%ibzuin'elor domnului ontedR-rtoi! !au ale oriărui altui&a, &ă da'i !eama ă nu mă !in%i!e!. + -tuni, !ire25 Inter&eni regina. + =i bine, a !ă rezum, &ă &oi !pune ă, daă am !al&at aparen'ele îneea e &ă pri#&eşte, doamnă, am dreptate şi adaug* dumnea&oa!tră nu a&e'idreptate, dumnea&oa!tră are nu a'i "ăut ae!t luru pentru mine; şi daăam &rut, pur şi !implu, !ă &ă dau o le'ie în !eret, daă le'ia a "olo!it, eeae red după iritarea pe are mi#o do&edi'i, ei bine, am înă o dată dreptateşi nu re&in a!upra "aptelor mele/

$egina a!ulta!e ră!pun!ul augu!tului !ău !o', liniştindu#!e înetul u înetul; nu era de "el mai pu'in iritată, dar &oia !ă#şi pă!treze toate "or'elepentru lupta are, după părerea !a, în lo !ă !e !"ârşea!ă, de#abia înepea. + ?oarte bine/ Pi!e ea. -şadar, nii măar nu înera'i !ă &ă gă!i'i o!uză pentru "aptul de a o 6 lă!at !ă zaă la uşa louin'ei !ale, aşa um a'i 6putut !#o "ae'i u prima &enită, pe 6ia 0ariei#Dereza, !o'ia dumnea&oa!tră,mama opiilor dumnea&oa!tră2 u, după părerea dumnea&oa!tră e!te oglumă regală, o glumă plină de !pirit, a ărei moralitate, de alt"el, îi dublează



&aloarea. -şadar, în o%ii dumnea&oa!tră, e!te un luru ât !e poate de 6re!de a o 6 !ilit pe regina ?ran'ei !ă petreaă noaptea în louin'a unde onteledR-rtoi! primeşte domnişoarele de la peră şi "emeile de mora&uri uşoare dela urtea dumnea&oa!tră, nu2 -%, dar n#are importan'ă, nu, un rege !e ridiădea!upra tuturor ae!tor mizerii, un rege în'elept, mai ale! şi dumnea&oa!tră

!unte'i în'elept, !ire/ $e'ine'i "aptul ă în toată aea!tă po&e!te domnuldR-rtoi! a a&ut rolul el mai "rumo!. $e'ine'i ă el mi#a "ăut un !er&iiunepre'uit. $e'ine'i ă, de data aea!ta, am "o!t ne&oită !ă mul'ume! eruluiă umnatul meu e!te un bărbat uşurati, deoaree ne!ootin'ele !ale au!lujit de manta ruşinii mele, deoaree &iiile !ale mi#au !al&at onoarea. $egele roşi şi !e mişă zgomoto! în "otoliul !ău. + =%/ =lamă regina, u un râ! amar. 3tiu bine ă !unte'i un regemoral, !ire/ ar &#a'i gândit oare la e rezultat ajunge'i u moraladumnea&oa!tră2 Pie'i ă n#a ştiut nimeni ă nu m#am întor!2 3i %iardumnea&oa!tră m#a'i rezut/ ar !unte'i !igur ă domnul de 9ro&ene, are&ă in!tigă, a rezut şi el2 au domnul dR-rtoi!2 au "emeile mele, are din

ordinul meu, &#au min'it în diminea'a a!ta, au rezut2 au poate aurent,umpărat de domnul onte dR-rtoi! şi de mine2 ă 6m !erioşi, regele are întotdeauna dreptate, dar uneori şi regina poate a&ea dreptate. Vre'i, !ire, !ăluăm ae!t obiei2 umnea&oa!tră !ă#mi trimite'i !pioni şi gărzi el&e'iene, eu!ă#i umpăr pe el&e'ienii şi pe !pionii dumnea&oa!tră2 Vă !pun ă, în maipu'in de o lună. Căi mă unoaşte'i şi şti'i ă nu mă &oi opri, ei bine/ >n maipu'in de o lună &oi umpăra măre'ia tronului şi demnitatea ă!niiei, iar într#odiminea'ă a azi, de pildă, &om aduna totul împreună şi &om &edea ât ne &a6 o!tat pe amândoi. =ra e&ident ă ae!te u&inte a&ură un mare e"et a!upra elui ăruia îierau adre!ate.

+ 3ti'i ( înepu regele, u &oea !%imbată ( şti'i ă !unt !iner şi ămărturi!e! toate greşelile pe are le#am "ăut. Vre'i !ă#mi do&edi'i, doamnă,ă a'i "o!t îndreptă'ită !ă plea'i de la Ver!aille! în !anie împreună ugentilomii dumnea&oa!tră2 eată de zănatii menită !ă &ă ompromită în împrejurările gra&e în are trăim/ Vre'i !ă#mi do&edi'i, doamnă, ă a'i "o!t îndreptă'ită !ă di!păre'i u ei în 9ari!, a măştile la un bal şi !ă &ă întoare'ila ore !andalo! de târzii, în timp e eu mă i!to&e! munind şi toată lumeadoarme2/ -'i &orbit de!pre demnitatea ă!niiei, de!pre maie!tatea tronuluişi de!pre alitatea dumnea&oa!tră de mamă. are o !o'ie, o regină şi omamă "ae aşa e&a2 + Vă &oi ră!punde în două u&inte, domnule şi &ă !pun dinainte ă &oi

ră!punde şi mai di!pre'uitor deât am "ăut#o până aum, deoaree mi !epare într#ade&ăr ă unele din în&inuirile dumnea&oa!tră nu merită deâtdi!pre'. -m pără!it Ver!aille!#ul în !anie pentru a ajunge mai repede la 9ari!;am pleat în!o'ită de domnişoara de Da&emeE, are, mul'ume! luiumnezeu, are una dintre ele mai imaulate reputa'ii de la urte şi am "o!tla 9ari! a !ă &eri6 eu în!ămi ă regele ?ran'ei, ae!t tată al marii "amilii,ae!t rege 6lo!o", ae!t !uport moral al tuturor onştiin'elor, am &rut !ă&eri6, !pun, ă regele la!ă !ă moară de "oame, !ă zaă în uitare, epu!ă



tuturor ataurilor, &ii!itudinilor şi mizeriilor, pe ine&a de rang rege! din"amilia !a* un de!endent al unuia dintre regii are au !tăpânit ?ran'a. + =u2/ ?ău regele, !urprin!. + -m urat ( ontinuă regina ( într#un !oi de pod şi am &ăzut !tând"ără "o, "ără lu#mină, "ără bani, pe nepoata unui mare prin'; i#am dat o !ută

de ludo&ii ae!tei &itime a uitării, a neglijen'ei regale. 3i, um întârzia!emre:etând a!upra zădărniiei măririi noa!tre, ăi şi eu 6lo!o"ez uneori, um"rigul era a!pru şi um pe g%ea'ă aii merg pro!t şi, mai ale!, aii tră!urilorde pia'ă5 + Caii tră!urilor de pia'ă2/ =lamă regele. -'i &enit u o tră!ură depia'ă2 + a, !ire, u nr. 1J7. + %, o%/ 0urmură regele !tând piior pe!te piior şi legănându#şi#l peel drept aşezat dea!upra, eea e la el era !emnul unei &ii nerăbdări. >ntr#otră!ură de pia'ă5/ + a şi prea"eriită %iar de a 6 gă!it aea tră!ură ( repliă regina.

+ oamnă ( o întrerup!e regele ( a'i "ăut bine, dumnea&oa!tră a&e'i întotdeauna porniri nobile, mani"e!tate u prea multă uşurin'ă, poate; dargreşeala on!tă în aea!tă mare generozitate, are &ă araterizează. + 0ul'ume!, !ire ( ră!pun!e regina, pe un ton batjooritor. + Aândi'i#&ă bine ( ontinuă regele ( ă nu &#am bănuit de un luruare !ă nu 6 "o!t drept şi one!t; doar a!emenea inter&en'ie, preum şi "elula&enturo! de a 6 al reginei mi#au di!plăut; a'i "ăut un bine a de obiei;dar, "ăând un bine elorlal'i, a'i gă!it mijloul de a &ă "ae rău &ouă înşi&ă.Iată e &ă reproşez. -um trebuie !ă repar o neglijen'ă; trebuie !ă &eg%ez la!oarta unei "amilii de regi. unt gata* dez&ălui'i#mi ae!te ne"eriiri şibine"aerile mele nu !e &or lă!a aşteptate.

+ umele de Valoi!, !ire, e!te de!tul de ilu!tru, red, pentru a &i#laminti. + -%/ =lamă udo&i al @VI#lea, u un zgomoto! %o%ot de râ!. 3tiuaum e &ă preoupă* mia Valoi!, nu#i aşa, o onte!ă de5 ta'i o lipă5 + e a 0otte. + -şa e, de a 0otte; !o'ul e!te jandarm2 + a, !ire. + 3i !o'ia o intrigantă2 , nu &ă !upăra'i, ră!oleşte erul şi pământul, îi opleşeşte pe miniştrii, le %ăituieşte pe mătuşile mele, mă !tri&eşte pemine în!umi u ereri, plângeri şi do&ezi genealogie. + -şadar, !ire, lurul ae!ta do&edeşte ă până azi ea a !oliitat în

mod inutil, ae!ta#i ade&ărul. + u zi nu/ + =!te !au nu o Valoi!2 + Cred ă da/ + =i bine/ -orda'i#i o pen!ie. pen!ie onorabilă pentru ea, unregiment pentru !o'ul ei, în !"ârşit, o !itua'ie pentru nişte urmaşi de &i'ăregală.



+ -, uşurel, doamnă. rae/ ta'i pu'in/ 0ia Valoi! îmi &a !mulge întotdeauna de!tule pene şi "ără ajutorul dumnea&oa!tră; are io bun, miaValoi!, !ă şti'i/ + , nu mă tem pentru dumnea&oa!tră, !ire, penele dumnea&oa!tră!unt trainie.

+ pen!ie onorabilă/ umnezeule/ >netişor, doamnă/ 3ti'i ât a !tor!aea!tă iarnă din a!eta mea2 Un regiment ae!tui mi jandarm, are a "ăuta"aerea de a !e ă!ători u o Valoi!2/ 9ăi nu mai am regimente de dat,doamnă, nii %iar elor are le plăte! !au le merită. !itua'ie demnă deregii din are oboară, ae!tor erşetori2/ <aida#de, ând noi, eilal'i regi, nua&em nii măar o !itua'ie demnă de nişte partiulari boga'i. omnul duedRrl)an! şi#a trimi! aii şi atârii !ăi în -nglia a !ă#i &ândă şi îşi redue douătreimi din per!onal. =u am !uprimat &ânătoarea de lupi, domnul de aint#Aermain mi#a redu! per!onalul militar. oi to'i şi mari şi mii, îndurăm lip!uri,draga mea/ + Cu toate a!tea, !ire, nişte Valoi! nu pot muri de "oame/

+ u mi#a'i !pu! ă i#a'i dat o !ută de ludo&ii2 + ?rumoa!ă pomană/ + $egală. + a'i#i tot pe#atât. + 0ă &oi păzi a de "o. Ceea e i#a'i dat, e de ajun! pentru amândoi. + -tuni5 miă pen!ie. + u, nimi 6. -eşti oameni &ă &or !toare de!tul şi aşa* !unt din"amilia rozătoarelor. Când o !ă am %e" !ă dau, ei bine, o !ă dau o !umă "ărăalte preedente, "ără obliga'ii pentru &iitor. >ntr#un u&ânt, &oi da ând &oia&ea prea mul'i bani. -ea!tă miă Valoi!, a%, dar nii nu &ă pot po&e!ti tote ştiu eu de!pre ea. Inima dumnea&oa!tră bună a ăzut în ur!ă, draga mea

-ntoaneta. Cer iertare bunei dumitale redin'e. 3i ziând ae!tea, udo&i întin!e reginei mâna, are, edând primuluiimpul!, şi#o apropie de buze, apoi, deodată, o re!pin!e. + u, nu !unte'i bun u mine. unt !upărată pe dumnea&oa!tră. + unte'i !upărată pe mine/ =i bine eu5 =u5 + , da, !pune'i ă nu !unte'i !upărat pe mine, dumnea&oa!tră are îmi în%ide'i por'i#le Ver!aille!#ului, dumnea&oa!tră are pătrunde'i la oraşa!e şi jumătate diminea'a în antiamera mea, are de!%ide'i u "or'a uşa şiintra'i la mine ro!togolind mânio! o%ii5 $egele înepu !ă râdă. + u ( zi!e el ( eu nu !unt !upărat.

+ u !unte'i !upărat, "oarte bine. + Ce#mi da'i daă &ă do&ede! ă nu eram !upărat nii ând am &enitaii2 + 0ai întâi do&ada !pu!elor dumnea&oa!tră. + %, e de!tul de uşor ( repliă regele. o&ada o am în buzunar. + -%/ =lamă regina urioa!ă, ridiându#!e în apul oa!elor. 0i#a'iadu! e&a2 , atu#ni !unte'i într#ade&ăr "oarte gentil; dar n#am !ă &ă red,



&ă da'i prea bine !eama, deât daă îmi arăta'i pe lo do&ada. ?ără nii un&ileşug. 9ariez ă !unt numai promi!iuni/ -tuni, u un zâmbet plin de bunătate, regele !e !otoi în buzunar, uo înetineală are !poreşte dorin'a, aea înetineală are#l "ae pe opil !ătropăie de nerăbdarea de a#şi &edea juăria, pe animal de a#şi ăpăta

duliurile, pe "emeie de a#şi primi darul. >n 6ne, !"ârşi prin a !oate din ae!tbuzunar o utie de maro%in roşu, măie!trit împodobită u aurituri. + -%, o utie/ =lamă regina. $egele pu!e utia pe pat. $egină o luă repede. -bia de!%i!e utia, ă, îmbătată, uluită, elamă* + -%, e "rumo!/ umnezeule, e "rumo! e!te/ $egele !im'i un &al debuurie năpădindu#i inima. + Aă!i'i2 >ntrebă el. $egina nu putea ră!punde, i !e tăia!e ră!u:area. oa!e din utie uriolier de diamante atât de gro! şi !tră&eziu, atât de !trăluitor şi de i!u!itaranjat, înât i !e păru ă &ede re&ăr!ându#!e pe "rumoa!ele#i mâini un :u&iu

de "o!"or şi :ăări. Colierul !e mişa a!emenea inelelor unui şarpe ai ărui!olzi erau de "ulgere. + , e!te !uperb/ $o!ti, în "urie, regina &enindu#şi în 6re. uperb/$epetă ea şi o%ii îi !ânteiau, 6e în ontat u ae!te !plendide diamante,6e gândindu#!e ă nii o "emeie din lume nu poate a&ea un oliera!emănător. + ei !unte'i mul'umită2 >ntrebă regele. + =ntuzia!mată, !ire. 0ă "ae'i prea "eriită. + -de&ărat2 + 9ri&i'i primul şir, diamantele !unt mari ât alunele. + -şa e!te.

+ 3i atât de bine potri&ite. ii nu le po'i deo!ebi unul de altul. Cu âtămăie!trie !unt aranjate/ Ce propor'ie !a&antă între primul şi al doilea, între aldoilea şi al treilea/ Hijutierul are a adunat laolaltă ae!te diamante şi a "ăutolierul e!te un arti!t. + unt doi. + 9ariez ă !unt Hoe%mer şi Ho!!ange2 + -'i g%iit într#ade&ăr, numai ei pot îndrăzni !ă "ăurea!ă a!emenealuru. Cât e!te de "rumo!, !ire, ât e!te de "rumo!/ + oamnă, doamnă, 6'i atentă, plăti'i mult prea !ump ae!t olier (zi!e regele. + %/ =lamă regina. -%, !ire/

3i deodată, "runtea !a luminoa!ă !e întuneă, !e pleă; !%imbareatră!ăturilor %ipului !ău !e în"ăptui etrem de repede şi !e şter!e şi mairepede înă, a!t"el înât regele nu a&u nii măar timpul !ă bage de !eamă. + Vă rog !ă#mi "ae'i o plăere ( !pu!e el. + Care2 + -eea de a &ă prinde eu în!umi la gât ae!t olier. $egina îl opri. + =!te "oarte !ump, nu#i aşa2 >ntrebă ea, u tri!te'e.



+ 9e legea mea, da ( ră!pun!e. $egele, râzând. ar &#am !pu!, l#a'iplătit mai mult deât &alorează şi numai la loul !ău, deât la gâtuldumnea&oa!tră, &a 6 pu! u ade&ărat în &aloare. Piând ae!te u&inte, udo&i !e apropie de regină, 'inând în mâinile!ale ele două apete ale minunatului olier pentru a#l în%eia u agra"a, ea

în!ăşi un enorm diamant. + u, nu ( !e împotri&i regina ( "ără opilării. 9une'i olierul înapoi înutie, !ire. 3i ea lătină din ap. + -şadar, re"uza'i a eu !ă 6u primul are !ă &ă &adă purtându#l2 + umnezeu mi#e martor ă nu &#aş re"uza ae!ta buurie, !ire, daăaş primi ae!t olier dar5 + ar5 + ?ău regele, !urprin!. + ar nii dumnea&oa!tră, nii altine&a, !ire, nu &a &edea un olier deae!t pre' la gâ#tul meu. + u#l &e'i purta, doamnă2

+ iiodată/ + $e"uza'i darul meu2 + $e"uz !ă#mi atârn de gât un milion, poate un milion şi jumătate, ăiae!t olier pre#'uieşte un milion ini !ute de mii de li&re, nu#i aşa2 + =i, nu zi nu ( ră!pun!e regele. + $e"uz !ă#mi atârn la gât un milion şi jumătate ând tezaurul regeluie!te gol, ând regele e!te !ilit !ă#şi drămuia!ă ajutorul pe are#l dă şi !ă!pună !ărailor* Fu mai am bani, umnezeu !ă &ă aibă în pază/G + Vorbi'i !erio!2 + ire, domnul de artine îmi !punea într#o zi ă !e poate umpăra oorabie u un milion ini !ute de mii de li&re şi, în realitate, !ire, regele

?ran'ei are mai multă ne&oie de o orabie deât regina ?ran'ei de un olier. + -%/ trigă regele în ulmea buuriei, u o%ii muia'i de larimi. -%,eea e "ae'i e!te !ublim. 0ul'ume!, mul'ume!, mul'ume!/ -ntoaneta,!unte'i o "emeie minunată. 3i pentru a înorona um trebuie demon!tra'ia !aprietenea!ă şi burg%eză, bunul rege îşi aruna amândouă bra'ele în jurulgâtului 0ariei#-ntoaneta şi o !ărută. -%, ?ran'a &ă &a bineu&ânta, doamnă,ând &a a:a e u&inte a'i ro!tit/ trigă el. $egina !u!pină. 0ai e!te înătimp/ Pi!e regele, u &ioiiune. Un !u!pin plin de regret/ + u, !ire, un !u!pin de uşurare; în%ide'i aea!tă utioară şi înapoia'i#o bijutierilor. + -m şi dat di!pozi'iile de plată; banii !unt pregăti'i; !pune'i e !ă "a2

u 6'i atât de dezintere!ată, doamnă. + u, m#am gândit bine. -m %otărât, !ire, nu &reau ae!t olier; dar&reau alte&a. + rae/ Iată iuntite ele un milion şa!e !ute de mii de li&re ale mele. + Un milion şa!e !ute de mii2 Ce !pune'i2 =ra %iar atât de !ump2 + 9e legea mea, doamnă, mi#a !ăpat u&ântul şi nu mă dezi. + inişti'i#&ă; eea e &ă er &ă &a o!ta mai pu'in. + Ce#mi ere'i2



+ ă mă lă!a'i !ă merg la 9ari! înă o dată. + -, dar e!te uşor şi nu#i delo !ump. + -ştepta'i, aştepta'i/ + rae/ + a 9ari!, 9ia'a VendTme.

+ rae, drae/ + a domnul 0e!mer. $egele !e !arpină după ure%e. + >n !"ârşit ( zi!e el ( a'i re"uzat o plăere de un milion şa!e !ute de miide li&re; pot "oarte bine !ă &#o aord pe aea!ta. ue'i#&ă dei la domnul0e!mer; dar, la rândul meu, pun o ondi'ie. + Care2 + ă 6'i în!o'ită de o prin'e!ă de !ânge. $egina re:etă* + aepta'i pe doamna de amballe2 + oamna de amballe, 6e.

+ ei aşa rămâne. + unt de aord. + 0ul'ume!. + 3i %iar aum ( adăugă regele ( mă du !ă#mi omand orabia şi am!#o botez FCo#lierul $egineiG. Ve'i 6 naşa ei, doamnă; apoi i#o &oi trimite lui a9)rou!e. $egele !ărută mâna !o'iei !ale şi ieşi din apartament, în ulmeabuuriei. Capitolul @ iminea'a în amera reginei. -bia ieşi regele, ă regina !e ridiă din pat şi !e du!e la "erea!tră !ăre!pire aerul proa!păt şi ree al dimine'ii. Piua !e anun'ă !trăluitoare şi plină

de aea &rajă pe are i&irea primă&erii o dă unor zile de aprilie; îng%e'ulnop'ii îi urmă dulea ăldură a unui !oare de!tul de puterni; &ântul îşi!%imba!e dire'ia, !u:ând înă de u !eara de la miazănoapte !pre ră!ărit.aă rămânea a!t"el, iarna, aea!tă iarnă umplită din 1784 !e !"ârşea. >n zarea roşiatiă !e şi &edea înăl'ându#!e ael abur enuşiu are nuera deât umezeala retrăgându#!e din "a'a !oarelui. 9e pământ, %iiuraădea pu'in âte pu'in de pe ramuri, iar pă!ărelele zburau ne!tânjenite,agă'ându#!e u gingaşele lor g%eare de mugurii timpurii. ?loare de aprilie,ridi%ea !ălbatiă, îno&oiată !ub îng%e' a aele biete :ori de!pre are&orbeşte ante, îşi înăl'a apul !ău negriio! de !ub omătul abia topit, iar !ub"runzele toporaşului, "runze groa!e, tari şi late, mugurele lunguie' al :orii

mi!terioa!e îşi aruna ele două "oliole eliptie are preedau de!%idereaorolei şi mirea!ma. 9e alei, pe !tatui, pe balu!tradele de 6er, g%ea'a luneă în diamante repezi; înă nu !e pre"ău!e în apă, dar nu mai era nii g%ea'ă. Dotul anun'a luptă !urdă a primă&erii împotri&a promoroaăi şi pre&e!teaapropiata în"rângere a iernii. + aă &rem !ă pro6tăm de g%ea'ă ( zi!e regina eretând atmo!"era( red ă trebuie !ă ne grăbim. u#i aşa, doamnă de 0i!erE; adăugă ea, întorându#!e. Căi, iată, primă&ara în&inge/



+ 0aie!tatea &oa!tră dorea de mult !ă meargă !ă "aă o partidă depatinaj la bazinul el&e'ian ( repliă prima ameri!tă. + =i bine, %iar azi &om merge la patinaj ( !pu!e regina ( ăi mâine&a 6 poate prea târziu. + -tuni la e oră 6a'i toaleta maie!tă'ii &oa!tre2

+ Imediat. Voi mâna e&a uşor şi &oi plea. + -e!tea !unt !ingurele ordine ale reginei2 + Vede'i daă domnişoara de Da&emeE !#a !ulat şi !pune'i#i ă &reau!#o &ăd. + omnişoara de Da&emeE !e a:ă în !alonul maie!tă'ii !ale ( ră!pun!eameri!ta. + - şi &enit2/ =lamă regina, are ştia mai bine deât oriine la e oră!e ula!e -n#dreea. + a, doamnă, aşteaptă de mai bine de douăzei de minute. + ă intre. 9rin urmare, -ndreea intră la regină în lipa ând orologiul din urtea

de marmură !una ea!urile nouă. >mbrăată u grijă, a orie doamnă de laurte are nu putea !ă apară în %aină de a!ă în "a'a !u&eranei !ale,domnişoara de Da&emeE intră !urâzătoare şi#n aelaşi timp de!tul de îngrijorată. $egina zâmbea, la rându#i, eea e o linişti pe -ndreea. + <ai, buna mea 0i!erE ( !pu!e ea. Drimite#mi#l pe )onard şi peroitor. -poi urmărind#o din o%i pe doamna de 0i!erE şi &ăzând uşa în%izându#!e după ea, zi!e* imi, -ndreea; regele a "o!t "ermeător, a râ!,a "o!t dezarmat. + ar a a:at2 >ntrebă -ndreea. + >n'elege, -ndreea, ând ai dreptate şi ând eşti regina ?ran'ei, numin'i.

+ =!te ade&ărat, doamna ( ră!pun!e -ndreea, roşind. + 3i, în a"ară de a!ta, !umpa mea -ndreea, !e pare ă ne#am înşelat. + e#am înşelat, doamnă ( zi!e -ndreea. % şi nu numai o dată, "ără îndoială2 + e prea poate, dar iată, prima noa!tră greşeala a "o!t ă amompătimit#o pe doamna de a 0otte regelui nu#i plae. Cu toate a!teamărturi!e! ă mie mi#a plăut. + %, maie!tatea &oa!tră e!te un prea bun judeător a !ă nu mă înlin în "a'a %otărârilor !ale. + - !o!it )onard ( !pu!e doamna de 0i!erE, intrând. $egina !e aşeză în "a'a mă!u'ei de toaletă din argint aurit şi "aimo!ul

oa"or îşi înepu lurul. $egina a&ea el mai "rumo! păr din lume şio%etăria !a on!ta în a şi#l "ae admirat. )onard o ştia şi, în lo !ă !egrăbea!ă, um ar 6 "ăut u orie altă "emeie, el lă!a reginei timpul şiplăerea de a !e admira. >n aea zi, 0aria#-ntoaneta era mul'umită,buuroa!ă %iar; era "rumoa!ă; după e !e pri&i!e în oglindă, ea !e uită la-ndreea, în!u:e'ită de ele mai tandre !entimente.



+ per ă nu te#a ertat nimeni ( !pu!e ea ( dumneata are eşti atâtde independentă şi mândră, dumneata de are toată lumea !e teme ni'el,deoaree, a!emenea di&inei 0iner&a, eşti prea uminte/ + =u5 oamnă. + e bâlbâi -ndreea.

+ a, dumneata, dumneata are !trii %e"ul tuturor tinerilor zăpăi'ide la urte. -%, oamne, e "eriită eşti ă eşti "ată, -ndreea, şi, mai ale!, ăguşti "eriirea de a 6. -ndreea roşi şi !urâ!e u tri!te'e. + -m "ăut ae!t legământ ( !pu!e ea. + 3i#l &ei 'ine, "rumoa!a mea &e!tală2 >ntrebă regina. + per. + ?iindă &eni &orba, îmi aminte!5 + >nepu regina. + Ce anume, maie!tate2 + Că, "ără !ă 6i măritată, ai totuşi de ieri un !tăpân.

+ Un !tăpân, doamnă2/ + a, !umpul dumitale "rate, îl %eamă ?ilip, mi !e pare2 + a, doamnă, ?ilip. + - !o!it2 + e ieri, după um maie!tatea &oa!tră mi#a "ăut in!tea !ă#mi!pună. + 3i nu l#ai &ăzut înă2 =goi!tă e !unt, te#am !mul! de lângă el ieri ă!ă te du la 9ari!; într#ade&ăr, e!te de neiertat. + , doamnă/ =lamă -ndreea, zâmbind. Vă iert u dragă inimă şi?ilip, de a!emenea. + igur2

+ $ă!pund de a!ta. + 9entru dumneata2 + 9entru mine şi pentru el. + Cum e!te2 + -elaşi om "rumo! şi bun, doamnă. + Câ'i ani are aum2 + Dreizei şi doi. + Hietul ?ilip, ştii ă !unt în urând pai!prezee ani de ând îl uno! şiă, din aeşti pai!prezee, nouă !au zee ani nu l#am &ăzut. + Când maie!tatea &oa!tră &a on!im'i !ă#l primea!ă, &a 6 "eriit !ă oa!igure pe maie!tatea &oa!tră ă ab!en'a nu poate !tinge !entimentul de

re!petuo! de&otament pe are l#a în%inat reginei. + 9ot !ă#l &ăd imediat2 + >ntr#un !"ert de oră &a 6 la piioarele maie!tă'ii &oa!tre, daămaie!tatea &oa!tră îngăduie. + Hine, bine, îngădui, dore! %iar. e abia !"ârşi regina, ă ine&a, iute, zgomoto!, luneă !au, mai bine.Pi!, "ău un !alt pe o&orul abinetului de toaletă şi &eni !ă#şi oglindea!ă



"a'a &e!elă şi ze:emitoare în aeeaşi oglindă în are 0aria#-ntoaneta îşizâmbea. + ?ratele meu dR-rtoi!/ =lamă regina. -%, m#ai !periat/ + Hună diminea'a, maie!tatea &oa!tră/ pu!e tânărul prin'. Cum apetreut noaptea maie!tatea &oa!tră2

+ 0ul'ume!, "oarte rău, "rate. + 3i diminea'a2 + ?oarte bine. + Iată e!en'ialul. C%iar adineauri am bănuit ă înerarea a "o!t în %ip"eriit treută, deoaree l#am întâlnit pe rege, are mi#a !urâ! "ermeător.Iată e în!eamnă înrederea. $egina înepu !ă râdă. Contele dR-rtoi!, are nu ştia mai mult, râ!e dea!emenea, dar pentru u totul alt moti&. + -%/ =lamă el. Păpăit um !unt, red ă nii n#am întrebat#o pebiata domnişoară de Da&emeE de!pre "elul în are şi#a petreut timpul. $egina îşi u"undă pri&irea în oglindă, gra'ie ăreia nu#i !ăpă nimi din

eea e !e petreea în ameră. )onard tomai îşi termina!e opera şi regina,!o'ându#şi %alatul de mu!elină de India, îşi îmbrăa ro%ia de diminea'ă.Uşa !e de!%i!e. + aă &rei !ă ştii e&a de!pre -ndreea iat#o, îi zi!e ea onteluidR-rtoi!. >ntr#ade&ăr, -ndreea intra în aea lipă, 'inând de mână un "rumo!gentilom, u "a'a oa%eşă, u o%ii negri, un o!taş &oini, u "runteainteligentă, u în"ă'işarea !e&eră, !emănând u unul din aele portrete de"amilie pitate de CoEpel !au Aain!boroug%O. ?ilip de Da&emeE purta uno!tum enuşiu#în%i! brodat u 6r de argint, dar enuşiul părea negru, iarargintul de uloarea 6erului; jaboul alb mat ontra!ta u &e!ta de uloare

în%i!ă, iar părul pudrat !otea şi mai mult în e&iden'ă bărbătea!ă energie apielii şi a tră!ăturilor !ale. ?ilip înainta, u o mână 'inând#o pe !ora !a, iarealaltă îndoită în jurul pălăriei. + 0aie!tate, iată#l pe "ratele meu ( !pu!e -ndreea, înlinându#!e ure!pet. ?ilip !alută u o almă gra&itate. Când îşi ridiă "runtea, regina tot maipri&ea în oglindă. =!te ade&ărat ă &edea în oglinda !a la "el de bine a şiând l#ar 6 pri&it pe ?ilip în "a'ă. + Hună ziua, domnule de Da&emeE ( !pu!e regina şi !e întoar!e. =ra "rumoa!ă, înze!trată u aea !trăluire regală are !trângea în jurultronului !ău pe prietenii regatului şi pe adoratorii "emeii, a&ea puterea

"rumu!e'ii şi, 6e#ne iertat ae!t jo de u&inte, a&ea, de a!emenea,"rumu!e'ea puterii. Văzând#o um zâmbeşte şi !im'ind aeşti o%i limpezi,mândri şi alzi în aelaşi timp oprindu#!e a!upra lui, ?ilip păli şi lă!ă !ă !e&adă um întreaga lui 6in'ă e!te opleşită de ea mai &ie emo'ie. + e pare, domnule de Da&emeE ( ontinuă regina ( ă ne dărui'i primadumnea#&oa!tră &izită. 0ul'ume!. + 0aie!tatea &oa!tră îşi îngăduie !ă uite ă eu trebuie !ă#i mul'ume!( ră!pun!e ?ilip.



+ Câ'i ani, ât timp a treut de ând nu ne#am &ăzut2 -nii ei mai"rumoşi din &ia'ă, &ai/ =lamă regina. + 9entru mine, da, doamnă, dar nu şi pentru maie!tatea &oa!tră, aleărei zile !unt toate "rumoa!e. + -'i prin! dei gu!tul -meriii, domnule de Da&emeE, de a'i răma!

după e toată lumea !#a întor!2 + oamnă ( ră!pun!e ?ilip ( domnul de a"aEette, pără!ind umeaouă, a&ea ne&oie de un o6'er de înredere ăruia îi putea lă!a o parte dinomandamentul auiliarilor. omnul de a"aEette m#a propu!, în on!ein'ă,generalului Sa!%ington, are a bine&oit !ă mă aepte. + e pare ă din aea!tă ume ouă de!pre are îmi &orbi'i !e întormul'i eroi ( !pu!e regina. + 0aie!tatea &oa!tră, de!igur, nu !e re"eră la mine ( ră!pun!e ?ilip,!urâzând. + e e nu2 Pi!e regina. -poi, întorându#!e !pre ontele dR-rtoi!*9ri&i'i, "rate dragă, e bine arată şi e epre!ie impunătoare are domnul de

Da&emeE. ?ilip, &ăzându#!e pu! a!t"el în legătură u domnul onte dR-rtoi!, peare nu#l unoştea, "ău un pa! !pre el, erând prin'ului permi!iunea de a#l!aluta. Contele !%i'ă un ge!t şi ?ilip !e înlină. + -răto! o6'er/ =lamă tânărul prin'. Un nobil gentilom pe are !unt"eriit !ă#l uno!. Cu e inten'ii te#ai întor! în ?ran'a2 ?ilip îşi pri&i !ora. + 0on!eniore ( ră!pun!e el ( mă &oi oupa în primul rând de intere!ele!orei mele; &oi "ae eea e &a dori ea !ă "aă. + ar, după âte ştiu, domnul de Da&emeE, tatăl dumitale, trăieşte înă2 Pi!e ontele dR-rtoi!.

+ -&em "eriirea de a#l mai a&ea printre noi pe tatăl no!tru, e!teade&ărat, mon!eniore ( repliă ?ilip. + #are a "ae ( inter&eni u &ioiiune regina ( îmi plae mai mult a-ndreea !ă 6e !ub orotirea "ratelui !ău şi "ratele !ău !ub a dumitale,domnule onte. Vă &e'i oupa de domnul de Da&emeE, rămâne %otărât, nu#iaşa2 Contele dR-rtoi! "ău un !emn de înu&iin'are. + 3tii ă între noi ei!tă legături "oarte !trân!e2 Continuă regina. + egături "oarte !trân!e, !oră2/ -%, po&e!teşte#mi te rog. + a, domnul ?ilip de Da&emeE a "o!t primul "ranez pe are l#am &ăzutând am pu! piiorul pe pământul ?ran'ei şi mi#am "ăgăduit !ă#l "a "eriit pe

primul "ranez pe are#l &oi întâlni. ?ilip îşi !im'i "runtea împurpurându#!e. =l îşi muşă buzele pentru a nu#şi trăda tulburarea. -ndreea îl pri&i şi pleă înet apul. 0aria#-ntoaneta!urprin!e una din ae!te pri&iri pe are le !%imba!eră între ei "ratele şi !oră;dar um ar 6 putut ea !ă g%iea!ă âte taine dureroa!e a!undea o a!t"el depri&ire/ 0aria#-ntoaneta nu ştia nimi de!pre e&enimentele trăite de ei doi. Dri!te'ea aparentă pe are o ob!er&ă regina o atribui altei auze. e e, ândatâ'ia oameni !e îndrăgo!ti!eră de moştenitoarea tronului în 1774, de e



adiă domnul de Da&emeE nu !#ar 6 molip!it şi el de aea!ta epidemiădrago!te a "ranezilor pentru 6ia 0ariei Dereza2/ pre!upunere um nu !e poate mai plauzibilă, o pre!upunere e nuputea 6 onte!tată nii %iar de pri&irile eretătoare trimi!e prin oglindaae!tei "rumu!e'i de "ată, de&enita "emeie şi regină.

0aria#-ntoaneta on!ideră !u!pinul lui ?ilip drept o on6den'ă peaea!tă temă "ăută !orei de ătre "rate. =a zâmbi "ratelui şi o mângâie pe!oră, u ele mai tandre pri&iri; nu g%ii!e totul, dar nii nu !e înşela!e întrutotul, u aea ne&ino&ată o%etărie în are nimeni nu &ede o rimă. $egina"u!e!e întotdeauna "emeie, îi "ăea plăere !ă 6e iubită. Unele 6in'e a!piră la!impatia tuturor elor din jurul lor* nu !unt !piritele ele mai pu'in generoa!edin lume. Vai, &a !o!i &remea, !ărmană regină, ând ae!t zâmbet are 'i !ereproşează ă#l dăruieşti elor are te iube!, îl &ei adre!a în &an elor arenu te mai iube!/ Contele dR-rtoi! !e apropie de ?ilip, în timp e regina !e !"ătuia u-ndreea a!upra unei podoabe pentru ro%ia de &ânătoare.

+ -e!t domn Sa!%ington e!te într#ade&ăr un general atât de mare2>ntrebă ontele dR-rtoi!. + Un mare om, domnule. + 3i um erau pri&i'i "ranezii aolo2 + Cu !impatia are englezilor le era re"uzată. + e aord. =şti partizanul noilor idei, dragul meu domn ?ilip de Da&emeE; dar te#ai gândit bine la un luru2 + a are, mon!eniore2 Vă mărturi!e! ă aolo, în tabere, pe iarbă, în!a&anele de pe marginea marilor lauri, am a&ut ade!ea răgazul !ă măgânde! la multe lururi. + e pildă la "aptul ă, luând aolo parte la război, ae!t război nu l#ai

"ăut nii pentru indieni nii pentru englezi. + ar pentru ine, mon!eniore2 + 9entru dumneata. + -%, mon!eniore, nu &ă ontrazi, e "oarte u putin'ă. + 0ărturi!eşti5 + 0ărturi!e! ne"eriita ontralo&itură a unui e&eniment are a !al&atmonar%ia. + a, dar o ontralo&itură poate !ă 6e mortală pentru ei are !#au&indeat de primul aident. + Vai, mon!eniore5/ + Iată de e eu nu !oote! &itoriile domnului Sa!%ington şi ale

mar%izului de a"a#Eette atât de "eriite pe ât !e pretinde. 9oate e!teegoi!m, dar, în'elege'i, egoi!mul ae!ta nu#i doar pentru mine. + , mon!eniore5/ + 3i ştii de e te &oi ajuta din toate puterile mele2 + 0on!eniore, oriare ar 6 moti&ele, &oi a&ea pentru alte'a &oa!trăregală ea mai &ie reunoştin'a. + ragă domnule de Da&emeE, dumneata nu "ai parte din rândulaelora al ăror eroi!m a "o!t trâmbi'at pe toate drumurile; dumneata 'i#ai



"ăut datoria urajo!, dar n#ai 'inut !ă a:e toată lumea ât ai "o!t de &iteaz.imeni nu te unoaşte la 9ari!, iată de e te admir, alt"e. -%, pe legea mea,domnule de Da&emeE. -lt"el. unt egoi!t, &ezi5 Cu ae!te u&inte, prin'ul !ărută râzând mâna reginei, o !alută pe-ndreea u amabilitate şi u mai mult re!pet deât obişnuia "a'ă de "emei,

apoi uşa !e de!%i!e şi di!păru. -tuni regina întrerup!e aproape bru!on&orbirea ei intimă u -ndreea, !e întoar!e ătre ?ilip şi îi !pu!e* + #a'i &ăzut pe tatăl dumnea&oa!tră, domnule2 + a, doamnă, înainte de a &eni aii, l#am gă!it în antiameră; !oramea l#a anun'at. + e e nu &#a'i du! întâi la tatăl dumnea&oa!tră2 + 0i#am trimi! &aletul, doamnă şi pu'inul meu bagaj, dar domnul de Da&emeE I#a trimi! înapoi pe băiat, u ordinul de a mă prezenta întâi regelui!au maie!tă'ii &oa!tre. + 3i dumnea&oa!tră a'i a!ultat2 + -m "o!t "eriit, doamnă; în "elul ae!ta am putut !ă#mi îmbră'işez

!ora. + =!te o &reme minunată/ =lamă buuroa!a regina. oamna de0i!erE, mâine g%ea'a !e &a 6 topit, &reau numaideât o !anie. 9rima ameri!tă ieşi pentru a îndeplini ordinul. + 3i ioolată &reau !ă mi !e !er&ea!ă aii ( adaugă regina. + 0aie!tatea &oa!tră nu &a dejuna ( !pu!e doamna de 0i!erE. -%, niiieri maie!tatea &oa!tră n#a inat. + De înşeli, buna mea 0i!erE, a!eară am inat, întreab#o pedomnişoara de Da&emeE. + 3i %iar "oarte bine ( repliă -ndreea. + Ceea e nu mă împiediă !ă#mi iau ioolată ( adăugă regina.

$epede#repede, buna mea 0i!erE, ae!t !oare minunat mă i!piteşte* &a 6lume multă la bazinul el&e'ian. + 0aie!tatea &oa!tră îşi propune !ă patineze2 >ntrebă ?ilip. + -, &ă &e'i bate jo de noi, domnule amerian/ trigă regina.umnea&oa!tră a'i parur! lauri imen!e, pe !upra"a'a ărora !trăba'i maimulte leg%e deât paşi "aem noi aii. + oamnă ( ră!pun!e ?ilip ( aii, pe maie!tatea &oa!tră o di!trează"rigul şi drumul* aolo, din priina a!ta !e moare. + -%, iată ioolata mea/ -ndreea, &ei lua o eaşă. -ndreea roşi deplăere şi !e înlină. Vede'i, domnule de Da&emeE, !unt mereu aeeaşi,eremonia îmi di!plae, a şi altădată; &ă aminti'i de ael altădată, domnule

?ilip2 umnea&oa!tră &#a'i !%imbat2 -e!te u&inte îi mer!eră la inimă tânărului; ade!ea, regretul unei"emei e!te o lo&itură de pumnal pentru ei ărora li !e adre!ează. + u, doamnă ( ră!pun!e el, u &oe !ăzută ( nu m#am !%imbat, elpu'in în pri&in'a !entimentelor. + -tuni, daă a'i pă!trat aeleaşi !entimente ( ontinuă regina, uaeeaşi bună di!pozi'ie ( um !entimentele erau bune, noi &ă mul'umim în"elul no!tru* o eaşă pentru domnul de Da&emeE, doamna 0i!erE/



+ -%, doamnă/ =lamă ?ilip, ne!pu! de tulburat. Cred ă maie!tatea&oa!tră n#are de gând !ă "aă o a!emenea in!te unui biet !oldat neîn!emnata mine. + Un &e%i prieten ( repliă regina ( a!ta#i tot. -ea!tă zi mă ame'eşteu tot par"umul tinere'ii; a!tăzi !unt "eriită, liberă, tru"aşă, nebună/5

-ea!tă zi îmi aminteşte primele plimbări în !umpul meu Drianon şie!apadele pe are le "ăeam împreună u -ndreea. Dranda6rii, ăpşunele,&erbinele mele, pă!ările pe are îneram !ă le reuno! prin grădina, totul,până şi bunii mei grădinari al ăror %ip &e!el în!emna întotdeauna o :oarenoua, un "rut gu!to!; şi domnul de Bu!!ieu şi ae!t original $ou!!eau, are amurit5 -ea!tă zi5 Vă mărturi!e! ă aea!tă zi5 0ă "ae nebună/ ar eai, -ndreea, te#ai aprin! la "a'ă. Iar dumneata, domnule ?ilip, !unte'i tarepalid. ?e'ele elor doi tineri îndura!eră greu înerarea ae!tei rude amintiri.-mândoi, de la primele u&inte ale reginei, îşi aduna!eră tot urajul. + 0i#am ar! erul gurii ( !pu!e -ndreea ( !uza'i#mă doamnă.

+ Iar eu, doamnă ( !pu!e ?ilip ( nu mă pot obişnui u ideea ămaie!tatea &oa!tră mă onorează a pe un mare !enior. + <aide#%aide ( repliă 0aria#-ntoaneta, tumând ea în!ăşi ioolată îneaşa lui ?ilip ( !unte'i !oldat, a'i !pu!, dei !unte'i obişnuit u "oul* arde'i#&ă în mod glorio! u ioolata, nu am timp !#aştept. 3i înepu !ă râdă. ?ilip în!ă luă lururile în !erio!, um numai un 'ăranar 6 "ăut#o; doar ă eea e un 'ăran ar 6 îndeplinit a:ându#!e în mare înurătură, ?ilip îndeplini din eroi!m. $egina nu#şi luă pri&irea de la el şi râ!ulei de&eni mai puterni. + unte'i un om %otărât din 6re ( zi!e ea, apoi !e ridiă5 Cameri!tele îi şi dădu!eră o "ermeătoare pălărie, o mantie de %ermină

şi mănuşi. Doaleta -ndreei !e de!ă&ârşi la "el de repede. ?ilip îşi pu!e pălăria!ub bra' şi le urmă pe doamne. + omnule de Da&emeE, nu &reau !ă mă pără!eşti ( !pu!e regina ( şipretind a!tăzi, din moti&e politie, !ă on6! un amerian. Dree'i la dreaptamea, domnule de Da&emeE/ Da&emeE !e !upu!e. -ndreea treu în !tânga reginei. Când reginaoborî !ara ea mare, ând tobele înepură !ă bată pe pajişti, ând gla!ultrâmbi'elor şi zăngănitul armelor e !e pregăteau de onor urară în palatpurtate de urentul de aer din &e!tibule, alaiul ae!ta rege!, re!petultuturor, pri&irile e !e îndreptau !pre regină şi#l în&ăluiau şi pe Da&emeE, eibine, tot ae!t trium" îl ame'i pe tânărul o!taş şi aşa "oarte tulburat.

Hroboane de !udoare îi aoperiră "runtea, mer!ul îi de&eni şo&ăielni. ?ără&ântul ree are#l izbi pe!te o%i şi pe!te buze, ar 6 leşinat de bună !eamă.upă atâtea zile lugubre petreute în tri!te'e şi în eil, era o întoarere prearapidă la marile buurii ale mândriei şi inimii. >n timp e "run'ile !e pleau şi armele !e ridiau dinaintea reginei e!trăluea de "rumu!e'e, putea 6 &ăzut un bătrânel are era atât depreoupat, înât uita!e de eti%etă. $ămă!e!e u apul 'eapăn, u o%ii îndrepta'i !pre regină şi !pre Da&emeE în lo !ă#şi plee apul şi pri&irile.



upă e regina !e îndepărtă, bătrânelul !e de!prin!e din mul'imea urtenilorrândui'i de o parte şi de alta are !e împrăştiau în jurul !ău şi "u &ăzutalergând ât îl 'ineau piioruşele !ale !labe de şaptezei de ani. Capitolul @I Hazinul el&e'ian. Doată lumea unoştea ae!t dreptung%i lung, &erde#albă!trui u re:ee

moarate în anotimpul "rumo!, alb şi zgrun'uro! iarna, are şi a!tăzi !enumeşte bazinul el&e'ian. alee de tei, are îşi întind buuroşi la !oarebra'ele înroşite, !trăjuie! malurile %eleşteului* aea!tă alee mişună deoameni de toate rangurile şi de toate &âr!tele, are &in aii !ă !e buure de!petaolul !ăniilor şi al patinatorilor. Doaletele "emeilor o"eră ael ame!tepe!tri' al luului pu'in greoi al &e%ii ur'i şi al apriioa!ei dezin&olturi al noiimode. 9ieptănăturile înalte, pelerinele are în&ăluiau tinerele !iluete, pălăriile, în ea mai mare parte, din !to"a, mantourile de blană şi imen!ele &olanepli!ate ale ro%iilor de măta!e alătuie!, împreuna u "raurile roşii,redingotele alba!tru#de!%i!, li&relele galbene şi lungile !utane albe o

pri&elişte de!tul de pe!tri'ă. Vale'i în alba!tru şi roşu !trăbat toată aea!tăame!teătura a nişte mai de âmp şi albă!trele pe are &ântul le "ae !ăunduia!ă în gnu !au în tri"oi. Uneori, un !trigăt de admira'ie 'âşneşte din mijloul mul'imii. -ea!ta!e întâmplă ând aint#Aeorge!, îndrăzne'ul patinator, eeuta un er atâtde per"et, înât un geometru, mă!urându#l, nu i#ar gă!i nii un u!ur. >n timp e marginile bazinului !unt !trăbătute de un număr atât demare de !petatori, îât !e înălze! unii pe al'ii şi dau, de departe, impre!iaunui o&or pe!tri' pe dea!upra ăruia pluteşte un abur, el al re!pira'iilor peare "rigul le îng%ea'ă, %eleşteul, el în!uşi, de&enit oglindă groa!ă de g%ea'ă,prezintă a!petul el mai "elurit şi, mai ale!, el mai mobil.

Ii, o !anie pe are trei dogi uriaşi, în%ăma'i a la troiele ru!eşti, opoartă în zbor pe luiul g%e'ii. -eşti âini drapa'i u &altrapuri de ati"ea u!teme, u apul împodobit u pene are :utură, !eamănă u aele animale"anta!tie ale drăo&eniilor lui Callot !au ale !enelor de &răjitorie ale luiAoEa. tăpânul lor, domnul de auzun, tolănit în !ania ti!ită de piei de tigru,!e apleaă într#o parte pentru a re!pira ne!tânjenit, eea e n#ar reuşiprobabil !ă "aă, u &ântul în "a'a. Ii şi olo, âte&a !ănii u un a!pet maimode!t aută !ă !tea#mai izolate. doamnă ma!ată, "ără îndoială din auza"rigului, ura într#una din ae!te !ănii, în timp e un "rumo! patinator îmbrăat u o %aină de ati"ea îmblănită, u brandenburg urî de aur, !eapleaă pe!te !pătar pentru a da un a&ânt mai puterni !ăniei pe are o

împinge şi o dirijează în aelaşi timp. >ntre doamna ma!ată şi patinatorul u%aină de ati"ea îmblănită !e !%imbă u&inte şoptite şi nimeni nu ardezaproba o întâlnire tainiă dată !ub bolta erului în &ăzul întreguluiVer!aille!. Ceea e#şi !pun n#are importan'a pentru eilal'i 6indă ei îl pot &edea şie importan'a are pentru ei "aptul ă !unt &ăzu'i de &reme e nu pot 6 auzi'i*e!te e&ident ă în mijloul ae!tei mul'imi ei !e !imt !inguri, tre printre



oameni a două pă!ări ălătoare. Unde merg2 pre aea lume neuno!ută!pre are năzuieşte orie 6in'ă şi are !e numeşte "eriire. eodată, în mijloul ae!tor !il6, are mai mult aluneă deât merg, !eprodu!e o mare în&ălmăşeală, !e i!a un uriaş tumult $egina şi#a "ăutapari'ia pe marginea bazinului el&e'ian, a "o!t reuno!ută şi to'i !e

pregăte! !ă#i "aă lo, în timp e printr#un !emn al mâinii ea 'i îndeamnă !ărămână pe lo. -ten'ia tuturor e 6ată a!upra ei. Hărba'ii înep !ă !e apropie prinmane&re !a&ante, "emeile îşi re&izuie! toaleta, u o re!petuoa!ă deen'ă, în !"ârşit 6eare aută mijloul de a !e ame!tea în grupurile de gentilomi şide înal'i o6'eri are &in !#o !alute pe regină. 9rintre prinipalele per!onaje pe are publiul le#a ob!er&at !e a:ă unul într#ade&ăr remarabil, are, în lo !ă urmeze tendin'a generală şi !ă &ină în"a'a reginei, dimpotri&ă, reuno!ând toaleta şi !uita ei, îşi pără!i !ania şi !e!treură într#o alee laterală, unde di!păru împreună u per!oanele are#l în!o'eau.

Contele dR-rtoi!, unul dintre ei mai elegan'i şi !printeni patinatori,parur!e u uşurin'ă di!tan'a are#l de!păr'ea de umnata lui şi !e apropie a!ă#i !ărute mâna. -poi, în timp e#i !ăruta mâna, zi!e* + Vede'i ă "ratele no!tru, domnul de 9ro&ene, &ă e&ită2 3i ziândae!tea, el arăta !pre alte'a regală, are, u paşi mari, !trăbătea păduriea în&eşmântată în %iiură, a !ă ajungă, "ă ând un ool. la tră!ura !a. + u &reau !ă#i "a reproşuri ( !pu!e regina. + -, în pri&in'a reproşurilor pe are le#aşteaptă, la!R pe mine şi nu dinpriina a!ta îi e "riă de dumneata. + >i e "riă de onştiin'a lui ( repliă regina, bine di!pu!ă. + 3i înă de alte&a, !umpa !oră.

+ e e anume2 + -m !ă#'i !pun. - auzit ă domnul de uWren, glorio!ul în&ingător,trebuie !ă !o!ea!ă în !eara aea!ta şi, um noutatea e!te importantă, nu&rea !#o a:i. $egina &ăzu în jurul ei â'i&a urioşi pe are re!petul nu#i îndepărta într#atât, înât !ă nu poată auzi u&intele umnatului !ău. + omnule de Da&emeE ( zi!e ea ( 6i atât de bun şi oupă#te de !aniamea, te rog şi daă tatăl dumitale e!te aii, îmbră'işează#l, eşti liber un !"ertde oră. Dânărul !e înlină şi !trăbătu mul'imea pentru a merge !ă eeuteordinul reginei. 0ul'imea în'ele!e, de a!emenea* ade!ea ea are o

etraordinară intui'ie, ăi lărgi erul, iar regina şi ontele dR-rtoi! putură&orbi mai în &oie. + ragă "rate ( înepu atuni regina ( epliă#mi, te rog, e âştiga"ratele meu daă nu a:u nimi de!pre !o!irea domnului de uWren. + -%, !umpă !oră/ =!te oare u putin'ă a dumneata, "emeie, reginăşi &răjmaşă, !ă nu !e!izezi pe lo inten'iile ae!tui &ilean politiian2 omnulde uWren &ine, nimeni nu ştie la urte. omnul de uWren e!te eroul mărilorindiene şi, prin urmare, are dreptul la o reep'ie magni6ă la Ver!aille!. ei



domnul de uWren &ine* regele nu are %abar de !o!irea lui, îl neglijează "ără!ă ştie şi, în on!ein'ă, "ără !ă &rea* dumneata, dragă !oră, de a!emenea.impotri&ă, în ae!t timp domnul de 9ro&ene, are e!te la urent u !o!ireadomnului de uWren, el, domnul de 9ro&ene, îl întâmpină pe marinar, îi!urâde, îl măguleşte, îi "ae un atren şi, gudurându#!e pe lângă eroul

Indiilor, de&ine eroul ?ran'ei. + = limpede ( !pu!e regina. + ?ireşte/ $epliă ontele. + Ui'i un !ingur luru, dragul meu gazetar. + Care2 + Cum de ştii tot ae!t "rumo! proiet al !umpului no!tru "rate şiumnat2 + Cum de ştiu2 -şa um ştiu tot e "ae. e alt"el, e!te de!tul de!implu* băgând de !ea#mă ă domnul de 9ro&ene îşi ia !arina !ă ştie tot e"a, am plătit oameni are#mi !pun tot e "ae el. , lurul ae!ta ar putea!ă#mi 6e de "olo! şi dumitale de a!emenea, dragă !oră.

+ 0ul'ume! pentru alian'ă, !umpul meu "rate, dar regele2 + =i bine, regele a "o!t a&ertizat. + e ătre dumneata2 + -, nu, nu %iar, i de ătre mini!trul marinei, pe are i l#am trimi!. Doate ae!tea nu mă pri&e! âtuşi de pu'in, în'elege'i, eu !unt prea "ri&ol,prea ri!ipitor, prea ne!ootit pentru a mă oupa de lururi atât deimportante. + 3i mini!trul marinei nu ştia nii el de !o!irea domnului de uWren în?ran'a2 + =i, oamne, !umpa mea !oră, ai uno!ut de!tui miniştri, nu#i aşa,&reme de pai!#prezee ani de ând eşti moştenitoare a tronului şi regină a

?ran'ei, pentru a şti ă aeşti domni ignoră întotdeauna lururile importante.=i bine, l#am pre&enit pe#al no!tru şi e!te entuzia!mat. + Cred şi eu. + >'i dai !eama, !umpă !oră* tată un om are#mi &a 6 reuno!ătortoată &ia'a şi %iar am ne&oie de reunoştin'a lui. + e e2 + 9entru a negoia un împrumut. + %/ =lamă regina, râzând. Iată ompromi!ă "rumoa!a dumitale"aptă5/ + ragă !urioară ( repliă ontele dR-rtoi! u o epre!ie gra&ă ( debună !eamă ă ai ne&oie de bani; pe legea mea de prin' al ?ran'ei/ 9un la

di!pozi'ia domniei taie jumătate din !uma pe are o &oi primi/ + -%, "rate dragă/ =lamă 0aria#-ntoaneta. 9ă!trează, pă!treazătotul, mul'ume! lui umnezeu, nu am ne&oie de nimi în ae!t moment. + rae/ ă nu aştep'i prea mult pentru a#mi ere !ă#mi 'in "ăgăduiala,dragă !oră. + e e2 + 9entru ă, daă ai !ă laşi !ă treaă prea multă &reme, !#ar putea !ănu mai 6u în !tare !ă mi#o 'in.



+ =i bine, în ae!t az, &oi "ae în aşa "el, înât !ă de!opăr şi eu un!eret de !tat. + Ia !eama, dragă !urioară, o !ă răeşti ( !pu!e prin'ul ( obrajiidumitale !e în&ine'e!, te pre&in. + Iată#l pe domnul de Da&emeE, are îmi adue !ania.

+ -tuni nu mai ai ne&oie de mine, !umpă !oră2 + u. + >n ae!t az, alungă#mă, te rog. + e e2 Cum&a î'i în%ipui ă mă deranjezi ât de ât2 + u, dimpotri&ă, eu am ne&oie de libertate. + -dio, atuni/ + a re&edere, !umpă !oră/ + 9e ând2 + 9e di !eară. + Ce e!te a!tă#!eară2 + >nă nu e!te, dar &a 6.

+ =i bine, e &a 62 + Va 6 multă lume la partida de ârti a regelui. + e e2 + 9entru ă mini!trul îl &a adue a!tă#!eară pe domnul de uWren. + ?oarte bine, pe di!eară dei. Piând ae!tea, tânărul prin' îşi !alută !ora u aea "ermeătoareurtoazie, are îi era obişnuită şi di!păru în mul'ime. Da&erneE#tatăl îşiurmări!e 6ul din o%i în timp e ae!ta !e îndepărta de regină pentru a !eoupa de !anie. ar numaideât pri&irea lui i!oditoare !e pironi din noua!upra reginei. Con&er!a'ia în!u:e'ită a 0ariei#-ntoaneta u umnatul !ăua&u darul !ă#l neliniştea!ă pe bătrân deoaree aea!tă on&er!a'ie

întrerupea "amiliaritatea arătată nu demult 6ului !ău de ătre regină. e aeea el !e mul'umi !ă#i "aă lui ?ilip un ge!t amial, ând ae!ta,i!pră&ind u pregătirile nee!are pleării !ăniei, dori !ă meargă !ă#şi îmbră'işeze tatăl, pe are nu#l îmbră'işa!e de zee ani, aşa um îi !ugera!eregina; dar bătrânul Da&emeE îl îndepărta u un !emn !punându#i* + 0ai târziu, mai târziu; &ino după e#'i "ai datoria şi &om !ta de&orbă. ?ilip !e îndepărtă şi baronul &ăzu u buurie ă domnul onte dR-rtoi! îşi lua!e răma! bun de ta regină. -ea!ta intră în !anie, urmată de -ndreea,iar ând !e prezentară doi &ale'i &oinii a !ă împingă !ania, ea le !pu!e* + u, nu/ u &reau !ă merg aşa. u patina'i, domnule de Da&emeE2

+ Ierta'i#mă, doamnă ( ră!pun!e ?ilip. + a'i#i patine domnului a&aler/ rdonă regina, apoi, întorându#!e!pre el, ontinuă* e&a îmi !pune ă patinezi la "el de bine a aint#Aeorge!. + dinioară ?ilip patina u multă elegan'ă ( zi!e -ndreea. + Iar aum nu mai ai nii un ri&al, nu#i aşa, domnule de Da&emeE2 + oamnă ( repliă ?ilip ( deoaree maie!tatea &oa!tră are atâta înredere în mine, &oi "ae tot e &oi putea.



Piând ae!tea, ?ilip îşi pu!e patinele tăioa!e şi a!u'ite a nişte lame,!e aşeză în !patele !ăniei, îi "ău &ânt u o mână şi ur!a înepu. -tuni lumea &ăzu un !petaol bizar. aint#Aeorge!, regelegimnaştilor, aint#Aeorge!, elegantul mulatru, omul la modă, omul i!u!it înorie eeri'iu al trupului, aint#Aeorge! bănui un ri&al în ae!t tânăr are

îndrăznea !ă arate o măie!trie a!emănătoare u a !a. e aeea el înepu !ă"aă &olte în jurul !ăniei reginei, u re&eren'e atât de re!petuoa!e şi pline degra'ie, um niiodată un a&aler bine în6pt pe par%etul Ver!aille!#ului nu"u!e!e în !tare !ă eeute; el de!ria în jurul !ăniei eruri din e în e maiiu'i şi mai prei!e, înlăn'uindu#le unul de altul printr#un şir de inele minunatlegate între ele în aşa "el, înât noua !a &oltă pre&edea totdeauna întâlnireau !ania, are îl depăşea, după are, u o lo&itură &iguroa!ă de patină, elreâştiga printr#o elip!ă tot e pierdu!e din a&antaj. imeni nii %iar upri&irea, nu putea urmări aea!tă mane&ră "ără !ă nu 6e ame'it, uluit, înântat. -tuni ?ilip, i!pitit de ae!t jo, lua o %otărâre plină de îndrăzneală* împin!e !ania u o atâta iu'eala nemaipomenită, înât de două ori aint#

Aeorge!, în lo de a !e a:a în "a'a lui, îşi !"ârşi erul în !patele lui şi um&iteza !ăniei !mulgea mul'imii !trigăte de !paimă, are ar 6 putut !ă o în"rioşeze pe regină, el zi!e* + aă maie!tatea &oa!tră doreşte, mă &oi opri !au, în el mai rău az,&oi înetini ur!a. + %, nu, nu/ trigă regina, u a&ânt pătimaş. u, nu mi#e teamă; mairepede daă po'i, a&alere, mai repede. + -, u atât mai bine, mul'ume! pentru îngăduin'ă, doamnă, nu &ă&oi dezamăgi, bizui'i#&ă pe mine. 3i ând mâna !a "ermă !e înleştă din nou pe triung%iul !pătarului,ge!tul "u atât de energi, înât !ănia !e zgudui din în%eieturi. #ar 6 zi! ă o

ridiă doar u bra'ul întin!. -puând !ania şi u ealaltă mână, e"ort pe are#ldi!pre'ui!e până atuni, el dirija &e%iolul a pe o juărie în mâinile !ale deo'el. >nepând din ae!t moment, el întretaie 6eare er "ăut de aint#Aeorge! prin eruri şi mai largi, în aşa "el înât !ania !e mişa întomai aea mai mlădioa!ă 6in'ă, întorându#!e şi ră!uindu#!e în toată lungimea aşi ând ar 6 "o!t &orba de aele !imple tălpii u are aint#Aeorge! luneape g%ea'ă, u toate ă era mare, grea şi &oluminoa!ă, !ania reginei de&eni!eo patină, !e mişa, zbura, !e în&ârtea a un dan!ator. aint#Aeorge!, mai gra'io!, mai deliat, mai oret în meandrele !ale, înepu urând !ă !e neliniştea!ă. 9atină de o oră în%eiată; ?ilip, &ăzându#lşiroind de năduşeală, &ăzând !"or'area în%eieturilor !ale are înepu!eră !ă

tremure, %otărî !ă#l biruie prin obo!eală. =l !%imbă tatia şi, abandonânderurile are#l !ileau !ă ridie de 6eare dată !ania, împin!e e%ipajul în liniedreaptă. ania porni mai iute a !ăgeata. aint#Aeorge!, u un !ingur a&ânt,l#ar 6 ajun! imediat, dar ?ilip prin!e momentul ând el de al doilea elanmăreşte a&antajul elui dintâi, împin!e dei !ania pe un !trat de g%ea'a înăintată, u atâta "or'ă, înât el în!uşi răma!e în urmă. aint#Aeorge!, !ea&ânta !ă ajungă !ania, dar ?ilip, adunându#şi puterile, lunea u atâta gra'iepe patine, înât treu prin "a'a lui aint#Aeorge! şi !e prin!e de !anie u



amândouă mâinile; apoi, u o mişare %eruleană, ră!ui !ania şi !e a&ântadin nou în !en! ontrar, în timp e aint#Aeorge!, în plină &iteză, nu#şi putu întrerupe ur!a şi pierzând o di!tan'ă nepre'uită, răma!e de#a binelea înurmă. Văzdu%ul ră!ună de alama'ii, iar ?ilip roşi de ruşine. ar "u de#adreptul !urprin! ând regina, după e aplaudă ea în!ăşi, !e întoar!e !pre el şi,

u aerul ă#şi pierde ră!u:area de plăere, îi !pu!e* + -%, domnule de Da&emeE, aum ă eşti în&ingător, opreşte#te, teimplor/ 0ă &ei uide/ Capitolul @II I!pititorul. a aea!tă porună !au, mai bine zi!, la aea!tă rugăminte a reginei,?ilip îşi înorda muş%ii de o'el, !e în'epeni pe piioare şi !ania !e opri !urt,a un al arab are "reamătă pe ni!ipul âmpiei. + -um odi%neşte#te ( !pu!e regina, oborând trium"ătoare din !anie.>ntr#ade&ăr, n#aş 6 rezut niiodată ă &iteză î'i dă o a!t"el de be'ie, aproapem#a zăpăit. 3i, ame'ită u ade&ărat, !e !prijini de bra'ul lui ?ilip. ?reamătul de

uimire are !trăbătu toată aea!tă mul'ime aurită şi împodobită o a&ertiză, odată mai mult, ă !ă&ârşi!e una din greşelile !ale "a'ă de eti%etă; greşelienorme în o%ii geloşilor şi ai linguşitorilor. Cât de!pre ?ilip, el "u omplet năuit de aea!tă mare in!te, tremuratot şi îi era mai ruşine deât daă !u&erana !a l#ar 6 dojenit în publi. >şi pleăo%ii, inima îi bătea !ă#i !pargă pieptul. emo'ie ne6rea!ă, priinuită "ără îndoială de &iteză, o uprin!e şi pe regină, ăi ea îşi retra!e imediat bra'ul şi,luându#l pe el al domnişoarei de Da&emeE, eru un !aun. I !e adu!e unpliant. + Iertare, domnule de Da&emeE/ I !e adre!ă ea lui ?ilip. -poi bru!adăugă în şoaptă* umnezeule, e mare nenoroire, !ă 6i mereu înonjurată

de urioşi şi de proşti5/ Aentilomii de la urte şi doamnele de onoare !e apropia!eră de ea şi#lde&orau din o%i pe ?ilip, are, pentru a#şi a!unde roşea'a, îşi de!"ăeapatinele. upă e şi le !oa!e, ?ilip !e tra!e înapoi !pre a "ae loadmiratoarelor. $egina răma!e âte&a lipe gânditoare, apoi, ridiând apul,!pu!e* + -%, !imt ă &oi răi daă !tau a!t"el nemişată, înă o tură. 3i !eură din nou în !anie. ?ilip aşteptă în zadar un ordin. ouăzei de gentilomi !e prezentarăimediat. + u, nu5 Vale'ii mei ( zi!e ea ( mul'ume!, domnilor. -poi, după e

&ale'ii îşi luară în primire lourile, le poruni* înet, înet5 3i în%izând o%ii,!e lă!ă &i!ătoare pe !petează. ania !e îndepărtă lin aşa um dori!e regina, urmărită de mul'imeaamatorilor de !enza'ii, de urioşi, de geloşi. ?ilip răma!e !ingur, ştergându#şide pe "runte !udoarea. >l ăută din o%i pe aint#Aeorge! pentru a#l on!olade în"rângerea !a printr#un ompliment meritat. ar ae!ta primi!e un me!ajdin partea duelui dRrl)an!, protetorul !ău şi pără!i!e terenul.



?ilip, ni'el tri!t, ni'el obo!it, aproape în!păimântat el în!uşi de ele întâmplate, răma!e nemişat la loul !ău, urmărind din o%i !ania reginei,are !e îndepărta, ând !im'i ă e&a îi atinge şoldul. e întoar!e şi îşireuno!u tatăl. Hătrânelul zbârit a unul din omule'ii lui <oWmann, u totul în"ăşurat în blănuri a un re!ător de reni, îl lo&i!e pe 6ul !ău u otul pentru

a nu#şi !oate mâinile din manşonul pe are îl a&ea prin! de guler. %ii !ăidilata'i de "rig !au de buurie îi părură lui ?ilip !trăluitori a :ăările. + u mă îmbră'işezi 6ule2 Pi!e el. 3i ro!ti ae!te u&inte u tonul peare#l a&ea, de!igur, tatăl atletului gre ând îi mul'umea 6ului pentru&itoria ob'inută în am6teatru. + in toată inima, !umpul meu tată/ $epliă ?ilip. ar î'i puteai da !eama ă nu era nii o potri&ire între tonul u&intelorşi !emni6a'ia lor. + =i, ei şi aum ă m#ai !ărutat, pleaă, du#te repede. 3i#l împin!e înainte. + ar unde &rei !ă mă du, domnule2 >ntrebă ?ilip.

+ -olo bineîn'ele!, e drau/ + -olo2 + a, lângă regină. + -, nu, tată, nu, mul'ume!. + Cum, nu2 Cum, mul'ume!2 =şti nebun2/ u &rei !ă te dui !#ore&ezi pe regină2 + u, impo!ibil; red ă nu &orbeşti !erio!, tată2 + Cum impo!ibil2 Impo!ibil !ă te dui !#o re&ezi pe regină, are teaşteaptă2 + 0#aşteaptă2 9e mine2 + a, de!igur; regina, are te doreşte.

+ 0ă doreşte2/ 3i Da&emeE îl pri&i 'inta pe baron. + >n realitate, tată ( repliă el, u răeală ( red ă întrei mă!ura. + =!te nemaipomenit/ 9e u&ânt de onoare/ e o'ărî bătrânelul, înăl'ând apul şi bătând din piior. -%, ?ilip, "ă#mi plăerea şi !pune#mi deunde &ii2 + omnule ( ră!pun!e tri!t a&alerul ( de "apt mă tem !ă nu mi !eon6rme o on&ingere. + Care2 + Că#'i ba'i jo de mine, !au5 + au5

+ Iartă#mă, tată5 au eşti pe ale !ă#'i pierzi min'ile5 Hătrânul îl în%a'ă pe 6ul !ău de bra' u un ge!t atât de ner&o! şienergi, înât tânărul !e înruntă de durere. + -!ultă, domnule ?ilip, -meria e!te o 'ara "oarte îndepărtată de?ran'a, ştiu bine. + a, tată, "oarte îndepărtată ( repetă ?ilip ( dar nu priep delo e&rei !ă zii; epliă#te, te rog. + 'ară unde nu ei!tă nii rege nii regină.



+ ii !upuşi. + ?oarte bine/ ii !upuşi, domnule 6lo!o"/ u neg şi ae!t punt numă intere!ează âtuşi de pu'in şi mi#e!te ab!olut egal; dar eea e nu mi#e!te indi"erent, eea e mă îndurerează, eea e mă umileşte, e!te ă mi#eteamă !ă nu mi !e întărea!ă şi mie o on&ingere.

+ Care, tată2 >n tot azul, red ă on&ingerile noa!tre !unt totaldi"erite una de alta. + - mea e!te ă eşti un neg%iob, 6ule şi a!ta nu e!te permi! unui&oini bine "ăut um eşti tu; pri&eşte, pri&eşte într#aolo/ + Văd, domnule. + =i bine/ $egina întoare apul şi înă pentru a treia oară; da,domnule, regina !#a în#tor! de trei ori şi iată ă !e mai întoare o dată; peine aută domnule nătărău, domnule puritan, domnule din -meria, ai2 3i bătrânelul !und muşă, nu u din'ii !ăi, i u gingiile, mănuşa deăprioară enuşie are ar 6 putut adăpo!ti două mâini a ale !ale. + =i bine, domnule ( ripo!tă tânărul ( de e ar 6 ade&ărat eea e

probabil nu e!te şi anume ă regina mă aută pe mine2 + %/ =lamă bătrânelul, tropăind. -uzi la el* Fde e ar 6 ade&ăratG5mul ă!ta nu#i din neamul meu, omul ă!ta nu#i un Da&emeE/ + >n &inele mele nu urge !ângele dumitale ( murmură ?ilip. -poi înet,u o%ii !pre er, adăugă* Drebuie oare !ă#i mul'ume! lui umnezeu2 + omnule ( reluă bătrânul ( î'i !pun ă regina te aşteaptă; domnule, î'i !pun ă regina te aută. + -i &ederea bună, tată ( zi!e !e ?ilip. + tai pu'in ( reluă mai înet bătrânul, înerând !ă#şi temperezenerăbdarea ( !tai pu'in, la!ă#mă !ă#'i epli. =!te ade&ărat, tu ai moti&eletale, dar, în !"ârşit, eu am eperien'ă; iată, dragul meu ?ilip, eşti !au nu un

bărbat2 ?ilip ridiă uşor din umeri şi nu ră!pun!e. Hătrânul, &ăzând ă zadarniaşteaptă un ră!pun!, !e %azarda, mai mult din di!pre' deât de ne&oie, !ă#şia'intea!ă pri&irea a!upra 6ului !ău şi abia atuni ob!er&ă toată demnitatea,toată rezer&a de nepătrun!, toată &oin'a de nebiruit pe are ae!t %ip opunea în !lujba binelui, &ai/ >şi !tăpâni durerea, îşi treu manşonulmângâietor pe!te &âr"ul roşu al na!ului şi, u o &oe dule a a lui r"eu&orbind !tânilor te!aliene, !pu!e* + ?ilip, prietene, te rog, a!ultă#mă. + 9ăi mi !e pare ă nii nu "a alte&a de un. "ert de oră, tată (ră!pun!e tânărul.

+ =i bine ( îşi zi!e bătrânelul în !inea lui ( o !ă te "a eu !ă azi din înăl'imea demnită'ii tale, domnule amerian/ -i şi tu partea ta !labă,uriaşule, la!ă#mă !ă în%a' aea!tă parte u bătrânele mele g%eare şi &ei&edea. -poi tare* #ai ob!er&at un luru2 >ntrebă el. + Care anume2 + Un luru are "ae in!te andorii tale. + Vorbeşte, domnule.



+ =!te "oarte !implu* tu &ii din -meria, ai pleat într#un moment ândnu era deât un rege şi nii o regină, a !ă nu &orbim de u HarrE, omaie!tate pu'in re!petabilă; te întori, &ezi o regină şi#'i !pui* F#ore!petămG. + ?ără îndoială.

+ Hiet opil/ =lamă bătrânul. 3i îşi înăbuşi în manşon tuşea şi %o%otulde râ!. + Cum, domnule ( !e mânie ?ilip ( mă plângi pentru ă re!petregalitatea, dumneata, un Da&erneE#0ai!on#$ouge2/ umneata, unul dintreei mai de&ota'i gentilomi ai ?ran'ei2/ + -şteaptă, eu nu#'i &orbe! de regalitate, eu î'i &orbe! de regină. + 3i dumneata gă!eşti ă e!te &reo di"eren'ă2 + oamne/ Ce e!te regalitatea, dragul meu2 oroană2 u neatingem de aea!ta, drae/ Ce e!te regina2 "emeie. -, o "emeie e alte&a,poate 6 atin!ă. + 9oate 6 atin!ă2/ trigă ?ilip, roşind tot de "urie şi de di!pre',

înto&ărăşindu#şi u&intele u un ge!t atât de măre', înât nii o "emeie nu l#ar6 putut &edea "ără !ă#l iubea!ă, nii o regină "ără !ă#l adore. + u rezi nimi, nu2 =i bine, întreabă#l pe domnul de CoignE, pedomnul de auzun, pe domnul de Vaudreuil ( reluă bătrânelul, u gla! !ăzutşi aproape !ălbati şi u un zâmbet plin de ini!m. + Dai, tată, tai ( !trigă ?ilip, u &oe gâtuită ( !au pentru ae!te treiinjurii, neputând !ă te lo&e! de trei ori u !abia, mă &oi lo&i eu în!umi, î'i jur,"ără milă şi pe dată. Da&emeE !e dădu un pa! înapoi, "ău !tânga#mprejur, um ar 6 "ăut$i%elieu la treizei de ani şi, !uturându#şi manşonul, ro!ti* + -%, într#ade&ăr, animalul e!te !tupid, alul e!te un măgar, &ulturul o

gâ!ă, ooşul un lapon/ oapte bună, m#ai în&e!elit; mă redeam!trămoşul, Ca!!andru4 şi iată ă !unt ValXre, ă !unt -doni!, ă !unt -polo/oapte bună/ 3i !e ră!ui înă o dată pe ălâie. ?ilip !e po!omorâ!e, îl opri pe bătrân la jumătatea drumului. + #ai &orbit !erio!, nu#i aşa tată2 Pi!e el. =!te u neputin'ă a ungentilom de &i'ă atât de nobilă a dumneata !ă ontribuie la ră!pândireaunor a!emenea alomnii, împrăştiate nu numai de duşmanii reginei, ai"emeii, dar %iar ai regalită'ii. + e mai îndoieşte înă, de trei ori idiot/ Urlă Da&emeE. + -i &orbit um ai &orbi în "a'a lui umnezeu2 + Cu !iguran'ă.

+ >n "a'a lui umnezeu de are te apropii pe zi e tree2 Dânărul relua!e on&orbirea pe are o întrerup!e!e u atâta di!pre'; eraun !ue! pentru baron; !e apropie. + ar mi !e pare ă !unt oareum gentilom, domnule 6u şi ă numint5 >ntotdeauna ( ripo!tă el. -e!t întotdeauna !una arag%io! şi totuşi ?ilip nu râ!e. + -şadar ( zi!e tânărul ( după părerea dumitale, domnule, regina aa&ut aman'i2



+ Aroza&ă noutate/ + Cei pe are i#a'i itat2 + 3i al'ii5 Ce ştiu eu2 >ntreabă oraşul şi urtea. Drebuie !ă &ii din-meria pentru a nu şti e !e &orbeşte. + 3i ine &orbeşte, domnule, nişte pam:etari jo!nii, nu2

+ %, o%/ u um&a din întâmplare mă iei drept gazetar2 + u şi a!ta e!te nenoroirea, ă oameni a dumneata repetă a!t"el dein"amii are !e împrăştie a nişte &apori otră&i'i întuneând ade!ea !oareleel mai !trăluitor. umneata şi oamenii de lume da'i ae!tor păreri o imen!ăon!i!ten'ă, repetându#le. -%, domnule, din re!pet nu repetă a!emenealururi. + Ha le repet. + 3i de e le repe'i2 trigă tânărul, bătând din piior. + Uite de e/ Pi!e bătrânul, ramponându#!e de bra'ul 6ului !ău şipri&indu#l u zâm#betul !ău demoni. 9entru a#'i demon!tra ă am dreptate!ă#'i !pun* F?ilip, regina întoare apul; ?ilip, regina te aută; ?ilip, regina te

doreşte; ?ilip, aleargă, aleargă, regina te aşteaptăG5 + -%/ trigă tânărul, a!unzându#şi apul în mâini. >n numele erului,tai, tată, mă "ai !ă#mi pierd min'ile/ + >n realitate, ?ilip, nu te#n'eleg ( ră!pun!e bătrânelul. are e!te orimă !ă iubeşti2 -!ta do&edeşte ă ai inimă şi o%ii ae!tei "emei, gla!ul ei,mer!ul !ău, toate a!tea nu do&ede! ă are inimă2 =a iubeşte, iubeşte î'i!pun; dar tu eşti un 6lo!o", un puritan, un uaer, unul are &ine din -meria,tu nu iubeşti; la!#o dei !ă te aute u pri&irea, la!#o !ă !e întoară, la!#o !ăaştepte, in!ult#o, di!pre'uieşte#o, re!pinge#o, ?ilip, adiă Bo!ep% de Da&emeE/ 3i !punând ae!tea, u un aent de o ironie !ălbatiă, bătrânelul,&ăzând e"etul pe are îl produ!e!e, di!păru a!emenea elui are te

îndeamnă la rele, după e mai întâi te#a !"ătuit !ă !ă&ârşeşti rima. ?ilip răma!e !ingur, u inima !ângerândă, u apul în6erbântat; nu !egândi nii măar ă de o jumătate de oră !tă 'intuit loului, ă regina îşi!"ârşi!e plimbarea, ă !e întor!e!e, ă îl pri&ea şi ă din mijloul alaiului !ăuea !trigă în treere* + De#ai odi%nit îndeajun!, domnule de Da&emeE2 -tuni &ino, numaidumneata po'i !ă plimbi regeşte o regină. a'i#&ă la o parte, domnilor/ ?ilip alergă !pre ea, orb, ame'it, înnebunit. 9unându#şi mâna pe!pătarul !ăniei, !im'i ă arde; regina !e !prijinea nepă!ătoare pe !pătar;degetele lui atingeau părul 0ariei#-ntoaneta. Capitolul @III uWren.

Contrar tuturor obieiurilor ur'ii, !eretul a "o!t u !trăşniie pă!trat deudo&i al @VI#lea şi de ontele m dR-rtoi!. imeni nu a ştiut la e oră şi în e"el trebuia !ă !o!ea!ă domnul de uWren. $egele dădu!e di!pozi'ii înlegătură u partida de ăr'i din aea !eară. a ora şapte, el intră în!o'it deprin'ii şi prin'e!ele din "amilia !a. $egina !o!i 'inând#o de mână pe FdoamnaGN, are nu a&ea înă deât şapte ani. -dunarea era numeroa!ă şi !trăluită. >n timpul preliminariilor reuniunii, în lipa ând !e aşezau u to'ii,ontele dR-rtoi! !e apropie tiptil de regină şi îi !pu!e*



+ oră, uita'i#&ă bine de jur împrejur. + =i bine ( !pu!e ea ( mă uit. + 3i e &ede'i2 $egina îşi plimbă pri&irea de jur împrejur, eretă grupurile, i!odi!pa'iile libere şi, zărind pretutindeni prieteni şi !upuşi, printre are pe

-ndreea şi pe "ratele ei, zi!e* + ar &ăd "e'e "oarte agreabile, "e'e prietenoa!e, mai ale!. + u &ă uita'i la ei prezen'i aii, ob!er&a'i ine lip!eşte. + -%, într#ade&ăr, aşa e/ =lamă ea. Contele dR-rtoi! înepu !ă râdă. + in nou ab!ent ( reluă regina. -%, oare o !ă#l pun mereu pe goană2 + u ( ră!pun!e ontele dR-rtoi!. umai ă gluma !e prelungeşte.omnul !#a du! !ă#l aştepte pe omandorul uWren la barieră. + >n azul ae!ta nu &ăd de e râzi, "rate dragă. + u#'i dai !eama de e râd2 + Vezi bine ă nu, deoaree daă omnul !#a du! !ă#l aştepte pe

omandorul uWren la barieră, în!eamnă ă a "o!t mai !ubtil deât noi, a!ta etot; &ăzându#l primul, îl &a !aluta primul în on!ein'ă. + Vai de mine, !umpă !oră ( repliă tânărul prin', râzând ( ai părere"oarte proa!tă de!pre diploma'ia noa!tră. Ce#i drept, omnul !#a du! !ă#laştepte pe omandor la bariera ?ontainebleau, numai ă noi a&em pe ine&aare#l aşteaptă la popa!ul de la Villejui". + -de&ărat2 + 3i a!t"el ( ontinuă ontele dR-rtoi! ( omnul &a rămâne !ingur labariera !a, în timp e, din ordinul regelui, domnul de uWren, întorându#!e la9ari!, &a !o!i diret la Ver!aille!, unde îl aşteptăm noi. + 0inunata urzeală/

+ u#i rău şi !unt de!tul de mul'umit de mine. Boi, !oră2 >n aea lipă !e a:au în !ala de jo el pu'in o !ută de per!oane din eamai înaltă !oietate* domnul de Cond), domnul de 9ent%i)&re, domnul de la Dremouille, prin'e!ele. ingur regele băgă de !eamă ă domnul onte dR-rtoi! o "ăea !ă râdăpe regină şi pentru a 6 şi el în omplot, le "ău ştrengăreşte u o%iul. outatea u pri&ire la !o!irea omandorului uWren nu !e ră!pândi!edelo, um am mai !pu!, dar u toate ae!tea nu a putut 6 u de!ă&ârşirea!un!ă, e&a plutea în aer. e !im'ea a ael e&a e "u!e!e tăinuit &a ieşi lai&eală, a e&a neaşteptat !e &a întâmpla; o !ure!itare in!truti&ă e!tăpânea toată aea!tă mul'ime, unde el mai mi e&eniment de&ine

important de îndată e !tăpânul înrunta !prâneana pentru a dezaproba !au îşi 'uguie buzele pentru a zâmbi. $egele, are obişnuia !ă joae doar o monedă de şa!e li&re în !opul dea tempera joul prin'ilor şi al !eniorilor de la urte, nu !e mai !upra&eg%ea şipunea pe ma!ă tot aurul pe are#l a&ea în buzunar. $egina, u de!ă&ârşire înrol, "u diplomată şi derută aten'ia elor din jur mani"e!tând un intere!pre"ăut "a'ă de jo. ?ilip, primit în partidă şi aşezat &iza&i de !ora lui, eraopleşit de impre!ia etraordinară, uimitoare a ae!tei bună&oin'e e !e



re&ăr!a a!upra lui pe neaşteptate. rie ar 6 "ăut, u&intele tatălui !ău îire&eneau mereu în minte. e întreba daă nu um&a bătrânul, are &ăzu!etronând trei !au patru "a&orite, nu ştia mai bine i!toria &remurilor şi amora&urilor. e întreba daă ae!t puritani!m are 'ine de adora'ia religioa!ănu e!te ridiol, u atât mai mult u ât era adu! aii din 'ări îndepărtate.

$egina, atât de dia"ană şi de "rumoa!ă, purtându#!e a o !oră u el,poate ă în "ond nu era deât o o%etă înrăită, intere!ată !ă#şi adauge înăo pa!iune amintirilor !ale, aşa um entomologul adaugă înă o in!etă !au un:uture în &itrina !a, "ără !ă !e neliniştea!ă de !u"erin'a bietei gâze a ăreiinimă e!te !trăpun!ă de un a2 3i, u toate ae!tea, regina nu era o "emeie&ulgară, o "emeie banală. pri&ire a ei în!emna e&a, ea are niiodată nu la!ă !ă#i adă pri&irea "ără a alula on!ein'ele. FCoignE, Vaudreuil ( repetă în gând ?ilip ( ei au iubit#o pe regină şi au"o!t iubi'i. -%, de e, de e aea!tă alomnie atât de groazniă; de e nii orază de lumină nu !trăbate în ae!t abi! întuneat are !e numeşte inimaunei "emei, înă şi mai adân ând e!te inima unei regine2G 3i, după e lui

?ilip i#au umblat de!tul ae!te două nume prin minte, pri&i !pre apătul me!eiunde !e a:au domnii de CoignE şi de Vaudreuil, are, printr#un iudat apriiual !oartei, !tăteau alături, unul de elălalt, uitându#!e în altă parte şiniideum !pre regină, nepă!ători, daă nu %iar ignorând#o u totul. 3i ?ilip îşi !pu!e ă era u neputin'ă a aeşti doi bărba'i !ă 6 iubit şi !ă 6e atât delinişti'i, !ă 6 "o!t iubi'i şi !ă 6e atât de indi"eren'i. -%, daă regina l#ar iubi peel, ar înnebuni de "eriire; şi daă ea l#ar da uitării după e l#ar iubi, !#aromorî de di!perare. 3i de la domnii de CoignE şi de Vaudreuil, ?ilip treu la0aria#-ntoaneta. Continuând !ă &i!eze, întreba aea!tă "runte atât de pură, aea!tă gurăatât de porunitoare, aea!tă pri&ire atât de maie!tuoa!ă; el erea "rumu!e'ii

"emeii !ă#i dez&ăluie !eretul reginei. -%, nu, alomnii, alomnii/ Doate ae!tez&onuri &agi are înepeau !ă irule în popor şi ărora numai intere!ele,urile !au intrigile de la urte le dădeau oareare on!i!ten'ă. ?ilip ajun!e!eaii u medita'iile !ale, ând bătură ea!urile şapte şi trei !"erturi la orologiuldin !ala gărzilor. ar iată ă !e auzi un zgomot neobişnuit. >n aea!tă !ală ră!unară paşirepezi şi grăbi'i. 9atul armelor lori dalele. larmă de &oi pătrunzând prinuşa întrede!%i!ă atra!e aten'ia regelui, are#şi dădu apul pe !pate pentru aauzi mai bine, apoi "ă u un !emn reginei. -ea!ta în'ele!e şi numaideât întrerup!e partida. ?ieare juător îşi adună partea şi aştepta !ă !e ia o%otărâre, aştepta a regina !ă le "aă un !emn din are !ă i !e poată dedue

inten'iile. $egina treu în marea !ală de reep'ie. $egele ajun!e!e aolo înainteaei. Un ag%iotant al domnului de Ca!trie!, mini!trul marinei, !e apropie derege şi îi şopti âte&a u&inte la ure%e. + 9reabine ( ră!pun!e regele ( du#te. -poi reginei* Dotul merge bine (adăugă el.



?ieare îşi pri&i întrebător &einul ( Ftotul merge bineG dădu!e degândit tuturor. >n lipa următoare, domnul mareşal de Ca!trie! intră în !alăziând u &oe tare. + 0aie!tatea !a bine&oieşte !ă#l primea!ă pe domnul omandor deuWren, are &ine de la Doulon2

a ae!t nume, ro!tit u gla! tare, &e!el, trium"ător, !e produ!e o zar&ăde nede!ri!. + a, domnule ( ră!pun!e regele ( u mare plăere. omnul de Ca!trie! ieşi. Doată lumea !e întoar!e !pre uşa prin are di!păru!e domnul deCa!trie!. 9entru a eplia aea!tă !impatie a întregii ?rânte "a'ă de domnulde uWren, pentru a putea în'elege intere!ul pe are un rege, o regină, prin'ide !ânge rege! îl puneau în a ob'ine primele pri&iri ale lui uWren, !unt deajun! âte&a u&inte. uWren e!te un nume !trit "ran'uze!* a Durenne, !au Catinat, !au Bean Hart. e la războiul u -nglia, !au, mai prei!, de la ultimele lupte are

au preedat paea, domnul omandant de uWren dădu!e şapte mari bătăliina&ale "ără a !u"eri nii o în"rângere; lua!e Drinomale şi Aondelour, întări!epo!e!iunile "raneze, ură'a!e marea şi#l "ău!e pe nababul <aider#-li !ăprieapă ă ?ran'a e!te prima putere în =uropa. =l pu!e!e în eeritareapro"e!iunii de marinar toată diploma'ia unui negoiator prieput şi in!tit,toată &itejia şi tatiă unui !oldat, toată abilitatea unui admini!trator în'elept. >ndrăzne', neobo!it, orgolio! ând era &orba de onoarea pa&ilionului"ranez, îi obo!i!e pe englezi pe pământ şi pe mare în aşa mă!ură, înâtaeşti marinari nu îndrăzniră niiodată !ă !"ârşea!ă o &itorie înepută, !au!ă înere un ata împotri&a lui uWren ând leul îşi arăta ol'ii. -poi, dupăbătălie, în timpul ăreia îşi pu!e!e &ia'a în jo u nepă!area ultimului matelot,

!e arata uman, genero!, în'elegător; era tipul ade&ăratului marinar, oareumuitat de la Bean Hart şi uguaE#Drouin înoae, pe are ?ran'a îl regă!ea înper!oana omandorului de uWren. u &om înera !ă de!riem zar&a şi entuzia!mul pe are !o!irea !ă laVer!aille! le ştimi printre gentilomii on&oa'i la aea!tă adunare. uWren era un om de inizei şi şa!e de ani, gra!, !und, u o%i!ăpărători, u ge!turi nobile şi elegante. -ger, în iuda obezită'ii !ale,maie!tuo!, u toată !uple'ea !a, îşi purta u mândrie pletele !au mai bine zi!oamă; a orie om obişnuit !ă în&ingă întotdeauna greută'ile, gă!i!e mijloul!ă !e îmbrae şi !ă#şi aranjeze pieptănătura în tră!ura de poştă. 9urta un "raalba!tru, brodat u aur, &e!tă roşie, pantalon alba!tru. 9ă!tra!e gulerul

militar pe are puterniă !ă bărbie !e rotunjea a!emenea unui adao!obligatoriu al apului !ău uriaş. Când intră în !ala gărzilor, ine&a şopti un u&ânt domnului de Ca!trie!,are !e plimba neliniştit în lung şi#n lat şi numaideât ae!ta elamă* + omnul de uWren, domnilor/ Aărzile îşi luară de îndată puştile, !e aliniară de la !ine, a şi ând ar 6"o!t &orba de regele ?ran'ei şi um treu magi!trul, !e rânduiră în !patele lui,patru âte patru, a într#un ortegiu.



trângând mâna domnului de Ca!trie!, el îneră !ă#l îmbră'işeze. armini!trul marinei îl împin!e binişor. + u, nu, domnule ( îi !pu!e el ( nu &reau !ă#l lip!e! de buuria de a&ă îmbră'işa primul pe aela are e!te mai îndreptă'it deât mine. 3i în "elul ae!ta îl ondu!e pe domnul de uWren până la udo&i al

@VI#lea. + omnule omandor/ =lamă regele u ăldură, de um îl zări. ?i'ibine&enit la Ver!aille!. >i adue'i glorie, îi adue'i tot eea e le dăruie! eroiiontemporanilor lor pe pământ; nu &orbe! de &iitor, ae!ta &ă apar'ine.>mbră'işa'i#mă, domnule omandor/ omnul de uWren pu!e un genun%i în pământ, dar regele îl ridiă şi îl îmbră'işa atât de prieteno!, înât un prelung "reamăt de buurie şi admira'ie!trăbătu adunarea. ?ără re!petul datorat regelui, to'i ei de "a'ă ar 6 izbunit în !trigăte de buurie şi alama'ii. $egele !e întoar!e !pre regină. + oamnă ( !pu!e el ( iată#l pe domnul de uWren, în&ingătorul de la Drianomale şi de la Aondelour, !paima &einilor noştri, englezii, Bean Hart al

meu/ + omnule ( zi!e regina ( nu &ă &oi elogia. Vreau !ă şti'i în!ă ă nu a'itra! nii o !ingură lo&itură de tun pentru gloria ?ran'ei "ără a inima mea !ănu bată de admira'ie şi reunoştin'ă/ -bia !"ârşi regina şi ontele dR-rtoi!, apropiindu#!e u 6ul !ău, domnuldue dR-ngouleme, !pu!e* + ?iule, ai în "a'a ta un erou. 9ri&eşte#l bine, e un luru rar. + 0on!eniore ( ră!pun!e tatălui !ău tânărul prin' ( de urând am itit&ie'ile marilor oameni de 9lutar%, dar nu i#am &ăzut. >'i mul'ume! ă mi l#aiarătat pe domnul de uWren/ upă murmurul pe are îl !târni în jur, opilul în'ele!e ă ro!ti!e u&inte

de neuitat* $egele luă apoi bra'ul domnului de uWren şi !e pregătea !ă#lduă în abinetul !ău pentru a di!uta, a geogra", de!pre ălătoriile şiepedi'ia !a. ar domnul de uWren !e împotri&i re!petuo!. + ire ( !pu!e el ( permite'i#mi, întruât maie!tatea &oa!tră are atâta îngăduin'ă "a'ă de mine5 + / =lamă regele. Cere'i orie, domnule de uWren/ + ire, unul dintre o6'erii mei a omi! o indi!iplină atât de gra&ă, înât numai maie!tatea &oa!tră poate 6 judeătorul. + , domnule de uWren ( repliă regele ( !peram a primadumnea&oa!tră erere !ă 6e o ră!plată, nu o pedeap!ă. + ire, am a&ut in!tea !ă !pun maie!tă'ii &oa!tre, ă &a %otărî !ingură

e &a rede de u&iin'ă. + -!ult. + >n ultima luptă, o6'erul de!pre are &orbe! maie!tă'ii &oa!tremane&ra e&erul. + -, &a!ul aela are a oborât pa&ilionul ( zi!e regele, înruntându#!e. + ire, ăpitanul e&erului a oborât într#ade&ăr pa&ilionul ( ră!pun!edomnul de uW#ren, înlinându#!e şi !ir <ugue!, amiralul englez, !#a şi grăbit!ă trimită o şalupă pentru a înloui e%ipajul &a!ului apturat; dar



lootenentul &a!ului, are !upra&eg%ea bateriile de pe puntea din mijlo,ob!er&ând ă "oul înetează şi primind ordin de a "ae !ă taă tunurile, !eură pe punte; &ăzu pa&ilionul oborât şi pe ăpitan gata !ă !e predea. Ceriertare maie!tă'ii &oa!tre, dar, la aea!tă pri&elişte, tot !ângele !ău "ranez!e re&oltă. uă pa&ilionul, are !e a:a la îndemână, !e înarma u un ioan şi,

porunind !ă !e rede!%idă "oul, !e du!e şi 6ă pa&ilionul !ub "anion. -e!tae!te, !ire, e&enimentul datorită ăruia =V=$U a răma! al maie!tă'ii&oa!tre. + ?rumoa!ă "aptă/ Pi!e regele. + Curajoa!ă a'iune/ Pi!e regina. + a, !ire, da, doamnă, dar o gra&ă abatere de la di!iplină. rdinulera dat de ăpitan, lootenentul trebuia !ă !e !upună. Vă er dei iertarepentru ae!t o6'er, !ire şi &#o er u atât mai in!i!tent, u ât e!te &orba denepotul meu. + epotul dumnea&oa!tră2/ =lamă regele. 3i nu mi#a'i !pu! nimi. + $egelui nu, dar am a&ut onoarea !ă raportez domnului mini!tru al

marinei, u rugă#mintea de a nu !pune nimi maie!tă'ii !ale înainte de a 6ob'inut iertarea &ino&atului. + -ordată, aordată/ trigă regele. ?ăgăduie! dinainte prote'ia meaoriărui nedi!#iplinat are &a şti !ă apere a!t"el onoarea pa&ilionului şi aregelui ?ran'ei. -r trebui !ă#l prezenta'i pe ae!t o6'er, domnule omandor/ + =!te aii ( repliă domnul de uWren ( şi deoaree maie!tatea&oa!tră îmi îngăduie5 omnul de uWren !e întoar!e, ziând* -propie#te,domnule de C%amE5 $egina tre!ări. -e!t nume îi trezi în minte o amintire prea proa!pătăpentru a 6 ştear!ă. Un tânăr o6'er !e de!prin!e din grupul "ormat în juruldomnului de uWren şi !e în"ă'işă numaideât dinaintea regelui. in loul

unde !e a:a, regina !%i'a!e un ge!t, a şi um ar 6 &rut !ă ia!ă în întâmpinarea tânărului, entuzia!mată um era de po&e!tirea "rumoa!ei !ale"apte. ar la auzul numelui, la &ederea marinarului pe are domnul deuWren îl prezentă regelui, ea !e opri, de&eni palidă şi îşi înăbuşi un !trigăt.omnişoara de Da&emeE, de a!emenea !e albi la "a'ă şi pri&i neliniştită !preregină. >n eea e#l pri&eşte pe domnul de C%amE, "ără a &edea nimi, "ără apri&i la nimeni, "ără a "a'a lui !ă eprime alte&a deât re!pet, !e înlinădinaintea regelui, are îi întin!e mâna !ă i#o !ărute; apoi tânărul reintră,mode!t şi tulburat, a'intit de pri&irile urioa!e ale adunării, în erul o6'erilor,are#l "eliitară zgomoto!, !u"oându#i u îmbră'işări.

Urmă o lipă de linişte şi emo'ie în are timp puteai !ă &ezi ă regeleera radio!, regina zâmbitoare şi ne%otărâtă, domnul de C%amE, u pri&ireapleată, iar ?ilip, ăruia emo'ia reginei nu#i !ăpa!e, neliniştit şi întrebător. + ă mergem ( zi!e, în !"ârşit, regele ( &eni'i domnule de uWren,&eni'i !ă &orbim; ard de dorin'a de a &ă auzi şi de a &ă do&edi ât de mult m#am gândit la dumnea&oa!tră. + ire, atâta bunătate5



+ -, &e'i &edea %ăr'ile mele, domnule omandor; &e'i &edea 6eare"ază din epedi'ia du#mnea&oa!tră pre&ăzută !au g%iită dinainte de grija peare &#o purtam. Urma'i#mă. -poi după e "ău â'i&a paşi, împreună udomnul de uWren, !e întoar!e bru! ătre regină* -propo!, doamnă, am pu!!ă !e on!truia!ă, după um şti'i, un &a! u o !ută de tunuri; mi#am

!%imbat în!ă părerea în pri&in'a numelui pe are trebuie !ă#l poarte; în lo!ă#l numim um ne#am gândit, nu#i aşa, doamnă5 0aria#-ntoaneta, re&enindu#şi pu'in din emo'ie, prin!e din zbor gândulregelui. + a, da ( zi!e ea ( o !ă#l botezăm uWren şi eu îi &oi 6 naşă împreunău domnul omandor. trigătele, până atuni !tăpânite, ră!unară u putere* + 3i trăia!ă uWren/ -dăugă regele, u ne!pu!ă !ubtilitate. Căinimeni nu putea !ă !trige* FDrăia!ă domnul de uWren/G în prezen'a regelui,pe ând aşa, %iar şi ei mai !rupuloşi pă!trători ai eti%etei puteau !ă!trige* FDrăia!ă orabia maie!tă'ii !ale/G

+ Drăia!ă uWren/ $epetă dei adunarea, u entuzia!m. $egele "ău un !emn de mul'umire pentru ă gândul !ău "u!e!e în'ele!atât de bine şi#l luă pe omandor u el. Capitolul @IV omnul de C%amE. >ndată e regele di!păru, prin'ii şi prin'e!ele din !ală !e grupară în jurulreginei. 9rintr#un !emn, omandorul uWren îi ordona!e nepotului !ău !ă#laştepte; aşa ă ae!ta, după e#l !aluta!e în !emn de !upunere, rămă!e!e îngrupul în are !e a:a. $egina, are !%imbare u -ndreea âte&a pri&iri!emni6ati&e, aproape nu#l pierdea din o%i pe tânăr şi, de 6eare dată ând!e uita la el, îşi !punea* F=l e!te, u !iguran'ă, el e!teG. Iar domnişoara de Da&emeE înu&iin'a printr#o pantomimă are nu#i lă!a nii o îndoială reginei,

deoaree pantomimă aea!ta în!emna* -%, 6nte umnezeule, da, doamnă,e el, %iar el/ ?ilip, am mai !pu!, &edea ă regină e!te preoupată. Vedea şi în'elegea, daă nu auza, el pu'in !en!ul îndepărtat. iiodată el e iubeştenu !e înşală a!upra !entimentelor elui iubit. =l g%iea dei ă regina !e a:ă!ub impre!ia unui e&eniment neobişnuit, mi!terio!, neuno!ut elorlal'i, ueep'ia -ndreei. >ntr#ade&ăr, regina îşi pierdu!e umpătul şi ăuta un re"ugiu în !pateleYe&antaiului, ea are de obiei "ăea pe toată lumea !ă plee o%ii. >n timp etânărul !e întreba um &a !"ârşi aea!tă nelinişte a maie!tă'ii !ale, în timp e înera !ă ereteze tră!ăturile domnilor de CoignE şi de Vaudreuil a !ă a:e

daă !unt şi ei ame!tea'i în aea!tă taină, dar pe are îi &ăzu "oarte linişti'idi!utând u domnul de <aga, &enit la Ver!aille! în %ip de urtean, unper!onaj purtând impunătorul &eşmânt de ardinal intră în !ală, urmat deo6'eri şi de prela'i. $egina îl reuno!u pe domnul oui! de $o%an; ea îl &ăzu tomai dinapătul !ălii şi numai deât îşi întoar!e pri&irea, "ără a înera măar !ă#şia!undă neplăerea. 9relatul tra&er!ă întreaga adunare, "ără a !aluta penimeni şi &eni drept la regină, în "a'a ăreia !e înlină, mai degrabă a un



bărbat de lume are !alută o "emeie deât a un !upu! are !alută o regină.-poi adre!ă un ompliment "oarte urtenitor maie!tă'ii !ale, are în!ă întoar!e apul, murmură u răeală două !au trei u&inte potri&iteeremonialului şi reluă on&er!a'ia u doamna de amballe şi u doamna de9oligna.

9rin'ul oui! nu păru !ă 6 ob!er&at primirea ree a reginei. =l îşi "ăure&eren'ele, !e ră!ui "ără grabă şi, u toată gra'ia unui urtean per"et, !eadre!ă doamnelor, mătuşile regelui, u are di!ută îndelung, dat 6ind ă, în&irtutea joului obişnuit la urte, el ob'inu aii o primire u atât maibine&oitoare, u ât a reginei "u!e!e mai ree. Cardinalul oui! de $o%an era un bărbat în puterea &âr!tei u o 6gurăimpozantă şi o 'inută nobilă; tră!ăturile !ale trădau inteligen'ă şi blânde'e;a&ea o gură 6nă, u un !urâ! re'inut, o mână "oarte "rumoa!ă; "runtea !a, upărul ni'el rărit, îl arăta a 6 un om al plăerilor !au unul al !tudiului; prin'ul de$o%an era în!ă şi unul şi elălalt. =ra un bărbat apreiat de "emeile ărora le plăea urtenia di!retă şi

de lo !earbădă; era pro&erbial pentru luul !ău. Aă!i!e mijloul de a !erede într#ade&ăr !ăra u o rentă de şai!prezee mii de li&re. $egele îl iubeapentru ă era un !a&ant; regina, dimpotri&ă, îl ura. 0oti&ele ae!tei uri nu au"o!t niiodată bine uno!ute în întregime, dar ele puteau 6 argumentate îndouă "eluri. >n primul rând, !e !punea ă, în alitatea !a de amba!ador la Viena,prin'ul oui! !ri!e!e regelui udo&i al @V#lea, de!pre 0aria#Dereza, !ri!oripline de ironie, "apt pe are 0aria#-ntoaneta nu#l putu!e ierta niiodatădiplomatului. 9e dea!upra şi lurul ae!ta e!te mai omene! şi, mai ale!, maiaproape de ade&ăr, amba!adorul !ri!e!e u pri&ire la ă!ătoria tinereiar%idue!e u moştenitorul tronului, tot regelui udo&i al @V#lea, are iti!e

!ri!oarea u gla! tare la o ină la doamna u HarrE, îi !ri!e!e, !puneamde!pre unele partiularită'i jignind amorul propriu al tinerei "emei, "oarte!labă pe &remea aeea. -e!te atauri o răni!eră adân pe 0aria#-ntoaneta,are nu !e putea reunoaşte în mod publi &itimă, dar are jura!e ă maide&reme !au mai târziu !ă#l pedep!ea!ă pe autor. ?ireşte, toate ae!tea a!undeau o intrigă politiă. -mba!ada din Viena"u!e!e luată domnului de Hreteuil în "a&oarea domnului de $o%an. omnul deHreteuil, prea !lab pentru a luptă de!%i! împotri&a prin'ului, "olo!i!e eea e în diploma'ie !e numeşte abilitate. >şi proura!e opiile !au %iar originalele!ri!orilor prelatului, pe atuni amba!ador şi, punând în balan'ă !er&iiilereale adu!e de diplomat şi mia duşmănie pe are o a&ea pentru "amilia

imperială au!triaă, gă!i!e în moştenitoarea tronului un ajutor %otărât !ă#lpiardă într#o zi pe domnul prin' de $o%an. -ea!tă ură monea !urd la urte; din aea!tă priină !itua'iaardinalului era di6ilă. e 6eare dată ând o &edea pe regină, el înduraaeeaşi primire glaială, de!pre are am înerat !ă &ă dăm o imagine. ar, 6e din generozitate, 6e dintr#o pornire ăreia nu#i putea rezi!ta,oui! de $o%an îi ierta duşmanei !ale totul şi nu pierdea nii un prilej !ă !e



apropie de 0aria#-ntoaneta. ri a!emenea prilej nu#i lip!ea, deoaree prin'uloui! de $o%an era marele preot al ur'ii. =l nu !#a plân! niiodată, nu !#a de!tăinuit nimănui. -&ea un erre!trân! de prieteni, printre are !e număra baronul de 9lanta, o6'er german,on6dentul !ău intim, are îl on!ola de mânia regală, atuni ând nu

izbuteau !#o "aă doamnele de la urte, are nu împărtăşeau în unanimitate!entimentele reginei "a'ă de ardinal. 9rezen'a ardinalului aşternu!e o umbră pe!te !ena &e!elă e !ede!"ăşura în imagina'ia reginei. ar îndată e !e îndepărtă de ea, 0aria#-ntoaneta !e şi în!enină. + 3ti'i ( !e adre!ă ea doamnei prin'e!e de amballe ( ă "apteletânărului o6'er, nepotul domnului omandor, !unt printre ele mairemarabile din ae!t război2 Care e!te numele !ău2 + omnul de C%amE, red ( ră!pun!e prin'e!a. -poi !e întoar!e ătre-ndreea şi o întrebă; u#i aşa, domnişoară de Da&ameE2 + a, C%amE, alte'a &oa!tră ( ră!pun!e -ndreea.

+ Drebuie a domnul de C%amE !ă ne po&e!tea!ă nouă înşine aea!tă întâmplare, "ără a ne lip!i nii măar de un !ingur detaliu ( ontinuă regina.ă 6e ăutat. 0ai e!te aii2 Un o6'er !e îndepărtă şi !e grăbi !ă îndeplinea!ă poruna reginei. >naeeaşi lipă, pri&ind în jur, 0aria#-ntoaneta îl zări pe ?ilip şi, nerăbdătoarea întotdeauna îi !pu!e* + omnule de Da&emeE, aută#l şi dumneata. ?ilip !e roşi; poate !e gândea ă ar 6 trebuit, !ă pre&ină dorin'a!u&eranei !ale. >nepu dei !ă#l aute pe ae!t "eriit o6'er, pe are nu#lpierdu!e din o%i de ând "u!e!e prezentat. -!t"el ă eretarea nu dură multomnul de C%amE !o!i în lipa următoare, în!o'it de ei doi trimişi ai reginei.

Cerul !e lărgi în "a'a !a; regina putu atuni !ă#l eamineze u mai multăaten'ie deât o "ău!e în ajun. =ra un tânăr de douăzei şi şapte#douăzei şi opt de ani, u !iluetadreaptă şi !ub'ire, u umerii largi, u gamba per"etă. Dră!ăturile %ipului!ău, 6ne şi totodată blânde, de&eneau deo!ebit de energie de 6ee datăând de!%idea, mari, o%ii !ăi albaştri, u pri&irea inten!ă. =ra, luru uimitorpentru un bărbat are "ău!e războiul în India, tot atât de alb la "a'ă pe âtera ?ilip de ar! de !oare; gâtul ner&o!, de o "ormă admirabilă, era !trân! într#o eşar"ă de o albea'ă mai pu'in !trăluitoare deât pielea !a. Când !e apropie de grupul în entrul ăruia !e a:a regina, el nu arătă înnii un "el ă ar unoaşte#o pe domnişoara de Da&emeE !au %iar pe regină.

>nonjurat de o6'eri, are îl întrebau şi ărora le ră!pundea u multă u&iin'ă,el părea !ă 6 uitat ă îi &orbi!e un rege şi îl pri&i!e o regină. -ea!tă polite'e,aea!tă rezer&ă erau de natură !ă#l "aă !ă 6e şi mai apreiat de regină, atâtde !en!ibilă la maniere. u numai pentru eilal'i, domnul de C%amE a&ea moti&e !ă#şi a!undăuimirea la &ederea atât de neaşteptată a doamnei din tră!ură. Culmeapruden'ei era !ă o la!e, daă era u putin'ă, a ea în!ăşi !ă ignore ă a "o!t



reuno!ută. 9ri&irea lui C%amE, 6rea!ă şi de o !6iiune plină de bun gu!t nu!e ridiă dei înainte a regina !ă#i 6 adre!at u&ântul. + omnule de C%amE ( îi !pu!e ea ( ae!te doamne dore!, dorin'ă6rea!ă, de alt"el, deoaree o îner şi eu, !ă unoa!ă po&e!tea u na&a, întoate amănuntele; i!tori!i'i#ne#o, &ă rog.

+ oamnă ( repliă tânărul marinar în mijloul unei tăeri pro"unde ( orog pe maie!tatea &oa!tră, nu din mode!tie, i din omenie, !ă mă !utea!ăde aea!tă po&e!tire; eea e am "ăut în alitate de lootenent al e&erului,zee o6'eri, amarazii mei, au &rut !ă "aă în aelaşi timp a mine; eu amtreut primul la a'iune, iată meritul meu. ar !ă aorzi elor întâmplateatâta importan'ă, înât !ă !ooteşti ă merită a 6 po&e!tite maie!tă'ii&oa!tre, nu, doamnă, e!te impo!ibil şi, mai ale!, generoa!a dumnea&oa!trăinimă regală &a în'elege. ?o!tul omandant al e&erului e!te un &iteaz o6'er,are în ziua aeea şi#a pierdut apul. Vai, doamnă, neîndoielni ă a'i auzit peei mai urajoşi !punând ă nu po'i 6 &iteaz în 6eare zi. >i trebuiau zeeminute a !ă#şi re&ină; %otărârea noa!tră de a nu ne predă i#a dat ae!t

răgaz şi urajul i#a re&enit; din aea!tă lipă el a "o!t el mai urajo! dintrenoi; iată de e eu o implor pe maie!tatea &oa!tră !ă nu eagereze meritele"aptei mele, ar 6 un prilej de a#l zdrobi pe ae!t biet o6'er, are deplângezilni ne!tăpânirea !a de o lipă. + Hine; bine/ $o!ti regina, emo'ionată şi buuroa!ă, a!ultândmurmurul de admira'ie pe are u&intele generoa!e ale tânărului o6'er îl!târni!e în jurul !ău; bine, domnule de C%amE, !unte'i un om de onoare, dealt"el, aşa &ă şi unoşteam. a ae!te u&inte, o6'erul ridiă iute apul; o roşea'ă tinerea!ă îi împurpura obrazul; o%ii lui îşi plimbară pri&irile de la regină la -ndreea u un"el de !paimă. e temea de aea!tă 6re generoa!ă şi atât de îndrăznea'ă în

generozitatea !ă. >ntr#ade&ăr, domnul de C%amE nu era la !"ârşitul înerărilor !ale. + Drebuie !ă a:a'i u to'ii ( ontinuă îndrăznea'a regină ( ă domnulde C%amE, ae!t tânăr o6'er, are a debarat de#abia ieri, ae!t neuno!ut,ne era bine uno!ut nouă %iar înainte de a ne 6 "o!t prezentat a!tă#!eară şimerită !ă 6e uno!ut şi admirat de toate "emeile. =ra limpede ă regina &rea !ă &orbea!ă, !ă po&e!tea!ă o întâmplare în are 6eare putea !ă de!luşea!ă 6e un mi !andal, 6e un mi !eret. Doată lumea !e aduna în er, iuli ure%ea, !e !u"oă de uriozitate. + >n%ipui'i#&ă, doamnelor ( înepu regina ( ă domnul de C%amE, e!teu atât mai atent u "emeile, u ât e!te mai nemilo! u englezii. 0i !#a

relatat de!pre el o întâmplare, are, &ă mărturi!e! dinainte, îi "ae ea maimare in!te în o%ii mei. + , doamnă/5 Hâigui tânărul o6'er. Vă da'i !eama ă &orbele reginei, prezen'a elui ăruia îi erau adre!atenu "ăură deât !ă !porea!ă şi mai &ârto! uriozitatea. Un "reamăt !trăbătua!i!ten'a. C%amE, u "runtea brobonită de !udoare, ar 6 dat un an din &ia'ăpentru a !e a:a în India.



+ Iată "aptele ( ontinuă regina. ouă doamne, pe are le uno!, întârziind în oraş, !e a:au într#o !itua'ie neplăută în mijloul unei mul'imi.e "apt, !e a:au într#o reală primejdie, într#o mare primejdie. omnul deC%amE treea în momentul aela pe aolo, din întâmplare !au, mai bine zi!,din "eriire; el îndepărtă mul'imea şi, "ără !ă le unoa!ă şi u toate ă era

greu !ă#şi dea !eama ă !unt ari!torate, le luă pe ele două doamne !uborotirea !a, le în!o'i "oarte departe, la zee leg%e de 9ari!, red5 + 0aie!tatea &oa!tră eagerează ( repliă râzând C%amE, liniştit de întor!ătura pe are o lua!e po&e!tirea. + ă ziem ini leg%e şi !ă nu mai &orbim ( inter&eni ontele dR-rtoi!,ame!teându#!e deodată în on&er!a'ie. + ?ie, dragă "rate ( înu&iin'ă regina. ar lurul el mai "rumo!, e!te ădomnul de C%amE nu a înerat âtuşi de pu'in !ă unoa!ă numele elordouă doamne ărora le "ău!e ae!t !er&iiu, le#a du! la loul indiat de ele,apoi !#a îndepărtat "ără !ă întoară măar apul, a!t"el ă ele au !ăpat dinmâinile lui orotitoare "ără a !e nelinişti o !ingură lipă.

e auziră !trigăte de uimire, de admira'ie; C%amE primi "eliitări de ladouăzei de "emei deodată. + ?rumo!, nu#i aşa2 "ârşi regina Un a&aler al F0e!ei $otundeG n#ar 6proedat mai oret. + 0inunat/ trigau to'i în or. + omnule de C%amE ( reluă regina ( regele e!te oupat, "ără îndoială,!ă#l reom#pen!eze pe domnul de uWren, un%iul dumitale; în e măpri&eşte, aş dori !ă "a e&a pentru nepotul ae!tui mare om. =a îi întin!e mâna. 3i în timp e C%amE, pălind de buurie i#o atingea ubuzele, ?ilip, îngălbenind de durere, !e a!undea după bogatele draperii ale!ălii. -ndreea !e "ău!e şi ea albă la "a'ă, dar u toate ae!tea ea nu putea

!ă g%iea!ă !u"erin'a "ratelui !ău. Voea domnului onte dR-rtoi! întrerup!eaea!tă !enă, are ar 6 părut atât de iudată unui ob!er&ator. + -%, "ratele meu, domnul onte de 9ro&ene ( ro!ti el, u gla! tare (grăbeşte#te, domnule, grăbeşte#te/ -i pierdut un "rumo! !petaol; primireadomnului de uWren. - "o!t un moment are, într#ade&ăr, nu &a 6 uitatniiodată de inimile "raneze/ Cum naiba ai pierdut prilejui, tomaidumneata, "rate dragă, omul puntual prin eelen'ă2 omnul de 9ro&ene îşi !ub'ie buzele, o !alută di!trat pe regină şiră!pun!e u o banalitate. -poi, u &oe !ăzută, !e adre!a domnului de?a&ra!, ăpitanul gărzilor !ale* + Cum !e "ae ă !e a:ă la Ver!aille!2

+ -%, mon!eniore ( repliă ae!ta ( mă întreb de o oră şi înă n#amprieput. Capitolul @V Cei o !ută de ludo&ii ai reginei. -um ă am "ăut unoştin'ă ititorilor noştri u prinipalele per!onajeale ae!tei po&e!tiri, aum ă i#am introdu! şi în ă!u'a ontelui dR-rtoi! şi înpalatul lui udo&i al @VI#lea la Ver!aille!, îi &om ondue în a!a de pe !tradaaint#Claude, unde regina ?ran'ei "u!e!e inognito şi ura!e u -ndreea de Da&emeE la etajul al patrulea.



dată pleată regina, doamna de a 0otte, o ştim, !ooti de mai multeori buuroa!ă ei o !ută de ludo&ii are#i pia!eră atât de miraulo! din er.Cinizei de minuna'i ludo&ii dubli de patruzei şi opt de li&re, are, înşira'ipe ma!a !ărăăioa!ă şi !trăluind în lumina lămpii păreau !ă umilea!ă, prinprezen'a lor ari!toratiă, toate elelalte lurări din !ărmana louin'ă. upă

plăerea de a a&ea, doamna de a 0otte nu unoştea alta mai mare deâtaeea de a !oate o%ii u e are. 9o!e!ia nu în!emna nimi pentru ea daăpo!e!ia nu !târnea in&idie. e la un timp, "aptul ă menajera era martoramizeriei !ale o umplea de !ilă, de aeea !e grăbi !ă o "aă şi martora bogă'iei!ale. e gândi dei la mătuşa Clotilda, răma!ă în antiameră şi, plimbând u îndemânare lumina lămpii în aşa "el, înât aurul !ă !trăluea!ă pe ma!ă, o!trigă* + Clotilda/ Cameri!ta "ău un pa! în înăpere. + Vino aii şi pri&eşte/ -dăugă doamna de a 0otte. + , doamnă/5 =lamă bătrâna, împreunându#şi mâinile şi lungind

gâtul. + =rai îngrijorată de lea"ă dumitale2 Pi!e doamna onte!ă. + %, doamnă, n#am !pu! niiodată nii un u&ânt de!pre a!ta. -m întrebat#o pe doamna onte!ă ând &a putea !ă#mi plătea!ă şi era 6re!deoaree n#am primit nimi de trei luni. + Crezi ă &oi putea !ă te plăte! u e e!te aii2 + I!u!e Cri!toa!e, doamnă/ aă aş a&ea eea e#i aii, aş 6 bogatăpentru toată &ia'a. oamna de a 0otte o pri&i pe bătrână u un in6nit di!pre' şi ridiă dinumeri. + in "eriire ( !pu!e ea ( anumi'i oameni îşi aminte! de numele pe

are#l port, în timp e aeia are ar trebui !ă şi#l amintea!ă l#au uitat. + 3i e &e'i "ae u tot ae!t bănet2 >ntrebă mătuşa Clotilda. + mul'ime de lururi. + 0ai întâi de toate, eu, doamnă, !oote! ă ar 6 bine !ăapro&izionăm buătăria, ai &e'i da dineuri, nu#i aşa, aum ă a&e'i bani2 + Dai/ ?ău doamna de a 0otte. Hate ine&a. + oamna !e înşeală ( !pu!e bătrâna, mereu zgârită în mişări, înerând !ă#şi eonomi!ea!ă paşii. + 3i eu î'i !pun ă bate5 + a!igur pe doamna5 + u#te şi &ezi.

+ #am auzit nimi. + a, a şi adineauri; nii adineauri n#ai auzit nimi; ei bine, daă eledouă doamne ar 6 plaat "ără !ă intre2 -e!t ra'ionament păru !ă o on&ingă pe Clotilda, ăi !e îndreptă !preuşă. + -uzi2 trigă doamna de a 0otte. + -%, ade&ărat ( zi!e bătrâna. 0ă du, mă du5



oamna de a 0otte !e grăbi !ă "aă !ă alunee ei inizei deludo&ii dubli de pe ma!ă în mână, apoi îi arună într#un !ertar. 3i împingând!ertarul murmură* + De rog, pro&iden'ă, înă o !ută de ludo&ii/ -e!te u&inte "ură ro!tite u o epre!ie de o neîn%ipuită lăomie are

l#ar 6 "ăut !ă zâmbea!ă pe Voltaire. >ntre timp, uşa palierului !e de!%i!e şi!e auzi pa!ul unui om în antiameră. mul şi mătuşa Clotilda !%imbară întreei âte&a &orbe al ăror !en! îi !ăpă onte!ei. -poi uşa !e în%i!e, paşii !epierdură pe !ară şi bătrâna intra, u o !ri!oare în mână. + 9o"tim/ Pi!e ea, dând !tăpânei !ale !ri!oarea. Conte!a eretă u aten'ie !ri!ul, pliul şi peetea, apoi ridiândpri&irea, întrebă* + Un !er&itor2 + a, doamna. + Ce li&rea2 + iiuna.

+ =ra în gri2 + a. + Hlazonul ae!ta mi#e uno!ut ( reluă doamna de a 0otte, pri&inddin nou peetea. -poi, apropiind#o de lampa, ontinuă* 6guri şi nouă malede aur. Cine are pe blazon 6guri şi male de aur2 >şi !ormoni o lipămemoria, dar degeaba. ă &edem totuşi !ri!oarea ( murmură ea. 3i,de!%izând#o u grijă pentru a nu !tria peetea, iti* Foamnă, per!oana peare a'i !oliitat#o &ă poate &izita mâine !eară daă &e'i a&ea bună&oin'a !ă#ide!%ide'i uşa a!ei dumnea&oa!trăG. -!ta e tot2 Conte!a îşi înorda din nou mintea. -m !ri! la atâteaper!oane ( zi!e ea. ă ne gândim pu'in ui am !ri!5 a toată lumea. Hărbat,

"emeie, ine îmi ră!punde25 ri!ul nu !pune nimi5 = ne!emni6ati&5 Unade&ărat !ri! de !eretar5 tilul2 tilul unui protetor5 Hanal şi bătrân5 -poi iti din nou* F9er!oana pe are a'i !oliitat#o5G ?raza are inten'ia de a 6 umilitoare. =!te de!igur a unei "emei. =aontinuă*5G&a &eni mâine !eară, daă &e'i bine&oi !ă#i de!%ide'i uşa a!eidumnea&oa!tră. "emeie ar 6 !pu!* FVă &a aştepta mâine !earăG. ei e!te bărbat5 3i u toate ae!tea, doamnele de adineauri au &enitele în!ele şi erau totuşi doamne de neam mare. ii o !emnătură5 -l ui eoare blazonul5 Capete şi nouă male de aur2 -%, !triga ea, oare mi#ampierdut min'ile2 $o%anii, de bună !eamă/ a, am !ri! domnului de Au)m)n)şi domnului de $o%an; unul dintre ei îmi ră!punde, e!te !implu a bună ziua5

ar blazonul nu#i împăr'it în patru păr'i egale, !ri!oarea e!te dei de laardinal5 -%, ardinalul de $o%an, ae!t om de lume, ae!t "ante, ae!t ambi'io!/5 Va &eni !#o &adă pe doamna de a 0otte, daă doamna de a 0otte îide!%ide uşa a!ei5 9rea bine, !ă 6e liniştit, uşa îi &a 6 de!%i!ă. 3i ând20âine !eară/ >nepu !ă &i!eze; F doamnă are !e oupă de bine"aeri şi aredă o !ută de ludo&ii poate 6 primită într#o oioabă; poate !ă îng%e'e pepardo!eala ree, !ă !u"ere pe !ăunelele mele tari a pe grătarul !"ântului



auren'iu, dar "ără "o. >n!ă un prin' al bi!eriii, un om are irulă prinbudoare, un domn al inimilor/ u, nu, trebuie a !ărăia pe are o &a &izita una!emenea prelat !ă 6e mai luoa!ă deât a multor bogătaşiG. -poi întorându#!e !pre ameri!tă, are !"ârşea de "ăut patul, !pu!e* + 9e mâine, mătuşă Clotilda. u uita !ă mă trezeşti de&reme.

>şi în!o'i u&intele u un !emn pentru ă bătrâna !ă o la!e !ingură,doamna de a 0otte &rând "ără îndoială !ă %ibzuia!ă mai în &oie. 0ătuşaClotilda ră!oli jarul pe are#l a!un!e!e în enuşă pentru a da un a!pet şimai !ărăăio! apartamentului şi atâta "oul; apoi în%i!e uşa şi !e retra!e înung%erul unde îşi a&ea uluşul. Beanne de Valoi!, în lo !ă. oarmă, "ău planuri toată noaptea, înşirau reionul !ooteli pe!te !ooteli la lumina lămpii, apoi, ând totul "u %otărâtpentru a doua zi, ătre ora trei ăzu într#o toropeală adână, din are mătuşaClotilda, are nu dormi!e nii ea mai mult, &eni, redinioa!ă porunii, !ă otrezea!ă în zori. Către ea!urile opt îşi termina!e toaleta, alătuită dintr#oro%ie de măta!e elegantă şi o pieptănătură de un bun gu!t de!ă&ârşit.

>năl'ată a o mare doamnă şi în aelaşi timp a o "emeie atrăgătoare, ualuni'a pe obrazul !tâng, u tuniă brodată la manşeta mâneii, trimi!e dupăun "el de tră!uriă#roabă aolo unde !e gă!ea ae!t "el de mijloae deloomo'ie, adiă în !trada 9ont#au#C%ou. -r 6 pre"erat o letiă, dar ar 6trebuit !ă trimită după ea prea departe. aunul#tră!uriă, "ă are era în%ămat un zdra%on din -u&ergne, primiporuna !#o la!e pe doamna onte!ă în 9ia'a $egală, unde, !ub aradeledin!pre miazăzi, la parterul unei louin'e abandonate, louia meşterul?ingret, tapi'er#deorator, 'inând mobile de oazie şi alte lururi, la ele maion&enabile pre'uri de &ânzare !au de în%iriat. Pdra%onul din -u&ergne îşi tran!portă rapid lientă din !tradă aint#

Claude în 9ia'a $egală. Pee minute de la pleare, onte!a !e oprea lapră&ăliile meşterului ?ingret, unde o &om &edea din ae!t moment admirândşi !otoind în ae!t panoptium pe are &om înera !ă#l de!riem. >n%ipui'i#&ă nişte barăi lungi de aproimati& inizei de piioare, latede treizei şi înalte de şapte!prezee; pe pere'i, tapi!erii în"ă'işând domnialui <enri al IV#lea şi a lui udo&i al @III#lea; de ta&ane, a!un!e printrenenumăratele obiete !u!pendate, lu!tre a nişte !"eşnie u multe bra'e din!eolul al @VI#lea atârnau îng%e!uite lângă şopârle împăiate, andelabrebi!erieşti şi peşti zburători. 9e podea, îngrămădite, o&oare şi rogojini,mobile u oloane ră!uite, u piioare !ulptate, bu"ete de !tejar lurat,on!ole udo&i al @V#lea u piioarele aurite, anapele aoperite u dama!

roz !au u ati"ea de Utre%t, paturi, imen!e "otolii de piele um îi plăeau luiullE, dulapuri de abano! u panouri în relie" şi u "ereături de aramă, me!eHoule u tăblia din email !au por'elan, me!e de toaletă u !er&iii omplete,omode u mar%etărie reprezentând in!trumente !au :ori. 9aturi din lemnde tranda6r !au de !tejar u e!tradă !au balda%in, perdele de toate "ormele,u tot "elul de de!ene, din toate !to"ele !e îngrămădeau laolaltă, !eon"undau, potri&iri du#!e !au nu, în penumbra magaziei. Cla&eine, oli&iipentru pă!ări, %arpe, !i!tre pe o mă!u'ă, âinele din 0arlboroug% împăiat, u



o%ii de email. -poi îmbrăăminte de toate alită'ile* ro%ii atârnând alăturide "rauri de ati"ea, manşete de o'el, de argint, de !ide". "eşnie, portretede !trămoşi, pituri în&e%ite, gra&uri înrămate şi toate imita'iile după Vernet,pe atuni la modă, a aelui Vernet ăruia regina îi !pu!e!e atât de gra'io! şide !piritual*

+ <otărât, domnule Vernet, numai dumneata po'i !ă dai nota în ?ran'a/ Capitolul @VI Bupân ?ingret. Iată tot e înânta o%iul şi în:ăăra imagina'ia pungilor !ărae înpră&ăliile meşterului ?ingret din 9ia'a $egală. 0ăr"urile nu erau noi şi 6rma odelară pe "a'ă, dar, la un lo, !e puneau în &aloare una pe alta şi !"ârşeauprin a reprezenta un total mult mai demn de luat în !eamă deât ar 6 bănuit%iar umpărătorii ei mai preten'ioşi şi puşi pe tomeală. Venind aii şi uitându#!e la toate ae!te minună'ii, doamna de a 0otteob!er&ă de#abia aum âte îi lip!eau în !trada aint#Claude. >i lip!ea un !alonare !ă aibă o !o"a, "otolii şi jil'uri largi. !u"ragerie u bu"ete, etajere şipoli'e. Un budoar u perdelele alba!tre#&erzui, mă!u'e şi para&ane. ar, mai

ale!, eea e îi lip!ea, 6e pentru !alon, !u"ragerie !au budoar, erau banii uare !ă poată a&ea mobilele pe are !ă le pună în ae!t nou apartament. >n!ă u tapi'erii din 9ari! tranza'iile !#au "ăut u uşurin'ă în toate&remurile şi nu !#a auzit niiodată ă o "emeie tânără şi drăgu'ă !ă#şi deadu%ul în pragul unei uşi pe are !ă n#o poată !ili !ă !e de!%idă. a 9ari!,eea e nu !e umpără !e în%iriază şi obişnui'ii amerelor mobilate au pu! în irula'ie pro&erbul* F- &edea în!eamnă a luaG. oamna de a 0otte, în !peran'a unei po!ibile în%irieri, după emă!ura şi iar mă!ură, !e dei!e pentru o mobilă tapi!ată u măta!e galben# în%i! are îi plău de la primă pri&ire. 9oate şi pentru ă !e potri&ea u părulei negru. iiodată în!ă aea!tă mobilă, ompu!ă din zee pie!e, nu &a

înăpea la etajul patru din !tradă aint#Claude. 9entru a totul !ă aibă lo,trebuia !ă în%irieze etajul trei, alătuit dintr#o antiameră, !u"ragerie, un!alonaş şi dintr#un dormitor. >n "elul ae!ta, &a primi la etajul trei milo!teniaardinalilor, iar la patru pe ea a in!titu'iilor de aritate, dei în lu, pomenileelor are pratiă bine"aerile din o!tenta'ie şi în !ărăie, o"randele elor uidei preonepute ărora nu le plae !ă dea elor e nu par a a&ea o ne&oieab!olută. uând aea!tă %otărâre, onte!a îşi arună o%ii !pre partea mai întuneoa!a a barăii, adiă !pre ol'ul în are podoabele păreau şi mai!trăluitoare, ol'ul ri!talurilor, al obietelor aurite şi al oglinzilor. Văzu !tându şapa în mână, u aerul impertinent şi zâmbetul ze:emitor un indi&id e

părea a 6 un burg%ez parizian; omul ră!uea o %eie pe degetele arătătoare împreunate ale ambelor mâini. -e!t mare !peiali!t în măr"uri de oazie nuera altul deât jupân ?ingret, ăruia &ânzătorii îi anun'a!eră &izita unei"rumoa!e doamne &enită în tră!uriă. -eiaşi &ânzători puteau 6 &ăzu'i în urte, îmbrăa'i u %aine !urte şi!trâmte din pânză de !a şi dimie şi a&ând în piioare iorapi de!tul depono!i'i. =rau oupa'i !ă re!taureze, u ajutorul unor mobile &e%i, altele maipu'in &e%i !au, mai prei!, !ă de!"aă !o"ale, "otolii şi plăpumi zdren'ăroa!e



pentru a !oate lină şi "ulgii, material nee!ar la umplerea elor are le înlouiau. Unul !ărmăna lână, o ame!tea bine u âl'i şi re"ăea noiletapi!erii. -ltul "rea de zor u leşie jil'uri înă arătoa!e. Un al treilea ăla!to"ele ură'ate u !ăpunuri aromate. 3i a!t"el !e înjg%ebau din ae!te jerpelituri mobilele de oazie atât de "rumoa!e pe are doamna de a 0otte

tomai le admira. omnul ?ingret, ob!er&ând ă muşteriul ar putea !ă &adă opera'iunileangaja'ilor !ăi şi !ă le în'eleagă într#un "el mai pu'in on&enabil intere!elor!ale, în%i!e o uşă u geamuri e dădea !pre urte, de teamă a pra"ul !ă n#oorbea!ă pe doamna5 + -şadar, doamna5 + 3i !e opri. =ra o întrebare. + oamna onte!a de a 0otte Valoi! ( ră!pun!e nepă!ătoare Beanne. a ae!t nume ră!unător, domnului ?ingret îi pieri zâmbetulbatjooritor, pu!e %eia în buzunar şi !e apropie.

+ -%, aii nu !e a:ă nimi din eea e i#ar on&eni doamnei ( zi!e el.-m e&a nou, e&a "rumo!, e&a groza&. u trebuie a doamna onte!ă !ă#şi în%ipuie, 6indă !e a:a în 9ia'a $egală, ă 6rma ?ingret nu are mobile la "elde "rumoa!e a şi tapi'erul regelui. ă lă!ăm toate ae!tea doamnă, daă&re'i şi !ă mergem în ealaltă pră&ălie. Beanne roşi. Dot eea e &ăzu!e ea aii i !e părea "oarte "rumo!, atât de"rumo!, înât nii nu !pera !ă le poată ob'ine. 0ăgulită, "ără îndoială, de a 6atât de "a&orabil apreiată de ătre domnul ?ingret, ea nu#şi putu în"rângeteama ă negu!torul a eagerat po!ibilită'ile !ale. >şi ble!temă orgoliul şiregretă de a nu !e 6 prezentat drept o !implă burg%eză. ar, din orie înurătură, o minte ageră trage "oloa!e.

+ imi nou, domnule ( !pu!e ea ( nu &reau nimi nou. + oamnă are "ără îndoială de mobilat apartamentele unor prieteni. + -i g%iit, ai g%iit, domnule, apartamentul unui prieten. r,dumneata în'elegi5 Că pentru apartamentul unui prieten5 + e minune. oamna !ă aleagă ( repliă ?ingret, u şiretenia unuinegu!tor din 9ari!, are nu#şi "ae o ambi'ie din a &inde neapărat lururi noi,mai ale!, daă poate !ă âştige tot atât de bine &ânzând lururi &e%i. + -ea!tă gra'ioa!ă mobila u tapi!eria galben#în%i!, de eemplu2>ntrebă onte!a. + -, nu#i mare luru, doamnă, nu !unt deât zee pie!e. + u#i groza&ă ( reluă onte!a.

+ =!te ab!olut nouă, doamna poate !ă#şi dea !eama5 + ouă5 9entru ine o ia de oazie. + ?ără îndoială ( repliă jupân ?ingret, râzând. ar, în !"ârşit, aşa ume!te, merită opt !ute de li&re/ 9re'ul o "ău !ă tre!ară pe onte!a* um !ă mărturi!ea!ă ea ămoştenitoarea a!ei de Valoi! !e mul'umea u o mobilă de oazie, dar nuputea plăti opt !ute de li&re2 e %otărî !ă !e arate nemul'umită.



+ ar nimeni n#a pomenit de umpărare, domnule. Cum aş putea !ăumpăr &e%iturile a!tea2 u#i &orba deât de în%iriat şi înă5 ?ingret !e !trâmbă, deoaree, "ără di!u'ie, lienta pierdea dinimportan'ă. u mai era &orba !ă &ândă o mobilă nouă, nii %iar una deoazie, i doar de o !implă în%iriere.

+ ori'i toată aea!tă mobilă pentru un an2 >ntrebă el. + u, pentru o lună. Drebuie !ă mobilez a!a unui pro&inial. + !ută de li&re pe lună ( zi!e jupân ?ingret. + Alumeşti, red, domnule. >n "elul ae!ta, în opt luni, mobila &a 6 amea. + e aord, doamnă onte!a. + =i bine, atuni2 + =i bine, doamnă, daă &a 6 a dumnea&oa!tră, nu &a mai 6 a mea şi, în on!ein'ă, nu &a mai trebui !ă mă oup de re!taurarea şi împro!pătareaei, lururi are o!tă. oamna de a 0otte !e gândi* F !ută de li&re pentru o lună, e mult;

dar trebuie !ă %ibzuim a!t"el* !au &a 6 prea !ump pentru o lună şi atuni înapoiez mobila "ă ând tapi'erului o eelentă impre!ie, !au într#o lună potomanda o mobilă nouă. ooti!em !ă dau ini până la şa!e !ute de li&re; !ă6m generoa!ă şi !ă %eltuim o !ută de !uziG. + Iau aea!tă mobilă u tapi!eria galben#în%i! pentru !alon, împreunău toate perdelele ( zi!e ea u gla! tare. + a, doamnă5 + 3i o&oarele. + Iată#le. + Ce îmi &e'i da pentru o altă înăpere2 + -e!te ban%ete &erzi, dulapul de !tejar, ma!a u piioare ră!uite,

perdele &erzi din dama!. + Hine; şi pentru o ameră de dormit2 + Un pat mare şi "rumo! u o garnitură de bună alitate, o u&erturăde ati"ea brodată în roz şi argintiu, perdele alba!tru#de!%i!, tot e trebuiepentru ămin în !til oareum goti dar u mult aur. + 0a!a de toaletă2 + -re dantelă de 0aline!. 9ri&i'i, doamnă. omodă u o mar%etăriedeliată, un şi"onier a!ortat, o !o"a tapi!ată, !aune a!emănătoare, elegantein!trumente de "o are pro&in din amera de dormit a doamnei de9ompadour, de la C%oi!E. + Dotul la e pre'2

+ lună2 + a. + 9atru !ute de li&re. + <aide, domnule ?ingret, te rog, nu mă lua drept o nepriepută.amenii de rangul meu nu !e la!ă impre!iona'i u una u două. Aândeşte#te,te rog, ă patru !ute de li&re pe luna "a patru mii opt !ute de li&re pe an şiă, la pre'ul aea!ta, aş putea mobila un palat întreg. Bupân ?ingret !e!arpină după ure%e. 0ă "ae'i !ă renun' la 9ia'a $egală ( ontinuă onte!a.



+ -ş 6 di!perat, doamnă. + o&edeşte#mi#o. u &reau !ă dau deât o !ută de !uzi pe totmobilierul. Beanne ro!ti ae!te ultime u&inte u o a!emenea autoritate, înâtnegu!torul !e gândi din nou la &iitor.

+ ?ie, doamnă ( aeptă el. + 3i u o ondi'ie, jupân ?ingret. + Care, doamnă2 + Că totul !ă 6e du! şi aranjat în apartamentul pe are &i#l &oi india înepând din lipa a!ta şi până la ora trei după#amiază. + 9ăi e zee, doamnă; gândi'i#&ă, bate ora zee. + a !au nu2 + Unde trebuie !ă mergem, doamnă2 + trada aint#Claude, 0arai!. + a doi paşi2 + =at.

Dapi'erul de!%i!e uşa e dă !pre urte şi !trigă* + El&ain/ andrE/ $)mE/ Drei uenii alergară, înânta'i de a a&ea un pretet !ă#şi întrerupălurul, un pretet pentru a o &edea pe "rumoa!a onte!ă. + Dărgile, domnilor, ăruioarele/ $)mE, &ei înăra mobila u tapi!eriagalben#în%i!. El&ain, pune mobilierul antiamerei în ăruior, în timp e tu,are eşti mai grijuliu, &ei due dormitorul. ă întomim li!ta, doamnă şi daă&re'i, &oi !emna %itan'a. + Iată şa!e ludo&ii dubli ( !pu!e onte!a ( plu! un ludo&i !implu. + Iată doi !uzi de şa!e li&re, doamnă. + in are unul îl &oi dărui ae!tor domni, daă treaba &a 6 bine "ăută

( ră!pun!e onte!a. 3i lă!ându#şi adre!a, !e ură din nou în tră!uriă. oră mai târziu în%iria louin'a de la etajul trei şi nu treură nii două ore şi !alonul,antiamera şi dormitorul erau mobilate u tot e trebuie, 0oneda de şa!eli&re a "o!t âştigată de domnii andrE, $)mE şi El&ain în &reo zee minute. upă e louin'a "u a!t"el tran!"ormată şi geamurile !pălate, în ămine!e aprin!e "oul. Beanne !e aşeza în "a'a oglinzii şi timp de două ore îşi !a&ura"eriirea, buuria de a ăla pe un o&or plăut în timp e în jurul !ău, întrepere'ii apitona'i plutea o atmo!"eră îmbietoare înmire!mată de par"umulmiandrelor are !e ră!"ă'au în &a!ele japoneze. Bupân ?ingret nu uita!e!"eşniele aurite u lumânări; de o parte şi de alta a oglinzilor, lu!trele în

"ormă de !"eşnie u mai multe bra'e de !tilă ăpăta!eră, !ub !trăluirealuminărilor, toate nuan'ele urubeului. ?o, :ori, lumânări, tranda6ri par"uma'i, Beanne "olo!i totul la în"rumu!e'area paradi!ului pe are îl %ărăzi!e eelen'ei !ale. e îngriji ea în!ăşi ă uşa de la dormitor, întrede!%i!ă u o%etărie, !ă la!e !ă !e &adăun înântător "o îmbietor şi roşu, !ub ale ărui re:ee !trălueau piioarele"otoliilor, lemnul patului şi !upor'ii de metal ai buştenilor din ămin, !upor'i



e apar'inu!eră doamnei de 9ompadour şi în"ă'işau apete de %imeră pe are!e aşeza!e ând&a înântătorul piior al mar%izei. Co%etăria Beannei nu !e mărginea aii. aă "oul dădea mai mult pre' interiorului ae!tei amere mi!terioa!e,daă par"umurile lă!au !ă !e g%iea!ă "emeia, "emeia lă!a !ă !e între&adă

ra!a, "rumu!e'ea, !piritul şi gu!tul demne de o eminen'ă. Beanne dădu toaletei !ale o aten'ie pentru are domnul de a 0otte,!o'ul ab!ent, i#ar 6 erut !ooteală. ?emeia "u la înăl'imea apartamentului şial mobilierului în%iriat de la jupân ?ingret. upă o ma!ă uşoară, a !ă#şipă!treze toată prezen'a de !pirit şi !ă nu#şi piardă eleganta !a paloare, Beanne !e u"undă într#un enorm "otoliu în apropierea "oului din dormitor. Cuo arte în mână, u panto"ul de a!a pe un taburet, ea aştepta, a!ultând înaelaşi timp bătăile pendulei şi zgomotele îndepărtate ale tră!urilor etulburau arareori liniştea pu!tiului artier 0arai!. -ştepta. rologiul !ună ora nouă, zee, un!prezee* nimeni nu &eni,nii u tră!ura, nii pe jo!. Un!prezee/ -ea!ta era totuşi ora prela'ilor

galan'i are şi#au !timulat po"ta de "apte aritabile inând într#un artiermărginaş şi are, nea&ând de "ăut deât douăzei de în&ârtituri de roatăpentru a ajunge în !trada aint#Claude, !e mândre! ă pot 6 omenoşi,6lantropi şi religioşi u un atât de mi e"ort. 0iezul nop'ii !ună lugubru la ?ille!#du#Cal&aire. ii prelatul, niitră!ura; lumânările înepu!eră !ă pălea!ă, unele re&ăr!ându#!e în &ăluridia"ane pe!te !uporturile lor de aramă aurită. ?oul, în&iorat printre !u!pine,!e tran!"orma!e în jărate, apoi în enuşă. =ra o ăldură euatorială înamândouă înăperile. Hătrâna !er&itoare, are !e pregăti!e atâta, bombănea împotri&abonetei u panglii preten'ioa!e, ale ărei "unde, are ădeau o dată u apul

!ău ând a'ipea în "a'a lumânărilor din antiameră, nu !e ridiau intate, 6edin auză ă !e atingeau de :aără, 6e din auza urmelor lă!ate de earăli%idă. a două!prezee şi jumătate, Beanne !e ridiă "urioa!ă din "otoliul !ău,pe are îl pără#!i!e de mai bine de o !ută de ori, pentru a de!%ide "erea!traşi a !ruta u pri&irile !trada. Cartierul era liniştit a înainte de "aerea lumii.=a !e lă!ă dezbrăata, re"uză ina şi o onedia pe bătrâna, ale ărei întrebări înepu!eră !ă o !ââie. ingură în mijloul tapetelor !ale de măta!e,!ub "rumoa!ele !ale perdele, în minunatul !ău pat, nu dormi mai bine deât în ajun, deoaree în ajun nepă!area o "ăea "eriită* era plină de !peran'ă. Cu toate ae!tea, pentru a putea lupta mai departe u îndârjire

împotri&a !or'ii nemiloa!e, Beanne îi gă!i o !uză ardinalului. >n primul rând,aea!ta* ă era ardinal, mare prelat, ă a&ea mii de probleme ompliate şi, în on!ein'a, mai importante deât o &izită în !trada aint#Claude. -poi oaltă !uză* el nu o unoştea pe aea!tă miă onte!ă de Valoi!, !uză "oarteon!olatoare pentru Beanne. %, u !iguran'ă ă nu !#ar 6 on!olat daădomnul de $o%an nu şi#ar 6 'inut u&ântul după o primă &izită. 0oti&ul peare Beanne şi#l dădu ei în!ăşi a&ea ne&oie de o do&adă pentru a 6on&ingător. Beanne nu !e mai putu !tăpâni; !ări din pat, îmbrăată în alb



um era, în ro%ia !ă de a!ă şi aprin!e luminările de la ăpătâi; multă &reme!e pri&i în oglindă. upă e !e eamina, !urâ!e, !tin!e luminările şi !e ulădin nou. 0oti&ul era &alabil. Capitolul @VII Cardinalul de $o%an.

- doua zi, Beanne, "ără !ă !e de!urajeze, !e apuă din nou !ă dea atâtapartamentului ât şi !ieşi o în"ă'işare ât mai îmbietoare. glinda îi !pu!e!eă domnul de $o%an &a &eni numai pentru ă auzi!e &orbindu#!e de!pre ea.Hătu!e ora şapte şi în !alon "oul împrăştia o lumină !trăluitoare, ând otră!ura treu în jo!ul !trăzii aint#Claude. Beanne nu a&u!e!e nii măar timpul !ă arune în "ugă o pri&ire "ugarăpe "erea!tră. in tră!ură oborî un bărbat în"ăşurat într#o mantie uriaşă; apoipoarta a!ei !e în%i!e după el şi tră!ura !e retra!e pe o !trădu'ă &eină a!ă aştepte întoarerea !tăpânului. Curând lopo'elul zbârnâi şi inima doamneide a 0otte bătu atât de tare, înât puteai !#o auzi. ?iindu#i în!ă ruşine !ă !ela!e pradă unei emo'ii ne!ăbuite, Beanne poruni inimii !ă taă, potri&i la

repezeală şi ât putu mai bine broderia are aoperea ma!a, !%imbapartitura de la la&ein şi o re&i!tă de pe ol'ul şemineului. upă âte&aminute mătuşa Clo#tilda o anun'ă pe doamna onte!ă ă a &enit* F9er!oanaare a !ri! alaltăieriG. + ă intre ( ră!pun!e Beanne. Un pa! uşor, panto6 are !âr'âiau, un per!onaj impunător, îmbrăat înati"ea şi măta!e, u o 'inută mândră şi părând înalt de zee o'i în ae!tapartament miu', iată e &ăzu Beanne ând !e ridia !ă#l primea!ă. $ăma!epro!t impre!ionată de inognito#ul pă!trat de per!oană. -!t"el, %otărându#!e!ă pară o "emeie are &orbeşte numai după e !#a gândit bine, zi!e* + Cu ine am onoarea !ă &orbe!2 3i "ău o re&eren'ă, a&ând un aer

mai urând orotitor deât de orotita. 9rin'ul pri&i !pre uşa !alonului pe are di!păru!e bătrâna. + unt ardinalul de $o%an ( ro!ti el. a auzul ae!tui nume, doamna de a 0otte, pre"ăându#!e ă roşeşteşi ă îşi pierde umpătul, ră!pun!e u o re&eren'ă um numai regilor li şe"ae. -poi tra!e un "otoliu şi, în lo !ă !e aşeze pe !aun, aşa um o ereaeti%eta, !e aşeză în jil'ul el mare. Cardinalul, &ăzând ă 6eare !e poatepurta mai la largul !ău, îşi pu!e pălăria pe ma!ă şi, pri&ind#o 'intă pe Beanne,are "ău la "el, înepu* + -şadar, e!te ade&ărat, domnişoară52 + oamnă ( îl oretă Beanne.

+ Ierta'i#mă5 Uita!em5 -şadar, e!te ade&ărat, doamnă2 + o'ul meu !e numeşte ontele de a 0otte, mon!eniore. + a, da, de!igur; e!te în regimentul de jandarmi al regelui !au aireginei, nu#i aşa2 + a, mon!eniore. + 3i dumnea&oa!tră, doamnă, !unte'i nă!ută Valoi!. + a, mon!eniore, Valoi!.



+ ume ilu!tru/ $o!ti ardinalul, !tând piior pe!te piior. ume rar,are !#a !tin!5 Beanne g%ii neînrederea ardinalului. + tin!2 iideum, mon!eniore ( repliă ea ( deoaree îl port eu şi"ratele meu, baronul de Valoi!.

+ $euno!ut2 + u#i ne&oie !ă 6e reuno!ut, mon!eniore* "ratele meu, indi"erentdaă e!te bogat !au !ăra, &a 6 în orie az eea e !#a nă!ut, adiă baronde Valoi!. + oamnă, &orbi'i#mi pu'in de!pre aea!tă genealogie, &ă rog. 0ăintere!ează; îmi plae ae!t blazon. Beanne po&e!ti !implu, "ără !ă şo&ăie, tot eea e ititorul ştie.Cardinalul a!ulta şi pri&ea, ii măar nu îşi dă !ilin'a !ă#şi a!undăimpre!iile. a e bun2 u redea âtuşi de pu'in nii în meritele, nii în rangulde are îi &orbea Beanne; o &edea "rumoa!ă şi !ăraă; o pri&ea şi îi era deajun!.

Beanne, are ob!er&ă totul, g%ii inten'iile rău&oitoare ale &iitorului !ăuprotetor. + -!t"el înât ( !pu!e domnul de $o%an, u nepă!are ( a'i "o!t într#ade&ăr nenoroită2 + u mă plâng, mon!eniore. + 9rin urmare, !#a eagerat prea mult ând mi !#a &orbit de!pregreută'ile prin are tree'i. 9ri&i în jurul !ău. ouin'a e!te plăută, "rumo!mobilată. + 9entru o biată "emeiuşă, "ără îndoială ( repliă u brutalitate Beanne, nerăbdătoare !ă ajungă la un rezultat. a, mon!eniore. Cardinalul !%i'ă un ge!t.

+ Cum2 Con!idera'i ae!t mobilier, mobilierul unei biete "emeiuşti2 + u red, mon!eniore ( !pu!e ea ( ă îl pute'i on!idera mobilierulunei prin'e!e. + 3i dumnea&oa!tră !unte'i prin'e!ă ( zi!e el, u o impereptibilăironie e nu &oia !ă pară impertinen'ă. + unt nă!ută Valoi!, mon!eniore, aşa um dumnea&oa!tră !unte'i$o%an. = tot e &ă pot !pune. $o!ti ae!te u&inte u atâta gra'ie, u o atât de maie!tuoa!ă re&oltă,u noble'ea "emeii are &ede ă nu e!te pre'uită um merită şi u&intele!unară atât de armonio! şi pline de demnitate în aelaşi timp, înât prin'ul nu!e !im'i jignit, iar bărbatul "u uprin! de emo'ie.

+ oamnă, am uitat ă primul meu u&ânt ar 6 trebuit !ă 6e o !uză,V#am !ri! ieri ă &oi &eni aii, dar am "o!t re'inut la Ver!aille! pentruprimirea domnului de uWren. -m "o!t !ilit !ă renun' la plăerea de a &ă&izita. + 0on!eniorul mi#a "ăut şi aşa o prea mare in!te gândindu#!e lamine a!tăzi şi domnul onte de a 0otte, !o'ul meu, &a regreta o dată maimult eilul la are îl obligă !ărăia, deoaree ae!t eil îl împiediă !ă !ebuure de &izita uneia dintre ele mai ilu!tre per!onalită'i.



Cu&ântul !o' re'inu aten'ia ardinalului. + Drăi'i !ingură, doamnă2 >ntrebă el. + -b!olut !ingură, mon!eniore. + ?rumo! din partea unei "emei tinere şi "rumoa!e. + =!te uşor, mon!eniore, pentru o "emeie are ar 6 nelaloul ei în orie

altă !oietate deât aeea de unde !ărăia o îndepărtează. Cardinalul tău. + e pare ă genealogii nu &ă onte!ta originea2 + a e bun2 Pi!e u di!pre' Beanne, îndepărtându#şi u un ge!t"ermeător ârlion'ii pudra'i de pe tâmple. Cardinalul îşi tra!e "otoliul a pentru a#şi apropia piioarele de "o. + oamnă ( !pu!e el ( am &rut şi &reau !ă ştiu u e &ă pot 6 de "olo!. + Cu nimi, mon!eniore. + Cum u nimi2 + =minen'a &oa!tră îmi "ae iară doar şi poate o in!te prea mare. + ă &orbim de!%i!.

+ u ştiu um am putea &orbi mai de!%i! deât am &orbit,mon!eniore. + Vă plângea'i adineauri5 + Pi!e ardinalul, pri&ind în jurul lui a pentru a aminti Beannei e!pu!e!e de!pre mobilierul ei !ărăăio!. + >ntr#ade&ăr, mă plângeam. + -şadar, doamnă52 + =i bine, mon!eniore, &ăd ă eminen'a &oa!tră &rea !ă#mi dea depomană, nu#i aşa2 + , doamnă5/ + imi alte&a, nu2 -m primit pomană până aum, dar nu &oi mai

primi de azi înainte. + Ce &re'i !ă !pune'i2 + 0on!eniore, am îndurat multe umilin'e în ultima &reme; nu &oi maiputea !ă rezi!t. + oamnă, "olo!i'i u&inte mari. enoroirea nu dezonorează5 + C%iar ând por'i un nume a al meu2/ pune'i, dumnea&oa!tră a'ierşi, domnule de $o%an2 + u &orbim de!pre mine ( ripo!tă ardinalul, înurat dar şi u tru6e. + 0on!eniore, nu uno! deât două "eluri de a ere de pomană* întră!ură !au la poarta unei bi!erii; îmbrăată în ati"ea şi aur !au în zdren'e.=i bine, adineauri nu mă aşteptam !ărmi "ae'i in!tea de a mă &izita;

redeam ă m#a'i uitat. + -%, dei ştia'i ă eu !unt el e &#a !ri!2 pu!e ardinalul. + are n#am &ăzut blazonul dumnea&oa!tră pe !igiliul !ri!orii pe aremi#a'i "ăut in!tea de a mi#o trimite2/ + Cu toate ae!tea &#a'i pre"ăut ă nu mă reunoaşte'i. + 9entru ă nu mi#a'i "ăut in!tea de a &ă anun'a. + =i bine, îmi plae aea!tă mândrie ( zi!e u &ioiiune ardinalul,pri&ind u o aten'ie îngăduitoare o%ii &ii şi %ipul tru"aş al Beannei.



+ puneam dei ( relua aea!ta ( a înainte de a &ă &edea lua!em%otărârea !ă lepăd aea!tă biată mantie are#mi a!unde !ărăia, areaoperă inutilitatea de a a&ea un nume a al meu şi !#o porne! în zdren'e aorie erşetoare reştina !pre a#mi erşi buata de pâine implorând nuorgoliul, i milă treătorilor.

+ per ă nu !unte'i la apătul oriăror re!ur!e, doamnă2 Beanne nură!pun!e. + -&e'i poate o moşie unde&a, 6e ea şi ipoteata2 >ntrebă el, !tânjenit.Hijuterii de "amilie5 -eea de pildă2 3i arătă o utiu'ă pe are !e plimbaudegetele albe şi deliate ale tinerei "emei. + -ea!ta2 Pi!e ea. + utioară neobişnuită, pe u&ântul meu/ >mi da'i &oie2 luă. -%/ Un portret/ 3i tre!ări uimit. + Cunoaşte'i originalul ae!tui portret2 >ntrebă Beanne. + =!te portretul 0ariei#Dereza. + -l 0ariei#Dereza2/

+ a, împărătea!a -u!triei. + -de&ărat2/ =lamă Beanne. Crede'i, mon!eniore2 Cardinalul înepu !ă !tudieze u aten'ie utiu'a. + e unde o a&e'i2 >ntrebă. + e la o doamnă are a &enit alaltăieri. + a dumnea&oa!tră2 + a mine. + doamnă2 3i ardinalul pri&i utioara u şi mai multă luare#aminte. + -m gre!ie, mon!eniore ( !e oretă onte!a ( erau două doamne. + 3i una dintre ae!te doamne &#a dat utioara aea!ta2 >ntrebă el, u

neînredere. + u, nu mi#a dat#o. + -tuni, um de !e a:ă în po!e!ia dumnea&oa!tră2 + - uitat#o aii. Cardinalul răma!e atât de adânit în gânduri, înât onte!a de Valoi! "uintrigată şi îşi zi!e ă ar trebui !ă de!%idă bine o%ii. >n ele din urmăardinalul ridiă "runtea şi, uitându#!e u aten'ie la onte!ă, întrebă* + 3i um !e numeşte aea!tă doamnă2 0ă &e'i ierta, red, ă &ă punaea!tă întrebare; mă !imt eu în!umi ruşinat ă &ă &orbe! a un judeător. + >ntr#ade&ăr, mon!eniore ( repliă doamna de a 0otte ( întrebareapare iudată.

+ 9oate indi!retă, dar iudată5 + Ciudată, repet. aă aş 6 uno!ut#o pe doamna are a lă!at aiiaea!tă miu'ă bombonieră5 + =i bine2 + =i bine, până aum i#aş 6 trimi!#o înapoi. ?ără îndoială ă 'ine la ea şin#aş &rea a amabilă !ă &izită !ă aibă drept urmare patruzei şi opt de ore denelinişte. + ei nu o unoaşte'i5



+ u, ştiu numai ă !e a:ă în "runtea unei in!titu'ii de bine"aere5 + in 9ari!2 + in Ver!aille!5 + in Ver!aille!25 >n "runtea unei in!titu'ii de bine"aere52 + 0on!eniore, prime! ajutor de la "emei, ele nu umile! o biată

!ărmană atuni ând o ajută. 3i aea!tă doamnă, ăreia !u:ete miloa!e i#auatra! aten'ia a!upra !itua'iei mele, mi#a lă!at pe ămin o !ută de ludo&ii. + !ută de ludo&ii/ $epetă ardinalul, !urprin!; apoi îşi dădu !eamaă ar putea !#o jignea!ă pe Beanne. >ntr#ade&ăr, Beanne tre!ări!e. Ierta'i#mă,doamnă ( adaugă el ( nu mă miră ă &#a dat aea!tă !umă. impotri&ă,merita'i !oliitudinea tuturor inimilor aritabile, iar numele pe are#l purta'i îiobligă !ă &ă ajute. u m#a mirat deât ă !e a:ă în "runtea unei in!titu'ii debine"aere. -e!te doamne dau de obiei !ume mai mii. -'i putea !ă mi#ode!rie'i pe &izitatoarea dumnea&oa!tră, onte!ă2 + e!tul de greu, mon!eniore ( repliă Beanne pentru a !poriuriozitatea interloutorului !ău.

+ Areu2 e e2 e &reme e a "o!t aii2 + eoaree aea!tă doamnă, are nu &roia probabil !ă 6e reuno!ută, îşi a!undea obrazul !ub o glugă largă şi era în"ăşurata în blănuri din reştetpână#n tălpi. umai ă5 Conte!a a&u aerul ă !e gândeşte la e&a. + umai ă5 + $epliă ardinalul. + 0i !#a părut ă &ăd5 u "a nii o a6rma'ie, mon!eniore5 + Ce &i !#a părut ă &ede'i2 + Că a&ea o%ii albaştri. + Aura2

+ 0iă, deşi buzele erau ărnoa!e, mai ale! buza in"erioară. + >naltă !au mijloie2 + 0ijloie. + 0âinile2 + 9er"ete. + Aâtul2 + ung şi !ub'ire. + C%ipul2 + e&er şi nobil. + -entul2 + 9ară !trăin. ai poate o unoaşte'i pe aea!tă doamnă,

mon!eniore2 + e e rede'i ă o uno!, doamna onte!ă2 Pi!e repede prelatul. + upă "elul în are mă întreba'i, mon!eniore, !au poate datorită!impatiei pe are o au 6lantropii unii "a'ă de al'ii. + u, doamnă, nu o uno!. + au poate, mon!eniore, a&e'i unele bănuieli2 + >n legătură u e2 + >n legătură u ae!t portret, de pildă2



+ -%, da, de!igur ae!t portret5 + $epliă iute ardinalul, temându#!e ă a lă!at !ă !e &adă prea multe. + =i bine, ae!t portret, mon!eniore2 + =i bine, ae!t portret mi !e pare a 65 + -ela al împărăte!ei 0aria#Dereza, nu#i aşa2

+ Cred ă da. + -tuni pre!upune'i5 + 9re!upun ă a'i primit &izita uneia dintre doamnele germane are au în6in'at o a!ă de bine"aere5 + a Ver!aille!2 + a, doamnă, la Ver!aille!. 3i ardinalul tău. ar !e &edea limpede ă nu era de lo liniştit şi aprezen'a ae!tei utioare în a!a onte!ei îi reînnoi !e toate bănuielile. umaiă eea e Beanne nu reuşea !ă de!luşea!ă până la apăt, eea e aută înzadar !ă#şi eplie, era părerea pe are şi#o "ău!e prin'ul de!pre ea, părereare în mod &ădit îi era de"a&orabilă şi are nu duea la altă onluzie deât

la "aptul ă ea îi întinde o ur!ă, "olo!indu#!e de aparen'e. >ntr#ade&ăr, nu era greu !ă#'i dai !eama de intere!ul u are ardinalulurmarea tot e "ăea regina, u atât mai mult u ât şoaptele urtenilorră!pândi!eră z&onul, iar noi am arătat u âtă grijă !e !trăduiau anumi'iduşmani !ă între'ină animozitatea dintre !u&erana şi prelat. -e!t portret al0ariei#Dereza, aea!ta utioară în are îşi 'inea de obiei bomboanele şi peare ardinalul o &ăzu!e de o !ută de ori în mâinile reginei, um de !e a:a la Beanne, are era aproape o erşetoare2 $egina &eni!e într#ade&ăr, aii, înaea!tă louin'a !ărăăioa!a2 aă &eni!e, rămă!e!e pentru Beanne oneuno!ută2 -&ea oare Beanne &reun moti& anume a !ă a!undă in!tea ei !e "ău!e2 9relatul !e îndoia. e îndoi!e şi în ajun. umele de Valoi! îl

în&ă'a!e !ă !e "erea!ă şi iată ă nu mai era &orba de o "emeie !ăraă, i deo prin'e!a ăreia regina îi adue în per!oana ajutorul !ău. 0aria#-ntoanetaera oare atât de darniă2 >n timp e ardinalul !e "rământă a!t"el, Beanne, are nu#l pierdea dino%i, Beanne, are ob!er&ă toate !entimentele pe are le înera prin'ulY eradi!perată. >ntr#ade&ăr, nu ei!ta %in mai mare pentru 6in'ele are nutre!gânduri a!un!e deât neînrederea elor pe are dore! !ă#i on&ingă,!punându#le ade&ărul gol#golu'. Dăerea era !tânjenitoare pentru amândoi; ardinalul o urma din nou. + ar pe doamna are o în!o'ea pe bine"ăătoarea dumnea&oa!tră n#

a'i remarat#o2 #a'i putea !ă mi#o de!rie'i2 + , pe aea!ta am &ăzut#o bine ( !pu!e onte!a. =!te înaltă şi"rumoa!ă, u o "a'ă %otărâtă, un obraz lumino! şi "orme pline. + 3i ealaltă doamnă nu i#a !pu! pe nume2 + Ha da, o dată, pe numele de botez. + 3i are#i numele ei de botez2 + -ndreea. + -ndreea/ =lamă ardinalul şi tre!ări.



ii ae!t ge!t, a toate elelalte, de alt"el, nu !apă onte!ei de a0otte. Cardinalul !e lămuri!e aum de!pre e era &orba, numele -ndreei îi înlătura!e toate îndoielile. >ntr#ade&ăr, !e ştia ă regina &eni!e la 9ari! în!o'ită de domnişoara de Da&emeE, u o !eară mai înainte. Ce&a de!pre întârziere, uşă în%i!ă, eartă onjugală între rege şi regină !e z&oni!e prin

Ver!aille!. Cardinalul re!piră. u era nii un "el de apană !au omplot în!trada aint#Claude. oamna de a 0otte îi păru "rumoa!ă şi nepri%ănită a în!uşi îngerul ne&ino&ă'iei. Dotuşi, trebuia pu!ă la o ultimă înerare. 9rin'ulera &ilean. + Conte!ă, mai mult deât orie mă miră un luru, mărturi!e!5 + Care anume, mon!eniore2 + -ela ă, a&ând un a!t"el de nume şi a!emenea titluri, nu &#a'iadre!at regelui. + $egelui2 + a. + 0on!eniore, i#am trimi! regelui douăzei de peti'ii, douăzei de

plângeri. + ?ără rezultat2 + ?ără rezultat. + ar, în lip!a regelui, to'i prin'ii a!ei regale ar 6 primit plângeri ledumnea&oa!tră. omnul due dRrl)an!, de pildă, e!te mărinimo! şi#i plae!ă "aă ade!ea eea e regele re"uză. + -m !oliitat#o şi pe alte'a !a duele dRrl)an!, mon!eniore, dar înzadar. + >n zadar2 0ă miră. + Ce &re'i, ând nu eşti bogat şi nu ai reomanda'ii, on!ta'i ă toateererile di!par în antiamerele prin'ilor.

+ 0ai e!te şi mon!eniorul onte dR-rtoi!. Uşuratiii !unt uneori mai în'elegători deât ei miloşi. + -m primit tot atâta de la ontele dR-rtoi! a şi de la alte'a !a dueledRrl)an! !au de la maie!tatea !a regele ?ran'ei. + >n 6ne, mai !unt şi doamnele, mătuşile regelui. %, ae!tea, onte!ă,!au eu mă înşel "oarte tare, !au u !iguran'ă ă &#au ră!pun! "a&orabil. + u, mon!eniore. + -, nu pot !ă red ă doamna =li!abeta, !ora regelui, nu are o inimă!im'itoare. + =!te ade&ărat, mon!eniore. -lte'a !a regală, pe are am !oliitat#o, apromi! !ă mă primea!ă; nu ştiu în!ă um !#a întâmplat ă, după e l#a primit

pe !o'ul meu, nu a mai &rut, oriât am in!i!tat pe lângă dân!a, !ă mai îmidea &reo ştire. + Curio!, într#ade&ăr/ pu!e ardinalul. -poi, dintr#o dată, a şi ândae!t gând i#ar 6 &enit %iar atuni în minte* ar, umnezeule/ =lamă el.Uităm5 + Ce2 + 9er!oana ăreia ar 6 trebuit !ă &ă adre!a'i în primul rând. + Cui ar 6 trebuit !ă mă adre!ez2



+ Celei are împarte "a&orurile, elei are n#a re"uzat niiodată unajutor binemeritat, reginei. + $eginei2 + a, reginei, a'i &ăzut#o2 + iiodată ( ră!pun!e Beanne, u o mare !implitate.

+ Cum, nu a'i trimi! nii o plângere reginei2 + iiodată. + u a'i înerat !ă ob'ine'i o audien'ă la maie!tatea !a2 + -m înerat, dar nu am reuşit. + Cel pu'in ar 6 trebuit !ă#i a'ine'i drumul a !ă &ă bage în !eamă şi !ă&ă %eme la urte. =!te şi ae!ta un proedeu. + u l#am "olo!it niiodată. + oamnă, îmi !pune'i lururi într#ade&ăr de nerezut. + 3i totuşi, e!te ade&ărat. #am "o!t deât de două ori la Ver!aille! şinu am &ăzut deât două per!oane* pe domnul dotor udo&i, are l#a îngrijitpe !ărmanul meu tată la <Ttel#ieu şi pe domnul baron de Da&emeE, ăruia îi

eram reomandată. + 3i e a !pu! domnul de Da&emeE2 =ra el mai în mă!ură !ă &ă îndrumeze !pre regină. + 0i#a ră!pun! ă !unt "oarte neîndemânatiă. + e e2 + 9entru ă re&endi a pe un drept bună&oin'a regelui, ă rudeniaaea!ta, "am îndoiala, o nemul'umeşte pe maie!tatea !a, deoaree niiodatăo rudă !ăraă nu e!te iubită. + >ntr#ade&ăr, e!te egoi!t şi brutal baronul ( zi!e prin'ul. -poi,re:etând a!upra ae!tei &izite a -ndreei la onte!ă, ontinuă în gând*FCiudat luru, tatăl o îndepărtează pe !oliitantă, iar regină o adue la ea pe

6iă. >ntr#ade&ăr, trebuie !ă ia!ă e&a din aea!tă ontradi'ie.G 9e legeamea de gentilom/ $eluă el u &oe taie. unt înântat !ă aud pe o !oliitantă,pe o doamnă din înalta ari!tora'ie, !punând ă nu i#a &ăzut niiodată perege !au pe regină. + oar în tablourile pitate/ $epliă Beanne, !urâzând. + =i bine/ =lamă ardinalul, on&in! de data aea!ta de ne&ino&ă'iaşi !ineritatea onte!ei. Vă &oi ondue, daă trebuie, eu în!umi la Ver!aille!,ale ărui por'i &i le &oi de!%ide. + %, mon!eniore, âtă bunătate/ trigă onte!a, în ulmea buuriei. Cardinalul !e apropie de ea. + =!te u neputin'ă ( ontinuă el ( a în !urt timp !ă nu !e intere!eze

toată lumea de dumnea&oa!tră. + Vai, mon!eniore, rede'i într#ade&ăr2 pu!e Beanne, u un adorabil!u!pin. + -, !unt !igur. + Cred ă mă :ata'i, mon!eniore/ 3i îl pri&i drept în o%i. -ea!ta !ubită !%imbare o !urprin!e uade&ărat pe onte!ă, deoaree doar u zee minute mai înainte ardinalul otrata!e u o nepă!are priniară. 9ri&irea !ăgetătoare a Beannei îl atin!e pe



ardinal 6e drept în inimă, 6e a'â'ându#i !im'urile. =ra !au :aăra ambi'iei,!au :aăra dorin'ei; orium, era o :aără. omnul de $o%an, are !e priepea la "emei, trebui !ă#şi mărturi!ea!ă!ieşi ă &ăzu!e pu'ine atât de !eduătoare. F-%, pe legea mea ( îşi. pu!e el, u aea &eşniă rezer&ă a

diploma'ilor ( a%, pe legea mea/ -r 6 etraordinar şi o mare "eriire pentrumine !ă întâlne! în aelaşi timp o "emeie in!tită are are aparen'ele uneiiporite şi în mizeria ei. protetoare atât de puterniă.G + 0on!eniore ( îl întrerup!e ademenitoarea !irenă ( pă!tra'i, ierta'i#măă o !pun, o tăere are mă nelinişteşte. + e e, onte!ă2 >ntrebă ardinalul. + 9entru ă un bărbat a dumnea&oa!tră nu e!te lip!it de polite'edeât u două ategorii de "emei. + %, umnezeule/ Ce a&e'i de gând !ă#mi !pune'i, onte!ă2 9eu&ântul meu, mă în!păimânta'i/ >i luă mâna.

+ a ( ră!pun!e onte!a ( u două ategorii de "emei, am !pu! şi orepet. + Care2 ă &edem5 + Cu "emeile pe are le iubi'i "oarte mult, !au u ele pe are nu le!tima'i îndeajun!. + Conte!a, onte!ă, mă "ae'i !ă roşe!. -m "o!t lip!it de poli tete "a'ade dumnea&oa!tră2 + e!igur/ + u !pune'i aea!ta, ar 6 îngrozitor/ + 9rin urmare, mon!eniore, um nu red ă mă iubi'i "oarte mult, !ootde a!emenea ă nii nu &#am dat, el pu'in până aum prilejul de a nu mă

re!petă. Cardinalul luă mâna Beannei* + -%, onte!ă, îmi &orbi'i într#ade&ăr a şi ând a'i 6 !upărată pe mine. + u, mon!eniore, înă nu a'i meritat mânia mea. + 3i nu o &oi merita niiodată, doamnă, înepând din aea!tă zi în aream a&ut plăerea !ă &ă &ăd şi !ă &ă uno!. F-%, oglinda, oglinda mea/G !e gândi Beanne. + 3i înepând din aea!tă zi ( ontinuă ardinalul ( grija mea nu &ă &amai pără!i niiodată5 + 3ti'i e, mon!eniore ( repliă onte!a, "ără a#şi retrage mâna dinmâinile ardinalului ( e de ajun!.

+ Ce &re'i !ă !pune'i2 + ă nu#mi &orbi'i de!pre prote'ia dumnea&oa!tră. + ?erea!ă umnezeu !ă ro!te! u&ântul prote'ie/ , doamnă, nu pedumnea&oa!tră &ă umileşte, i pe mine. + -tuni, domnule ardinal, !ă admitem un luru are m#ar măguline!pu!5 + aă#i aşa, doamnă, !ă admitem ae!t luru.



+ ă admitem, mon!eniore, ă i#a'i "ăut o &izită de polite'e doamneide a 0otte Valoi!. imi mai mult. + ar şi nimi mai pu'in atuni ( ră!pun!e galantul ardinal. 3i, duândla buze degetele Beannei, le !ărută îndelung. Conte!a îşi retra!e mâna. -%,polite'e/ =lamă ardinalul, u un aent !ubtil, pă!trând ea mai mare

!eriozitate. Beannie îi întin!e mâna, pe are prelatul depu!e de a!tă dată un !ărutre!petuo!. + =i, aşa e!te "oarte bine, mon!eniore. Cardinalul !e înlină. + ?aptul ă ştim ( ontinuă onte!a ( ă#mi &e'i aorda un loşor oriâtde mi printre preoupările atât de ale!e şi de numeroa!e ale unui om adumnea&oa!tră, e!te, &ă jur, e&a eu are mă pot on!ola un an. + Un an/ =!te prea !urt5 ă !perăm mai mult, onte!ă. + =i bine, nu zi nu, domnule ardinal ( ră!pun!e ea, !urâzând.-dre!ându#i#!e pur şi !implu numai u omnule ardinal, iată o "amiliaritatede are doamna de a 0otte !e "ăea &ino&ată pentru a doua oară. 9relatul,

atin! în orgoliul !ău, !#ar 6 putut mira; dar lururile ajun!eră atât de departe, înât nu numai ă nu !e miră, i "u măgulit a de o "a&oare. + -%, a&e'i înredere ( elamă el, apropiindu#!e şi mai mult ?oartebine, "oarte bine. + -m înredere, da, mon!eniore, pentru ă !imt în eminen'a &oa!tră5 + -dineauri îmi !punea'i domnule, onte!ă. + Va trebui !ă mă ierta'i, mon!eniore; nu uno! urtea. pun dei ăam înredere, pentru ă !unte'i apabil !ă în'elege'i o minte a&enturoa!ă,urajoa!ă ă a mea şi un !u:et urat. Cu toate înerările !ărăiei, u toateluptele du!e împotri&a mea de duşmani neru'ători, eminen'a &oa!tră &a şti!ă ia de la mine, adiă din on&er!a'ia mea, eea e e!te demn de

dumnea&oa!tră. >n re!t, eminen'a &oa!tră îmi &a aorda indulgen'a !a. + Iată#ne dei prieteni, doamnă. e aord2 ?aem un jurământ2 + in!pre partea mea, da. Cardinalul !e ridiă şi !e îndrepta !pre doamna de a 0otte. >n!ă, umde!"ău!e prea larg bra'ele pentru un !implu legământ, onte!a !e "eri!printenă din alea lui. + 9rietenie în trei/ pu!e ea, u un nea!emuit aent batjooritor şiandid în aelaşi timp. + Cum prietenie în trei2 >ntrebă ardinalul. + e!igur; nu !e a:ă oare pe lume un biet jandarm, un eilat, pe are#l%eamă ontele de a 0otte2

+ -%, onte!ă, e memorie in"ernală a&e'i/ + ar trebuie !ă &ă &orbe! de!pre el, u atât mai mult u âtdumnea&oa!tră nu &orbi'i. + 3ti'i de e nu &orbe! de!pre el, onte!ă2 + pune'i. + 9entru ă &a &orbi de!tul el, el în!uşi* !o'ii nu !e uită niiodată pe ei înşişi, rede'i#mă. + 3i daă &a &orbi de!pre !ine2



+ -tuni !e. &a &orbi de!pre dumnea&oa!tră, !e &a &orbi de!pre noi. + Cum a!ta2 + e &a !pune, de pildă, ă domnul onte de a 0otte a înu&iin'at !aunu a înu&iin'at "aptul ă domnul ardinal de $o%an &ine de trei, patru !auini ori pe !ăptămână !ă o &iziteze pe doamna de a 0otte, în !trada aint#

Claude. + -%, e lururi îmi !pune'i, domnule ardinal/ e trei, patru !au iniori pe !ăptămâna2/ + -lt"el e "el de prietenie ar 6, onte!ă2 -m !pu! de ini ori2 -mgreşit. e şa!e !au şapte ori trebuie !ă !pun "ără a mai adăuga zilele în are&oi &eni de două ori. Beanne înepu !ă râdă. Cardinalul ob!er&ă ă era prima dată ă îi "ăeain!tea !ă#i ia în !eamă glumele şi "u şi mai măgulit. + Ve'i împiedia lumea !ă &orbea!ă2 Pi!e ea. 3ti'i bine ă e!teimpo!ibil. + a, o &oi împiedia ( repliă el.

+ Cum2 + , într#un "el "oarte !implu; bine !au rău, pe mine louitorii 9ari!uluimă uno!. + %, de!igur şi pe bună dreptate, mon!eniore. + ar pe dumnea&oa!tră au nenoroul !ă nu &ă unoa!ă. + =i bine52 + ă !%imbăm !itua'ia. + 3i o !%imbăm5 -diă5 + aă &re'i5 -şa, de pildă5 + 0erge'i până la apăt. + aă a'i ieşi dumnea&oa!tră de la mine în lo !ă ie! eu5

+ -diă !ă &in eu la palatul dumnea&oa!tră2 =u, mon!eniore2 + Ve'i &eni la un om al bi!eriii. + Un om al bi!eriii nu e!te un bărbat, mon!eniore. + unte'i adorabilă/ =i bine, nu e!te &orba de palatul meu, am o a!ă. + ă!u'ă, !#o !punem pe şleau. + u, o a!ă are e!te a dumnea&oa!tră. + -%/ =lamă onte!a, a2 > a mea2/ 3i unde2 u ştiu nimi de!preaea!tă a!ă. Cardinalul, are !e aşeza!e din nou, !e ridiă. + 0âine, la zee diminea'a, &e'i primi adre!a. Conte!a roşi, ardinalul îi iuă urtenitor mâna. 3i de data aea!ta,

!ărutul "u re!petuo!, tandru şi îndrăzne' totodată. -mândoi !e !alutară uaea urmă de polite'e zâmbitoare are anun'a o apropiată intimitate. + uminează mon!eniorului/ trigă onte!a. Hătrâna !e i&i ulumânarea. 9relatul ieşi. F=i, după âte mi !e pare, red ă am "ăut un pa! înainteG ( gândi Beanne.



F<aide#%aide ( gândi ardinalul urând în aleaşa ( am "ăut o dublăa"aere. -ea!tă "emeie e!te prea inteligentă pentru a nu o "ermeă şi peregină, um m#a "ermeat pe mineG. Capitolul @VIII 0e!mer şi aint#0artin. a un moment dat, 9ari!ul, în &aan'a, a&ând timp de pierdut, !e

dedia în întregime unor probleme are în zilele noa!tre !unt monopolulbogătaşilor, adiă aşa#zi!elor 6in'e inutile. >n 1784, dei în epoa de!pre are &orbim, problema la modă, ea areera pe primul plan, ea are plutea în aer, are a!alta apetele unorari!tora'i, aşa um !e !trâng aburii în jurul mun'ilor, era me!meri!mul,ştiin'ă mi!terioa!ă, nu prea bine de6nită de ătre ei e o in&enta!eră, are,ne'inând u tot dinadin!ul !#o popularizeze %iar de la îneput, îi dădu!eră unnume de bărbat, adiă un titlu ari!torati, în loul unuia dintre aele numeluate din greaă, u ajutorul ărora mode!tia a"etată de !a&an'ii moderni&ulgarizează a!tăzi orie no'iune ştiin'i6ă. >ntr#ade&ăr, la e bun, în 1784, !ă popularizezi o ştiin'ă2 9oporul, are

de mai bine de un !eol şi jumătate nu "u!e!e niiodată întrebat de ătre eiare îl ondueau, în!emna oare e&a în !tat2 u* poporul era pământul gra!are rodea, era reoltă bogată are trebuie ulea!ă, !tăpânul pământului era în!ă regele; iar !eerătorii erau nobilimea. >n 1784 un nume de bărbat dădea înredere. otorul 0e!mer era la9ari!, după um am a:at de la 0aria#-ntoaneta în!ăşi, are i#a erut regeluipermi!iunea de a#l &izita. >ngădui'i#ne dei !ă !punem âte&a u&inte de!predotorul 0e!mer, al ărui nume, ştiut a!tăzi numai de â'i&a adep'i, în&remea de!pre are &orbim, !e a:a pe buzele tuturor. 9rin 1777, dotorul0e!mer adu!e!e din Aermania o ştiin'a alătuită din nori şi "ulgere. a luminaae!tor "ulgere, !a&antul nu &edea deât norii are "ormau dea!upra apului

!ău o boltă întuneoa!ă; omul obişnuit nu &edea deât "ulgerele. 0e!mer debuta!e în Aermania, u o teză de!pre in:uen'a planetelor, înera!e !ă teoretizeze ă planetele, în &irtutea "or'ei are le atrage una!pre ealaltă, eerită o in:uen'ă şi a!upra orpurilor &ii şi, în !peial, a!upra!i!temului ner&o! prin intermediul unui :uid !ubtil e !e a:ă ră!pândit în întregul uni&er!. ar aea!tă primă teorie era de!tul de ab!trată. 9entru a o în'elege trebuia !ă 6e ini'iat în teoria lui Aalilei şi lui eQton. =ra un ame!tede o in6nitate de unoştin'e a!tronomie ame!teate u tot "elul deetra&agan'e a!trologie, are nu puteau 6, nu !punem popularizate, iari!toratizate, ăi pentru a!ta ar 6 trebuit a nobilimea !ă !e tran!"orme într#o !oietate ştiin'i6ă. rept are, 0e!mer pără!i aea!tă teorie pentru a

!e aruna în ea a magne'ilor. >n &remea aeea, magne'ii !târni!eră un &iu intere!. 9roprietă'ile lor de atra'ie !au de re!pingere "ăeau a mineralele !ătrăia!ă o &ia'ă a!emănătoare &ie'ii omeneşti, împrumutându#le ele douămari pa!iuni ăla omului* iubirea şi ura. >n on!ein'ă li !e atribuiau magne'ilor&irtu'i !urprinzătoare în legătură u &indearea bolilor. 0e!mer îmbină deia'iunea magne'ilor u prima !a teorie şi îneră !ă &adă e &a ieşi dinaea!tă împreunare. in nenoroire pentru 0e!mer, odată !o!it la Viena, gă!i



aolo un ri&al gata in!talat. -e!t ri&al, are !e numea <ali, pretindea ă0e!mer îi "ura!e metodele. Văzând a!ta, 0e!mer, om plin de imagina'ie,delară ă &a abandona magne'ii a 6ind inutili şi ă nu &a mai &indeă penimeni prin magneti!mul mineral, i prin magneti!mul animal. -e!t u&ânt ro!tit a o no'iune nouă nu de!emna âtuşi de pu'in o

de!operire nouă; magneti!mul, uno!ut de antii, "olo!it în ini'ierileegiptene şi în prezierile greeşti, !e pă!tra!e în e&ul mediu a o tradi'ie;rămăşi'ele ae!tei ştiin'e au "o!t preluate de &răjitorii !eolului al @III#lea, al@IV#lea şi al @V#lea. 0ul'i au "o!t ei are, arşi pe rug, rămâneau redinioşi, în mijloul :ăărilor, redin'ei iudate ai ărei martiri erau. Urbain Arandier nu era alte&a deât un uno!ut magnetizator.0e!mer auzi!e &orbindu#!e de!pre miraolele e !e puteau în"ăptui uajutorul ae!tei ştiin'e. Bo!ep% Hal!amo, eroul uneia dintre ăr'ile noa!tre,lă!a!e un !emn al treerii !ale prin Aermania şi, mai ale!, prin tra!bourg.0e!mer înepu !ă adune laolaltă rămăşi'ele ae!tei ştiin'e, ale ărei urmeapăreau ii şi olo a!emenea aelor gaze are ard în zbor şi aleargă noaptea

pe!te iazuri; on!trui o întreagă teorie, un !i!tem uni"orm ăruia îi dădunumele de me!meri!m. -jun! în ae!t !tadiu, 0e!mer omuniă !i!temul !ău-ademiei de ştiin'e din 9ari!. oietă'ii regale din ondra şi -ademiei dinHerlin; primele două nu#i ră!pun!eră, ea de#a treia îl delara nebun. 0e!mer îşi aminti de ael 6lo!o" gre are nega mişarea şi pe aread&er!arul !ău îl pu!e!e în înurătură mergând. Veni în ?ran'a, luă dinmâinile dotorului tor şi ale ouli!tului Senzel o tânără "ată deşapte!prezee ani, atin!ă de o boală de 6at şi amenin'ată !ă orbea!ă şi,după trei luni de tratament, bolna&ă era tămăduită, oarba &edea lar. -e!t"apt îi on&in!e pe mul'i, între al'ii şi pe un dotor numit e!lon* din ad&er!ar,ae!ta !e tran!"ormă în apo!tol. >nepând din ae!t moment, reputa'ia lui

0e!mer !pori din e în e. -ademia !e delara!e împotri&a ino&atorului,urtea !e delară pentru; înepură negoieri din partea mini!terului, aredorea !ă#l determine pe 0e!mer !ă îmbogă'ea!ă omenirea prin publiareadotrinei !ale. otorul îşi !pu!e pre'ul. e târguiră, domnul de Hreteuil îio"eri, în numele regelui, o rentă &iageră de J JJJ li&re şi un !alariu de 1JJJJ pentru a ini'ia trei per!oane indiate de gu&ern, în pratiarea metodelor!ale. ar 0e!mer, indignat de zgârenia regală, re"uză şi pleă la băile pa,u â'i&a dintre bolna&ii !ăi. ata!tro"ă neaşteptată îl amenin'a pe 0e!mer. e!lon, ele&ul !ău,e!lon, po!e!orul "aimo!ului !eret pe are 0e!mer re"uza!e !ă#l &ândăpentru OJ JJJ li&re pe an, e!lon înepu la el aa!ă tratamente publie

apliând metoda me!meriană. 0e!mer auzi aea!tă &e!te dureroa!ă; !trigăă e!te un "urt, o "raudă; rezu ă înnebuneşte. -tuni, unul dintre bolna&ii!ăi, domnul de Herga!!e, a&u "eriită idee de a omandita ştiin'a ilu!truluipro"e!or; "u alătuit un omitet de o !ută de per!oane, u un apital de O4JJJJ li&re, u ondi'ia a el !ă#şi ini'ieze a'ionarii în dotrina !a. 0e!meraeptă, luă banii şi !e întoar!e la 9ari!. 0omentul era propie. amenii !e !im'eau ademeni'i, atraşi în modirezi!tibil de ae!t !traniu mi!ter al :uidului me!merian, are, după părerea



adep'ilor, dădea !ănătate bolna&ilor, minte nebunilor şi nebunie în'elep'ilor.9retutindeni !e &orbea de 0e!mer. Ce "ău!e2 -!upra ui îşi eerita!eminunile2 Cărui mare !enior îi reda!e &ederea şi puterea2 Cărei doamneobo!ite de ne!omn şi de partide de ăr'i îi alma!e ner&ii2 Cărei tinere "ete îipre&ăzu!e &iitorul într#o tran!ă magnetiă2 Viitorul/ -e!t u&ânt mare al

tuturor timpurilor, ae!t !ubiet intere!ant pentru toate min'ile, !olu'iatuturor problemelor, într#ade&ăr, e era prezentul2 Un rege "ără !trăluire, onobilime "ără autoritate, o 'ara "ără omer', un popor "ără drepturi, o!oietate "ără !peran'e. e la "amilia regală, neliniştită şi izolată pe tronul ei,până la "amilia !ăraă şi în"ometată în oioabă !a ( mizerie, ruşine şi teamăpretutindeni. ă#i ui'i pe al'ii pentru a nu te gândi deât la tine, !ă a!ul'i lururi noi,!tranii, neuno!ute, !ă 6i înredin'at ă &ei a&ea parte de o &ia'ă lungă, de o!ănătate de!ă&ârşita, !ă !mulgi e&a zgâreniei di&ine, oare nu era aea!tăobietul unei atra'ii uşor de în'ele! ătre ael e&a neuno!ut ăruia0e!mer îi dez&ăluia un ol'işor2

Voltaire era mort şi în ?ran'a nu !e mai auzea nii un %o%ot de râ!, îna"ară de el al ui Heaumar%ai! şi mai amar deât al mae!trului !ău.$ou!!eau era mort; şi în ?ran'a nu mai era nii un 6lo!o" religio!. $ou!!eau&oia !ă#l !prijine pe umnezeu, dar de ând nu mai era $ou!!eau, nimeni nu îndrăznea !ă rişte, de teamă !ă nu 6e !tri&it !ub po&ară. dinioară, războiul "u!e!e o îndeletniire !erioa!ă pentru "ranezi. $egii între'ineau pe !ooteala lor eroi!mul na'ional; aum, !ingurul război "ranezera un război amerian, în are regele, per!onal, nu !e ame!tea!e u nimi.>ntr#ade&ăr, nu !e băteau oare pentru ae!t luru neuno!ut pe areamerianii îl numeau independen'a, u&ânt pe are "ranezii îl tradueauprintr#o no'iune ab!trată* ibertatea2 3i#apoi, ae!t război îndepărtat, ae!t

război nu numai al unui alt popor, dar al unei alte lumi, !e !"ârşi!e. Aândindu#te la toate ae!tea, nu era mai bine !ă te intere!ezi de0e!mer, dotorul neam', are a doua oară în şa!e ani agita ?ran'a, deât !ăte intere!ezi de lordul ComQalli! !au de domnul Sa!%ington, are !e a:auatât de departe, înât probabil ă n#a&eai !ă#i &ezi pe niiunul dintre ei2 >ntimp e 0e!mer era aolo* putea 6 &ăzut, atin! şi, 'el !uprem a trei !"erturidin 9ari!, !ă 6i atin! de el. -!t"el, ae!t om are, !o!ind la 9ari!, nu "u!e!e !prijinit de nimeni, nii%iar de regină, ompatrioata lui, deşi aea!ta îi !u!'inea buuroa!ă pe eidin 'ara !a; ae!t om are, "ără dotorul e!lon, are#l trăda!e apoi, ar 6răma! în umbră, ae!t om domnea u ade&ărat a!upra opiniei publie,

lă!ându#l mult în urmă pe rege, de!pre are nu !e &orbi!e niiodată, pedomnul de a"aEette, de!pre are îneta!e !ă !e mai &orbea!ă şi pe domnulde eer, de!pre are nu !e mai &orbea de lo. 3i, um ae!t !eol !e !trăduia !ă dea 6eărei min'i după aptitudini,6eărui !u:et după în'elegere, 6eărui trup după ne&oile !ale, în "a'a lui0e!mer !e ridia aint#0artin, omul !piritului, a ărui dotrină mi!tiămângâia toate inimile rănite de poziti&i!mul dotorului neam'. Imagina'i#&ăun ateu u o religie mai blândă deât religia în!ăşi; imagina'i#&ă un



republian plin de polite'e şi de admira'ie pentru regi; un gentilom din la!elepri&ilegiate, a"etuo!, tandru, îndrăgo!tit de popor; în%ipui'i#&ă triplul ata alae!tui om, a&ând darul elei mai logie, mai !eduătoare eloin'e împotri&areligiilor de pe pământ, pe are le on!idera lip!ite de !en! pentru ă !unt deorigine di&ină/

>n%ipui'i#&ă, în !"ârşit, un =piur u peruă pudrată, u "ra brodat, u&e!tă !lipitoare, u pantalon de !atin, u iorapi de măta!e şi u panto6roşii. -dăuga'i "aptul ă ae!t om, are#şi !punea ?ilo!o"ul neuno!ut, !e în&ăluia în mi!ter; ă rămânea în umbră, departe de !pioni şi pro6tori, pentrua putea di!uta în linişte de!pre FmareaG !a dotrină. + -!ulta'i#mă ( ziea el ( !u:ete redinioa!e, inimi înrezătoare,a!ulta'i#mă şi înera'i !ă mă în'elege'i !au, mai degrabă, a!ulta'i#mănumai daă a&e'i intere!ul şi uriozitatea !ă mă în'elege'i, 6indă &ă &a 6greu şi eu nu#mi &oi dez&ălui tainele, &a trebui a &oi !inguri !ă mi le!mulge'i. pun lururi pe are aş pre"era !ă nu le !pun, iată de e ade!ea &oipărea ă !pun alte&a deât eea e !pun.

>n jurul lui aint#0artin !e grupa!eră apărători tău'i, întunea'i şi are îi !orbeau ideile, un er mi!terio! al ărui mi!tii!m apă!ător nu putea 6pătrun!. -!t"el, în &remea aeea, aeşti doi oameni, 0e!mer şi aint#0artin, împăr'i!eră în două tabere multe din !piritele inteligente, multe din 6rileale!e ale ?ran'ei. 3i a!t"el !e adună în jurul %ârdăului lui 0e!mer, de unde &enea!peran'a, tot e era !enzualitate, în timp e în jurul lui aint#0artin !ereuneau !u:etele pioa!e, aritabile, iubitoare, nerealizate, %rănite u iluzii. aă dinolo de ae!te !"ere pri&ilegiate, ideile !e di&er!i6au !au !e"al!i6au, daă unele zgomote !e tran!"ormau în tunete, a razele de lumină

e !e tran!"ormă în "ulgere, !e &a în'elege nedumerirea păturilor de jo! ale!oietă'ii, ele are mai târziu !e &or numi !tarea a treia. -ea!ta !im'ea ăine&a !e preoupă de de!tinul ei şi, în nerăbdarea şi di!perarea !a, ardea dedorin'a de a "ura "oul !aru, a şi 9rometeu, de a da &ia'a unei lumi are &a6 a !a, o lume unde îşi &a purta !ingură de grijă. 9oate l#am arunat şi l#am ondu! pe ititor într#o digre!iune aretrebuie !ă i !e 6 părut am prea lungă; dar ar 6 "o!t greu !ă &orbeşti deaea!tă epoă "ără !ă atingi în "ugă ae!te %e!tiuni. -um înerarea a "o!t"ăută* înerarea unui opil are zgârie u ung%ia rugina unei !tatui antiepentru a iti !ub aea!tă pojg%i'ă o in!rip'ie pe trei !"erturi ştear!ă. ă ne întoarem la aparen'e. Continuând !ă ne oupăm de realitate, &om !pune

prea mult a romanier, prea pu'in a i!tori. Capitolul @I@ <ârdăul. Dabloul pe are am înerat !ă#l !%i'ăm în apitolul preedent, altimpului şi al oamenilor de are ne oupăm în ae!t moment, poate eplia îno%ii ititorilor noştri intere!ul de nerezut ai parizienilor pentru !petaolelede tratament eer!ate în publi de 0e!mer. -!t"el, regele udo&i al @VI#lea,are, daă nu era urio!, el pu'in apreia noută'ile e "ăeau &âl&a în iubitul!ău 9ari!, îngădui!e reginei ( u ondi'ia, &ă aminti'i, a augu!ta &izitatoare



!ă 6e în!o'ită de o prin'e!ă ( regele dei îngădui!e reginei !ă meargă !ă&adă, eea e &ăzu!e toată lumea. Dreu!eră două zile de la &izita pe are domnul ardinal de $o%an o"ău!e doamnei de a 0otte. Vremea !e îmblânzi!e; înepu!e dezg%e'ul. armată de măturători &e!eli, buurându#!e ă iarna lua !"ârşit, împingeau

!pre anale, u zelul !olda'ilor are !apă tranşee, ultimele re!turi de zăpadă,topită şi murdară, "ormând ade&ărate râuri negre. 9e erul alba!tru şi urat!e i&eau primele !tele, ând doamna de a 0otte, îmbrăată elegant, a&ândtoate aparen'ele unei bună!tări, !o!i într#un upeu, pe are mătuşa Clotilda îlale!e!e ât mai lu!truit u putin'ă şi !e opri în pia'a VendTme, dinaintea uneia!e u a!pet măre', u "ere!tre înalte şi largi, !uperb luminate pe totuprin!ul "a'adei. -ea!ta era louin'a dotorului 0e!mer. >n a"ara upeului doamnei de a 0otte, un impre!ionant număr dee%ipaje !au tră!urii, !ta'ionau în "a'a a!ei. >n plu!, două !au trei !ute deurioşi tropăiau în noroi şi aşteptau ieşirea bolna&ilor în!ănătoşi'i !au intrareaelor are &roiau !ă !e &indee. -eştia, aproape to'i boga'i şi u titluri

nobiliare, !o!eau în tră!urile lor împodobite u blazoane, erau ajuta'i !ăoboare şi purta'i de la%ei, iar aea!tă nouă !peie de olete înotoşmănite în blănuri !au în"ăşurate în mantii de !atin nu#i on!ola âtuşi de pu'in pene"erii'ii muritori de "oame, pe jumătate goi, are aşteptau a"ară, la poartă,proba e&identă ă umnezeu dă !au ia oamenilor !ănătatea "ără a leon!ulta arborele genealogi. Când unul dintre bolna&ii u "a'a palidă, u membrele atârnând moidi!părea !ub imen!a poartă, un murmur !trăbătea mul'imea şi rar !e în timpla a ma!a aea!ta urioa!ă şi amor"ă are &eşni !e îmbulzea pe la uşilebalurilor şi pe !ub portiele teatrelor !ă nu reunoa!ă 6e pe utare due uun bra' !au un piior paralizat, 6e pe utare mareşal ale ărui piioare

re"uzau !ă#l mai poarte, mai pu'in din priina obo!elii marşurilor militare âtdin priina prea de!elor &izite "ăute doamnelor de la peră !au de laComedia Italiană. =!te de la !ine în'ele! ă i!odirile mul'imii nu !e opreaunumai a!upra bărba'ilor. Iată, de pildă, o doamnă are e du!ă pe bra'e de &ale'ii !ăi, u apulatârnând, u pri&irea 6ă, aşa um erau purtate odinioară patriieneleromane de ătre !la&ii lor după e luau ma!a; aea!tă doamnă, pradă unor!u"erin'e de natură ner&oa!ă, !au !lăbită de ee!e şi de nop'i albe,neputând 6 &indeată !au readu!ă la &ia'ă de ătre omedian'ii la modă !aude ătre aei îngeri &iguroşi de!pre are doamna ugazon !ria po&eşti atâtde minunate, &enea !ă eară %ârdăului în are 0e!mer îşi u"undă lien'ii

eea e în zadar eru!e aiurea. ă nu !e readă ă eagerăm după bunul no!tru pla deădereamora&urile Drebuie !ă mărturi!im ă în aea &reme era o luptă aprigă întretoamnele de la urte şi domnişoarele de la teatru. Unele le luau aman'ii şi!o'ii "emeilor de lume, elelalte le răpeau domnişoarelor din teatru olegii şiaşa#zişii &erişori. Unele dintre ae!te doamne erau la "el de uno!ute a şibărba'ii, iar numele lor irula prin mul'ime la "el de zgomoto!, dar multe şi"ără îndoială nu erau ele ale ăror nume ar 6 i!at el mai mi !andal,



multe !ăpau, în !eara aea!ta el pu'in, de z&onuri şi de publiitate, &enindla 0e!mer u "a'a aoperită de o ma!ă de !atin. >n ziua aea!ta, la jumătatea po!tului 9aştilor, !e dădea la peră un bal ma!at şi doamnele upriina îşi "ăeau !ooteala ă, pără!ind pia'a VendTme, !e &or due diret labal.

9rin mijloul ae!tei mul'imi, unde &aietele, &orbele batjooritoare,elama'iile admirati&e şi, mai ale!, murmurele nu onteneau o lipă,doamna onte!ă de a 0otte treu dreaptă şi mo%orâtă, u o ma!ă pe "a'ă,nelă!ând altă urmă a treerii !ale deât aea!tă "rază repetată în drumul !ău* + -%, iată una are, de bună !eamă, nu prea pare bolna&ă/ ar nu &ă lă!a'i înşela'i* "raza nu în!emna delo ă nu lip!eauomentariile. Căi daă doamna de a 0otte nu era bolna&ă, atuni e ăutala 0e!mer2 aă mul'imea ar 6 "o!t, a noi, la urent u e&enimentele peare abia le#am po&e!tit, ar 6 gă!it ă nimi nu era mai !implu deât ae!tade&ăr. >ntr#ade&ăr, doamna de a 0otte !e gândi!e mult la întâlnirea !a u

domnul ardinal de $o%an şi, mai ale!, la aten'ia u totul !peială pe areardinalul o aorda!e utioarei u portret uitată !au mai urând pierdută deea în a!ă. 3i um numele proprietarei aelei utii era priina !pontaneiurtoazii a ardinalului, doamna de a 0otte !e gândi!e la două mijloae dea#i a:a numele. a îneput, a reur! la el mai !implu. #a du! la Ver!aille! pentru a !ein"orma a!upra biroului de bine"aeri al doamnelor germane. -ii, după umbine &ă da'i !eama, nu a primit nii o in"orma'ie. oamnele germane arelouiau la Ver!aille! erau în număr mare, datorită !impatiei pe are regină oarăta pe "a'ă ompatrioatelor !ale* am o !ută inizei ( două !ute. umaiă, deşi toate erau "oarte miloa!e, nii uneia nu#i treu!e prin ap !ă pună o

6rmă la biroul de bine"aeri. ei Beanne eru!e în zadar in"orma'ii a!upraelor două doamne are o &izita!eră; în zadar !pu!e!e ă pe una dintre ele o%ema -ndreea. u era uno!ută la Ver!aille! nii o doamnă germană a&ândae!t nume, de alt"el de!tul de pu'in german. 9e aea!tă ale, eretările n#au du!, aşadar, la nii un rezultat. ă#l întrebe diret pe domnul de $o%anare era numele la are !e gândea, ar 6 în!emnat în primul rând !ă#i dea debănuit şi apoi !ă renun'e la plăerea şi !ati!"a'ia unei de!operiri împotri&aşi în a"ara tuturor probabilită'ilor. r, deoaree &izita elor două doamne"u!e!e plină de mi!ter, deoaree pline de mi!ter "u!e!eră şi uimirea şiretien'ele domnului de $o%an, numai u ajutorul mi!terului trebuia !ădezlege atâtea enigme.

e alt"el, Beanne !im'ea o atra'ie înnă!ută pentru lupta uneuno!utul. -uzi!e !punându#!e ă la 9ari!, de la un timp, un "ăător deminuni gă!i!e mijloul de a !oate din orpul omului bolile şi durerile, la "elum odinioară I!u! izgonea dia&olul din trupul po!eda'ilor. 3tia nu numai ăae!t om &indeă durerile 6zie, dar ă putea !ă !mulgă din inimă tainadureroa!a are#l măina pe indi&id. -!t"el au "o!t dez&ăluite un impre!ionantnumăr de nemaipomenite !erete. -şa, de pildă, doamna de ura! îşiregă!i!e un opil are#i "u!e!e "urat în "a'ă; doamna de C%anton), un âine



engleze! ât un pumn, pentru are ar 6 dat to'i opiii din lume, iar domnulde Vaundreuil, o bulă de păr pentru are ar 6 jert6t jumătate din a&erea !a.ez&ăluirile "u!e!eră "ăute de ătre preziători !au preziătoare la şedin'elede magneti!m ale dotorului 0e!mer. >n a!a ilu!trului dotor, puteai a:a, de a!emenea, !eretele ele mai

intere!ante. e aeea doamna de a 0otte !e gândi!e ă, a!i!tând la oşedin'ă, &a întâlni "eni#ul are o &a ajuta !#o de!opere pe proprietara utieie "ăea pentru moment obietul elor mai arzătoare preoupări ale !ale. Iatăde e !e îndrepta atât de grăbită !pre marea !ală unde !e adunau bolna&ii. -ea!tă !ală, erem !uze ititorilor noştri, merita o de!riere u totul!peială. şi "aem ât &om putea mai eat. -partamentul !e împăr'ea îndouă !e'iuni prinipale. upă e tra&er!ai antiamera şi arătai uşierilor de!er&iiu %ârtiile nee!are, erai lă!at !ă intri într#un !alon u "ere!trele în%i!eermeti a !ă nu la!e !ă pătrundă lumina şi aerul, ziua, zgomotul şi aerulnoaptea. >n mijloul !alonului, !ub un andelabru ale ărui luminări dădeau olumină !labă şi aproape !tin!ă puteai ob!er&a o adă uriaşă aoperită u un

apa. Cada nu a&ea o "ormă elegantă şi nu era de"el împodobită* nii odraperie nu îi a!undea marginile de metal. -ea!ta era ada ăreia i !e!punea %ârdăul lui 0e!mer. Ce &irtu'i întrunea ae!t %ârdău2 imi mai !implu de lămurit. =ra plinaproape până !u! u apă !ul"uroa!ă, ale ărei mia!me !e onentrau !ubapa, iar ae!tea, la rândul lor, umpleau !tilele rânduite metodi u gâtul în jo! pe "undul %ârdăului. -!t"el !e produea o degajare şi un ame!te deuren'i mi!terioşi !ub in:uen'a ărora bolna&ii !e în!ănătoşeau. e apa era!udat un inel de 6er are !u!'inea o "unie lungă a ărei menire o &omunoaşte daă arunăm o pri&ire a!upra bolna&ilor. -eştia, pe are i#am&ăzut adineauri intrând în palat, !tăteau, palizi şi "ără &lagă, în jil'urile

aşezate jur împrejurul ăzii. Hărba'i şi "emei laolaltă, nepă!ători, linişti'i !auagita'i, aşteptau e"etul tratamentului. Un &alet, luând apătul "uniei lungi,6ată de apaul %ârdăului, o în"ăşură în jurul membrelor bolna&e, în aşa "el înât to'i, lega'i u aelaşi lan', !ă !imtă în aelaşi timp e"etele eletriită'iidin %ârdău. -poi, pentru a nu întrerupe nii o lipă a'iunea :uidelor animaletran!mi!e şi modi6ate de 6eare organi!m în parte, bolna&ii a&eau grijă,după reomanda'ia dotorului, !ă !e atingă unii de al'ii, 6e u oatele, 6e uumerii, 6e u piioarele, în aşa "el a %ârdăul tămăduitor !ă#şi tran!mită!imultan în toate trupurile ăldura şi energia !ă regeneratoare. e bună !eamă, aea!tă eremonie medială era un !petaol iudat şinu &ă &e'i mira âtuşi de pu'in ă !târnea uriozitatea parizienilor în el mai

înalt grad. ouăzei !au treizei de bolna&i aşeza'i în jurul ăzii, un &alet mut ato'i ei de "a'ă, înlăn'uindu#i u o "unie. -!emeni şerpilor are îi înolăeau peaooon şi pe 6ii !ăi; apoi şi ae!t om di!pare pe "uriş, după e a arătatbolna&ilor &ergelele de 6er în6pte în anumite găuri ale ăzii, &ergele e!lujeau de ondutori loali ai a'iunii tămăduitoare a :uidului me!merian. 0ai întâi, %iar de la îneputul şedin'ei, o ăldură dule şi toropitoarepătrundea în !ală; muş%ii în'epeni'i ai bolna&ilor !e de!tindeau; ăldura ura



treptat din podea !pre ta&an şi urând !e înară de mire!me deliate !ubin:uen'a ărora edau, amor'ite, ele mai dârze min'i. Holna&ii !e lă!auuprinşi de &oluptate, ând deodată, o muziă !ua&ă şi armonioa!ă,eeutată de in!trumente şi muzian'i ne&ăzu'i, !e ri!ipea a o dule &ăpaieprintre &aluri de ăldură şi mire!me.

9ură preum ri!talul din are !e în6ripa, aea!tă muziă a&ea oin:uen'ă irezi!tibilă a!upra ner&ilor. #ar 6 zi! ă e!te unul dintre aele !ur!emi!terioa!e şi neuno!ute ale naturii are uime! şi "armeă în!eşianimalele, un &aiet al &ântului treând prin răpăturile !tânilor. Curând,in!trumentelor li !e alăturau &oi ati"elate ă :orile şi notele !e ri!ipeau anişte petale pe!te apetele elor prezen'i. 9e toate %ipurile, la îneput uimite, !e#ntipărea înetul u înetulplăerea, iz&orâtă din mângâierea tuturor !im'urilor. =ra lipa ând bolna&iipuneau mâna pe &ergeaua de 6er în6ptă în %ârdău şi şi#o dueau !pre piept,la inimă !au la ap, adiă !pre loul unde !ălăşluia boala. >n%ipui'i#&ă beatitudinea gonind !u"erin'a şi neliniştea de pe toate

"e'ele, în%ipui'i#&ă toropeala lip!ită de griji uprinzându#i u totul, linişteatulburată de !u!pine are plutea pe!te întreaga adunare şi &e'i a&ea oimagine aproape eată a !enei pe are am !%i'at#o, u două treimi de!eol mai târziu "a'a de ziua ând !#a petreut. -um, âte&a u&inte de!pre ei e juau aea!tă !enă. e împăr'eau în două ategorii. Unii, e#i drept bolna&i, "ără a !e !in%i!i de eea e numimre!pet "a'ă de om, luru de are 'in !eama oamenii de ondi'ie mode!tă şipe are îl ne!oote! ei "oarte !u!puşi, dei unii, !puneam, ade&ăra'i atori,&eni!eră aii pentru a 6 &indea'i u orie pre', drept are !e !trăduiau dinră!puteri !ă#şi atingă !opul. Ceilal'i, !eptii !au !impli urioşi, "ără !ă !u"ere de &reo boală,

intra!eră în a!a lui 0e!mer um intri la teatru, 6e ă doreau !ă#şi dea !eamade e"etul pe are îl !im'eau !tând în preajma %ârdăului "ermeat, 6e ă,!impli !petatori, &oiau !ă !tudieze ae!t nou !i!tem 6zi şi nu a&eau altăpreoupare deât !ă#i pri&ea!ă pe bolna&i !au %iar pe ei are luau parte latratament, deşi erau !ănătoşi. 9rintre primii, aprigi adep'i ai lui 0e!mer, plini de reunoştin'ă "a'ă demetodele !ale, putea 6 ob!er&ată o tânără "emeie, u o !tatură "rumoa!ă, îmbrăată am etra&agant, are, !upu!ă a'iunii :uidului şi apliându#şi!ingură u &ergeaua ele mai mari doze la ap şi în regiunea epiga!trului, îşirotea "rumoşii !ăi o%i, lip!ită 6ind de &lagă, în &reme e mâinile !ale prin!eră!ă z&ânea!ă ner&o!, eea e india pătrunderea :uidului magneti. Când

îşi ră!turnă apul pe !patele jil'ului, ei de "a'ă putură !ă &adă în &oie "runteaei palidă, buzele on&ul!i&e şi gâtul "rumo! olorându#!e pu'in âte pu'in !ubpul!a'ia &ie a !ângelui. -tuni, în rândul !petatorilor, dintre are mul'i îşia'inti!eră u uimire o%ii a!upra tinerei "emei, două !au trei apete, înlinându#!e unul !pre elălalt, îşi omuniau o &e!te, de bună !eamă!tranie, are !porea aten'ia reiproă a elor urioşi. 9rintre ei !e a:a. 3i doamna de a 0otte, are, "ără a !e teme ă arputea 6 reuno!ută !au "ără !ă#i pe!e de ae!t luru, îşi !oa!e ma!a de



!atin şi o 'inea în mână. e alt"el, din loul unde !e a:a, era "erită de maitoate pri&irile. tătea aproape de uşă, !prijinită de un !tâlp a!un! de odraperie; de aolo ea &edea totul "ără a 6 &ăzută. ar din tot e &edea, lurulel mai demn de aten'ie i !e păru "ără îndoială %ipul aelei tinere "emeieletrizată de :uidul me!merian.

>ntr#ade&ăr, %ipul ae!ta o izbi!e în aşa "el, înât onte!a răma!e'intuită loului timp de âte&a minute, uprin!ă de o aprigă dorin'ă de a&edea şi a a:a. + -%/ 0urmură ea, "ără !ă#şi ia o%ii de la "rumoa!a bolna&ă. u mai înape îndoială, e!te bine"ăătoarea are m#a &izitat alaltăieri, ea are a!târnit neaşteptatul intere! al domnului de $o%an "a'ă de mine. 3i on&in!ă ă nu !e înşeală, buuroa!ă de întâmplarea are#i &enea înajutor, eea e eretările !ale nu reuşi!eră, !e apropie. ar în lipa aeea, tânăra "emeie, uprin!ă de on&ul!ii, îşi înleştagura şi bătu "ără &lagă aerul u mâinile. -e!te două mâini, trebuie !ă o!punem, nu erau %iar mâinile aelea 6ne şi !ub'iri, de o albea'ă a de eară,

admirate de doamna de a 0otte la ea aa!ă u âte&a zile în urmă. Criza !e tran!mi!e pe dată elor mai mul'i dintre bolna&i, reierul era!aturat de zgomote şi par"umuri. >ntregul poten'ial ner&o! era !oliitat. >n !urt timp, bărba'i şi "emei, urmând eemplul tinerei !u"erinde, înepură !ă !u!pine, !ă murmure, !ă !trige şi, mişându#şi bra'ele, piioareleşi apetele, intrară u totul şi "ără putere de împotri&ire în eea e mae!trulnumea riză. >n lipa aeea, !e i&i în !ală un bărbat, "ără a ine&a !ă#l 6&ăzut intrând, "ără a ine&a !ă poată !pune um a intrat. are ieşi!e din adă a 9%oebu!2 -polo al apelor, are !e întru%ipa!edin aburul înmire!mat al !ălii2 e ajun! ă !e a:ă dintr#o dată aolo şi ă"raul !ău lilia%iu#de!%i!, plăut la &edere, "rumoa!ă#i "a'ă palidă,

inteligentă şi !enină nu dezmin'ea araterul oareum !traniu al ae!teiapari'ii. Minea în mână o nuia lungă, !prijinită, !au, mai bine zi!, muiată în"aimo!ul %ârdău. a un !emn al !ău, uşile !e de!%i!eră şi apărură douăzeide &ale'i zdra&eni* 6eare luă u mare preizie pe aei bolna&i are înepu!eră !ă#şi piardă e%ilibrul pe "otolii şi îi tran!portară în mai pu'in deun minut în !ala &eină. >n lipa ând a&ea lo aea!tă opera'iune, doamna de a 0otte, dupăe înainta!e împreună u al'i urioşi până în pragul noii !ăli unde "u!e!erăduşi bolna&ii, auzi pe unul dintre ei de "a'ă !trigând* + =a e!te, e!te %iar ea/ oamna de a 0otte tomai !e pregătea !ă#l întrebe pe el e !triga!e*

F=a, ine anume2G, ând deodată două doamne intrară prin "undul primei!ăli, !prijinindu#!e una de alta şi urmate la oareare di!tan'ă de ătre unbărbat are arăta a un &alet de înredere, u toate ă era deg%izat într#un"ra de burg%ez. >n"ă'işarea ae!tor două "emei, mai ale! a uneia dintre ele, oimpre!iona atât de mult pe onte!ă, înât "ău un pa! !pre ele. >n ae!tmoment, un !trigăt prelung !ăpat de pe buzele tinerei uprin!e de on&ul!iitău a întreaga a!i!ten'ă !ă !e îndrepte într#aolo. Imediat el are !triga!e*



F=a e!te/G şi are !e a:a lângă doamna de a 0otte zi!e u o &oe !urdă,tainiă* + omnilor, pri&i'i, e!te într#ade&ăr regina. -uzind ae!t u&ânt, Beanne tre!ări. + $egina/ =lamă în aelaşi timp mai multe &oi în!păimântate şi

!urprin!e. + $egina la 0e!mer2/ + $egina într#o riză2/ $epetară alte gla!uri. + -%, u neputin'ă/ Piea unul. + 9ri&i'i ( ră!pun!e neuno!utul, liniştit. unoaşte'i pe regină2 a!au nu2 + >ntr#ade&ăr ( murmură ea mai mare parte dintre ei de "a'ă (a!emănarea e!te de nerezut. oamna de a 0otte a&ea o ma!ă, întomai a toate "emeile are,ieşind de la 0e!mer, trebuiau !ă meargă la balul perei. 9utea dei !ă întrebe "ără teamă.

+ omnule ( !e adre!ă ea, elui are !triga!e primul, un bărbat &oini,roşu şi plin la "a'ă, u o%ii !trăluitori şi deo!ebit de ageri ( pară !punea'iă regina !e a:ă aii2 + , doamnă, "ără pi de îndoială ( ră!pun!e ae!ta. + Unde2 + 9ăi tânăra "emeie pe are o &ede'i aşezată pe pernele &iolete, într#oriză atât de puter#niă, înât nu#şi poate !tăpâni on&ul!iile, e!te %iarregina. + ar de e rede'i ă ar 6 regina, domnule2 + ?oarte !implu, doamnă, pentru ă aea "emeie e!te regina ( repliăimperturbabil neuno!utul.

3i o pără!i pe interloutoarea !a pentru a !e due !ă întărea!ă şi !ă împărtăşea!ă noutatea şi elorlalte grupuri. Beanne întoar!e !patele !petaolului, aproape indeent, pe are îldădea epileptia. ar abia "ău â'i&a paşi !pre uşă, ă !e a:ă "a'ă în "a'ă uele două doamne are, aşteptându#şi rândul, pri&eau nu "ără un &iu intere!,%ârdăul, &ergelele şi apaul. >n lipa ând zări %ipul elei mai în &âr!tădintre ele două doamne, un !trigăt îi !ăpă de pe buze. + Ce e!te2 >ntrebă aea!ta. Beanne îşi !mul!e imediat ma!a. + 0ă reunoaşte'i2 Pi!e ea. oamna a&u o tre!ărire, dar !e !tăpâni aproape în aeeaşi lipă.

+ u, doamnă ( ră!pun!e ea oareum tulburată. + =i bine, eu &ă reuno! şi &ă &oi do&edi#o. -ea!tă îndrăzneală le "ău pe ele două doamne !ă !e apropie uteamă una de ealaltă. Beanne !oa!e din buzunar utia u portretul. + -'i uitat#o la mine ( !pu!e ea. + C%iar daă ar 6 aşa, nu e!te un moti& !ă 6'i atât de emo'ionată/



+ unt în!păimântată de primejdia în are !e a:ă în lipa de "a'ămaie!tatea &oa!tră. + =plia'i#&ă. + u înainte de a &ă 6 pu! aea!tă ma!ă, doamnă. Conte!a îşi luăma!a şi i#o întin!e reginei, are înă mai şo&ăia, !ootind ă şi#a a!un!

îndeajun! obrazul !ub glugă. Vă rog, n#a&em nii o lipă de pierdut ( in!i!tă Beanne. + ?ae'i e &ă !pune, doamna ( îi şopti reginei ea de a doua doamnă. $egina îşi pu!e maşinal ma!a pe "a'ă. + -um &eni'i, &eni'i repede ( !pu!e Beanne. 3i le împin!e u atâta %otărâre pe ele două "emei, înât ae!tea !ea:ară în âte&a !eunde lângă uşa de la !tradă. + >n !"ârşit, de!pre e e!te &orba2 >ntrebă regina, trăgând aer în piept. + 0aie!tatea &oa!tră n#a "o!t &ăzută de nimeni2 + u red. + Cu atât mai bine.

+ ar, în 6ne, îmi pute'i eplia5 + $og pentru moment pe maie!tatea &oa!tră !ă readă pe de&otata !a!lujitoare ând aea!ta îi !pune ă !e a:ă într#o mare primejdie. + ar are e!te aea!tă primejdie2 + Voi a&ea in!tea !ă !pun totul maie!tă'ii !ale daă într#o zi &abine&oi !ă#mi aorde o audien'ă de o oră. -um ar 6 mult prea lung.0aie!tatea &oa!tră poate 6 ob!er&ată, reuno!ută. 3i um regina păreanerăbdătoare, Beanne !e adre!ă prin'e!ei de amballe* -%, doamnă, &ăimplor, ruga'i#o o dată u mine pe maie!tatea !a !ă plee, !ă plee %iar înlipa aea!ta. 9rin'e!a "ău un ge!t rugător.

+ ă mergem, daă aşa &re'i ( !e în&oi regina. -poi întorându#!e !predoamna de a 0otte, zi!e* 0i#a'i erut o audien'ă2 + -ş dori !ă#mi "ae'i in!tea !ă pot da maie!tă'ii &oa!tre eplia'iia!upra purtării mele. + =i bine, adue'i#mi aea!tă utie şi întreba'i de portarul aurent; &a 6a&ertizat. 3i întorându#!e !pre !tradă, !trigă în germană* Zommen !ie da,Seber/ K aleaşă !e apropie în &iteză; ele două prinipe!e !e !uiră în grabă.oamna de a 0otte răma!e la uşă până e tră!ura nu !e mai zări. + -%/ 3opti ea. Dot e am tăut, a "o!t bine "ăut 0ai departe în!ă5 Drebuie !ă %ibzuim.

Capitolul @@ omnişoara li&a. >n ae!t timp el e atră!e!e aten'ia a!i!ten'ei a!upra pretin!ei regineatin!e umărul unuia dintre !petatorii ei mai on&inşi, îmbrăa'i într#o %aină jerpelită. + Iată un "rumo! !ubiet pentru dumneata, are eşti gazetar/ + Cum adiă2 >ntrebă ziari!tul. + Vrei !ă 'i#l rezum2 + Cu plăere.



+ Iată* Fe!pre primejdia de a te naşte într#o 'ară în are regele e!teondu! de regină, are regină !e dă în &ânt după rizele de magneti!mG. Aazetarul înepu !ă râdă* + 3i Ha!tilia2 + ?ii !erio!/ 9ară nu ei!tă anagrame u ajutorul ărora te po'i "eri de

enzură regelui2 De#ntreb, are enzor ar putea !ă#'i interziă !ă po&e!teştide!pre prin'ul ilu şi prin'e!a =tteniotna, regină din ar"e2 <m/ Ce zii2 + -, de!igur/ e entuzia!ma gazetarul. Ideea e!te admirabilă. + 3i te rog !ă rezi ă un artiol intitulat* FCrizele prin'e!ei =tteniotna în a!a "a%irului $em!emG !e &a buura de mare !ue! în !aloane. + unt la "el de !igur ă şi dumneata. + u#te dei şi !rie#l u pana dumitale de zile mari. Aazetarul !trân!e mâna neuno!utului. + 9ot !ă#'i trimit âte&a numere2 >ntrebă. "a u plăere daă#mi!pui um te %eamă. + a, de!igur/ Ideea e!te !uperbă şi eprimată de dumneata &a

âştiga !ută la !ută. Care e!te tirajul obişnuit al pam:etelor dumitale2 + ouă mii. + ?ă#mi un !er&iiu. + Cu ea mai mare plăere. + Ia aeşti inizei de ludo&ii şi tipăreşte#l în şa!e mii de eemplare. + Cum, domnule2/ Vai de mine, mă opleşi'i5 e#aş şti măar numeleunui protetor al literelor atât de genero!5/ + Mi#l &oi !pune trimi'ând la dumneata aa!ă !ă mi !e umpere o miede eemplare, u două li&re buată, de aum în opt zile, e zii2 + Voi lura zi şi noapte, domnule. + 3i !ă 6e amuzant.

+ Voi "ae !ă râdă u larimi întregul 9ari!, u eep'ia unei !ingureper!oane. + Care &a plânge u larimi de !ânge, nu#i aşa2 + -%, domnule, e %az a&e'i/ + =şti amabil. Un amănunt, datează publia'ia a 6ind !o!ită de laondra. + Ca de obiei. + omnule, !luga dumnea&oa!tră. 3i !păto!ul neuno!ut îl onedie pe trepăduş, are, u ei inizei deludo&ii în buzunar, o şter!e repede a o pa!ăre rău pre&e!titoare.euno!utul, răma! !ingur !au, mai eat, "ără în!o'itor, ontinuă !ă

pri&ea!ă în !ala unde !e a:a tânăra "emeie, are aum ăzu!e într#o !tarede pro!tra'ie şi ăreia o ameri!tă, anume angajată în !er&iiul doamnelora:ate în riză, îi potri&ea deent "u!tele. =l ob!er&ă la aea!tă deliată"rumu!e'e tră!ăturile 6ne şi &oluptoa!e, nobila gra'ie e o a&ea în !omn,apoi, întorându#!e, îşi zi!e* F<otărât, a!emănarea e!te în!păimântătoare.umnezeu ând a "ăut#o, a a&ut planurile !ale; a o!ândit#o dinainte peaeea are !eamănă u aea!tăG.



>n lipa ând !"ârşea ae!t gând amenin'ător, tânăra "emeie !e ridiă înet din mijloul pernelor şi, !prijinindu#!e de bra'ul unui &ein trezit înainteaei din etaz, îneră !ă pună pu'ină ordine în îmbrăămintea#i ră&ăşită. $oşi&ăzând aten'ia pe are i#o dădeau ei de "a'ă, ră!pun!e u o o%etă polite'e întrebărilor gra&e şi pre&enitoare ale lui 0e!mer; apoi îşi întin!e bra'ele

rotunde şi piioarele "rumoa!e, a o pi!iă trezită din !omn, !trăbătu ele trei înăperi, prinzând din zbor, "ără !ă piardă niiuna, toate pri&irile, 6ebatjooritoare, 6e po"tiioa!e, 6e în!păimântate pe are i le trimiteau ei de"a'ă. ar eea e o !urprin!e până într#atât înât o "ău !ă râdă "u "aptul ă,treând pe lângă un grup e şuşotea într#un ol' al !ălii, "u primită, în loulo%eadelor obraznie u în'ele!uri galante, u un şir de re&eren'e atât dere!petuoa!e, um nii el mai !robit şi mai !erio! urtean "ranez nu !#ar 6pleat mai adân pentru a o !aluta pe regină. >n realitate, ae!t grup uluit şire&eren'io!, "u!e!e alătuit în grabă de ătre ael neobo!it neuno!ut, are,a!un! în !patele lor, !punea u &oe !ăzută* + u ontează, domnilor, nu ontează, e!te totuşi regina ?ran'ei/ ă ne

pleăm, !ă ne pleăm adân. 0ia per!oana, obietul ae!tui re!pet, treu oareum neliniştită prin&e!tibul şi ajun!e în urte. -ii, o%ii !ăi obo!i'i ăutară un upeu !au un!aun purtat de oameni* nu gă!i niiuna, nii alta; numai ă, după âte&alipe de ne%otărâre, tomai ând pu!e!e piiorul !ău deliat pe trotuar, unla%eu înalt !e apropie de ea. + Dră!ura doamnei/ Pi!e el. + ar eu n#am tră!ură ( repliă tânăra "emeie. + oamna a &enit u un upeu2 + a. + in !tradă aup%ine2

+ a. + &oi ondue pe doamna aa!ă. + ?ie, ondu#mă ( înu&iin'ă mia per!oană, u un aer %otărât, "ără !ă!e la!e pradă mai mult de o lipă neliniştii pe are nepre&ăzutul ae!teipropuneri ar 6 !târnit#o oriărei alte "emei. a%eul "ău un !emn* îi ră!pun!e o aleaşa de a!ă mare în aredoamna intră. + trada aup%ine/ >i !trigă &izitiului la%eul, ridiând !ara. Caii porniră în goană; ajunşi la 9ont#eu", mia doamnă, ăreia îi plăeane!pu! ae!t "el de a ălători, um !pune a ?ontaine, regretă ă nu louia la Bardin de! 9lante!. Dră!ura !e opri. ara "u oborâtă şi la%eul, bine !tilat,

întin!e mâna pentru a primi şperalul u ajutorul ăruia intrau în a!ălouitorii a treizei de mii de louin'e din 9ari!, are nu erau palate şi nua&eau nii portar, nii gardă el&e'iană. a%eul de!%i!e dei poartă pentru a"eri de obo!eală degetele miu'ei doamne; apoi, în lipa ând aea!ta păşi pealeea întuneoa!ă, !alută şi în%i!e poarta. Dră!ura porni şi di!păru. + >ntr#ade&ăr/ =lamă tânăra "emeie, iată o a&entură plăută. e!tulde galant din partea domnului de 0e!mer. -%, e obo!ită !unt/ - pre&ăzut el.=!te un dotor mare.



>n timp e &orbea u gla! tare, ajun!e la etajul al doilea al a!ei, pe unpalier u două uşi. >ndată e bătu, o bătrână îi de!%i!e. + Hună !eara, mamă; ina e gata2 + a, %iar înepu!e !ă !e răea!ă. + =l e aii2

+ u, n#a &enit înă; dar domnul e!te aii. + Care domn2 + Cel u are &roiai !ă &orbeşti a!tă#!eară. + =u2 + a, tu. -ea!tă on&orbire a&ea lo într#un "el de antiameră miă, ugeamuri, are !epara palierul de înăperea mare u &ederea !pre !tradă. 9rin!tilă !e &edea de!luşit lampa luminând aea!tă înăpere, al ărui a!petera, daă nu !ati!"ăător, el pu'in !uportabil. 9erdele &e%i, dintr#o măta!egalbenă, pe are timpul le păta!e şi deolora!e pe alouri, âte&a !aune deati"ea &erde de Utre%t şi un imen! şi"onier u două!prezee !ertare

mar%etate, o anapea &e%e, galbenă, ae!tea erau !plendorileapartamentului. ?emeia nu#l reuno!u pe el e o aştepta, dar ititorii noştri îl &orreunoaşte de!igur; era aelaşi are îi !târni!e pe urioşi la treerea pretin!eiregine, aelaşi are dădu!e inizei de ludo&ii pentru pam:et. 3emineul era împodobit u o pendulă :anată de două &a!e răpate depor'elan bleu. Dânăra "emeie de!%i!e bru! uşa u geamuri şi !e apropie de anapea,unde &ăzu !tând "oarte liniştit un bărbat plăut la în"ă'işare, mai degrabăgra! deât !lab, are, u mână#i albă şi "rumoa!ă, !e jua nepă!ător ubogatul jabou de dantelă. =a nu a&u timp !ă de!%idă gura. Ciudatul per!onaj

!%i'ă un "el de !alut, jumătate ge!t, jumătate pleăiune şi, arunând gazdeio pri&ire &ioaie şi plină de bună&oin'ă, !pu!e* + 3tiu e &re'i !ă mă întreba'i* dar &ă &oi ră!punde mai bine întrebându#&ă eu în!umi. unte'i domnişoara li&a2 + a, domnule. + ?emeie "ermeătoare, "oarte ner&oa!ă, "oarte atra!ă de metodeledomnului 0e!mer. + Vin de la el. + ?oarte bine/ -ea!ta nu &ă epliă, după âte îmi !pun "rumoşiidumnea&oa!tră o%i, de e mă gă!i'i pe anapeaua dumnea&oa!tră şi lurulae!ta &ă intere!ează el mai mult, nu#i aşa2

+ -'i g%iit, domnule. + Vre'i !ă#mi "ae'i "a&oarea şi !ă &ă aşeza'i; daă rămâne'i înpiioare, &oi 6 !ilit !ă mă ridi şi eu; în "elul ae!ta &om putea &orbi mai în&oie. + Vă pute'i lăuda ă a&e'i maniere oareum neobişnuite ( repliătânăra "emeie, pe are o &om numi de aum înainte domnişoara li&a,deoaree bine&oia !ă ră!pundă la ae!t nume.



+ omnişoară, &#am &ăzut adineauri la domnul 0e!mer; &#am gă!itaşa um îmi doream. + omnule5/ + %, nu &ă alarma'i, domnişoară; nu &ă !pun ă &#am gă!it"ermeătoare; &i !#ar părea o delara'ie de drago!te şi nu a!ta e!te inten'ia

mea. u &ă retrage'i, &ă rog, mă &e'i "ae !ă !trig a un !urd. + Ce dori'i, atuni2 >ntrebă u nai&itate li&a. + 3tiu ( ontinuă neuno!utul ( ă !unte'i obişnuită !ă auzi'i!punându#&i#!e ă !unte'i "rumoa!ă; de alt"el şi eu gă!e! ă !unte'i, daralte&a &reau !ă &ă propun. + >ntr#ade&ăr, domnule, îmi &orbi'i pe un ton5 + u &ă în!păimânta'i înainte de a mă 6 a!ultat până la apăt5 ea:ă ine&a a!un! aii2 + u#i nimeni a!un!, domnule, dar, în !"ârşit5 + -tuni, daă nu#i nimeni a!un!, !ă nu ne "erim şi !ă &orbim5 Ce a'i!pune de o miă a!oia'ie a noa!tră2

+ a!oia'ie5 ei &ede'i şi dumnea&oa!tră5 + Iată ă iar "ae'i o on"uzie. u am !pu! o legătură, am !pu!a!oia'ie. u &ă &orbe! de drago!te, i de a"aeri. + Ce "el de a"aeri2 >ntrebă li&a, are de&eni!e atât de urioa!ă, înâtrămă!e!e aproape înmărmurită. + Ce "ae'i toată ziua2 + 9ăi5 + u &ă teme'i; eu nu &ă jude; !pune'i#mi e &re'i. + u "a nimi !au, în orie az, "a "oarte pu'in. + unte'i leneşă. + %/

+ ?oarte bine. + -, &i !e pare ă#i "oarte bine/ + ?ără îndoială. Ce mă intere!ează pe mine ă !unte'i leneşă2 Vă plae!ă &ă plimba'i2 + 0ult. + ă &ă due'i la !petaole, la baluri2 + >ntr#un a. + ă trăi'i bine2 + 0ai ale!. + aă &#aş da douăzei şi ini de ludo&ii pe lună, m#a'i re"uza2 + omnule/

+ raga mea domnişoară li&a, iată ă iar înepe'i u bănuielile. oarne#am în'ele! ă nu trebuie !ă &ă nelinişti'i. -m !pu! douăzei şi ini deludo&ii, dar !#ar putea şi inizei. + 0i#ar plăea mai mult inizei deât douăzei şi ini. ar eea e îmi plae şi mai mult e!te libertatea de a#mi alege iubitul. + a naiba/ V#am !pu! doar ă nu &reau !ă 6u iubitul dumnea&oa!tră.-şadar, nu &ă mai "rământa'i mintea.



+ -tuni, e drau &re'i !ă "a a !ă âştig ei inizei de ludo&ii aidumnea&oa!tră2 + -m !pu! inizei2 + a. + ?ie, inizei. 0ă &e'i primi la dumnea&oa!tră, &ă &e'i "ae ât mai

"rumoa!ă, îmi &e'i da bra'ul ând &oi dori, mă &e'i aştepta unde &ă &oi !puneeu !ă mă aştepta'i. + ar am un amant, domnule. + =i, şi2 + Cum, ei şi52 + a5 Drimite'i#l la plimbare, e umnezeu/ + =%, pe Heau!ire nu#l po'i trimite la plimbare ând &rei. + Vre'i !ă &#ajut2 + u, îl iube!. + %oo5/ + 9u'in.

+ Cu !iguran'ă ă prea mult. + -!ta#i !itua'ia. + -tuni, 6e şi Heau!ire. + unte'i în'elegător, domnule. + Cu ondi'ia !ă#mi iau re&anşa; ondi'iile &ă on&in2 + >mi on&in, dar mai !pune'i#mi#le o dată. + -!ultă, draga mea, pentru moment am !pu! tot e a&eam de !pu!. + 9e u&ânt de onoare2 + 9e u&ânt de onoare/ ar, u toate a!tea, &ă da'i !eama de unluru5 + Care2

+ aă, întâmplător, aş a&ea ne&oie !ă 6'i într#ade&ăr metre!a mea5 + -, nu red. iiodată nu#i ne&oie de a!ta, domnule. + e a părea ă !unte'i5 + Cât de!pre a!ta, 6e. + =i bine, !#a "ăut/ + Hate palma/ + Iată şi plata dinainte pentru prima lună. >i întin!e un 6şi de inizei de ludo&ii "ără măar !ă#i atingă &âr"uldegetelor. 3i um ea şo&ăia, i#l !treură în buzunarul ro%iei "ără !ă#i mângâienii măar în treaăt oap!a atât de rotundă şi de unduioa!ă. e#abia luneăaurul în "undul buzunarului, ă două bătăi !urte în poarta din!pre !tradă o

"ăură pe li&a !ă !ară la "erea!tră. + umnezeule/ trigă ea. 9lea'i repede, e!te el. + =l, ine2 + Heau!ire5 Iubitul meu5 ua'i#o din lo, domnule5 + 9e legea mea/ #are deât !ă &ină/ + Cum2 #are deât !ă &ină2/ 9ăi &ă "ae buă'i5 + -ş/ + -!ulta'i um bate; o !ă !pargă poarta.



+ e!%ide'i#i, e drau/ e alt"el, de e nu#i da'i o %eie2 3ineuno!utul !e întin!e pe anapea, murmurând* Drebuie !ă#l &ăd pearag%io!ul ă!ta şi !ă#mi dau !eama e#i poate pielea. Hătăile în uşă ontinuară, întretăiate de groaznie înjurături, are !eauzeau mult mai !u! de etajul al doilea.

+ 0amă, du#te, du#te şi de!%ide/ Pi!e li&a "urioa!ă. Cât de!predumnea&oa!tră, domnule, daă o !ă da'i de bulu, n#am e !ă &ă "a, n#a&e'i deât. + C%iar aşa, n#am deât/ $epliă imperturbabil neuno!utul, "ără !ă!e mişte de pe anapea. li&a a!ulta, tulburată, pe palier. Capitolul @@I omnul Heau!ire. li&a !e repezi în întâmpinarea unui bărbat "urio!, are, u bra'ele întin!e, u "a'a palidă şi %ainele în dezordine, nă&ăli în apartament,ble!temând u gla! răguşit* + Heau!ire/ tai, Heau!ire/ Pi!e ea, u o &oe în are nu !e g%iea

!paima, aşa înât nu puneai la îndoială urajul ae!tei "emei. + a!ă#mă/ Urlă noul &enit, îmbrânind#o pe li&a, are &roia !ă#l îmbră'işeze. 3i ontinuă din e în e mai tare* -%a, aii !e a:ă un bărbat, dea!ta nu mi !e de!%idea5 -%a/5 -%a/ euno!utul, după um ştim, rămă!e!e nemişat pe anapea într#oatitudine almă, pe are domnul Heau!ire de bună !eamă ă a luat#o dreptne%otărâre !au %iar !paima. e opri în "a'a ae!tuia, !râşnind din din'i într#un "el rău pre&e!titor. + 9re!upun ă îmi &e'i ră!punde, domnule2 e !tropşi el. + Ce &re'i !ă &ă !pun, !umpul meu domn Heau!ire2 $epliăneuno!utul.

+ Ce "ai aii2 3i mai întâi ine eşti2 + unt un om "oarte paşni la are te %olbezi în6orător, şi#apoi !tăteamde &orbă u doamna într#un mod "oarte onorabil. + C%iar aşa, într#un mod "oarte onorabil ( murmură li&a. + Du !ă tai/ Urlă Heau!ire. + Vai, &ai/ u 6 atât de gro!olan u doamnă, are e!te ab!olutne&ino&ată; dar daă eşti pro!t di!pu!5 + a, !unt5 + 9robabil ă a pierdut la ăr'i ( !pu!e u gla! !ăzut li&a. + unt ruinat, !"ârşit/ Urlă Heau!ire. + 3i nu te#ar !upăra delo !ă jupoi pe are&a ( !pu!e râzând

neuno!utul. e în'elege de la !ine, dragă domnule Heau!ire/ + umneata i!pră&eşte u glumele proa!te/5 3i "ă#mi plăerea şi ară#te/ + , domnule Heau!ire, 6i mai îngăduitor. + 9e to'i draii/ $idiă#te şi pleaă, !au "a pra" anapeaua u tot e !ea:ă pe ea. + omnişoară, nu mi#a'i !pu! ă domnul Heau!ire are a!emenea toaneiudate. oa#mne, âtă !ălbătiie/



Heau!ire, ea!perat, "ău un ge!t larg, de omedian, pentru a#şi !oate!abia şi de!ri!e u bra'ele şi u lama !padei un er u o irum"erin'ă deel pu'in zee piioare. + >nă un minut şi daă nu te ridii, te lipe! de !pătar. + >ntr#ade&ăr, nu mi#a "o!t înă dat !ă întâlne! pe ine&a u o purtare

mai urâtă a omul ă!ta, ră!pun!e neuno!utul, în timp e u mâna !tingă!otea uşurel din teaă !abia !urtă, pe are o pu!e!e la !patele lui, peanapea. li&a înepu !ă 'ipe a!u'it. + -%, domnişoară, domnişoară, tai/ 9oruni liniştit neuno!utul, areizbuti!e !ă !e înarmeze "ără măar !ă !e 6 ridiat de la loul lui. Dai, ăi !epot întâmpla două lururi* primul, îl zăpăeşti pe domnul Heau!ire, are arputea a!t"el !ă !e la!e !trăpun! de !padă; al doilea, &a &eni aii paza denoapte, te &a în%ă'a şi te &a due drept la aint#azare. li&a înloui !trigatele u o pantomimă dintre ele mai epre!i&e.petaolul era iudat. 9e de o parte, domnul Heau!ire, u %aina de!%eiată,

beat, tremurând de "urie, împăr'ind lo&ituri "ără 'intă, "ără nii o te%niă, unuiad&er!ar are#i !ăpa mereu. e ealaltă parte, un om aşezat pe anapea, uo mână !prijinită pe genun%i, u ealaltă 'inând arma şi părând !printen,"ără e"ort, râzând în aelaşi timp într#un "el în are l#ar 6 în!păimântat până şipe "ântul A%eorg%e. abia lui Heau!ire nu izbuti!e o !ingură lipă !ă !e îndrepte !pre 'intă, îndepărtată 6ind mereu de lo&iturile ad&er!arului. Heau!ire dădea !emne deobo!eală, gâ"âia, iar "uria "ău!e lo !paimei, pe are nu şi#o putea !tăpâni;!e gândea ă daă aea!tă !abie îngăduitoare ar &rea !ă pătrundă mai adânprintr#o "andare, !#ar 6 zi! u el, Heau!ire. e!iguran'a pu!e !tăpânire pe el,!e repezi, pândind neaten'ia ad&er!arului. -e!ta pară &iguro! şi din trei

lo&ituri, îi !mul!e !abia din mână, z&ârlindu#i#o a pe un "ulg. abia !trăbătuamera, treu printr#un geam al "ere!trei şi di!păru a"ară. Heau!ire nu maiştia e atitudine !ă adopte. + =i, domnule Heau!ire ( !pu!e neuno!utul ( 6i atent, daă !abiadumitale adeu &âr"ul şi daă pe !ub "erea!tră tree ine&a, aela !e poate!ooti un om mort/ Venindu#şi în 6re, Heau!ire alergă la uşă şi oborî în goană treptelepentru a#şi regă!i arma şi a pre&eni o nenoroire are ar 6 !triat rela'iile luiu poli'ia. >ntre timp, li&a !trân!e mâna în&ingătorului, !punându#i* + -%, domnule, !unte'i "oarte &iteaz; dar domnul Heau!ire e!te &ilean,şi#apoi mă ompromi'i rămânând; după e &e'i plea, u !iguran'ă #o !ă mă

bată. + -tuni rămân. + u, nu, &ă implor; ând mă bate, îl bat şi eu şi, de obiei eu !unt eamai tare; a!ta şi pentru ă n#am e pierde. 9lea'i, &ă rog. + Ui'i un luru, "rumoa!a mea; daă ple, ori îl gă!e! jo! aşteptându#mă, ori !tând şi pândindu#mă pe !ară; ne &om bate din nou; pe o !ară nupo'i para întotdeauna u o dublă împotri&a unei &arte, o dublă împotri&aunei triple lo&ituri şi a unui !emier, a pe o anapea.



+ -tuni2 + -tuni, o !ă#l uid pe jupân Heau!ire !au o !ă mă uidă el pe mine. + umnezeule mare/ -&e'i dreptate. Va 6 o zar&ă nemaipomenită îna!ă. + Drebuie !ă ne "erim de aşa e&a; dei rămân.

+ >n numele erului, plea'i/ Ura'i#&ă la etajul următor şi !ta'i aolopână ând el &a &eni înapoi. Crezând ă o !ă &ă gă!ea!ă aii, n#o !ă &ă maiaute niăieri. >ndată e &a pune piiorul în a!ă, o !ă auzi'i ă înui uşa dedouă ori. >l "a prizonier pe omul meu şi pun %eia în buzunar. Vă retrage'iapoi binişor în &reme e eu o !ă mă bat &itejeşte a !ă mai âştiga'i timp. + =şti o "ată adorabilă/ a re&edere/ + a re&edere/ 9e ând2 + a noapte, daă &rei. + Cum2 a noapte2 unte'i nebun2 + igur ă da/ a noapte/ u#i bal la peră în !eara a!ta2 + Aândi'i#&ă ă aum e!te miezul nop'ii.

+ 3tiu "oarte bine, dar e#mi pa!ă. + Drebuie! domino#uri. + Heau!ire &a gă!i, daă &ei şti !ă#l ba'i um trebuie. + -&e'i dreptate ( !pu!e li&a, râzând. + Iată zee ludo&ii pentru o!tume ( mai adăugă neuno!utul,râzând şi el. + -dio/ -dio şi mul'ume!/ 3i#l împin!e !pre palier. + Hun/ Domai în%ide uşa de jo! ( !pu!e neuno!utul. + u#i deât un ârlig şi un ză&or pe dinăuntru. -dio/ >l aud urând. + 3i daă din întâmplare o !ă te biruie el pe dumneata, um o !ă ştiu2

=a %ibzui* + Cred ă a&e'i !er&itori2 >l întrebă "ata. + a, îl &oi pune pe unul !ă !tea !ub "ere!trele dumitale. + ?oarte bine şi &a pri&i în !u! până ând îi &a ădea un bile'el pe na!. + #a "ăut. -dio/ euno!utul ură u un etaj mai !u!. imi mai uşor, !ara era întuneoa!ă, iar li&a, oărându#l în gura mare pe Heau!ire, aopereazgomotul paşilor noului !ău omplie. + a!R ă &ii tu aa!ă, turbatule/ trigă ea la Heau!ire, are nu ura"ără !ă re:eteze adân a!upra !uperiorită'ii morale şi 6zie a ae!tui intru!,in!talat u atâta neruşinare în a!a altuia.

-jun!e totuşi la etajul unde îl aştepta li&a. -&ea !abia în teaă şirumega un di!ur!. li&a îl luă de umeri, îl îmbrâni în antiameră şi ră!ui%eia de două ori în broa!ă, aşa um "ăgădui!e. Coborând, neuno!utul,putu !ă audă îneputul unei lupte în are predominau, datorită !unetului lorră!unător, a!emenea alămurilor într#o or%e!tră, ael !oi de lo&itură are, înmod &ulgar şi onomatopei, !e nume!, palme. 9almele !e ame!teau u!trigăte şi reproşuri. Ala!ul lui Heau!ire tuna, al li&ei te uluia în!ă.



+ #aş 6 rezut niiodată ( murmură neuno!utul, îndepărtân#du#!e (ă aea!tă "emeie atât de tulburată adineauri de &enirea !tăpî#nului, areatâta rezi!ten'ă. euno!utul nu#şi pierdu &remea !ă aştepte !"ârşitul!enei. 9rea &i"oro! îneputul ( mai zi!e el ( pentru a deznodământul !ă 6edeparte.

ădu ol'ul !trădu'ei dR-njou#aup%ine, unde îl aştepta tră!ura, areajun!e!e mergând de#a#ndărătelea în ae!t lo. 3opti e&a unuia dintreoamenii !ăi, are !e du!e şi !e po!tă !ub "ere!trele li&ei, pitindu#!e în umbradea!ă a unei mii arade e împodobea intrarea unei a!e &e%i. in ael lo,el &edea "ere!trele luminate, pu'ind a!t"el !ă#şi dea !eama după mişarea!iluetelor, de tot e !e petreea înăuntru. Imaginile, la îneput "oarte agitate,!"ârşiră prin a !e mai potoli, în !"ârşit, nu mai răma!e deât una. Capitolul @@II -urul. Iată e !e întâmpla!e în !patele ae!tor perdele. a îneput, Heau!ire a"o!t !urprin! &ăzând ă li&a înuie uşa. -poi "u !urprin! ând o auzi pedomnişoara li&a 'ipând aşa de tare. >n !"ârşit şi mai !urprin! înă de a nu#şi

gă!i, intrând în ameră, îndârjitul ri&al. Căutări, amenin'ări, !trigăte,deoaree, daă neuno!utul !e a!undea, în!emna ă#i e "riă; Heau!ire e în&ingător. li&a îl !ili !ă îneteze u ăutatul şi !ă ră!pundă la întrebările ei.Heau!ire, bru"tuit, ridiă şi el gla!ul. li&a, ştiind aum ă nu mai e &ino&ată, întruât orpul delit di!păru!e* [uia orpu! deliii aberat 7, um !punetetul, li&a !triga atât de tare, înât, pentru a o "ae !ă taă, Heau!ire îia!tupă gura u mâna !au mai bine zi! îneră !#o "aă. ar !e înşelă. li&a în'ele!e alt"el ge!tul per!ua!i& şi oniliator al lui Heau!ire. -e!tei mâiniare !e îndrepta iute !pre "a'a !a, ea îi opu!e o mână la "el de priepută, la"el de uşoară um !e do&edi!e mai înainte !pada neuno!utului. -ea!tă

mâna pară bru! o &artă şi o triplă lo&itură şi, alungindu#!e înainte, izbiobrazul lui Heau!ire. Heau!ire ripo!tă printr#o lo&itură de :an pe dreapta,lo&itură din priina ăreia ambele mâini ale li&ei oborâră şi el îi înroşiobrazul !tâng u un zgomot !andalo!. =ra partea de on&er!a'ie pe are o auzi!e neuno!utul în lipa ândplea. eplia'ie are înepe a!t"el, !punem noi, ajunge repede la undeznodământ; în orie az, un deznodământ, pe are, la ne&oie, a !ă#l?aem !ă pară mai dramati, am putea !ă#i relatăm u o mul'ime deamănunte. li&a ră!pun!e palmei lui Heau!ire u un proietil greu şi periulo!* o

ană de "aian'ă. Heau!ire ripo!tă proietilului u o măiulie de ba!ton are!par!e âte&a eşti, ră!turnă o lumânare şi !"ârşi prin a atinge umărul tinerei"emei. ?urioa!ă, aea!ta !e năpu!ti la Heau!ire şi#l !trân!e de gât. >i trebuioareare "or'ă nenoroitului a !ă în%a'e şi el unul din lururileamenin'ătoarei li&a. "âşiindu#i o ro%ie, li&a, !im'itoare la aea!tă in!ultăşi la aea!tă pierdere, îi dădu drumul şi#l trimi!e grămadă în mijloul amerei.=l !e ridiă !pumegând. ar, um &aloarea unui ad&er!ar !e mă!oară prinapărare şi um apărarea a "o!t întotdeauna re!petată, %iar de ătre



în&ingător, Heau!ire, are ăpăta!e mai mult re!pet pentru li&a, reluăon&er!a'ia de unde o lă!a!e. + =şti o reatură îngrozitoare; mă ruinezi. + Du mă ruinezi ( ripo!tă li&a. + -uzi, eu o ruinez2/ 9ar#aş a&ea e lua de la tine5

+ 0ai bine !pune ă nu mai am nimi. pune ă ai &ândut şi mânat,băut şi juat tot e a&eam. + >ndrăzneşti !ă#mi reproşezi ă !unt !ăra2 + e e eşti !ăra2 in auza &iiului. + -m !ă te &inde de#ale tale u o !ingură lo&itură. + Hătându#mă2 3i li&a în&ârti dea!upra apului un leşte "oarte greu la a ărui &edereHeau!ire dădu înapoi. + ingurul luru are î'i mai lip!ea era !ă#'i iei aman'i. + 3i tu um le numeşti pe toate nenoroitele are !tau lângă tine întripourile unde#'i petrei zilele şi nop'ile2

+ Bo a !ă trăie!. + 3i reuşeşti de minune; murim de "oame; groza& omer', pe legeamea/ + 3i tu, u negu!toria ta, eşti !ilită !ă urli ând ine&a î'i rupe o ro%ie,pentru ă n#ai u e !ă#'i mai umperi alta. Aroza&ă negu!torie, n#am e zie/ + 0ai bună deât a ta/ trigă li&a, "urioa!ă. Iată do&ada/ 3i luă din buzunar un pumn de bani de aur pe are#i ri!ipi prin ameră. udo&iii înepură !ă !e în&ârtea!ă în %ip de !"ârleaza şi !ă !ero!togolea!ă pe podea, unii a!unzându#!e pe !ub mobile, al'ii ontinuându#şi drumul !onor până !ub uşi; al'ii, în !"ârşit, !e opriră obo!i'i pe o parte şi îşiarătară e6giile !trăluitoare a nişte paiete de "o.

Când auzi Heau!ire aea!tă ploaie metaliă !unând în ontat ulemnul mobilelor şi pe dalele din înăpere, !im'i ă#l apuă, ame'eala, artrebui !ă !punem mai degrabă ă#l înerau mu!trări de uget. + udo&ii, ludo&ii dubli/ trigă el, înmărmurit. li&a 'inea în mână un alt pumn din aelaşi metal. îi z&ârli monedele în"a'a şi bra'ele de!%i!e ale lui Heau!ire, are "u orbit. + -%, a%/ 0ai "u el în !tare !ă îngâne. Ce bogată e!te li&a a!ta/ + Iată e#mi adue omer'ul meu ( repliă u ini!m 6in'a dinaintealui, împingând u papuul aurul împrăştiat pe pardo!eală şi pe Heau!ire, are îngenun%ea!e !ă#l !trângă. + 3ai!prezee, şapte!prezee, opt!prezee5

+ Piea Heau!ire gâ"âind de buurie. + emerniule/5 Hombănea li&a. + ouă!prezee, douăzei şi unu, douăzei şi doi. + aşule5/ + ouăzei şi trei, douăzei şi patru, douăzei şi şa!e. + Diălo!ule5/ ?ie ă auzi!e, 6e ă roşi!e "ără !ă audă, Heau!ire !e ridiă de jo!.



+ -şadar ( înepu el, pe un ton gra& al ărui %az nu poate 6 redat (aşadar, domnişoară, "ai eonomii lip!indu#mă de !tritul nee!ar2 li&a năuită, nu gă!i nii un ră!pun!. + -şadar ( ontinuă tiălo!ul ( mă laşi !ă alerg u iorapi găuri'i, upălăria roa!ă, u ăptuşeala tăiată şi zdren'uită în timp e pă!trezi ludo&ii în

a!etă. e unde !unt aeşti ludo&ii2 in &ânzarea lururilor mele din lipaând mi#am unit tri!ta#mi !oartă u a ta. + Diălo!ule/ 0urmură înet li&a. 3i#i arună o pri&ire plină de di!pre'.=l nu !e în!păimântă. + >'i iert ( ontinuă el ( nu zgârenia, i !im'ul de eonomie. + 3i adineauri &oiai !ă mă omori/ + -dineauri a&eam dreptate, n#aş a&ea dreptate auma. + e e, mă rog2 + 9entru ă aum eşti o ade&ărată go!podina, adui bani în a!ă. + >'i !pun ă eşti un nemerni5 + 0iu'a mea li&a/

+ 3i #o !ă#mi dai aurul înapoi5 + %, !umpa mea/ + ă#mi#l înapoi, ă de nu, te !trăpung u !abia. + li&a/ + a !au nu2 + u, li&a; nu &oi on!im'i niiodată !ă mă !trăpungi u !abia. + u mişa !au eşti !trăpun!. Hanii/ + a!ă#mi#i. + -%, laşule/ -%, reatură jo!niă e eşti/ Cerşeşti/ Cerşeşti, &rei !ăâştigi de pe urma purtării mele neruşinate. -%, uite ine &rea !ă !enumea!ă bărbat/ De#am di!pre'uit întot#deauna. V#am di!pre'uit pe to'i, m#

auzi2 C%iar mai mult pe el are dă deât pe el are primeşte. + Cel are dă ( reluă u gra&itate Heau!ire ( poate !ă dea, e!te "eriit.3i eu 'i#am dat, iole. + u &reau !ă mi !e !pună iole. + Iartă#mă, li&a/ puneam ă 'i#am dat şi eu ând am a&ut. + Aroza&ă dărniie/ Catarame de argint, şa!e ludo&ii de aur, douăro%ii de măta!e, trei bati!te brodate5 + = mult pentru un !oldat. + Dai/ ?ără doar şi poate, ataramele le#ai "urat de la alta a !ă mi ledai mie; ludo&iii de aur i#ai împrumutat şi nu i#ai mai înapoiat niiodată;ro%iile de măta!e5

+ li&a/ li&a5/ + ă#mi înapoi banii/ + Cât &rei2 + e două ori pe atât. + Hine, 6e ( zi!e tiălo!ul, u gra&itate. 0ă du !ă jo în !trada Hu!!E; î'i &oi da înapoi nu de două ori, i de patru ori pe atât. ?ău doi paşi !pre uşă.=a îl apuă de pulpana "raului zdren'ăro!. + =i po"tim/ =lamă el. #a rupt "raul.



+ Cu atât mai bine, o !ă#'i umperi unul nou. + 3a!e ludo&ii, li&a, şa!e ludo&ii. in "eriire, în !trada Hu!!E, rupierii şi juătorii nu !unt preapreten'ioşi în e pri&eşte îmbrăămintea. li&a îi !mul!e liniştită şi ealaltă pulpană a "raului. Heau!ire de&eni

"urio!. + 9e to'i draii/ Urlă el. Vrei u orie pre' !ă te omor. Iată ă tiăloa!amă şi dezbraă aum/ u mai pot !ă ple de aii. + impotri&ă, o !ă plei numaideât. + -r 6 am iudat, "ără %aină. + !ă#'i pui redingota de iarnă. + Aăurită, petiită/ + #ai !#o pui daă#'i plae mai mult aşa, dar de pleat &ei plea. + iiodată. li&a !oa!e din buzunar ludo&iii de aur are#i mai rămă!e!eră, &reopatruzei la număr şi îi jua în palmele "ăute ăuş. Heau!ire aproape ă

înnebuni; îngenun%e înă o dată la piioarele ei. + 9oruneşte/ 9oruneşte/ Hâigui el. + -i !ă dai "uga la Capuin#0agiue, în !trada eine, unde !e &ânddominouri pentru bal ma!at. + u#'i dau deât douăzei de minute pentru a!ta. + 0ergem la bal2 + a băi. + 3i mă dui apoi pe bule&ard !ă inăm2 + e!igur, dar u o ondi'ie. + Care2 + aă eşti a!ultător.

+ -%, mereu, mereu. + <ai, arată#'i zelul. + -lerg. + Cum, înă n#ai pleat2 + ar bani !ă plăte!5 + -i douăzei şi ini de ludo&ii. + Cum am douăzei şi ini de ludo&ii2 e unde2 + Cei pe are i#ai adunat. + li&a, li&a, nu te por'i "rumo!. + Ce &rei !ă !pui2 + li&a, doar mi i#ai dăruit.

+ u zi ă nu &or 6 ai tăi, dar daă#'i dau aum, nu te mai întori. u#te dei şi &ino repede. + -re dreptate, a"uri!ita/ Pi!e tiălo!ul, ruşinat. C%iar a&eam inten'ia!ă nu mă mai întor. + ouăzei şi ini de minute, m#auzi2 trigă ea. + -m pleat. -e!ta a "o!t momentul ând &aletul aşezat la pândă în nişa din "a'a"ere!trelor &ăzu um unul dintre interloutori di!pare. =ra domnul Heau!ire,



are ieşi u un "ra "ără pulpane şi u !abia bălăngănindu#!e la !patepro&oator, în timp e ămaşa îi !tătea um:ată !ub &e!tă, a pe timpul luiudo&i al @III#lea. + >mi umperi unul omplet, ma!ă şi iorapi la "el. + -m în'ele!.

+ 9entru tine, unul negru; pentru mine, unul alb de !atin. + a. 9e ând derbedeul dădea ol'ul !trăzii eine, li&a !ri!e la iu'eală peun peti de %ârtie ae!te u&inte, are rezumau întregul epi!od* F9aea a "o!t!emnată, împăr'eala !#a "ăut, u balul !#a în&oit. a ora două &om 6 laperă. Voi purta un domino alb, iar pe umărul !tâng o pangliă de măta!ealba!tră.G li&a în"ăşură biletul în jurul unui iob din ana de "aian'ă, !oa!e apulpe "erea!tră şi aruna biletul în !tradă. Valetul !e aruna a!upra prăzii !ale, o în%a'ă şi "ugi. = aproape !igur ă domnul Heau!ire nu zăbo&i mai mult de treizei de

minute şi !e întoar!e urmat de doi băie'i de la roitorie are adueau, lapre'ul de douăzei şi opt de ludo&ii, două dominouri de un gu!t de!ă&ârşit,um !e "ăeau la Capuin#0agiue, la meşterul el mai bun, are era şi"urnizorul maie!tă'ii !ale regina şi al doamnelor de onoare. Capitolul @@III Că!u'a. -m lă!at#o pe doamna de a 0otte la uşa palatului domnului 0e!mer,urmărind u o%ii tră!ura reginei are di!părea u iu'eală. Când !ilueta ei !ee!tompă, ând zgomotul ro'ilor îneta !ă !e mai audă, Beanne ură la rândul!ău în tră!ura în%iriata şi !e întoar!e aa!ă !ă#şi ia un domino şi o altăma!a, preum şi pentru a &edea daă nu !e întâmpla!e nimi nou. oamnade a 0otte îşi promi!e!e, în aea!tă "eriită noapte, re&anşa pentru emo'iile

înerate în timpul zilei. <otărâ!e, "und o "emeie tare, a odată !#o "aă pea&alerul, um !e !pune în mod &ulgar şi epre!i&, adiă !ă meargă ab!olut!ingură şi !ă !e buure de deliiile nepre&ăzutului. ar întâlni o piediă %iar de la primul pa! pe are îl "ăea pe drumulae!ta atât de !eduător pentru imagina'iile &ii şi îndelung 'inute în "râu. >ntr#ade&ăr, un !er&itor o aştepta la portar. -e!t !er&itor apar'inea domnuluiprin' de $o%an şi aduea din partea eminen'ei !ale un bilet oneput a!t"el*Foamnă onte!ă, #a'i uitat, "ără îndoială ă a&em nişte treburi de pu! lapunt împreună. 9oate a&e'i memoria !urtă, eu în!ă nu uit niiodată eea emi#a plăut. -m onoarea de a &ă aştepta aolo unde aduătorul biletului &ă&a ondue, daă o dori'i.G

ri!oarea era !emnată u o rue bi!eriea!ă. oamna de a 0otte, mai întâi ontrariată de aea!tă înurătură, !egândi o lipă, apoi !e re!emnă în "a'a !oartei şi, luând una din %otărârilerapide are o araterizau, îi !pu!e !er&itorului* + Ură#te lângă &izitiul meu, !au dă#i adre!a. er&itorul !e ură lângă &izitiu, doamna de a 0otte în tră!ură. Peeminute "ură de ajun! pentru a o due pe onte!ă în artierul aint#-ntoine, peo alee de urând ni&elată, unde arbori uriaşi, bătrâni a !trada în!ăşi,



a!undeau pri&irilor una din aele a!e drăgu'e lădite !ub udo&i al @V#lea,u eteriorul ornamentat după gu!tul !eolului al @VI#lea şi u on"ortulinomparabil al !eolului al @VIII#lea. + -%, o ă!u'ă/ 0urmură onte!a. =!te "oarte 6re! din partea unuimare prin', dar "oarte umilitor pentru o Valoi!. >n 6ne/

-e!t u&ânt din are re!emnarea a "ăut un !u!pin şi nerăbdarea oelama'ie, eprima tot e monea a ambi'ie mi!tuitoare şi teribilă lăomiede bani în 6rea !a. >nă nii nu treu!e pragul şi %otărârea ei era luată. ?u ondu!ă din ameră în ameră, adiă din !urpriză în !urpriză, pânăla o miă !u"ragerie de un gu!t de!ă&ârşit. >l gă!i pe ardinal !ingur,aşteptând#o. =minen'a !a ră!"oia nişte broşuri e !emănau "oarte bine u oole'ie de pam:ete dintre ele are plouau u nemiluita în &remea aeea,imediat e bătea &ântul din!pre -nglia !au landa. a &ederea ei, prelatul !e ridiă. + -%, iată#&ă/ 0ul'ume!, doamnă onte!a ( !pu!e. 3i !e apropie !ă#i !ărute mâna.

Conte!a !e retra!e u un aer di!pre'uitor şi jignit. + Ce e!te2/ >ntrebă ardinalul. Ce a&e'i, doamnă2 + u !unte'i obişnuit, nu#i aşa, mon!eniore, !ă &ede'i o a!t"el deepre!ie pe %ipul "emeilor ărora eminen'a &oa!tră le "ae in!te de a le%ema aii2 + , doamnă onte!ă5/ + untem în ă!u'a dumnea&oa!tră, nu#i aşa mon!eniore2 Pi!eonte!a, arunând în jurul ei o pri&ire di!pre'uitoare. + ar, doamnă5 + peram, mon!eniore, ă eminen'a &oa!tră &a bine&oi !ă#şiamintea!ă ondi'iile în are m#am nă!ut. peram ă eminen'a &oa!tră &a

bine&oi !ă#şi amintea!ă ă, daă umne#zeu m#a lă!at !ăraă, mi#a dăruitel pu'in orgoliul rangului meu. + Vai, onte!ă, &#am rezut o "emeie de !pirit ( repliă prin'ul. + umi'i "emeie de !pirit, după ât !e pare, mon!eniore, o "emeienepă!ătoare, are râde de orie, %iar de dezonoare; ae!tor "emei, eriertare eminen'ei &oa!tre, am obieiul !ă le dau un alt nume. + u onte!ă, &ă înşela'i* nume! "emeie de !pirit orie "emeie area!ultă ând îi &orbe! !au are nu &orbeşte înainte de a 6 a!ultat. + 9o"tim, &ă a!ult/ + -&eam de di!utat lururi !erioa!e. + 3i pentru a!ta m#a'i "ăut !ă &in într#o !u"ragerie2

+ a, de!igur; &#ar 6 plăut mai mult !ă &ă 6 aşteptat într#un budoar,onte!ă2 + eo!ebirea e!te deliată. + -şa red şi eu, onte!ă. + -şadar, nu e!te &orba deât de a ina u mon!eniorul2 + imi alte&a. + =minen'a &oa!tră !ă 6e înredin'at ă prime! aea!tă in!te umtrebuie.



+ unte'i ironiă, onte!ă2 + u, râd. + $âde'i2 + a. V#ar plăea mai mult !ă mă !upăr2 -%, !unte'i greu de mul'umit,mon!eniore, după ât !e pare.

+ %, !unte'i "ermeătoare ând râde'i şi nu &oi ere nimi alte&adeât !ă &ă &ăd râzând. ar în lipa aea!ta nu râde'i. u, nu, &ăd miniedinolo de ae!te "rumoa!e buze are &ă de!operă din'ii. + Ha, delo, mon!eniore şi !u"rageria mă linişteşte. + ă 6e într#un ea! bun/ + 3i !per ă &e'i ina bine. + Cum adiă, &oi ina bine2 3i dumnea&oa!tră2 + 0ie nu mi#e "oame. + Cum, doamnă, re"uza'i !ă mă po"ti'i la ină2 + Vă rog2 + 0ă alunga'i2

+ u în'eleg, mon!eniore. + -!ulta'i, !umpă onte!ă. + -!ult. + aă a'i 6 mai pu'in mânioa!ă, &#aş !pune ă, orie a'i "ae, nupute'i 6 deât "ermeătoare; dar um la 6eare ompliment mă tem ă &oi 6dat a"ară, mai bine ta. + Vă teme'i ă &e'i 6 dat a"ară2/ >ntr#ade&ăr, mon!eniore, er iertareeminen'ei &oa!tre, dar de&eni'i de neîn'ele!. + Cu toate ae!tea e!te de!tul de limpede eea e !e întâmpla. + Ierta'i#mi uimirea, mon!eniore. + =i bine, zilele treute m#a'i primit "oarte !ting%erită; !punea'i ă

loui'i într#un "el ne#on&enabil pentru o per!oană de rangul şi u numeledumnea&oa!tră. -ea!ta m#a "ăut !ă#mi !urtez &izita; aea!ta, de alt"el, &#a"ăut !ă 6'i mai ree u mine. 0#am gândit atuni ă a &ă reda mediuluidumnea&oa!tră, ondi'iilor dumnea&oa!tră de &ia'ă e!te a şi ând aş da aerunei pă!ări pe are un eretător a pu!#o !ub lopotul de !tilă al unei maşinipneumatie. + -tuni2 >ntrebă onte!a, neliniştita, deoaree înepea !ă prieapă. + -tuni, "rumoa!a onte!ă, a !ă pute'i !ă mă primi'i prieteneşte,pentru a, la rândul meu, !ă pot &eni !ă &ă &izitez "ără !ă mă ompromit !au!ă &ă ompromit pe dumnea#&oa!tră5 Cardinalul o pri&ea 'intă pe onte!a.

+ =i bine25 >ntrebă aea!ta. + =i bine, am !perat ă &e'i bine&oi !ă aepta'i aea!tă a!ă miă înare poate &#a'i !im'i bine. Vă da'i !eama, onte!ă, nu !pun ă!u'ă. + ă aept2 =u2 >mi dărui'i aea!tă a!ă, mon!eniore2/ =lamăonte!a, a ărei inimă bătea în aelaşi timp de orgoliu şi de dorin'ă. + 9rea pu'in, onte!ă, "oarte pu'in; dar daă &ă dădeam mai mult, nua'i 6 primit. + %, nii mult, nii pu'in, mon!eniore ( ripo!tă onte!a.



+ Ce !pune'i, doamna2 + pun ă e!te impo!ibil !ă prime! un a!emenea dar. + Impo!ibil/ 3i de e2 + 9entru ă "oarte !implu, e!te impo!ibil. + -, &ă rog, nu ro!ti'i ae!t u&ânt ând !unte'i lângă mine, onte!ă.

+ e e2 + 9entru ă nu &reau !ă#l aud ând !unt lângă dumnea&oa!tră. + 0on!eniore5/ + oamnă, a!a &ă apar'ine, %eile !unt aolo pe o ta&ă aurită. Vătratez a pe un în&ingător. are &ede'i în aea!tă înă o umilin'ă2 + u, dar5 + <aide'i, aepta'i. + 0on!eniore, &#am !pu!5 + Cum, doamnă, !rie'i miniştrilor pentru a !oliita o pen!ie, aepta'io !ută de ludo&ii de la două neuno!ute, dumnea&oa!tră5/ + -%, mon!eniore, e!te u totul alte&a. Cine primeşte5

+ Cine primeşte obligă, onte!ă ( zi!e u demnitate prin'ul. Vede'i, &#am aşteptat în !u"rageria dumnea&oa!tră; nii nu am &ăzut măar budoarul,!aloanele !au amerele elelalte; pre!upun doar ă toate ae!tea ei!tă. + %, mon!eniore, &ă er iertare; mă !ili'i !ă mărturi!e! ă nu ei!tăpe lume un bărbat mai deliat deât dumnea&oa!tră/ 3i onte!a, are !e !tăpâni!e atâta &reme, roşi de plăere gândindu#!eă &a putea !ă !pună* FCa!a meaG. -poi, dându#şi !eama ă, de "apt,aepta!e, la un ge!t al prin'ului zi!e, dându#!e un pa! înapoi* + 0on!eniore, rog pe eminen'a &oa!tră !ă mă in&ite la ină. Cardinalul îşi !oa!e mantia pe are nu şi#o dezbrăa!e până atuni,apropie un !aun pentru onte!ă şi, într#un "ra are#i &enea de minune, îşi

"ău datoria de a o !er&i. Cina "u adu!ă numaideât. >n lipa ând la%eiiintrau în antiameră, Beanne îşi pu!e o ma!ă pe "a'ă. + =u ar trebui !ă port o ma!ă ( zi!e ardinalul ( deoareedumnea&oa!tră !unte'i la dumnea&oa!tră aa!ă, !unte'i în mijloul!er&itorilor dumnea&oa!tră, în &reme e eu !unt intru!ul. Beanne înepu !ă râdă, dar nu#şi !oa!e ma!a. 3i u toate ă buuria şi!urpriza o !u"oau, in!ti ină um !e u&ine. Cardinalul, um am !pu!#o înnumeroa!e oazii, era un bărbat de o mare generozitate şi de o &ieinteligen'ă. Ve%iul obiei al elor mai ra6nate ur'i ale =uropei, ur'i gu&ernate deregine, &e%iul obiei al "emeilor, era în &remea aeea !ă omplie, dar de

multe ori !ă şi rezol&e probleme politie; o a!t"el de eperien'ă tran!mi!ăum !#ar !pune din naştere şi îmbogă'ită de eperien'a proprie, toate ae!tealită'i atât de rare a!tăzi, de!tul de rare şi atuni, "ăeau din prin' un bărbatu inten'ii "oarte greu de de!luşit pentru ri&alii !ăi în diploma'ie şi pentruamantele !ale. tăpânirea şi marea !a urtoazie erau o platoşă u neputin'ade !trăpun!. e aeea, ardinalul !e redea net !uperior Beannei. -ea!tăpro&inială, plină de preten'ii şi are, !ub "al!ul ei orgoliu, nu putu!e !ă#şia!undă po"ta de îna&u'ire, îi părea o uerire uşoara, atrăgătoare, de!igur,



din auza "rumu!e'ii !ale, a inteligen'ei, a nu ştiu ărui &ino înoaepro&oator are !edue mult mai mult pe bărba'ii blaza'i deât pe ei nai&i. 9oate, de data aea!ta, ardinalul tot atât de greu de în'ele!, pe ât degreu în'elegea el în!uşi, !e înşela; "apt e!te ă Beanne, "rumoa!ă um era, nu#i in!pira nii o !u!piiune, eea e îl pierdu pe ae!t bărbat !uperior. u

numai ă de&eni mult mai pu'in puterni deât era, i îşi pierdu %iar toatăputerea; di"eren'a între 0aria#Dereza şi Beanne de a 0otte era prea marepentru a un $o%an de talia lui !ă#şi dea o!teneala !ă lupte. -şa ă, odatălupta înepută, Beanne, are îşi !im'ea in"erioritatea aparentă, !e "eri !ă la!ea i !e &edea !uperioritatea reală; ea juă mai departe rolul pro&inialeio%ete; "ău pe "emeiuşă pentru a#şi pă!tra un ad&er!ar înrezător în "or'alui şi, în on!ein'ă, !lab în ata. Cardinalul, !urprinzându#i toate tră!ăturile pe are ea nu şi le putea!tăpâni, o rezu îmbătată de darul primit; şi Beanne era, într#ade&ăr, deoaree întreea nu numai aşteptările !ale, dar %iar preten'iile !ale. umai ă prin'uluita un !ingur luru* ă darul lui e!te în aelaşi timp mai prejo! de ambi'iile şi

orgoliul unei "emei a Beanne. Ceea e ri!ipi, de alt"el, înântarea ei, a "o!trapidă înlouire a dorin'elor &e%i u altele noi. + <aide'i ( !pu!e ardinalul, tumând onte!ei un pa%ar de &in de Cipru într#o upă miă de ri!tal !tropită u aur ( %aide'i, nu mai 6'i !upărată pemine, onte!ă, numai 6indă am !emnat împreună un ontrat. + ă 6u !upărată pe dumnea&oa!tră2 , niideum. + 0ă &e'i primi dei uneori aii, "ără prea mare a&er!iune2 + u &oi 6 niiodată atât de ingrată pentru a uita ă aii !unte'i a ladumnea&oa!tră aa!ă, mon!eniore. + a mine2 aR de unde/ + u numai ă la dumnea&oa!tră, i %iar în a!a dumnea&oa!tră.

+ -%, daă mă ontrazie'i, lua'i !eama/ + =i bine, e !e &a întâmpla2 + Vă &oi impune alte ondi'ii. + =i, atuni lua'i dumnea&oa!tră !eama. + a e2 + a tot. + pune'i. + unt la mine aa!ă5 + 3i5 + 3i daă gă!e! nerezonabile ondi'iile dumnea&oa!tră, %em!er&itorii.

Cardinalul înepu !ă râdă. + =i &ede'i2 $epliă Beanne. + u &ăd nimi ( ră!pun!e ardinalul. + Ha da, şti'i prea bine ă &ă bate'i jo de mine. + Cum a!ta2 + $âde'i/ + 9ăi mi !e pare ă e momentul el mai potri&it.



+ igur ă#i momentul el mai potri&it deoaree şti'i "oarte bine ă,daă aş %ema !er&itorii, n#ar &eni niiunul. + Ha da/ -r &eni, drau !ă mă ia/ + Vai de mine, mon!eniore/ + Ce#am "ăut2

+ -'i înjurat5 + -ii nu mai !unt ardinal, onte!ă; !unt la dumnea&oa!tră, adiă înăutarea a&enturii5 Conte!a râ!e, ziându#şi în !inea ei* F=!te, "ără îndoială, un om ât !epoate de drăgu'G. + Ia !ta'i, înepu deodată ardinalul, a şi um un gând neaşteptat i#ar6 &enit din întâmplare. Ce#mi !punea'i zilele treute de!pre ele douăbine"ăătoare, ele două nem'oaie2 + Cele două doamne u portretul2 9reiză Beanne, are, după e o&ăzu!e pe regină, putea !ă#şi pregătea!ă o ripo!tă. + a, de!pre doamnele u portretul.

+ 0on!eniore ( ro!ti ră!piat doamna de a 0otte, pri&indu#l 'intă peardinal ( le unoaşte'i la "el de bine, ba %iar mult mai bine deât mine, punrămăşag. + =u2 -%, onte!ă, mă nedreptă'i'i/ u dorea'i !ă şti'i ine !unt2 + ?ără îndoială; şi mi !e pare "oarte 6re! !ă doreşti !ă#'i unoştibine"ăătoarele. + =i bine, daă aş 6 ştiut ine !unt, la ora a!ta a'i 6 ştiut şidumnea&oa!tră. + omnule ardinal, &ă repet ă pe ae!te doamne le unoaşte'i. + u. + >nă un nu şi &ă nume! minino!.

+ şi eu o !ă#mi răzbun in!ulta. + Cum, &ă rog2 + ărutându#&ă. + omnul amba!ador la urtea din Viena/ omnul mate prieten al împărăte!ei 0aria#Dereza/ 0i !e pare ă ar 6 trebuit !ă reunoaşte'i portretulprietenei dumnea&oa!tră, numai daă n#o 6 um&a prea pro!t eeutat. + Cum2 =ra, într#ade&ăr, portretul 0ariei#Dereza2/ + =i, %ai, n#o "ae'i pe neştiutorul, domnule diplomat/ + =i bine, !ă ziem ă e!te aşa, ă aş 6 reuno!ut#o pe împărătea!a0aria#Dereza. -!ta la e ne due2 + aă a'i reuno!ut portretul 0ariei#Dereza, ar trebui !ă şti'i âte

e&a şi de!pre "emeile ărora le poate apar'ine un a!emenea portret. + 3i de e &re'i !ă ştiu ae!t luru2 >ntrebă ardinalul, de!tul deneliniştit. + e e2 9entru ă nu e!te un luru "oarte obişnuit !ă &ezi portretulunei mame ( ăi, ob!er&a'i bine, ae!t portret e!te al mamei, nu al împărăte!ei ( în alte mâini deât în ele ale5 + "ârşi'i5 + eât în mâinile unei 6ie5



+ $egina/ =lamă oui! de $o%an, u un a!emenea aent de !inerăuluire, înât o înşelă pe Beanne. $egina/ 0aie!tatea !a a &enit ladumnea&oa!tră/ + =i, um2 u a'i g%iit ă ea era, domnule2 + umnezeule, nu ( ră!pun!e ardinalul pe un ton etrem de 6re!. >n

Ungaria e!te obieiul a portretele prin'ilor domnitori !ă treaă din "amilie în"amilie. C%iar eu, are &ă &orbe!, de pildă, nu !unt nii 6u, nii 6iă, nii%iar rudă u 0aria#Dereza. =i bine, am un portret al ei la mine. + a dumnea&oa!tră, mon!eniore2 + Iată ( !pu!e ree ardinalul. 3i !oa!e din buzunar o taba%eră peare o arătă Beannei; onte!a !e tulbură de#a binelea. Vede'i dei ( adăugă el( ă daă eu am ae!t portret, eu, are &#am mai !pu!, nu am in!tea !ă "aparte din "amilia imperială şi altine&a putea !ă uite un portret a!emănător ladumnea&oa!tră, "ără a pentru a!ta !ă 6e din augu!ta a!ă de -u!tria. Beanne tău. -&ea toate in!tintele diplomatie; îi lip!ea în!ă pratia.-şadar, după părerea dumnea&oa!tră, ontinuă prin'ul $o%an ( ea are &#a

&izitat e!te regina 0aria#-ntoaneta2 + $egina împreună u altă doamnă. + oamna de 9oligna2 + u ştiu. + oamna de amballe2 + tânără "emeie "oarte "rumoa!ă şi "oarte !erioa!ă. + omnişoara de Da&emeE, poate2 + 9o!ibil; nu o uno!. + -tuni, daă maie!tatea !a a &enit !ă &ă &iziteze, iată#&ă !ubprote'ia reginei. =!te un pa! mare !pre reuşită. + -şa red şi eu, mon!eniore.

+ 0aie!tatea !a, ierta'i#mi întrebarea, a "o!t generoa!ă udumnea&oa!tră2 + 0i#a dat o !ută de ludo&ii, red. + %, maie!tatea !ă nu e!te bogată, mai ale! în lipa de "a'ă. + -ea!ta !poreşte reunoştin'a mea. + 3i &#a arătat un intere! deo!ebit2 + e!tul de mare. + -tuni, totul merge bine ( !pu!e gânditor prelatul şi, uitând#o peprotejată, !e gândi la protetoare. u &ă mai rămâne dei de "ăut deât un!ingur luru. + Care2

+ ă &ă introdue'i la Ver!aille!. Conte!a zâmbi. + -%, !ă nu ne înşelăm, onte!a, aii e!te ade&ărata di6ultate.Conte!a zâmbi din nou, dar într#un "el mult mai !emni6ati& deât primaoară. Cardinalul zâmbi, la rândul !ău. >ntr#ade&ăr, dumnea&oa!trăpro&inialele ( zi!e el ( nu &ă îndoi'i niiodată de nimi. 9entru ă a'i &ăzut,Ver!aille!#ul are grilaje are !e de!%id şi !ări are !e ură, &ă în%ipui'i ătoată lumea de!%ide aele grilaje şi ură aele !ări. -'i &ăzut to'i aeşti



monştri de bronz, de marmură !au de plumb are împodobe! parul şitera!ele Ver!aille!#ului, onte!ă2 + e!igur, mon!eniore. + <ipogri"e, %imere, "urii, &ampiri şi alte animale ne"a!te, !unt u!utele5 =i bine, în%ipui'i#&ă de zee ori mai multe 6are &ii are !e interpun

între prin'i şi bine"aerile lor deât monştrii ri!ipi'i printre :orile şi pe aleilegrădinii. + =minen'a &oa!tră mă &a ajuta !ă !trăbat şirurile ae!tor monştri,daă ei îmi &or !ta în ale. + Voi înera, dar îmi &a 6 de!tul de greu. 3i#apoi, daă îmi ro!ti'inumele, daă !oate'i la i&eală tali!manul pe are#l a&e'i, după două înerări &a 6 de pri!o!. + in "eriire ( !pu!e onte!a ( !unt "erită de aea!tă e&entualitateprin prote'ia diretă a reginei şi daă &oi pătrunde la Ver!aille!, &oi intra u%eia potri&ită. + Ce %eie, onte!ă2

+ -%, domnule ardinal, ae!ta e!te !eretul meu5 Ha nu, greşe!;daă ar 6 !eretul meu, &i l#aş !pune, deoaree nu &reau !ă a!und nimiminunatului meu protetor dar5 + ei ei!tă un dar, onte!ă2 + Vai, da, mon!eniore, ei!tă un dar; dar um nu e!te !eretul meu, îlpă!trez. Vă e!te de ajun! !ă şti'i ă5 + Ce anume2 + Că mâine &oi merge la Ve!aille!, ă &oi 6 primită, %iar am toatemoti&ele !ă !per ă &oi 6 bine primită, mon!eniore. Cardinalul o pri&i pe tânăra "emeie, a ărei !iguran'ă de !ine i !e păreaa 6 on!ein'a imediată a primilor aburi ai inei.

+ Conte!ă ( repliă el, râzând ( &om &edea daă intra'i. + Ve'i împinge uriozitatea până într#aolo înât &e'i pune !ă 6uurmărită2 + >ntomai. + u mă dezi. + >nepând de mâine, onte!ă, &ă pro&o şi on!ider o %e!tiune deonoare intrarea dumnea&oa!tră la Ver!aille!. + >n partamentele mii; prime!, mon!eniore. + Vă a!igur, onte!ă, ă !unte'i pentru mine o enigmă &ie. + Unul dintre aei monştri mii are !e a:ă în parul Ver!aille!#ului. + 0ă rede'i un om de gu!t, nu#i aşa2

+ a, de!igur, mon!eniore. + =i bine, deoaree mă a:u la piioarele dumnea&oa!tră, deoaree &ă!ărut mâna, nu pute'i rede ă buzele mele !e aşază pe o g%eară !au mânape o oadă de peşte u !olzi. + Vă implor, mon!enoire, !ă &ă aminti'i ( !pu!e Beanne, u răeală ( ănu !unt nii o "emeiuşă şi nii o domnişoară de la peră; dei îmi apar'inmie în!ămi atuni ând nu apar'in !o'ului meu şi deoaree mă !imt egalăoriui în ae!t regat, mă &oi due liber şi !pontan, în ziua ând o !ă am %e",



lângă el are &a şti !ă#mi plaă. -şadar, mon!eniore, re!peta'i#mă şi &e'ire!peta a!t"el nobilimea din are amândoi "aem parte. Cardinalul !e ridiă. + upă um &ăd ( zi!e ( &re'i !ă &ă iube! u ade&ărat. + u !pun a!ta, domnule ardinal; eu !unt ea are &reau !ă &ă

iube!. Crede'i#mă, ând !e &a întâmpla aea!ta, daă !e &a întâmpla, o !ăg%ii'i u uşurin'ă. >n azul în are nu &ă &e'i da !eama, &ă &oi "ae !ă o şti'i,6indă mă !imt de!tul de tânără şi de arătoa!ă a !ă nu mă tem !ă "aa&an!uri. Un bărbat ade&ărat nu mă &a re!pinge. + Conte!ă ( !pu!e ardinalul ( &ă a!igur ă, daă nu depinde deât demine, mă &e'i iubi. + Vom &edea. + -'i şi îneput !ă re!im'i'i prietenie pentru mine, nu#i ade&ărat2 + 0ai mult. + >ntr#ade&ăr2 -tuni !untem la jumătatea drumului. + ă nu mă!urăm drumul u !tânjenul, !ă#l parurgem.

+ Conte!ă, !unte'i "emeia pe are aş adora#o5 + 3i prin'ul !u!pină. + 9e are Faş adora#oG5 + $epetă ea, !urprin!ă ( daă2 + aă mi#o &e'i îngădui ( !e grăbi !ă ră!pundă ardinalul. + 0on!eniore, &ă &oi îngădui, poate, ând noroul îmi &a !urâde de!tulde mult timp, înât !ă &ă pot di!pen!a !ă#mi ăde'i la piioare atât de repedeşi !ă#mi !ăruta'i mâinile înainte, de &reme. + Cum2 + a, ând &oi 6 mai pre!u! de bine"aerile dumnea&oa!tră, nu &e'imai bănui ă &ă aştept &izitele a&ând un intere! oareare; atuni &oi apărea

mai demnă în o%ii dumnea&oa!tră şi eu &oi âştiga, mon!eniore, iardumnea&oa!tră nu &e'i pierde. e ridiă, deoaree !e aşeza!e din nou a !ă#şi poată debita mai bineprediă. + -şadar, mă ondamna'i la lururi impo!ibile2 pu!e ardinalul. + Cum adiă2 + 0ă împiedia'i !ă &ă "a urte. + 9entru nimi în lume. are pentru a "ae urte unei "emei, nu ei!tăalt mijlo deât !tatul în genun%i şi agitarea mâinilor2 + ă înepem %iar aum, onte!ă. Ce îmi &e'i îngădui2 + Dot e !e potri&eşte u gu!tul şi îndatoririle mele.

+ %o, &ă in!tala'i în ele mai &a!te domenii din lume. + 9ăat ă m#a'i întrerupt, mon!eniore, tomai &roiam !ă adaug un altreilea. + Care, 6nte umnezeule2/ + -ela al apriiului meu. + unt pierdut. + a'i înapoi2



>n ae!t moment ardinalul, !e !im'ea mult mai pu'in apabil !ă !eălăuzea!ă după propriile !ale gânduri, 6ind u totul !ubjugat de "armeulae!tei zâne pro&oatoare. + u, nu &oi da înapoi. + ii în "a'a îndatoririlor mele2

+ ii în "a'a gu!turilor şi apriiilor dumnea&oa!tră. + o&ada2 + Vorbi'i. + Vreau !ă merg a!tă#!eară la balul perei. + -e!t luru &ă pri&eşte, onte!a, !unte'i liberă a pă!ările erului şinu &ăd de e &#ar împiedia ine&a !ă merge'i la balul perei. + lipă, &ă rog5 u &ede'i deât jumătate din dorin'a mea; ealaltăe!te a !ă merge'i şi dumnea&oa!tră. + =u2 a peră25 Vai, onte!ă/ 3i ardinalul "ău un ge!t are, !implu la un om oareare, era uade&ărat &e%ement pentru un $o%an de &i'ă.

+ Iată, aşadar, în e "el înera'i !ă#mi "ae'i pe pla2 Pi!e onte!a. + Un ardinal nu merge la balul perei, onte!ă* e!te a şi um &#aşpropune !ă intra'i într#un5 loal de "umat. + Un ardinal nii nu dan!ează, nu#i aşa52 + -, nu5 + =i bine/ e e am itit oare ă domnul ardinal de $i%elieu a dan!ato !arabandă2 + >n "a'a -nei de -u!tria, da5 + ă!ă !ă#i !ape prin'ul. + >n "a'a unei regine, e!te ade&ărat ( repetă Beanne, pri&indu#l 'intă. =ibine, poate şi dumnea&oa!tră o &e'i "ae pentru o regină5 9rin'ul roşi "ără

&oia lui, oriât de abil şi puterni era. ?ie ă răutăioa!ei "ăpturi îi "u milă de înurătura în are !e a:a el, 6e ă nu#i on&enea !ă#i prelungea!ă!ting%ereală, !e grăbi !ă adauge* Cum !ă nu 6u jignită, ând &ăd ă &ă împotri&i'i atâta, ând &ăd ă mă pre'ui'i mai pu'in deât pe o regină, ânde!te &orba !ă &ă a!unde'i !ub un domino şi o ma!ă, ând e!te &orba !ă"ae'i, după părerea mea, u o îngăduin'ă pe are nu aş putea !ă nu oapreiez la ade&ărata ei &aloare, unul dintre aei paşi uriaşi pe are "aimo!uldumnea&oa!tră !tânjen de adineauri nu l#ar putea niiodată mă!ura2 Cardinalul, "eriit ă !ăpa!e atât de ie"tin, "eriit mai ale!, de aea!tăpermanentă &itorie pe are i!u!in'a onte!ei i#o punea la îndemână ori deâte ori !e a:a în înurătură, !e repezi !ă#i !trângă mâna*

+ 9entru dumnea&oa!tră, "a totul, %iar şi impo!ibilul. + 0ul'ume!, mon!eniore, el are ştie !ă "aă pentru mine un a!t"elde !ari6iu e!te un prieten pre'io!; &ă !ute! de or&oadă, aum după ea'i aeptat#o. + u, nu doar el e#şi îndeplineşte datoria are dreptul !ă eară !ă 6eră!plătit. Vă urmez, onte!a, dar u un domino.



+ Vom tree prin !trada aint#eni!, are !e a:ă în &einătatea perei;&oi intra ma!ată într#un magazin şi &oi umpăra un domino şi o ma!ăpentru dumnea&oa!tră; &ă &e'i îmbrăa în tră!ură. + Conte!ă, e!te un di&erti!ment "ermeător, şti'i2 + -%, mon!eniore, !unte'i de o bunătate are mă opleşeşte5 ar mă

gânde! ă la palatul $o%an eelen'a &oa!tră ar gă!i un domino mai pegu!tul !ău deât el pe are#l &om umpăra. + Iată o răutate de neiertat, onte!ă. aă merg la balul perei, &ă rog!ă rede'i un luru5 + Care, mon!eniore2 + Că &oi 6 la "el de !urprin! de a mă a:a aolo pe ât !unte'idumnea&oa!tră de !urprin!ă ă ina'i u un alt bărbat deât !o'uldumnea&oa!tră. Beanne îşi dădu !eama ă nu are repliă, aşa ă îi mul'umi. tră!ură"ără blazoane !e opri la poarta ea miă a a!ei, îi luă pe ei doi "ugari şiporni în trap !pre bule&arde.

Capitolul @@IV Câte&a u&inte de!pre peră. pera, ae!t templu al buuriilor din 9ari!, ar!e!e în 1781, în luna iunie.ouăzei de per!oane pieri!eră !ub dărâmături şi um în opt!prezee ani eraa doua oară ă !e întâmpla aea!tă nenoroire, loul !peial al perei, adiă9alai!#$oEal, păru ne"a!t di!tra'iilor pariziene; o ordonan'a a regelui îitran!"era!e !ediul în alt artier mai pu'in entral. -e!t oraş de mua&apitată, de pânză. 3i de lemn alb a "o!t totdeauna o &ie preoupare pentru&eini. pera, tea"ără şi ne&ătămată, în:ăăra inimile ban%erilor şi aari!tora'ilor, treea dintr#o mână într#alta ranguri şi a&eri. pera, arzând,putea !ă di!trugă un artier, oraşul întreg. u trebuia deât o pală de &ânt.oul ăutat "u ale! la 9orte#aint#0artin. $egele, îndurerat !ă &adă iubitul

!ău 9ari! lip!it atât de mult timp de peră, de&eni tri!t, um !e întri!ta de6eare dată ând nu ajungeau tran!porturile de grâne !au ând pâineadepăşea u şapte !oli ele patru li&re. Drebuia !ă &ezi toată &e%ea nobilime şi toată tânăra magi!tratură, peto'i ou'erii şi 6naniarii dezorienta'i de golul e !e ă!a după !upeuri;trebuia !ă &ezi rătăind pe promenade zeită'ile "ără lăaş, de la 6guran'ipână la prima ântărea'ă. 9entru a#l on!olă pe rege şi pu'in %iar şi peregină, "u trimi! maie!tă'ilor lor un ar%itet, domnul enoir, are promiteamarea u !area. -e!t om galant a&ea planuri noi, un !i!tem atât dede!ă&ârşit în e pri&eşte irula'ia !petatorilor înât %iar în az de inendiunimeni nu putea rămâne !u"oat pe oridoare. =l de!%idea opt uşi elor are

"ugeau, "ără a mai pune la !ooteală ini "ere!tre mari la etajul întâi, atât de joa!e, ă până şi ei mai "rioşi puteau !ă !ară jo! pe aldarâmul bule&ardului"ără !ă li !e întâmple alte&a deât !ă#şi !lintea!ă piiorul. omnul enoir o"erea, pentru a înloui "rumoa!ă !ală a lui 0oreau şipiturile lui urameau, o lădire u o "a'adă de LK de piioare pe bule&ard;o "a'adă împodobită u ariatide în %ip de pilaştri, aşa "el a !ă "ormeze treiuşi de intrare; opt oloane pu!e !ub temelie; şi înă un ba!orelie" dea!upraapitelurilor, un balon u trei "ere!tre duble omate de ar%i&olte.



ena trebuia !ă aibă o de!%idere de OK de piioare, 7 piioareadânime şi 84 piioare în lărgime, de la un perete la altul. =rau pre&ăzute"oaiere împodobite u oglinzi a&ând o deora'ie !implă, dar de bun gu!t. >n toată lărgimea !ălii, !ub or%e!tră, domnul enoir inten'iona !ăpă!treze un !pa'iu de două!prezee piioare pentru a pune un imen!

rezer&or şi două pompe în !er&iiul ărora !ă "un'ioneze douăzei degardieni. >n !"ârşit, ulmea era ă ar%itetul erea şaptezei şi ini de zile şişaptezei şi ini de nop'i pentru a da !ala în "olo!in'a publiului, nii un ea!mai mult !au mai pu'in. -e!t ultim punt păru o lăudăroşenie ga!onă; la îneput !#a râ! mult, dar regele "ău un alul u domnul enoir şi !emnătotul. omnul enoir !e pu!e pe luru şi îşi 'inu promi!iunea. ala "uterminată la termenul on&enit. -tuni publiul, are nu e!te niiodată !ati!"ăut !au liniştit, îşi zi!e ă!ala e!te din %ere!tea, ă numai în "elul ă!ta !#a putut on!trui atât derepede, iar iu'eala on!tituie o do&adă de nereuşită, ă în on!ein'ă, peraea nouă nu e!te !olidă. -ea!tă !ală, după are !u!pina!eră atâta, pe are

urioşii o pri&i!eră în &oie um !e ridiă grindă u grindă, ae!t monument peare întregul 9ari! &eni!e !ă#l &adă înăl'ându#!e în 6eare !eară, ei bine, înaea!tă !ală, ând a "o!t gata, nimeni n#a &rut !ă intre. Cei mai îndrăzne'i,ade&ăra'i ne!ăbui'i, îşi re'inură bilet pentru prima reprezenta'ie u -d)le de9ont%ieu pe muziă de 9ilini, dar în aelaşi timp îşi "ăură şi te!tamentul.Văzând aea!ta, ar%itetul, dezolat, eru !"atul regelui, are îi dădu o idee. + aă ei!tă poltroni în ?ran'a ( !pu!e maie!tatea !a ( apoi aeştia!unt ei e plăte!; ei îşi dau buuro! o rentă de zee mii de li&re şi !e la!ă!tri&i'i de pre!ă, dar nu &or !ă rişte !ă 6e !tri&i'i !ub dărâmăturile ta&anului.ă!a'i#i pe aeştia şi in&ita'i#i pe &itejii are nu plăte!. $egina mi#a dăruit unmoştenitor; oraşul zburdă de buurie. -nun'a'i ă !ărbători'i naşterea 6ului

meu, de!%izând pera u un !petaol gratuit; şi daă două mii ini !utede per!oane îng%e!uite, adiă o medie de o !ută inizei de mii detelegrame nu &ă ajung !ă do&edi'i !oliditatea, ruga'i#i pe aeşti oameni de&ia'ă !ă !e bâ'âie ni'el. 3ti'i, domnule enoir, ă greutatea !e împătreşteând ade pe patru degete mari. Cei două mii ini !ute de &iteji &or. Cântăride patru ori mai mult daă îi pui !ă dan!eze; dei da'i un bal după !petaol. + ire, &ă mul'ume! ( !pu!e ar%itetul. + ar măi înainte gândeşte#te bine, &or 6 grei. + ire, !unt !igur de eea e am "ăut şi &oi merge şi eu la bal. + =u ( ră!pun!e regele ( "ăgăduie! !ă a!i!t la a doua reprezenta'ie. -r%itetul urmă !"atul regelui. e reprezenta -d)le de 9ont%ieu în "a'a a

trei mii de plebei are aplaudară mai tare deât regii. -eşti plebei doriră !ăşi dan!eze după !petaol, !ă !e di!treze ât mai &ârto!. -şa ă ei îşi înzeirăgreutatea în lo !ă o împătrea!ă. imi nu !e linti în !ală. aă era de temut o nenoroire, aea!ta !#ar 6 putut întâmpla lareprezenta'iile următoare, deoaree nobilii "rioşi umplură !ala, aea!tă !alăunde urmau !ă meargă la bal, trei ani de la de!%idere, domnul ardinal de$o%an şi doamna de a 0otte.



-ea!ta era po&e!tea pe are o datoram ititorilor noştri; aum !ă neregă!im per!onajele. Capitolul @@V Halul perei. Halul era în toată !trăluirea !a ând ardinalul oui! de $o%an şidoamna Beanne de a 0otte !e !treură pe "uriş, mai ale! prelatul, printre

miile de dominouri şi măşti de toate "elurile. Curând "ură îng%i'i'i de mul'ime, în are di!părură um di!par în marile &âltori &ârtejurile ob!er&ate o lipă detreătorii de pe mal, imediat du!e şi şter!e de urent. ouă dominouri ot la ot, atât ât e!te u putin'ă !ă mergi ot la ot într#un a!emenea talmeş#balmeş, înerau, unindu#şi "or'ele, !ă !e împotri&ea!ă nă&alei, dar, &ăzând ă nu rezi!ta, luară %otărârea !ă !ere"ugieze !ub loja reginei, unde mul'imea era mai pu'in dea!ă şi unde, dealt"el, zidul le o"erea un punt de !prijin. omino negru şi domino alb, unul înalt, altul de talie mijloie; unulbărbat, altul "emeie; unul dând din mâini, altul întorând apul într#o parte şi în alta. -e!te două dominouri erau prin!e într#o on&er!a'ie dintre ele mai

în!u:e'ite. ă a!ultăm. + >'i !pun, li&a, ă aştep'i pe ine&a ( repetă dominoul înalt. Aulerultău nu mai e!te guler, e!te un "el de morişă e !e întoare nu numai la oriepală de &ânt, i după oriine tree pe lângă noi. + =i, e doreşti2 + Cum2 Ce dore!2 + a, e te tot miri ă#mi !ue! apul în dreapta şi#n !tânga2 u de#a!ta am &enit2 + Ha da, dar daă îl !ueşti şi pe al altora52 + =i bine, domnule, pentru e &ii la peră2 + 9entru o mie de moti&e.

+ =i, da, &oi, bărba'ii, dar "emeile nu &in deât pentru unul !ingur. + Care2 + Cel pe are l#ai !pu!, pentru a !ui ât mai multe apete u putin'ă.0#ai adu! la ba#lul perei, !unt aii, re!emnează#te/ + omnişoară li&a/ + -, nu !triga/ 3tii ă !trigătele tale nu mă în!păimânta şi, mai ale!,"ereşte#te !ă#mi ro!teşti numele. 3tii ă nimi nu e!te mai de pro!t gu!t deât!ă le !pui oamenilor pe nume la balul perei. ominoul negru "ău un ge!t mânio!, are "u bru! întrerupt de &enireaunui domino alba!tru, de!tul de &oini, de!tul de înalt şi bine "ăut. + -%, domnule ( !pu!e noul &enit ( la!#o pe doamna !ă !e amuze în

&oie. Ce naiba, doar nu#i în 6eare zi a treia joi din po!tul paştelui şi nu de6eare a treia joi din po!tul paştelui &ii la balul perei/ + u#'i băga na!ul unde nu#'i 6erbe oala ( ripo!tă u brutalitatedominoul negru. + =i, domnule ( repliă dominoul alba!tru ( aminteşte#'i o dată pentrutotdeauna ă pu'ină urtenie nu !triă. + u te uno! ( ră!pun!e dominoul negru. e e drau m#aş purta umănuşi u dumneata2



+ u mă unoşti2 ?ie, dar5 + ar e52 + ar eu te uno!, domnule de Heau!ire. a auzul numelui !ău, el are pronun'a u uşurin'ă numele altora,dominoul negru "remăta, luru are !e &ăzu după tremurul îndelung al glugii

!ale de măta!e. + -, nu te teme, domnule de Heau!ire ( relua ma!a ( nu !unt eea egândeşti. + =i, drae/ Ce gânde! eu2 u um&a dumneata are g%ieşti numeleoamenilor nu te mul'umeşti numai u a!ta, i ai preten'ia ă le g%ieşti şigândurile2 + 3i de e nu2 + -tuni, g%ii la e mă gânde! aum. #am &ăzut niiodată un&răjitor şi mi#ar "ae într#ade&ăr plăere !ă întâlne! unul. + , eea e#mi eri nu#i atât de greu pentru a merita un titlu pe arepari ă#l aorzi u prea mare uşurin'a.

+ pune#mi totuşi. + u, gă!eşte alte&a. + -!ta#mi &a 6 de ajun!. <ai g%ieşte5/ + Vrei2 + a. + =i, bine, m#ai luat drept un agent al domnului de Cro!ne. + -l domnului de Cro!ne2 + =i, da, nu te gândeşti deât la a!ta, zău ă da* al domnului deCro!ne, lootenent de poli'ie. + omnule5 + Hinişor, dragă domnule Heau!ire. #ar zie ă, într#ade&ăr, au'i o

!abie. + Hineîn'ele! ă o aut. + oamne, e 6re războiniă/ ar &ino#'i în 6re, dragă domnuleHeau!ire, 'i#ai lă!at !abia aa!ă şi bine#ai "ăut. ă &orbim de!pre alte&a.Vrei, te rog, !ă mă laşi !ă#i dau bra'ul doamnei52 + Hra'ul doamnei2 + a, doamnei. e obişnuieşte la balul perei !au am piat din Indii2 + ?ără îndoială, ae!t luru !e obişnuieşte ând îi on&ine a&alerului. + Uneori e!te de ajun! a ae!t luru !ă#i on&ină doamnei, dragădomnule Heau!ire. + 3i &rei !ă#i dai bra'ul pentru multă &reme2

+ -%, !umpul meu domn Heau!ire, eşti prea urio!* poate pentru zeeminute, poate pentru o oră, poate pentru toată noaptea5 + Vezi#'i de treabă, domnule, î'i ba'i jo de mine. + ragă domnule, ră!punde da !au nu. De în&oieşti !au nu !#o iau pedoamna de bra'2 + u. + <aide#%aide, nu 6 răutăio!. + e e2



+ 9entru ă, deoaree ai o ma!ă, e!te inutil !ă#'i mai pui una. + omnule5/ + 9o"tim, uite ă te !uperi, dumneata are erai aşa de a!ultătoradineauri. + Unde2

+ >n !trada aup%ine. + >n !trada aup%ine2/ =lamă Heau!ire, uluit. li&a izbuni în râ!. + Dai, doamnă/ râşni dominoul negru. -poi, întorându#!e !predominoul alba!tru* u în'eleg nimi din tot e !pui, domnule. Vorbeşte#mi înmod in!tit, daă#i po!ibil. + ar, dragă domnule, mi !e pare ă nimi nu e!te mai in!tit deâtade&ărul, nu#i aşa, domnişoară li&a2 + Va !ă ziă mă unoşti şi pe mine2 ?ău aea!ta. + omnul nu 'i#a ro!tit oare numele u gla! tare, adineauri2 + 3i ade&ărul e!te5

+ Inter&eni Heau!ire, re&enind la !ubiet. + -de&ărul e!te ă în lipa ând erai gata !#o omori pe aea!tă biatădoamnă, ăi aum un ea! &roiai !#o omori, dei în lipa ând erai gata !#oomori pe aea!tă biată doamnă, te#ai oprit în "a'a zăngă#nitului a &reodouăzei de ludo&ii. + e!tul, domnule/ + ?ie/ >ngăduie#mi !#o iau pe doamna de bra'. aă dumitale 'i#ede!tul. + -, &ăd eu bine ă doamna şi dumneata5 + =i bine, doamna şi eu52 + Vă în'elege'i.

+ >'i jur ă nu. + =%, pară po'i !ă ştii2 trigă li&a. + 3i, de alt"el5 + -dăugă dominoul alba!tru. + Cum, de alt"el2 + a, în azul ă ne#am în'elege, nu ar 6 deât !pre binele dumitale. + pre binele meu2 + ?ără îndoială. + Când !pui e&a, trebuie !#o do&edeşti ( zi!e u mojiie Heau!ire. + Huuro!. + -%, aş 6 tare urio!5

+ >'i &oi do&edi ( ontinuă dominoul alba!tru ( ă prezen'a dumitaleaii î'i e!te la "el de &ătămătoare pe ât 'i#ar 6 de "olo! ab!en'a. + 0ie2 + a, dumitale. + >n e "el, te rog2 + untem membrii unei anumite aademii, nu#i aşa2 + =u2



+ , nu te !upăra, dragă domnule Heau!ire, nu &orbe! de -ademia"raneză. + -ademie5 -ademie. + Hombăni a&alerul li&ei. + trada 9ot#de#?er, etajul de dea!upra parterului, nu e!te eat,

dragă domnule Heau!ire2 + Dai/ + Ha. + Dai/ %, e tip dezagreabil eşti, domnule/ + u !#ar !pune. + e e2 + 9ăi 6indă nii dumneata nu rezi. ă ne întoarem dei la aea!tăaademie. + =i bine2 ominoul alba!tru îşi !oa!e ea!ul, un ea! "rumo! împodobit ubriliante, a!upra ăruia !e opriră, a două lentile în :ăări, ele două pupile

ale lui Heau!ire. + =i bine2 $epetă ae!ta din urmă. + =i bine, într#un !"ert de oră, la aademia dumitale din !tradă 9ot#de#?er, dragă domnule Heau!ire, !e &a di!uta un mi proiet are &a adue unbene6iu de două milioane elor doi!prezee ade&ăra'i a!oia'i, dintre areunul eşti dumneata, domnule de Heau!ire. + 3i dumneata un altul, daă nu um&a5 + "ârşeşte#'i &orba. + aă nu um&a eşti un turnător. + >ntr#ade&ăr, te redeam un om inteligent, domnule de Heau!ire, dar&ăd u durere ă eşti un pro!t; daă eram de la poli'ie, te#aş 6 prin! şi

ră!prin! de douăzei de ori pentru treburi mai pu'in onorabile deât aea!tă!peula'ie de două milioane are &a 6 di!utată la aademie în âte&aminute. Heau!ire re:etă un moment. + a drau/ 3i daă n#ai dreptate2 pu!e el. -poi răzgândindu#!e; -%,domnule, mă trimi'i în !trada 9ot#de#?er/ + a, te trimit în !trada 9ot#de#?er5 + 3tiu "oarte bine de e. + pune. + Ca !ă mă are!teze. ar nu !unt atât de nebun5 + >nă o pro!tie.

+ omnule/ + ?ără îndoială, daă !tă în puterea mea !ă "a eea e !pui, daă !tă în puterea mea !ă g%ie! eea e !e urzeşte la aademia dumitale, de eatuni 'i#aş ere permi!iunea de a lua bra'ul doamnei2 u. >n ae!t az aş"ae totul a !ă 6i are!tat imediat şi, în "elul ae!ta, am !ăpa de dumneata,doamna şi u mine; dar, dimpotri&ă, totul u blânde'e şi prin on&ingere,dragă domnule Heau!ire, aea!ta e!te de&iza mea.



+ u um&a ( !trigă deodată Heau!ire, lă!ând bra'ul li&ei ( dumneataerai el de pe anapeaua doamnei, de aum două ore2 <ai, ră!punde/ + Ce anapea2 >ntrebă dominoul alba!tru, în &reme e li&a îl iupi de&âr"ul degetului mi. u uno!, în materie de anapele, deât pe ea adomnului Cr\billon#6ul.

+ e "apt, pu'in îmi pa!ă ( relua Heau!ire ( moti&ele dumitale !untreale, iată tot e#mi trebuie. pun reale, ar trebui !ă !pun eelente. la deibra'ul doamnei şi daă#l împingi pe un bărbat galant la rele, !ă#'i 6e ruşine/ ominoul alba!tru înepu !ă râdă la epitetul bărbat galant u are !egrati6a atât de dezin&olt Heau!ire; apoi, bătându#l pe umăr, îi zi!e* + ?ii pe pae, trimi'ându#te aolo, î'i dăruie! el pu'in o !ută de mii deli&re; ăi daă nu te dui la aademie a!tă#!eară după obieiul a!oia'ieidumitale, &ei 6 !o! din împăr'eala, în &reme e duându#te5 + =i bine, 6e, la noro/ 0urmură Heau!ire şi, !alutând u o piruetă,di!păru. ominoul alba!tru luă în !tăpânire bra'ul domnişoarei li&a, de&enit

&aant prin di!pari'ia lui Heau!ire. + -um, între noi doi ( !pu!e tânăra "emeie. De#am lă!at !ă#l aiureştium 'i#a plăut pe ae!t biet Heau!ire, dar te pre&in a eu &oi 6 mult maigreu de zăpăit, ăi te uno!. -şadar, daă &rei !ă ontinui, gă!eşte e&amai intere!ant, alt"el5 + u uno! e&a mai intere!ant pe lume deât po&e!tea dumitale,dragă domnişoară iole ( !pu!e dominoul alba!tru, !trângând amial bra'ulrotund al drăgălaşei "emei, are !oa!e un !trigăt înăbuşit la numele pe arema!a i#l şoptea la ure%e. ar îşi re&eni imediat ă o per!oană obişnuită !ănu !e la!e luată prin !urprindere. + , umnezeule/ Ce nume mai e şi ae!ta2 >ntrebă ea. iole2 e!pre

ine e &orba2 Vrei poate !ă#mi !pui aşa2 >n ae!t az, &ei nau"ragia %iar laieşirea din poit, te &ei lo&i de prima !tâna. u mă %eamă iole. + 3tiu, aum, da, aum te %eamă li&a. iole prea miro!ea apro&inie. >n dumneata, ştiu "oarte bine, !unt două "emei* li&a şi iole. Vom&orbi imediat şi de li&a, dar mai întâi !ă &orbim de iole. -i uitat ândră!pundeai la ae!t nume2 u#mi &ine !ă red. -%, !umpa mea opilă,numele de "ată tânără îl pă!trezi, da, îl pă!trezi, daă nu pentru al'ii, el pu'inpentru tine, în "undul !u:etului, oriare ar 6 elălalt nume pe are ai "o!tobligată !ă#l iei pentru ă primul !ă 6e dat uitării. Hiata li&a/ ?eriită iole/ >n ael moment, un &al de măşti îi izbi a talazul unui oean pe ei doie !e plimbau înlăn'ui'i şi iole !au li&a !e &ăzu !ilită, aproape "ără &oie,

!ă !e !trângă ât mai mult lângă în!o'itorul ei. + Vezi ( îi !pu!e ei ( &ezi toată aea!tă mul'ime pe!tri'ă, &ezi toateae!te grupuri are !e îng%e!uie unul în altul, a !ă !oarbă !ub glugiu&intele urtenitoare !au de drago!te pe are le !%imbă; &ezi ae!tegrupuri are !e "a şi !e de!"a, unele râzând, altele u mu!trări2 Do'i aeştioameni au poate tot atâtea nume a şi dumneata şi mul'i ar 6 uimi'i daă le#aş !pune nume de are ei îşi aminte! u !iguran'ă, dar are red ă au "o!tuitate.



+ -i !pu!* FHiata li&a5/G. + a. + ei dumneata nu rezi ă !unt "eriită2 + -r 6 greu !ă 6 "eriită u un om a Heau!ire. li&a !u!pină.

+ -şadar, nu !unt/ pu!e ea. + Cu toate a!tea îl iubeşti2 + %, în mod rezonabil. + aă nu#l iubeşti, pără!eşte#l. + u. + e e2 + 9entru a îndată e#l &oi pără!i, &oi regreta. + >l &ei regreta2 + 0ă tem ă da. + 3i e ai putea !ă regre'i la un be'i&, la un arto"or, la unul are tebate, la un ero are într#o zi &a 6 tra! pe roată în 9ia'a Are&e2

+ 9oate n#ai !ă în'elegi eea e am !ă#'i !pun. + pune totuşi. + Voi regreta zgomotul pe are#l "ae în jurul meu. + -r 6 trebuit !ă g%ie!. Iată e#n!eamnă !ă#'i 6 petreut tinere'ea uoameni prea tău'i. + >mi unoşti tinere'ea2 + 9er"et. + -%, dragă domnule/ =lamă li&a, râzând şi întorând apul, u unaer !6dător. + De îndoieşti2 + u mă îndoie!, !unt !igură.

+ -tuni %ai !ă &orbim de!pre tinere'ea dumitale, domnişoară iole. + ă &orbim; dar te#anun' ă nu#'i &oi ră!punde. + ii nu am ne&oie. + -ştept. + u &oi înepe u opilăria, perioadă are nu ontează în &ia'ă, &oi înepe u adole!#en'a, u lipa ând 'i#ai dat !eama ă umnezeu 'i#a dat oinimă a !ă iubeşti. + Ca !ă iube! pe ine2 + ă#l iubeşti pe Ailbert. a ae!t nume, un 6or îi treu prin &ine şi dominoul alba!tru o !im'itremurând pe tânăra "emeie la bra'ul !ău.

+ -%/ =lamă ea. Cum de ştii, umnezeule2 3i !e opri deodată,a'intindu#şi, de dinolo de ma!ă o%ii u o emo'ie de nede!ri!, !predominoul alba!tru. ominoul alba!tru răma!e mut. li&a, !au mai eatiole, !u!pină. %, domnule ( !pu!e ( "ără !ă înere !ă lupte mai departe,ai ro!tit un nume plin de amintiri pentru mine. >l unoşti dei pe ae!t Ailbert. + a, deoaree î'i &orbe! de!pre el. + Vai/ + Un bărbat "ermeător, pe legea mea/ >l iubeai2



+ =ra "rumo!. u5 u#i a!ta5 =u îl gă!eam "rumo!. =ra inteligent, eraegalul meu prin naştere. u, de data a!ta, mai ale!, mă înşel. =gal, nu,niiodată. -tâta timp ât Ailbert &a &roi, nii o "emeie nu#i &a 6 egală. + ii %iar5 + ii %iar ine2

+ ii %iar domnişoara de Da52 + %, ştiu e &rei !ă !pui ( îl întrerup!e iole. =şti "oarte la urent,domnule, &ăd; da, iubea pe ine&a mai pre!u! deât biata iole. + 0ă opre!, &ezi. + a, da, unoşti !erete teribile, domnule ( zi!e li&a, tre!ărind.-um5 =a îl pri&i pe neuno!ut, &oind pară !ă itea!ă dinolo de ma!ă!a. -um e a de&enit2 + Cred ă dumneata po'i !#o !pui mai bine a oriine. + e e, umnezeule2 + 9entru ă daă el te#a urmărit de la Da&emeE la 9ari!, dumneata l#aiurmărit de la 9ari! la Drianon.

+ a, e!te ade&ărat, dar !unt zee ani de atuni; aşa ă nu de!preae!t timp &orbe!. Vorbe! de!pre ei zee ani are !#au !ur! de ând am"ugit şi el a di!părut. umnezeule/ e întâmplă atâtea lururi în zee ani/ominoul alba!tru pă!tră tăerea. De rog ( in!i!tă iole, aproape implorând (!pune#mi e a de&enit Ailbert2 Dai, întori apul. 9oate aea!tă amintire te!upără, te întri!tează. e "apt, dominoul alba!tru, nu întor!e!e apul, i îl lă!a!e jo!, a şi umamintirile ar 6 "o!t o po&ară prea grea. + $o!teşte mai înet numele ( o !"ătui dominoul alba!tru. #ai băgatde !eamă ă nii eu nu o "a2 + Când era atât de îndrăgo!tit ( ontinuă li&a, u un !u!pin ( ă

6eare arbore din Drianon îi ştia iubirea5 + =i bine, dumneata nu#l mai iubeai2 + =u, dimpotri&ă, mai mult a niiodată; aea!tă drago!te m#a pierdut.unt "rumoa!ă, !unt mândră şi ând &reau, !unt in!olentă. 0ai urând mi#aşpune apul pe butu, deât !ă la! !ă !e readă ă mi l#am pleat. + -i arater, iole. + a, am a&ut5 pe &remea aeea ( !pu!e tânăra "ată, !u!pinând. + Con&er!a'ia te întri!tează2 + u, dimpotri&ă, îmi "ae bine !ă &orbe! de!pre tinere'e. Unele &ie'i!unt a râurile* apa ea mai tulbure are un iz&or limpede. Continuă şi nu daaten'ie unui biet !u!pin rătăit are îmi !apă din piept.

+ %/ =lamă dominoul alba!tru, u o mişare uşoară are trăda unzâmbet mijind !ub ma!ă. e!pre dumneata, de!pre Ailbert şi de!pre o altăper!oană ştiu, biata mea opilă, tot e ştii şi dumneata. + -tuni ( !trigă li&a ( !pune#mi de e a "ugit Ailbert la Drianon; şidaă#mi !pui5 + Vei 6 on&in!ă2 =i bine, n#o !ă#'i !pun şi &ei 6 şi mai on&in!ă. + Cum a!ta2



+ >ntrebându#mă de e a pără!it Ailbert Drianonul, nu &rei !ă &eri6i ă!pun ade&ărul, i &rei !ă a:i un luru pe are nu#l ştii. + =!te ade&ărat eodată, ea tre!ări mai tare a oriând şi, !trângându#şi mâinile !ale înleştate, !pu!e* umnezeule/ umnezeule/ + Ce e!te2

iole păru ă reuşeşte !ă înlăture gândul are o "ău!e !ă aibăaea!tă rea'ie. + imi. + e aord, &roiai !ă mă întrebi e&a. + a, !pune#mi drept, e a de&enit Ailbert. + u ai auzit !punându#!e ă a murit2 + a, dar5 + =i bine, a murit. + = mort2 Pi!e iole, părând a !e îndoi. -poi, u o tre!ărire are !emăna u prima* De implor, domnule, îmi "aiun !er&iiu2

+ ouă, zee, âte &rei, !umpa mea iole. + De#am &ăzut la mine, !unt două ore, nu#i aşa, dumneata erai2 + ?ără îndoială. + -um două ore nu înerai !ă te a!unzi de mine. + elo; dimpotri&ă, ăutam !ă 6u ât mai bine &ăzut. + %, nebună, nebună e !unt/ =u are te#am pri&it atâta. ebună,nebună, proa!tă/ ?emeie, nimi mai mult deât "emeie, um !punea Ailbert/ + =i bine, nu#'i mai !mulge "rumo!ul dumitale păr. inişteşte#te. + u. Vreau !ă mă pedep!e! pentru ă te#am pri&it "ără !ă te &ăd. + u te în'eleg. + Vreau !ă#'i er e&a.

+ Cere. + oate#'i ma!a. + -ii2 Impo!ibil. + -, nu teamă de a 6 &ăzut şi de al'i o%i deât ai mei te împiediă;ăi în !patele ae!tei oloane, în umbra ae!tei galerii, nimeni în a"ară demine nu te &a &edea. + -tuni e alte&a mă împiediă2 + Mi#e teamă ă te &oi reunoaşte. + 9e mine2 + 3i ă &oi !triga* FDu eşti Ailbert/G + Hine ai !pu!* Febună/ ebună/

+ oate#'i ma!a. + =i bine, 6e; dar u o ondi'ie5 + aept dinainte. + aă &oi &rea şi eu, la rândul meu, !ă !o'i ma!a5 + &oi !oate. aă nu mi#o !ot, po'i !ă mi#o !mulgi. ominoulalba!tru nu !e lă!ă rugat prea mult; !e du!e în ung%erul întuneo! pe are i#larăta!e tânăra "emeie şi, ajun! aolo, îşi !oa!e ma!a, apoi !e opri în "a'ali&ei, are îl !orbi din pri&iri timp de un minut.



+ Vai, nu ( zi!e ea, bătând din piior şi în6gându#şi ung%iile în palme.Vai, nu, nu e!te Ailbert. + Cine !unt2 + Ce#mi pa!ă de &reme e nu eşti el5/ + 3i daă aş 6 "o!t Ailbert2 >ntrebă neuno!utul punându#şi ma!a.

+ aă ai 6 "o!t Ailbert2/ trigă tânără, u patimă. + a. + aă mi#ar 6 !pu!* Fiole, iole, aminteşte#'i de Da&erneE#0ai!on#$ougeG. %, atu#ni/ + -tuni52 + #ar mai 6 ei!tat nii un Heau!ire pe lume. + Mi#am !pu!, !umpa mea opilă, ă Ailbert a murit. + 9oate; ă aşa e mai bine ( !u!pină li&a. + a, Ailbert nu te#ar 6 iubit, %iar aşa "rumoa!ă um eşti. + Vrei !ă apui ă Ailbert mă di!pre'uia2 + u, mai mult, !e temea de dumneata.

+ = u putin'ă. -&eam în mine e&a din el şi el !e unoştea atât debine, înât îl în"rioşam. + -şadar, um zieai, poate ă#i mai bine #a murit. + e e repe'i &orbele mele2 >n gura dumitale, ele mă jigne!. e e emai bine #a murit, !pune2 + 9entru ă a!tăzi, draga mea li&a, &ezi ă renun' la iole, pentru ăa!tăzi, draga mea li&a, ai în per!peti&ă un &iitor "eriit, bogat, !trăluitor. + Crezi2 + a, daă eşti %otărâtă !ă "ai totul a !#ajungi la !opul de!pre are î'i &orbe!. + ?ii liniştit.

+ umai ă5 u trebuie !ă !u!pini um ai !u!pinat adineauri. + ?ie. u!pinam pentru Ailbert; şi um nu !unt doi Ailber'i pe lume,deoaree Ailbert e mort, n#am !ă mai !u!pin. + Ailbert era tânăr; a&ea de"etele şi alită'ile tinere'ii. -!tăzi5 + Ailbert nu#i mai bătrân a!tăzi deât aum zee ani. + u, "ără îndoială, deoaree Ailbert e mort. + Vezi bine, e mort; ei a Ailbert nu îmbătrâne!, i mor. + -%/ =lamă neuno!utul. , tinere'e/ , uraj/ , "rumu!e'e/ămân'a &eşniă de iubire, de eroi!m şi de de&otament, el e te pierde,pierde de "apt &ia'a. Dinere'ea e!te raiul, erul, totul. Ceea e umnezeu nedă pe urmă nu#i deât o tri!tă ompen!a'ie a tinere'ii. Cu eât le dă mai mult

oamenilor după e tinere'ea a treut, u atât a rezut ă trebuie !ă#ide!păgubea!ă. a, nimi nu înlouieşte, umnezeule mare, omorile peare aea!tă tinere'e le dă omului. + Ailbert ar 6 gândit şi el eea e dumneata eprimi atât de bine (!pu!e li&a. ar de!tul u ae!t !ubiet. + a, !ă &orbim de!pre dumneata. + ă &orbim de!pre e doreşti dumneata. + e e ai "ugit u Heau!ire2



+ 9entru ă &oiam !ă pără!e! Drianonul şi trebuia !ă "ug u ine&a. 0i#era u nepu#tin'ă !ă rămân mai departe, pentru Ailbert, e&a mai mult deâtnimi, un re!t de a"e'iune di!pre'uită. + Pee ani de 6delitate din orgoliu ( !pu!e dominoul alba!tru. -%, e!ump ai plătit aea!tă &anitate/ li&a înepu !ă râdă. 3tiu de e râzi ( ro!ti

gra& neuno!utul ( râzi 6indă un om are pretinde ă ştie totul, te auză dea 6 răma! redinioa!ă zee ani, ând nii prin gând nu 'i#a treut !ă te "ai&ino&ată de un u!ur atât de ridiol. -%, umnezeule, daă e!te &orba de6delitate materială, biată "emeie, ştiu e !ă red/ a, ştiu ă ai "o!t în9ortugalia u Heau!ire, ă ai !tat doi ani aolo, ă ai pleat apoi în India "ărăHeau!ire, u un ăpitan de "regată are te#a a!un! în abina lui şi te#a lă!atla C%andernagor, pe ontinentul a!iati, ând !#a întor! în =uropa. 3tiu ă aia&ut la di!pozi'ie două milioane de rupii în a!a unui nabab are te#a în%i!după trei rânduri de gratii. 3tiu ă ai "ugit u ajutorul unui !la&. >n !"ârşit,bogată, ăi lua!eşi u dumneata două bră'ări de perle 6ne, două diamanteşi trei rubine mari, te#ai întor! în ?ran'a pe la Hre!t, unde, în port, !oartă rea a

&rut !ă#l întâlneşti din nou pe Heau!ire, are era ât pe ai !ă leşinereuno!ându#te, ar!ă de !oare şi !lăbită, um te întoreai în ?ran'a, !ărmanăeilată. + -%/ =lamă iole. Cine eşti, pentru umnezeu, de ştii toateae!tea2 + 3tiu, în 6ne, ă Heau!ire te#a luat, a jurat ă te iubeşte, a &ândutpietrele pe are le a&eai şi te#a adu! la !apă de lemn5 3tiu ă îl iubeşti, ăel pu'in o !pui şi ă, deoaree iubirea e iz&orul tuturor "eriirilor, trebuie ăeşti "emeia ea mai "eriită din lume. li&a pleă "runtea, !prijinidu#şi#o în palme şi două larimi i !eprelin!eră, a nişte perle li%ide, mai pre'ioa!e poate deât aelea ale

bră'ărilor !ale şi pe are, u toate ae!tea, nimeni, &ai, nu ar 6 &rut !ă leumpere de la Heau!ire. + 9e aea!tă "emeie atât de mândră, pe aea!tă "emeie atât de "eriită( !pu!e ea ( ai umpărat#o a!tă#!eară u &reo inizei de ludo&ii. + , e!te prea pu'in, doamnă, ştiu bine ( repliă neuno!utul, u aeagra'ie deo!ebită şi aea urtoazie per"etă are nu#l pără!eşte niiodată pebărbatul de lume, %iar ând &orbeşte u ultima urtezană. + Ha dimpotri&ă, e!te mult prea mult, dragă domnule; şi m#a !urprin!u ade&ărat, &ă jur, ă o "emeie a mine mai &alorează inizei de ludo&ii. + Valorezi mult mai mult deât atât, am !ă 'i#o do&ede!. u#miră!punde nimi 6indă nu mă în'elegi. 3i#apoi5

+ -daugă neuno!utul, apleându#!e !pre ea. + 3i#apoi52 + 3i#apoi, în lipa a!ta trebuie !ă 6u "oarte atent. + ei, trebuie !ă ta2 + u, din ontră, &orbeşte#mi. + e!pre e2 + e!pre e &rei/ pune#mi ele mai inutile lururi din lume, pu'in îmipa!ă, numai, !ă părem preoupa'i.



+ ?ie/ =şti în!ă un om iudat. + ă#mi bra'ul şi !ă mergem. 3i treură printre grupuri, ea mlădiindu#şi talia 6nă şi "ăând u apul,elegant %iar şi !ub glugă şi u gâtul, gra'io! %iar !ub domino, mişări peare un uno!ător le putea in&idia, ăi la balul perei, în aea &reme de

&itejii galante, treătorul urmărea u o%ii mer!ul unei "emei u tot atâtaintere! um urmăre! a!tăzi unii amatori mer!ul unui al "rumo!. upăâte&a minute, li&a îndrăzni !ă pună o întrebare. + Dai/ Pi!e neuno!utul. au mai degrabă &orbeşte, daă &rei, tot e&rei, numai nu mă obligă !ă#'i ră!pund. >n timp e &orbeşti în!ă, !%imbă#'i&oea, tine apul drept şi atinge#'i gâtul u e&antaiul. =a a!ultă. >n ae!t moment, ei doi treură pe lângă un gruppar"umat, în mijloul ăruia, un bărbat u o !tatură elegantă, u talie z&eltă şimândră, &orbea elor trei are#l în!o'eau şi are păreau !ă#l a!ulte ure!pet. + Cine e!te ae!t tânăr2 >ntrebă li&a. Ce "ermeător e!te dominoul

gri#argintiu. + =!te domnul onte dR-rtoi! ( ră!pun!e neuno!utul ( dar nu mai&orbi, te implor/ >n lipa ând li&a, u de!ă&ârşire uluită de ilu!trul nume pe are îlro!ti!e dominoul alba!tru, !e aşeza în aşa "el înât !ă &adă ât mai bine şi !e'inea dreaptă, după reomanda'ia repetată de mai multe ori, două altedominouri !e de!prin!eră dintr#un grup &orbăre' şi zgomoto! şi !e re"ugiară într#un lo de unde lip!eau bănile. -ii era un "el de in!ulă pu!tie, ale ăreimaluri erau înălate la inter&ale de grupuri de plimbăre'i !ăpa'i din entru!pre margini. + prijini'i#&ă u !patele de ae!t !tâlp, onte!ă ( !pu!e înet o &oe

are îl impre!iona pe dominoul alba!tru. -proape în aeeaşi lipă, un uriaş domino portoaliu, a ărui în"ă'işare îndrăznea'ă îl indiă a 6 mai degrabă un om de a'iune deât un urtezanagreabil, !trăbătu mul'imea şi#i !pu!e dominoului alba!tru* + =l e!te. + Hine ( ră!pun!e ae!ta. 3i u un ge!t onedie dominoul portoaliu.-!ultă#mă ( !pu!e apoi la ure%ea li&ei ( miu'ă prietenă, &om înepe !ăne di!trăm pu'in. + dore! din toată inima, ăi m#ai întri!tat de două ori* prima datăând mi l#ai luat pe Heau!ire, are mă "ae întotdeauna !ă râd, a doua oară&orbindii#mi de!pre Ailbert, are de atâtea ori mă "ae !ă plâng.

+ Voi 6 pentru dumneata şi Ailbert şi Heau!ire ( zi!e u gra&itatedominoul alba!tru. + %/ u!pină iole. + u#'i er !ă mă iubeşti, î'i er !ă primeşti &ia'a pe are am !ă 'i#oo"er, adiă !ă#'i îndeplineşti toate apriiile, u ondi'ia a din timp în timp !ăte !upui şi alor mele. Iată unul din ele* + Care2 + ominoul negru pe are#l &ezi e!te un german, prieten u mine.



+ -%/ + Un per6d are a re"uzat !ă &ină la bal u mine, !ub pretet ă are omigrenă. + 3i ăruia dumneata, de a!emenea, i#ai !pu! ă nu &ei &eni. + Hineîn'ele!.

+ =!te u o "emeie2 + a. + Cu ine2 + #o uno!. e &om apropia şi ne &om pre"ae ă eşti nem'oaiă;dumneata nu &ei de!%ide gura, de teamă ă el !ă nu#şi dea !eama ă eştiparizian ă get#beget. + ?oarte bine. 3i#l &ei "ae urio!2 + -, po'i 6 !igură. <aide, înepe prin a mi#l arăta u &âr"ul e&antaiului. + Cum a!ta2 + a, "oarte bine; şi &orbeşte#mi la ure%e. li&a a!ultă u o doilitate şi o inteligen'ă are îl "ermeară pe

în!o'itorul !ău. ominoul negru, obietul ae!tei demon!tra'ii, !ta întor! u!patele la !ală şi di!uta u doamna are îl în!o'ea. -ea!ta, ai ărei o%i!ânteiau !ub ma!ă, ob!er&ă ge!tul li&ei. + 0on!eniore, iată două măşti are !e oupă de noi ( !pu!e ea înet. + u &ă 6e teamă, onte!ă; impo!ibil !ă 6m reuno!u'i. 3i pentru ătot !untem pe alea pierzării, lă!a'i#mă !ă &ă repet ă nu am &ăzut nii o!iluetă atât de înântătoare a a dumnea&oa!tră, nii o pri&ire atât de!trăluitoare, îngădui'i#mi !ă &ă !pun5 + Dot e !e !pune !ub o ma!ă5 + u, onte!ă; tot e !e !pune !ub5 + pri'i#&ă, &e'i ajunge în iad5 3i#apoi, ne paşte o primejdie şi mai

mare* !pionii noştri ne#a!ultă. + oi !pioni2/ =lamă ardinalul, emo'ionat. + a, uite#i ă !e %otără!5 !e apropie5 + %imba'i#&ă &oea, onte!ă, daă trebuie !ă &orbi'i. + 3i dumnea&oa!tră, mon!eniore,. li&a şi dominoul alba!tru !e apropiau, într#ade&ăr. -e!ta din urmă !eadre!ă ardinalului* + 0a!ă5 >nepu el. -poi !e apleă la ure%ea li&ei, are îi "ă u!emn de înu&iin'are. + Ce &rei2 >ntrebă ardinalul, !%imbându#şi &oea. + oamna are mă în!o'eşte mă în!ărinează !ă#'i pun mai multe

întrebări ( zi!e dominoul alba!tru. + pune repede ( !e preipită domnul de $o%an. + 3i !ă 6e ât mai indi!rete ( adaugă u o &oe ântătoare doamnade a 0otte. + -tât de indi!rete, înât tu nii nu le &ei auzi, urioa!o ( repliădominoul alba!tru. 3i !e apleă înă o dată la ure%ea li&ei, are îi "ău joul.



-tuni neuno!utul, într#o germană ireproşabilă, îi adre!ă ardinaluluiaea!tă întrebare* + 0on!eniore, !unte'i îndrăgo!tit de "emeia are &ă în!o'eşte2 Cardinalul tre!ări. + -'i !pu! mon!eniore2 >ntrebă el.

+ a, mon!eniore. + De#nşeli. u eu !unt aela pe are#l au'i. + %, ba da, domnule ardinal; nu tăgădui'i, e!te inutil; ăi %iar daăeu nu &#aş reunoaşte, doamna ăreia îi !unt a&aler mă în!ărinează !ă &ă!pun ă &ă reunoaşte per"et de bine. e apleă !pre li&a şi#i şopti înet detot* ?ă !emn ă da. ?ă ae!t !emn ori de âte ori î'i !trâng bra'ul. =a "ău !emnul erut. + 0ă ului'i ( ră!pun!e ardinalul, u totul dezorientat. Cine e!teaea!tă doamnă are &ă în!o'eşte2 + %, mon!eniore, am rezut ă a'i reuno!ut#o. =a &#a de!operitimediat. =!te drept ă gelozia5

+ oamna e!te geloa!ă pe mine2/ =lamă ardinalul. + u !punem a!ta ( ro!ti neuno!utul, u un "el de măre'ie. + Ce tot zie2 >ntrebă u intere! doamnă de a 0otte, pe are ae!tdialog german, dei de neîn'ele! pentru ea, o intriga în el mai înalt grad. + imi, nimi. oamna de a 0otte, bătu din piior u nerăbdare. + oamnă ( !e adre!ă atuni ardinalul li&ei. $o!ti'i doar un u&ânt şipromit ă &oi şti ine !unte'i după ae!t !ingur u&ânt. omnul de $o%an &orbi!e în germană; li&a nu priepu nimi şi !eapleă !pre dominoul alba!tru. + Vă onjur, doamnă, nu &orbi'i/ =lamă ae!ta. 0i!terul inită

uriozitatea ardinalului. =l adăugă* + Cum2 Un !ingur u&ânt german2/ -!ta doar n#ar ompromite#o delope doamna. ominoul alba!tru, pre"ăându#!e ă a!ultă porunile li&ei, ră!pun!eimediat* + omnule ardinal, iată %iar u&intele doamnei* FCel al ărui gândnu &eg%ează neînetat, el a ărui în%ipuire nu înlouieşte în 6ee lipăprezen'a obietului iubit ( aela nu iubeşte; ar greşi daă ar !pune#oG. Cardinalul păru şoat de !en!ul ae!tor u&inte. >ntreaga lui atitudineeprima în el mai înalt grad !urpriza, re!petul, de&otamentul în:ăărat,apoi bra'ele îi ăzură de#a lungul trupului.

+ = u neputin'ă5 + 0urmură el în "raneză. + Ce e!te u neputin'ă2 >ntrebă doamna de a 0otte, are, din toatăon&er!a'ia, prin#!e!e, laomă, din zbor, ae!te !ingure u&inte. + imi, doamnă, nimi5 + Holboro!i prelatul. + 0on!eniore, red ă mă lă!a'i !ă jo un rol tri!t ( ripo!tă ea, îniudată şi lă!ă bra'ul ardinalului.



-e!ta nu numai ă nu !e grăbi !#o ia din nou de bra', dar păru ă niin#a băgat de !eamă, atât de mare era intere!ul !ău pentru doamna germană. + oamnă ( i !e adre!ă el ae!teia din urmă, mereu 'eapănă şinemişată !ub !utul ei de !atin ( u&intele pe are în!o'itoruldumnea&oa!tră mi le#a ro!tit în numele dumnea#&oa!tră5 unt &er!uri

germane pe are le#am itit într#o a!ă are &ă e!te uno!ută, poate2 euno!utul !trân!e bra'ul li&ei. + a ( înu&iin'ă li&a dând din ap. Cardinalul tremura. + -ea!tă a!ă ( ontinuă el şo&ăind ( nu !e numeşte %]nbrunn2 + a ( repetă li&a. + =le au "o!t !ri!e pe o ma!ă de ireş, u o pană de aur de ătre oaugu!tă mână2 + a ( "ău din nou li&a. Cardinalul !e opri. totală tran!"ormare !e produ!e în toată 6in'a !a.e lătină şi întin!e mâna pentru a gă!i un !prijin. oamna de a 0otte

aştepta la doi paşi !"ârşitul ae!tei !ene iudate. Hra'ul ardinalului !e lă!ăpe el al dominoului alba!tru. + 3i iată urmarea5 + pu!e aea!ta. Far el are &ede pretutindeni obietul iubirii !ale,are îl g%ieşte după o :oare, după un par"um !ub &ăluri de nepătrun!, aelapoate !ă taă, gla!ul !ău !ălăşluieşte în inimă şi e!te de ajun! a o altă inimă!#o a!ulte pentru a 6 "eriit.G + -%, dar aii !e &orbeşte germana/ =lamă deodată o &oe tânără şiproa!pătă dintr#un grup are !e apropia!e de ardinal. ă &edem e !epetree; în'elege'i germana, domnule mareşal2 + u, mon!eniore.

+ ar dumneata, C%amE2 + =u, da, alte'ă. + omnul onte dR-rtoi!/ 0urmură li&a !trângându#!e lângă dominoulalba!tru, deoa#ree ele patru măşti !e apropiau din e în e mai mult de ea. >n momentul aela, or%e!tra ataă o arie zgomotoa!ă şi pra"ul de pepodea, pudra din pieptănături !e ridiă în nori iriza'i dea!upra andelabreloraprin!e are aureau ae!ta ea'ă %i%limbarie şi roză. >n &ârtejul dan!uluimăştile !e ioniră de dominoul alba!tru. + ?i'i aten'i, domnilor/ Pi!e el, autoritar. + omnule ( ră!pun!e prin'ul, pă!trându#şi ma!a ( &ede'i bine ă ne împing al'ii. uza'i#ne, doamnelor/

+ ă pleăm, !ă pleăm, domnule ardinal ( murmură în şoaptădoamna de a 0otte. >ntr#o lipă, gluga li&ei "u tra!ă pe !pate de o mână ne&ăzută, ma!a!e deznodă şi ăzu. Dră!ăturile i !e zăriră o lipă în penumbra aelui ung%ermai a!un! al !ălii. ominoul alba!tru !oa!e un !trigăt de pre"ăutănelinişte; li&a, un !trigăt de autentiă !paima. Drei !au patru elama'ii deuimire ră!pun!eră ae!tor două !trigăte. Cardinalul !im'i ă leşină. aă ar 6ăzut în lipa aeea, ar 6 ăzut în genun%i. oamna de la 0otte îl !u!'inu.



Un &al de măşti luate de urent îl de!păr'i pe ontele dR-rtoi! de ardinal şide doamna de a 0otte. Iute a "ulgerul, dominoul alba!tru tra!e la lo glugali&ei şi#i prin!e ma!a, apoi, apropiindu#!e de ardinal şi !trângându#l demână, îi !pu!e* + Iată, domnule, o nenoroire ireparabilă; &ă da'i !eama ă onoarea

ae!tei doamne !e a:ă în mâinile dumnea&oa!tră. + -%, domnule, domnule5 + >ngăimă prin'ul oui!, înlinându#!e. 3i îşi treu pe!te "runtea şiroindde năduşeală o bati!tă are îi tremura în mână. + ă pleăm repede ( !pu!e li&ei dominoul alba!tru. 3i di!părură. F-um ştiu eea e ardinalul redea ă e!te u neputin'ă ( îşi !pu!edoamna de a 0otte. - luat#o pe aea!tă "emeie drept regina şi iată e"etulpe are îl produe a!upra lui a!emănarea. 9reabine/ >nă un luru demn dere'inutG. + Vre'i !ă pleăm, onte!ă2 >ntrebă domnul de $o%an, u &oe !labă. + Cum dori'i, mon!eniore ( ră!pun!e liniştită Beanne.

+ u mi !e pare prea intere!ant aii, nu#i aşa2 + -, nu, nii mie. 3i u mare greutate îşi roiră drum printre grupurile elor e !tăteau de&orbă. Cardinalul, înalt 6ind, pri&ea în toate păr'ile, înerând !ă regă!ea!ănălua di!părută. a, din lipa aeea, dominourile alba!tre, roşii, galbene,&erzi şi enuşii dan!au prin "a'a o%ilor !ăi într#o ea'a luminoa!ă,ame!teându#şi nuan'ele a într#o pri!mă. e departe, totul era alba!trupentru bietul !enior, de aproape, nu &edea nimi. >n aea!tă !tare ajun!e latră!ura are#l aştepta pe el şi pe în!o'itoarea lui. Dră!ura mergea de iniminute şi prelatul înă nu#i adre!a!e Beannei nii un u&ânt. Capitolul @@VI a"o.

oamna de a 0otte, are nu#şi pierdu!e umpătul, îl !oa!e pe prelatdin re&eria !a. + Unde mă due aea!tă tră!ură2 >ntrebă ea. + Conte!ă, nu &ă 6e teamă ( ră!pun!e ardinalul. -'i pleat din a!adumnea&oa!tră; ei bine, tră!ura &ă adue înapoi. + Ca!a mea25 in artierul aint#-ntoine2 + a, onte!ă5 a!ă mult prea miă pentru un "arme atât de mare/ $o!tind ae!te &orbe, prin'ul luă mâna onte!ei şi o înălzi u un !ăruturtenitor. Caleaşa !e opri dinaintea ă!u'ei unde un "arme atât de marea&ea !ă înere !ă înapă. Beanne !ări !printenă din tră!ură; ardinalul !epregătea !#o urmeze.

+ u e azul !ă &ă o!teni'i, mon!eniore ( îi !pu!e îndrăită "emeiuşă. + Cum adiă, onte!ă2 u merită !ă mă o!tene! pentru a petreeâte&a ea!uri u dumnea&oa!tră52 + 3i !ă dormi'i u mine, nu#i aşa, mon!eniore2 9reiză Beanne. + Hănuie! ă a&e'i mai multe amere de dormit, onte!ă. + 9entru mine, da, în!ă nu pentru dumnea&oa!tră5 + u pentru mine52



+ u înă ( repliă ea, u un aer atât de gra'io! şi de pro&oator, înât în!emna mai mult deât o "ăgăduială. + -tuni, adio/ Pi!e ardinalul, prin! atât de bine în jo, înât uităpentru o lipă de toa#te ele întâmplate la bal. + a re&edere, mon!eniore/

Fe "apt, o pla şi mai mult aşaG ( îşi zi!e el în timp e tră!ura o luă dinlo. Beanne intră !ingură în noua ei louin'ă. 3a!e la%ei, al ăror !omn"u!e!e întrerupt de ioanul de la poartă, !e aliniară în &e!tibul. Beanne îi pri&ipe rând, u ael aer de !uperioritate almă pe are#l au to'i ei boga'i. + 3i ameri!tele2 >ntrebă ea. Unul dintre &ale'i înainta re!petuo!. + ouă ameri!te o aşteaptă pe doamna în ameră ( !pu!e el. + C%eamă#le/ Valetul !e !upu!e. ouă "emei !o!iră după âte&a minute. + Unde dormi'i de obiei2 e întrebă Beanne.

+ 9ăi5 >nă nu a&em obieiuri ( repliă ea mai în &âr!tă. Vom dormiunde &a %otărî doamna. + Unde !unt %eile apartamentului2 + Iată#le, doamnă/ + Hine, în noaptea a!ta nu &e'i dormi aii. ?emeile îşi pri&iră !urprin!e!tăpâna. + -&e'i unde dormi2 + ?ără îndoială, doamnă, deşi e!te am târziu; totuşi daă doamnadoreşte !ă rămână !ingură5 + -eşti domni &ă &or în!o'i ( adăugă onte!a, onediindu#i pe eişa!e &ale'i, mai mul'umi'i deât ameri!tele.

+ 3i5 Când !ă ne întoarem2 >ntrebă unul dintre ei u !6ală. + 0âine la prânz. Cei şa!e &ale'i şi ele două "emei !e pri&iră o lipă; apoi, !upra&eg%ea'ide o%iul porunitor al Beannei, !e îndreptară !pre uşă. Beanne îi ondu!epână a"ară şi, înainte de a în%ide uşa, adăugă* - mai răma! ine&a în a!ă2 + umnezeule, 6u, doamnă, nimeni. =!te u neputin'ă a doamna !ărămână atât de !ingură; el pu'in o "emeie !ă &eg%eze pe oridoare, înbuătărie, n#are importan'ă unde, dar !ă &eg%eze. + u am ne&oie de nimeni. + 9oate !ă izbunea!ă un inendiu, doamna ar putea !ă !e !imtărău5

+ oapte bună, plea'i u to'ii. >şi !oa!e punga* 3i lua'i a!ta a !ă be'i un pa%ar pentru mine ( adăugăea. Un murmur &e!el de mul'umire a "o!t !ingurul ră!pun!, ultimul u&ântal !lujitorilor. Do'i di!părură ploonindu#!e până la pământ. Beanne a!ultă e !pun de ealaltă parte a uşii; !lugile îşi repetau unaalteia ă !oarta le dărui!e o !tăpână am tră!nită. upă e zgomotul &oilor



şi al paşilor !e mi!tuiră în depărtare, Beanne tra!e ză&oarele şi ro!ti u un aertrium"ător* + ingură/ unt !ingură la mine aa!ă/ -prin!e o lumânare la un !"eşni u trei bra'e e !e a:a în &e!tibul şi"ereă şi uşa ma!i&ă a ae!tei antiamere. -tuni înepu o !enă iudată şi

mută are ar 6 intere!at în mod deo!ebit pe !petatorul noturn pe are"antezia poetului îl poartă în zbor pe dea!upra oraşelor şi palatelor. Beanne îşi&izita domeniile; admira înăpere u înăpere, toată aea!tă louin'ă aleărei detalii ăpătau în o%ii ei o &aloare uriaşă, după e egoi!mulproprietarului înloui!e uriozitatea treătorului. 9arterul, tapi!at în întregime, îmbrăat în lemn, !e ompunea dintr#o!ală de baie, o6ii, !u"ragerii, trei !aloane şi două abinete de primire.0obilierul ae!tor &a!te amere nu era bogat a el al doamnei Auimard !auo%et a el al prietenelor domnului de oubi!e, dar re!pira luul unui mare!enior; nu era nou. Ca!ă i#ar 6 plăut mai pu'in Beannei daă ar 6 "o!tmobilată în ajun, !peial pentru ea. Doate ae!te bogă'ii antie, di!pre'uite de

ătre doamnele la modă, ae!te minunate mobile de abano! !ulptat,andelabre u iuuri de ri!tal, ale ăror bra'e aurite z&ârleau din mijloulluminărilor tranda6rii rini !trăluitori, orologii gotie, apodopere izelate înemail, para&ane brodate u !iluete %inezeşti, enorme &aze japoneze pline u:ori rare, ornamente dea!upra uşilor în tonuri enuşii !au în ulori pu!e depenelul lui Hou%er8 !au al lui SatteauL, toate ae!tea o lă!au în etaz penoua proprietară. Ii, pe un şemineu, două !alamandre aurite înăl'au jerbe de oral înramurile ărora atârnau a nişte "rute toate "anteziile giu&aergiilor din aeaepoă. Colo, pe o on!olă de lemn aurit u !uportul de marmură albă, unele"ant uriaş de jad u ure%ile !trăpun!e de zei de erei u !a6re, !u!'inea

un turn ti!it de par"umuri şi :aoane. Căr'i pentru "emei, u 6lele aurite şi împodobite u miniaturi, !trălueau pe etajere din lemn de tranda6r u ol'uri în arabe!uri de aur. garnitură întreagă de mobile 6n tapi!ate u goblenuri,apo#dopere ale răbdării are o!ta!eră o !ută de mii de li&re %iar lamanu"atura unde "u!e!eră lurate, umplea un mi !alon gri şi auriu ai ăruipere'i erau aoperi'i de panouri, 6eare on'inând o pânză lunguia'ă pitatăde Vernet1J !au de Areuze11. Cabinetul de luru era plin de ele mai buneportrete de C%ardin1, de ele mai burie pie!e de eramiă ale lui Clodion1O. Dotul mărturi!ea nu grabă pe are un bogătan par&enit o pune în !ati!"aerea"anteziei !ale !au a elei a ibo&niei !ale, i îndelunga şi răbdătoarea munăa ae!tor bogătaşi de !eole are îngrămădeau, pe!te omorile dobândite de

la părin'i, omori pentru urmaşii lor. Beanne eretă la îneput an!amblul, numără amerele, apoi !e opria!upra detaliilor. 3i um dominoul o inomodă, iar or!etul o !trângea, intră îndormitorul ei, unde !e dezbraă repede şi îşi îmbrăă un %alat de măta!e&ătuit, o minunată îmbrăăminte pe are mamele noa!tre, prea pu'in!rupuloa!e ând era &orba !ă denumea!ă lururile ne"olo!itoare, îi !puneau într#un "el pe are noi nu#l putem reprodue.



Dremurând, mai mult goală în !atinul are#i mângâia pieptul şi talia,piiorul 6n şi ambrat, printre "aldurile %alatului !urt, Beanne ura %otărâta!ările, u tor'a în mână. bişnuită u !ingurătatea, !igură ă nu trebuie !ă!e teamă nii măar de pri&irea unui &alet, alerga din amera în ameră,lă!ând !ă zboare în &oia &ântului are !u:a pe !ub uşi, %alatul de a!ă din

măta!e 6nă, are !e ridia de zee ori în zee minute de!operindu#igra'io!ul !ău genun%i. 3i ând, a !ă de!%idă un dulap, ridia bra'ul, ând%alatul alunea lă!ând !ă !e &adă rotunjimea albă a umărului e !e ontinuau bra'ul pe are îl aureşte re:eul roşu al luminii obişnuite în pânzele de$uben!, atuni du%urile ne&ăzute, a!un!e !ub tapi!erii, adăpo!tite în !patelepiturilor, de bună !eamă ă !e buurau la gândul ă o au în puterea lor peaea!tă !tă până "ermeătoare are redea ă ea le e!te !tăpână. dată !"ârşită aea!tă alergătură, obo!ită, gâ"âind, u lumânarea petrei !"erturi ar!ă, Beanne !e întoar!e în dormitorul tapi!at u !atin alba!tru şibrodat u imen!e :ori "anta!tie. Văzu!e totul, număra!e totul, mângâia!e totul u pri&irea !au atingând

u mâna. u#i mai rămânea deât !ă !e admire pe !ine. -şeză luminarea pe un g%eridon de X&re! aurit; deodată, pri&irea i !eopri a!upra unui =ndEmion de marmură, 6gurină deliată şi &oluptoa!ă ieşitădin mâna lui Hou%ardon14, are !tătea tolănit pe un !olu de por6r roşu# întuneat. Beanne !e du!e !ă în%idă uşile înăperii, tra!e draperiile, !e întoar!e în"a'a !tatuetei şi pri&i îndelung pe ae!t iubit al ianei, are îi dădea ultimul!ărut înainte de a !e înăl'a !pre er. Barul din ămin înălzea aea!tă ameră în are totul prin!e!e &ia'ă. Beanne îşi !im'i tălpile a"undându#!e în lina moale a o&orului. umânareaarună o ultimă pâlpâire a :ăării din mijloul unui !trat de eară topită, apoi

îşi împrăştie ultimul par"um o dată u ultima#i liărire. Capitolul @@VII F-ademiaG omnul de Heau!ire. Heau!ire urma!e u&ânt u u&ânt !"atul dominoului alba!tru; !edu!e!e imediat la eea e !e numea FaademiaG lui. emnul prieten al li&ei,ademenit de uriaşa i"ră de două milioane, !e temea ă a "o!t elu! de la împăr'eală de ătre to&arăşii !ăi de &reme e ei nu#i dădu!eră de ştire unplan atât de a&antajo!. 3tia ă ei de la FaademieG nu erau oameni are !ă!e înure în !rupule, dei el a&ea un moti& !ă !e grăbea!ă, dat 6ind ă eie lip!e! nu au niiodată dreptate ând lip!e! din întâmplare şi u atât maimult ând !e pro6tă de ab!en'a lor. 9rintre a!oia'ii FaademieiG, Heau!ire îşi "ău!e reputa'ia unui om

"eroe. -e!t luru nu era nii !urprinzător, nii greu de ob'inut. Heau!ire"u!e!e ând&a o6'er de poli'ie, purta!e uni"orma, ştia !ă pună o mână în şold,iar ealaltă, pe mânerul !ăbiei. -&ea obieiul a, la el mai mi u&ânt, !ă#şi în"unde pălăria pe o%i* toate aerele are, pentru ei de o &itejie de!tul demode!tă, păreau în"rioşătoare, mai ale! daă aeştia !e tem de zgomotulunui duel şi de uriozitatea poli'iei. -şadar, Heau!ire %otărî !ă !e răzbunepentru di!pre'ul u are "u!e!e tratat, în!păimântându#şi on"ra'ii de latripoul din !tradă 9ot#de#?er.



e la poarta aint#0artin la bi!eria aint#ulpie e ale lungă;Heau!ire era în!ă bogat; !e arună într#un upeu, "ăgăduind inizei de !oli!urugiului, dei un başiş de o li&ră, ur!a noturnă o!tând, după tari"ul&remii, atât ât o!tă azi o ur!ă în timpul zilei. Caii porniră iute, Heau!ire îşiluă un aer "urio! şi, în lip!a pălăriei, pe are n#o a&ea deoaree purta

dominoul, în lip!a !ăbiei, îşi luă o mutră atât de ar'ăgoa!ă, înât ar 6 neliniştitpe orie treător întârziat. Intrarea !a în FaademieG produ!e oareare !enza'ie. -ii, în primul!alon, un !alon "rumo!, enuşiu, u un andelabru şi multe me!e de jo, !ea:au &reo douăzei de juători are beau bere şi !irop, zâmbind din &âr"ulbuzelor !pre şapte !au opt "emei "ardate &iolent are pri&eau ăr'ile. a ma!aprinipală !e jua "araon; miza era anemiă, di!tra'ia, pe mă!ura mizei. a intrarea dominoului, are îşi tra!e gluga pe o%i şi !e în"ăşură !trân! în "aldurile îmbrăămintei, âte&a "emei înepură !ă râdă ironi, luându#l înze:emea şi !ââindu#l. omnul Heau!ire era un bărbat "rumo! şi "emeile nu!e purtau urât u el. umai ă el îşi &ăzu de drum a şi um nu &edea şi nu

auzea nimi şi, ajungând lângă ma!ă, aşteptă în linişte un ră!pun! la proa!tă!ă di!pozi'ie. Unul dintre juători, un "el de 6naniar dubio! a ărui 6gură nuera lip!ită de bonomie, "u prima &oe are#l interpelă pe Heau!ire. + a naiba, a&alere/ =lamă ae!t om, um!eade. De întori de labal u o "a'ă ră&ăşită. + C%iar aşa ( îi 'inură i!onul damele. + =i, dragă a&alere ( întrebă un alt juător ( dominoul î'i "ae rău laap2 + , nu dominoul îmi "ae rău ( repliă a!upra Heau!ire. + %o/ =lamă el are 'inea bană şi are tomai aduna!e o duzinăde ludo&ii. omnul a&aler de Heau!ire ne#a trădat; nu &ede'i ă a "o!t la

balul perei, ă prin împrejurimile perei a "ăut o partidă intere!antă şi ă apierdut2 Unii râ!eră, al'ii îl ompătimiră, 6eare după 6rea !a; "emeilor le "umilă. + u e!te ade&ărat ă mi#am trădat prietenii ( ră!pun!e Heau!ire. =unu#! în !tare !ă 6u trădător/ Cuno! în!ă pe unii are !e oupă u a!t"el delururi "a'ă de prietenii lor ( şi pentru a da mai multă greutate u&intelor !alear 6 &rut !ă reurgă la ge!t, adiă ar 6 &rut !ă#şi în"unde pălăria pe ap; dinnenoroire nu turti deât o buată de. 0ăta!e, eea e îi dădu un aer ridiol,din are priină, în lo de e"et dramati, ob'inu unul omi. + Ce &rei !ă !pui, a&alere2 >ntrebară doi !au trei dintre a!oia'ii !ăi.

+ 3tiu eu e &reau !ă !pun ( ripo!tă Heau!ire. + umai ă noi nu ne mul'umim u atât ( inter&eni bătrânelul binedi!pu!. + -!ta nu te pri&eşte pe dumneata, domnule ban%er ( i !e adre!ăpro!teşte Heau!ire. pri&ire grăitoare a elui e 'inea bana îl a&ertiză pe Heau!ire ă"raza "u!e!e nelaloul ei. >ntr#ade&ăr, în aea!tă adunare nu trebuiau !epara'i



ei e plăteau de ei e îna!au banii. Heau!ire în'ele!e, dar era pornit; "alşii&iteji !e opre! mai greu deât &itejii înera'i. + Credeam ă mă a:u printre prieteni aii5 + Pi!e el. + 9ăi !igur ă te a:i ( ră!pun!eră mai multe &oi.

+ =i, bine, m#am înşelat. + Cum adiă2 + Uite aşa, 6indă o mul'ime de lururi !e "a "ără mine. Un nou !emn din partea elui e 'inea bana, noi prote!te din parteaa!oia'ilor prezen'i aolo. + 0i#ajunge ă ştiu ( ontinuă Heau!ire. 9rietenii mininoşi &or 6pedep!i'i. Căută mânerul !ăbiei, dar nu gă!i deât buzunarul &e!tei, are era plinde ludo&ii* zgomotul i!at "u re&elator. + %o/ =lamă două doamne. omnul de Heau!ire e!te în bani a!tă#!eară5/

+ a ( ră!pun!e şiret el e 'inea bana. 0i !e pare ă, daă a pierdut,nu a pierdut totul şi ă, daă şi#a trădat prietenii apropia'i, nu a "ăut#o pede#a#ntregul. <aide, mizează, !umpul meu a&aler/ + 0ul'ume! ( ră!pun!e !e Heau!ire. eoaree 6eare pă!trează eare, pă!trez şi eu. + Ce naiba &rei !ă zii2 >i !treură în ure%e unul dintre juători. + Vom lămuri lururile imediat. + aR joaă odată/ e !tropşi el e 'inea bana. + oar un ludo&i5 + pu!e o doamnă, mângâind umărul lui Heau!ire pentru a !e apropiaât mai mult de buzunarul &e!tei.

+ u jo deât pe milioane ( !trigă Heau!ire, plin de îndrăzneală ( şinii prin ap nu#mi tree !ă !e joae doar pe nişte aman'i de ludo&ii.0ilioane/ <aide'i, domnilor de la 9ot#de#?er, deoaree e!te &orba de milioane"ără ştirea noa!tră, jo! u mizele de un ludo&i/ 0ilioane, milionarilor5/ Heau!ire !e a:a într#o !tare de agita'ie, aea !tare e îl "ae pe om !ă#şi piardă umpătul. be'ie mai primejdioa!ă deât ea priinuită de &in i !eură la ap. eodată !im'i din !pate o lo&itură, de!tul de &iolentă în gleznăare#l !ili !ă#şi întrerupă imediat di!ur!ul. e întoar!e şi &ăzu lângă el o "a'ămare, mă!linie, neîndupleată şi iupită, u doi o%i negri, !ânteietori a jarul. a ge!tul plin de mânie !%i'at de Heau!ire, ae!t !traniu per!onajră!punde u un !alut eremonio!, în!o'it de o pri&ire lungă a o !padă.

+ 9ortug%ezul/ =lamă Heau!ire, uluit de "elul de a !aluta al elui e#idădu!e neaşteptata lo&itură. + 9ortug%ezul/ $epetară doamnele, pără!indu#l pe Heau!ire şi roind în jurul !trăinului. 9ortug%ezul era, de "apt, opilul ră!"ă'at al ae!tor doamne, ărora, !ubpretet ă el nu &orbea "raneza, le aduea întotdeauna duliuri, uneori în"ăşurate în bannote de inizei#şaizei de li&re. Heau!ire ştia ă9ortug%ezul era unul dintre a!oia'i. -e!ta pierdea întotdeauna laolaltă u



obişnui'ii tripoului. >şi 6a!e miza la o !ută de ludo&ii pe !ăptămână şi, înmod regulat, ei u are jua de obiei îi luau ei o !ută de ludo&ii. -e!taera momeala !oietă'ii. >n timp e el !e lă!a je"uit de o !ută de pene aurite,eilal'i on"ra'i je"uiau juătorii ademeni'i. -şadar, 9ortug%ezul era on!ideratde ătre a!oia'ie a un om util; de ătre obişnui'i, a un om agreabil.

Heau!ire a&ea pentru el o on!idera'ie taită şi totodată o anumităneînredere. 9rimind dei aea lo&itură de piior pe are 9ortug%ezul i#o aplia!e îngambă, Heau!ire aşteaptă, tău şi luă lo. 9ortug%ezul !e aşeză la jo, pu!edouăzei de ludo&ii pe ma!ă şi, din douăzei de mişări are a&ură ne&oiede un !"ert de oră a !ă !e de!"ăşoare, "u !uturat de ei douăzei de ludo&iiai !ăi de ătre şa!e juători laomi, are uitară o lipă de g%eară elui e'inea bana, preum şi de a elorlal'i a!oia'i. rologiul bătu orele trei diminea'a, Heau!ire !orbi ultimele îng%i'ituriale unui pa%ar de bere. Intrară doi la%ei, el u bana lă!ă banii !ă adă în"undul dublu al me!ei, ăi !tatutul a!oia'iei do&edea atâta înredere în

membri !ăi, înât niiodată nu !e înredin'a unuia dintre ei manipulareaompletă a "ondurilor a!oia'iei. ei, la !"ârşitul partidei, banii ădeau printr#un mi g%işeu în "undul dublu al me!ei; într#un po!t#!riptum adăugat!tatutului, !e pre&ăzu!e ă el e 'ine bana !ă nu aibă mineri lungi şi niibani a!upra lui. Ceea e în!emna ă îi era interzi! !ă treaă &reo douăzei deludo&ii în mânea şi ă adunarea îşi rezer&a dreptul !ă#l !otoea!ă pentrua#i lua aurul pe are !#ar 6 prieput !ă şi#l !treoare în buzunar. a%eii, !puneam, adu!eră membrilor erului %ainele de blană,mantalele, !ăbiile* mul'i dintre juătorii "erii'i dădură bra'ul doamnelor; einenoroi'i !e târâră !pre !aunele ambulan'e, înă la modă în aele artiereliniştite şi în !alonul de jo !e "ău întuneri.

Heau!ire !e în"ăşură în dominoul !ău, a pentru a "ae o ălătorie îneternitate; dar nii nu ajun!e la primul etaj, ă uşa !e şi în%i!e în &reme etră!urile, !aunele ambulan'e şi pietonii di!păru!eră, aşa ă !e întoar!e în!alon, unde doi!prezee dintre a!oia'i &eni!eră şi ei înapoi. + >n !"ârşit, &om lămuri lururile ( înepu Heau!ire. + -prinde#'i tor'a şi nu &orbi aşa de tare ( îi ră!pun!e ree, într#o"raneză impeabilă, 9ortug%ezul, are, la rândul !ău, aprin!e o lumânarea:ată pe ma!ă. Heau!ire mormăi âte&a u&inte ărora nimeni nu le dădu nii oaten'ie. 9ortug%ezul !e aşeză în loul elui e 'inu!e bana; !e eretarăobloanele, perdelele şi uşile !pre a &edea daă !unt în%i!e u grijă, apoi to'i

!e aşezară înet, u oatele !prijinite pe ma!ă, mor'i de uriozitate. + -m de "ăut o omuniare ( !pune 9ortug%ezul. in "eriire am ajun!la &reme, ăi domnul de Heau!ire a&ea a!tă#!eară o mână#rime de limbă5 Heau!ire &rii !ă prote!teze. + inişte/ 9oruni 9ortug%ezul. ?ără &orbe de pri!o!/ -i ro!tit u&inteare !unt mai mult deât impruden'e. = "oarte bine ă ai luat unoştin'ă deideea mea. =şti un om inteligent, poate ă ai g%iit#o; dar mi !e pare ăniiodată amorul propriu nu trebuie !ă treaă înaintea intere!ului.



+ u în'eleg ( !pu!e Heau!ire. + u în'elegem ( repetă re!petabila adunare. + Hun/ omnul de Heau!ire a &rut !ă do&edea!ă un luru* ă el e!teprimul are a de!operit a"aerea. + Ce a"aere2 >ntrebară ei intere!a'i.

+ -"aerea elor două milioane/ trigă Heau!ire, u em"ază. + ouă milioane2/ =lamară a!oia'ii. + 3i mai întâi de toate ( !e grăbi !ă !pună 9ortug%ezul ( eagerezi.=!te impo!ibil a a"aerea !ă !e ure la atât. -m !ă &ă do&ede! numaideât. + imeni dintre noi nu ştie de!pre e &orbeşti/ =lamă el are 'inu!ebana. a, dar u toate a!tea !untem numai ure%i ( adăugă un altul. + Vorbeşte dumneata primul/ Pi!e Heau!ire. + -!ta şi &reau. 3i 9ortug%ezul îşi turnă într#un pa%ar uriaş !irop demigdale, pe are îl bău liniştit, "ără a nimi din în"ă'işarea lui glaială !ă !e!%imbe.

+ ă şti'i ă nu &orbe! pentru domnul de Heau!ire ( înepu el. Coliennu &alorează mai mult de un milion ini !ute de mii de li&re. + -%/ Va !ă ziă e!te &orba de un olier/ Inter&eni Heau!ire. + a, domnule, nu a!ta e!te a"aerea la are te re"ereai2 + 9oate. + -um o "ae pe di!retul, după e a "ăut#o pe indi!retul. 3i9ortug%ezul ridiă din umeri. + Văd u regret ă lua'i un ton are îmi di!plae ( !pune Heau!ire, uaerul unui ooş are bate din pinteni. + Aata/ Aata/ Pi!e 9ortug%ezul, ree a marmură. upă aeea n#aideât !ă !pui e &rei, mai întâi în!ă !pun eu e am de !pu! ăi timpul tree

şi amba!adorul !o!eşte în el mult opt zile. Fururile !e ompliă ( gândi adunarea, u !u:etul la gură. Colierul,ele un milion ini !ute de mii de li&re, un amba!ador5 Ce !ă în!emne toatea!tea2G + >n două u&inte, iată ( reluă 9ortug%ezul. omnii Hoe%mer şiHo!!ange au lurat pentru regină un olier de diamante are &alorează unmilion ini !ute de mii de li&re. $egina l#a re"uzat. Hijutierii nu ştiu e !ă "aăşi îl a!und. unt di!pera'i 6indă ae!t olier nu poate 6 umpărat deât deo pungă regală. =i bine, eu am gă!it per!oana regală are &a umpăra ae!tolier şi#l &a !oate din a!ă de bani a domnilor Hoe%mer şi Ho!!ange. + =!te5

+ Pi!eră a!oia'ii. + =!te gra'ioa!a mea !u&erană, regina 9ortugaliei ( şi 9ortug%ezul îşium:ă pieptul. + 9riepem mai pu'in a oriând ( !pu!eră a!oia'ii. F=u nu priep nimiG ( gândi în !inea lui Heau!ire, apoi tare* + ămureşte#ne, dragă domnule 0anuel, ăi neîn'elegerile per!onaletrebuie !ă edeze în "a'a intere!ului omun. umneata eşti tatăl ideii.



$euno! de!%i!. $enun' la orie drept de paternitate, dar, pentruumnezeu, 6i lar, domnule/ + ă 6e într#un ea! bun/ =lamă 0anuel, dând pe gât al doilea pa%arde !irop de migdale. Voi limpezi problema. + e#ai on&in! ă ei!tă un olier de un milion ini !ute de mii de

li&re ( !pu!e el u bana. Iată un punt important. + 3i ae!t olier !e a:a în a!a de bani a domnilor Hoe%mer şiHo!!ange. Iată al doilea punt ( !pu!e Heau!ire. + ar don 0anuel a zi! ă maie!tatea !a regina 9ortugaliei umpărăolierul. Iată e ne derutează. + imi mai limpede, totuşi ( inter&eni 9ortug%ezul. u trebuie deât!ă 6'i aten'i la u&intele mele. 9o!tul de amba!ador e!te &aant. =!te uninterimat. oul amba!ador, domnul de ouza, &a 6 la 9ari! doar pe!te optzile, în el mai bun az. + Hun/ >nu&iin'ă Heau!ire. + >n opt zile, ine îl poate împiedia pe ae!t amba!ador, grăbit !ă

&adă 9ari!ul, !ă nu &ină şi !ă !e in!taleze2 Cei de "a'ă !e pri&iră, u gurile ă!ate. + >n'elege'i dei ( !pu!e în:ăărat Heau!ire ( ă don 0anuel &rea !ă!pună ă poate !o!i un amba!ador ade&ărat !au unul "al!. + Vezi bine5 + -dăugă 9ortug%ezul. 3i daă amba!adorul are &a !o!i &a &rea !ăumpere olierul pentru maie!tatea !a regina 9ortugaliei, oare nu &a a&eadreptul2 + -şa e/ trigară ei de "a'ă. 3i#atuni tratează u domnii Hoe%mer şi Ho!!ange. -!ta e tot. + -b!olut tot.

+ umai ă, trebuie !ă plăteşti ând tratezi, ob!er&ă el e 'ine bana. + -%, drae, da ( repliă 9ortug%ezul. + omnii Hoe%mer şi Ho!!ange nu &or lă!a olierul în mâinileamba!adorului, nii %iar daă ar 6 un ade&ărat ouza, "ără !ă aibă garan'ii!erioa!e. + , m#am gândit bine şi la o garan'ie ( repliă &iitorul amba!ador. + Cum2 + -m !pu! ă amba!adă e!te pu!tie, nu2 + a. + u !e a:ă aolo deât un !eretar, un "ranez um!eade, are&orbeşte portug%eza la "el de pro!t a un om din lume şi are e!te înântat

ând portug%ezii îi &orbe! "ran'uzeşte, 6indă nu !e %inuie şi ând "ranezii îi &orbe! portug%eză, 6indă atuni el !trălueşte. + =i şi mai departe2 ?ău Heau!ire. + =i bine, domnilor, ne prezentăm ae!tui om de treabă, u toateaparen'ele noii lega'ii5 + -paren'ele !unt bune ( inter&eni Heau!ire ( dar %ârtiile &aloreazămai mult. + Vom a&ea şi %ârtiile ( repliă laoni don 0anuel.



+ -r 6 de pri!o! !ă nu reunoaştem ă don 0anuel e!te un omnepre'uit ( !pu!e Heau!ire. + dată e aparen'ele şi %ârtiile îl &or 6 on&in! pe !eretar deidentitatea lega'iei, noi ne &om in!tala în amba!adă. + %o, e am tare/ =lamă Heau!ire.

+ #a&em înotro ( ontinuă 9ortug%ezul. + =!te "oarte !implu ( înu&iin'ară eilal'i a!oia'i. + ar !eretarul2 bietă Heau!ire. + -m !pu!* îl on&ingem. + 3i daă, din întâmplare, &a de&eni e&a mai neînrezător, u zeeminute înainte de a bănui ade&ărul, &a 6 onediat. Cred ă amba!adorul aredreptul !ă#şi onedieze !eretarul2 + ?ără doar şi poate. + ei !untem !tăpânii amba!adei şi prima noa!tră grijă e!te !ă "aemo &izită domnilor Hoe%mer şi Ho!!ange. + u, nu ( !ări u gura Heau!ire ( mi !e pare ă ignora'i un punt

apital pe are eu îl uno! per"et, ăi am trăit la ur'i. pera'ia de!preare &orbi'i nu !e "ae "ără a în prealabil amba!adorul !ă 6e primit înaudien'ă !olemnă şi a!ta, pe legea mea, e primejdio!/ ?aimo!ul $iza#bei,ăruia i !#a îngăduit !ă !e în"ă'işeze lui udo&i al @IV#lea, în alitate deamba!ador al şa%ului 9er!iei şi are a a&ut îndrăzneala !ă o"ere maie!tă'ii!ale prea reştine turoaze de treizei de "rani, $iza#bei, am zi!, eraneîntreut în limba per!ană şi pe to'i draii daă erau în ?ran'a !a&an'i în!tare !ă "aă do&adă ă el nu &ine de la I!pa%an. 9e noi în!ă ne &orreunoaşte imediat. r !ă ne !pună pe lo ă &orbim portug%eza în dialetgali şi a ră!plată ă prote!tăm, o !ă 6m trimişi la Ha!tilia. Drebuie !ăa'ionăm u băgare de !eamă.

+ Imagina'ia dumitale te due prea departe, !umpe oleg, !pu!e9ortug%ezul. u ne &om aruna înaintea tuturor ae!tor primejdii, &omrămâne 6eare la a!a lui. + 9ăi în azul ă!ta domnul Hoe%mer n#o !ă ne readă îndeajun! deamba!adori pe ât &a 6 ne&oie. + omnul Hoe%mer &a în'elege ă &enim în ?ran'a u !impla mi!iunede a umpăra olierul, amba!adorul 6ind !%imbat în timp e noi ne a:am pedrum. i !#a trimi! doar ordinul de a#l înloui. -e!t ordin, ei bine, îl &omarăta, daă trebuie, domnului Ho!!ange pentru ă, în primul rând, îl &omarăta şi domnului !eretar al amba!adei; numai miniştrilor regelui trebuie !ă înerăm !ă nu#l arătăm, ăi miniştri !unt urioşi, !unt bănuitori şi ne &or

!iii u zei şi zei de mii amănunte. + a, da/ trigară u to'ii. ă nu intrăm în rela'ii u mini!trul. + 3i daă domnii Hoe%mer şi Ho!!ange &or ere5 + Ce anume2 >ntrebă don 0anuel. + Un aonto ( ompletă Heau!ire. + -!ta ar omplia lururile ( ră!pun!e 9ortug%ezul, înurat. + Căi, în 6ne ( ontinuă Heau!ire ( !e obişnuieşte a un amba!ador !ă&ină u !ri!ori de redit daă nu u bani li%izi.



+ -şa e!te ( ră!pun!eră a!oia'ii. + -ii !e !triă treaba ( ontinuă Heau!ire. + umneata gă!eşti întotdeauna mijloae a !ă !trii treaba ( repliă0anuel, pe un ton aru şi glaial. u gă!eşti um !#o "ai !ă reuşea!ă. + Ha tomai pentru ă &reau !ă le gă!e!, arăt greută'ile ( ră!pun!e

Heau!ire. 3i iată, iată ă le gă!e!. Doate apetele !e apropiară alătuind un er. + rie amba!adă are o a!ă de bani. + a, o a!ă de bani şi un redit. + ă nu &orbim de redit ( reluă Heau!ire ( ăi nimi nu !e prourămai greu. 9entru a a&ea redit, ne#ar trebui ai, e%ipaje, &ale'i, mobile, îmbrăăminte, are !unt baza oriărui redit ă &orbim de!pre a!a de bani.Ce părere ai de!pre ea a amba!adei dumitale2 + -m pri&it#o întotdeauna pe !u&erana mea, maie!tatea !ă prearedinioa!ă a pe o regină mărea'ă. Drebuie ă a potri&it bine lururile. + -!ta &om &edea; pe urmă %ai !ă ne în%ipuim ă nu !e a:ă nimi în

a!ă. + Dot e !e poate ( înu&iin'ară zâmbind a!oia'ii. + -tuni, "ără !ă ne batem apul, noi amba!adorii, &om ere imediatdomnilor Hoe%mer şi Ho!!ange !ă ne !pună are e!te ore!podentul lor lai!abona şi noi le !emnăm, le ştampilăm, le peetluim !ri!ori de !%imbătre ae!t ore!pondent pentru !uma erută. + -%, iată o idee bună ( !pu!e don 0anuel u !uperioritate preoupatde întreg, nu m#am oborât la detalii. + Care !unt groza&e/ Pi!e el are 'inea bana, lingându#!e pe buze. + -um !ă treem la împăr'irea rolurilor ( eru Heau!ire. >l &ăd pe don0anuel în %ip de amba!ador.

+ e!igur, da, de!igur/ >nu&iin'ă într#un gla! adunarea. + 3i eu îl &ăd pe domnul de Heau!ire în rolul !eretarului#interpret (adăugă don 0anuel. + Cum &ine a!ta2 $eluă Heau!ire, oareum neliniştit. + =u nu trebuie !ă ro!te! nii un u&ânt în "raneză, eu, are !untdomnul de ouza; ăi pe ae!t !enior îl uno! şi ând &orbeşte, eea e !e întâmplă rar, &orbeşte el mult portug%eză, limba lui maternă. umneata,dimpotri&ă, domnule de Heau!ire, are ai ălătorit, are eşti "amiliarizat utranza'iile pariziene, are &orbeşti o portug%eză agreabilă5 + Ha pro!t ( !pu!e Heau!ire. + e!tul a !ă nu 6i luat drept parizian.

+ =!te ade&ărat5 ar5 + 3i#apoi ( adăugă don 0anuel, a'intindu#şi pri&irea !umbră a!upra luiHeau!ire ( elor mai ati&i, ele mai mari bene6ii. + ?ireşte ( !e în&oiră a!oia'ii. + e aord, eu !unt !eretar#interpret. + ă &orbim %iar aum ( zi!e el e 'inea bana. Cum !e &or împăr'ibene6iile2 + ?oarte !implu ( ră!pun!e don 0anuel. untem doi!prezee5



+ a, doi!prezee ( repetară a!oia'ii, numărându#!e. + -tuni în două!prezee ( adăugă don 0anuel ( u deo!ebirea ă uniidintre noi &or a&ea o parte şi jumătate; eu, de pildă, a părinte al ideii şiamba!ador; domnul de Heau!ire, pentru ă a miro!it lo&itura şi a &orbit demilioane ând a &enit aii. Heau!ire înu&iin'ă printr#un !emn. 3i, în 6ne (

ontinuă 9ortug%ezul ( o parte şi jumătate elui are &a &inde diamantele. + -, nu/ 9rote!tară în or a!oia'ii. -eluia numai o jumătate de parte. + e e2 >ntrebă don 0anuel !urprin!. 0ie mi !e pare ă ae!ta ri!ă"oarte mult. + a ( zi!e el are 'inea bana ( dar el o !ă aibă şper'urile, rabatul,are laolaltă &or alătui o !umă "rumuşiă. $â!eră u to'ii* aeşti oameni in!ti'i !e în'elegeau de minune. + -tât pentru a!tă#!eară ( !pu!e Heau!ire. 9e mâine amănuntele, etârziu. e gândea la li&a, răma!ă !ingură la bal u ael domino alba!tru, înare, u toată uşurin'a lui de a dărui ludo&ii de aur, iubitul iolei nu !im'ea

de "el o înredere oarbă. + u, nu, !ă i!pră&im aum ( pretin!eră a!oia'ii. Care !unt ae!teamănunte2 + aleaşă u blazonul a!ei de ouza ( !pu!e Heau!ire. + -r dura prea mult &op!itul şi, mai ale!, !ă !e u!ue ( "u de păreredon 0anuel. + -tuni alt mijlo ( zi!e Heau!ire. Caleaşa domnului amba!ador !#aputut !"ărâma pe drum şi eelen'a !a a "o!t on!trân!ă !ă ia aleaşa!eretarului !ău. + -şadar, dumneata ai una2 >ntrebă 9ortug%ezul. + 9rima pe are o &ăd.

+ ar blazonul dumitale2 + 9rimul pe are#l &ăd. + , a!ta !impli6ă totul. 0ult pra", !tropi de noroi pe uşi, mai mult la!pate în dreptul blazonului; în "elul ă!ta !eretarul amba!adei nu &a &edeadeât pra"ul şi noroiul. + ar re!tul amba!adei2 >ntrebă el u bana. + ou eilal'i, &om ajunge !eara, e!te mai potri&it pentru un debut şi&oi &e'i ajunge a doua zi, după e noi &om 6 pregătit alea. + traşni/ + riărui amba!ador, în a"ară de !eretar, îi mai trebuie şi un &alet (zi!e don 0anuel, "un'ie deliată/

+ omnule omandor ( inter&eni el u bana, adre!ându#!e unuiadintre şarlatani ( &ei lua rolul &aletului. Comandorul !e înlină. + 3i bani pentru umpărături2 >ntrebă don 0anuel. =u !unt le"ter. + =u am ( !pu!e Heau!ire ( dar !unt la iubita mea. + Câ'i bani !unt în a!ă2 >ntrebară a!oia'ii. + a'i#mi %eile, domnilor ( eru el are 'inea bana.



?ieare a!oiat !oa!e o %ei'a are de!%idea un laăt din eledouă!prezee u are !e în%idea dublul "und al "aimoa!ei me!e, în aşa "el înât din aea!ta in!tită !oietate, nimeni nu putea !ă !e uite în a!a debani "ără permi!iunea elor un!prezee olegi ai lui. e proedă la &eri6are. + !ută nouăzei şi opt de ludo&ii, în a"ara "ondului de rezer&ă (

anun'ă el e 'inea bana, !upra&eg%eat de eilal'i. + ă#i domnului de Heau!ire şi mie5 u#i prea mult oare2 >ntrebă don0anuel. + ă#ne două treimi, la!ă o treime pentru re!tul amba!adei ( on%i!eHeau!ire, u o generozitate e "u în a!entimentul tuturor. >n ae!t "el, don 0anuel şi Heau!ire primiră o !ută treizei şi doi deludo&ii de aur, iar şaizei şi şa!e au răma! elorlal'i. e de!păr'iră, după e%otărâră !ă !e întâlnea!ă a doua zi. Heau!ire !e grăbi !ă#şi !trângă dominoul!ub bra' şi !ă alerge până în !trada aup%ine, unde !pera !ă o gă!ea!ă pedomnişoara li&ia în po!e!ia tuturor &e%ilor ei &irtu'i şi a noilor ei ludo&ii deaur.

Capitolul @@VIII -mba!adorul. - doua zi, !pre !eară, o aleaşă intra pe la bariera =n"er, de!tul depră"uită, de!tul de plină de noroi pentru a nimeni !ă nu#i di!tingă blazonul.Cei patru ai are o trăgeau "ugeau mânând pământul; !urugiii mânau depară ar 6 du! un prin'. =%ipajul !e opri în "a'a unui palat de!tul de arăto!din !tradă Bu!!ienne. C%iar în poartă aşteptau doi oameni; unul îmbrăat de!tul de îngrijit,pentru a anun'a eremonia, elălalt într#un "el de li&rea banală, um au a&ut în toate timpurile !lujbaşii di"eritelor admini!tra'ii pariziene. -lt"el !pu!,ae!ta din urmă !emăna u un el&e'ian în o!tum de gală. Caleaşa intră în urtea palatului, ale ărui por'i !e în%i!eră imediat în

na!ul mai multor urioşi. Cel în %aine de eremonie !e apropie "oarte re!petuo! de portieră şi,u o &oe ni'el tremurătoare, înepu un di!ur! în limba portug%eză. + Cine eşti dumneata2 $ă!pun!e dinăuntru o &oe repezită, tot înportug%eză, numai ă aea!tă &oe &orbea o portug%eză eelentă. + edemnul !eretar al amba!adei, eelen'ă. + ?oarte bine. Ce pro!t &orbeşti limba noa!tră, dragul meu !eretar. >n!"ârşit, pe unde !e poate intra2 + 9e aii, mon!eniore, pe aii. + Dri!tă primire ( !pu!e !eniorul don 0anuel, are îşi dădea aere!prijinindu#!e de &aletul !ău şi de !eretarul#interpret.

+ =elen'a &oa!tră &a bine&oi !ă mă ierte ( !pu!e !eretarulamba!adei, eprimându#!e greoi. e#abia a!tăzi la două a &enit la amba!adăurierul eelen'ei !ale, anun'ând !o!irea domniei &oa!tre. ip!eam,mon!eniore, lip!eam pentru treburile lega'iei. Imediat e m#am întor!, amgă!it !ri!oarea eelen'ei &oa!tre. #am mai a&ut timp deât !ă pregăte!apartamentele; aum !unt luminate. + Hine, bine5



+ =!te o mare buurie pentru mine !ă &ăd ilu!tra per!oană a nouluino!tru amba!ador. + Dai/ ă nu dăm nimi în &ileag până e nu &om primi noile ordine dela i!abona. Hine&oieşte aşadar, domnule, !ă mă ondui în dormitor, ad dinpiioare de obo!eală. De &ei în'elege u !eretarul meu, el î'i &a tran!mite

ordinele mele. eretarul amba!adei !e înlină re!petuo! în "a'a lui Heau!ire, are#iră!pun!e u un !alut ald şi zi!e u un aer de urtoazie ironiă* + Vorbeşte "raneza, dragă domnule, te &ei !im'i mult mai la larguldumitale şi eu, de a!emenea. + a, da ( murmură bietul om ( mă &oi !im'i mult mai la largul meu,ăi, &ă mărturi!e!, domnule !eretar, ă pronun'ia mea5 + >mi dau !eama ( repliă Heau!ire, u aplomb. + Voi pro6ta de oazie, domnule !eretar, 6indă gă!e! îndumnea&oa!tră un om atât de amabil ( !e grăbi !ă !pună u e"uziune!eretarul amba!adei. Voi pro6ta, zi, de oazia pentru a &ă întreba daă

domnul de ouza nu !e &a !upăra pe mine ă !tâle! a!t"el portug%eză2 + elo, delo, daă &orbeşti o "raneză oretă. + =u2/ =lamă !eretarul, &e!el. =u, un parizian din !tradă aint#<onor)2/ + =i bine, e!te o ade&ărată înântare ( !pu!e Heau!ire. Cum tenumeşti2 uorneau, red2 + a, uorneau, domnule !eretar; nume de!tul de potri&it, deoareeare o termina'ie !paniolă, daă &rei. omnul !eretar îmi ştia numele; mă!imt "oarte măgulit. + a, ai re"erin'e bune; atât de bune, înât o atare bună reputa'ie ne#a împiediat !ă aduem un !eretar de la i!abona.

+ , ât !unt de reuno!ător, domnule !eretar şi e noro pe mine!ă 6e numit domnul de ouza/ + 0i !e pare în!ă ă !ună domnul amba!ador. + ă alergăm. 9rin urmare alergară. omnul amba!ador, gra'ie zelului &aletului !ău,!e dezbrăa!e. >şi pu!e un !uperb %alat. Un bărbier %emat în grabă !e oupade el. Câte&a utii şi tru!e de ălătorie, de!tul de !umpe în aparen'ă, erau împrăştiate pe me!e şi pe on!ole. Un "o uriaş ardea în şemineu. + Intră, intră, domnule !eretar ( !pu!e amba!adorul, !tând u"undat într#un "otoliu uriaş u perne, %iar în "a'a "oului. + omnul amba!ador !e &a !upăra oare daă îi ră!pund în "raneză2 >i

şopti lui Heau!ire !eretarul. + u, nu, îneară. uorneau îi "ău elogiul în "raneză. + =i, dar e!te "oarte agreabil; &orbeşte admirabil "raneza, domnule duCorno. + 0ă ia drept portug%ez ( gândi !eretarul, beat de buurie. 3i#l !trân!e de mâna pe Heau!ire. + a/ $o!ti 0anuel. 9utem ina2



+ e!igur, eelen'a &oa!tră. a, 9alai!#$oEal !e a:ă la doi paşi de aiişi uno! un %angiu groza& are &a adue o ină gu!toa!ă eelen'ei &oa!tre. + ?ă a şi um ar 6 pentru dumneata, domnule du Corno. + a, mon!eniore5 3i eu, daă eelen'a !ă îngăduie, &oi îndrăzni !ă#io"er âte&a !tile de &in din 'ară, um numai la 9orto poate gă!i eelen'a !a.

+ =i, păi !eretarul no!tru are, aşadar, o pi&ni'ă !erioa!ă2 pu!eHeau!ire în&e!elit. + =!te !ingurul meu lu ( ră!pun!e u umilin'ă ae!t om de treabăăruia Heau!ire şi don 0anuel putură !ă#i ob!er&e pentru prima dată, înlumina luminării o%ii &ii, obrajii rotunzi şi na!ul roşu. + umneata "ai um &ei rede de u&iin'ă, domnule du Corno (inter&eni amba!adorul. -du#ne &inul şi &ino !ă inezi u noi. + -!emenea in!te5 + ?ără eremonie, a!tăzi !unt înă un ălător, de mâine &oi 6amba!ador. upă aeea &om &orbi de!pre treburi. + -%, mon!eniorul îmi &a permite !ă#mi pun la punt 'inuta.

+ =şti !uperb/ =lamă Heau!ire. + Co!tum de primire, nu de gală ( !pu!e uorneau. + $ămâi aşa um eşti, domnule !eretar şi dăruieşte pregătirilor ma!eitimpul pe are l#ai dărui îmbrăării o!tumului de gală. uorneau îl pără!i înântat pe amba!ador şi înepu !ă alerge a !ăâştige zee minute pentru po"ta de mânare a eelen'ei !ale. >n ae!t timp,ei trei pungaşi, în%işi în dormitor, treeau în re&i!tă mobilierul şi în!emnelenoii lor puteri. + -e!t !eretar doarme oare aii2 >ntrebă don 0anuel. + u, tiălo!ul are o pi&ni'ă bună şi pe!emne ă are pe unde&a o"emeie drăgu'ă !au una de me!erie. =!te un bătrân burla.

+ =l&e'ianul2 + Va trebui !ă !ăpăm de el. + 0ă oblig eu. + Ceilal'i &ale'i din palat2 + Vale'i angaja'i temporar, pe are a!oia'ii noştri îi &or înloui mâine. + Ce !e gă!eşte în buătărie2 Ce !e gă!eşte în ămară2 + 9u!tiu/ 9u!tiu/ ?o!tul anaba!ador nu dădea niiodată pe la !ediu. >şia&ea a!a în oraş. + Ce e u a!a de bani2 + Cu a!a de bani e mai deliat; trebuie !ă#l on!ultăm pe !eretar. + 0ă o"er eu ( !pu!e Heau!ire. untem de pe aum ei mai buni

prieteni din lume. + Dăere/ Iată#l. >ntr#ade&ăr, uorneau !e întorea gâ"âind. >l anun'a!e pe %angiul din!tradă Hon!#=n"ant!, lua!e din abinetul !ău şa!e !tile u o în"ă'işarere!petabilă şi "a'a lui &e!elă anun'a toate bunele în!uşiri pe are ei doiaştri, natura şi diploma'ia, ştiu !ă le ame!tee pentru a auri eea e iniiinume! a!petul uman. + =elen'a &oa!tră ( întrebă el ( nu &a oborî în !u"ragerie2



+ u, nu, &om mâna în ameră, între noi, lângă "o. + 0on!eniorul mă umple de buurie. Iată &inul. + -de&ărate topaze/ =lamă Heau!ire, ridiând una din !tile la înăl'imea lumânării. + Ia lo, domnule !eretar, iar &aletul meu &a pune ma!a. uorneau

!e aşeză. + >n e zi au !o!it ultimele ştiri2 pu!e amba!adorul. + >n ajunul pleării predee!orului eelen'ei &oa!tre. + Hun. ega'ia e!te în bună !tare2 + , da, mon!eniore. + u !unt înurături u banii2 + u, după âte ştiu. + u !unt datorii5 <ai, !pune5 aă !unt, &om înepe prin a le plăti.9redee!orul meu e!te un gentilom de &ia'ă pentru are garantez. + 0ul'ume! lui umnezeu, mon!eniorul nu &a a&ea ne&oie; rediteleau "o!t a%itate aum trei !ăptămâni şi %iar a doua zi după plearea "o!tului

amba!ador, o !ută de mii de li&re au "o!t trimi!e aii. + !ută de mii de li&re2 trigară într#un gla! Heau!ire şi don 0anuel,nebuni de buurie. + >n aur ( preiză !eretarul. + >n aur ( repetară amba!adorul, interpretul, ba %iar şi &aletul. + -şa ă5 + $eluă Heau!ire, !tăpânindu#şi emo'ia ( aşa ă5 ei a!a on'ine5 + !ută de mii trei !ute două zei şi opt de li&re, domnule interpret. + 9u'in ( ro!ti u răeală don 0anuel. in "eriire în!ă maie!tatea !a apu! "onduri la di!pozi'ia noa!tră. ragul meu, 'i#am !pu! ( ontinuăadre!ându#!e lui Heau!ire ( ă la 9ari! &om a&ea ne&oie.

+ umai ă eelen'a &oa!tră şi#a luat mă!uri de preau'ie +.$ă!pun!e re!petuo! Heau!ire. >nepând din lipa ând interpretul a anun'at ae!t luru important,&e!elia din amba!adă a !porit şi mai &ârto!. Cina alea!ă, alătuită din !omon, rai uriaşi, arne a"umată şi prăjituriontribui de!tul de mult la &er&a !eniorilor portug%ezi. uorneau, !im'indu#!e în largul lui, mâna am ât zee granzi de pania şi le demon!tra!uperionlor !ăi um ă un parizian de pe !trada aint#<onor) !e purta u&inurile de 9orto şi de @)r)!, a şi ând ar 6 "o!t &inuri de Hrie şi de Donnerre.omnul uorneau bineu&ânta înă o dată erul ă i#a trimi! un amba!adorare pre"eră limba "raneză elei portug%eze şi &inurile portug%eze elor

"raneze; plutea în aea deliioa!ă beatitudine în are e!te u"undat reierulde ătre un !toma "eriit şi reuno!ător, ând domnul de ouza îl trimi!e laulare. uorneau !e ridiă şi, u o re&eren'ă neîndemânateă e lătină maimulte mobile, !eretarul ieşi pe uşa din!pre !tradă. Heau!ire şi don 0anuel nu in!ti!eră până într#atât &inul amba!adei înât !ă adoarmă pe lo. e alt"el, trebuia a şi &aletul, la rândul !ău, !ăineze după !tăpânii !ăi, opera'ie pe are omandorul o îndeplini minu'io!,



după metodele arătate de ătre domnul amba!ador şi !eretarul !ăuinterpret. -poi întomiră planul pentru a doua zi. Cei trei a!oia'i eretarălădirea, după e !e a!igurară ă el&e'ianul doarme. Capitolul @@I@ omnii Hoe%mer şi Ho!!ange.

- doua zi datorită ati&ită'ii lui uorneau, are !e pu!e!e la po!t,amba!ada ieşi din letargie. Hirouri, artoane, tru!e de !ri!, în"ă'işare degală, ai !"orăind în urte, arătau &ia'a aolo unde, u o !eară înainte,!tăpânea dezintere!ul şi moartea. >n artier, !e ră!pândi iute z&onul ă unper!onaj în!emnat !o!i!e din 9ortugalia în timpul nop'ii. -e!t z&on are"ăea !ă !e aorde redit elor trei pungaşi era pentru ei un iz&or depermanentă groază. >ntr#ade&ăr, poli'ia domnului de Cro!ne şi ea a domnuluide Hreteuil !ta u ure%ile iulite şi !e "erea !ă şi le a!tupe tomai u ae!teprilejuri; a&ea o%i de -rgu! pe are u !iguran'ă nu#i în%idea ând era&orba de!pre domnii diploma'i din 9ortugalia. on 0anuel îi !pu!e în!ă lui Heau!ire ă, dând do&adă de îndrăzneală,

ei &or putea !ă împiedie poli'ia ă &reme de opt zile aea!ta !ă tran!"ormeeretările în bănuieli, bănuielile în ertitudini &reme de ini!prezee zile;ă, în on!ein'ă, am zee zile, nimi nu &a !tânjeni ati&itatea a!oia'iei,are a!oia'ie, daă a'iona bine, trebuia !ă#şi i!pră&ea!ă opera'iile în elmult şa!e zile. Domai ră!ărea !oarele ând două ăleşti în%iriate depu!eră la palat o înărătură de nouă tiăloşi, meni'i !ă alătuia!ă per!onalul amba!adei. -u"o!t in!tala'i la iu'eală !au, mai bine zi!, trimişi la ulare de ătre Heau!ire.Unul a "o!t pu! la a!ierie, altul la ar%i&ă, al treilea îl înlouia pe el&e'ian, peare uorneau în!uşi îl onedie, !ub pretet ă nu ştie portug%eză. 9alatul"u dei populat de ătre aea!tă garnizoană are trebuia !ă o păzea!ă de

apropierea oriărui pro"an. 9entru ei are au !erete politie !au alt"el de!erete, poli'ia e!te pro"undă în el mai mare grad. pre prânz, don 0anuel, zi! de ouza, după e !e îmbrăă în %aine degală, !e ură într#o aleaşa "oarte urată, pe are Heau!ire o în%ina!e uNJJ de li&re pe lună, plătind pentru ini!prezee zile. =l porni !pre a!adomnilor Hoe%mer şi Ho!!ange, în!o'it de !eretarul#interpret şi de &aletul!ău. eretarul amba!adei primi ordin de a rezol&a !ub propria#i !emnăturăşi, a de obiei, în ab!en'a amba!adorilor, orie "ormalită'i pri&itoare lapaşapor#turi, indemniza'ii şi ajutoare, 6ind totodată "oarte atent de a nu dabani li%izi !au de a !olda onturi deât u aprobarea domnului !eretar#interpret.

-eşti domni doreau !ă pă!treze intată !uma de o !ută de mii de li&re,pi&otul prinipal al întregii opera'ii. I !e !pu!e domnului amba!ador ăbijutierii oroanei louiau pe %eiul =ole, unde ei îşi "ăură apari'ia în jurulorei unu la prânz. Valetul ioăni di!ret la uşa bijutierului, "ereată u laătegrele şi uie groa!e u 'inte a o poartă de în%i!oare. Cuiele "u!e!eră bătuteu artă, în aşa "el înât alătuiau 6guri mai mult !au mai pu'in plăute. e'inu!e !eama ă nii un burg%iu, "eră!trău !au pilă !ă nu poată rupe o buată



de lemn "ără a#şi rupe un dinte într#o buată de 6er. "ere!truie zăbrelită !ede!%i!e şi un gla! îl întrebă pe &alet e doreşte. + omnul amba!ador al 9ortugaliei &rea !ă &orbea!ă u domniiHoe%mer şi Ho!!ange ( ră!pun!e &aletul. Un ap !e i&i numaideât la etajul întâi, apoi un pa! grăbit !e auzi pe

!ară. 9oarta !e de!%i!e. on 0anuel oborî din tră!ură, u o ari!toratiă înetineală. omnul Heau!ire oborâ!e primul pentru a o"eri bra'ul eelen'ei!ale. Cel e#i întâmpina u atâta grabă pe ei doi portug%ezi era domnulHoe%mer în per!oană, are, auzind tră!ura oprindu#!e în dreptul a!ei !ale,pri&i!e pe geam, auzi!e u&ântul amba!ador şi !e şi repezi!e jo! pentru a nuo "ae pe eelen'a !a !ă aştepte. Hijutierul !e pierdu în !uze în timp e don0anuel ura !ara. omnul Heau!ire băgă de !eamă ă în !patele lor, obătrână !er&itoare, zdra&ănă şi bine "ăută, "rea laătele şi broaştele e !ea:au din belşug la uşa din!pre !tradă. eoaree !e părea ă domnul Heau!ire urmăreşte ae!t luru uoareare intere!, domnul Hoe%mer îi !pu!e*

+ Ierta'i#ne, domnule; !untem atât de primejdui'i în ne"eriita noa!trăpro"e!iune, înât am de&enit "oarte pruden'i în obieiuri. on 0anuel rămă!e!e impa!ibil; Hoe%mer îi repetă şi lui. ?rază areob'inu!e de la Heau!ire un !urâ! amabil. ar, deoaree amba!adorul, a şiprima dată, nii nu lipi, Hoe%mer repetă !tânjenit* + Ierta'i#mă, domnule amba!ador5 + =elen'a !a nu &orbeşte "raneza ( epliă Heau!ire ( şi nu &ă poate în'elege, domnule. -m !ă#i tran!mit !uzele dumnea&oa!tră, daă ( !e grăbi!ă adauge ( nu &orbi'i portug%eză. + u, domnule, nu. + -şadar, &oi &orbi eu pentru dumnea&oa!tră. 3i Heau!ire bolboro!i

âte&a u&inte portug%eze ătre don 0anuel, are ră!pun!e în aeeaşi limbă. + =elen'a !a, domnul onte de ouza, amba!adorul maie!tă'ii !aleprea redinioa!e, aeptă u bună&oin'ă !uzele dumnea&oa!tră, domnuleşi mă în!ărinează !ă &ă întreb daă e!te ade&ărat ă mai a&e'i înă un"rumo! olier de diamante2 Hoe%mer înăl'a apul şi#l mă!ură lung pe Heau!ire, a un om u multăeperien'ă. Heau!ire îi !u!'inu pri&irea a un diplomat înerat. + Un olier de diamante ( &orbi înet Hoe%mer ( un "oarte "rumo!olier de diamante2 + Cel pe are l#a'i o"erit reginei ?ran'ei ( adăugă Heau!ire ( şi de!preare maie!tatea !ă prea redinioa!a a auzit &orbindu#!e.

+ omnul e!te în !lujba domnului amba!ador2 >ntrebă Hoe%mer. + unt !eretarul !au partiular, domnule. on 0anuel !e aşeza!e a un mare !enior; pri&ea piturile din aea!tăameră de!tul de "rumoa!ă e dădea !pre %ei. Un !oare puterni luminăena şi primii plopi îşi arătau mugurii de un &erde ald pe dea!upra apelor înă um:ate şi îngălbenite de dezg%e'. =Yupă pituri, don 0anuel treu laeaminarea pei!ajului.



+ omnule ( zi!e Heau!ire ( mi !e pare ă n#a'i auzit nii un u&ânt dineea e &#am !pu!. + Cum a!ta, domnule2 $ă!pun!e Hoe%mer, întruât&a !periat de tonulporunitor al per!onajului. + Văd ă eelen'a !a îşi pierde răbdarea, domnule bijutier.

+ omnule, &ă er iertare ( ră!pun!e Hoe%mer, roşu a !"ela. ar nupot !ă arăt olie#rul deât în prezen'a a!oiatului meu, domnul Ho!!ange. + =i bine, domnule, %ema'i#l pe a!oiatul dumnea&oa!tră. on 0anuel !e apropie şi, u aerul !au glaial, are#i on"erea ooareare măre'ie, înepu în portug%eză un di!ur! la auzul ăruia Heau!ire îşi înlină de mai multe ori apul plin de re!pet. upă aeea !e întoar!e u!patele şi îşi reluă ontemplarea în "a'a "ere!trelor. + =elen'a !ă îmi !pune, domnule, ă !unt zee minute de ândaşteaptă şi ă nu are obieiul !ă aştepte niăieri, nii %iar la regi. Hoe%mer !e înlină, apuă de ordonul !oneriei şi#l !utura de âte&aori. Un minut mai târziu, un alt per!onaj intra în înăpere. =ra domnul

Ho!!ange, a!oiatul !ău. Hoe%mer îl pu!e la urent în două u&inte. Ho!!angearună o pri&ire elor doi portug%ezi şi !"ârşi prin a ere lui Hoe%mer %eia !apentru a de!%ide a!a de bani. F-m impre!ia ( îşi zi!e Heau!ire în gând ( a oamenii in!ti'i îşi iau totatâtea preau'ii unii "a'ă de eilal'i a şi %o'ii.G upă zee minute, domnul de Ho!!ange !e în"ă'işă 'inând o a!etă înmâna !tânga, mâna dreaptă şi#o 'inea a!un!ă !ub "ra, iar Heau!ire &ăzude!luşit onturul a două pi!toale. + Ce#i drept, a&em noi o în"ă'işare potri&ită, numai ă negu!torii ăştiane iau mai urâ#nd drept pungaşi deât amba!adori ( ro!ti u gra&itate înportug%eză don 0anuel şi ziând ae!tea, îi pri&i 6 pe bijutieri pentru a

!urprinde ea mai miă emo'ie oglindita pe "e'ele lor are ar demon!tra ă în'elege portug%eză. u &ăzu în!ă nimi deât un olier de diamante atât deminunat, înât !trăluirea lui te orbea. Ca!eta "u depu!ă u înredere înmâinile lui don 0anuel, are izbuni deodată mânio! ătre !eretarul !ău* + omnule, !pune ae!tor tiăloşi ă abuzează de dreptul pe are#l areun negu!tor de a 6 !tupid. >mi arată !tra!uri ând eu le er diamante. pune#le ă mă &oi plânge mini!trului ?ran'ei şi a, în numele reginei mele, &oi ere!ă 6e aruna'i la Ha!tilla impertinen'ii are înşeală pe un amba!ador al9ortugaliei. $o!tind ae!t re%izitoriu, z&ârli ât olo pe tejg%ea a!eta. Heau!ire nu"u ne&oit !ă traduă toate u&intele* pantomima "u!e!e de ajun!. Hoe%mer şi

Ho!!ange !e pierdură în !uze, !punând ă în ?ran'a umpărătorilor li !earată modele de diamante, a!emănătoare u podoabele, totul pentru amul'umi pe oamenii in!ti'i şi a nu#î i!piti şi atrage pe %o'i. omnul de ouza!%i'ă un ge!t energi şi !e îndreptă !pre uşă, !ub pri&irile neliniştite alenegu!torilor. + =elen'a !ă mă în!ărinează !ă &ă !pun ( ontinuă Heau!ire ( ăe!te !upărător ă oameni are poarta titlul de bijutieri ai oroanei ?ran'ei !ă



nu ştie !ă deo!ebea!ă un amba!ador de un tiălo! şi ă eelen'a !a !e înapoiază la palatul !ău. omnii Hoe%mer şi Ho!!ange !e înlinară adân prote!tând din nou şiarătând ă#i poartă tot re!petul. omnul de ouza mai#mai ă îi ală înpiioare şi ieşi. egu!torii !e pri&iră "oarte îngrijora'i şi aplea'i până la

pământ. Heau!ire îşi urma mândru !tăpânul. Hătrâna de!"ereă laătelepor'ii. + a palatul amba!adei, în !trada Bu!!ienne/ trigă Heau!ire &aletului. + a palatul amba!adei, în !trada Bu!!ienne/ trigă &aletul &izitiului. Hoe%mer auzi prin "ere!truie. + -"aere pierdută/ 0ormăi &aletul. + -"aere "ăută/ Pi!e Heau!ire. >ntr#un ea!, !eăturile a!tea &or 6 lanoi. Dră!ura !e depărta de pară ar 6 "o!t tra!ă de opt ai. Capitolul @@@ a amba!adă. >ntorându#!e la palatul amba!adei, domnii îl gă!iră pe uorneau

mânând liniştit în biroul !ău. Heau!ire îl rugă !ă ure la amba!ador, după e îi 'inu următorul di!ur!* + >n'elegi, !umpul meu !eretar, ă un om a domnul de ouza nue!te un amba!ador obişnuit. + 0i#am dat !eama ( ră!pun!e !eretarul. + =elen'a !a ( ontinuă Heau!ire, &rea !ă oupe un lo de !eamă la9ari! printre bogătaşi şi oameni de gu!t, eea e în!eamnă ă lin palatamărât pe !trada Bu!!ienne nu îi on&ine; în on!ein'ă, trebuie gă!ită oreşedin'ă partiulara pentru domnul de ouza. + -!ta &a omplia rela'iile diplomatie ( repliă uorneau. Vomalerga mult după !emnături.

+ =elen'a !a î'i &a pune la di!pozi'ie o tră!ură, dragă domnuleuorneau ( zi!e Heau!ire. uorneau rezu ă leşină de buurie. + tră!ura a mea2/ trigă el. =!te !upărător ă nu ai aea!tă obişnuin'ă ( ontinuă pungaşul. Un!eretar de amba!adă ât de ât demn trebuie !ă#şi aibă tră!ura !a; darde!pre ae!t luru &om &orbi la timpul potri&it. 9entru moment, !ă#i dăm!ooteală domnului amba!ador de !itua'ia a"aerilor eterne. Unde e!te a!ade bani2 + u!, domnule, %iar în apartamentul domnului amba!ador. + -tât de departe de dumneata2

+ 9entru mai multă !iguran'ă, domnule; %o'ii pătrund mai greu la etajdeât la parter. + <o'i pentru o !umă atât de miă/5 $o!ti di!pre'uitor Heau!ire. + Cum, o !ută de mii de li&re/ $epliă uorneau. rae/ e &ede adomnul de ouza e!te bogat. u gă!eşti o !ută de mii de li&re în toate a!elede bani ale amba!adelor. + Vrei !ă &eri6ăm2 >ntrebă Heau!ire. 0ă grăbe! !ă mă întor latreburile mele.



+ Imediat, domnule, imediat ( !pu!e uorneau şi pleară. upă e !#a "ăut &eri6area, ele o !ută de mii de li&re apărură în banili%izi, jumătate aur şi jumătate argint. uorneau o"eri %eia !a, pe areHeau!ire o pri&i un timp pentru a#i admira ingenioa!a podoaba şi tre:aompliată. Cu îndemânare lua amprenta în eară, apoi o înapoie

!eretarului, !punându#i* + omnule uorneau, !e a:ă în mai mare !iguran'ă în mâiniledumitale deât într#ale mele; !ă mergem la domnul amba!ador. >l gă!iră pe don 0anuel în ompania şoolatei na'ionale. 9ărea "oarteoupat u o %ârtie plină de i"re. a &ederea !eretarului, întreba* + Cunoşteai &e%iul i"ru de ore!ponden'ă2 + u, eelen'a. + =i bine, &reau a. de azi înainte !ă#l unoşti şi !ă mă !uteşti în "elulae!ta de o !erie de amănunte plitioa!e. Ce !e aude u a!a de bani2 >l întrebă pe Heau!ire. + >n per"etă !tare, a tot e 'ine de re!ortul domnului uorneau (

ră!pun!e Heau!ire. + Cele o !ută de mii de li&re2 + i%izi, domnule. + Hine, ia lo, domnule uorneau, &reau !ă#mi dai o in"orma'ie. + a ordinele eelen'ei &oa!tre ( !pu!e !eretarul, radio!. + ua'i !eama, e!te o a"aere de !tat, domnule uorneau. + -!ult, mon!eniore. 3i bunul !eretar îşi apropie !aunul. + = o %e!tiune !erioa!ă, în are am ne&oie !ă mă aju'i. Cunoştibijutieri in!ti'i la 9ari!2 + omnii Hoe%mer şi Ho!!ange, bijutierii oroanei ( ră!pun!e!eretarul.

+ Domai u ei nu &reau !ă am de#a "ae ( repliă don 0anuel. -m "o!tpe la ei şi nu &reau !ă#i mai &ăd niiodată. + -u a&ut nenoroul !#o nemul'umea!ă pe eelen'a &oa!tră2 + Ara&, domnule Corno, gra&. + -%, daă aş putea !ă#mi îngădui mai mult, daă aş îndrăzni5 + >ndrăzneşte, domnule/ + -ş întreba în e "el aeşti oameni reputa'i în me!eria lor5 + unt nişte negu!tori ordinari, domnule Corno şi metodele lornepotri&ite îi "a !ă piardă un milion !au două. + -%/ =lamă uorneau, u lăomie. + -m "o!t trimi! de maie!tatea !ă prea redinioa!a !ă negoiez un

olier de diamante. + a, da, "aimo!ul olier are a "o!t omandat de ătre "o!tul regepentru doamna u HarrE. 3tiu, ştiu5 + =şti un om nepre'uit, ştii tot. =i bine, aş 6 umpărat olierul, darpentru ă lururile !tau a!t"el, nu#l &oi umpăra. + Drebuie !ă "a un demer!2 + omnule Corno/ + iplomati, mon!eniore, "oarte diplomati.



+ -r 6 "o!t bine daă îi unoşteai pe aeşti oameni. + Ho!!ange îmi e!te &ăr de departe. on 0anuel şi Heau!ire !e pri&iră. e "ău linişte. Cei doi portug%ezide&eniră mai aten'i. >n lipa aeea un &alet de!%i!e uşa şi anun'ă* + omnii Hoe%mer şi Ho!!ange/

on 0anuel !e ridiă deodată şi, u gla! iritat !trigă* + a'i#i a"ară/ Valetul !e pregătea !ă îndeplinea!ă ordinul. + u, izgoneşte#i %iar dumneata, domnule !eretar ( adăugăamba!adorul, adre!ându#!e lui Heau!ire. + >n numele erului/ =lamă uorneau, implorator. ă!a'i#mă pemine !ă eeut ordinul mon!eniorului. u pot !ă nu 'iu !eama de el, dar îl &oi înduli. + Hine, um &rei ( zi!e u nepă!are don 0anuel. Heau!ire !e apropie de. Compliele !ău în momentul ând uorneauieşea în grabă.

+ -%, oare aea!tă a"aere e!te !ortită eşeului2 $o!ti don 0anuel. + u, uorneau &a aranja lururile. + !ă#nure totul, nenoroitul/ a bijutieri am &orbit numai înportug%eză; dumneata ai !pu! ă nu ştiu o boabă "ran'uzeşte. uorneau o!ă !trie totul. + -lerg. + 9oate ă#i primejdio! !ă te dui, Heau!ire. + -i !ă &ezi ă nu* la!ă totul pe mine. + oamne/ Heau!ire ieşi. uorneau îi gă!i jo! pe Hoe%mer şi pe Ho!!ange, a ăror atitudine, dinlipa ând păşi!eră pragul amba!adei, era u de!ă&ârşire !%imbată din

punt de &edere ai polite'ei, daă nu din el al înrederii. u !e gândeau !ă întâlnea!ă aolo &reo 6gură uno!ută şi !e !treurau !or'oşi prin birouri.Părindu#l pe uorneau, Ho!!ange !oa!e un !trigăt de !urpriză şi buurie. + umneata aii2 =lamă el. 3i !e apropie !ă#l îmbră'işeze. + , eşti prea amabil/ Pi!e uorneau. -şadar, aii, &ărul meu elbogat mă reunoaşte. are pentru ă !unt la o amba!adă2 + 9e legea mea, ai dreptate, ră!pun!e Ho!!ange. aă m#am în!trăinat, iartă#mă şi "ă#mi un !er&iiu. + 9entru a!ta am şi &enit. + >'i mul'ume!. Va !ă ziă eşti în !er&iiul amba!adei2 + a.

+ ă#mi o in"orma'ie. + Ce "el şi de!pre e2 + C%iar de!pre amba!adă. + =u !unt !eretarul. + -%, !traşni/ Vrem !ă &orbim u amba!adorul. + Vin din partea lui. + in partea lui2/ 9entru a ne !pune5



+ Că &ă roagă !ă ieşi'i repede din palatul !ău, %iar "oarte repede,domnilor5 Cei doi bijutieri !e pri&iră ploua'i. 9entru ă ( reluă uorneau,plin de importan'ă ( a'i "o!t neîndemânatii şi nein!ti'i, după ât !e pare5 + -!ultă#ne, te rog. + =!te inutil ( ră!una deodată &oea lui Heau!ire, are apăru, mândru

şi ree, în pragul amerei. omnule uorneau, eelen'a !ă 'i#a reomandat!ă#i onediezi pe aeşti domni. Conediază#i. + omnule !eretar5 + ?ă e 'i !#a !pu! ( ro!ti Heau!ire, u di!pre'. =eută/ 3i treu mai departe. eretarul amba!adei îşi luă ruda de umărul drept pe a!oiatulae!tuia, de umărul !tâng şi#i împin!e uşor a"ară, adre!ându#li#!eamândurora* + Iată o a"aere pierdută/ + oamne, e !u!eptibili !unt !trăinii ăştia/ 0urmură Hoe%mer, areera neam'.

+ Când te numeşti de ouza şi ai un &enit de nouă !ute de mii de li&re,dragul meu, ai dreptul !ă 6 um po"teşti ( repliă !eretarul. + "/ u!pină Ho!!ange. Mi#am mai !pu!#o, Hoe%mer, eşti prea greoi îna"aeri. + =i şi e daă5 + $ipo!tă înăpă'ânatul neam'. a urma urmei, n#o !ă a&em banii, darnii el n#o !ă aibă olierul no!tru. Domai !e apropiau de uşa din!pre !tradă. uorneau înepu !ă râdă. + are şti'i &oi e e!te un portug%ez2 Pi!e el, u di!pre'. 3ti'i &oi e în!eamnă un amba!ador, burg%ezi e !unte'i2/ u. =i bine, o !ă &ă !pun eu.

Un amba!ador, "a&oritul unei regine, domnul 9otemin, umpăra în 6earean, la 1 ianuarie, pentru regina, un paner u ireşe are o!tă o !ută de miide !uzi, o mie de li&re ireaşă. = drăgu', nu2 =i bine, domnul de ouza &aumpăra minele din Hrazilia pentru a gă!i în ele un diamant ât toate ale&oa!tre la un lo. -e!t luru îl &a o!ta &enitul !ău pe douăzei de ani, adiădouăzei de milioane; dar e#i pa!ă, n#are opii5 -!ta#i, domnilor5 3i tomaile în%idea uşa în na!, ând Ho!!ange !e răzgândi şi îi !pu!e* + Caută !ă repari totul şi &ei a&ea5 + Cei de aii !unt inoruptibili ( ripo!tă uorneau. 3i trânti uşa. >n aeeaşi !eară, amba!adorul primi următoarea!ri!oare* F0on!eniore, Un om are aşteaptă ordinele dumnea&oa!tră şi

doreşte !ă &ă prezinte re!petuoa!ele !uze ale umililor dumnea&oa!tră!er&itori !e a:ă la poarta palatului dumnea&oa!tră; un !emn al eelen'ei&oa!tre şi omul &a depune în mâinile unuia dintre oamenii dumnea&oa!trăolierul are a a&ut "eriirea !ă &ă atragă aten'ia. Hine&oi'i !ă primi'i, mon!eniore, a!igurarea pro"undului re!pet et,et5 Hoe%mer şi Ho!!angeG



+ =i bine, olierul e!te al no!tru ( !pu!e don 0anuel, itind aea!tăepi!tolă. + >nă nu, înă nu ( zi!e Heau!ire. u &a 6 al no!tru deât ând îl &omumpăra. ă#l umpărăm. + Cum2

+ =elen'a &oa!tră nu ştie "ran'uzeşte, am %otărât a!ta; şi, în primulrând, !ă ne de!otoro!im de domnul !eretar. + Cum naiba2 + ?oarte !implu; !ă#i dăm o mi!iune diplomatiă importantă; mă oupeu. + u e bine ( !e împotri&i don 0anuel. -ii, el &a 6 garan'ia noa!tră. + Va !pune ă &orbeşti "raneză a domnul Ho!!ange şi a mine. + >şi &a 'ine gura; îl &oi ruga eu. + ?ie, atuni !ă rămână. a ordin !ă intre omul u diamantele. mul "u introdu!; era Hoe%mer în per!oană, are "ău ele mai adânipleăiuni şi eru ele mai !merite !uze. upă are, o"eri diamantele şi păru

ă &rea !ă le la!e !pre a 6 eaminate. on 0anuel în!ă îl re'inu. + e!tul u a!emenea înerări ( !pu!e Heau!ire. =şti un negu!torbănuitor; de bună !eamă ă eşti un om in!tit. la lo şi !ă &orbim, deoareedomnul amba!ador te#a iertat. + ", e greu e !ă 6i negu!tor/ u!pină Hoe%mer. FCe greu e!te !ă 6i%o'/G gândi în !inea lui Heau!ire. Capitolul @@@I Dârgul. -tuni, domnul amba!ador atadi!i !ă eamineze olierul în amănunt.omnul Hoe%mer arată u răbdare 6eare pie!ă, lăudându#i "rumu!e'ea. + e!pre an!amblul ae!tor pie!e ( înepu Heau!ire, ăruia don0anuel îi &orbi!e în portug%eză ( domnul amba!ador nu are nimi de

adăugat, an!amblul e!te mul'umitor. uate în!ă 6eare în parte, diamantelenu mai !unt aelaşi luru. =elen'a !a a numărat zee, unele uşor zgâriate,altele ni'el pătate. + %/ =lamă Hoe%mer. + =elen'a !a ( ontinuă Heau!ire ( !e priepe mai bine deâtdumneata la diamante; nobilii portug%ezi !e joaă u diamantele în Hrazilia,um aii opii !e joaă u ioburile de !tilă. >ntr#ade&ăr, don 0anuel pu!e degetul pe mai multe diamante, unuldupă altul, şi, u o admirabilă priepere, remară de"etele impereptibile peare poate un uno!ător nu le#ar 6 ob!er&at. + -şa um !e &ede, ae!t olier ( repliă Hoe%mer, oareum !urprin!

ă un !enior atât de mare e!te un bijutier atât de i!u!it ( aşa um !e &ede,ae!t olier e!te ea mai "rumoa!ă ole'ie de diamante din întreaga =uropă, în lipa de "a'a. + -&e'i dreptate ( ră!pun!e Heau!ire şi, la un !emn al lui don 0anuel,adăugă* =i bine, domnule Hoe%mer, iată de!pre e e!te &orba* maie!tatea !aregina 9ortugaliei a auzit &orbindu#!e de!pre olier şi a în!ărinat peeelen'a !a !ă negoieze aea!tă a"aere, după e &a 6 &ăzut diamantele.iamantele îi on&in eelen'ei !ale; la e pre' &re'i !ă &inde'i olierul2



+ Un milion şa!e !ute de mii de li&re ( ră!pun!e Hoe%mer. Heau!irerepetă i"ra amba!adorului !au. + =!te u o !ută de mii de li&re mai !ump ( repliă don 0anuel. + 0on!eniore ( zi!e bijutierul ( &aloarea unui a!emenea obiet nupoate 6 e&aluată u preizie. 9entru a "ăuri o podoabă a aea!ta, au "o!t

nee!are eretări şi ălătorii are &#ar în!păimânta daă le#a'i unoaşte amine. + =!te u o !ută de mii de li&re mai !ump ( !e înăpă'ânaportug%ezul. + 3i pentru a mon!eniorul !ă !pună ae!t luru ( inter&eni Heau!ire ( în!eamnă "am îndoiala ă e!te on&in!, deoaree eelen'a !a nu !etomeşte niiodată. Hoe%mer păru oareum impre!ionat. imi nu#i linişteşte mai mult penegu!torii bănuitori deât un lient are !e tomeşte. + u pot ( zi!e el, după o lipă de şo&ăire ( !ă aept o !ădere depre' are în!eamnă o di"eren'a de âştig !au o pierdere pentru a!oiatul meu

şi pentru mine. on 0anuel a!ulta ră!pun!ul în traduerea lui Heau!ire, apoi !e ridiă.Heau!ire în%i!e a!eta şi i#o înapoie lui Hoe%mer. + Voi &orbi totuşi u domnul Ho!!ange ( mai adaugă ae!ta din urmă.=elen'a !a e de aord2 + Ce &rei !ă !pui2 >ntrebă Heau!ire. + Vreau !ă !pun ă domnul amba!ador pare !ă 6 o"erit un milion ini!ute de mii de li&re pentru olier. + a. + =elen'a !a îşi men'ine pre'ul2 + =elen'a !a nu retrage niiodată ele e a !pu! ( repliă Heau!ire (

dar eelen'a !a !e retrage întotdeauna în "a'a pliti!elii de a !e tomi. + omnule !eretar, nu rede'i ă ar trebui !ă &orbe! u a!oiatulmeu2 + , de!igur, domnule Hoe%mer. + Hineîn'ele! ( ră!pun!e în portug%eză don 0anuel, ă mi a îipomeni!e "raza lui Hoe%mer ( dar &reau o !olu'ie prompta şi rapidă. + 0on!eniore, daă a!oiatul meu aepta !ăderea, eu am şiaeptat#o. + 9rea bine. + ei, din lipa aea!ta pre'ul e!te de un milion ini !ute de mii deli&re.

+ ?ie. + u mai rămâne5 >n a"ară, bineîn'ele!, de aordul domnuluiHo!!ange5 + e bâlbâi Hoe%mer. + a, de!igur. + 3i nu mai rămâne deât modul în are !e &a "ae plata5 + >n pri&in'a aea!ta nu &e'i a&ea nii ea mai miă di6ultate ( !pu!eHeau!ire. Cum dori'i !ă !e "aă plata2



+ aă !#ar putea, u bani g%ea'ă ( ră!pun!e Hoe%mer, râzând. + Ce în'elegi prin bani g%ea'ă2 >ntrebă Heau!ire, u răeală. + , ştiu prea bine ă nimeni nu are un milion şi jumătate în numerar/=lamă Hoe%mer, !u!pinând. + 3i, de alt"el, %iar şi dumneata ai 6 în înurătură, domnule Hoe%mer.

+ Cu toate ae!tea, domnule !eretar, nu &oi aepta deât banig%ea'ă. + =!te 6re!. 3i !e întoar!e !pre don 0anuel* Care &a 6 !uma de bani în numerar pe are eelen'a &oa!tră o &a da domnului Hoe%mer2 + !ută de mii de li&re ( ră!pun!e portug%ezul. + !ută de mii de li&re ( îi repetă Heau!ire lui Hoe%mer ( în momentul în are în%eiem târgul. + 3i pe ând re!tul2 >ntrebă Hoe%mer. + Inter&alul de timp nee!ar pentru a poli'a mon!eniorului !ă ajungăde la 9ari! la i!abona, daă nu um&a pre"era'i !ă aştepta'i a&izul i!aboneila 9ari!.

+ -&em un ore!pondent la i!abona ( zi!e bijutierul. riindu#i5 + e!igur ( înu&iin'ă Heau!ire, râzând ironi ( !rie'i#i. >ntreba'i#l daădaă de ouza e!te !ol&abil şi daă maie!tatea !a regina poate plăti unmilion patru !ute de mii de li&re. + omnule5 + $ipo!tă Hoe%mer, ruşinat. + -epta'i, !au pre"era'i alte ondi'ii2 + Cele pe are domnul !eretar a bine&oit !ă mi le propună la îneputmi !e par aeptabile. Care &or 6 termenele plă'ii2 + Vor 6 trei termene, domnule Hoe%mer, 6eare de âte ini !ute demii de li&re şi, u ae!t prilej, &e'i putea "ae o ălătorie intere!antă.

+ ălătorie la i!abona2 + e e nu25 0erită !ă te deranjezi a !ă îna!ezi un milion şi jumătate în trei luni, nu2 + %, "ără îndoială, dar5 + e alt"el, &ei ălători pe %eltuiala amba!adei şi eu !au domnul!eretar te &om în!o'i. + Voi due eu diamantele2 + ?ără îndoiala, numai daă nu pre"eri !ă trimi'i poli'ele şi !ă laşidiamantele !ă ajungă !ingure în 9ortugalia. + u ştiu5 =u. Cred. Că. ălătorie mi#ar "olo!i şi ă5 + =!te şi părerea mea ( !pu!e Heau!ire. Vom !emna aii. umneata

&ei primi ele o !ută de mii de li&re ale dumitale în numerar, &ei !emna atulde &ânzare şi &ei due diamantele maie!tă'ii !ale. Cine e!te ore!pondentuldumitale2 + ?ra'ii unez Halboa. on 0anuel înal'ă "runtea. + unt ban%erii mei ( !pu!e râzând. + unt ban%erii eelen'ei !ale ( repetă Heau!ire, zâmbind la rându#i.



Hoe%mer radia. ?a'a lui nu mai pă!tra nii o umbră de îndoială; !e înlina părând ă &rea !ă mul'umea!ă şi !ă plee. eodată un gând îl 'intuiloului. + Ce e!te2 >ntrebă Heau!ire, neliniştit. + Vă da'i u&ântul2 Pi!e Hoe%mer.

+ a. + Cu ondi'ia !ă5 + Cu ondi'ia !ă aprobe şi domnul Ho!!ange. -m !pu!. + 3i înă o ondi'ie ( adăugă Hoe%mer. + -%, a%5/ + omnule, e!te &orba de un luru deliat şi onoarea numeluiportug%ez e!te un !entiment prea puterni pentru ă eelen'a !a !ă nu#miprieapă gândul. + Câte oolişuri/ Drei la "apte/ + Iată "aptele* olierul a "o!t o"erit maie!tă'ii !ale reginei ?ran'ei. + Care l#a re"uzat. 0ai departe.

+ oi nu putem, domnule, !ă lă!am !ă ia!ă din ?ran'a pentrutotdeauna ae!t olier "ără a o anun'a pe regina şi din re!pet şi loialitate,trebuie !ă aordăm prioritate maie!tă'ii !ale regina. + = 6re! ( !pu!e don 0anuel, u demnitate. -ş dori a un negu!torportug%ez !ă &orbea!ă la "el a domnul Hoe%mer. + unt "eriit şi mândru ă eelen'a !a bine&oieşte !ă mă aprobe. Iatădei ele două ondi'ii de are trebuie !ă !e 'ină !eama* prima, aprobareaondi'iilor de ătre Ho!!ange, a doua şi ultima, un re"uz al maie!tă'ii !aleregina ?ran'ei. Vă er pentru aea!ta trei zile. + Condi'iile noa!tre ( zi!e Heau!ire ( !unt o !ută de mii de li&renumerar şi trei poli'e de ini !ute de mii de li&re. Cutia u diamante, remi!ă

domnului !eretar al amba!adei !au mie, depinde ine te &a în!o'i lai!abona, la domnii unez Halboa. 9lata integrala în trei luni. C%eltuielile deălătorie plătite. + a, mon!eniore, da, domnule ( !pu!e Hoe%mer, înlinându#!e. + -%/ =lamă don 0anuel. + Ce e!te2 e nelinişti Hoe%mer, întorându#!e. + -ldămaşul ( zi!e amba!adorul ( &a 6 un inel de o mie de pi!tolipentru !eretarul meu partiular !au pentru !eretarul amba!adei, în 6ne,pentru el e te &a în!o'i, domnule bijutier. + =!te ab!olut normal, mon!eniore ( murmură Hoe%mer ( şipre&ăzu!em aea!ta %eltuială în mintea mea.

on 0anuel, u un ge!t de mare !enior, îl onedie pe bijutier. Cei doia!oia'i râma!eră !inguri. + 9oate mă po'i lămuri ( înepu don 0anuel, de!tul de iritat,adre!ându#!e lui Heau!ire ( la e naiba te#ai gândit ând ai propu! adiamantele !ă nu 6e adu!e aii2 ălătorie în 9ortugalia2/ =şti nebun2 uputem !ă le dăm banii şi în !%imb !ă luăm diamantele2 + 9rea î'i iei în !erio! rolul de amba!ador/ $epliă Heau!ire. 9entrudomnul Hoe%mer înă nu eşti pe de#a#ntregul domnul de ouza.



+ ?ii !erio!/ Crezi ă ar mai 6 di!utat daă ar 6 a&ut &reo bănuiala2 + Dot e !e poate. #ar mai 6 di!utat, e po!ibil; dar oriine are unmilion ini !ute de mii de li&re, !e rede dea!upra tuturor regilor şi tuturoramba!adorilor din lume. riine !%imbă un milion ini !ute de mii de li&repentru nişte buă'i de %ârtie &rea !ă ştie daă ae!te %ârtii &alorează e&a.

+ -şadar, o !ă plei în 9ortugalia/ umneata are nu unoşti unu&in'el în portug%eză5 >'i repet ă eşti nebun/ + Ha de lo. De &ei due dumneata. + -, nu/ trigă don 0anuel. ă mă întor în 9ortugalia2/ iipomeneală/ u prea am moti&e. u/ u5/ + De#a!igur a Hoe%mer nu şi#ar 6 dat niiodată diamantele în !%imbulunor %ârtii. + <ârtii !emnate de ouza/ + 9o"tim, uită#te la el/ e rede un ouza/ trigă Heau!ire, ple!nindu#şipalmele una de ealaltă. + Cel mai bine ar 6 !ă#mi !pui ă a"aerea !#a du! draului ( repetă

don 0anuel. + 9entru nimi în lume/ Vino înoaR, domnule omandor ( îi zi!eHeau!ire &aletului are apăru!e în prag. 3tii de!pre e e!te &orba, nu#i aşa2 + a. + 0ă a!ul'i2 + e!igur. + ?oarte bine. =şti de părere ă am "ăut o pro!tie2 + unt de părere ă ai de o !ută de mii de ori dreptate. + pune de e. + Iată* domnul Hoe%mer nu ar îneta o lipă !ă !upra&eg%eze palatulamba!adei şi pe amba!ador.

+ =i şi mai departe25 Pi!e don 0anuel. + =i bine ( inter&eni Heau!ire ( a&ând banii a!igura'i, domnul Hoe%mernu &a mai nutri nii o bănuială şi &a plea liniştit în 9ortugalia. + Unde noi nu &om ajunge, domnule amba!ador ( !e ame!teă în&orbă &aletul. u#i aşa, domnule a&aler de Heau!ire2 + Iată un băiat deştept ( on!tată iubitul li&ei. + <ai !pune e plan ai ( repliă de!tul de ree don 0anuel. + a inizei de leg%e de 9ari! ( înepu Heau!ire ( ae!t băiatdeştept, purtând o ma!ă pe "a'ă, !e &a prezenta !urugiului, u unul !audouă pi!toale, ne &a "ura poli'ele, diamantele, îl &a !nopi în bătăi pe domnulHoe%mer şi uite aşa !e &a aranja totul.

+ =u aş &edea alt"el lururile ( îşi îngădui &aletul. Cred #ar 6 mai binea domnul Heau!ire şi domnul Hoe%mer !ă !e îmbare la HaEonne pentru9ortugalia. + ?oarte bine/ + omnului Hoe%mer, ă tuturor nem'ilor, îi plae marea şi !e plimbăpe punte. >ntr#o zi ând marea e agitată !e apleaă şi ade. Ca!eta e 6re! !ăadă o dată u el; a!ta#i tot. e e n#ar pă!tra marea un milion ini !ute demii de li&re ele diamante, ând a pă!trat atât de bine galioanele din India2



+ -%, da, în'eleg ( !pu!e portug%ezul. + -r 6 minunat ( mormăi Heau!ire. + umai ă ( reluă don 0anuel ( pentru di!pari'ia diamantelor eştitrimi! la Ha!tilia, iar pentru ă l#ai "ăut pe domnul bijutier !ă pri&ea!ămarea eşti !pânzurat.

+ ?urând diamantele, ai putea 6 prin! "ără îndoială ( !pu!e omandorul( dar nu po'i 6 bănuit nii o lipă ă l#ai îneat pe omul aela. + -!ta rămâne de &ăzut ând &om ajunge aolo ( repliă Heau!ire.-um, 6eare la po!tul !ău. ă ne oupăm de amba!ada a nişte portug%ezimodel. >n aşa "el înât !ă !e !pună de!pre noi* Feşi nu erau amba!adoriade&ăra'i, arătau a şi um ar 6 "o!tG. = măgulitor, nu#i aşa2/ =%, !ă aşteptam!ă treaă ele trei zile. Capitolul @@@II Ca!a gazetarului. =ra a doua zi după e portug%ezii trata!eră u Hoe%mer şi trei zile dupăbalul perei, la are am &ăzut a!i!tând unele dintre prinipalele per!onaje alepo&e!tirii noa!tre, în !trada 0ontorgueil, în "undul unei ur'i în%i!e u un

gard de 6er, !e a:a o ă!u'ă lungă şi îngu!ta, "erită de zgomotul !trăzii prinobloane e aminteau &ia'a de pro&inie. >n "undul ae!tei ur'i, la parter,unde puteai ajunge pe dibuite, treând pe!te două !au trei gropi, i !e în"ă'işapri&itorului un "el de pră&ălieG pe jumătate de!%i!ă elor are treu!eră degrilaj şi de urte. =ra a!a unui ziari!t de!tul de uno!ut, a unui gazetar um!e !punea pe atuni. $edatorul louia la etajul întâi. 9arterul era ti!it u pa%ete de ziareaşezate pe numere. a elelalte etaje louiau oameni linişti'i, are plăteauie"tin neplăerea de a a!i!ta de mai multe ori pe an la !enele zgomotoa!epe are i le "ăeau ziari!tului agen'ii de poli'ie, partiularii o"en!a'i !au atoriipro!t trata'i.

>n zilele aelea loatarii a!ei Arilajului ( aşa i !e !punea în artierimobilului u priina ( îşi în%ideau "ere!trele din "a'ă pentru a auzi mai binerănetele gazetarului, are, urmărit, !e re"ugia de obiei în !trada Vieu#-ugu!tin!, printr#o ieşire la aelaşi ni&el u amera !a. uşă a!un!ă !ede!%idea şi !e în%idea la iu'eala; zgomotul îneta; el amenin'at di!păru!e;a!ediatorii !e a:au !inguri în "a'a a patru puşaşi din garda "raneză, aduşide o bătrână !er&itoare are alerga!e într#un !u:et !ă#i aute la po!tul lor din%ală. e întâmpla uneori a a!ediatorii, negă!ind pe nimeni a!upra ăruia !ă#şi de!are mânia, îşi re&ăr!au nădu"ul pe %âr'oagele muede de la parter şi!"âşiau, ălau în piioare !au dădeau "o, daă din nenoroire !e a:a "o prinpreajmă, unei antită'i oareare de %ârtie ne"olo!itoare. ar e poate !ă

în!emne o buată de ziar pentru o răzbunare are erea buă'i de piele deziari!t2 Cu eep'ia ae!tor !ene, liniştea e domnea în a!a Arilajului erapro&erbială. omnul $eteau ieşea diminea'a, îşi "ăea rondul pe bule&arde, %eiurişi pie'e. e!operea iudă'eniile, &iiile, le notă, le de!ria u intere! şi lereproduea, a!t"el !%i'ate, în primul !ău număr. Piarul apărea !ăptămânal.ei timp de patru zile, meşterul $eteau ăuta artiolul, în trei zile îl tipărea şi



îşi pregătea apari'ia numărului. >n ziua de!pre are &orbim, "oaia apărea laşaptezei şi două de ore după balul perei, unde domnişoara li&ia !e!im'i!e atât de bine la bra'ul dominoului alba!tru. Drezindu#!e la ora opt,domnul $eteau primi de la bătrâna !er&itoare numărul înă umed şi miro!inda erneală. e grăbi !ă itea!ă ae!t număr u aeeaşi grijă u are un tată

iubitor tree în re&i!tă alită'ile şi de"etele nepre'uitei !ale odra!le. Când !"ârşi, îi !pu!e bătrânei* + -ldegonde, iată un număr intere!ant, l#ai itit2 + >nă nu; n#am i!pră&it u !upa ( !pu!e bătrâna. + unt mul'umit de ae!t număr ( &orbi gazetarul, înăl'ând dea!uprapatului prăpădit bra'ele !ale şi mai prăpădite. + a5 + 0ormăi -ldegonde. ar ştii e !e !pune la tipogra6e2 + Ce !e !pune2 + e !pune ă de data a!ta, "ără doar şi poate n#o !ă !api de Ha!tilia. $eteau !e ridia în apul oa!elor şi ro!ti alm*

+ -ldegonde, -ldegonde, "ă#mi o !upă gu!toa!ă şi nu te mai ame!tea în literatură. + %o, &eşni eşti aelaşi* urajo! ne&oie mare ( repliă bătrâna. + -m !ă#'i umpăr erei u numărul de azi ( mai zi!e gazetarul, în"ăşurat în earşa"ul de un alb am îndoielni. #au &ândut multe eemplare2 + u înă şi daă merge aşa ereii mei nu &or 6 prea !trăluitori. Mi#adui aminte de numărul ăla groza& împotri&a domnului de Hroglie2 utreu!e de ora zee, ă !e şi &ându!eră o !ută de numere5 + Iar eu treu!em de trei ori în !trada Vieu#-ugu!tin! ( !pu!e $eteau. Dre!ăream la orie zgomot, de, militarii !unt brutali5 + Drag onluzia ( ontinuă tenae -ldegonde ( ă numărul de azi nu

"ae ât el u domnul de Hroglie. + -şa#i ( zi!e $eteau ( în!ă nii eu nu &oi 6 ne&oit !#alerg atâta şi#mi&oi îng%i'ii liniştit !upa. 3i ştii de e, -ldegonde2 + 9e legea mea, nu, domnule. + 9entru ă, în lo !ă ata un om, ata un obiet; în lo !ă ata unmilitar, ata o regină. + $egina2/ umnezeu 6e lăudat/ 0urmură bătrâna. -tuni %iar n#aide e !ă te temi; daă o atai pe regină, o !ă 6i du! pe bra'e şi o !ă &indemtoate numerele, iar eu o !ă am erei. + ună ine&a ( !pu!e $eteau, are !e băga!e din nou în pat. Hătrâna alergă în pră&ălie pentru a primi &izita. lipă mai târziu !e

întorea, radioa!ă şi trium"ătoare. + mie de eemplare, o mie dintro dată ( anun'ă ea. -!ta zi şi euomandă/ + 9e e nume2 >ntrebă u intere! $eteau. + u ştiu. + Drebuie !ă a:u. ă "uga/ + -&em timp bere%et; nu#i aşa !implu !ă numeri, !ă legi şi !ă îneri omie de numere.



+ a "ugă, î'i !pun şi întreabă#l pe &alet. =!te un &alet2 =!te unomi!ionar5 - &enit !ă ia ziarele a !ă le împartă. + Hine/ e!oa!e#l, întrebă#l unde le due. -ldegonde !e arăta zeloa!ă; !ub piioarele !ale groa!e !ara de lemn înepu !ă geamă şi &oea !a are punea întrebări !una neontenit prin pere'ii

de !ândură. Comi!ionarul ră!pun!e ă duea numerele în !trada eu&e#aint#Aille! din artierul 0arai!, la ontele Caglio!tro. Aazetarul !ări în !u! de buurie, gata#gata !ă dărâme patul. e !ulă şi!e du!e !ă#l ajute la împa%etat pe omi!ionar, un "el de umbră %ăme!ită,aproape mai !tră&ezie deât "oile tipărite. Comi!ionarul luă în !pate ele omie de eemplare şi di!păru dinolo de grilaj, îno&oiat !ub po&ara lor. $eteau tomai !e pregătea !ă on!emneze în numărul următor!ue!ul atualului număr şi !ă on!are âte&a rânduri genero!ului !eniorare lua!e o mie de numere dintr#un pretin! pam:et politi. omnul $eteau,trebuie !ă o !punem, !e "eliită de a 6 "ăut#o atât de "eriită unoştin'ă,ând lopo'elul ră!ună din nou în urte.

+ >nă o mie de eemplare/ =lamă -ldegonde, înmărmurită de ae!tprim !ue!. -%, domnule, nii nu#i de mirare; um e &orba de F-u!triaaG,toată lumea e!te de aord. + Dai, -ldegonde, nu &orbi aşa tare/ F-u!triaaG ( iată o porelă aremă poate due la Ha!tilia, aşa um mi#ai prezi!#o. + -!ultă, e!te !au nu au!triaă2 $ipo!tă aru bătrâna. + = un u&âni pe are noi, gazetarii, i#am pu! în irula'ie, dar are nutrebuie "olo!it prea mult. in nou !e auzi lopo'elul. + u#te şi &ezi, -ldegonde, nu red !ă mai 6 &enit ine&a !ă umperealte numere.

+ 3i e te "ae !ă rezi a!ta2 Pi!e bătrâna oborând. + u ştiu* mi !e pare ă &ăd în "a'a grilajului o mutră po!omorâtă. -ldegonde oborî !ă de!%idă. omnul $eteau pri&ea u o aten'ie peare red ă a'i în'ele!#o din lipa ând am de!ri! per!onajul şi îndeletniirea lui. 9rin urmare -ldegonde de!%i!e uşa unui bărbat îmbrăat!implu are !e in"orma daă redatorul gazetei e!te aa!ă. + Ce#ai !ă#i !pui2 >ntrebă -ldegonde, oareum neînrezătoare şi abia întrede!%i!e poarta, gata !#o trântea!ă la primul !emn de primejdie. mul zornăi nişte !uzi în buzunar. -e!t !unet metali "ău !ă#irea!ă inima bătrânei. + Vin !ă plăte! ele o mie de eemplare ale gazetei de azi, are au

"o!t luate pe numele domnului onte Caglio!tro ( zi!e el. + -, păi daă#i aşa, po"ti'i, intra'i5 mul treu pragul, dar n#apuă !ă în%idă poarta, ă în urma lui !e şii&i un alt &izitator, tânăr, înalt şi %ipeş, are, zgâl'âind de grilaj, !pu!e* + uza'i, domnule5 3i, "ără !ă mai eară &oie^ !e !treură în !patele trimi!ului domnuluionte de Caglio!tro.



Copleşită de un a!emenea âştig, "a!inată de !unetul !uzilor,-ldegonde alergă la !tăpânul !ău. + -!ultă, a!ultă/ trigă ea. Dotul merge bine, uite şa!e !ute de li&repe are ni#i trimite domnul ăla u mia de eemplare. + ă le primim u noble'e ( zi!e $eteau, parodiindu#l pe ari&e, în ea

mai reentă rea'ie a !a. 3i !e în"ăşură într#un %alat de!tul de "rumo! pe are#l a&ea mul'umităgenerozită'ii doamnei ugazon !au, mai bine zi!, teroarei eeritate a!upra!u!numitei doamne, ăreia, de la a&entura ei u !utierul -!tleE, gazetarul îi!torea un important număr de "elurite daruri. Drimi!ul ontelui de Caglio!tro !e prezentă, !oa!e un !ăule' u banide şa!e li&re şi numără o !ută de monede, pe are le aşeză în două!prezeegrămăjoare. $eteau le numără u aten'ie şi !e uită daă pie!ele nu !unt "al!e.>n 6ne, i!pră&i de numărat, mul'umi, dădu o %itan'ă şi, după e îi adre!ă un!urâ! amabil, îi "ău !emn trimi!ului !ă plee, erându#i mali'io! noută'ide!pre domnul onte de Caglio!tro. mul are adu!e!e banii mul'umi, a şi

ând ar 6 "o!t &orba de un ompliment u totul 6re! şi !e retra!e. + pune domnului onte ă aştept !ă#şi eprime dorin'ele ( zi!e el ( şimai !pune#i ă poate 6 liniştit* ştiu !ă pă!trez un !eret. + =!te inutil ( repliă trimi!ul. omnul onte de Caglio!tro nu !e!in%i!eşte de nimeni, el nu rede în magneti!m; &rea a lumea !ă râdă dedomnul de 0e!mer şi di!ută de!pre a&entura u %ârdăul din propria#iplăere. + Hun5 + 0urmură o &oe din pragul uşii ( !ă înerăm !ă "aem lumea !ărâdă şi pe !eama domnului onte de Caglio!tro. 3i domnul $eteau &ăzu intrând în amera !a un per!onaj are i !e păru

la "el de !umbru ă şi primul, dar altum. upă um am !pu!, era un bărbattânăr şi &oini; dar $eteau nu împărtăşea delo părerea pe are am emi!#ode!pre în"ă'işarea !a plăută. ui i !e păru ă are o pri&ire amenin'ătoare şi o în"ă'işare primejdioa!ă. >ntr#ade&ăr neuno!utul 'inea mâna !tângă pemânerul unei !ăbii, iar mâna dreaptă pe măiulia unui ba!ton. + Ce pot "ae pentru dumneata, domnule2 >ntrebă $eteau, u un "el detremur are#l apua în lipele mai grele. 9utem trage onluzia ă, deoaree lipele grele nu erau rare, $eteautremura de!. + omnul $eteau2 >ntrebă neuno!utul. + =u !unt.

+ Care îşi zie şi de Vilette2 + =u !unt, domnule. + AazetarR2 + Dot eu !unt. + -utorul ae!tui artiol2 Continuă glaial neuno!utul, trăgând dinbuzunar ziarul proa!păt tipărit. + e "apt nu eu !unt autorul5 + >ngăimă $eteau ( i el are l#a publiat.



+ ?oarte bine; e!te aelaşi luru* ăi daă n#ai a&ut urajul !ă !riiartiolul, ai a&ut laşitatea !ă#l laşi !ă apară. pun laşitate/ $epetăneuno!utul, u răeală ( pentru ă eu, 6ind un gentilom, 'in !ă#mi mă!oru&intele, %iar şi în aea!tă oioabă. ar nu trebuie !ă iei ele e#'i !pun adlitteram, ăi &orbele nu#mi eprimă gândul. aă mi#aş eprima gândul, aş

!pune* FCel are a !ri! artiolul e!te un nemerni/ Cel are l#a publiat, untiălo!. + omnule/5 Pi!e $eteau, de&enind "oarte palid. + -%, drae/ Iată o treabă neplăută, e!te ade&ărat ( ontinuă tânărul, în6erbântându#!e pe mă!ură e &orbea. ar a!ultă, domnule !rib, 6eareluru la timpul !ău* adineauri ai primit bani, aum &ei primi lo&ituri de ba!ton. + -, &om &edea noi5 + trigă $eteau. + Ce anume &om &edea2 >ntrebă !urt şi pe un ton milităro! tânărul şi,ro!tind ae!te u&inte, înainta !pre ad&er!arul !ău. ar gazetarul no!tru nu era la prima a&entură de ae!t "el; unoştea

toate a!unzişurile a!ei; nu trebui deât !ă !e întoară pentru a gă!i o uşă,!ă !e !treoare pe aolo, !#o trântea!ă u putere şi !#o 'ină a pe un !ut şiapoi, de aii, !ă ajungă într#o ameră alăturată a ărei "aimoa!ă uşă de!er&iiu dădea în !trada Vieu#-ugu!tin!. dată aii, iată#l în !iguran'ă; ăiaii !e a:a o altă porti'ă de 6er, pe are, ră!uind în broa!ă o %eie ( şi%eia întotdeauna la îndemâna ( el o de!%idea, !ăpând a!t"el u "uga. ar azi era o zi ne"a!tă pentru bietul gazetar, deoaree, în lipa ândpunea mâna pe %eie, zări printre zăbrele un alt bărbat, are, din priinapropor'iilor eagerate, "ără îndoiala de tulburarea !a, îi păru un <erule şiare, nelintit şi amenin'ător, părea ă aşteaptă um aştepta odinioarădragonul din <e!peru! pe ei e mânau merele de aur.

$eteau ar 6 &rut !ă !e întoară, dar tânărul u ba!tonul, el are i !e în"ă'işa!e primul, în%i!e uşa u o lo&itură de piior şi !e lua!e după el, iarum el !e opri!e loului la &ederea noii !antinele, înarmată de a!emenea u!abie şi ba!ton, neuno!utului nu#i mai rămânea deât !ă întindă mâna a!ă#l în%a'e. $eteau !ă a:ă între două "ouri !au mai eat între douăba!toane, într#un "el de urtiiă interioară, neştiută de nimeni, de unde nu!e auzea nimi, !ituată între ultimele odăi ale apartamentului şibineu&ântatul grilaj e dădea !pre !trada Vieu#-ugu!tin!, adiă !pre!al&are şi libertate, daă treerea ar 6 "o!t liberă. + omnule, la!ă#mă !ă tre, te rog ( i !e adre!ă $eteau tânărului arepăzea grilajul.

+ omnule/ >i !trigă tânărul are îl urmărea pe $eteau. omnule,pune'i mâna pe ae!t tiălo!. + ?i'i liniştit, domnule de C%amE, nu &a tree ( zi!e tânărul din "a'apor'ii. + Cum, dumnea&oa!tră, domnule de Da&emeE2/ =lamă C%amE, ăiel era, într#ade#&ăr, el are !e prezenta!e primul la $eteau în urma elui. Ceplăti!e, &enind prin !trada 0ontorgueil.



-mândoi, itind gazeta, diminea'a, au a&ut aelaşi gând, deoareepurtau în inimă aeleaşi !entiment şi, "am !ă#şi 6 !pu! nidi el mai miu&ânt unul altuia, şi#au pu! gândul în apliare, adiă !#au gândit !ă meargăla gazetar şi !ă#i eară !ati!"a'ie, iar daă ae!ta nu &a aepta, !ă#liomăgea!ă. umai ă aum, dând u o%ii unul de elălalt, !e po!omoriră;

6eare bănuia un ri&al în el are a&u!e!e aelaşi gând a şi el. -şadar, domnul de C%amE ro!ti u un aent de!tul de moroăno!ae!te ini u&inte* + Cum, dumnea&oa!tră, domnule de Da&emeE2/ + =u în!umi ( ră!pun!e ?ilip, pe aelaşi ton, aproptindu#!e şi el degazetar, are !e ruga 6erbinte, u ambele bra'e treute prin grilaj. =u în!umi,dar !e pare ă am ajun! prea târziu. =i bine, nu &oi "ae deât !ă a!i!t lapetreere, daă nu um&a &e'i a&ea bunătatea !ă#mi de!%ide'i poarta. + 9etreere5 + 0urmură $eteau în!păimântat, 9etreere5 Ce tot !pune'i aolo2Vre'i !ă mă !trânge'i de gât, domnilor2

+ / =lamă C%amE. =!te un u&ânt am tare. u, domnule, nu te&om !trânge de gât, i mai întâi te &om întreba, apoi &om &edea, îmi &e'i îngădui !ă mă port după um &oi rede de u&iin'ă, u ae!t om, nu#i aşa,domnule de Da&emeE2 + e!igur, domnule ( ră!pun!e ?ilip. -&e'i întâietate 6ind primul &enit. + <ei, gazetarule, lipeşte#te de zid şi nu te mişa ( !pu!e C%amE,mul'umindu#i u un ge!t lui Da&emeE. $eunoşti dei, !umpul meu domn, ăai !ri! şi publiat >mpotri&a reginei %azlia po&e!te, um o numeştidumneata, are a apărut azi#diminea'ă în ziarul dumitale. + omnule, nu e!te împotri&a reginei. + =i bine, a!ta mai lip!ea.

+ -%, !unte'i "oarte răbdător, domnule ( zi!e ?ilip, turbând de ealaltăparte a grila#jului. + ?i'i liniştit ( ră!pun!e C%amE ( tiălo!ul nu &a 6 ru'at aşteptând. + a ( murmură ?ilip ( numai ă şi eu aştept5 C%amE nu ră!pun!e, el pu'in nu lui Da&emeE. >ntorându#!e în!ă !prenenoroitul de $eteau, zi!e ră!piat* + =tteniotna e!te -ntoinette !ri! de#a#ndoa!elea5 %, nu min'i,domnule5 -r 6 atât de jo!ni, atât de pro!te!, înât, în lo !ă te bat şi !ă teuid, am !ă te jupoi de &iu. $ă!punde dei ât mai !iner. De#ntreb daădumneata eşti !ingurul autor al ae!tui pam:et2 + u !unt un delator ( ră!pun!e $eteau, îndreptându#şi !pinarea.

+ ?oarte bine/ 0ai ei!tă dei un omplie* mai întâi, el are aumpărat o mie de eemplare u ae!t pam:et, ontele de Caglio!tro, um îi!puneai adineauri. 9rea bine/ Contele &a plăti pentru el, după e dumneata&ei plăti pentru dumneata. + omnule, domnule, eu nu#l auz pe onte/ Urlă gazetarul, temându#!e de a !e gă!i prin! între "uria elor doi bărba'i, iară a#l pune la !ooteală şipe ?ilip, are pri&ea galben de mânie, de ealaltă parte a porti'ei.



+ ar pentru ă eu te#am în%ă'at primul ( ontinuă C%ameE ( îmi &eiplăti mie primul ( şi tânărul ridiă ba!tonul. + omnule, daă aş a&ea o !abie5 + Urlă gazetarul. + C%amE lă!ă jo! ba!tonul.

+ omnule ?ilip ( !pu!e el ( împrumuta'i#i &ă rog !abia dumnea&oa!trăae!tui netre#bni. + ii !ă nu &ă gândi'i, nu împrumut o !abie in!tită unui tiălo!; în!%imb, &ă dau ba!tonul meu daă al dumnea&oa!tră nu &ă ajunge. -lte&a în!ă nu pot "ae nii pentru el, nii pentru dumnea&oa!tră. + rae/ Un ba!ton/ =lamă $etau, înnebunit. 3ti'i, domnule, ă !untgentilom2 + -tuni, împrumuta'i#mi !abia dumnea&oa!tră mie ( !pu!e C%amE,arunând#o pe a !a la piioarele gazetarului, are !e îngălbeni!e la "a'ă. umă &oi mai atinge de a mea. ?ilip nu mai a&ea nii o obie'ie. >şi tra!e !abia din teaă şi i#o întin!e

prin grilaj lui C%amE. C%amE o luă !alutând. + -%a, zii ă eşti gentilom ( răni el, întorându#!e !pre $eteau ( eştigentilom şi !rii de!pre regina ?ran'ei a!emenea in"amii/ =i bine, pune mânape !abie şi do&edeşte ă eşti gentilom. ar $eteau nu !e linti; !#ar 6 zi! ă !e teme tot atât de !abia de lapiioarele !ale a şi de ba!tonul are o lipă !e înăl'a!e dea!upra apului !ău. + a naiba/ trigă ?ilip, ea!perat. e!%ide'i#mi poarta. + ă#mi 6e u iertare, domnule ( !pu!e C%amE, dar a'i "o!t de aord ăae!t om !ă#mi apar'ină întâi mie. + -tuni grăbi'i#&ă !ă !"ârşi'i, 6indă şi eu !unt grăbit !ă înep. + Drebuia !ă epuizez toate metodele înainte de a reurge la ae!t

mijlo eterm, ăi gă!e! ă lo&iturile de ba!ton !unt la "el de greu de dat aşi de primit ( repliă C%amE. ar 6indă, "ără îndoială, domnul pre"erălo&iturile, de ba!ton elor de !abie, 6e, &a 6 !er&it după pla. -bia ro!ti ae!te u&inte şi !trigătul !o! de $eteau dădu de &e!te ăC%amE lo&i!e unde trebuie. Cini !au şa!e lo&ituri zdra&ene, 6eare din ele în!o'ită de un urlet pe mă!ura durerii priinuite urmară primului !trigătUrletele o atra!eră pe bătrâna -ldegonde; dar C%amE răma!e la "el denepă!ător la 'ipetele ei a şi la ele ale !tă pinului ei. >n ae!t timp ?ilip,!im'indu#!e a -dam izgonit din rai, îşi mu!a pumnii, în&ârtindu#!e de olo#olo a ur!ul are !imte arnea proa!pătă în "a'a gratiilor. >n !"ârşit, C%amE!e opri, obo!it de ât lo&i!e şi $eteau !e îno&oie, obo!it de âte iomege

îna!a!e. + -'i !"ârşit, domnule2 >ntrebă ?ilip. + a ( ră!pun!e C%amE. + -tuni înapoia'i#mi !abia are n#a "o!t "olo!ită şi de!%ide'i#mi, &ărog, poarta. + omnule, domnule/ Imploră $eteau, are &edea un apărător în el uare în%eia!e !ootelile.



+ >'i dai !eama ă nu#l pot lă!a pe domnul la poartă ( zi!e C%amE. 0ădu !ă#i de!%id. + -%, e!te o rimă/ trigă $eteau. <aide, omorâ'i#mă repede u olo&itură de !abie şi !ă !e !"ârşea!ă odată/ + <ei, linişteşte#te ( !pu!e C%amE. Cred ă domnul nii nu te &a atinge.

+ 3i %iar a&e'i dreptate ( ro!ti u un di!pre' !u&eran ?ilip, are tomaiintra. 0#am răzgândit. -i "o!t !nopit în bătaie. ?oarte bine, şi, um !punepro&erbul, nu trebuie !ă "ai a doua oară aelaşi luru. ar au mai răma!eemplare din ae!t număr al gazetei şi importam e!te !ă 6e di!tru!e. + -%, "oarte bine/ =lamă C%amE. Vede'i ă e mai bine !ă 6e doideât unul2/ 9oate a eu uitam ae!t luru. ar prin e întâmplare &ă a:a'i laaea!tă poartă, domnule de Da&emeE2 + Iată um ( ră!pun!e ?ilip. 0#am in"ormat în artier de!pre obieiurileae!tui nemerni. 3i am a:at ă, atuni ând dă de drau, di!pare. -poi m#am intere!at are !unt mijloaele pe are le "olo!eşte şi m#am gândit ă,intrând pe poarta a!ta do!niă în loul elei obişnuite şi în%izând#o după

mine, &oi prinde &ulpea în &izuina ei. -'i a&ut aelaşi gând de răzbunare,numai ă, mai grăbit deât mine, nu &#a'i in"ormat îndeajun!, a'i intrat pe uşape are intra toată lumea şi &#ar 6 !ăpat daă, din "eriire nu mă a:am euaii. + 0ă buur "oarte mult/ ă mergem, domnule de Da&emeE. Diălo!ul ne&a ondue la tiparni'a lui. + ar tiparni'a mea nu#i aii ( !pu!e $eteau. + 0iniuni/ trigă C%amE, amenin'ător. + u, nu ( zi!e ?ilip. Vede'i bine ă are dreptate, aii nu !e a:ă deâtedi'ia tipărită. r, tirajul trebuie !ă 6e întreg, în a"ara elor o mie deeemplare &ândute domnului de Caglio!tro.

+ -tuni !ă rupă totul în "a'a noa!tră. + ă ardă totul, e mai !igur/ 3i ?ilip, înu&iin'ând ae!t "el de a ob'ine !ati!"a'ie, îl împin!e pe$eteau !pre pră&ălie. Capitolul @@@III Cum ajung doi prieteni !ă !e duşmănea!ă. umai a -ldegonde, auzindu#l pe !tăpânul !ău 'ipând şi gă!ind uşa înuiată, !e du!e !ă aute !trajă. >n!ă mai înainte a ea !ă !e întoară, ?ilip şiC%amE a&u!e!eră timp !ă aprindă un "o !traşni u primele numere alegazetei, apoi !ă arune, !"âşiate, una după alta, elelalte "oi are erau şi elemi!tuite de :ăări. Cei doi tomai ajun!e!eră la ultimele eemplare, ând !traja apăru în

!patele -ldegondei, la apătul ur'ii şi împreună u !trajă, &reo !ută de%aimanale şi tot atâtea umetre. 9rimele puşti !e lo&eau de le!pezile&e!tibulului ând, înepu !ă ardă ultimul număr ai gazetei. in "eriire, ?ilip şiC%amE unoşteau drumul, pe are $eteau li#l arăta!e, imprudent; !trăbăturădei uloarul !eret, tra!eră ză&oarele, treură dinolo de grilaj ieşind în!trada Vieu#-ugu!tin!, înuiară poarta de două ori şi arunară %eia înprimul anal din apropiere.



>n ae!t timp, $eteau, eliberat, !triga după ajutor, iar -ldegonde,&ăzând geamurile înroşindu#!e la lumina :ăărilor, 'ipa a a luat "o a!a.traja !o!i; dar um ei doi tineri plea!eră şi "oul !e !tin!e!e, !olda'ii împin!eră eretările mai departe; îl lă!ară pe $eteau !ă#şi îngrijea!ă!pinarea u !pirt am"orat şi !e întoar!eră la garnizoană. 0ul'imea în!ă, mai

urioa!ă deât !trajă, răma!e până la prânz în urtea domnului $eteau,!perând neînetat ă !ena de diminea'a !ă !e repete. -ldegonde, în di!perarea ei, ble!temă numele 0ariei#-ntoanetanumind#o F-u!triaaG, şi#l bineu&ânta pe el al domnului de Caglio!tro,numindu#l protetor al !ri!ului. Când Da&emeE şi C%amE ajun!eră în !trada Vieu#-ugu!tin!, C%amE!pu!e* + omnule, aum după e am i!pră&it, pot !ă nădăjduie! ă &oi a&ea"eriirea de a &ă 6 de "olo! u e&a2 + 0ii de mul'umiri, domnule, &oiam tomai !ă &ă pun aeeaşi întrebare.

+ 0ul'ume!; am &enit pentru %e!tiuni per!onale are mă &or 'ineprobabil la 9ari! o parte din zi. + 3i eu, de a!emenea, domnule. + 9ermite'i#mi dei !ă mă retrag şi !ă mă buur de in!tea şi "eriireade a &ă 6 întâlnit. + 9ermite'i#mi !ă &ă !pun aelaşi luru şi !ă adaug ă dore! din tot!u:etul a %e!tiunea pentru are a'i &enit !ă !e !"ârşea!ă după uro dori'i. Cei doi bărba'i !e !alutară urtenitori, dar puteai le!ne !ă#'i dai !eamaă &orbele pe are le !%imba!eră nu erau pornite din inimă, i ro!tite doardin &âr"ul buzelor. e!păr'indu#!e, îşi întoar!eră !patele, ?ilip mergând !pre bule&arde,

C%amE oborând !pre râu. -mândoi !e întoar!eră de două !au de trei oripână e nu !e mai zăriră unul pe elălalt. -tuni C%amE, are, după um ammai !pu!, !e îndrepta!e !pre râu, o luă pe !trada Heaurepaire, apoi după!trada Heaurepaire, pe !trada $enard, pe !trada Arand#<urleur, pe !trada Bean $obert, apoi pe !trada Aran#&illier!, !trada 9a!tourelle, !trăzile -njou,9er%e, Culture#ainte#Cat%erine, aint#-na!ta!e şi aint#oui!. -jun! aii, oborî !trada aint#oui! şi o apuă !pre !trada eu&e#aint#Aille!. ar, pe mă!ură e !e apropia, pri&irea îi era atra!ă de un tânăr, are,la rândul !ău, !trăbătea !trada aint#oui! şi pe are i !e părea ă#lreunoaşte. e două !au de trei ori !e opri, ne6ind !igur; urând în!ă îndoiala îi di!păru. Cel e mergea era ?ilip.

?ilip are, la rândul !ău, o lua!e pe !trada 0auon!eil, pe !trada ur!,!trada Arenier#aint#azare, !trada 0i%el#le#Comte, !trada Vieille!#-udriette!, !trada lR<omme -rm), !tra#da $o!ier!, treu!e apoi prin "a'apalatului amoignon şi, în !"ârşit, ieşi!e în !trada aint#oui!, dând ol'ul!trăzii =gout#aint#Cat%erine. Cei doi tineri !e întâlniră la apătul !trăzii eu&e#aint#Aille!. -mândoi!e opriră, pri&indu#!e u o%i are, de data aea!ta, nu !e o!teniră !ă#şia!undă gândurile. dată mai mult, 6eare dintre ei a&u!e!e aelaşi gând*



!ă &ină !ă#i eară !ooteală ontelui de Caglio!tro. -jungând aii, niiunul,nii elălalt nu !e îndoia de planurile elui în "a'a ăruia !e a:a din nou. + omnule de C%amE ( înepu ?ilip ( &i l#am lă!at pe &ânzător, a'iputea "oarte bine !ă mi#l lă!a'i mie pe umpărător. V#am lă!at !ă da'ilo&iturile de ba!ton, lă!a'i#mă !ă dau lo&iturile de !padă.

+ omnule ( ră!pun!e C%amE ( red ă a'i "o!t politio! u mine,pentru "aptul ă &eni!em primul, nu pentru alte&a. + a, dar aii ( zi!e Da&emeE ( am ajun! odată u dumnea&oa!tră şi &ă!pun de la îneput* aii nu &ă &oi "ae one!ii. + Cine &ă !pune ă &i le &oi ere, domnule; îmi &oi apăra dreptul meu,iată totul. + 3i după dumnea&oa!tră, are e!te ae!t drept, domnule de C%amE25 + e a#l !ili pe domnul de Caglio!tro !ă ardă ele o mie de eemplarepe are le#a umpărat de la nemerniul aela. + Vă aminti'i, domnule, ă eu am a&ut primul ideea de a le arde în

!trada 0ontorgueil5 3i le &oi rupe tot eu în !trada eu&e#aint#Aille!. + omnule, !unt dezolat, dar trebuie !ă &ă !pun "oarte !erio! ădore! !ă 6u primul are !ă di!ut u ontele de Caglio!tro. + Dot e pot "ae pentru dumnea&oa!tră, domnule, e!te !ă la! !oarta!ă %otăra!ă; &oi aruna în !u! un ludo&i şi aela dintre noi are &a âştiga&a a&ea întâietate. + 0ul'ume!, domnule; dar, în general, nu am noro şi !#ar putea !ăam ne"eriirea !ă pierd. ?ilip "ău un pa! înainte. C%amE îl opri. + omnule ( îi !pu!e ( un !ingur u&ânt şi red ă ne#am putea în'elege.

?ilip !e întoar!e iute. >n gla!ul lui C%amE !urprin!e un aentamenin'ător are#i plăea. + Hine, 6e5 + aă pentru a ere !ati!"a'ie domnului de Caglio!tro am tree prinpădurea Houlo#gne, ar 6 un ool, îmi dau !eama; în!ă red ă lurul ae!ta arpune apăt neîn'elegerii noa!tre. Unul dintre noi ar rămâne probabil în drumşi el are !#ar întoare, n#ar trebui !ă dea !ooteală nimănui. + >ntr#ade&ăr, domnule ( zi!e ?ilip ( &eni'i în întâmpinarea dorin'eimele; da, în "elul ae!ta totul e în ordine. Vre'i !ă#mi !pune'i unde ne putem întâlni2 + omnule, daă prezen'a mea nu &ă e!te u totul in!uportabilă5

+ Vai de mine, de e2 + -m putea !ă nu ne de!păr'im. -m porunit tră!urii mele !ă măaştepte în 9ia'a $egală şi, după um şti'i, !e a:ă la doi paşi de aii. + -tuni bine&oi'i şi o"eri'i#mi un lo. + Cum !ă nu, u ea mai mare plăere. 3i ei doi tineri are, de ând !e &ăzu!eră prima dată, îşi dădu!eră!eama ă !unt ri&ali, are de&eni!eră duşmani u primul prilej, grăbiră pa!ul



pentru a ajunge în 9ia'a $egală. >n ol'ul !trăzii 9a!#de#la#0ule zăriră tră!uralui C%amE. -e!ta, "ără a !e mai o!teni !ă meargă mai departe, "ău un !emn&aletului şi tră!ura !e apropie. C%amE îl po"ti pe ?ilip !ă ia lo. Dră!ura pomi îndire'ia C%amp!#=lE!)e!.

>nainte de a ura în tră!ură, C%amE !ri!e!e două u&inte într#unarne'el şi le trimi!e!e u &aletul la palatul !ău din 9ari!. Caii domnului deC%amE erau eelen'i; în mai pu'in de o jumătate de oră ajun!eră în pădureaHoulogne. Când ga şi un lo on&enabil, C%amE opri &izitiul. Dimpul era"rumo!, ni'el am ree, în!ă !oarele "ăea !ă !e !imtă în &ăzdu% primamirea!ma de &iolete şi de muguri proa!pe'i de şo, de#a lungul ărărilor şi lamarginea pădurii. 9e!te "runzele îngălbenite de anul treut reştea iarbă,purtându#şi u mândrie !emin'ele împodobite u un pu" "remătător, :ori aaurul îşi pleau apetele par"umate pe!te zidurile &e%i. + =!te o &reme minunată pentru plimbare, nu#i aşa, domnule de Da&emeE2 Pi!e C%amE.

+ ?rumoa!ă, da, domnule. 3i amândoi oborâră. + 9o'i !ă plei, aup%in ( i !e adre!ă C%amE &izitiului. + omnule ( !pu!e Da&emeE ( poate n#ar trebui !ă da'i drumul tră!urii,unul dintre noi &a putea de!igur !ă !e întoară. + >nainte de orie, domnule, !ă pă!tram taina ae!tei întâlniri ( zi!eC%amE. >nredin'ată unui la%eu, ri!ă !ă 6e mâine !ubietul de on&er!a'ieal întregului 9ari!. + Va 6 aşa um dori'i, domnule, dar tiălo!ul are ne#a adu! ştiede!igur de!pre e e!te &orba. oiul ae!ta de oameni unoaşte prea binepurtările gentilomilor pentru a !e mai îndoi ă atuni ând !e du în pădureaHoulogne, Vinenne! !au atorE gonind aşa um am gonit noi, nu o "a numai

a !ă !e p<mbe&-şa a, &ă repet, &izitiul dumnea&oa!tră ştie de!pre e e!te&orba. >n ae!t moment admit ă nu ştie. 0ă &a &edea !au &ă &a &edea rănit,mort, poate şi &a 6 de ajun! a !ă prieapă, %iar daă &a 6 am târziu. #ar6 dei mai bine !ă#l re'inem pentru a#l tran!porta pe aela dintre noi are nu&a mai putea !ă meargă, deât 6e !ă rămâne'i. umnea&oa!tră, 6e !ă mălă!a'i !ingur pe mine în mijloul pădurii2 + reptatea e!te de partea dumnea&oa!tră, domnule ( repliă C%amE.3i întorându#!e !pre &izitiu, !trigă* preşte, aup%in/ 0ă &ei aştepta aii. aup%in bănui!e ă &a 6 %emat; aşa ă nu grăbi!e aii şi, înon!ein'ă, nu !e îndepărta!e prea mult. ei aup%in !e opri şi, după umpre&ăzu!e ?ilip, bănui e !e &a petree, ăi !e aşeză în aşa "el, înât !ă &adă

printre arborii de!"runzi'i !ena în are !tăpânul !ău a&ea !ă 6e unul dintreatori. umai ă, înet#înet, ?ilip şi C%amE intrară în pădure; după iniminute aproape ă di!păru!eră în aburul albă!trui din zare. ?ilip, are păşea primul, gă!i un lo u!at, bătătorit, de "orma unuidreptung%i, minunat pentru !opul elor doi tineri. + aă e!te şi părerea dumnea&oa!tră, domnule de C%amE ( zi!e (?ilip ( red ă am gă!it loul el mai potri&it. + traşni, domnule/ $ă!pun!e C%amE, !o'ându#şi "raul.



?ilip !e dezbraă şi el, îşi arunajo! pălăria şi tra!e !abia din teaă. + omnule ( zi!e C%amE, a ărui !abie !e a:a înă în teaă, oriuialtuia deât dumnea&oa!tră i#aş 6 !pu!* FCa&alere, un u&ânt, daă nupentru a ere !uze, el pu'in de împăare şi &om 6 ei mai buni prieteniG5ar dumnea&oa!tră, un &iteaz are &ine din -meria, dei dintr#o 'ară unde

oamenii ştiu !ă !e bată, nu pot5 + 3i eu ( repliă ?ilip ( oriui altuia i#aş !pune* Fomnule, !#ar putea !ă6 "o!t nedreptG, dar dumnea&oa!tră, un &iteaz, marinar are a!eară !târneaadmira'ia întregii ur'i u o "aptă de. -rme atât de glorioa!ă, dumnea&oa!tră,domnule de C%amE, nu &ă pot !pune nimi alte&a deât* Fomnule onte,"ae'i#mi in!tea şi5 >n gardă/G Contele !alută şi, la rândul !ău, tra!e !abia. + omnule ( !pu!e C%amE ( red ă niiunul dintre noi nu &rea !ă&orbea!ă de!pre ade&ăratul moti& al di!putei. + u &ă în'eleg, onte ( zi!e ?ilip. + -, dimpotri&ă, domnule, mă în'elege'i "oarte bine şi, um &eni'i dintr#

o 'ara unde oamenii nu ştiu !ă mintă, a'i roşit ând a'i !pu! ă nu mă în'elege'i. + >n gardă/ $epetă ?ilip. ăbiile !e înruişară. in primele iipe, ?ilip îşi dă du !eama ă e!te!uperior ad&er!arului !ău. ar !iguran'a, în lo !ă#l în:ăăreze şi mai şi, păruă#i taie tot elanul. -ea!tă !uperioritate îl "ău pe ?ilip !ă#şi pă!treze !ângeleree şi rezultatul "u ă înepu !ă !e poarte a într#o !ală de arme unde, în lode !abie, ar 6 'inut în mână o :oretă. ?ilip !e mul'umea !ă pareze şi luptadura de mai bine de un minut "ără a el !ă 6 dat &reo lo&itură. + 0ă ru'a'i, domnule ( !pu!e C%amE. 9ot !ă &ă întreb de e2 3i, u o "entă rapidă, !e arună a!upra lui ?ilip. ?ilip în!ă întâmpină

!abia ad&er!arului !ău u o ontra lo&itură şi mai rapidă deât "enta, a!t"el ăpară. Cu toate ă apărarea lui Da&emeE ar 6 putut îndepărta !abia lui C%amE, Da&emeE nu ripo!ta. C%amE treu la un nou ata, pe are ?ilip îl re!pin!e şi dea!tă dată, u o !implă lo&itură; C%amE "u !ilit !ă !e ridie repede. C%amE eramai tânăr şi, mai ale!, mai în:ăărat; !im'ind um îi looteşte !ângele în&ine, !e ruşina de almul ad&er!arului !ău; ar 6. orit !ă#l &adă ieşindu#şi din6re. + Vă !puneam, domnule, ă niiunul dintre noi nu &rea !ă &orbea!ăde!pre ade&ărata auză a ae!tui duel. ?ilip nu ră!pun!e. + -de&ărata auză, am !ă &o !pun eu* mi#a'i ăutat priină, ăi

dumnea&oa!tră a'i îneput earta* mi#a'i ăutat priină din gelozie. ?ilip răma!e mut. + are ( ontinuă C%amE, în6erbântându#!e u atât mai &ârto! u ât?ilip rămânea mai alm ( e urmări'i dumnea&oa!tră2 -&e'i inten'ia !ă măobo!i'i2 -r 6 un gând nedemn de dumnea&oa!tră. a naiba/ morâ'i#mă,daă pute'i, dar el pu'in omorâ'i#mă în toiul luptei. ?ilip lătină din ap.



+ a, domnule ( zi!e el ( merit în&inuirea adu!ă. V#am ăutat priină şin#am a&ut dreptate. + u de!pre a!ta e &orba, domnule; a&e'i !abia în mână, "olo!i'i#o şipentru alte&a deât !ă para'i !au, daă nu mă ataa'i, el pu'in apăra'i#&ă. + omnule ( reluă ?ilip ( am in!tea !ă &ă !pun pentru a doua oară ă

n#am a&ut dreptate şi ă#mi pare rău. ar C%amE a&ea un !ânge prea 6erbinte pentru a în'elegegenerozitatea ad&er!arului !ău o luă drept o o"en!ă. + -%/ =lamă el. >n'eleg* &re'i !ă 6'i mărinimo! u mine. -!ta e, nu#iaşa, a&alere2 -!tă#!eară !au mâine &e'i putea !pune âtor&a "rumoa!edoamne ă m#a'i determinat !ă &in pe teren şi aolo mi#a'i dăruit &ia'a. + omnule onte, mă tem într#ade&ăr ă !unte'i pe ale !ă înnebuni'i (ro!ti ră!piat ?ilip. + -'i &rut !ă#l omorâ'i pe domnul de Caglio!tro pentru a 6 pe plaulreginei, nu#i aşa şi pentru a plae şi mai mult reginei, &re'i !ă mă omorâ'i şipe mine, aoperindu#mă de ridiol2

+ , a'i întreut mă!ura/ trigă ?ilip, înruntându#!e. Cu&inteledumnea&oa!tră îmi do&ede! ă nu a&e'i o inimă atât de generoa!ă umredeam. + =i bine, domnule, !trăpunge'i aea!tă inimă/ Pi!e C%amE,de!operindu#!e %iar în lipa ând ?ilip !e retrăgea rapid şi "andă. abia aluneă de#a lungul oa!telor şi roi o dâră în!ângerata !ubămaşa de pânză 6nă. + >n !"ârşit ( !pu!e C%amE, &e!el. + unt rănit/ -um, daă &ă uid, &oi a&ea un rol "rumo!. + <otărât luru ( repliă ?ilip ( !unte'i u ade&ărat nebun, domnule;ăi nu mă &e'i omorî şi &e'i a&ea un rol u totul &ulgar; deoaree a'i "o!t

rănit "ără moti& şi "ără "olo!, nimeni neştiind pentru e ne#am bătut. C%amE eeută o lo&itură diretă atât de rapidă înât, de data a!ta,?ilip o pară u mare greutate; dar, parând, prin!e !abia ad&er!arului !ău şi,u o lo&itură &iguroa!ă, i#o z&ârli la zee paşi. -poi, într#o lipă "u lângă !abie,o ridiă de jo! şi, u o lo&itură de ălâi, o !"ărâma. + omnule de C%amE ( zi!e el, nu era ne&oie !ă#mi do&edi'i ă !unte'i&iteaz* mă di!pre'ui'i oare până într#atât înât a'i dorit u în&erşunare !ă &ăbate'i u mine2 C%amE nu ră!pun!e; tânărul pălea &ăzând u o%ii. ?ilip îl pri&ipro&oator âte&a !eunde, aşteptând din partea lui o înu&iin'are !au otăgadă.

+ -um, domnule onte ( ro!ti el ane&oie ( zarurile au "o!t arunate*!untem duşmani. -poi !e lătină. ?ilip alergă !ă#l !prijine, dar ontele îi înlătură mâna* 0ul'ume!, !per!ă 6u în !tare !ă merg până la tră!ură. + ua'i el pu'in bati!ta a!ta pentru a opri !ângele. + Huuro!. 3i luă bati!ta.



+ prijini'i#&ă de bra'ul meu, domnule; &ă lătina'i pe piioare şi, la elmai mi ob!taol pe are#l &e'i întâlni, &e'i ădea, dei o durere inutilă. + abia nu a !trăpun! deât arnea ( !pu!e C%amE. u !imt nimi înpiept. + Cu atât mai bine, domnule.

+ per a în urând !ă 6u &indeat. + Cu atât mai bine, domnule. ar daă &ă grăbi'i !ă &ă în!ănătoşi'ipentru a reînepe lupta, &ă pre&in ă &e'i gă!i u greu în mine un ad&er!ar. C%amE îneră !ă ră!pundă, în!ă u&intele îi muriră pe buze* el !elătină şi ?ilip abia a&u răgaz !ă#l prindă în bra'e. >l ridiă aşa um ar 6 ridiatun opil şi#l du!e pe jumătate leşinat până la tră!ură. =!te ade&ărat ăaup%in, &ăzând printre opai e !e întâmpla, !urtă din drum, &enind înaintea !tăpânului !ău. C%amE "u urat în tră!ură; el îi mul'umi lui ?ilip, uun !emn din ap. + Vizitiu, !ă mergi la pa!/ 9oruni ?ilip. + ar dumnea&oa!tră, domnule2 0urmură rănitul.

+ , nu &ă îngriji'i de mine, domnule onte/ 3i, !alutând la rândul !ău, în%i!e portiera. ?ilip pri&i tră!ura îndepărtându#!e înet; apoi, ând o &ăzu di!părând lao otitură, pomi şi el pe drumul e trebuia !ă#l duă la 9ari! în el mai !urttimp. >ntorându#!e o ultimă dată şi zărind tră!ura are, în lo !ă !e întoarăla 9ari!, o luă !pre Ver!aiile!, pierzându#!e printre opai, ro!ti ae!teu&inte, !mul!e din adânul inimii Iuit după o pro"undă medita'ie* + a, ea &a plânge din priina lui/ Capitolul @@@IV Ca!a din !trada eu&e#aint#Aille!. a barieră, ?ilip gă!i o birjă şi !ări în ea. + trada eu&e#aint#Aille! ( îi !pu!e birjarului ( şi repede/

Un bărbat are tomai !#a bătut în duel şi are şi#a pă!trat aerul de în&ingător, un bărbat &oini, a ărui !tatura trădează noble'ea, un bărbat îmbrăat a un burg%ez, dar a ărui 'inută arată ă e!te militar, în!emnae&a mai mult deât trebuia a !ă#l !timuleze pe ae!t &redni om al ăruibii, %iar daă nu era un !eptru al lumii, a tridentul lui eptun, în o%ii lui?ilip nu reprezenta un !eptru mai pu'in important. 9entru optzei de gologani, neîndemânatiul &izitiu îşi goni aiinebuneşte şi#l du!e a &ântul pe ?ilip în !trada eu&e#aint#Aille!, la palatulontelui de Caglio!tro. 9alatul era de o mare !implitate eterioară, a&ând o linie maie!tuoa!ă,a majoritatea lădirilor ridiate !ub udo&i al @IV#lea, după aele onetti

de marmură !au de ărămidă, îngrămădite !ub domnia lui udo&i al @III#leape!te ele ale $enaşterii. tră!ură uriaşă, la are erau în%ăma'i doi ai dera!ă, !e legăna pe aruri noi, într#o !pa'ioa!ă urte interioară. Vizitiul mo'ăiape apră, în"ăşurat într#o mantie ăptuşită u blană de &ulpe, în &reme e doi&ale'i, dintre are unul 'inea un u'it de &ânătoare, mă!urau în tăere peronuldin "a'a a!ei. >n a"ară de ae!te per!onaje în!u:e'ite, nii un alt !emn de&ia'a nu !e !im'ea în palat.



?ilip !trigă la el&e'ianul e !tă de !trajă şi numaideât ae!ta de!%i!epoarta prinipală, are !âr'âi în balamale. Vizitatorul !ări jo!, înainta !preperon şi, adre!ându#!e elor doi &ale'i, îi întrebă* + omnule onte de Caglio!tro2 + omnul onte trebuie !ă ia!ă în oraş ( ră!pun!e unul dintre &ale'i.

+ >nă un moti& în plu! a !ă mă grăbe! ( zi!e ?ilip ( deoaree &reau!ă#i &orbe! înainte !ă plee de#aa!ă. -nun'a'i pe a&alerul ?ilip de Da&emeE. 3i îl urmă pe &alet u atâta grabă, înât ajun!e în aelaşi timp u el în!alon. + Ca&alerul ?ilip de Da&emeE2/ $epetă după &alet un gla! energi şiplăut totodată. ă intre/ ?ilip intră, !tăpânit de oareare emo'ie, e#l năpădi la auzul ae!tei &oiatât de alme. + uza'i#mă, domnule onte ( zi!e a&alerul, !alutând un bărbat&oini, de o &igoare şi o &ioiiune pu'in obişnuite şi are nu era altul deât

per!onajul no!tru, !ue!i& prezent la ma!a mareşalului de $i%elieu, la%ârdăul lui 0e!mer, în amera domnişoarei li&a şi la balul perei. + ă &ă !uz, domnule2 e e2 >ntrebă el. + 9entru ă &ă &oi împiedia !ă ieşi'i în oraş. + uzele ar 6 a&ut ro!t daă a'i 6 &enit prea târziu, a&alere. + e e2 + 9entru ă &ă aşteptam. ?ilip !e înruntă* + Cum, mă aştepta'i2 + a, am "o!t anun'at ă mă &e'i &izita. -'i "o!t anun'at ă &ă &oi&izita2 =u2

+ e!igur, înă de aum două ore. Cred ă de o oră !au două, nu#i aşa,&re'i !ă &eni'i înoae, dar un aident independent de &oin'adumnea&oa!tră &#a !ilit !ă întârzia'i2 ?ilip !trân!e pumnii; !im'ea ă ae!t om înepe !ă aibă o iudatăin:uen'ă a!upra !a. Contele în!ă, "ără !ă ia în !eamă ge!turile ner&oa!e alelui ?ilip, îi !pu!e* + ua'i lo, domnule de Da&emeE, &ă rog. 3i împin!e !pre ?ilip un"otoliu aşezat în "a'a ăminului. -e!t "otoliu a "o!t pu! aii pentrudumnea&oa!tră ( adăugă el. + >neta'i u glumele, domnule onte ( repliă ?ilip, u o &oe are înera !ă 6e la "el de almă a şi a gazdei !ale, dar din are el nu putea "ae

!ă di!pară un uşor tremur. + u glume!, domnule; &ă !pun ă &ă aşteptam. + <aide, domnule onte, îneta'i u şarlataniile/ aă !unte'i g%iitor,!ă şti'i ă nu am &enit !ă pun la înerare i!u!in'a dumnea&oa!tră în artag%iitului; şi u atât mai bine pentru dumnea&oa!tră daă !unte'i g%iitor,deoaree şti'i de pe aum e &reau !ă &ă !pun şi pute'i dinainte !ă &ă pune'ila adăpo!t. + a adăpo!t5



+ $epetă ontele, u un zâmbet iudat. a adăpo!t de e, daă !unte'iamabil2 + A%ii'i, deoaree !unte'i g%iitor. + ?ie. Ca !ă &ă 6u pe pla, &ă &oi !uti de obo!eală de a#mi în"ă'işamoti&ul &izitei dumnea&oa!tră* a'i &enit !ă#mi ere'i !ooteală de e&a.

+ 3ti'i ae!t luru2 + ?ără îndoială. + -tuni şti'i şi în e pri&in'ă2 trigă ?ilip. + >n pri&in'a reginei. -um, domnule, e rândul dumnea&oa!tră.Continua'i, &ă a!ult/ Ultimele u&inte "ură ro!tite nu u aentul urtenitor al gazdei, i utonul !e şi ree al ad&er!arului. + -&e'i dreptate, domnule ( !pu!e ?ilip. -şa e!te mai bine. + -tuni totul e per"et. + omnule, ei!tă un anume pam:et5 + unt multe pam:ete, domnule5

+ 9ubliat de ătre un oareare gazetar5 + unt mul'i gazetari, domnule5 + -&e'i dreptate/ -e!t pam:et5 de gazetar ne &om oupa mai târziu. + 9ermite'i#mi !ă &ă !pun, domnule, ă &#a'i şi oupat ( îl întrerup!eCaglio!tro, u un zâmbet. + 9reabine. puneam dei ă ei!tă un anume pam:et îndreptat împotri&a reginei. Caglio!tro "ău un !emn din ap. + Cunoaşte'i ae!t pam:et2 + a, domnule. + -'i umpărat %iar o mie de eemplare din el.

+ u tăgăduie!. + are ae!te o mie de eemplare nu au ajun!, printr#o "eriită împrejurare, în mâinile dumnea&oa!tră2 + Ce &ă "ae !ă rede'i ae!t luru, domnule2 Pi!e Caglio!tro. + ?aptul ă l#am întâlnit pe omi!ionarul are duea balotul, ă l#amplătit, ă l#am trimi! aa!ă la mine, unde !er&itorul meu, are era anun'at,red ă l#a şi primit. + e e nu &ă "ae'i treburile dumnea&oa!tră înşi&ă, până la apăt2 + Ce &re'i !ă !pune'i2 + Vreau !ă !pun ă ar 6 mai bine "ăute. + u am du! eu aea!tă treabă până la apăt, deoaree, în timp e

!er&itorul meu era oupat !ă !u!tragă iudatei dumnea&oa!tră bibliomaniiaele o mie de eemplare, eu di!trugeam re!tul tirajului. + -!t"el ă !unte'i !igur ă ele o mie de eemplare are îmi eraude!tinate !e a:ă la dumnea&oa!tră. + unt !igur. + Vă înşela'i, domnule. + Cum &ine a!ta2 >ntrebă Da&emeE, u o !trângere de inimă. 3i de enu !#ar a:a la mine2



+ eoaree !e a:ă aii ( ră!pun!e liniştit ontele, !prijinindu#!e u!patele de ămin. ?ilip !%i'ă un ge!t amenin'ător. -%, rede'i ă eu, ung%iitor, um a'i zi!, m#am lă!at aşa, la &oia întâmplării2 Continuă ontele, la"el de :egmati a e!tor. umnea&oa!tră a'i rezut ă a'i a&ut o idee,i!ondindu#l pe omi!ionar, nu#i aşa/ =i bine, eu am un intendent; intendentul

meu a a&ut şi el o idee. - g%iit, ă pentru a!ta îl şi plăte!; e!te 6re! aintendentul unui g%iitor !ă g%iea!ă, aşa ă a g%iit ă &e'i &eni la gazetar,ă#l &e'i întâlni pe omi!ionarul meu, ă#l &e'i i!odi pe omi!ionarul meu;dei l#a urmărit şi la amenin'at ă#l &a !ili !ă înapoieze aurul pe are i l#a'idat* omului i#a "o!t "riă şi, în lo !ă#şi ontinue drumul !pre palatuldumnea&oa!tră, l#a urmat pe intendentul meu aii. Vă îndoi'i2 + 0ă îndoie!. + Vide pede! &ide manu!/ 1N I#a !pu! Ii!u! !"ântului Doma. Iar eu &ă&oi !pune dumnea#&oa!tră* Fomnule de Da&emeE, iată dulapul, pipăi'ieemplarele/G Piând ae!tea, de!%i!e un dulap de !tejar admirabil !ulptat; din

!ertarul el mai înăpător îi arătă a&alerului ele o mie de eemplare, areră!pândeau înă ael miro! de muegai pe are#l are %ârtia umedă. ?ilip !eapropie de onte. -e!ta nii nu !e mişă, deşi atitudinea a&alerului era"oarte amenin'ătoare. + omnule ( !pu!e ?ilip ( îmi păre'i un om urajo!; &ă !omez !ă#mida'i !ooteală, u !pada în mână. + ooteală în legătură u e2 >ntrebă Caglio!tro. + >n legătură u in!ulta adu!ă reginei, in!ultă la are !unte'i ompliepă!trând %iar şi un !ingur eemplar din aea!tă "oaie. + omnule ( ră!pun!e Caglio!tro, "ără !ă#şi !%imbe atitudinea (!ă&ârşi'i o greşeala are mă întri!tează. 0ie îmi pla noută'ile, z&onurile

!andaloa!e, lururile e"emere. -m umpărat gazeta aea!ta în !opul de a#mi aminti mai târziu mii de lururi de are aş uita "ără aea!tă preau'ie. ee dumnea&oa!tră &i !e pare ă in!ult pe ine&a umpărând#o2 + 0#a'i in!ultat pe mine/ + 9e dumnea&oa!tră2 + a, pe mine, domnule/ >n'elege'i2 + u, pe onoarea mea ă nu în'eleg. + Cum !e "ae, mă întreb, ă 'ine'i atât de mult !ă umpăra'i o "oaiede ziar atât de odioa!ă2 + V#am !pu!, manie de ole'ionar. + Când eşti om de onoare, domnule, nu ole'ionezi in"amii.

+ 0ă &e'i !uza, domnule, dar nu !unt de părerea dumnea&oa!trăând ali6a'i a!t"el aea!tă "oaie de ziar* poate on'ine un pam:et, dar nu oin"amie. + Ve'i reunoaşte, el pu'in, ă e!te o miniună2 + Vă înşela'i înă o dată, domnule, deoaree maie!tatea !a regina a"o!t la %ârdăul lui 0e!mer. + u e!te ade&ărat, domnule. + Vre'i !ă !pune'i ă mint2



+ u &reau !ă !pun, i %iar o !pun. + =i bine, deoaree aşa !tau lururile, &ă &oi ră!punde u u&intele*am &ăzut#o. + -'i &ăzut#o2 + Cum &ă &ăd, domnule.

?ilip îşi pri&i interloutorul drept în o%i. Vroia !ă lupte prin aea!tăpri&ire atât de de!%i!ă, de nobilă, de "rumoa!ă, u pri&irea !lipitoare a luiCaglio!tro; dar lupta !"ârşi prin a#l obo!i; întoar!e apul !trigând* + =i bine, ontinui !ă !u!'in ă min'i'i. Caglio!tro ridiă din umeri, a şi ând ar 6 &orbit u un nebun. + #auzi'i e !pun2 >ntrebă ?ilip, u gla! înăbuşit. + impotri&ă, domnule, n#am pierdut nii un u&ânt din tot e a'iro!tit. + =i bine, oare nu şti'i um !e ră!punde unei in!ulte2 + Ha da, domnule. >n ?ran'a ei!tă %iar şi un pro&erb are zie ă uneiin!ulte i !e ră!punde u o palmă.

+ >n azul ae!ta, un !ingur luru mă miră. + Care2 + e a nu 6 &ăzut înă mâna dumnea&oa!tră ridiându#!e !pre obrazulmeu, de &reme e !unte'i gentilom şi de &reme e unoaşte'i pro&erbul"ranez. + >nainte de a 6 de&enit gentilom şi de a 6 în&ă'at pro&erbul "ranez,am în&ă'at !ă 6u om şi !ă#mi ajut !emenul. + -şadar, domnule, re"uza'i !ă#mi da'i !ati!"a'ie u !abia în mână2 + u plăte! deât eea e datorez. + -tuni îmi &e'i da !ati!"a'ie în alt "el2 + Cum2

+ u mă &oi purta u dumnea&oa!tră mai rău deât şe poartă un nobilu alt nobil; pretind doar !ă arde'i în prezen'a mea toate eemplarele dindulap. + 3i eu &oi re"uza. + Aândi'i#&ă. + 0#am gândit. + 0ă !ili'i !ă proedez şi u dumnea&oa!tră la "el um um proedatu gazetarul. + -%a/ o&ituri de ba!ton/ =lamă Caglio!tro, râzând "ără !ă !elintea!ă din lo, aido#mă unei !tatui. + ii mai mult, nii mai pu'in, domnule/ oar n#o !ă &ă %ema'i

!er&itorii. + =u2 a !ă &edem/ 3i de e mi#aş %ema !er&itorii2 urul ae!ta nu#ipri&eşte; o !ă#mi rezol& !ingur treburile. unt mai puterni deâtdumnea&oa!tră. Vă îndoi'i2 V#o jur. -şa ă, gândi'i#&ă bine. Vă apropia'i demine u ba!tonul2 =u &ă apu de gât şi de mijlo şi &ă arun la zee paşi şi"a a!ta, a!ulta'i#mă bine, ori de âte ori &e'i înera !ă &ă apropia'i demine.



+ 0aniere de lord englez, adiă maniere de %amal. =i bine, 6e,domnule <erule, prime!/ 3i ?ilip, nebun de "urie, !e arună a!upra lui Caglio!tro, are într#o lipă îşi în'epeni bra'ele a două ârlige de o'el, îl prin!e pe a&aler de gât şi deingătoare şi#l z&ârli, u de!ă&ârşire buimăit, pe un morman de perne moi,

are împodobeau o anapea a:ată în ol'ul !alonului. -poi, după ae!tprodigio! tur de "or'ă, !e aşeză în "a'a ăminului în aeeaşi atitudine, a şium nimi nu !#ar 6 întâmplat ?ilip !e ridiă, palid şi !pumegând, dar, judeind ree !itua'ia, îşi regă!i pe dată !tăpânirea de !ine. e ridiă, îşinetezi "raul şi manşetele şi ro!ti u o &oe în6orătoare* + >ntr#ade&ăr, !unte'i puterni ât patru bărba'i la un lo, domnule; dar judeata &ă e!te mai pu'in rapidă deât pumnul. 9urtându#&ă u mine aşaum a'i "ăut#o, a'i uitat ă, în&in!, umilit şi duşmanul dumnea&oa!tră pe&eie, am âştigat dreptul de a &ă !pune* Fua'i !abia în mână, onte, !au &ăuidG. Caglio!tro nii nu !e linti.

+ abia în mână, &ă repet, !au !unte'i mort/ Continuă ?ilip. + u !unte'i înă atât de aproape de mine a !ă &ă pot aplia aelaşitratament a şi prima dată ( ro!ti ontele ( şi nu &oi ri!a !ă 6u rănit dedumnea&oa!tră, ui! %iar, a ael biet Ailbert. + Ailbert52/ =lamă ?ilip, lătinându#!e. Ce nume a'i ro!tit52 + in "eriire, de data a!ta nu a&e'i puşă, i o !abie. + omnule ( !trigă ?ilip ( a'i ro!tit un nume5 + a, nu#i aşa2 Un nume are a trezit un eou teribil în amintiriledumnea&oa!tră. + omnule/ + Un nume pe are redea'i ă nu#l &e'i mai auzi niiodată, deoaree

era'i !ingur u bietul opil ând l#a'i a!a!inat în aea peşteră din -gore!, nu#iaşa2 + -/ Urlă ?ilip. -păra'i#&ă/ -păra'i#&ă/ + aă a'i şti ( zi!e Caglio!tro, pri&indu#l pe ?ilip ( daă a'i şti e uşormi#ar 6 !ă "a !ă &ă adă !abia din mână. + Cu !abia dumnea&oa!tră2 + a, mai întâi u !abia mea, daă aş &rea5 + <aide5 <aide odată5/ + =i bine, nu &oi înera, am un mijlo mai !igur. + ua'i !abia în mână/ 9entru ultima dată, !au !unte'i mort/ trigă?ilip, năpu!tindu#!e !pre onte.

-e!ta, amenin'at aum de &âr"ul !ăbiei, are !e a:a doar la treidegete de pieptul !ău, luă din buzunar o !tilu'ă, o de!tupă şi#i az&ârlion'inutul în obrazul lui ?ilip. >n lipa ând lioarea îl atin!e pe a&aler, ae!ta!e lătină, !ăpă din mână !abia, !e ră!ui u tot trupul şi, ăzând îngenun%i, a şi ând piioarele nu l#ar mai 6 putut 'ine, îşi pierdu pentruâte&a lipe unoştin'a. Caglio!tro îl împiediă !ă adă de#a binelea, !u!'inându#l, apoi îi &ârî!abia în teaă, îl aşeză pe un "otoliu, aşteptând !ă#şi &ină în 6re şi#i !pu!e*



+ a &âr!ta dumnea&oa!tră, a& al ere, nu mai "ai nebunii; aşadar, numai 6'i ne!ootit a un opii, a!ulta'i#mă pe mine. ?ilip !e !utură, !e înorda a un ar, alungă !paima e#i opleşi!e judeata şi murmură* + -%, domnule, domnule/ -e!tea !unt dei eea e numi'i

dumnea&oa!tră arme de gentilom2 Caglio!tro ridiă din umeri. + $epeta'i într#una aeeaşi "rază ( !pu!e el. Când noi, nobilii, amde!%i! gura şi am ro!tit tare u&ântul Fgentilom/G am !pu! totul u a!ta. la!ă &edem e numi'i arma unui gentilom2 u um&a !abia dumnea&oa!tră,are &#a !er&it atât de pro!t împotri&a mea2 u um&a puşadumnea&oa!tră, are &#a !er&it atât de bine împotri&a lui Ailbert2 Ce îion"eră unui om !uperioritate, a&alere2 Crede'i ă ae!t u&ânt !onor*gentilom2 u. Ci în primul rând judeata, apoi "or'a !a şi, în !"ârşit, ştiin'a !a.=i bine, m#am "olo!it de toate ae!tea împotri&a dumnea&oa!tră; u judeatămea am !6dat injuriile dumnea&oa!tră, rezând ă &ă &oi "ae !ă#mi da'i

a!ultare; u "or'a mea, am !6dat "or'a dumnea&oa!tră, u ştiin'a mea &#amanulat şi "or'a 6ziă şi pe ea morală; aum nu#mi mai rămâne deât !ă &ădo&ede! ă a'i !ă&ârşit două greşeli &enind aii u amenin'ări. Vre'i !ă#mi"ae'i in!tea de a mă a!ulta2 + 0#a'i zdrobit ( zi!e ?ilip ( nu pot !ă "a nii o mişare; a'i de&enit!tăpânul muş%ilor mei, al gândurilor mele, şi#apoi îmi ere'i !ă &ă a!ultând nu pot "ae alt"el2 -tuni Caglio!tro luă un mi :aon de aur, aşezat pe ămin, are a&eaa !uport un =!ulap de bronz. + 0iro!i'i ae!t :aon, a&alere ( ro!ti el u o aldă în!u:e'ire. ?ilip !e !upu!e* aburul are îi întunea mintea !e ri!ipi şi i !e păru ă

!oarele oborâ!e în adânurile raniului !ău şi îi lumina!e toate gândurile. + %, rena!5 + Pi!e el. + 3i &ă !im'i'i bine, adiă liber şi puterni2 + a. + Cu aeeaşi memorie a în treut2 + , da. + 3i um am de#a "ae u un om !uperior şi de inimă, memoria, are&ă re&ine, îmi dă !peran'a ă &e'i 6 îngăduitor în legătură u eea e !#a întâmplat între noi. + u ( !pu!e ?ilip ( deoaree eu a'ionam în &irtutea unui prinipiu

!"ânt. + -diă2 + -păram monar%ia. + umnea&oa!tră apăra'i monar%ia2 + a, eu. + umnea&oa!tră, un om are !#a du! în -meria pentru a apărarepublia/ =%, umnezeule/ <ai, 6'i dei !iner/ ri poate ă nu republia oapăra'i aolo, um nii aii nu apăra'i monar%ia2



?ilip pleă o%ii; un %o%ot uriaş era gata !ă#i zdrobea!ă inima. + Iubi'i#i ( ontinuă Caglio!tro ( iubi'i#i pe ei e &ă di!pre'uie!, iubi'i#ipe ei e &ă uita, iubi'i#i pe ei e &ă înşeală; !u:etele mari !unt trădate înmarile lor a"e'iuni; legea lui Ii!u! e!te !ă ră!plăteşti răul u binele. unte'ireştin, domnule de Da&emeE2

+ omnule/ trigă ?ilip. >n!păimântat de a#l &edea pe Caglio!tro itindatât de eat în prezent, a şi în treut. i ei un u&ânt mai mult; daă nuapăram monar%ia, o apăram pe regina, "emeie re!petabilă, ne&ino&ată,re!petabila %iar şi dai n#ar 6, ăi e!te o lege !"ânta !ă#i aperi pe ei !labi. + Cei !labi/ regină e!te, după dumnea&oa!tră, o 6in'ă !labă2 Cea în"a'a ăreia douăzei şi opt de milioane de 6in'e &ii şi u&ântătoare îşi pleaăgenun%ii şi "runtea, %aida de/ + omnule, e!te alomniată. + Ce şti'i dumnea&oa!tră2 + Vreau !ă red. + Crede'i ă e!te dreptul dumnea&oa!tră2

+ ?ără îndoială. + =i bine, dreptul meu e!te de a rede ontrariul. + Vă purta'i a un du% rău. + Cine &#o !pune2 trigă Caglio!tro, ai ărui o%i !lipiră deodată,"ulgerându#l pe ?ilip u !trăluirea lor. e unde îndrăzneala de a gândi ădumnea&oa!tră a&e'i dreptate, iar eu nu2 e unde urajul de a &ă !u!'ineprinipiile împotri&a prinipiilor mele2 umnea&oa!tră apăra'i monar%ia,dumnea&oa!tră/ =i bine şi daă eu apar umanitatea2 umnea&oa!tră!pune'i* Fa'i Cezarului e e!te al CezaruluiG; eu &ă !pun* Fa'i lui umnezeue e!te al lui umnezeuG. omnule republian din -meria/ omnule a&aleral ordinului Cininnatu!/ Vă &orbe! în numele iubirii pentru oameni, în

numele egalită'ii. umnea&oa!tră ăla'i pe!te popoare pentru a !ărutamâinile reginelor, =u le !tri&e! în piioare pe regine pentru a ajuta ât de âtpopoarele. u &ă tulbur adora'ia, nu mă tulbura'i în muna mea. Vă la!lumina zilei, !oarele din eruri şi !oarele de la urte; lă!a'i#mi umbră şi!ingurătatea, în'elege'i, nu#i aşa, "or'a are mă "ae !ă &orbe! a!t"el, uma'i în'ele! adineauri "or'a per!onalită'ii mele2 umnea&oa!tră îmi !pune'i*F0ori, tu are ai jignit obietul ultului meuG; eu !pun* FDrăieşte, tu are lup'i împotri&a a eea e ador euG; şi daă &ă !pun aea!ta, e!te pentru ă mă!imt atât de puterni u prinipiile mele; înât nii dumnea&oa!tră, nii al'iia dumnea&oa!tră, oriât &#a'i !trădui, nu &e'i putea !ă mă opri'i nii o lipădin drumul meu.

+ omnule, mă în!păimânta'i ( !pu!e ?ilip. 9entru prima dată, poate, între&ăd în aea!tă 'ară, datorită dumnea&oa!tră, "undul unei prăpă!tii înare &a !"ârşi regalitatea. + ?i'i prudent, daă a'i &ăzut abi!ul. + umnea&oa!tră, are îmi !pune'i aea!ta ( repliă ?ilip, emo'ionatde tonul părinte! u are îi &orbi!e Caglio!tro ( dumnea&oa!tră, are îmide!tăinui'i !erete teribile, tomai dumnea&oa!tră &ă lip!eşte generozitatea,



deoaree şti'i bine ă mă &oi aruna în prăpa!tie înainte de a#i &edea ăzândpe ei pe are îi apăr. + =i bine, dei &#am pre&enit şi, a!emenea pre"etului lui Diberiu, mă&oi !păla pe mâini, domnule de Da&emeE/ + Iar eu, eu ( !trigă ?ilip, îndreptându#!e !pre Caglio!tro, u în"rigurare

( eu are nu !unt deât un om !lab şi in"erior dumnea&oa!tră, mă &oi "olo!i împotri&a dumnea&oa!tră de armele elui !lab, mă &oi apropia, u o%iiumezi, u &oea tremurătoare, u mâinile împreunate; &ă &oi implora !ă#igra'ia'i, de data aea!ta, el pu'in, pe ei pe are îi urmări'i. Vă &oi ereae!t luru pentru mine2 -uzi'i, pentru mine, are nu mă pot obişnui, nu ştiude e, !ă &ăd în dumnea&oa!tră un duşman, &ă &oi aştepta, &ă &oi on&inge&oi ob'ine în !"ârşit de la dumnea&oa!tră "a&oarea de a nu lă!a în urma mearegretul de a 6 &ăzut um piere biata regină şi de a nu mă 6 luptat pentru ea.>n 6ne, domnule, &oi reuşi, nu#i aşa, !ă &ă "a !ă di!truge'i ae!t pam:et dinpriina ăruia &a plânge o "emeie; &oi ob'ine ae!t luru !au, jur pe onoareamea, jur pe aea!tă drago!te ne"eriită de!pre are şti'i atât de multe, ă îmi

&oi !trăpunge inima aii, la piioarele dumnea&oa!tră, u aea!tă !abie, are!#a do&edit neputinioa!ă împotri&a dumnea&oa!tră. + -%/ 0urmură Caglio!tro, pri&indu#l pe ?ilip u &ădita durere. -% daăar 6 to'i a dumnea&oa!tră, aş 6 alături de ei, a !ă nu piară/ + omnule, domnule, &ă rog !ă ră!punde'i la rugămintea mea ( îlimploră ?ilip. + umăra'i ele o mie de eemplare de olo şi arde'i#le u mânadumnea&oa!tră până la ultimul ( zi!e Caglio!tro, după o lipă de tăere. ?ilip !im'i ă îi !are inima din piept de buurie, alergă la dulap, !mul!e"oile şi le arună în "o, apoi, !trângând u e"uziune mâna lui Caglio!tro,!pu!e*

+ -dio, adio, domnule şi &ă mul'ume! de o mie de ori pentru eea ea'i "ăut pentru mine. 3i pleă. + atorăm "ratelui o ompen!a'ie pentru eea e a !u"erit !ora (murmură Caglio!tro &ăzându#l um !e îndepărtează. -poi, u gla! tare* Dră!ura/ Capitolul @@@V Capul "amiliei de Da&erneE. >n timp e !e întâmplau ae!te lururi în !trada eu&e#aint#Aille!,domnul de Da&erneE#tatăl !e plimba prin grădină, urmat de doi &ale'i are împingeau un "otoliu. 9e atuni erau la Ver!aille!, poate mai !unt şi a!tăzi,nişte &e%i palate u grădini "ran'uzeşti are, imitând în mod !er&il gu!turile

şi ideile mae!trului, î'i aminteau în mi Ver!aille!#ul lui e Ttre1K şi al lui0an!ard17. 0ai mul'i urteni ( probabil ă domnul de la ?euillade a "o!t primul ( îşion!truiră în mi o !eră !ubterană de portoali, un eleşteu şi băi în !tilulbăilor lui -polo. 0ai erau şi ur'i de onoare şi un Drianon, totul la o !ară deini entimetri* bazinele erau ât o ăldare. omnul de Da&emeE "ău!e la "el de ând maie!tatea !a udo&i al @V#lea on!trui!e Drianonul. Ca!ei de la Ver!aille! i !e adăuga!e o opie a



Drianon#ului, li&ezi şi grădini u :ori. e ând maie!tatea !a udo&i al @VI#lea îşi on!trui!e ateliere de lăătuşerie şi !trunguri, domnul de Da&emeE îşi"ău!e şi el poto&ărie şi tâmplărie. e ând 0aria#-ntoaneta înonjura!epalatul u grădini englezeşti, pârâiaşe arti6iale, poieni şi olibe, domnul de Da&emeE îşi "ău!e într#unui din ol'urile grădinii un mi Drianon pentru

păpuşi şi un râule' pentru ră'uşte. >n momentul de!pre are &orbim, el !orbea aerul în!orit pe !ingura aleerăma!ă ne!%imbată din marele !eol* aleea de tei ale ăror :ori alătuiau odantelărie roşie a !ârmele !oa!e din "o. 0ergea u paşi mii, u mâinile înmanşon, şi, din ini în ini minute, "otoliul împin! de &ale'i !e apropia, a el!ă !e poată odi%ni după atâta trudă. a&ura odi%na şi lipea în !oareleputerni, ând un uşier ieşi din a!ă !trigând* + omnul a&aler/ + ?iul meu/ =lamă bătrânul, u o buurie orgolioa!ă. >ntorându#!e şi&ăzându#l pe ?ilip, are îl urmă pe uşier, !pu!e* umpul meu a&aler/ 3i, uun ge!t, îl onedie pe la%eu. Vino, ?ilip, &ino ( ontinuă baronul ( pii la

&reme, mi#e mintea plină de gânduri !enine. =i, daR e mutră ai5 =şti îmbu"nat. + u, domnule. + 3tii5 Cred ă ştii urmarea po&eştii5 + Ce po&e!te2 Hătrânul !e întoar!e, &rând !ă &adă daă nu a!ultă ine&a 9ute'i &orbi,domnule, nu ne#aude nimeni ( îl înredin'a a&alerul. + 0ă re"er la po&e!tea u balul. + >n'eleg şi mai pu'in. + Halul perei5 ?ilip !e aprin!e la "a'ă, eea e nu !ăpă răutăio!ului bătrânel.

+ Imprudentule ( !pu!e el ( te por'i a un marinar neprieput* um auun &ânt prielni, înal'ă toate pânzele. <aide, aşează#te ii pe bană, a!ultă#mă şi o !ă 6e bine. + omnule, în !"ârşit5 + >n !"ârşit, ai întreut mă!ura, tai în arne &ie, tu are erai atât de!6o! altădată, atât de deliat, atât de rezer&at =i bine, aum o ompromi'i. ?ilip !e ridiă* + e!pre ine &orbi'i, domnule2 + e!pre ea, e naiba/ e!pre ea. + Care ea2 + =i, rezi ă nu ştiu nimi de!pre e!apada ta, de!pre e!apada

&oa!tră, a amândurora, la balul perei5 Hra&o, "rumo! î'i şade, n#am e zie/ + omnule, prote!tez5 + <aide, nu te !upăra; eea e 'i#am !pu! e !pre binele tău; daă nueşti prudent, &ei 6 prin!, e drau/ e data a!ta ai "o!t &ăzut u ea la bal, altădată &ei 6 &ăzut în altă parte. + -m "o!t &ăzut52 + a naiba/ -&eai !au nu un domino alba!tru2



Da&emeE &roia !ă !trige ea nu a&ea nii un domino alba!tru, ă !e înşelau, ă nu "u!e!e la bal, ă nu ştia de!pre e bal &roia !ă#i &orbea!ă tatăl!ău; !unt în!ă 6in'e ărora le e !ilă !ă !e apere în împrejurări deliate; numaiei e !e ştiu iubi'i !e apără u în&erşunare atuni ând, apărându#!e, îlorote! pe prietenul are îi impliă.

Fa e bun ( îşi zi!e ?ilip ( !ă#l lămure! pe tata2 e alt"el, &reau !ă ştiutotulG. ă!ă apul în piept, a un &ino&at are mărturi!eşte. + Vezi bine ( reluă bătrânelul, trium"ător ( ai "o!t reuno!ut, eram!igur. 9rin urmare, domnul de $i%elieu, are te iubeşte mult şi are !e a:a laae!t bal, u to'i ei optzei de ani ai lui, domnul de $i%elieu, zi, a eretatine putea 6 dominoul alba!tru ăreia regina îi dădea bra'ul şi tu eşti !ingurulare putea 6 bănuit; pe to'i eilal'i îi &ăzu!e şi ştii şi tu a domnul mareşal nu!e înşeală. + Că au bănuit ă !unt eu 6e, nu mă împotri&e!, dar ă regină a "o!treuno!ută, iată e mi !e pure nemaipomenit ( repliă u răeală ?ilip. + ii nu era greu !#o reunoşti, deoaree şi#a !o! ma!a. %, a!ta,

&ezi tu, depăşeşte orie în%ipuire. -tâta îndrăzneala/ ?emeia a!ta e nebunădupă tine, nu înape îndoială. ?ilip roşi iar, îi era u neputin'ă m ontinue on&orbirea. + 3i daă nu e!te îndrăzneală ( urmă Da&emeE ( atuni nu#i deât o"oarte !upărătoare întâmplare. ?ii atent, a&alere, unii !unt geloşi, geloşi detemut. oul de "a&orit al unei regine e!te de in&idiat, mai ale! ând reginae!te ade&ăratul rege. 3i Da&erneE#tatăl tra!e îndelung pe na! o priză de taba. + >mi &ei ierta morala, nu#i aşa, a&alere2 Iartă#mă, !umpul meu/ >'i!unt reuno!ător şi &roiam !ă împiedi a întâmplarea, 6indă e!te o întâmplare, !ă di!trugă eea e ai lădit u atâta i!u!in'ă.

?ilip !e ridiă, !ăldat de !udoare, u pumnii !trânşi. e pregătea !ăplee şi !ă#i reteze &orba tatălui !ău u buuria u are retezi un şarpe; dare&a îl împiedia, o uriozitate dureroa!ă, dorin'a "urioa!ă de a unoaşte răul,un g%impe nemilo! are !e ră!ueşte în inimile îndrăgo!tite. + >'i !puneam dei ă !untem in&idia'i ( reluă bătrânelul ( şi e 6re!.Cu toate a!tea, înă n#am atin! ulmea !pre are tu ne &ei ura. - ta &a 6gloria de a 6 "ăut a numele de DaEemeE !ă 'âşnea!ă dea!upra umilei !aleobârşii. ?ii prudent în!ă, alt"el nu &om ajunge la 'intă şi planurile tale &or eşuape parur!. -r 6, într#ade&ăr, păat; !ă proedăm dei u aten'ie. ?ilip !e întoar!e u !patele pentru, a#şi a!unde dezgu!tul pro"und,di!pre'ul umplit are dădeau tră!ăturilor !ale în aele lipe o epre!ie e l#ar

6 mirat din ale a"ară pe bătrân, poate %iar l#ar 6 îngrozit. + u &a tree mult şi &ei ere o !lujbă importantă ( ontinuă bătrânul, în&iorat. Vei ere !ă mi !e dea o lootenenta regală unde&a, nu departe de9ari!; &ei ridia apoi la rangul de domeniu de pair al regelui ?ran'eiproprietatea Da&erneE#0ai!on#$ouge; &ei "ae în aşa "el, !ă 6u printre primiiare &or 6 ridia'i la ae!t rang, -şadar, &ei putea 6 due, pair şi general dedi&izie. Cum după aeşti doi ani &oi mai 6 în &ia'ă, &ei ere !ă mi !e dea,. + e!tul/ e!tul/ Urlă ?ilip.



+ -, daă tu eşti mul'umit, eu nu !unt. Du ai toată &ia'a înainte eu doar&reo âte&a luni. Drebuie a ae!te luni !ă mă ră!plătea!ă pentru treutultri!t şi medioru. e alt"el, nu mă pot plânge; umnezeu mi#a dat doi opii, =mult pentru un om "ără a&ere; iar daă 6ia mea n#a "o!t de "olo! a!einoa!tre, tu repari totul. Du eşti ar%itetul templului. Văd în tine pe marele

Da&emeE eroul. >mi in!piri re!pet şi a!ta e e&a. Ce#i drept, purtarea ta laurte e!te admirabilă. , nu mi#a "o!t dat !ă &ăd e&a mai abil/ + Cum adiă2 >ntrebă tânărul, neliniştit ă ae!t şarpe îi înu&iin'eazăpurtarea. + Conduita ta e!te !uperbă. u eşti gelo! în aparen'ă. aşi drum libertuturor, dar, în realitate, 'ii totul în mână* =!te o metodă "orte, în!ăinteligentă. + u în'eleg ( repliă ?ilip, din e în e mai în'epat. + a!ă mode!tia/ u &ezi ă mergi, pa! u pu!, pe urmele demnului9otemin, are i#a uluit pe to'i u noroul lui. - &ăzut#o pe Caterina ât era de&anitoa!ă în drago!te; daă o lă!ai liberă zbura din :oare în :oare,

întorându#!e la ea mai "rumoa!ă; daă o urmăreai, n#o mai puteai atinge.-şa ă !#a re!emnat. 3i el era el are îi în&ă'a pe noii "a&ori'i um !ă 6e âtmai agreabili împărăte!ei, el era el are, !o'ându#le în e&iden'ă unelealită'i, le punea u înd"mânare în lumină partea lor &ulnerabilă; el era elare o obo!ea pe !u&erană u ae!te apriii treătoare, în lo !ă o la!e !ă !epliti!ea!ă u di!tra'iile o"erite de el, 9otemin. 3i pregătind domniae"emeră a ae!tor "a&ori'i, are, ironi, erau numi'i ei doi!prezee Cezari,9otemin îşi on!olida o domnie &eşniă, inde!trutibilă. + oamne, âte in"amii de neîn'ele!/ 0urmură bietul ?ilip, pri&indu#şitatăl u uimire. Hătrânul ontinuă imperturbabil*

+ >n ompara'ie u 9otemin, tu "ai o miă greşeală* n#o prea!upra&eg%ezi. =l era tot timpul u o%ii în patru. a ae!te u&inte, ?ilip, rezând ă tatăl !ău delirează, ridiă din umeri,prea pu'in re!petuo!. + a, da ( zi!e bătrânelul ( rezi oare ă n#am g%iit2 -i !ă &ezi. + Ce anume, domnule2 Da&emeE înruişa bra'ele. + 9o'i !ă#mi !pui ( zi!e el ( ă nu#'i reşti u grijă !ue!orul2 + ue!orul2 $epetă ?ilip, pălind. + 9o'i !ă#mi !pui ă nu ştii ă regina are idei 6e în drago!te şi ă, la oe&entuală !%imbare din partea ei, nu &rei !ă 6i u totul !ari6at, îndepărtat,aşa um !e întâmpla întotdeauna u regina, deoaree nu poate !ă iubea!ă

în prezent şi !ă !u"ere în treut2/ + Vorbi'i pă!ăreşte, domnule baron/ Hătrânul înepu din nou !ă râdă u ael râ! !trident şi maabru are#l"ăea pe ?ilip !ă tre!ară, de pară ar 6 auzit 'ipătul unui du% rău. + Vrei !ă mă "ai !ă red ă nu#l menajezi în mod tati pe domnul deC%amE2 + C%amE2/



+ a, &iitorul tău !ue!or. mul are, ând &a domni, ar putea !ă teeileze, um şi tu po'i !ă#i eilezi pe domnii de CoignE, de Vaudreuil şi peal'ii. ui ?ilip i !e ură !ângele la ap. + e!tul/ trigă el. Vă repet* de!tul, domnule/ 0i#e ruşine ă &#am

a!ultat atâta &reme/ Cel are !pune ă regina ?ran'ei e!te o 0e!!alină,aela, domnule, e!te un alomniator riminal/ + Hine/ ?oarte bine/ =lamă bătrânelul. -i dreptate, ae!ta e!te rolultău; te a!igur în!ă ă nu ne#aude nimeni. + -%, oamne/ + 3i în eea e îl pri&eşte pe C%amE, &ezi bine ă#'i uno! inten'iile.riât de abil e!te planul tău, am g%iit, &ezi tu* a!ta e în !ângele elor din"amilia Da&emeE. Continuă, ?ilip, ontinua. 0ăguleşte#l, potoleşte#l,on!olează#l pe C%amE, ajută#l !ă !e tran!"orme, lin şi "ără amărăiune, diniarbă în :oare şi 6i înredin'at ă e!te un gentilom are, mai târziu, ând &a 6"a&orit, te &a ră!plăti pentru tot e#ai "ăut pentru el.

upă ae!te u&inte, domnul de Da&emeE, "oarte mândru deper!piaitatea !a, "ău o miă !ăritură, are amintea de &remea ând era"ânar, tânăr şi în:oritor. ?ilip îl apuă de mânea şi#l opri, "urio!. + Va !ă ziă aşa ( înepu el. =i bine, domnule, logia dumnea&oa!trăe!te admirabilă. + -m g%iit, nu#i aşa şi te#ai !upărat pe mine2 #are nimi/ -i !ă măier'i, 6indă inten'iile mele !unt bune. e alt"el, îmi plae C%amE şi mă buură proedezi u el în "elul ă!ta. + >n lipa de "a'ă, domnul de C%amE al dumitale e!te în aşa mă!ură"a&oritul, ră!"ă'atul, ele&ul meu re!ut u mare grijă, înât adineauri i#amdat u !pada aea!ta o lo&itură în oa!te. 3i ?ilip îi arătă tatălui !ău !abia.

+ -oleu/ =lamă Da&emeE, în!păimântat, &ăzând um îi ard o%ii 6ului!ău, preum şi ieşirea#i belioa!ă. oar nu &rei !ă !pui ă te#ai bătut udomnul de C%amE2 + 3i ă l#am !trăpun! u !abia/ Ha da. + umnezeule mare/ + Iată um ştiu eu !ă îngrije!, !ă ră!"ă' şi !ă#i orole! pe !ue!oriimei ( adăugă ?ilip. -um ă a'i a:at, aplia'i#&ă teoria la pratiă mea. 3i, "ăând o mişare di!perată, &ru !ă "ugă. Hătrânelul !e agă'ă debra'ul lui. + ?ilip/ ?ilip/ pune#mi ă glumeşti. + umi'i#o glumă, daă &re'i, dar aşa am proedat.

Hătrânul îşi ridiă o%ii !pre er, bâigui âte&a &orbe "ără şir şi,pără!indu#şi 6ul, !e repezi în antiameră. + $epede/ $epede/ trigă el. Un om !ă înalee şi !ă alerge !ă !eintere!eze de !oarta domnului de C%amE, are a "o!t rănit. ă a:e um !e!imte şi !ă nu uite !ă#i !pună ă e!te trimi!ul meu/ Drădătorul ă!ta de ?ilip (zi!e el, întorându#!e ( e!te leit "ratele !urorii !ale/ 3i eu, are#l redeam&indeat/ -%, nu ei!tă deât un ap în "amilia mea5 al meu/ Capitolul @@@VI Catrenul domnului de 9ro&ene.



>n timp e la 9ari! şi la Ver!aille! !e petreeau toate ae!tee&enimente, regele, liniştit a de obiei, de ând îşi ştia :otele &itorioa!e şide ând iama ea grea treu!e, !e odi%nea în abinetul !ău, în mijloul%ăr'ilor şi planigloburilor, în to&ărăşia miilor maşinării şi &i!a !ă tragă noibrazde pe mări pentru &a!ele lui a 9)rou!e.

bătaie uşoară în uşă îl trezi din &i!ările !ale înaripate şi din gu!tarea!traşniă pe are tomai o lua!e. >n lipa aeea !e auzi o &oe are !pu!e* + 9ot !ă intru, "rate dragă2 Fomnul onte de 9ro&ene, ne!u"eritul/G bombăni regele, împingândla o parte artea de a!tronomie, de!%i!ă la ele mai mari on!tela'ii. + Intră ( ră!pun!e udo&i. Un per!onaj roto"ei, !und şi roşo&an, u o%ii &ii, intra într#un "el preare!petuo! pentru un "rate, prea "amiliar pentru un !upu!. + u mă aşteptai, "rate2 Pi!e el. + u, pe legea mea/ + De deranjez2

+ u, dar ai e&a intere!ant !ă#mi !pui2 + Un z&on atât de arag%io!, de grote!5 + -%, a%/ răutate5 + 9e legea mea, da, "rate dragă5 + 3i ine te#a amuzat, !punându#'i#o2 + =%, numai pentru ă era e&a aparte5 + Vreo răutate împotri&a mea. + umnezeu mi#e martor ă n#aş 6 râ!, daă ar 6 "o!t aşa. + -tuni5 >mpotri&a reginei. + ire, în%ipui'i#&ă ă mi !#a !pu! !erio!, dar de data aea!ta "oarte!erio!5 ută în !ută, mie în mie5

+ ?rate, de ând preeptorul meu mi#a erut !ă admir ae!te oolişurioratorie la doamna de e&igne, a model al genului, nu le mai admir delo5 ?aptele. + =i bine, dragă "rate ( reluă ontele de 9ro&ene, întruât&a jignit deaea!tă primire brutala ( !e !pune ă regina n#a dormit aa!ă alaltăieri. <a,%a, %a/ 3i !e !ili !ă râdă. + -r 6 "oarte tri!t daă ar 6 ade&ărat ( ră!pun!e regele, u gra&itate. + ar nu e!te ade&ărat, nu#i aşa, "rate dragă2 + u. + 3i nu e!te ade&ărat nii a regină a "o!t &ăzută aşteptând la 9oarta$ezer&oarelor2

+ u. + >n ziua aeea, ştii, ând ai dat ordin !ă !e în%idă poarta la oreleun!prezee2 + u ştiu. + =i bine, în%ipuieşte#'i, trate dragă, ă z&onul pretinde5 + Ce &rea !ă în!emne ae!t z&on2 Unde e!te2 Cine e!te2 + Iată o întrebare !erioa!ă, da, "oarte !erioa!ă. >ntr#ade&ăr, ine e!tez&onul2 =i bine, ae!t ine&a "ără %ip, are nu poate 6 prin! şi are !e



numeşte z&on, pretinde ă a &ăzut#o în noaptea aeea pe regină, bra' la bra'u domnul onte dR-rtoi!, pe la orele două!prezee şi jumătate. + Unde2 + >ndreptându#!e ătre o a!ă pe are domnul dR-rtoi! o are în !patelegrajdurilor. 0aie!tatea &oa!tră n#a auzit &orbindu#!e de!pre aea!tă

enormitate2 + Ha da, "rate dragă, !igur ă am auzit &orbindu#!e, era şi 6re!. + Cum adiă, !ire2 + Cum î'i !pun* are dumneata n#ai "ăut nimi a !ă ajungă laure%ile mele2 + =u2 + a, dumneata. + ire, e#am "ăut2 + Un atren, de pildă, are a "o!t tipărit în 0erur. + Un atren2/ Pi!e ontele, mai roşu la "a'ă deât atuni ând intra!e. + Vă merge "aima ă !unte'i "a&oritul muzelor.

+ u %iar până într#atât5 a !ă5 + Ca !ă "ae'i un atren are !"ârşeşte u următorul &er!* =lena nu !e!in%i!eşte de bunul rege 0enelau5 + =u, !ire52/ + u tăgădui, iată atrenul u autogra"; e !ri!ul dumitale5 Ce#i drept,nu prea mă priep la poezie, %ei, dar la !ri!, !unt epert5/ + ire, o nebunie adue după !ine altă nebunie5 + omnule de 9ro&ene, te a!igur ă n#a "o!t nebunie deât din parteadumitale şi mă mir ă un 6lo!o" a putut !ă&ârşi a!emenea nebunie; !ăpă!trăm ae!t ali6ati& pentru atrenul dumitale. + ire, maie!tatea &oa!tră e!te a!pru u mine.

+ egea talionului, "rate. >n lo !ă "ai atrenul, ai 6 putut !ă tein"ormezi de!pre eea e a "ăut regina; eu aşa am "ăut; şi, în loul unuiatren împotri&a ei, de "apt, împotri&a mea, ai 6 putut !ă !rii un oarearemadrigal pentru umnata dumitale. Vei !pune ă e!te un !ubiet are nu preate in!piră; în!ă mie îmi plae mai mult o epi!tolă !tângae deât o !atiră bine"ăuta. <ora'iu o !pune şi el, <ora'iu, poetul dumitale. + ire, mă opleşi'i. + ?iindă nu eşti on&in! de ne&ino&ă'ia reginei um !unt eu ( repetăregele, u "ermitate ( ai "ae bine !ă#l reiteşti pe <ora'iu al dumitale. arenu el a !pu! ae!te u&inte "rumoa!e2 $og !ă#mi 6e u iertare, eu am!tâle! latina* $etiu! %o e!* _<o "aien! &i&am meliu!, !i duli! amii!

ourram. F=!te mai bine aşa* _daă o "a, &oi 6 mai in!tit; daă o "a, &oi 6bun u prietenii mei.G e!igur, dumneata &ei tradue mai elegant deâtmine, "rate dragă, dar red ă ae!ta e!te !en!ul. 3i după e#i dădu aea!tă le'ie, mai mult a un părinte deât a un"rate, bunul rege aşteptă a &ino&atul !ă îneapă !ă !e ju!ti6e. Contele !egândi un timp e anume trebuie !ă ră!pundă, în!ă nu a un om a:at în înurătură, i a un orator în ăutare de e"ete.



+ ire ( înepu el ( oriât de !e&eră a "o!t !entin'a maie!tă'ii &oa!tre,am o !uză şi nutre! !peran'a ă &oi 6 iertat. + Vorbeşte, "rate dragă. + 0ă !uza'i de a mă 6 înşelat, nu#i aşa şi nu de a 6 a&ut o reainten'ie2

+ e aord. + aă#i aşa, maie!tatea &oa!tră, are ştie ă nu e!te om el e nu !e înşeală, maie!tatea &oa!tră nu &a admite oare ă şi eu m#am înşelat2 + piritul dumitale, "rate, e!te mare şi genero!, aşa ă nu#l &oi auza. + =i bine, !ire, um !ă nu mă înşel, auzind tot e !e !pune2 oi, eilal'iprin'i, trăim într#o atmo!"eră de alomnie, !untem opleşi'i. u am !pu! ăam rezut, am !pu! e mi !#a !pu!. + aă#i aşa, e per"et5 ar5 + Catrenul2 -%, poe'ii !unt 6in'e bizare; şi#apoi nu#i mai bine !ără!punzi ritiând u blânde'e5 Ceea e poate 6 şi un a&erti!ment, deât !ăte înrun'i2 -menin'ările pu!e în &er!uri nu jigne!, !ire; nu !unt a

pam:etele, împotri&a ărora maie!tatea &oa!tră ar trebui !ă ia mă!uri;pam:ete, a el pe are am !ă &i#l arăt eu în!umi. + Un pam:et2/ + a, !ire; îmi trebuie negreşit un ordin prin are !ă 6e trimi! la Ha!tiliatiălo!ul autor al ae!tei groză&ii. $egele !e ridiă bru! şi zi!e* + ă &ăd/ + u ştiu daă trebuie a eu, !ire5 + Ha da, ba da, ai datoria; nimi nu trebuie ru'at în aea!tă împrejurare. -i pam:etul2 + a, !ire.

+ ă#mi#l. 3i ontele de 9ro&ene !oa!e din buzunar un eemplar din 9o&e!tea=tteniotnaei, do&a#da "atală pe are ba!tonul lui C%amE, !abia lui ?ilip, "oullui Caglio!tro o lă!a!eră !ă intre în irula'ie. $egele îşi arună o%ii pe "oaie, u rapiditatea omului obişnuit !ăitea!ă pa!ajele intere!ante ale unei ăr'i !au ale unui jurnal. + Ce in"amie ( elamă el ( e in"amie/ + Vede'i, !ire* !e zie ă !ora mea a "o!t la %ârdăul lui 0e!mer. + =i bine, da, a "o!t/ + - "o!t2/ =lamă ontele de 9ro&ene. + Cu permi!iunea mea.

+ %, !ire5/ + 3i nu prezen'a ei la 0e!mer mă "ae !ă mă îndoie! de umin'enia!a, deoaree eu i#am îngăduit !ă meargă în 9ia'a VendTme. + 0aie!tatea &oa!tră nu a îngăduit a regina !ă !e apropie de %ârdăupentru a epe#rimenta ea în!ăşi5 $egele bătu din piior. Contele ro!ti!e ae!te u&inte tomai în lipaând o%ii lui udo&i al @VI#lea parurgeau pa!ajul el mai jignitor la adre!a0ariei#-ntoaneta şi anume de!rierea pretin!ei !ale rize, a z&ârolirilor, a



&oluptoa!ei neorânduieli a îmbrăămintei !ale, a tot eea e, în !"ârşit,atră!e!e aten'ia a!upra domnişoarei li&a în treere pe la 0e!mer. + Impo!ibil, impo!ibil/ $epetă regele, pălind. -, poli'ia trebuie !ă ştiee !e a!unde aii/ ună.

+ omnul de Cro!ne ( poruni el. Căuta'i#l pe domnul de Cro!ne/ + ire, a!tăzi e!te ziua raportului !ăptămânal şi domnul de Cro!neaşteaptă în eil#de#Hoeu". + ă intre/ + >ngăduie#mi, dragă "rate5 + pu!e ontele de 9ro&ene, u iporizie. 3i !e pre"ău ă &rea !ăia!ă. + $ămâi/ >i ordonă udo&i al @VI#lea. aă regină e!te &ino&ată, eibine, domnule, dumneata "ai parte din "amilie şi po'i !#o ştii; daă e!tene&ino&ată, trebuie, de a!emenea, !ă ştii, pentru ă ai bănuit#o. omnul de Cro!ne intră. Văzându#l pe domnul de 9ro&ene u regele, el

înepu prin a prezenta omagiile !ale re!petuoa!e elor două mărimi aleregatului; apoi, adre!ându#!e regelui, !pu!e* + $aportul e!te gata, !ire. + >nainte de orie, domnule, eplia'i#ne um de !#a publiat la 9ari!un pam:et atât de mârşa& împotri&a reginei2 >i eru udo&i al @VI#lea. + =tteniotna2 Pi!e domnul de Cro!ne. + a. + ire, e &orba de!pre un gazetar numit $eteau. + a. >i unoaşte'i numele, dar nii nu l#a'i împiediat !ă publie, niinu l#a'i are!tat după publiare. + ire, nimi nu era mai uşor deât !ă#l are!tăm/ Vă pot arăta ordinul

de ridiare gata pregătit în porto"elul meu. + -tuni, de e nu a "o!t are!tat2 omnul de Cro!ne !e întoar!e !pre domnul de 9ro&ene. + =u mă retrag, maie!tate ( !pu!e ae!ta, rar. + u, nu ( ră!pun!e regele. oar &#am erut !ă rămâne'i. -şa ă &ărog !ă rămâne'i. Contele !e înlină. + Vorbi'i, domnule de Cro!ne, &orbi'i de!%i!, "ără rezer&e, &orbi'irepede şi lar. + =i bine, !ire, iată e &ă ră!punde şe"ul poli'iei* nu l#am are!tat pegazetarul $eteau, pentru ă trebuia !ă am negreşit, înainte de a "ae ae!t

luru, o eplia'ie u maie!tatea &oa!tră. + C%iar o dore!. + 9oate, !ire, ar 6 mai bine !ă i !e dea ae!tui gazetar o pungă u banişi !ă 6e trimi! draului unde&a, de!tul de departe. + e e2 + 9entru ă, !ire, ând aeşti nemernii !pun miniuni, publiul, ând i!e arată ă e!te aşa, !e buură daă mininoşii !unt bătu'i, daă li !e taie



ure%ile !au daă !unt %iar !pânzura'i. ar ând, din nenoroire, dau pe!teun ade&ăr5 + Un ade&ăr2/ omnul de Cro!ne !e înlină. a. 3tiu. $egina a "o!t într#ade&ăr la %ârdăul lui 0e!mer. #a du!, da, e!te o nenoroire, um !pune'i;dar eu i#am permi!.

+ , !ire/5 0urmură domnul de Cro!ne. =lama'ia !oa!ă de ae!t !upu! re!petuo! îl izbi pe rege mai mult%iar deât daă ar 6 ieşit de pe buzele rudei geloa!e. + 9re!upun ă regina nu e!te pierdută din auza aea!ta2 + u, !ire, dar e!te ompromi!ă. + omnule de Cro!ne, !ă &edem e &#a !pu! poli'ia dumnea&oa!tră. + ire, multe lururi are, u tot re!petul pe are îl datorez maie!tă'ii&oa!tre, u toată adora'ia re!petuoa!a pe are o !imt pentru regină, !epotri&e! u unele a6rma'ii din pam:et. + e potri&e!, a'i !pu!2 + Iată um* o regină a ?ran'ei, are !e due îmbrăata a o "emeie

oareare în mijloul aelei mul'imi dubioa!e, atra!ă de aele iudă'eniimagnetie ale lui 0e!mer şi are !e due !ingură5 + ingură2/ =lamă regele. + a, !ire. + Vă înşela'i, domnule de Cro!ne. + u red, !ire. + $apoartele greşe!. + unt atât de eate, !ire, înât &ă pot de!rie în amănunt toaletamaie!tă'ii !ale, tot eea e are legătură u per!oana ei, paşii, ge!turile,!trigatele !ale5 + trigătele !ale2/

$egele păli şi mototoli ziarul. + C%iar şi !u!pinele i#au "o!t notate de ătre agen'ii mei ( adăugătimid domnul de Cro!ne. + u!pinele/5 oamne, regina şi#a pierdut apul până într#atât52/$egina pune atât de pu'in pre' pe onoarea mea de rege şi pe onoarea !a de"emeie2/ + =!te impo!ibil ( inter&eni ontele de 9ro&ene. -r 6 mai mult deâtun !andal şi maie!tatea !ă nu e!te apabilă !ă#l "aă. -ea!tă "rază era mai mult o eagerare a auza'iei deât o !uză.$egele îşi dădu !eama şi !e re&oltă. + omnule ( !e adre!ă el şe"ului poli'iei ( men'ine'i eea e a'i !pu!2

+ in păate, până la ultimul u&ânt, !ire. + ?rate, dumnea&oa!tră &ă datorez o do&adă a!upra elor e ama6rmat ( zi!e regele, treându#şi bati!ta pe!te "runtea năpădită de !udoare.noarea reginei şi a întregii mele a!e. u pot !ă ri!. I#am îngăduit reginei!ă meargă la %ârdăul lui 0e!mer, dar i#am ordonat !ă ia u ea o per!oană de înredere, ireproşabilii, !"ânta %iar. + -, daă ar 6 "o!t aşa5 + pu!e domnul de Cro!ne.



+ a ( întări şi ontele de 9ro&ene ( daă o "emeie a doamna deamballe, de pildă5 + ?rate, %iar pe doamna prinipe!a de amballe i#am indiat#o reginei,numai pe ea. + in ne"eriire, !ire, prin'e!a nu a "o!t luată.

+ =i bine ( adăugă regele, tulburat ( daă nea!ultarea a mer! atât dedeparte, trebuie !ă pedep!e! u a!prime pe &ino&at şi îl &oi pedep!i. 3i unumplit o"tat îi peetlui buzele, după e îi !"âşia!e inima. umai ă ( reluă el,mai înet ( tot mă mai îndoie!; e!te 6re!, dumnea&oa!tră nu împărtăşi'iaea!tă îndoială, dumnea&oa!tră nu !unte'i regele, !o'ul, prietenul elei aree!te auzată5 Vreau !ă înlătur aea!tă îndoială. ună; apăru un o6'er de!er&iiu. -:a'i ( poruni regele ( daă doamna prin'e!ă de amballe !e a:ă laregină !au e!te în apartamentul ei. + ire, doamna de amballe !e plimbă în grădina ea miă împreunău maie!tatea !a şi o altă doamnă. + $uga'i#o pe doamna prin'e!ă !ă &ină imediat aii.

6'erul pleă. + -um, domnilor, înă zee minute; n#aş şti e %otărâre !ă iau pânăatuni. 3i udo&i al @VI#lea, ontrar obieiului !ău, !e înruntă şi !e uită la eidoi martori ai durerii !ale, u o pri&ire aproape amenin'ătoare. Cei doi martoripă!trară tăerea. omnul de Cro!ne era u ade&ărat mâ%nit, domnul de9ro&ene !imula o tri!te'e de are !#ar 6 molip!it şi zeul 0omu!18 înper!oană. Un "oşnet uşor de măta!e în !patele uşii îl &e!ti pe rege ă prin'e!aamballe !e apropia. Capitolul @@@VII 9rin'e!a de amballe.

9rin'e!a de amballe intră, "rumoa!ă şi !enină, u "runtea netedă, ubulele răzle'e ale pieptănăturii îndrăzne' ridiate de pe tâmple, u!prânenele negre şi 6ne, pară de!enate u tuş, u o%ii !ăi albaştri,limpezi, imenşi, !trăluitori a !ide"ul, u na!ul !ău drept şi per"et, u buzelea!te şi &oluptoa!e totodată; toată aea!tă "rumu!e'e înununând un trup"ără egal, "ermea şi impunea. 9rin'e!a aduea u ea ael par"um de &irtu'i, de gra'ie şi imaterialitate,pe are a Valliere îl împrăştia înainte de a 6 de&enit "a&orită şi după e aăzut în dizgra'ie. Când o &ăzu &enind, zâmbitoare şi mode!tă, regele !e !im'i opleşit dedurere. FVai/ e gândi el. Ceea e &a ieşi din aea!tă gură &a 6 o o!ândă "ără

drept de apel.G + ua'i lo, prin'e!ă/ Pi!e !u&eranul, înlinându#!e adân. omnul de 9ro&ene !e apropie şi îi !ărută mâna. $egele !e reule!e. + Ce doreşte maie!tatea &oa!tră de la mine2 >ntrebă prin'e!a, u o&oe de înger. + in"orma'ie, doamnă, o in"orma'ie eată, &erişoară. + -ştept, !ire.



+ >n e zi a'i "o!t u regina la 9ari!2 Aândi'i#&ă bine. omnul de Cro!ne şi ontele de 9ro&ene !e pri&iră !urprinşi. + >n'elege'i#mă, domnilor ( le !pu!e regele. umnea&oa!tră nu &ă îndoi'i, eu în!ă da. >n on!ein'ă, întreb a un om are !e îndoieşte. + 0ieruri, !ire ( ră!pun!e prin'e!a.

+ 0ă &e'i ierta ( ontinuă udo&i al @VI#lea ( dar dore! !ă ştiuade&ărul, &erişoară. + >l &e'i şti întrebându#mă, !ire ( ră!pun!e u !implitate doamna deamballe. + 3i e a'i "ăut la 9ari!, &erişoară2 + -m mer! la domnul 0e!mer, în 9ia'a VendTme, !ire. Cei doi martori tre!ăriră, regele !e înroşi de emo'ie. + ingură2 pu!e el. + u, !ire, u maie!tatea !a regina. + Cu regina2 pune'i u regina2/ trigă udo&i al @VI#lea, luându#imâna u ardoare.

+ a, !ire. omnul de 9ro&ene şi domnul de Cro!ne !e apropiară,ului'i. 0aie!tatea &oa!tră i#a îngăduit reginei ( ontinuă doamna de amballe( el pu'in aşa mi#a !pu! maie!tatea !a. + 3i maie!tatea !a a&ea dreptate, &erişoară5 -um5 0i !e pare ăre!pir mai uşurat, deoaree doamna de amballe nu minte niiodată. + iiodată, !ire ( murmură prin'e!a. + , niiodată/ =lamă u on&ingere şi plin de el mai mare re!petdomntil de Cro!ne. -tuni, permite'i#mi, !ire5 + -, de!igur, &ă permit, domnule de Cro!ne; întreba'i, ereta'i, o trepe !umpa noa!#tră prin'e!ă pe bana auza'ilor, o la! în !tăpânireadumnea&oa!tră.

oamna de amballe zâmbi. + unt gata ( !pu!e ea. umai ă, !ire, tortura a "o!t abolită. + a, am abolit#o pentru eilal'i ( zi!e regele, !urâzând ( dar n#amabolit#o pentru mi#ne. + oamnă ( înepu şe"ul poli'iei ( a&e'i bunătatea !ă#i !pune'i regeluie a'i "ăut împreună u maie!tatea !a la domnul 0e!mer şi, în ultimul rând,um era îmbrăată maie!tatea !a2 + 0aie!tatea !a purta o ro%ie de ta"ta argintie, pelerină de mu!elinăbrodată, un manşon de %ermină, o pălărie de ati"ea roz u panglii marinegre. =rau !emnalmente u totul di"erite de ele ale li&ei. omnul de

Cro!ne !e arăta ne!pu! de !urprin!, ontele de 9ro&ene îşi ma!ă buzele.$egele îşi "rea mâinile. + 3i e a "ăut regina, îndată e a intrat2 >ntrebă el. + ire, a&e'i dreptate !ă !pune'i, Fîndată e a intratG, deoaree, deabia am intrat5 + >mpreună2 + a, !ire, împreună. Cum !puneam, de abia am intrat în primul !alon,unde nimeni nu ne#a dat aten'ie, atât de mare era intere!ul pe are#l



!târneau mi!terele magneti!mului, a o "emeie !e apropie de maie!tatea !aşi îi o"eri o ma!ă, implorând#o !ă nu "aă nii un pa! mai departe. + 3i dumnea&oa!tră &#a'i oprit2 >ntrebă grăbit ontele de 9ro&ene. + a, domnule. + 3i n#a'i mai treut pragul primului !alon2 >ntrebă domnul de Cro!ne.

+ u, domnule. + 3i a'i 'inut#o tot timpul de bra' pe regină2 Inter&eni regele, u o urmăde nelinişte. + Dot timpul; bra'ul maie!tă'ii !ale !#a !prijinit pe bra'ul meu. + =i bine ( izbuni regele ( e rede'i, domnule de Cro!ne2 Ce !pune'i,"rate dragă2 + =!te etraordinar, e!te nemaipomenit ( zi!e domnul de 9ro&ene,!imulând o &e!elie are lă!a !ă !e &adă, mai bine deât ar 6 "ăut#o îndoiala,tot neazul pe are îl !im'ea la auzul ae!tor &eşti. + u e!te nimi nemaipomenit ( !e grăbi !ă ră!pundă domnul deCro!ne, pe are buuria ne!tânjenita a regelui îl "ăea !ă aibă remuşări. Dot

e a !pu! doamna prin'e!a nu poate 6 deât ade&ărul ade&ărat. + $ezultă dei25 Pi!e domnul de 9ro&ene. + $ezultă dei ă agen'ii mei !#au înşelat, mon!eniore. + Vorbi'i !erio!2 >ntrebă ontele de 9ro&ene, u aeeaşi nelinişte. + Hineîn'ele!, mon!eniore, agen'ii mei !#au înşelat. 0aie!tatea !a a"ăut eea e a !pu! doamna de amballe, nimi alte&a. >n eea e#lpri&eşte pe gazetar, daă eu !unt on&in! de !pu!ele u de!ă&ârşireade&ărate ale doamnei prin'e!e, red ă şi !eătură a!ta, trebuie !ă 6e; mădu !ă trimit imediat ordinul de are!tare. oamna de amballe întorea apul ând într#o parte, ând în ealaltă,u liniştea pe are 'i#o dă inoen'a are &rea !ă ştie e !e întâmpla, o

inoen'ă în aeeaşi mă!ură plină de uriozitate, a şi de teamă. + Un moment ( inter&eni regele ( un moment; a&em de!tul timp !ă#l!pânzurăm pe gazetar. -'i pomenit de!pre o "emeie are a oprit#o pe reginăla intrarea în !alon, prin'e!ă. pune'i#ne ine era "emeia. + 0aie!tatea !a părea a o unoaşte, !ire; &oi !pune %iar, deoareenu mint niiodată, ă ştiu ă maie!tatea !ă o unoaşte. + -şadar, &erişoară, trebuie !ă &orbe! u aea!tă "emeie, e!teneapărat ne&oie. -ii !e a:a întregul ade&ăr; numai aii !e a:ă %eiami!terului. + -!ta#i şi părerea mea ( înu&iin'ă domnul de Cro!ne ând regele !e întoar!e !pre el.

+ Vorbe5 + 0urmură ontele de 9ro&ene. Iată o "emeie are mi !e pare un "elde zeu al tuturor dezlegărilor. Verişoară ( ro!ti el u &oe tare ( regina n#amărturi!it ă o unoaşte pe aea "emeie2 + 0aie!tatea !ă nu mi#a mărturi!it, mon!eniore, mi#a po&e!tit. + ?ratele no!tru &rea !ă &ă !pună ( !e ame!tea regele ( ă daăregină o unoaşte pe aea "emeie, dumnea&oa!tră de a!emenea îi şti'inumele.



+ =!te doamna de a 0otte Valoi!. + Intriganta a!ta/ trigă regele, u iudă. + Cerşetoarea a!ta/ =lamă ontele. rae, drae/ Va 6 greu !ă#ipunem întrebări; e tare şireată. + Vom 6 şi noi la "el de şire'i u ea ( !pu!e domnul de Cro!ne. 3i, de

alt"el, nu mai e!te ne&oie de şiretenie, după ele relatate de doamna deamballe. -!t"el ă la primul u&ânt al regelui5 + u, nu ( zi!e udo&i al @VI#lea, de!urajat ( n#am nii un %e" !#o&ăd pe regina într#o !oietate atât de neplăută. $egină e!te atât de bună, înât, !ub pretetul !ărăiei, !e adună în jurul ei tot e e!te mai dubio! dinrândurile nobilimii in"erioare a regatului. + oamna de a 0otte e!te o Valoi! autentia ( preiză doamna deamballe. + ă 6e tot e &rea, &erişoară dragă, eu nu dore! !ă pună piiorul aii.0ai bine mă lip!e! de buuria imen!ă pe are mi#ar 6 "ăut#o totaladez&ino&ă'ire a reginei; pre"er !ă renun' la aea!tă buurie, deât !ă mă a:u

în prezen'a unei a!emenea 6in'e. + 3i, u toate ae!tea, &ă &e'i a:a/ trigă regina, palidă de mânie şi,de!%izând uşa abinetului, apăru în"rumu!e'ată de o nobilă indignare, în"a'a o%ilor ului'i ai ontelui de 9ro&ene, are !alută u !tân#găie din!patele uşii, e !e trânti u zgomot. a, !ire ( ontinuă regina ( nu e!te!u6ient !ă !pui* F0i#ar plăea !au n#am %e" !ă o &ăd pe 6in'a aeeaG.-ea!tă 6in'ă e!te un martor ăruia inteligen'a auzatorilor mei5 + 3i#l pri&i pe umnatul !ău +5 3i "ran%e'a judeătorilor mei5 + e întoar!e !pre rege şi domnul de Cro!ne +5 Căruia, în 6ne,propria !a onştiin'ă, oriât de per&ertita ar 6, îi &or !mulge ade&ărul. =u, eaauzată, er !ă 6e a!ultată aea!tă "emeie şi o &e'i a!ulta.

+ oamnă ( !e grăbi !ă !pună regele ( red ă &ă da'i !eama ă n#o !ătrimitem !ă 6e adu!ă doamna de a 0otte pentru a#i "ae in!tea de adepune mărturie pentru !au împotri&a dumnea&oa!tră. =u nu pun în aeeaşibalan'ă onoarea dumnea&oa!tră u !ineritatea ae!tei "emei. + u &om trimite după doamna de a 0otte, !ire, pentru ă ea !e a:ăaii. + -ii2/ trigă regele, !ărind de pară ar 6 ălat pe un şarpe. -ii2 + ire, după um şti'i, am &izitat o "emeie ne"eriită şi are poartă unnume ilu!tru. >n ziua aeea, ând !#au !pu! atâtea lururi5 + 3i îl pri&i 'intă pe!te umăr pe ontele de 9ro&ene, are ar 6 pre"erat!ă 6e la o !ută de piioare !ub pământ, dar a ărui "a'ă lătărea'ă şi

inepre!i&ă părea ă aprobă ele e !e !puneau aolo. + =i bine2 Pi!e udo&i al @VI#lea. + =i bine, !ire, în ziua aeea am uitat la doamna de a. 0otte unobiet, o utiu'ă. 0i#a adu!#o a!tăzi; de aeea doamna de a 0otte !e a:ăaii. + u, nu5 =u m#am on&in! ( !pu!e regele ( mai bine !ă rămână aşa. + -, nu, eu nu !unt mul'umită ( repliă regina. &oi adue aii. ealt"el, de e atâta repul!ie2 Ce a "ăut2 Ce e!te la mijlo2 aă nu ştiu,



!pune'i#mi. <aide, domnule de Cro!ne, dumneata are le ştii pe toate,&orbeşte. + u ştiu nimi are !ă 6e de"a&orabil ae!tei doamne, ră!pun!edemnitarul. + -de&ărat2

+ ?ără îndoială. = !ăraă, a!ta e tot; pu'in am ambi'ioa!a, poate. + -mbi'ia e!te &oea !ângelui. aă nu ai deât ae!t luru împotri&aei, regele poate !ă#i îngăduie !ă depună mărturie. + u ştiu ( ră!pun!e udo&i al @VI#lea ( dar eu am pre!entimente,in!tinte, !imt ă "emeia a!ta îmi &a adue nenoroire, &a 6 o !ur!ă deneplăeri în &ia'a mea5 ă o oprim la timp. + %, !ire, e !uper!ti'ie/ u#te şi#o %eamă ( !e adre!ă reginaprin'e!ei de amballe. Cini minute mai târziu, Beanne, mode!tă, părând de#a dreptul ruşinată,dar a&ând multă di!tin'ie în ge!turi şi îmbrăăminte, intra u pa! domol înabinetul regelui.

udo&i al @VI#lea, de nelintit în antipatia !a, !e întor!e!e u !patele lauşă. Cu oatele pe birou, u apul în palme, părea u de!ă&ârşire !trăin înmijloul elorlal'i. Contele de 9ro&ene o pri&ea pe Beanne u o in!i!ten'ă atâtde !tânjenitoare, înât daă mode!tia ei ar 6 "o!t reală, aea!tă "emeie ar 6trebuit !ă !e !imtă paralizată şi inapabilă !ă mai ro!tea!ă măar un !inguru&ânt. ar numai atâta era prea pu'in a !#o intimideze pe Beanne. ii unrege, nii un împărat, u toate !eptrele lor, nii un papă, u tiara !a, nii o"or'ă di&ină, nii o putere a in"ernului n#ar 6 &rut !ă tulbure aea!tă minte de6er, !ă o în!păimânte !au !ă o îngenun%eze. + oamnă ( i !e adre!ă regina, duând#o până la rege ( &ă rog !ă a&e'iamabilitatea şi !ă !pune'i e a'i "ăut în ziua ând eu am "o!t în &izită la

domnul 0e!mer; &ă rog !ă !pune'i totul în amănunt. Beanne tăea. + ?ără rezer&e, "ără menajamente. imi deât numai ade&ărul, aşaum !#a în!ri! în memoria dumnea&oa!tră. 3i regina !e aşeză într#un "otoliu, pentru a martorul !ă nu 6e in:uen'atde pri&irea ei. Ce rol pentru Beanne/ 9entru ea, a ărui per!piaitate g%ii!e ă reginaare ne&oie de ea, pentru ea, are !im'ea ă 0aria#-ntoaneta e!te bănuită, iarea o putea apăra "ără !ă !e îndepărteze de ade&ăr. riare alta, a&ând aea!tă on&ingere, ar 6 edat plăerii de ademon!tra ne&ino&a'i reginei, eagerând do&ezile. Beanne, în!ă, era o natură

atât de !ubtilă, atât de ra6nată, atât de puterniă, înât !e mărgini la !implaepunere a "aptelor. + ire ( înepu ea ( m#am du! la domnul 0e!mer din uriozitate, um!e due întregul 9ari!. petaolul mi !#a părut întruât&a am gro!olan. -m&rut !ă ple. Când, deodată, în pragul uşii, la intrare, o zăre! pe maie!tatea!a, pe are a&u!e!em in!tea !ă o &ăd u o !eară mai înainte, "ără !ă ştiuine e!te, maie!tatea !a, a ărei generozitate mi#a dez&ăluit rangul !ău. Cândam &ăzut augu!tele !ale tră!ături, are nu !e &or şterge niiodată din



memoria mea, mi !#a părut ă prezen'a maie!tă'ii !ale regină e!tenepotri&ită în loul aela, unde multe !u"erin'e şi &indeări inepliabile !unt în"ă'işate a un !petaol. Cer u umilin'ă iertare maie!tă'ii !ale de a 6 îndrăznit !ă#mi iau libertatea !ă mă gânde! la omportamentul !ău, dartotul !#a petreut "ulgerător, poate a a'ionat in!tintul meu de "emeie; er

iertare în genun%i, daă am treut dinolo de limita re!petului pe are îldatorez elor mai mii ge!turi ale maie!tă'ii !ale. -ii ea !e opri, !imulând emo'ia, pleând apul, ajungând printr#o artănemaipomenita la !u"oarea are preede larimile. omnul de Cro!ne "uemo'ionat, doamna de amballe !e !im'i atra!ă de araterul ae!tei "emeiare părea !ă 6e deliată, timidă, !pirituală şi bună. omnul de 9ro&ene !ezăpăi. $egina îi mul'umi Beannei u o pri&ire, pe are aea!ta o aştepta !au,mai prei!, o pândea u o pre"ăută nerăbdare. + =i bine ( zi!e regina ( a'i auzit, !ire2 $egele nu !e mişa. + u a&eam ne&oie de mărturia doamnei ( ră!pun!e el.

+ 0i !#a !pu! !ă &orbe! ( obietă u timiditate Beanne ( şi a trebuit !ămă !upun. + e!tul/ Izbuni u &e%emen'ă udo&i al @VI#lea. Când regina !puneun luru, nu are ne&oie de martori pentru a 6 rezută ă !pune ade&ărul.Când regina are în&oirea mea, nu trebuie !ă aute !prijin la nimeni. 3i are în&oirea mea. $o!tind ae!te u&inte, !tri&itoare pentru domnul de 9ro&ene, !eridiă. $egina nu pierdu prilejul de a zâmbi di!pre'uitor. $egele întoar!e!patele "ratelui !ău şi !ăruta mâna 0ariei#-ntoaneta şi prin'e!ei de amballe.-e!teia din urmă îi îngădui !ă !e retragă, erându#i iertare de a o 6 deranjat,pentru nimi, adaugă el. oamnei de a 0otte nu îi adre!ă nii un u&ânt,

nii o pri&ire; dar um era obligat !ă treaă prin "a'a ei pentru a !e întoare la"otoliul !ău şi um !e temea !ă nu o !upere pe regină, 6ind nepolitio! înprezen'a !a u o in&itată, !e !ili !ă#i adre!eze Beannei un mi !alut, ăruiaaea!ta îi ră!pun!e iară grabă u o re&eren'ă adână menită !ă#i !oată îne&iden'ă întreaga !a gra'ie. oamna de amballe ieşi prima din abinet, apoi doamna de a 0otte,pe are regina o po"ti !ă ia!ă înaintea !a şi, în !"ârşit, regina, are !%imbă oultimă pri&ire, aproape tandră, u regele. 9e oridor !e auziră apoi gla!urile elor trei "emei, are !e îndepărtauşuşotind. -tuni udo&i al @VI#lea !e întoar!e !pre ontele de 9ro&ene* + ?rate dragă, nu te mai re'in. Drebuie !ă pun la punt unele treburi

împreună u domnul omandant al poli'iei. >'i mul'ume! ă ai aordataten'ie ae!tei depline, totale şi !trăluitoare dez&ino&ă'iri a !orei dumitale. =le!ne de &ăzut ă eşti la "el de buuro! ă şi mine, a !ă nu !pun deât atât.>ntre noi doi aum, domnule de Cro!ne. -şeza'i#&ă aii, &ă rog. Contele de 9ro&ene !alută, mereu u zâmbetul pe buze şi ieşi dinabinet numai după e nu le mai auzi pe doamne şi ând !ooti ă !e a:adeparte de orie pri&ire ironiă !au de &reun u&ânt răutăio!. Capitolul @@@VIII a regină.



upă e ieşi din abinetul lui udo&i al @VI#lea, regina ântări în !ineaei toată primejdia ne!pu! de mare prin are treu!e. 3tiu !ă apreiezedeliate'ea şi rezer&a u are Beanne îşi "ău!e impro&izata !a depozi'ie, a şitatul, într#ade&ăr remarabil, u are, după !ue!ul !ău, rămă!e!e înumbră.

>ntr#ade&ăr, Beanne, are, printr#un noro ne!perat, "u!e!e ini'iată dintr#un "o în aele !erete intime pe are urtenii ei mai abili le &ânează zeeani "ără !ă le atle şi !im'ind ă adu!e!e !er&iii într#o zi importantă pentruregina, nu lă!a !ă i !e itea!ă pe "a'ă niiunul din aele !emne pe are!u!eptibilitatea orgolioa!a a elor mari ştiu !ă le de!opere pe %ipurile!ubalternilor -!t"el a regina nu !e mul'umi ă Beanne !ă#şi prezinte omagiileşi !ă plee, i o re'inu şi, u un zâmbet amabil, îi !pu!e* + =!te un ade&ărat noro, onte!ă, ă m#ai împiediat !ă intru la0e!mer, u prin'e!a de amballe. Ce mârşă&ie/ -m "o!t &ăzută, de!igur, 6ela uşă, 6e în antiameră şi de aii !#a ajun! !ă !e !pună ă am "o!t %iar îneea e nume! ei !ala rizelor. 9ară aşa i !e !pune2

+ a, !ala rizelor, doamnă. + ar um !e "ae ă ( zi!e prin'e!a de amballe ( daă ei de "a'ă auştiut ă regina era aolo, agen'ii domnului de Cro!ne !#au înşelat2 -ii e!temi!terul, după mine; agen'ii şe"ului poli'iei !u!'in u tărie ă regină a "o!t în!ala rizelor. + -i dreptate5 + $o!ti gânditoare regina. 3i domnul de Cro!ne, are e!te un om in!titşi are mă iubeşte, nu are nii un intere!; în!ă agen'ii au putut 6 plăti'i,!umpa mea amballe. -m duşmani, după um &ezi. Drebuie ă z&onul ae!ta!e întemeiază pe e&a. ez&ălui'i#ne mi!terul, doamna onte!ă. 0ai întâi,tiăloa!a 6'uia mă de!rie "a!inată, pierdută şi în a!emenea mă!ură în

puterea magneti!mului, înât îmi pierdu!em %iar demnitatea de "emeie. Câtade&ăr e!te în toată po&e!tea a!ta2 ă 6 "o!t oare în ziua aeea &reo "emeieaolo52 Beanne roşi. eretul pe are îl de'inea îi apărea din nou, ael !eret eputea 6 !pulberat u un u&ânt, năruind a!t"el ne"a!ta !a in:uen'ă a!uprade!tinului reginei. aă Beanne ar 6 dezlegat taina, ar 6 pierdut prilejul de ade&eni utilă, indi!pen!abila %iar maie!tă'ii !ale. impezirea !itua'iei i#ar 6di!tru! &iitorul; de aeea !e arătă rezer&ată a şi prima oară. + oamnă ( !pu!e ea ( !e a:a, într#ade&ăr, aolo o "emeie "oarteagitată are atrăgea aten'ia tuturor prin on&ul!iile şi delirul !ău. ar mi !epare5

+ Vi !e pare ( inter&eni grăbită regina ( a aea!tă "emeie era o atri'aoareare !au poate o "ată din popor şi nu regina ?ran'ei, nu#i aşa2 + e!igur, doamnă. + Conte!ă, a'i ră!pun! "oarte bine regelui; aum e!te rândul meu !ă &ă întreb. pune'i#mi în e !itua'ie &ă a:a'i2 Când !ooti'i ă &e'i putea !ă &i !ereunoa!ă drepturile2 #ai impre!ia ă &ine ine&a, prin'e!ă2 Intră doamna de 0i!erE.



+ 0aie!tatea &oa!tră o poate primi pe domnişoara de Da&emeE2>ntrebă ameri!ta. + 9e ea, de!igur/ %, e eremonioa!ă e!te/ u uită niiodată eti%eta.-ndreea/ -ndreea/ Intră/ + 0aie!tatea &oa!tră e!te prea bună u mine/ pu!e tânăra "ată,

!alutând gra'io!. -tuni o zări pe Beanne, are, reuno!ând#o pe ea de a doua doamnăgermana a !oietă'ii de bine"aere, de&eni şi mai mode!tă şi roşi la omandă.9rin'e!a de amballe pro6tă de "aptul ă regina a&ea atâta lume în jur pentrua !e întoare la eau, la duele de 9ent%i)&re. -ndreea !e aşeză alături de0aria#-ntoaneta, a'intind a!upra doamnei de a 0otte o%ii !ăi linişti'i şipătrunzători. + -ndreea ( !pu!e regina ( iat#o pe doamnă pe are ne#am du! !#o&edem în ultima zi a îng%e'ului. + -m reuno!ut#o pe doamna ( ră!pun!e -ndreea, înlinându#!e. Beanne, tru"aşă, îneră !ă aute pe %ipul -ndreei o urmă de gelozie.

u &ăzu în!ă nimi alte&a deât o totală indi"eren'ă. -ndreea ( a&ândaeleaşi pa!iuni a şi regina, -ndreea, "emeie, dar !uperioară tuturor "emeilorprin bunătate, inteligen'ă şi generozitate daă ar 6 "o!t "eriită ( !e în%idea într#o atitudine ree, de nepătrun!, eea e întreaga urte lua drept mândrapudoare de iană "eioară. + 3tii e i !#a !pu! regelui de!pre mine2 >ntrebă regina. + I !#au !pu! probabil o mul'ime de răută'i ( ră!pun!e -ndreea. + eoaree pu'ini !unt apabili !ă &adă binele şi "rumo!ul. + Iată ( zi!e Beanne, u !implitate ( ea mai "rumoa!ă "rază pe are amauzit#o. -m !pu! "rumoa!ă, pentru ă eprimă per"et un !entiment pe are l#am a&ut toată &ia'a şi pe are biata mea minte n#ar 6 ştiut !ă#l "ormuleze

a!t"el niiodată. + -ndreea, î'i &oi i!tori!i totul. + -%, ştiu de!pre e e!te &orba* domnul onte de 9ro&ene a po&e!titadineauri, una dintre prietenele mele l#a auzit. + =!te un jo îndemânati ( !pu!e u mânie regina ( !ă ră!pândeştiminiuna după e ai adu! omagii ade&ărului. ă lă!ăm a!ta. Domai di!utamu onte!a de!pre !itua'ia !a. Cine &ă protejează, onte!ă2 + umnea&oa!tră, doamnă ( ro!ti u îndrăzneală Beanne.umnea&oa!tră, are îmi permite'i !ă &ă !ărut mâna. + -re uraj ( i !e adre!ă -ndreei 0aria#-ntoaneta. >mi plae îndrăzneala ei.

-ndreea nu ră!pun!e. + oamna ( ontinuă Beanne ( pu'ini !#au a&enturat !ă mă protejezeând mă zbăteam în lip!uri şi în uitare; aum în!ă, după e am "o!t &ăzută laVer!aille!, toată lumea îşi &a di!puta dreptul de a 6 pe plaul reginei, &reau!ă !pun al ui&a ăreia maie!tatea !a a bine&oit !ă#i arune o pri&ire. + =i, um2 >ntrebă regina, aşezându#!e. imeni n#a "o!t atât de urajo!!au atât de orupt a !ă &ă protejeze pentru dumnea&oa!tră înşi&ă2



+ >ntâi a "o!t doamna de Houlain&illier!, o "emeie de !u:et; apoidomnul de Houlain#&illier!, un protetor orupt5 e ând m#am ă!ătorit în!ă, nimeni, &ai, nimeni/ =lamă ea, pre"ăându#!e ă !e înăbuşe. -%,iertare, uitam un bărbat urtenitor, un prin' genero!5 + Un prin'2/ Cine oare, onte!a2

+ omnul ardinal de $o%an. $egina !e întoar!e iute !pre Beanne. + uşmanul meu/ $o!ti ea, zâmbind. + =l, duşmanul maie!tă'ii &oa!tre2/ =lamă Beanne. Vai, doamnă/ + #ar părea ă &a miră, onte!a, ă o regină îre duşmani. e &ede ăn#a'i trăit la urte/ + ar, doamnă, ardinalul o adora pe maie!tatea &oa!tră, el pu'in aşaştiam; !unt !igură ă nu m#am înşelat şi ă re!petul !ău pentru augu!ta!o'ie a regelui nu e!te egalat deât de de&otamentul !ău. + , &ă red, onte!ă ( reluă 0aria#-ntoaneta, dând "râu liberobişnuitei !ale bune di!pozi'ii. a, a&e'i dreptate, ardinalul mă iubeşte

ne!pu!. $o!tind ae!te u&inte, !e întoar!e !pre -ndreea de Da&emeE şiizbuni într#un puterni %o%ot de râ!. =i bine, da, onte!a, domnul ardinalmă adoră. Iată de e şi e!te duşmanul meu. Beanne de la 0otte !e pre"ău anu în'elege. -şadar, !unte'i protejata domnului ar%iepi!op, prin'ul oui! de$o%an/ Continuă regina. 9o&e!ti'i#ne, onte!a/ + = "oarte !implu, doamna. =elen'a !a m#a ajutat în "elul el maimărinimo!, mai deliat, alegând mijloaele ele mai ingenioa!e. + ?oarte bine. 9rin'ul oui! e!te genero!, nu putem !ă n#o !punem. Cezii, -ndreea, oare domnul ardinal n#ar putea 6 uprin! şi de adora'ie pentrudrăgălaşa onte!a2 =i, e !pune'i, onte!a2 3i 0aria#-ntoaneta izbuni din nou în &oioa!e triluri de râ!, &e!elie pe

are domnişoara de Da&emeE, întotdeauna !erioa!ă, nu o împărtăşea delo. Fu !e poate a aea!ta &e!elie zgomotoa!a !ă nu 6e pre"ăuta, îşi zi!e Beanne. ă &edem.G + oamnă ( ro!ti ea, u un aer gra& şi on&in! ( am in!tea de a aduela unoştin'a maie!tă'ii &oa!tre ă domnul de $o%an5 + Hine, bine ( o întrerup!e regina. eoaree îi 'ine'i parte u atâtazel5 eoaree !unte'i prietena lui5 + %, doamna/ =lamă Beanne, u o gra'ioa!ă epre!ie, pudiă şire!petuoa!ă în aelaşi timp. + Hine, !umpa mea, bine ( relua regina, u un zâmbet ald. ar întreba'i#l e#a "ăut u şu&i'a de păr, pe are a pu! !ă mi#o "ure unul dintre

oa"ori; omul, de alt"el, a plătit !ump aea!tă glumă, pentru ă l#amalungat. + 0aie!tatea &oa!tră mă uluieşte ( !pu!e Beanne. Cum a putut "aeuna a a!ta, domnul de $o%an2 + =i, da5 -dora'ie, mereu adora'ie. upă e la Viena m#a dete!tat,după e a "olo!it totul, după e a înerat totul a !ă împiedie ă!ătoriaproietată între rege şi mine, într#o bună zi şi#a dat !eama ă eram "emeie şiă eram regina lui; a el, marele diplomat, a în&ă'at e&a şi ă &oi a&ea un



g%impe împotri&a lui. -tuni !umpul meu prin' !#a temut pentru &iitorul !ău.3i a "ăut şi el a to'i ei de pro"e!ia !a, are nu mai ştiu um !ă#i ridie în!la&ă erului pe ei de are !e tem mai mult. 3i um &edea ă !unt tânără,um mă redea proa!tă şi "ri&olă, !#a tran!"ormat în C)ladon1L. upă!u!pine, pri&iri languroa!e, !#a u"undat în adora'ie, um !pune'i. 0ă adora,

nu#i aşa, -ndreea2 + oamnă/ Pi!e aea!ta înlinându#!e. + a5 -ndreea nu &rea nii ea !ă !e ompromită; eu în!ă ri!; elpu'in oroana !ă 6e bună de e&a. Conte!a, ardinalul mă adora, ştiu şi eu,şti'i şi dumnea&oa!tră. =!te un luru !tabilit; !pune'i#i ă nu !unt !upărată peel. -e!te u&inte are în%ideau în ele o ironie amară pătrun!eră adân îninima orupta a Beannei de a 0otte. aă ar 6 "o!t nobilă, pură şi leală, n#ar6 &ăzut deât di!pre'ul ab!olut al "emeii, deât di!pre'ul ab!olut al unei 6in'e"ără de intrigile e olăie în jurul ei. Beanne, 6re &ulgară şi oruptă, întrezărimultă iudă în aea!tă izbunire de mânie a reginei "a'a de purtarea

domnului ardinal de $o%an. =a îşi aminti de z&onurile de la urte, z&onuri!andaloa!e, are, ieşind din antiameră regelui, ajun!e!eră până în ele mai îndepărtate ma%alale ale 9ari!ului, gă!ind pretutindeni eou. Cardinalul, are iubea "emeile pentru "eminitatea lor, îi !pu!e!e luiudo&i al @V#lea, are şi el, la rândul !ău, le iubea pentru aelaşi moti&, ă&iitoarea regină a ?ran'ei e!te lip!ită de ae!t atribut. Beanne, a "emeie din reştet până#n tălpi, Beanne, mândră de 6ee 6rde păr ai ei, Beanne, are &oia !ă plaă şi !ă în&ingă "olo!indu#şi toate armele,era inapabilă !ă în'eleagă ă o "emeie poate !ă gândea!ă alt"el deât ea înae!t domeniu atât de deliat um e!te drago!tea. F0aie!tă'ii !ale îi e iudă ( îşi zi!e în !inea ei. r, daă îi e iudă,

trebuie !ă mai 6e şi alte&a la mijlo.G ooti dei ă trebuie !ă in!i!te a !ă înere !ă "aă lumină şi înepu !ă#l apere pe domnul de $o%an, u toatăinteligen'a şi indi!re'ia u are natura, mamă bună, o înze!tra!e din belşug. $egina a!ulta. F= atentăG ( îşi !pu!e Beanne. 3i onte!a, înşelată de 6rea ei rea, niimăar nu#şi dădu !eama ă regina a!ulta din bună&oin'a, pentru ă la urte!e obişnuia a nimeni, niiodată, !ă nu &orbea!ă de bine pe ei de!pre are!tăpânul gândeşte rău. -ea!tă înălare u totul nouă a tradi'iilor, aea!tăderogare de la obieiurile palatului o buură, aproape o înânta pe regină.0aria#-ntoaneta redea ă de!operi!e o inimă, aolo unde natura nu pu!e!edeât un burete u!at şi laom.

Con&er!a'ia ontinuă !ă !e de!"ăşoare u "amiliaritatea pe are opermitea regina, în bună&oin'a !a. Beanne !tătea a pe g%impi. =ra !tânjenită;nu mai &edea po!ibilitatea de a plea "ără a 6 onediată, ea are până maiadineauri jua!e rolul atât de plăut al !trăinei are nu ere deât !ă !eretragă; deodată în!ă, o &oe tânără, &e!elă, zgomotoa!ă ră!ună în amerade alături. + Contele dR-rtoi!/ =lamă regina.



-ndreea !e ridiă imediat. Beanne !e pregăti !ă plee, dar prin'ul intrăatât de repede în amera unde !e a:a regina, înât a plea "ără !ă 6iob!er&at părea aproape u neputin'ă. Cu toate ae!tea, doamna de a 0ottegă!i eea e numim în teatru o ieşire din !enă. Văzând#o pe drăgălaşa"ăptură, prin'ul !e opri şi o !alută.

+ oamna onte!a de a 0otte ( zi!e regina, prezentând#o prin'ului pe Beanne. + -%/ -%/ =lamă ontele dR-rtoi!. per ă nu &ă alung, doamnăonte!ă. $egina îi "ău un !emn -ndreei !ă o re'ină pe Beanne. emnul &oia !ă!pună* Foream !ă dăruie! e&a doamnei de a 0otte; nu am a&ut timpul;!ă amânăm pe mai târziu.G + V#a'i întor! dei de la &ânătoarea de lupi ( zi!e regina, dând mânaumnatului ei, după obieiul engleze!, din nou "oarte la modă. + a, dragă !oră şi a "o!t o &ânătoare reuşită. -m omorât şapte, eeae e!te enorm ( ră!pun!e prin'ul.

+ I#a'i omorât !ingur2 + u !unt "oarte !igur ( repliă el, râzând ( dar aşa mi !#a !pu!.eoamdată în!ă, dragă !ora, ştia'i ă am âştigat şapte !ute de li&re2 + =i, um2 + -:a'i ă !e plăteşte o !ută de li&re de ap pentru ae!te di%ănii în"rioşătoare. = !ump, e#i drept, dar eu aş da buuro! două !ute pentru unap de gazetar. umnea#&oa!tră, !umpă !oră2 + -%/ -'i şi a:at po&e!tea2 Pi!e regina. + omnul de 9ro&ene mi#a i!tori!it#o. + -%a, lururile au ajun! la a treia mână ( reluă 0aria#-ntoaneta.Contele de 9ro&ene e!te un po&e!titor tenae, neobo!it. 9o&e!ti'i#ne şi nouă

um &#a în"ă'işat toată i!toria a!ta5 + >n &er!iunea lui !unte'i mai albă a %ermina, mai albă a Venu!#-"rodita. + 3i %iar &#a po&e!tit toată a&entura2 + -&entura gazetarului, da, dragă !oră. ar maie!tatea &oa!tră a "o!tla înăl'ime. Ha %iar !#ar putea !pune, daă am "ae un alambur, um "aedomnul de HiX&re în 6eare zi, ă F-"aerea %ârdăului e!te !pălatăG. + %, oribil jo de u&inte/ + oră !umpă, nu batjoori'i un &iteaz are &ă pune la piioare laneaşi bra'ul !ău. in "eriire, n#a&e'i ne&oie de nimeni. -%, !unte'i u ade&ărat"eriită/

+ -ea!ta numi'i "eriire2/ II auzi, -ndreea2 Beanne înepu !ă râdă. Contele, pri&ind#o neînetat, o înuraja. I !eadre!ă -ndreei, dar ră!pundea lui Beanne. + Hineîn'ele! ă e!te o "eriire ( repetă ontele dR-rtoi! ( deoaree, !eputea prea bine* + 1 ( a doamna de amballe !ă nu 6 "o!t u dumnea&oa!tră. + Vă în%ipui'i ă m#aş 6 du! !ingură2



+ ( ă nu o întâlni'i aolo pe doamna de a 0otte, are !ă &ă împiedie !ă intra'i. + -%/ Va !ă ziă şti'i ă doamna onte!ă era aolo2 + ragă !oră, ând domnul onte de 9ro&ene po&e!teşte, po&e!teştede#a 6r#a#păr. #ar mai 6 putut apoi a doamna de a 0otte !ă nu !e a:e

tomai la 'an la Ver!aille!, a !ă poată depune pe lo mărturie. >mi &e'iră!punde, "ără îndoială, ă &irtutea şi ne&ino&ă'ia !unt a &ioletele, are nuau ne&oie !ă 6e &ăzute pentru a 6 !im'ite şi reuno!ute; dar &ioletele, dragă!oră, !unt ule!e în bu%ete, ând !unt &ăzute şi arunate după e au "o!tmiro!ite. Iată onluzia mea. + ?rumoa!ă, n#am e zie/ + iau aşa um e!te; &#am do&edit ă a'i a&ut noro. + #a'i do&edit#o bine. + Drebuie !#o do&ede! mai bine2 + #ar 6 de pri!o!. + =i bine, !unte'i nedreapta în&ino&ă'ind noroul ( !pu!e ontele şi,

"ăând o piruetă, !e lă!ă !ă adă pe anapea lângă regină ( deoaree a'i!ăpat din "aimoa!ă e!apadă u abrioleta5 + Una ( zi!e regina, numărând pe degete. + -'i "o!t !al&ată de %ârdău5 + ?ie, o număr. ouă. -lte&a2 + 3i de po&e!tea u balul ( îi !u:ă el la ure%e. + Ce bal2 + Halul perei. + 9o"tim52 + pun balul perei, dragă !oră. + u &ă în'eleg.

Contele înepu !ă râdă. + Că pro!t mai !unt &orbindu#&ă de!pre un !eret5 + Un !eret2/ ?rate dragă, &ăd ă &orbi'i de!pre balul perei. 0ă"ae'i, într#ade&ăr, urioa!ă. Cu&intele bal, operă ajun!eră la ure%ile Beannei. =a iuli ure%ea. + !!t/ ?ău prin'ul. + Ha delo, ba delo/ =plia'i#ne/ $ipo!tă regina. Vorbi'i de!pre e&ae !#a întâmplat la peră; de!pre e anume2 + Vă implor, 6e#&ă milă5/ + In!i!t !ă &orbi'i, onte. + Iar eu in!i!t !ă ta, dragă !oră.

+ Vre'i !ă mă !upăra'i2 + iideum. 9re!upun ă am !pu! de!tul a !ă în'elege'i. + #a'i !pu! ab!olut nimi. + -%, !urioară, aum dumnea&oa!tră !unte'i ea are mă "ae'iurio!5 =i bine, &orbi'i !erio!2 + 9e u&ânt de onoare, nu glume! delo. + ori'i !ă &orbe!2 + Imediat.



+ ă mergem alături ( zi!e el, arătând !pre Beanne şi !pre -ndreea. + -ii/ -ii/ u e!te niiodată prea multă lume ând e &orba de oeplia'ie. + V#am pre&enit, !oră dragă/ + Dotuşi ri!.

+ u a'i "o!t la ultimul bal al perei2 + =u2/ =lamă regina. =u la balul perei2/ + ă tăem/ Vă implor/ + -, nu, dimpotri&ă, !ă !trigăm, dragă "rate5 pune'i ă eu am "o!t labalul perei2 + a, "ără îndoială ă a'i "o!t. + 0#a'i şi &ăzut, poate2 Pi!e ea, u ironie, înerând !ă glumea!ă. + Hineîn'ele! ă &#am &ăzut. + 9e mine2 9e mine52 + 9e dumnea&oa!tră/ C%iar pe dumnea&oa!tră/ + e nerezut/

+ -şa mi#am zi! şi eu. + e e nu !pune'i ă mi#a'i şi &orbit2 -r a&ea şi mai mult %az. + 9e legea mea/ -m &rut !ă &ă &orbe!, dar în lipa aeea un &al demăşti ne#a de!păr'it. + unte'i nebun/ + =ram !igur ă &e'i !pune a!ta. #ar 6 trebuit !ă mă epun, e!tegreşeala mea. $egina !e ridiă bru! şi, neliniştita, "ău â'i&a paşi prin ameră.Contele o pri&ea mirat. -ndreea !e#n6oră de teamă şi îngrijorare. Beanne îşi în6p!e ung%iile în ame a !ă#şi pă!treze 6rea. $egina !e opri loului. + 9rietene ( !e adre!ă ea tânărului prin' ( !ă nu glumim. upă um

&ede'i, am un arater unt, îmi pierd iute răbdarea; mărturi!i'i ă a'i &rut !ă&ă di!tra'i pe !ooteala mea şi &oi 6 "oarte buuroa!ă. + aă dori'i, mărturi!e!, draga !ora. + De rog !ă 6i !erio!, C%arle!5 + Uite ă ta, ta a peştele, !oră dragă. + Vă implor, !pune'i#mi, nu#i aşa ă a'i nă!oit toată po&e!tea a!ta2 Contele lipi u tâl pri&ind !pre doamne, apoi zi!e* + a, am nă!oit#o, bine&oi'i !ă mă ierta'i. + u m#a'i în'ele!, dragă "rate ( repetă regina u &e%emen'ă. a !aunu, în "a'a ae!tor doamne, retrageri eea e a'i !pu!2 u min'i'i şi nuru'a'i/

-ndreea şi Beanne di!părură în !patele unei tapi!erii de Aobelin!. + =i bine, !urioară ( zi!e prin'ul, u &oe !ăzută, ând nu le mai &ăzupe ele două "emei ( am !pu! ade&ărul. Drebuia !ă mă a&ertiza'i maide&reme. + 0#a'i &ăzut la balul perei2 + Cum &ă &ăd aum şi dumnea&oa!tră de a!emenea m#a'i &ăzut. $egina !oa!e un 'ipăt, le %emă pe Beanne şi pe -ndreea şi, alergândde ealaltă parte a tapi!eriei, !e întoar!e 'inându#le de mână.



+ oamnelor, domnul onte dR-rtoi! a6rma ă m#a &ăzut la peră (zi!e ea. + %/ 3opti -ndreea. + u mai pute'i da înapoi ( ontinuă regina ( do&edi'i, do&edi'i5 + 9rea bine ( !e în&oi prin'ul. =ram u mareşalul de $i%elieu, u

domnul de Calonne, u,5 rae/ Cu multă lume. V#a ăzut ma!a. + 0a!a mea2/ + Domai &oiam !ă &ă !pun* F=!te mai mult deât o îndrăzneală, dragă!orăG, dar a'i di!părut, ondu!ă de a&alerul ăruia îi lădea'i bra'ul. + Ca&alerul meu2/ oamne, umnezeule/ imt ă#mi pierd min'ile/ + =ra un domino alba!tru ( preiza prin'ul. $egina îşi treu mâna pe!te"runte. + >n e zi a "o!t a!ta2 >ntrebă ea. + âmbăta, în ajunul pleării mele la &ânătoare. >nă mai dor#mea'idiminea'a ând am pleat eu, alt"el &#aş 6 !pu! atuni tot e &#am !pu!aum.

+ umnezeule/ umnezeule/ a e oră m#a'i &ăzut2 + =ra între două şi trei noaptea. + <otărât luru* ori eu !unt nebună, ori dumnea&oa!tră5 + Vă repet ă eu5 ă mă 6 înşelat25 Dotuşi5 + Dotuşi5 + Dotuşi nu &ă mai "rământa'i atâta5 imeni n#a ştiut nimi5 lipăam rezut ă !unte'i u regele, dar per!onajul &orbea germana, or regele nuştie deât engleza. + Aermana25 Un neam'2 -%, am o do&adă, "rate dragă. âmbăta, m#am ulat la un!prezee. urâzător, ontele "ău o re&eren'ă, u aerul unuiom are nu e!te on&in!. $egina !ună. oamna de 0i!erE &ă &a !pune (

adăugă ea. Contele înepu !ă râdă. + e e nu#l %ema'i şi pe aurent, el&e'ianul de la poarta$ezer&oarelor2 Va depune şi el mărturie. =u &#am dat arma aea!ta, nutrage'i u ea în mine/ + %/ e mânie regina. %, !ă nu 6 rezută/ + V#aş rede daă nu &#a'i mânia atâta. C%iar daă eu &ă red, al'iiare &or &eni după mine nu o &or "ae. + -l'ii2 Care al'ii2 + a naiba/ Cei are, a şi mine, au &ăzut. + -%/ Iată e&a într#ade&ăr iudat/ =i!tă oameni are m#au &ăzut. =i

bine, arăta'i#mi#i/ + C%iar aum5 ?ilip de Da&emeE e!te aii2 + ?ratele meu2/ Pi!e -ndreea. + a, domnişoară ( ră!pun!e prin'ul. =ra aolo. Vre'i !ă#l întreba'i,!umpă !oră2 + >l întreb imediat. + oamne/ 0urmură -ndreea. + Ce e!te2 întrebă regina.



+ ?ratele meu %emat a martor/ + a, da, &reau !ă &ină/ $egina !ună; alergară !ă#l aduă pe ?ilip, are, după !ena pe are ounoaştem, tomai !e de!păr'i!e de tatăl !ău. ?ilip, în&ingător în duelul uC%amE; ?ilip, are redea ă "ău!e un !er&iiu reginei, !e îndrepta &e!el !pre

palatul Ver!aille!. >l întâlniră în drum. I !e omuniă ordinul reginei. Dânărul&eni imediat. 0aria#-ntoaneta alergă în întâmpinarea lui şi, oprindu#!edinaintea !a, îi !pu!e* + omnule, !unte'i în !tare !ă !pune'i ade&ărul2 + a, doamnă şi !unt inapabil !ă mint ( ră!pun!e el. + -tuni, !pune'i, !pune'i !iner daă5 aă m#a'i &ăzut în &reun lopubli în ultimele opt zile2 + a, doamnă ( ră!pun!e ?ilip. >n înăpere, inimile băteau atât de tare, înât aproape le puteai auzi. + Unde m#a'i &ăzut2 Pi!e regina, u un aent teribil în &oe. ?ilip tău.%, nu mă ru'a'i în nii un "el, domnule/ Contele dR-rtoi! !u!'ine ă m#a

&ăzut la balul perei. 3i dumnea&oa!tră, dumnea&oa!tră unde m#a'i &ăzut2 + Ca şi mon!eniorul onte dR-rtoi!, la balul perei, doamnă. $egina ăzu pe !o"a, a lo&ită de tră!net. -poi, ridiându#!e u iu'ealaunei pantere rănite, ro!ti* + =!te impo!ibil, pentru ă nu am "o!t ua'i !eama, domnule de Da&emeE, ob!er& ă &ă da'i aere de puritan; !e potri&eau în -meria, udomnul de a"aEette, dar la Ver!aille! ne purtăm a "ranezii, politio! şi!implu. + 0aie!tatea &oa!tră îl în&inuieşte degeaba pe domnul de Da&emeE (inter&eni -ndreea, palidă de mânie şi de indignare. aă !pune ă a &ăzut în!eamnă ă a &ăzut într#ade&ăr.

+ 3i dumneata2/ $ipo!tă 0aria#-ntoaneta. 3i dumneata2/ u mailip!eşte într#ade&ăr deât un !ingur luru şi anume, !ă mă 6 &ăzut şidumneata. la&ă omnului, daă am prieteni are !ă mă apere, am şiduşmani are &or !ă mă uidă. Un martor nu e!te !u6ient a do&adă !ă 6e"ăuta. + 0#a'i tăut !ă#mi aminte! ( !pu!e ontele dR-rtoi! ( ă în lipa ând&#am &ăzut şi ând mi#am dat !eama ă dominau/ -lba!tru nu era regele, amrezut ă e!te nepotul domnului de u" tren. Cum îl %ema pe ael bra&o6'er are a !ă&ârşit i!pra&a u drapelul2 #a'i primit u atâta entuzia!mzilele treute, înât i#am rezut a&alerul dumnea&oa!tră de onoare. $egina roşi. -ndreea de&eni palidă a o moartă. -mândouă !e pri&iră şi

tre!ăriră. ?ilip era li&id. + omnul de C%amE2 3opti el. + a, C%amE ( înu&iin'ă ontele dR-rtoi!. u#i aşa, domnule ?ilip, a.tatura domi#noului alba!tru era întruât&a a!emănătoare u a domnului deC%amE2 + #am ob!er&at, mon!eniore ( ră!pun!e ?ilip, re!pirând ane&oie. + ar ( ontinuă domnul onte dR-rtoi! ( am băgat repede de !eamăă mă înşela!em, deoaree l#am zărit aproape imediat pe domnul de C%amE.



e a:a lângă domnul de $i%elieu, %iar în "a'a dumnea&oa!tră, !umpa!oră, în lipa ând &#a ăzut ma!a. + 3i m#a &ăzut şi el2 trigă regina, lă!ând deoparte orie pruden'ă. + umai daă nu e!te orb ( repliă prin'ul. $egina "ău un ge!tdeznădăjduit şi !ună din nou.

+ Ce "ae'i2 >ntrebă prin'ul. + Vreau !ă#l întreb şi pe domnul de C%amE, !ă beau upa până la "und. + u red ă domnul de C%amE !ă 6e la Ver!aille! ( murmură ?ilip. + e e2 + 0i !#a !pu!, red, ă5 Că nu !e !imte bine. + -%/ C%e!tiunea e!te de!tul de !erioa!ă a !ă &ină, domnule. ii eunu mă !imt bine şi u toate a!tea aş merge până la apătul lumii, înpiioarele goale, numai a !ă pot do&edi5 ?ilip, u inima !"âşiată, !e apropie de -ndreea, are pri&ea pe "erea!tradin!pre urte. + Ce e!te2 întreba regina, apropiindu#!e de ea.

+ imi, nimi5 >l redeam bolna& pe domnul de C%amE şi iată ă îl&ăd &enind. + >l &ezi &enind2 trigă ?ilip, alergând la geam. + a, el e!te. $egina, "ără a mai 'ine !eama de nimi, de!%i!e ea în!ăşi "erea!tra uo energie uimitoare şi !trigă* + omnule de C%amE/ -e!ta întoar!e apul şi, u de!ă&ârşire năuit, !e îndreptă !pre palat. Capitolul @@@I@ Un alibi. omnul de C%amE intră, am palid, 'inându#!e în!ă drept şi "ără a a&eaaerul ă !u"eră. Văzând toată aea!tă alea!ă !oietate, el adoptă 'inuta

re!petuoa!ă şi 'eapănă a omului de lume şi a !oldatului. + ?i'i atentă, draga !ora ( îi şopti ontele dR-rtoi!. -m impre!ia ăinteroga'i prea multă lume. + umpul meu "rate, &oi interoga o lume întreagă până ând &oi reuşi!ă gă!e! pe ine&a are !ă#mi !pună ă &#a'i înşelat. >ntre timp, C%amE, &ăzându#l pe ?ilip, îl !aluta!e urtenitor. + =şti propriul dumitale ălău, î'i di!trugi !ănătatea ( !e adre!a ?ilip, u&oea !ăzută, ad&er!arului !ău. ă plei de#aa!ă rănit/ Cred ă &rei !ă te!inuizi/ + u moare nimeni ă l#a zgâriat o raă în pădurea Houlogne ( repliăC%amE, "eriit de a putea da duşmanului !ău o lo&itură morală mult mai

dureroa!ă deât o rană "ăută de !abie. -propiindu#!e, regina pu!e apăt ae!tui duel &erbal, are părea maturând un dublu monolog deât o on&er!a'ie şi !pu!e* + omnule de C%amE, a'i "o!t, după um a6rma aeşti domni, la balulperei2 + a, maie!tate ( ră!pun!e C%amE, înlinându#!e. + pune'i#ne e a'i &ăzut aolo. + 0aie!tatea &oa!tră întreabă e am &ăzut !au pe ine am &ăzut2



+ 0ai eat5 pe ine a'i &ăzut şi "ără nii o di!re'ie, domnule deC%amE, "ără "al!e retien'e. + Drebuie !ă !pun totul5 oamnă2 9e obrajii reginei !e aşternu din nouaea paloare are de zee ori în aea diminea'a îi alunga!e ulorile din obraji.9entru a înepe în on"ormitate u ierar%ia, u legea re!petului meu5

+ ămuri C%amE. + Hine, aşadar, m#a'i &ăzut2 + a, maie!tate, în lipa ând, din păate, ma!a reginei a ăzut. 0aria#-ntoaneta mototoli u o mână ner&oa!ă dantela eşar"ei. + omnule ( !pu!e ea, u o &oe, din are un ob!er&ator mai inteligentar 6 g%iit ă regină e!te gata !ă izbunea!ă în plân! ( pri&i'i#mă bine,!unte'i ab!olut !igur2 + oamnă, tră!ăturile maie!tă'ii &oa!tre !unt întipărite în inimiletuturor !upuşilor !ăi. Cine a &ăzut#o o dată pe maie!tatea &oa!tră, o aremereu în "a'a o%ilor. ?ilip o pri&i pe -ndreea, -ndreea îşi u"undă pri&irile în ele ale lui ?ilip.

>ntre ele două !u"erin'e, între ele două gelozii !e în%eia!e o dureroa!ăalian'ă. + omnule ( repetă regina, apropiindu#!e de C%amE ( &ă a!igur ă nuam "o!t la balul perei. + %, doamna/ =lamă tânărul, înlinându#!e până la pământ. aremaie!tatea &oa!tră nu are dreptul !ă meargă oriunde doreşte2 ii %iariadul, după e maie!tatea &oa!tră ar 6 pu! piiorul aolo, nu ar mai 6 iad. + u &ă er !ă#mi !uza'i "apta ( !pu!e regina. Dot e &ă rog e!te !ărede'i ă nu am !ă&ârşit#o. + Voi rede tot eea e maie!tatea &oa!tră îmi &a ordona !ă red (ră!pun!e C%amE, emo'ionat până în adânul !u:etului de in!i!ten'a reginei,

de a"etuoa!a umilin'ă a unei "emei atât de mândre. + umpă !oră/ umpă !oră/ =!te prea mult/ 0urmură onteledR-rtoi! la ure%ea 0ariei#-ntoaneta5 ena îi îng%e'a!e pe to'i ei de "a'a; unii !u"ereau pentru drago!tea lor!au pentru amorul propriu rănit; al'ii !im'eau emo'ia pe are o in!piră întotdeauna o "emeie are, auzata, !e apară u tot urajul împotri&a unordo&ezi zdrobitoare. + Do'i !unt on&inşi/ Do'i !unt on&inşi/ trigă regina, înnebunită de"urie şi, de!urajată, !e prăbuşi pe un "otoliu, ştergând pe "uriş, u &âr"uldegetului, urma unei larimi pe are orgoliul i#o anina!e în ol'ul pleoapelor.eodată !e ridia.

+ urioară/ urioară/ Ierta'i#mă ( !pu!e a"etuo! ontele dR-rtoi!.unte'i înonjurată de prieteni de&ota'i; !eretul are &a în!păimântă într#atâta, nu#l unoaştem deât noi şi din inimile noa!tre unde I#am "ereat, nu#l&a !oate nimeni deât o dată u &ia'a. + eretul/ eretul/ trigă regina. -%, n#am ne&oie de !erete/ + umpă !oră/ + ii un !eret/ do&adă/ + oamnă ( !pu!e -ndreea ( &ine ine&a.



+ Vine regele ( zi!e înet ?ilip. + $egele/ -nun'ă un la%eu în antiameră. + $egele/ Cu atât mai bine/ %, regele e!te !ingurul meu prieten,numai regele nu mă &a !ooti &ino&ată, %iar daă i !e &a părea ă m#a &ăzut"ă ând o greşeala; regele e!te bine&enit/ $egele intră. ?a'a lui ontra!ta u

tulburarea şi neliniştea oglindite pe %ipurile elor din jurul reginei. ire/trigă aea!ta. o!i'i la &reme/ ire, înă o alomnie, înă o in!ultă u aretrebuie !ă lupt/ + e!pre e e!te &orba2 >ntrebă udo&i al @VI#lea, înaintând. + omnule, un z&on, un z&on in"am/ Va înepe !ă irule. -juta'i#mă,ajuta'i#mă, !ire, pentru ă de data aea!ta nu duşmanii mă auză, i prieteniimei. + 9rietenii2 + -eşti domni* "ratele meu, iertare, domnul onte dR-rtoi!, domnul de Da&emeE, domnul de C%amE, !unt înredin'a'i şi mă înredin'ează şi pe mineă m#au &ăzut la balul perei.

+ a balul perei2/ =lamă regele, înruntându#!e. + a, !ire. linişte umplită !e lă!a pe!te adunare. oamna de a 0otte ob!er&a!umbra îngrijorare a regelui. Văzu paloarea mortală a reginei; u un u&ânt,numai u un !ingur u&ânt, ar 6 putut !ă îneteze atâta !u"erin'ă; putea uun !ingur u&ânt !ă năruia!ă toate auza'iile treutului şi !ă o !al&eze peregină în &iitor. ar inima nu#i dădu g%e!; intere!ul o împiedia. >şi !pu!e ăpierdu!e momentul, ă min'i!e şi mai de&reme, în legătură u %ârdăul şi a,daă ea retratează e#a !pu!, !e &a &edea ă a min'it, &a do&edi a!t"elreginei ă a lă!at#o în &oia primei auza'ii, dei proa!păta "a&orită !#ar 6di!tru! dintr#un "o, şi#ar 6 tăiat !ingură raa de !ub piioare în e pri&eşte

&iitoarele "a&oruri; de aeea tău. >n ae!t moment regele repetă ne!pu! de neliniştit* + a balul perei2 Cine a !pu! aşa e&a2 omnul onte de 9ro&eneştie2 + ar nu#i ade&ărat/ trigă regina, u gla!ul inoen'ei di!perate. u#iade&ărat; domnul onte dR-rtoi! !e înşeală, domnul ide Da&emeE !e înşeală.3i dumnea&oa!tră &ă înşela'i, domnule de C%amE. >n !"ârşit, oriine !e poate înşela. Do'i !e înlinară. + ta'i pu'in/ trigă regina. ă &ină !lujitorii mei, !ă &ină u to'ii şi !ă6e interoga'i. Halul a "o!t !âmbăta, nu#i aşa2

+ a, !umpă !oră. + =i bine, e#am "ăut !âmbăta2 pune'i#mi, ăi !imt ă înnebune!şi, daă lururile merg Fmai departe tot aşa, &oi rede eu în!ămi ă m#am du!la ael mizerabil bal de la peră; dar daă aş 6 "o!t, domnilor, nu m#aşa!unde. eodată regele !e apropie, u o%ii !trăluitori de buurie, u "runteade!re'ita, u bra'ele întin!e. + âmbăta ( ro!ti el ( !âmbăta, nu#i aşa, domnilor2



+ a, !ire. + =i bine ( urmă regele, din e în e mai alm, din e în e maizâmbitor ( n#a&e'i deât !#o întreba'i pe 0aria, ameri!ta dumnea&oa!tră. =a îşi &a aminti, poate, la e oră am intrat la dumnea&oa!tră în ziua aeea* redă era pe la 11 noaptea.

+ -%/ =lamă regina, opleşită de "eriire. -şa e, !ire. 3i !e aruna în bra'ele lui; apoi de ruşine ă !e !im'ea pri&ită, îşi uibăriapul la pieptul regelui, are o !ăruta duio! pe păr. + =i bine ( zi!e ontele dR-rtoi!, uluit şi buuro! în aelaşi timp ( am!ă#mi umpăr o%elari; dar, !la&a omnului, nu aş da aea!tă !enă niipentru un milion, nu#i aşa, domnilor2 prijinit de perete, ?ilip era palid a un mort. C%amE, ree şi impa!ibil, îşi ştergea "runtea aoperită de !udoare. + Iată de e, domnilor ( ontinuă regele, !ubliniind buuro! e"etul peare îl produ!e!e ( iată de e e!te impo!ibil a regina !ă 6 "o!t în aeanoapte la balul perei. 9ute'i rede e &re'i; regina, !unt !igur, !e

mul'umeşte !ă 6e rezută de mine. + =i bine ( adaugă ontele dR-rtoi! ( n#are deât !ă gândea!ă e#o&rea domnul de 9ro&ene, dar îi de!6d !o'ia !ă gă!ea!ă un a!t"el, de alibi înziua ând &a 6 auzată ă a petreut noaptea în altă parte. + ?rate/ + ire, &ă !ărut mâna. + C%arle!, merg u dumneata ( !pu!e regele, dând reginei o ultimă!ărutare. ?ilip nu !e mişa!e. + omnule de Da&emeE ( zi!e u !e&eritate regina ( nu#l înto&ărăşi'i pedomnul onte dR-rtoi!2

?ilip ridiă deodată "runtea. ângele îi nă&ăli în ap şi în o%i. im'ea ăleşină. e#abia a&u puterea !ă !alute, !ă !e uite la -ndreea şi !ă#i arune opri&ire po!omorâta lui C%amE, !tăpânindu#şi durerea nebună. Ieşi. $egina îire'inu pe -ndreea şi pe domnul de C%amE. itua'ia -ndreei, a:ată între "ratele ei şi regina, între prietenie şigelozie, n#am 6 putut !#o zugră&im "ără a mişora e"etul dramatiei !ene înare regele a apărut dând un "eriit deznodământ întâmplărilor petreute. Cu toate ae!tea nimi nu merită mai mult aten'ia noa!tră a !u"erin'atinerei "ete; ea !im'ea a ?ilip şi#ar 6 dat &ia'a a !#o împiedie pe regină !ărămână u C%amE între patru o%i şi ea în!ăşi trebuia !ă`şi mărturi!ea!ă ăşi#ar 6 !im'it inima zdrobită daă, pentru a#l urma şi on!olă pe ?ilip, um ar 6

"o!t 6re!, l#ar 6 lă!at pe C%amE !ingur, în &oia Iui, u doamna de a 0otte şiu regina, dei aproape mar ne!ting%eri'i deât daă ar 6 "o!t în doi. g%ii!e după aerul totodată mode!t şi "amiliar al Beannei. Cum !ă#şi eplie eea e !im'ea2 are aea!ta era drago!tea2rago!tea, îşi !pu!e!e ea, nu în:oreşte, nu reşte atât de iute în atmo!"eraree de la urte. rago!tea, aea!tă :oare rară, în:oreşte în inimilegeneroa!e, pure, neîntinate. u îşi în6ge rădăinile într#o inimă pângărită deamintiri, într#un pământ îng%e'at de larimi adunate de ani de zile înoae.



u, nu drago!te !im'ea domnişoara de Da&emeE pentru domnul de C%amE.u redea $e!pingea u putere un a!t"el de gând pentru ă îşi jura!e !ă nuiubea!ă niiodată nimi pe aea!tă lume. -tuni de e !u"eri!e atâta ând C%amE îi adre!a!e reginei âte&au&inte pline de re!pet şi de&otament2 Cu !iguran'a, aii era &orba de

gelozie. a, -ndreea îşi mărturi!ea ă era geloa!ă, nu pe drago!tea pe areun bărbat putea !#o !imtă pentru altă "emeie, i geloa!ă pe "emeia areputea !ă in!pire, !ă primea!ă, !ă îngăduie aea!tă drago!te. >i pri&ea u melanolie pe to'i îndrăgo!ti'ii are !e perindau în jurul ei lanoua urte. -eşti tineri urajoşi, plini de ardoare nu o în'elegeau şi !e îndepărtau după e îi adueau omagii, unii pentru ă răeala ei nu era denatura 6lo!o6ă, al'ii pentru a aea!ta răeala era în ontra!t iudat u&e%ile libertă'i în mijloul ărora !e nă!u!e. 3i#apoi bărba'ii, 6e ă &orplăerea, 6e ă &i!ează drago!tea, !e "ere! de răeala unei "emei dedouăzei şi ini de ani, are e!te "rumoa!ă, bogată, are e!te "a&orita uneiregine şi are tree !ingură, ree, tăută şi palidă pe un drum pe are

!uprema buurie, !uprema "eriire e!te !ă "ai ât mai mult zgomot în jurultău. u e!te prea plăut !ă 6i o &eşniă problemă; -ndreea remara!e ae!tluru* &ăzu!e um o%ii !e întor!e!eră înetul u înetul de la "rumu!e'ea ei,min'ile !e "ereau de inteligen'a ei !au o tăgăduiau. Văzu %iar mai mult*nepă!area de&eni un obiei, la ei mai &e%i; un in!tint, la ei mai noi;de&eni!e un luru neobişnuit !ă intri în &orbă u domnişoara de Da&emeE, la"el a şi u atona !au iana de la Ver!aille!, înonjurate de brâul lor de ape întuneate. Cine a !alutat#o pe domnişoara de Da&emeE, iar după aeea !#ară!uit pe ălâie şi a zâmbit alteia, şi#a "ăut datoria. Doate ae!te nuan'e nu !ăpau pri&irii pătrunzătoare a tinerei "emei.

=a, a ărei inimă înera!e toate durerile "ără a unoaşte o !ingură buurie;ea, are !e !im'ea înaintând în &âr!tă, urmărită de un ortegiu de pliti!eliin!ipide şi !umbre amintiri, in&oa în şoapta mai mult numele elui epedep!eşte deât al elui are iartă şi, în tri!tele !ale in!omnii, treând înre&i!tă buuriile o"erite din plin "erii'ilor îndrăgo!ti'i ai Ver!aille!#ului,!u!pina u umplită amărăiune* + 3i eu, oamne, eu2/ Când îl întâlni!e pe C%amE în !eara aeea "riguroa!ă, ând &ăzu!e o%iitânărului oprindu#!e plini de uriozitate a!upra ei şi în&ăluind#o treptat u!impatie, nu remară la el aea rezer&a ne6rea!ă pe are i#o arătau to'iurtenii. 9entru bărbatul ae!ta ea era o "emeie. =l deştepta!e în ea

tinere'ea, în&in!e!e moartea, "ău!e !ă roşea!ă marmura ianei şi aatonei. -!"el, domnişoara de Da&emeE !e ataşă bru! de ae!t bărbat are otrezi!e la &ia'ă. -şa ă "u "eriită !ă#l pri&ea!ă pe tânărul pentru are ea nuera o problemă. 3i "u nenoroită gândindu#!e ă o altă "emeie &a tăia aripile!eninei !ale "antezii, îi &a lua &i!ul de#abia nă!ut. ă ne 6e iertat ă am lămurit atât de amănun'it de e -ndreea nu l#aurmat pe ?ilip după e ae!ta pără!i!e abinetul reginei, u toate ă !u"erea



din priina injuriei adre!ata "ratelui !ău, u toate ă ae!t "rate era pentru eaun idol, o religie, aproape o drago!te. omnişoara de Da&emeE, are nu &oia a regina !ă rămână între patruo%i u C%amE, nu !e gândea în!ă nii !ă ia parte la on&er!a'ie, dupăplearea "ratelui ei. e aşeză în ol'ul şemineului, aproape întorând !patele

grupului alătuit de regină, are !tătea jo!, de C%amE, are rămă!e!e înpiioare şi de doamna de a 0otte, in!talată în dreptul "ere!trei, unde "al!a eitimiditate ăuta un re"ugiu, iar uriozitatea ei reală, un lo "a&orabil deob!er&a'ie. Câte&a minute, regina răma!e tăută; nu ştia um !ă reînnoadeon&er!a'ia, după eplia'ia atât de deliată are a&u!e!e lo. C%amE părea!u"erind şi atitudinea lui nu di!plăea reginei. >n !"ârşit, 0aria#-ntoanetarup!e tăerea şi, dând gla! propriului !ău gând, preum şi elorlal'i, înepudeodată* + -ea!ta do&edeşte ă nu ne lip!e! duşmanii. are !#ar putea redeă !e petre lururi atât de jalnie la urtea ?ran'ei, domnule2 -r putea rede

ine&a ae!t luru2 C%amE nu ră!pun!e. Ce "eriire !ă trăieşti pe &a!ele&oa!tre, !ub erul liber, în mijloul mării ( ontinuă regina. ouă, elor de laoraş, ni !e &orbeşte de!pre "uria, de!pre răutatea &alurilor. -%, domnule,domnule, pri&i'i#&ă/ aie talazurile oeanului, ele mai "urioa!e talazuri, nuau arunat a!upra dumnea&oa!tră !puma mâniei lor2 are a!alturile lor nu &#au z&ârlit uneori de pe puntea na&ei2 -de!ea, nu#i aşa2 =i bine, iată,dumnea&oa!tră !unte'i !ănăto!, tânăr, opleşit de onoruri. + oamnă/ + are englezii ( ontinuă regina, are !e în:ăăra din e în e ( nu &#au trimi! mânia lor de "o şi mitralii, minie periuloa!ă pentru &ia'ă, nu#i aşa2ar e &ă pa!ă2 unte'i tea"ăr, !unte'i puterni şi datorită ae!tei minii a

duşmanilor pe are i#a'i în&in!, regele &#a "eliitat, &#a ră!"ă'at, poporul &ăunoaşte numele şi &ă iubeşte. + =i bine, doamnă2 0urmură C%amE, &ăzând u oareare teamă um0aria#-ntoaneta !e la!ă pradă ealtării. + Unde &reau !#ajung2 Pi!e ea. Iată* bineu&ânta'i 6e duşmanii arearună a!upra noa!tră :ăări, plumb şi &aluri în!pumate/ Hineu&ânta'i 6eduşmanii are ne amenin'ă u moartea/ + umnezeule, doamnă/ =lamă C%amE. 0aie!tatea &oa!tră nu areduşmani, nu mai mul'i deât are &ulturul în "ăptura şarpelui. Dot e !e târăştepe pământ nu#i poate !ting%eri pe ei e zboară printre nori. + omnule ( !e grăbi !ă ră!pundă regina ( dumnea&oa!tră &#a'i întor!

!ănăto! şi tea"ăr de la bătălie; a'i ieşit !ănăto! şi tea"ăr din "urtună; a'i ieşittrium"ător şi iubit; în &reme e duşmani a ei pe are îi a&em noi, eilal'i, neter"ele! reputa'ia u &eninul alomniei; e drept ă nu#'i pun &ia'a înprimejdie, dar te îmbătrâne! şi te i!to&e!; te în&a'ă !ă plei "runtea, deteama de a nu întâlni, um mi !#a întâmplat mie a!tăzi, prieteni şi duşmaniuni'i în aelaşi ata. 3i#apoi, domnule, daă a'i şti e îngrozitor e!te !ă 6i'inta urii/



-ndreea aştepta neliniştită ră!pun!ul tânărului; tremura a el !ă nuro!tea!ă a"etuoa!a on!olare pe are regina părea a o aşteaptă. C%amE în!ă îşi şter!e "runtea u bati!ta, !e !prijini de !patele unui "otoliu şi păli.9ri&indu#l, regina zi!e* + u e!te prea ald aii2

oamna de a 0otte de!%i!e "erea!tra u mâna !a miă, trăgând deremonă, u aeeaşi &igoare u are ar 6 "ăut#o pumnul unui bărbat. C%amEtra!e aerul în piept u ne!a'. + omnul e!te obişnuit u &ântul mării, !e &a !u"oa în iataurileVer!aille!#ului. + u de!pre a!ta e!te &orba, doamnă ( ră!pun!e C%amE ( dar la oradouă am de îndeplinit o mi!iune şi numai daă maie!tatea !ă nu#mi ordonă!ă rămân5 + u, domnule ( ră!pun!e regina ( noi ştim e în!eamnă un ordin, nu#iaşa, -ndreea2 -poi, întorându#!e !pre C%amE, uşor iritată, zi!e* unte'iliber, domnule. 3i#l onedie u un ge!t pe tânărul o6'er.

C%amE !aluta în grabă şi di!păru în !patele tapi!eriei. upă âte&a!eunde !e auzi în antiamera un "el de geamăt, preum şi zgomotul pe are#l "a mai multe per!oane are aleargă. $egina !e a:a aproape de uşa, 6e din întâmplare, 6e deoaree &oi!e !ă#l urmărea!ă din o%i pe C%amE, a ăruipleare preipitată i !e păru!e ne6rea!ă. $idiă tapi!eria, !oa!e un !trigăt înăbuşit şi păru gata !ă dea "ugă. -ndreea în!ă, are nu o pierdea din o%i, !eaşeza între ea şi uşa. + -%, doamnă/ =lamă tânăra "ată. $egina !e uita 'intă la -ndreea, are îi !u!'inu u "ermitate pri&irea.oamna de a 0otte îşi lungi gâtul. 9rin !pa'iul mi dintre regina şi -ndreea, îl zări pe domnul de C%amE are leşina!e, iar în jurul !ău !er&itorii şi gărzile

adunate înerând !ă#i dea ajutor. $egina !urprin!e ge!tul doamnei de a0otte şi în%ide repede uşa. =ra în!ă prea târziu* doamna de a 0otte&ăzu!e. 0aria#-ntoaneta, înruntată, paşi gânditoare !pre "otoliu, unde !eaşeza din nou; !e a:a în aea !tare neplăută are urmează după orieemo'ie puterniă. -ndreea la rândul ei, u toate ă rămă!e!e în piioare!prijinită de perete, nu părea mai pu'in gânditoare deât regina. e "ău linişte. + Iată un luru iudat ( !pu!e deodată u gla! tare regina şi la &orbeleei ele două doamne tre!ăriră, !urprin!e, într#atât nu !e aşteptau !ă le audăro!tite5 omnul de C%amE părea ă tot !e mai îndoieşte5

+ e îndoieşte de e, doamnă2 >ntrebă -ndreea. + e "aptul ă n#am "o!t la palat în noaptea balului. + , doamnă/ + u#i aşa, onte!a ( !e înăpă'âna regina ( nu#i aşa ă am dreptate şia domnul de C%amE tot !e mai îndoieşte2 + Cu toate a regele şi#a dat u&ântul2 -, nu, e u neputin'a, doamnă (repliă -ndreea.



+ #ar putea rede ă regele mi#a &enit în ajutor din amor propriu. -%,nii el nu rede, nu, nu rede/ e &ede limpede. -ndreea îşi muşa buzele. + ?ratele meu nu e!te atât de neînrezător a domnul de C%amE (!pu!e ea ( părea "oarte on&in!.

+ -r "î rău, tare rău ( ontinuă regina, are nii nu a!ulta!e ră!pun!ul-ndreei. 3i daă nu#i aşa, ae!t tânăr nu are o inimă redinioa!ă şi urataum redeam. -poi, ple!nind din palme ener&ată, !trigă* a urma urmei, daăa &ăzut, de e ar rede2 omnul onte dR-rtoi! a &ăzut, de a!emenea,domnul ?ilip a &ăzut şi el, el pu'in aşa zie; toată lumea a &ăzut şi a "o!tnee!ar u&ântul regelui pentru a !ă tiu rezu'i !au, mai prei!, pentru ato'i !ă !e pre"aă a mă rede. -%, e!te e&a la mijlo, e&a e trebuie !ălămure!, deoaree nu !e gândeşte nimeni !#o "aă. u#i aşa, -ndreea, ătrebuie !ă aut şi !ă de!opăr de e !e întâmplă toate a!tea2 + 0aie!tatea &oa!tră are dreptate ( ră!pun!e -ndreea ( şi !unt !igurăă doamna de a 0otte e!te de părerea mea şi a maie!tatea &oa!tră trebuie

!ă aute până gă!eşte. u#i aşa, doamnă2 oamna de a 0otte, luată pe neaşteptate, tre!ări şi nu ră!pun!e. + 9entru a în 6ne ( ontinuă regina ( !e zie ă am "o!t &ăzută la0e!mer. + 0aie!tatea &oa!tră a "o!t aolo ( !e grăbi !ă !pună !urâzânddoamna de a 0otte. + ?ie ( înu&iin'ă regina ( dar n#am "ăut e !rie în pam:et. 3i#apoiam "o!t &ăzută la peră, iar aolo n#am "o!t delo. e gândi, apoi izbuni* -%,ştiu are#i ade&ărul/ + -de&ărul2 Hâigui onte!a. + -tuni, u atât mai bine/ e buură -ndreea.

+ ă &ină domnul de Cro!ne ( îi poruni regina, &e!elă, doamnei de0i!erE, are intra!e. Capitolul @ omnul de Cro!ne. omnul de Cro!ne, are era un om etrem de politio!, !e !im'ea ât!e poate de !tânjenit de ând regele şi regina a&u!e!eră o eplia'ie înprezen'a lui. u era delo o treabă oareare !ă 6i în po!e!ia tuturor!eretelor unei "emei, mai ale! ând aea!tă "emeie e!te regina şi ând tutrebuie !ă 6i atent la intere!ele oroanei şi !ă#i a!iguri reputa'ia. omnul deCro!ne îşi dădu !eama ă &a trebui !ă îndure minia "emeii şi indignareareginei; !e retra!e în!ă urajo! în !patele datoriei !ale şi onta pe uno!utălui bună#u&iin'ă a pe o platoşă apabilă !ă amortizeze primele lo&ituri. Intră

liniştit, u !urâ!ul pe buze. $egina în!ă nu zâmbea. + >n !"ârşit, domnule de Cro!ne ( !pu!e ea ( e!te rândul no!tru !ă neepliăm. + unt la ordinele maie!tă'ii &oa!tre. + -r trebui !ă unoşti auza a tot e mi !e întâmpla, domnuleomandant al poli'iei/ omnul de Cro!ne pri&i în jurul !ău, u un aer în!păimântat u te nelinişti ( ontinuă regina ( le unoşti "oarte bine peae!te două doamne* doar dumneata unoşti toată lumea5/



+ -proape ( îngăimă şe"ul poli'iei. Cuno! per!oanele, uno! e"etele,dar nu uno! auza elor de!pre are &orbeşte maie!tatea &oa!tră. + Voi a&ea dei neplăerea, de a 'i#o adue eu la unoştin'ă ( ră!pun!eregina, îniudată de liniştea omandantului poli'iei. Ce#i drept, 'i#aş putea!pune !eretul aşa um !e !pun toate !eretele; în şoaptă !au luându#te

deoparte, dar m#am %otărât, domnule, !ă "a totul la lumina zilei şi u gla!tare. =i, bine, eu atribui e"etele, aşa le numeşti, e"etele de are mă plâng,purtării neruşinate a unei per!oane are îmi !eamănă şi are !e dă în!petaol pe!te tot unde dumitale 'i !e pare ă mă &ezi pe mine, dumneata,domnule, !au agen'ii dumitale. + a!emănare/ trigă domnul de Cro!ne, mult prea grijuliu !ă "aă"a'ă ataului reginei ă !ă bage de !eamă treătoarea tulburare a Beannei aşi elama'ia -ndreei. + are gă!eşti aea!tă pre!upunere impo!ibilă, domnule omandant alpoli'iei2 are î'i plae !ă rezi ă mă înşel !au ă te înşel2 + u !pun a!ta, doamnă, dar, oriare ar 6 a!emănarea, între orie

"emeie şi maie!tatea &oa!tră ei!tă o a!emenea di"eren'ă, înât nii o pri&irea&izată nu !#ar putea înşela. + #ar putea înşela, domnule, de &reme e !e înşeală. + 3i %iar &oi da un eemplu maie!tă'ii &oa!tre ( !e ame!teă în &orbă-ndreea. + -%5/ + Când louiam la Da&erneE#0ai!on#$ouge, împreună u tatăl meu,a&eam în !er&iiu o "ată are, în mod bizar5 + >mi !emăna/ + C%iar şi maie!tatea &oa!tră !#ar 6 lă!at înşelată. + 3i e#a de&enit aea!tă "ală2

+ 9e atuni nu ştiam ât de generoa!ă, de bună e!te maie!tatea&oa!tră* tatăl meu !e temea ă aea!tă a!emănare !ă nu di!plaă reginei şiând am &enit la Drianon, o a!undeam pe "ată de o%ii tuturor. + Vezi, &ezi, domnule de Cro!ne/ -%, !e pare ă te intere!ează/ + ?oarte mult, doamnă. + Continuă, !umpa mea -ndreea. + =i bine, doamnă, aea!tă "ată, are a&ea o minte ageră şi o 6reambi'ioa!ă, !#a pliti#!it !ă tot 6e !e%e!trată a!t"el. unt !igură ă auno!ut &reo %aimana, deoaree într#o !eară am răma! "oarte !urprin!ă&ăzând ă nu mai apare. -m ăutat#o pe!te tot ii o urmă. - di!părut5 + u &#a "urat nimi 6in'a a!ta u are !emăn a două piături de apă2

+ u doamnă, pentru ă n#a&ea e !ă#mi "ure. Beanne a!ulta!e on&er!a'ia, u o aten'ie le!ne de în'ele!. + ei nu ştiai nimi din toate a!tea, domnule de Cro!ne2 + u doamnă. + ei ei!tă o "emeie a ărei a!emănare u mine e!te izbitoare şidumneata nu ştii nimi2/ ei un e&eniment de o a!emenea importan'ă arelo în regat şi e!te auza unor gra&e on"uzii. 3i oare nu dumneata trebuie !ă



6i primul are !ă#l a:i2 <aide !ă mărturi!im, domnule* poli'ia "un'ioneazăde!tul de pro!t, nu#i aşa2 + u ( ră!pun!e domnule de Cro!ne ( &ă a!igur ă nu, doamnă.9lebeul e!te liber !ă înal'e "un'iile omandantului poli'iei până la înăl'imea"un'iilor lui umnezeu; dar maie!tatea &oa!tră, are !tă mult mai !u! deât

mine în ae!t limp tere!tru, ştie bine ă "un'ionarii regelui nu !unt deâtoameni. =u nu Ină priep !ă de!i"rez e&enimentele; unele !unt atât deiudate, înât mintea omului de#abia le poate în'elege. + omnule, ând unui om i !#a dat până şi puterea de a pătrunde îngândurile !emenilor !ăi, ând u ajutorul !pionilor poate nota până şige!turile pe are eu le "a în "a'a oglinzii mele, ei bine, daă ae!t om nue!te !tăpân pe !itua'ie5 + oamnă, ând maie!tatea &oa!tră a petreut noaptea a"ară dinpalat, am ştiut#o. 9oli'ia mea "un'iona bine atuni2 a, nu#i aşa2 >n ziuaaeea, maie!tatea &oa!tră a "o!t la doamna aii de "a'a, în !trada aint#Claude, artierul 0arai!. -!ta nu mă pri&eşte. Când &#a'i du! la 0e!mer u

doamna de amballe şi atuni poli'ia mea a "un'ionat bine, deoaree agen'iimei &#au &ăzut. Când &#a'i du! la peră5 $egina ridiă bru! apul. + ă!a'i#mă !ă termin, doamnă. pun Fdumnea&oa!trăG um a !pu! şiontele dR-rtoi! Fdumnea&oa!trăG. aă un umnat !e poate înşela a!upratră!ăturilor rudei !ale, u atât mai mult !e poate înşela un agent areprimeşte â'i&a bie'i gologani pe zi. -gentul a rezut ă &ă &ede, a !pu!#o. >naea zi, poli'ia mea a "un'ionat de a!emenea bine. 9ute'i !pune, doamnă, aagen'ii mei nu au urmărit u aten'ie a"aerea gazetarului $eteau, pe aredomnul de C%amE l#a !nopit în bătaie2 + omnul de C%amE2/ trigară într#un gla! -ndreea şi regina.

+ >ntâmplarea e!te de!tul de reentă doamnă şi lo&iturile de ba!ton!unt alde înă pe !pinarea gazetarului. Iată o pă'anie dintre aelea are îia!igurau !ue!ul domnului de artine, predee!orul meu, atuni ând lepo&e!tea, atât de !piritual, răpo!atului rege !au "a&oritei !ale. + omnul de C%amE a intrat în on:it u ae!t nemerni2 + -m a:at ae!t luru datorită poli'iei mele atât de alomniată,doamnă. $eunoaşte'i ă i#a trebuit o oareare inteligen'ă ae!tei poli'iipentru a de!operi duelul are a urmat întregii a"aeri. + omnul de C%amE a a&ut un duel2/ omnul de C%amE !#a bătut2/trigă regina. + Cu gazetarul2 >ntrebă u în:ăărare -ndreea.

+ -, nu, doamnelor/ Aazetarul, după e a "o!t bătut măr, nu ar 6 putut!ă#i aplie domnului de C%amE lo&itura de !abie are l#a "ăut !ă leşine înantiamera domniei#&oa!tre adineauri. + $ănit/ =!te rănit/ =lamă regina. $ănit2 Când2 Cum2 De#nşeli,domnule de Cro!ne. + doamnă, maie!tatea &oa!tră on!ideră ă greşe! prea ade!ea a!ă nu#mi aorde măar o dată dreptate. + -dineauri era aii.



+ 3tiu "oarte bine. + a ( !pu!e -ndreea ( eu l#am &ăzut ă !u"eră. 3i ro!ti ae!te u&inte u atâta o!tilitate, înât regina !e întoar!e bru!.9ri&irea reginei "u o ripo!tă pe are -ndreea o !u!'inu u tărie. + Ce tot &orbeşti2 Pi!e 0aria#-ntoaneta. -i băgat de !eamă ă domnul

de C%amE !u"eră şi n#ai !pu! nimi2/ -ndreea nu ră!pun!e. Beanne &ru !ă !ară în ajutorul "a&oritei, din aretrebuia !ă#şi "aă o prietenă. + 3i mie ( inter&eni ea ( mi !#a părut ă !e 'ine ane&oie pe piioare întimp e maie!tatea &oa!tră îi "ăea in!tea de a#i &orbi. + -ne&oie, da ( repetă orgolioa!a -ndreea, are nu#i mul'umi onte!einii măar u o pri&ire. omnul de Cro!ne, el, el interogat, îşi !a&ura în &oie ob!er&a'iile !alea!upra elor trei "emei dintre are niiuna, în a"ară de Beanne, nu părea !ă#şidea !eama ă !e a:ă în prezen'a unui omandant al poli'iei. >n !"ârşit, regina reluă*

+ omnule, u ine şi de e !#a bătut domnul de C%amE2 >ntre timp,-ndreea îşi mai &eni în 6re. + Cu un gentilom are5 ar, umnezeule, doamnă, e!te de pri!o!5Cei doi ad&er!ari !e în'eleg de minune aum5 C%iar adineauri &orbeau împreună în "a'a maie!tă'ii &oa!tre. + -ii5 >n "a'a mea2 + C%iar aii5 >n amera a!ta, de unde în&ingătorul a ieşit primul, nu!unt nii douăzei de minute. + omnul de Da&emeE/ trigă regina, u un "ulger de mânie în o%i. + ?ratele meu/ 0urmură -ndreea dojenindu#!e ă "u!e!e prea egoi!tă,alt"el ar 6 în'ele! totul.

+ Cred ă domnul ?ilip de Da&emeE !#a bătut u domnul de C%amE (preiză domnul de Cro!ne. $egina îşi ple!ni &iolent palmele una de ealaltă, !emn ă era în pradaunei mânii lootitoare şi !pu!e* + =!te de neîn%ipuit, de neîn%ipuit/ bieiurile din -meria înetă'enite la Ver!aille!5 -, nu, n#am !ă îngădui una a a!ta/ -ndreea îşipleă "runtea, domnul de Cro!ne, de a!emenea. ei pentru ă !#a luptatalături de domnul a"aEette şi Sa!%ington ( regina îi pronun'ă dinadin!numele um !e pronun'ă în "raneză ( urtea mea &a 6 tran!"ormată într#oarenă din !eolul al @VI#lea. =i bine, nu, înă o dată, nu/ -ndreea, dumneataar 6 trebuit !ă ştii ă "ratele dumitale !#a bătut.

+ -:u şi eu aum, doamnă ( ră!pun!e ea. + 3i de e !#a bătut2 + -m 6 putut !ă#l întrebam pe domnul de C%amE, u are !#a duelat (!pu!e -ndreea, palidă şi u o%ii !ânteietori. + =u nu întreb e a "ăut domnul de C%amE, i e a "ăut domnul ?ilipde Da&emeE ( repliă arogantă regina.



+ aă "ratele meu !#a bătut ( ro!ti tânăra "ată, lă!ând !ă#i adău&intele unul âte unul ( nu a "ăut#o deât pentru a adue un !er&iiumaie!tă'ii &oa!tre. + Ceea e ar în!emna ă domnul de C%amE nu !#a bătut pentru a#miadue mie un !er&iiu, nu#i aşa, domnişoară2

+ -m onoarea !ă atrag aten'ia maie!tă'ii &oa!tre ( ră!pun!e -ndreea,pe aelaşi ton ( ă nu mă re"er deât la "ratele meu, la nimeni altine&a. 0aria#-ntoaneta îşi pă!tră almul şi, a !ă reuşea!ă, îi trebui toată"or'a de are era în !tare. e ridiă, dădu ool amerei, !e pre"ău ă !e uită în oglindă, luă un &olum dintr#un dulap lăuit, parur!e şapte#opt rânduri,apoi îl arună şi !e adre!ă înaltului "un'ionar* + 0ul'ume!, domnule de Cro!ne, m#ai on&in!. =ram am tulburatăde toate ae!te rapoarte, de toate ae!te bănuieli. a, poli'ia e!te "oarte bineorganizată, lurează de minune* te rog numai, domnule, gândeşte#te laaea!tă a!emănare de are 'i#am &orbit. Hună ziua. >i întin!e mâna u o gra'ie inegalabila şi domnul de Cro!ne pleă, de

două ori mai "eriit şi de zee ori mai in"ormat. -ndreea !e!iză nuan'a!alutului; "ău o adână şi re!petuoa!ă re&eren'a. $egina îi ră!pun!e uindi"eren'a, dar "ără aparenta !upărare. Beanne !e înlină şi ea, a în "a'a unuialtar !aru; !e pregătea !ă plee. oamna de 0i!erE intră şi#i !pu!e reginei* + oamnă, maje!tatea &oa!tră nu a 6at o oră domnilor Hoe%mer şiHo!!ange2 + -%, ba da, dragă 0i!erE, ai dreptate/ ă intre/ 0ai rămâi pu'in,doamnă de a 0otte, &reau a regele !ă !e împae de6niti& u dumneata. Piând ae!tea, regina pândea într#o oglindă epre!ia de pe %ipul-ndreei, are !e îndrepta înet !pre uşa &a!tului abinet. Voia poate !ă#i!târnea!ă gelozia, "ăând a&an!uri noii &enite. -ndreea di!păru !ub "aldurile

tapi!eriei; nii nu !e înrunta!e, nii %u tre!ări !e. + Ca o'elul/ Ca o'elul/ u!pină regina. a, !unt de o'el aeşti Da&emeE,dar şi de aur. , bună ziua, domnilor bijutieri/ Ce noută'i2/ 3ti'i doar ă n#ambani5 Capitolul @I I!pititoarea. oamna de a 0otte îşi reluă loul; !ta deoparte, în piioare, mode!tă,atentă şi pre&enitoare, a una ăreia i !#a "ăut "a&oarea de a rămâne şi de aa!ulta. omnii Hoe%mer şi Ho!!ange, în %aine de eremonie, !e prezentară în audien'ă la !u&erană. >şi multipliară re&eren'ele până ajun!eră la "otoliul0ariei#-ntoaneta. + Hijutierii nu &in aii deât pentru a &orbi de!pre bijuterii. #a'i

nimerit#o, domnilor ( !pu!e ea. omnul Hoe%mer luă u&ântul* el era oratorul a!oia'iei. + oamnă ( înepu el ( nu am &enit !ă o"erim mar"ă maie!tă'ii&oa!tre, ne temeam !ă nu &ă deranjăm. + / =lamă regina, are îşi şi reproşa ă dădu!e do&adă de atâtauraj ( a &edea bijuterii nu în!eamnă !ă le şi umperi. + ?ără îndoială, doamnă ( ontinuă Hoe%mer, reluându#şi şirul. Venim în!ă pentru a îndeplini o datorie şi ae!t luru ne#a "ăut !ă îndrăznim.



+ datorie25 $epetă mirată regina. + =!te &orba tot de!pre ael "rumo! olier de diamante pe aremaie!tatea &oa!tră nu a bine&oit !ă#l umpere. + -, da, olierul5 Iată#ne din nou la el/ Pi!e regina, râzând. Hoe%merrăma!e !erio!. -de&ărul e!te ă era "rumo!, domnule Hoe%mer ( ontinuă

regina. + -tât de "rumo!, doamnă ( îngâna timid Ho!!ange ( înât numaimaie!tatea &oa!tră îl putea purta. + Ceea e mă on!olează ( repliă 0aria#-ntoaneta, u un uşor !u!pinare nu !ăpă doamnei de a 0otte ( eea e mă on!olează e!te pre'ul lui5Un milion şi jumătate, nu#i aşa, domnule Hoe%mer2 + a, maie!tate. + 3i ă ( urmă regina ( în &remea minunată în are trăim şi în are!u:etul poporului !#a răit, nu prea mai ei!tă un !u&eran are !ă poată !ăumpere un olier de diamante &alorând un milion ini !ute de mii de li&re. + Un milion ini !ute de mii de li&re/ $epetă a un eou doamna de a

0otte. + -!t"el înât, domnilor, eea e n#am "ăut eu, eea e n#am putut eu!ă umpăr, nimeni nu &a putea5 !ă#mi ră!punde'i ă pietrele, !eparat, au&aloare. =!te ade&ărat, dar n#aş in&idia pe nimeni pentru două#trei diamante;pentru şaizei în!ă, da. 3i regina îşi "reă mâinile u un "el de !ati!"a'ie în are !e putea g%iişi dorin'a de a#i !6da pu'in pe domnii Hoe%mer şi Ho!!ange. + 0aie!tatea &oa!tră !e înşeală ( !pu!e Hoe%mer ( şi de aeea e!te dedatoria noa!tră !#o înştiin'ăm* olierul !#a &ândut. + Vândut2/ =lamă regina, întorându#!e !pre ei. + Vândut2/ $epetă doamna de a 0otte, ăreia ge!tul pe are îl

!%i'a!e protetoarea !ă îi in!pira neînredere u pri&ire la pretin!a renun'area ae!teia. + Cui2 $eluă regina. oamnă, ae!ta e!te un !eret de !tat. Un !eret de !tat2/ 0ă "ai !ă râd/ $o!ti u &e!elie 0aria#-ntoaneta.Ceea e nu !e !pune, e!te mai totdeauna pentru ă nu !e poate !pune, nu#iaşa, Hoe%mer2 + oamnă5 + , !eretele de !tat, pentru noi !unt e&a "amiliar. Ia !eama,Hoe%mer, daă nu#mi !pui %iar dumneata, o !ă a:u printr#un "un'ionar aldomnului de Cro!ne.

3i înepu !ă râdă din toată inima, arătându#şi "ă'iş părerea de!prepretin!ul !eret are îi împiedia pe Hoe%mer şi Ho!!ange !ă dea în &ileagnumele umpărătorilor olierului. + Cu maie!tatea &oa!tră nu ne purtăm aşa um ne purtăm u al'ilien'i ( !pu!e u gra&itate Hoe%mer. oi am &enit !ă !punem maie!tă'ii&oa!tre ă !#a &ândut olierul, pentru ă, într#ade&ăr, !#a &ândut şi a trebuit!ă treem !ub tăere numele umpărătorului, deoaree tranza'ia !#a



în%eiat în taină, în urma &izitei "ăute de ătre un amba!ador areălătoreşte inognito. a u&ântul amba!ador, regina izbuni din nou în râ!. e întoar!e !predoamna de a 0otte şi#i !pu!e* + Ceea e e!te nemaipomenit la Hoe%mer e!te "aptul ă el şi rede

eea e mi#a !pu!. <aide, Hoe%mer, !pune#mi doar 'ara de unde &ine ae!tamba!ador5 Ha nu, e prea mult ( !e răzgândi ea. umai prima literă u are înepe numele !ău. umai atât5 3i râdea "ără !ă !e mai poată opri. + omnul amba!ador al 9ortugaliei ( !pu!e Hoe%mer, oborând &oea,a pentru a#şi !al&a !eretul el pu'in de ure%ile doamnei de a 0otte. a aea!tă repliă atât de eată, atât de lară, regina !e opri bru!. + Un amba!ador al 9ortugaliei2/ $epetă ea. u a&em aşa e&a aii,Hoe%mer. + - &enit unul în mod !peial, doamnă. + a dumneata, inognito2 + a, doamnă.

+ Cine2 + omnul de ouza. $egina nu ră!pun!e. $ăma!e o lipă lătinând din ap, apoi zi!e ă o"emeie are îşi eprimă o părere* + =i da/ Cu atât mai bine pentru maie!tatea !a regina 9ortugaliei;diamantele !unt "rumoa!e. ă nu mai &orbim de!pre a!ta. + impotri&ă, doamnă, maie!tatea &oa!tră &a bine&oi !ă#mi îngăduie!ă &orbe!5 ă ne îngăduie5 + e oreta Hoe%mer, pri&indu#şi a!oiatul. Ho!!ange !e înlină. + -i &ăzut diamantele, onte!ă2 I !e adre!a regina doamnei de a

0otte. + u, doamnă. + ?rumoa!e diamante/5 9ăat ă aeşti domni nu le#au adu!. + Iată#le ( !e grăbi !ă !pună Ho!!ange. 3i !oa!e din "undul pălăriei peare o 'inea !ub bra' utiu'a în are era în%i!ă podoabă. + Vino, &ino, onte!ă, eşti "emeie, te &a înânta ( zi!e regina. 3i !e îndepărtă pu'in de mă!u'a de X&re!, pe are Hoe%mer etala!e uartă olierul, în aşa "el înât lumina zilei ăzând pe pietre "ăea !ă !ânteiezetoate "a'etele şle"uite ale diamantelor. Beanne !oa!e un !trigăt de admira'ie.3i, într#ade&ăr, nimi nu putea 6 mai "rumo!; !#ar 6 zi! ă e o &ăpaie ând&erde şi roşie, ând albă a lumina în!ăşi. Hoe%mer lătină uşor !ipetul,

"ăând !ă urgă a un râu miraolul ae!tor :ăări li%ide. + -dmirabile/ -dmirabile/ trigă Beanne, pradă unui delir de entuzia!madmirati&. + Un milion ini !ute de mii de li&re pe are le 'ii în ăuşul palmei (repliă regina, a"etând o nepă!are 6lo!o6ă pe are numai domnul$ou!!eau, de la Aene&a, ar 6 mani"e!tat#o într#o a!t"el de împrejurare.



ar Beanne &ăzu alte&a în ae!t di!pre', niideum di!pre', ăi ea nupierdu!e !peran'a de a o on&inge pe regină şi, după un lung eamen alpietrelor pre'ioa!e, !pu!e* + omnul bijutier a&ea dreptate ând ziea ă în toată lumea nu !ea:ă deât o !ingură regină demnă !ă poarte ae!t olier* maie!tatea &oa!tră.

+ umai ă maie!tatea mea nu#l &a purta ( ră!pun!e 0aria#-ntoaneta. + u puteam !ă#l lă!ăm !ă ia!ă din ?ran'a, doamnă, "ără a depune lapiioarele maie!tă'ii &oa!tre toate regretele noa!tre. =!te o bijuterie pe areo unoaşte şi şi#o di!pută aum întreaga =uropă. 9entru a una !au altadintre regine !ă !e împodobea!ă u ea în detrimentul reginei ?ran'ei,orgoliul no!tru na'ional o &a permite numai după e domnia#&oa!tră,doamnă, &e'i 6 re"uzat înă o dată, de6niti& şi ire&oabil. + $e"uzul meu a şi "o!t "ormulat ( repliă regina. - "o!t un re"uz ro!tit în publi. -m, "o!t prea lăudată pentru aea!ta, a !ă regret. + , doamnă ( inter&eni Hoe%mer ( daă poporului i !#a părut minunat"aptul ă maie!tatea &oa!tră a ale! o orabie în loul unui olier, ari!trora'iei

în!ă, are e!te tot "raneză, i !#ar 6 părut 6re! a regina ?ran'ei !ă umpereun olier după e a umpărat o orabie. + ă nu mai &orbim de!pre a!ta ( zi!e 0aria#-ntoaneta, arunând oultimă pri&ire !ipetului. Beanne !u!pină pentru a aoperi !u!pinul reginei. + -%, !u!pini şi dumneata, onte!ă. aă erai în loul meu, "ăeai amine. + u ştiu ( murmură Beanne. + #ai pri&it îndeajun!2 e grăbi !#o întrebe regina. + u m#aş mai !atură pri&indu#l, doamnă. + #o lă!am !ă#l mai admire, domnilor, ăi admira'ia nu !ade u

nimi pre'ul diamantelor; &or &alora mereu un milion ini !ute de mii deli&re, din nenoroire. -e!t u&ânt i !e păru onte!ei un prilej potri&it. $egina regreta, deişi#l dori!e. >l dori!e, dei îl mai dorea pentru ă nu#l primi!e. Drebuie !ăpre!upunem ă aea!ta era logia Beannei, deoaree adăugă* + Un milion ini !ute de mii de li&re, doamnă, are la gâtul domniei#&oa!tre ar "ae !ă moară de gelozie orie "emeie, 6e ea Cleopatra !au Venu!.3i luând din !ipet rege!ul olier, îl în%eie u atâta îndemânare, u atâtaiu'eala pe pielea mătă!oa!a a 0ariei#-ntoaneta, înât aea!ta !e &ăzu într#olipă inundată de !lipiri "o!"ore!ente şi ape olorate. -%, maie!tatea&oa!tră e!te !ublimă/ =lamă Beanne.

0aria#-ntoaneta !e apropie grăbită de oglindă* imaginea era orbitoare.Aâtul !ău mlădio! şi gingaş, ae!t gât deliat a lujerul unui rin, menit a şi:oarea lui Virgiliu, !ă 6e retezat de ?ier, !e înăl'a u gra'ie, !u!'inândpieptănătura de bule aurii, din mijloul ae!tui şu&oi !ânteietor. Beanne îndrăzni!e !ă de!opere umerii reginei, în aşa "el înât ultimele rânduri aleolierului ădeau pe pieptul ei a !ide"ul. $egina era radioa!ă, "emeia era!uperbă. >ndrăgo!ti'i !au !upuşi, u to'ii !#ar 6 pro!ternat. 0aria#-ntoaneta îşi



pierdu 6rea, admirându#!e a!t"el. -poi, uprin!ă de teamă, &ru !ă#şi !mulgăolierul de la gât. + -junge/ -junge/ pu!e ea. + - "o!t atin! de ătre maie!tatea &oa!tră/ trigă Hoe%mer. u maipoate 6 al nimănui.

+ Impo!ibil ( repliă "erm regina. omnilor, m#am juat o lipă uae!te diamante, dar a prelungi joul ar 6 o greşeală. + 0aie!tatea &oa!tră are tot timpul !ă !e obişnuia!ă u gândul (!treură Hoe%mer reginei. Vom &eni din nou mâine. + C%iar daă plăteşti mai târziu, tot trebuie !ă plăteşti 3i#apoi, de e !ăplăteşti mai târziu2 oar !unte'i grăbi'i. Cu !iguran'ă ă &i !e o"eră ondi'iimult mai a&antajoa!e. + a, maie!tate, bani li%izi ( ră!pun!e negu!torul, rede&enit negu!tor. + ua'i#i/ ua'i#i/ trigă regina. oul diamantelor e!te în !ipet.$epede/ $epede/ + 0aie!tatea &oa!tră uită, poate, ă o bijuterie a a!ta în!eamnă aur şi

pe!te o !ută de ani olierul &a &alora eat ât &alorează şi a!tăzi. + a'i#mi un milion ini !ute de mii de li&re, onte!ă ( zi!e regina uun zâmbet !ilit ( şi &om &edea5 + aă aş a&ea/ =lamă Beanne. -%/5 3i tău. e multe ori, o şo&ăială la momentul potri&it e mai pre'ioa!ă deât unşu&oi de u&inte. egeaba Hoe%mer şi Ho!!ange pierdură un !"ert de ea! a !ă#şi!trângă şi !ă#şi înuie diamantele în !ipet; regina nii nu lipi. e &edea dupăzâmbetul ei a"etat, după tăerea !a, ă "u!e!e "oarte tulburată, ă lupta!edin greu. 3i aşa um a&ea obieiul, în momentele !ale de iudă, ea întin!emâna după o arte pe are o ră!"oi "ără !ă itea!ă un rând.

a pleare, bijutierii mai întrebară o dată* + ei maie!tatea &oa!tră re"uza2 + a5 a. + u!pină regina, de a!tă dată a !ă audă toată lumea. egu!torii ieşiră, Beanne &ăzu ă piiorul 0ariei#-ntoaneta !e mişăner&o! pe pernă de ati"ea. Fu"erăG ( !e gândi onte!a, neîndrăznind !ă !emişte. Hru!, regina !e ridiă, înepu !ă !e plimbe prin ameră, apoi oprindu#!e în "a'a Beannei, a ărei pri&ire părea ă o "a!inează, ro!ti ră!piat* + Conte!ă, !#ar părea ă regele nu mai &ine. >i &om da mia noa!tră jalbă data &iitoare. Beanne !alută re!petuo! şi !e îndrepta !pre uşă. 0ă &oigândi în!ă la dumneata ( adăugă regina, u bună&oin'ă.

Beanne atin!e u buzele mâna reginei, a şi ând şi#ar 6 depu! aolo tot!u:etul şi ieşi lă!ând#o pe 0aria#-ntoaneta pradă amărăiunii şi zbuiumului. F-mărăiunea neputin'ei, zbuiumul dorin'ei ( îşi zi!e Beanne. 3i doar eregină/ -%, nu/ = "emeie/G 3i onte!a di!păru.

?$3ID

Alexandre Dumas - Colierul Reginei_V1.pdf

Documents

Transcript of Alexandre Dumas - Colierul Reginei_V1.pdf