ale educafiei poaltifu - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/789/Cele 101 reguli de aur...
9
De acelagi autor: EDUCATIE FARA PEDEPSE. Cum sd creSti un copil ascultdtor DT. GILLES-MARIE VALET Cele tOt reguli de aur ale educafiei poaltifu Traducere: Gina Belabed LAROU$$E
Transcript of ale educafiei poaltifu - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/789/Cele 101 reguli de aur...
De acelagi autor:
EDUCATIE FARA PEDEPSE. Cum sd creSti un copil ascultdtor
DT. GILLES-MARIE VALET
Cele tOtreguli de aur
ale educafiei poaltifu
Traducere: Gina Belabed
LAROU$$E
pffir
Prefala ........ 13
PRtNctPuLe oe gnzA
f .inlelegeli adeviratul sens al ascultdrii ......... 20
2. Aveli incredere in autoritatea dumneavoastrS
naturald ... 22
3. Relineli celetrei principiifundamentale... .... 24
4. Pentru ca o regulS si funclioneze, respectali
cinci cerinle . . ,... 26
S.Transmitelivaloriclare. .........296. (Re)stabilili limitele ...... 31
7. Formulali reguli constante ;i coerente ......... 33
8. Autoritate, da! Brutalitate, nu! . . . 35
9. Sd renunldm la bdtaia la fund ... 37
l0.Adaptafiregulile. ..'.....3911. Nu incurajali comportamentele indezirabile ..'....... 41
12. Utilizafiintdritoripozitivibenefici ......43
REGULILE CARE SE REFERA LA COPIL
13. inlelegeli-vd copilul gi motivele pentru care
nuascultd ....'...4814. ldentificali,,adevdratele" ndzb6tii . . . . . . . . . . . . . . 50
15. Nu existd capricii inainte de vdrsta de un an . . . 52
16.inv5lafi-l s5-gi controleze impulsivitatea .... ... 54lT.Dezvoltafi-ide timpuriu bunele obiceiuri ...... 5718. Dezvoltafi-isimfulascultdrii. .... 5919. Dezvoltafi-iautonomia .. ....... 61
20. Evitalicomparaliile qiexemplele negative ..... 63
21. Copilul nu este un adult in miniaturd . . . 66
22.Dezvoltafi-isimlulresponsabilit5lii.. ...6823.inv5[a!i s5-lincurajati..... ......7024.Ajutafi-l si-;i dezvolte liberul-arbitru . ......... 73
25. Dezvoltafi-i?ncrederea in sine . . . 75
26. Faceli astfel incdt interesul copilului sd fieprimordial ........77
27. Judecali gregeala, nu copilul . . . . 80
SFATUR! PENTRU PARNTT
28. Jucali-v5,,rolul"de pdrinte. . . ... . 8429. Eliberali-vd deteama de a nu fi un bun pdrinte ....... 8630. Renunlafi la propriile modele parentale ....... 8931. Acceptafi faptul ci nu ave{i intotdeauna dreptate. .... 92
32. Formalio echipd de aur.... ...... 93
33. Renunfalis5-i mai interzicefitot.... .... 95
34. Nu repetafi ofrazd de mai mult de treiori! ..... 9735. Pentru a vdface ascultat,facefi-vd auzit!. ......9936.Aclionalicuconvingere.. ......10237. Respectafi-vd adolescentul pentru a vd face
;idumneavoastri mai respectat.... ..."10438. Gisili un temei pentru cerinfele dumneavoastri . . . . . 106
39.Acordali-lebunicilorloculcuvenit. .... t0840. Daci sunteli pdrinli despdrlili, delegali autoritatea
nouluidumneavoastripartener...... ........ llO
REGULILE DEZ'CUZI
41. ldentificali ;i satisfacefi nevoile copiilordumneavoastrS... ......116
42. Perioada lui,,nu"este trecitoare! ..... ........ 118
43.Dezamorsaliconflictele.. ......12044. Evitafi capcanele,,consumatoare de timp" . ...12245. Gestiona[i cu senindtate furia copilulului . .. . .12345. Reacfiona[i la impotrivirile sistematice . . .. ...12647. Limitafi-iopliunile ......12948. Fili un exemplu pentru el. . . . . .. 132
ACASA, LA $COALA $l lN AtrE LOCURI
49.Anticipafiprin prevenire!. ......13650.Securizafispaliile .......13851. Simplificali cerinlele pentru a vi face mai bine
ascultat . . 140
52. Acordalitimp fiecdruicopil . ...14253.Prevenilicerturiledintrefrali.. ........14454. Rezolvali conflictele dintre frali . . ... . . 146
55. Gestionali cu ugurinld momentul culcirii ... . . 148
56. Gestionali diminelile dificile . . . 151
57. Transformali luarea mesei intr-un moment de lini;te . . 153
58.Ajutafi-vdde,,indicatoriidetimp". .....15559. inveselifi-i ziua. ..15760.Crea!idiversiuni ........15961. Fdrd scandalinfala televizorului!..... ........ 161
62. Gestionafi momentele de tranzilie . . . . 163
63. Sanclionafi-latuncicdnd fapta sa este gravi......... 165
64. Dezvoltafi-i sentimentul de apartenen!5 la o familie. . .16765.Ajutafi-lsi mediteze..... ......17O66. Recurgefi la meditalie in viafa de zi cu zi. . .... . :... . .173
67. Satisfaceli-le apetitul (emotional) micilor mugcdtori . . .17653.Schimbali-irelafiacuinvaf5tura..... ..17969. Puneli in valoare comportamentul dezirabil ......... 1BI
T0.Otabl6facemaimultdec6tcuvintele ........ 182
71. Gestionali problema iegirilor . . . 18472. invafali-l primele reguli de politefe. . . . 186
T3.Prevenilicrizele. ........18874. Nu va lasaliafectatde replicile luirduticioase ....... 190
AUTORTTATE 5t SENTTMENT
75.Cl5diti oautoritatejustd 9i constructiv5..... .. 1967 6. Prea multd culpabilizare incurajeazd
comportamenteinadecvate.. ..19877. Vorbili in numele gi de pe pozilia dumneavoastrS. . . . 200
78. Ascultafi-vd copilul pentru ca el sd se inleleagdmaibine pe sine ........202
79.lnvi[afi sd o luali de la capSt . . .20480. Nu vi l5salicoplegitdeemo!ii.. ........20681. ...giinvdlafi-l sd ;i le controleze pe ale sale .......... 208
82.Evitalicapcaneleculpabilizarii..... ...21083. Nu va indoili de legitimitatea dumneavoastrd . . . . . . .211S4.Jipetelesuntinutile .....21285.Comunicaliin mod adecvat.... .......2"1486. Pistrafi-vi umorul ......21587. Evitali s5-l umilili sau sd-l rdnili. . . . . . . .21688. lubirea este intotdeauna de actualitate! . . . . . .218
INSTRUMENTELE ASCULTAR!I
89. Recompensaliin mod adecvat ........22290.inv5!a!i-lprincipiulconsecinfelor.... ..22491. Facelipe arbitrul. .......226
92. DalidovadS de imaginalie pentru a pune capat
conflictelor .....22893. incheia!i,,contracte" cu adolescentul
dumneavoastrS... .....23094....gi vegheali la buna lordesfSgurare... .....23295. invSlali s5 alegeliintre diferitele forme
desancliuni... qi consecinleleacestora ......23496.lnlocuili ameninlSrilecu angajamente ......23697. Propune[i solulii din care fiecare sd aibi
decdgtigat .....23898. Folosilitehnica alegeriiiluzorii .......24099.Gdsilisancliunieficiente ......241
100. Nu-l lisali si vd intrerupd . . - - .243101. Renunlali definitiv la orice formd de abuz ' . .245
inconcluzie ...247
pffi*u
iuTtrerl norvnnRTUL sEt.ts RL RscurRnrr
in prezent existi nenumirate discutii pe tema educa{iei.
Se consideri ci ar fi fost prea rigid[ inainte de 1968, iar dupiaceea, mult prea ingiduitoare. Prin urmare, este esenfial sine reintoarcem la valorile fundamentale.
0 E0ucRT|E Rru$rTfl
Educa(ia are sarcina de a-i transmite copilului, printre altele,
reguli qi legi care si-i permiti si se integreze bine din punct de
vedere social Ei care oricum ii vor fi impuse ulterior. De aceea,
el trebuie si fie capabil si le respecte, fiindci tolerarea frustri-rilor nu este inniscuti, iar ascultarea se invati.
REGULTLE $r LEGTLE SUNT PENTRU ToIt, C0pil $t pRRtNTt!
Legea le dd plrinlilor dreptul de a-gi exercita autoritatea asupra
copilului pAn6 la virsta de optsprezece ani. Pirinlii sunt inpreajma lui pentru a-l indruma qi a-l ocroti, ceea ce ii di copi-
lului siguranfi. Pentru el, pirinlii sunt reprezentanlii legii,
inainte ca legea propriu-zisi si-qi instituie autoritatea.
Supunerea este mai ugor de invdfat la copii decit la cei cu
vdrsta adult[. CrescAnd, copilul va observa ci regulile gi legile
se aplici tuturor, inclusiv pirinlilor lui, gi cd, prin urmare, nu
legea celui mai puterni c prevaleazd. Dupi adolescenli, copilul
cELE 101 REGULT DE AUR ALE EDUCAT|Et pOZtTtVE PRINCIPIILE DE BAZA
va inlelege ci aceleagi reguli gi legi, resimfite
bariere, existi pentru a-i oferi protec(ie, mai
aplra libertatea gi a-i dezvolta autonomia.
ini[ial ca nigte
ales pentru a-i
pffif\flvEIr it,tcRrorRr iu RUToRTTRTER
DUl,lNERVORSTRfl NRTURRLR
Relafiile dintre plrinte gi copil sunt stabilite incl de la na9-
tere - probabil, chiar mai devreme. Autoritatea intervine inaceasti relatie familial[, dar ea este, mai presus de toate,
unul dintre firele care alcltuiesc o astfel de legitur[ puter-
nici numiti filia{ie; acest fir este fesut zilnic dintr-un caier
lluntric.
flUTORITRTER ESTE it'lRIUTT DE TOflTE Ir1PLICITR
Aceasta nu se rezumi Ia dreptul sau la puterea de a comanda,
nici la aceea de a ne face ascultali. Ea se referd indeosebi la acea
influen
pffi*o
REITNEIT CELI TRfl PRTNCTPil FUNDRllENTRLT
A educa un copil inseamni a-i da cadrul gi punctele de reperpentru a-l ajuta si creasci singur. Deprinderea legilor fami-liei gi ale societifii nu se face numai cu mintea, ci qi cu
trupul, cu inima gi cu sentimentele.
1. COPILUL NU \/INE PE LUHE
cu tJN srHI iNNflsctJT RL flscuLTRRil
CA[i pnrinfi nu se enerveazd,in fala comportamentului spon-
tan gi nu intotdeauna potrivit al odraslei 1or, chiar daci qtiu ciun copil nu poate si lnfeleagl qi si invele
singur regulile? Copilul are nevoie ca
adulgi si-l educe pentru ca el si creasci
bine. Cu toate acestea, invdlarea reguli-
lor ar trebui si respecte nivelul autono-
miei sale: nu i se poate cere unui copildecAt ceea ce dezvoltarea sa psihomo-
torie (agilitate, abilitate), cognitivi (inteli-
gen[i, memorie) qi afectivl (capacitatea
sa de a gestiona frustrarea) ii permite.Nu este suficient si i se explice regulilepentru ca acestea si fie respectate: ele trebuie impuse prininvifare, adicl prin repetarea comportamentului adecvat insitua[ii de zi cl zi.
24 CELE 101 REGULI DE AUR ALE EDUCATIEI POZITIVE PRINCIPIILE DE BAZA 25
2. COPILUL RRE NEVOIE DE UN CRDRU flOECVRT
PEI'ITRU fl $E DTZVOLTfl
Acest mediu educafional se construiegte cu o serie de reguli,
ce constituie repere linigtitoare si formatoare. Toati viafa este
guvernati de un ansamblu de legi - naturale, biologice qi so-
ciale. Daci seara copilul trebuie si meargl la culcare, acest
lucru este necesar pentru ci e noapte (legea naturali), pentru
cd organismul e obosit gi are nevoie de refacere (legea biolo-
gic[) gi pentru ci majoritatea indivizilor de pe Terra igi efec-
tteazd activitifile ziua,iar noaptea dorm (legile sociale).
3. fl EDUCfl NU SE REZUHfl LR R I].ITERZICT TOTUL
Excesul de interdicfii, dat fiind ci reprezinti o sursi de frus-
trare, risci si frineze dezvoltarea armonioas[ a copilului sau
si genereze strategii de incilcare a regulilor. Stabilirea limite-
lor subliniazi, desigur, ceea ce este interzis, dar traseaz[ qi con-
tururile lucrurilor care sunt permise. Astfel, dacl este necesar
si i se interzici unui copil s[ deseneze pe perefi (acest lucru
se intAmpll in 80%o dintre cazuri, atunci cind copilul incepe sifoloseascl un creion colorat), va fi mai eficace s[ i se ofere
in primul rAnd, gi la discre{ie, foi de hirtie qi carioci lavabile.
Nemulfumirea va fi mai bine tolerati (Ei, prin urmare, regulile
vor fi mai bine respectate) daci pentru un lucru interzis alte
zece sunt permise.
pffi*o
PENTRU CR O REGULfl SR FUNCIIONEZE,
RESPECTRIT CtNCt CERTNTE
Pentru un copil va fi mai usor si asculte dac[ gtie ceea ce
pirinfii - gi adullii care se ocupi de acesta - agteapti de la el.Educalia este un proces bazat pe invifare gi pe repetare.O cerinti este condifionatl de cinci trisituri caracteristice.
1. REGULR TREBUIE SR P CLNRN
Regula trebuie si fie formulatd intr-un limbaj pe care copilul,potrivit virstei lui, si fie capabil s[-l infeleag[. Aceasta va fi maiclarl gi mai ugor de aplicat dac[ este explicatd simplu (,,acest
lucru este interzis pentru cd te poli rinii'). Nu este vorba despre
o justificare, insd a da ordine far| a explica nu face decit s[-l,,dreseze" pe copil si asculte gi nu-l ajuti s[ devini responsabil.
Z. REGULR TREBUIE SN TIT CONCRETR
Cu cAt copilul este mai mic, cu atdt mai mult are nevoie ca regulasi fie concret[, adici si se bazeze pe elemente din realitate qi pe
care el le poate trii in viafa de zi ctt zi. Nofiuni precum ,,este
riu" sau ,,este bine" sunt de multe ori prea vagi, mai ales pentruci ceea ce e bine pentru un copil este inainte de toate ceea ce iiface lui bine! Este de preferat ca, atunci cdnd formula[i instruc-
fiunile, si le ilustrali prin urmirile obiective pe care actiunea,permisi sau interzisl, le poate avea.
26 CELE 101 REGULI DE AUR ALE EDUCATIEI POZITIVE
3. REGULfl TREBUIE Sfl FIE CONSTflNTR
Regula trebuie s[ fie incadrati in timp gi s[ nu varieze itr
func[ie de starea de spirit sau de capriciile adullilor. Unei
anumite situalii ii va corespunde (aproape) intotdeauna un
rispuns identic. DaciL ceea ce este interzis intr-o zivafipermis
in ziua urmitoare, fiindcd sunteli intr-o dispozilie buni sau
sunteli prea obosit(i) pentru a o pune in aplicare, copilului
nu numai ci ii va fi greu s[ se orienteze, ci acesta chiar va
avea tendinla de a incerca si oblini ce vrea cu orice pref,
apelAnd la zdmbete manipulatoare sau Ia accese intermina-
bile de furie!
+. REGULR TREBUIE St T COERENTfl
Copilul dumneavoastri are nevoie de coerenli: instrucliunile
date trebuie si se supuni unei logici, fie in succesiunea lor(mai intii faci baie gi apoi i{i pui pijamaua, nu invers), fie instabilirea lor (ne linem de minl cAnd suntem afari, pentru clexistd riscuri legate de trafic, dar nu gi in casi). Aceasti reguli
se referi gi la rela[iile dintre pirin[i: este important ca fiecare
s[-l sprijine pe celilalt in principiile sale educative, cel pulin
in fafa copilului (chiar daci, dupl aceea, atunci cAnd copilul nu
este prezent, trebuie si discute gi si se puni de acord).
5. REGULR TREBUIE SN T CONSECVENTR
O acfiune (un cuvAnt, o fapt[ sau, dimpotrivi, absenfa inter-
venliei) are o consecinll. Acest lucru se referi la ceea ce face
copilul sau la ceea ce este invifat si fac[. De asemenea,
aceasta implici gi comportamentul plrinfilor: a promite o
pedeapsi Ei a nu o aplica, de exemplu, nu va rimdne nicio-
datl fbri urmiri. V[ ve]i pierde, de fiecare dat[, cite pulin
PRINCIPIILE DE BAZA 27
din credibilitate gi ve[i creqte riscul ca, data viitoare, copilulsi incalce din nou regulile. De aceea este important si nuameninfa(i cu represalii (sau si promitefi anumite recom-pense), pe care nu le vefi putea duce la indeplinire.
CELE 101 REGULI DE AUR ALE EDUCATIEI POZITIVE PRINcIPIILE DE BAZA
FffipTRRNS}IITEII \/RL0RI CLfl RE
Copilul va fi mai inclinat si nu repete o fapti daci in{elege
ci ceea ce a ficut este considerat a fi o gregeali. Explicafi-i cIunele fapte afecteazi anumite valori: infelegind aceste no-
fiuni, el igi va putea anticipa opliunile viitoare.
\/RLoRr rt.lDrvlDuflLt, FRlllLlflLE $l SoCIRLE
Nu este vorba despre precepte niscute din principii morale sau
religioase (chiar dacl pot fi, desigur, marcate de acestea), ci
despre cele care se referi' in mod direct Ia copil gi la familia lui.
Unele dintre acestea sunt direct impuse de obiceiurile cultu-
rale gi sociale, cum ar fi politelea, dar ele se pot exprima diferit,
in funcfie de fiecare familie.
VRLORI SPECIFICE COPILULUI
Putem restringe no{iunea de ,,transmitere de valori clare" la
ceea ce se referi exclusiv la copil: interesul gi binele s[u, dez-
voltarea sa atit din punct de vedere fizic, citt gi psihic. Aceste
principii, care fin cont de mediul in care evolueaz[ copilul, se
reflecti, in special, prin ceea ce am putea numi ,,valoarea sini-tate'l ,yaloarea siguran![", ,yaloarea dezvoltare personali', ,ya-loarea relagia cu ceila[i'] ,,valoarea relalia cu mediul" etc.
C[ci respectarea celorlalli, ca gi a mediului, participl in egali
misuri la buna dezvoltare a copilului: acesta va creqte mai bine
intr-un mediu sin[tos, de care qi el trebuie si se ingrijeasci.
