Reguli [i recompense

30
87 unitatea Unitatea 4 Ghidul tutorelui Proiect finan]at de Uniunea European\ Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui Reguli [i recompense Autor: Ivan Mykytyn 4 Reguli [i recompense Dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Transcript of Reguli [i recompense

Page 1: Reguli [i recompense

87u

nitate

a

Unitatea

4

Ghidul tutorelui

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

Reguli [irecompense

Autor: Ivan Mykytyn

4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Page 2: Reguli [i recompense

88u

nitate

a

Activitate

Participan]ii î[i vor:

· Analiza rolul în sprijinirea copiilor care manifest\ dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale.

· Dezvolta abilit\]ile de gestionare pozitiv\ a comporta-mentului.

Introducere

Aceast\ unitate prezint\ participan]ilor conceptul de îmbun\t\]ire a comportamentului prin utilizarea regulilor [i a recompenselor. Cuprinde patru activit\]i:

Obiective

Planul personal de ac]iune

Participan]ii vor:

· Recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea unit\]ii.

· Identifica [i planifica domeniile din unitate unde este necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.

· Planifica implementarea practic\ a ceea ce au înv\]at la locurile lor de munc\.

Gh

idu

l tu

tore

lui

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

Sarcina 1

Sarcina 2

Sarcina 3

Sarcina 4

4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Page 3: Reguli [i recompense

89u

nitate

a

Lectur\

Gh

idu

l tu

tore

lui

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Regulile

Într-o lume ideal\, nu ar exista nevoia de reguli. Indivizii s-ar autocontrola [i i-ar respecta pe ceilal]i. Totu[i, noi nu tr\im într-o lume ideal\ [i, în consecin]\, regulile sunt necesare pentru a echilibra interesele individuale [i de grup. Cu toate acestea, nevoia unor reguli nu trebuie s\ conduc\ la dependen]a de reguli.

1Maslow (1987) a sus]inut imposibilitatea satisfacerii unor trebuin]e superioare, cum ar fi stima de sine, înaintea îndeplinirii anumitor trebuin]e de baz\, spre exemplu trebuin]a de securitate [i trebuin]a de a fi iubit [i acceptat de c\tre ceilal]i.

Pe baza acestor termeni, se poate argumenta faptul c\ elevii doresc în clas\ un mediu în care s\ se poat\ sim]i în siguran]\, aprecia]i la justa valoare [i în care s\ se poat\ dezvolta. De aici deriv\ în mod logic necesitatea ca regulile clasei s\ reflecte [i s\ încorporeze aceste dorin]e.

Educatorii foarte experimenta]i sus]in c\ este esen]ial ca regulile create pentru clas\ s\ fie pu]ine la num\r [i simple [i s\ se stabileasc\ în prealabil consecin]ele înc\lc\rii acestor reguli. De aici rezult\ urm\toarea întrebare: care ar trebui s\ fie aceste reguli [i consecin]e?

Cercet\torii sugereaz\ faptul c\, pentru a fi eficiente, regulile clasei (precum legile) trebuie s\ de]in\ sprijinul acelora care trebuie s\ le respecte. Regulile trebuie s\ fie corecte –chestiune deseori men]ionat\ de elevii cuprin[i în e[antioane de cercetare. O modalitate de a asigura acest lucru este dezvoltarea acestora pornind de la principii stabilite de comun acord –adic\ asigurarea unui caracter ra]ional [i nu arbitrar. Cercet\torii mai sugereaz\ [i faptul c\ unul dintre cele mai eficiente mijloace de asigurare a sprijinului este includerea elevilor în procesul de creare a regulilor; de exemplu, prin transformarea stabilirii regulilor clasei într-un proiect realizat la începutul fiec\rui an [colar anual. Este descris mai jos un proiect pentru o astfel de activitate.

Multe dintre regulile men]ionate de c\tre elevi privesc respectul (inclusiv respectul fa]\ de ceilal]i sau respectul ar\tat prin acordarea aten]iei) [i îndeplinirea sarcinilor care privesc întreaga clas\ ori preg\tirea pentru lec]ii. Similar, profesorii au descoperit c\ regulile sugerate de clase diferite tind s\ fie acelea[i, distinc]ia important\ fiind aceea c\ elevii le respect\ pentru c\ sunt regulile lor.

Consecin]ele înc\lc\rii unei reguli a clasei sunt cel pu]in la fel de importante ca regula îns\[i. Regulile utilizate de c\tre profesor ar trebui s\ îndeplineasc\ urm\toarele caracteristici: sunt juste, sunt în]elese de to]i, sunt acceptate cu u[urin]\ atât de profesori, cât [i de elevi. Profesorii trebuie, de asemenea, s\ asigure faptul c\ regulile clasei sunt în concordan]\ cu regulamentul de ordine interioar\ al [colii [i reflect\ valorile generale ale comunit\]ii.

La capitolul lectur\ este descris un exemplu de politic\ [colar\ cu privire la reguli [i de sistem utilizat în sprijinul acestei politici.

1 Vezi modulul 3 pentru o descriere mai am\nun]it\ a teoriei elaborat\ de Maslow

Page 4: Reguli [i recompense

90u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Crearea regulilor

Obiectivul urm\toarei activit\]i este transformarea dezvolt\rii regulilor clasei într-o activitate participativ\. Aceasta ofer\ urm\toarele avantaje:

· Exist\ [anse crescute ca elevii s\ respecte regulile care sunt create de ei;

· Activitatea prezint\ conceptele importante ale cet\]eniei democratice.

1. Pune]i elevilor urm\toarele întreb\ri:

· Cum vre]i s\ m\ comport fa]\ de voi?

· Cum vre]i s\ v\ comporta]i unul fa]\ de cel\lalt?

· Cum crede]i c\ vreau s\ v\ comporta]i fa]\ de mine?

· Cum ar trebui s\ ne comport\m unii fa]\ de al]ii în cazul unui conflict?

2. Elevii discut\ asupra întreb\rilor la început în grupuri mici, apoi cu toat\ clasa.

3. Profesorul adun\ sugestiile pe o foaie mare de hârtie.

· Unde nu exist\ acord în privin]a sugestiilor, rezolva]i diferen]ele prin discu]ie frontal\.

Rezultatele alc\tuiesc principiile pe baza c\rora vor fi dezvoltate regulile clasei dvs.

Urm\torul pas este crearea unui set de reguli ale clasei pe baza acestor principii.

1. Împ\r]i]i clasa în grupuri mici, punând la dispozi]ia fiec\rui grup principiile derivate din întreb\rile originale.

2. Cere]i grupurilor s\ scrie una sau mai multe reguli care deriv\ din aceste principii.

· Circula]i printre grupuri. Elevii pot avea nevoie de ajutor în formularea regulilor.

3. Repeta]i procesul, reîmp\r]ind seturile de principii, pân\ în momentul în care to]i elevii au avut ocazia s\ schi]eze reguli pentru fiecare set în parte.

4. Profesorul adun\ sugestiile pe o foaie mare de hârtie.

5. Unde nu exist\ acord în privin]a sugestiilor, rezolva]i diferen]ele prin discu]ie frontal\.

Regulile finale trebuie s\ con]in\ dou\ p\r]i – regula [i principiul pe care se bazeaz\. De exemplu: “Huliganismul nu este acceptat în clasa noastr\ pentru c\ noi consider\m c\ to]i oamenii trebuie trata]i corect [i respectuos”

Page 5: Reguli [i recompense

91u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Recompensele

Recompensele au ca scop motivarea elevilor spre rezultate mai bune [i un comportament îmbun\t\]it. Totu[i, opiniile sunt împ\r]ite , atât cu privire la modalitatea optim\ de realizare a motiva]iei elevilor, cât [i cu privire la posibilitatea ca aceea[i form\ de motiva]ie s\ fie utilizat\ pentru a sus]ine înv\]area [i un comportament mai bun. Motiva]ia este perceput\ sub forma a dou\ tipuri antitetice:

Motiva]ia intrinsec\ are leg\tur\ cu activitatea [i mediul înv\]\rii prin crearea unor oportunit\]i de înv\]are care evoc\ motiva]ia în interiorul elevului, prin:

· Elaborarea unor obiective ale înv\]\rii care au sens pentru elev.

· Identificarea domeniilor în care înv\]area este important\ pentru elev.

· Identificarea domeniilor în care înv\]area ajut\ elevul în atingerea scopurilor [i rezultatelor urm\rite.

· Identificarea domeniilor în care înv\]area ajut\ elevii s\ se integreze în lume, împreun\ cu ceilal]i, [i promoveaz\ con[tiin]a de sine.

Cercet\torii sugereaz\ faptul c\ motiva]ia intrinsec\ poate fi activat\ prin provocarea elevilor cu sarcini cu dificultate u[or crescut\ fa]\ de nivelul lor de competen]\, adic\ sarcini care se încadreaz\ în Zona proximei dezvolt\ri a elevilor.

Motiva]ia extrinsec\ are leg\tur\ cu sistemele de recompens\ [i pedeaps\ [i atrage dup\ sine crearea unor sisteme coercitive de control, care motiveaz\ elevul prin recompensarea ac]iunilor conformiste [i pedepsirea ac]iunilor non-conformiste. De exemplu, prin:

· Crearea unor reguli [i proceduri ale clasei care trebuie respectate pentru a evita consecin]ele negative.

· Furnizarea de semne ca recompense pentru comportamentul conformist.

· Furnizarea laudei ca recompens\ pentru comportamentul conformist.

Motiva]ia extrinsec\ porne[te de la prezum]ia c\ profesorul de]ine întotdeauna controlul: acesta conduce atât elevii cât [i procesul de înv\]are. Totu[i, teorii mai recente încurajeaz\ transferul, de la profesor la elev, cu privire la controlul asupra înv\]\rii. Aceste teorii argumenteaz\ c\ o cre[tere a încrederii elevilor în propria capacitate de a-[i forma [i de a aplica abilit\]i îi poate conduce pe ace[tia înspre experimentarea unui sentiment al controlului înv\]\rii, ducând astfel la cre[terea poten]ialului pentru motiva]ia intrinsec\. (Wilson 2002)

Wilson citeaz\ o gam\ larg\ de dovezi pentru a veni în sprijinul ideii c\, în vreme ce recompensele extrinseci pot înregistra rezultate pe termen scurt, acestea nu au acela[i succes pe termen lung; c\, de exemplu bulinele acordate, pot interesa elevii pe termen scurt, dar ace[tia se plictisesc de ele pe termen lung. Wilson aduce, de asemenea, dovezi pentru a ar\ta c\ în unele cazuri recompensele extrinseci pot avea un efect demotivant asupra elevilor, prin subminarea valorii recompenselor intrinseci.

S\rb\toriri vs. recompense

Brophy (1998) a argumentat faptul c\ motiva]ia intrinsec\ nu este întotdeauna subminat\ de recompensa în sine, ci mai degrab\ actul oferirii recompenselor înainte de ini]ierea ac]iunii conduce elevii spre convingerea c\ sunt implica]i în activitate doar pentru a câ[tiga recompensa. Elevii se concentreaz\ astfel asupra recompensei [i nu asupra înv\]\rii sau a valorii în sine a acesteia.

Page 6: Reguli [i recompense

Goleman ofer\ explica]ii suplimentare pentru acest punct de vedere, rela]ionându-l de

biologia creierului: “Memoria activ\ este cantonat\ în lobii prefrontali din spatele frun]ii.

Memoria activ\ reprezint\ lucrul c\ruia îi acord\m aten]ie într-un anumit moment dat. Ca

atare, la început, tot ceea ce gândim, lucrurile asupra c\rora lu\m o decizie sau pe care le

înv\]\m sunt proiectate în zona memoriei de lucru. Întregul proces al înv\]\rii are loc în cadrul

memoriei de lucru. Centrele emo]ionale care controleaz\ st\ri precum anxietatea sau mânia

au conexiuni foarte puternice cu zonele prefrontale. Astfel c\, dac\ un copil este în mod cronic

nelini[tit, mânios sau sup\rat, el va sim]i aceste lucruri sub form\ de gânduri care deranjeaz\.

Nu-[i poate lua gândul de la lucrul care-i provoac\ nelini[tea.

Memoria de lucru are o capacitate limitat\ de concentrare. A[a c\, în m\sura în care este

ocupat\ de aceste gânduri deranjante, ea diminueaz\ disponibilit\]ile de a gândi la ceea ce

urmeaz\ a fi înv\]at”. (O'Neil and Goleman 1996)

Cu alte cuvinte, dac\ recompensa ocup\ o mare parte a gândurilor, nu mai exist\ “loc” pentru

a gândi asupra activit\]ii.

Krogness (1995) demonstreaz\ diferen]a dintre s\rb\torire [i recompens\ când scrie despre

cazul în care a adus la [coal\ „quiche” (mâncare tradi]ional\) f\cut în cas\, salat\ [i cidru

elevilor s\i de clasa a cincea. Când elevii au întrebat pentru ce erau toate acelea, ea a r\spuns:

“Este cadoul meu pentru voi pentru c\ v\ implica]i în înv\]are. Acum prelua]i controlul. Lua]i

decizii importante; v\ lua]i activitatea [i via]a în propriile mâini. Îmi imaginez c\ ave]i sentimente

mai bune [i fa]\ de aceast\ clas\, de asemenea. {tiu c\ eu am.” (Citat din Wilson 2002)

Este eviden]iat faptul c\ s\rb\torirea a avut loc DUP| îndeplinirea activit\]ii [i f\r\ avertizare

prealabil\.

Se înregistreaz\ o cre[tere considerabil\ a interesului pentru s\rb\torire în detrimentul

recompensei, dând astfel na[tere interesului pentru strategii corespunz\toare de s\rb\torire

în grup.

Tiramisu –o provocare

Într-un experiment care a avut loc la Universitatea Stanford în anii 1960, “Copii de vârst\

pre[colar\ au fost adu[i unul câte unul într-o înc\pere [i li s-a pus câte o pr\jitur\ în fa]\.

Li s-a spus c\ puteau s\ o m\nânce imediat, dar dac\ erau dispu[i s\ a[tepte pân\ când

cercet\torul venea de la îndeplinirea unui comision, aveau s\ primeasc\ dou\ tiramisu.

Aproximativ o treime dintre ei au ales prima variant\, în timp ce al]ii au a[teptat pu]in [i

doar aproximativ o treime dintre ei au avut capacitatea de a a[tepta reîntoarcerea

cercet\torului timp de 15 sau 20 de minute.

Când cercet\torii au reluat leg\tura cu ace[ti copii 14 ani mai târziu, au desoperit c\

acest test a prezis surprinz\tor evolu]ia lor [colar\. Copiii care au a[teptat erau mai

stabili emo]ional, mai agrea]i de profesori [i colegi [i înc\ dispu[i [i capabili s\ întârzie

primirea recompensei în urm\rirea scopurilor lor. Cei care nu au a[teptat deloc erau

instabili emo]ional, incapabili de a lucra în condi]ii de stres, manifestând iritabilitate, cu

posibilit\]i crescute de a ini]ia conflicte, nu atât de agrea]i [i înc\ incapabili de a întârzia

92u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Page 7: Reguli [i recompense

primirea recompensei. Îns\ cea mai important\ descoperire a avut leg\tur\ cu 2rezultatele elevilor la TAS , unde elevii care au a[teptat au înregistrat în medie cu 210

puncte mai mult decât ceilal]i”(O'Neil [i Goleman 1996)

Goleman explic\ acest efect sub urm\toarea form\: copiii care întârzie primirea recompensei posed\ o inteligen]\ emo]ional\ crescut\, în sensul c\ sunt capabili s\ proiecteze strategii de abatere care îi vor conduce spre ob]inerea satisfac]iei în scopurile stabilite pe termen lung.

Peak explic\ strategia întârzierii primirii recompensei pe care au utilizat-o cei care au a[teptat: “copiii care reu[esc cu succes s\ a[tepte [în timpul ce se desf\[oar\] o sarcin\ anume sunt copii care utilizeaz\ strategii precum cântatul, joaca cu propriile haine, jocurile inventate, privitul înc\perii sau joaca cu masa. Ei vin cu o varietate de strategii de distragere a aten]iei. Copiii care au dificult\]i în a a[tepta î[i fixeaz\ aten]ia asupra pr\jiturilor.” (Peake 2000) –cu alte cuvinte, cei care au a[teptat [i-au umplut inten]ionat memoria de scurt\ durat\ cu sarcini de distragere, ca s\ nu se mai gândeasc\ la tiramisu.

Totu[i, Mayer [i Salovey (Salovey [i Sluyter 1997), care au structurat modelul inteligen]ei emo]ionale, argumenteaz\ c\ testul „tiramisu” are o mai mare leg\tur\ cu motiva]ia decât cu emo]ia; c\ autocontrolul, consecven]a [i abilitatea de a se controla singur sunt caracteristici mai degrab\ ale motiva]iei decât ale emo]iei.

Se ridic\ urm\toarea întrebare: dac\ testul „tiramisu” are leg\tur\ cu motiva]ia, despre ce motiva]ie este vorba la cei care au a[teptat [i la cei care nu au a[teptat –intrinsec\ sau extrinsec\?

Timpul mort

Timpul mort este timpul pierdut în cursul activit\]ilor [colare. În acela[i mod în care oamenii sunt frustra]i de timpul pierdut în blocaje de trafic sau cozi, elevii devin plictisi]i [i frustra]i în perioadele în care timpul lor este pierdut. Cercet\rile arat\ c\ minimizarea timpului mort îmbun\t\]e[te atât înv\]area cât [i comportamentul.

Profesorii eficien]i utilizeaz\ o serie de strategii de minimizare a timpului mort, printre care:

· Planificarea lec]iilor care ]ine cont de ritmuri de înv\]are diferite [i furnizeaz\ materiale suplimentare pentru acei elevi care termin\ primii cu scopul ob]inerii progresului;

· Monitorizarea elevilor pentru a se asigura implicarea lor continu\ în sarcin\;

· Delimitarea unor limite temporale clare, pentru a asigura mersul lec]iilor în func]ie de scopuri temporale specifice;

· Îndeplinirea activit\]ilor de disciplinare sau non-instructive în a[a fel încât întreruperile s\ fie aduse la un minimum.

2 TAS, anterior numite “Teste de aptitudini [colare” [i “Teste ale rezultatelor [colare” , reprezint\ o serie de teste utilizate în Statele Unite pentru a veni în ajutorul selec]iei pentru admiterea la facultate. Testele TAS se bazeaz\ pe un punctaj maxim de 1600 de puncte, fapt care înseamn\ c\ aceia care au a[teptat au înregistrat un punctaj în medie cu 13% mai mare.

93u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Page 8: Reguli [i recompense

· Stabilirea unor obiceiuri pentru sarcinile non-instructive, cum ar fi distribuirea [i recolectarea materialelor;

· Stabilirea [i men]inerea unui ritm al instruirii, cu materialele gata preg\tite la sosirea elevilor.

Întreruperile provocate de al]i profesori, mesageri sau megafon reprezint\ alte cauze ale timpului mort. O [coal\ eficient\ va aplica politici de minimizare a întreruperilor [i a timpului mort pe care îl cauzeaz\ acestea.

Black (2002) furnizeaz\ o ilustrare interesant\ a costurilor timpului mort.

Într-o zi de [ase ore, dac\ 3 minute din fiecare or\ sunt petrecute pentru chestiuni administrative, se pierd 18 minute în fiecare zi, 90 de minute pe s\pt\mân\, 360 (6 ore) pe lun\ [i 3.240 minute (54 ore –aproximativ 7 zile [colare întregi) la sfâr[itul a nou\ luni.

Referin]e [i resurse suplimentare

Black S. (2002) “Time to Teach”; în American School Board Journal, Septembrie 2002: Vol. 189, Nr. 9 Disponibil online la http://www.asbj.com/2002/09/0902research.html

Brophy J. (1998) “Motivating students to learn”; McGraw Hill, Boston

Goleman D. (1995) “Emotional Intelligence: Why it Can Matter More than IQ”; Bantam, New York.

Kohn A. (1996) “By all available means: Cameron and Pierce's defense of extrinsic motivators”; în “Review of Educational Research” 66, 1-4.

Krogness M. (1995) “Just teach me, Mrs. K”; Heinemann, Portsmouth NH

O'Neil [i Goleman (1996) “On Emotional Intelligence: A Conversation With Daniel Goleman”; în “Educational Leadership” Septembrie 1996; Volumul 54; Num\rul 1 Disponibil online la http://www.ascd.org/publications/ed_lead/199609/oneil.html

Peake P. citat în “EQ and the Emotional Curriculum” lectur\; Channel Four Television Corporation. Lectura disponibil\ online la http://www.channel4.com/learning/main/netnotes/sectionid100664569_printyes.htm

Ryan R. M. [i Deci E. L. (2000) “Intrinsic and extrinsic motivations: Classic definitions and new directions”; în “Contemporary Educational Psychology” 25, 54-67. Disponibil online la http://www.psych.rochester.edu/SDT/publications/documents/2000RyanDeciIntExtDefs.pdf

Salovey P [i Sluyter D.J. (Eds.) (1997) “Emotional Development and Emotional Intelligence”; BasicBooks, New York.

SEED (2001) “Better Behaviour –Better Learning”; Scottish Executive Education Department, Edinburgh. Disponibil online la http://www.scotland.gov.uk/library3/education/bbbl-00.asp

Wilson L.M. [i Corpus D.A. (2002) “The Effects of Reward Systems on Academic Performance”; în “Middle School Journal” Westerville OH Disponibil online la: http://www.nmsa.org/research/res_articles_sept2001.htm

94u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Page 9: Reguli [i recompense

95u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i

Observa]ii referitoare la sarcini

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

Sarcina 1

Sarcina 1 ofer\ participan]ilor o privire de ansamblu asupra conceptelor de regul\ [i recompens\, ca modalit\]i de îmbun\t\]ire a comportamentului elevilor. Este recomandat ca tutorele s\ accentueze nevoia de a analiza rolul regulilor [i de ce acestea trebuie formulate în colaborare cu elevii. În discu]ia despre recompense, tutorele trebuie s\ eviden]ieze distinc]ia dintre recompense intrinseci [i extrinseci [i s\ determine participan]ii s\ reflecteze [i s\ discute despre rolul [i dezirabilitatea ambelor tipuri de motiva]ie.

Sarcina 2

Sarcina 2 cere participan]ilor s\ reflecteze asupra corectitudinii sau incorectitudinii unei anumite serii de reguli, motivându-[i decizia. Activitatea are leg\tur\ cu aspectele semnalate în capitolul lectur\ despre reguli [i cu formatul recomandat pentru crearea regulilor –adic\ regulile trebuie s\ aib\ o baz\ ra]ional\ [i nu arbitrar\.

Sarcina 3

Sarcina 3 cere participan]ilor s\ reflecteze asupra modalit\]ilor folosite de ei în implementarea regulilor la clas\. Se recomand\ ca participan]ii s\ fie încuraja]i s\ fie autocritici [i s\ ia în considerare posibilitatea utiliz\rii planului personal de ac]iune ca mijloc de revizuire a oric\ror omisiuni strategice.

Sarcina 4

Sarcina 4 cere participan]ilor s\ se concentreze asupra recompenselor intrinseci sau extrinseci. Sarcina cuprinde trei p\r]i: în prima parte, participan]ii creeaz\ liste de recompense intrinseci sau extrinseci pe care le-ar putea utiliza. Este recomandat ca tutorii s\ circule printre grupuri, pentru a se asigura c\ este în]eleas\ distinc]ia dintre cele dou\ tipuri de recompense. În partea a doua a sarcinii, participan]ilor li se cere s\ rela]ioneze itemii din listele lor cu piramida trebuin]elor elaborat\ de Maslow. Participan]ii trebuie încuraja]i s\ observe c\ recompensele extrinseci tind s\ satisfac\ doar trebuin]ele de ordin inferior. În partea a treia a sarcinii, participan]ilor li se cere s\ reflecteze asupra posibilelor efecte ale retragerii recompenselor men]ionate, ca modalitate de pedeaps\, asupra copiilor cu dificult\]i sociale, emo]ionale sau comportamentale. Tutorii trebuie s\ se concentreze asupra efectelor posibile ale retragerii recompenselor în special în ceea ce prive[te trebuin]a de securitate, iubire [i stim\ de sine [i s\ eviden]ieze faptul c\, într-adev\r, o pedeaps\ poate dep\[i cu mult limitele inten]ionate.

Sarcina 5

Sarcina 5 cere participan]ilor s\ reflecteze asupra modalit\]ilor în care [colile ar putea reduce “timpul mort”, prin politici [i proceduri. Este recomandat ca tutorii s\ încurajeze participan]ii spre a considera timpul la clas\ ca timp efectiv al instruirii; de[i exist\ într-adev\r probleme administrative sau de alt\ natur\, nivelul întreruperii produse de acestea trebuie ]inut sub control.

4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Page 10: Reguli [i recompense

96u

nitate

a

Sarcina 1

Gh

idu

l tu

tore

lui

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4

Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

· 45 minute

· PowerPoint sau foliile 1-12, Reguli [i recompense - Resurse

· Flipchart

Participan]ii î[i vor:

· Analiza rolul în sprijinirea copiilor care manifest\ dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale.

· Dezvolta abilit\]ile de gestionarea pozitiv\ a comportamentelor.

1. Prezentare

· Livra]i participan]ilor o privire de ansamblu asupra regulilor [i a recompenselor, utilizând prezentarea PowerPoint sau folii pentru retroproiector.

Sugestie de prezentare

3. Concluzii

· Tutorele rezum\ discu]ia de grup [i formuleaz\ concluziile.

2. Discu]ie

· Oferi]i participan]ilor ocazia de a discuta asupra ideilor generate în prezentare.

Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

30

10

5

Page 11: Reguli [i recompense

Sarcina 2

Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

· 45 minute

· Câte o copie dup\ fi[a de lucru Reguli [i recompense - Sarcina 2 pentru fiecare participant

· PowerPoint sau folia 13, Reguli [i recompense - Resurse

· Flipchart

Participan]ii î[i vor:

· Analiza rolul în sprijinirea copiilor care manifest\ dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale.

· Dezvolta abilit\]ile de gestionarea pozitiv\ a comportamentelor.

1. Organizarea sarcinii practice

· Împ\r]i]i participan]ii în grupuri restrânse de 3 sau 4 persoane.

· Prezenta]i foaia de lucru Sarcina 2 utilizând prezentarea PowerPoint sau folii pentru retroproiector.

· Explica]i activitatea practic\.

2. Sarcina practic\

· Grupurile completeaz\ foaia de lucru Sarcina 2.

Sugestie de prezentare

5

5

3. Discu]ie

· Înregistra]i pe flipchart sugestii din partea grupurilor.

4. Concluzii

· Tutorele rezum\ discu]ia de grup [i formuleaz\ concluziile.

20

15

97u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Page 12: Reguli [i recompense

Sarcina 3

Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

· 45 minute

· Câte o copie dup\ fi[a de lucru Reguli [i recompense - Sarcina 3 pentru fiecare participant

· PowerPoint sau folia 14, Reguli [i recompense - Resurse

· Flipchart

Participan]ii î[i vor:

· Analiza rolul în sprijinirea copiilor care manifest\ dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale.

· Dezvolta abilit\]ile de gestionarea pozitiv\ a comportamentelor.

1. Organizarea sarcinii practice

· Împ\r]i]i participan]ii în grupuri restrânse de 3 sau 4 persoane.

· Prezenta]i foaia de lucru Sarcina 3 utilizând PowerPoint sau folii pentru retroproiector.

· Explica]i activitatea practic\.

2.Sarcina practic\

· Grupurile completeaz\ foaia de lucru Sarcina 3.

Sugestie de prezentare

5

5

3. Discu]ie

· Înregistra]i pe flipchart sugestii din partea grupurilor.

4. Concluzii

· Tutorele rezum\ discu]ia de grup [i formuleaz\ concluziile.

20

15

98u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Page 13: Reguli [i recompense

Sarcina 4

Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

· 45 minute

· Câte o copie dup\ fi[a de lucru Reguli [i recompense - Sarcina 4 pentru fiecare participant

· Dac\ sunt necesare, copii dup\ piramida trebuin]elor elaborat\ de Maslow, folia 15

· PowerPoint sau folia 16, Reguli [i recompense - Resurse

· Flipchart

Participan]ii î[i vor:

· Analiza rolul în sprijinirea copiilor care manifest\ dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale.

· Dezvolta abilit\]ile de gestionarea pozitiv\ a comportamentelor.

1. Organizarea sarcinii practice

· Împ\r]i]i participan]ii în grupuri restrânse de 3 sau 4 persoane.

· Prezenta]i foaia de lucru Sarcina 4 utilizând prezentarea PowerPoint sau folii pentru retroproiector.

· L\sa]i la vedere piramida trebuin]elor elaborat\ de Maslow, utilizând prezentarea PowerPoint sau folii pentru retroproiector.

· Explica]i activitatea practic\.

2. Sarcina practic\

· Grupurile completeaz\ foaia de lucru Sarcina 4.

Sugestie de prezentare

5

5

3. Discu]ie

· Înregistra]i pe flipchart sugestii din partea grupurilor.

4. Concluzii

· Tutorele rezum\ discu]ia de grup [i formuleaz\ concluziile.

20

15

99u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Page 14: Reguli [i recompense

Sarcina 5

Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

· 45 minute

· Câte o copie dup\ fi[a de lucru Reguli [i recompense - Sarcina 5 pentru fiecare participant

· PowerPoint sau folia 17, Reguli [i recompense - Resurse

· Flipchart

Participan]ii î[i vor:

· Analiza rolul în sprijinirea copiilor care manifest\ dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale.

· Dezvolta abilit\]ile de gestionarea pozitiv\ a comportamentelor.

1. Organizarea sarcinii practice

· Împ\r]i]i participan]ii în grupuri restrânse de 3 sau 4 persoane.

· Prezenta]i foaia de lucru Sarcina 5 utilizând prezentarea PowerPoint sau folii pentru retroproiector.

· Explica]i activitatea practic\.

2. Sarcina practic\

· Grupurile completeaz\ foaia de lucru Sarcina 5.

Sugestie de prezentare

5

5

3. Discu]ie

· Înregistra]i pe flipchart sugestii din partea grupurilor.

4. Concluzii

· Tutorele rezum\ discu]ia de grup [i formuleaz\ concluziile.

20

15

100u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Page 15: Reguli [i recompense

101u

nitate

a

Planul personal de ac]iune

Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

30

Gh

idu

l tu

tore

lui

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

Participan]ii vor:

· Recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea unit\]ii.

· Identifica [i planifica domeniile din unitate unde este necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.

· Planifica implementarea practic\ a ceea ce au înv\]at la locurile lor de munc\.

· 30 minute

· Fiecare participant prime[te câte o copie a caietului de lucru Reguli [i recompense Planul personal de ac]iune.

1. Sarcina practic\

· Participan]ii completeaz\, în grupuri de tutorat, caietul de lucru Reguli [i recompense - Planul personal de ac]iune.

· Tutorele monitorizeaz\ activitatea grupurilor.

Sugestie de prezentare

4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Page 16: Reguli [i recompense
Page 17: Reguli [i recompense

103u

nitate

a

Unitatea

4

Resurse

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4

Autor: Ivan Mykytyn

Reguli [irecompense

Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Page 18: Reguli [i recompense

104u

nitate

aR

esu

rse

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

PP/F 1

Reguli [i recompense

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

4

Regulile pot sprijini îmbun\t\]irea comportamentului.

Educatorii cu experien]\ recomand\:

· Un num\r redus de reguli

· Reguli simple

· Stabilirea în prealabil a consecin]elor înc\lc\rii acestor reguli

PP/F 2

Reguli [i recompense

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

Pentru a fi eficiente, regulile trebuie s\ de]in\ sprijinul acelora care trebuie s\ le respecte.

Regulile trebuie s\ fie corecte – aspect deseori men]ionat de elevi.

O modalitate de a asigura acest lucru este dezvol-tarea acestora pornind de la principii stabilite de comun acord .

Cercet\torii mai sugereaz\ [i faptul c\ unul dintre cele mai eficiente mijloace de asigurare a sprijinului este implicarea elevilor în procesul de creare a regulilor.

Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Regulile

Regulile

Page 19: Reguli [i recompense

105u

nitate

aR

esu

rse

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

PP/F 3

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

4

PP/F 4

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

Diferen]e de limb\ Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Reguli [i recompense

Reguli [i recompense

Cînd dezvolt\ regulile clasei, elevii au tendin]a de a:

· Sugera reguli care au leg\tur\ cu respectul,

· Propune acelea[i reguli,

Distinc]ia important\ fiind aceea c\ elevii le respect\ pentru c\ sunt regulile lor.

Consecin]ele înc\lc\rii unei reguli a clasei sunt cel pu]in la fel de importante ca regula îns\[i.

Pentru utilizarea regulilor de c\tre profesor trebuie s\ fie create consecin]e care au urm\toarele caracteristici:

· sunt juste,

· sunt în]elese de to]i,

· sunt acceptate cu u[urin]\ atât de profesori cât [i de elevi.

Profesorii trebuie, de asemenea, s\ asigure faptul c\ regulile clasei :

· sunt în concordan]\ cu regulamentul de ordine interioar\ al [colii,

· reflect\ valorile generale ale comunit\]ii.

Regulile

Consecin]ele

Page 20: Reguli [i recompense

106u

nitate

aR

esu

rse

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

PP/F 5

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

4

PP/F 6

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Reguli [i recompense

Reguli [i recompense

Recompensele au ca scop motivarea elevilor spre rezultate mai bune [i un comportament îmbun\t\]it.

Opiniile sunt împ\r]ite, cu privire la posibilitatea ca aceea[i form\ de motiva]ie s\ fie utilizat\ pentru a sus]ine înv\]area [i un comportament mai bun.

Motiva]ia (recompensele [i pedepsele) este de dou\ tipuri:

Motiva]ia intrinsec\ are leg\tur\ cu activitatea [i mediul înv\]\rii [i presupune crearea unor oportunit\]i de înv\]are care evoc\ motiva]ia în interiorul elevului, prin:

· Elaborarea unor obiective ale înv\]\rii care au sens pentru elev;

· Identificarea domeniilor în care înv\]area este important\ pentru elev;

· Identificarea domeniilor în care înv\]area ajut\ elevul în atingerea scopurilor [i realiz\rilor;

· Identificarea domeniilor în care înv\]area ajut\ elevii s\ se integreze în lume, împreun\ cu ceilal]i, [i promoveaz\ con[tiin]a de sine.

Recompensele

Recompensele

Page 21: Reguli [i recompense

107u

nitate

aR

esu

rse

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

PP/F 7

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

4

PP/F 8

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Reguli [i recompense

Reguli [i recompense

Motiva]ia extrinsec\ are leg\tur\ cu sistemele de recompens\ [i pedeaps\ [i presupune crearea unor sisteme coercitive de control, care motiveaz\ elevul prin recompensarea ac]iunilor conformiste [i pedep-sirea ac]iunilor non-conformiste. De exemplu, prin:

· Crearea unor reguli [i proceduri ale clasei care trebuie respectate pentru a evita consecin]ele negative;

· Oferirea de simboluri ca recompense pentru comportamentul conformist;

· Furnizarea laudei ca recompens\ pentru compor-tamentul conformist.

Motiva]ia extrinsec\ porne[te de la prezum]ia c\ profesorul de]ine întotdeauna controlul.

Teorii mai recente încurajeaz\ transferul, de la profesor la elev, a controlului asupra înv\]\rii.

O cre[tere a încrederii elevilor în propria capacitate de a-[i forma [i a folosi abilit\]i îi poate conduce pe ace[tia înspre experimentarea unui sentiment al controlului înv\]\rii, ducând astfel la cre[terea poten]ialului pentru motiva]ia intrinsec\.

Recompensele

Recompensele

Page 22: Reguli [i recompense

108u

nitate

aR

esu

rse

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

PP/F 9

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

4

PP/F 10

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Reguli [i recompense

Reguli [i recompense

Cercet\rile arat\ c\ recompensele extrinseci pot înregistra rezultate pe termen scurt.

Acestea nu au acela[i succes pe termen lung.

Exist\ dovezi pentru a ar\ta c\, în unele cazuri, recompensele extrinseci pot avea un efect demotivant asupra elevilor, prin subminarea valorii recompenselor intrinseci.

Motiva]ia intrinsec\ nu este întotdeauna subminat\ de recompensa în sine… ci, mai degrab\, actul oferirii recompenselor înainte de ini]ierea ac]iunii conduce elevii spre convingerea c\ sunt implica]i în activitate doar pentru a câ[tiga recompensa.

Elevii se concentreaz\ astfel asupra recompensei [i nu asupra înv\]\rii sau a valorii în sine a acesteia.

Dovezi aduse de psihologie sugereaz\ c\, în cazul în care creierul este ocupat de gândul la recompens\, nu mai exist\ spa]iu în memoria de lucru pentru gândul la activitate.

Recompensele

Aprecieri vs. recompense

Page 23: Reguli [i recompense

109u

nitate

aR

esu

rse

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

PP/F 11

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

4

PP/F 12

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Reguli [i recompense

Reguli [i recompense

S\rb\torirea furnizeaz\ o recompens\ extrinsec\:

· Dup\ îndeplinirea activit\]ii,

· F\r\ anun] prealabil.

De exemplu, prin organizarea unei petreceri-surpriz\ pentru întreaga clas\, pentru a s\rb\tori succesul unui proiect.

Tendin]a general\ spre s\rb\torire, în detrimentul recompensei, a condus la un interes crescut pentru strategiile de s\rb\torire în grup.

Timpul mort este timpul pierdut în cursul activit\]ii de înv\]are.Cercet\rile arat\ c\ minimizarea timpului mort îmbun\t\]e[te atât înv\]area cât [i comportamentul. Profesorii eficien]i utilizeaz\ o serie de strategii de minimizare a timpului mort, printre care: · Planificarea lec]iilor care ]ine cont de ritmurile de înv\]are

diferite [i furnizeaz\ materiale suplimentare pentru acei elevi care termin\ primii;

· Monitorizarea elevilor pentru a se asigura implicarea lor continu\ în sarcin\;

· Delimitarea unor limite temporale clare, pentru a asigura mersul lec]iilor în func]ie de scopuri temporale specifice;

· Îndeplinirea activit\]ilor de disciplinare sau non-instructive în a[a fel încât întreruperile s\ fie reduse la minimum;

· Stabilirea unor obiceiuri pentru sarcinile non-instructive, cum ar fi distribuirea [i recolectarea materialelor;

· Stabilirea [i men]inerea unui ritm al instruirii, cu materialele gata preg\tite la sosirea elevilor.

Aprecieri vs. recompense

Timpul mort

Page 24: Reguli [i recompense

110u

nitate

aR

esu

rse

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

PP/F 13

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

4

PP/F 14

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Reguli [i recompense

Reguli [i recompense

Lucrând individual:

· Decide]i dac\ regulile enumerate sunt corecte sau incorecte.

· Motiva]i-v\ decizia.

· Compara]i-v\ deciziile [i discuta]i despre ele cu grupul dvs.

· Lucrând individual, reflecta]i [i r\spunde]i la întreb\rile privitoare la modalitatea de implementare a regulilor.

· Compara]i-v\ rezultatele [i discuta]i despre ele cu grupul dvs.

Sarcina 2 – Instruc]iuni

Sarcina 3 – Instruc]iuni

Page 25: Reguli [i recompense

111u

nitate

aR

esu

rse

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

PP/F 15

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

4

PP/F 16

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Reguli [i recompense

Reguli [i recompense

· Lucrând cu grupul dvs., alc\tui]i dou\ liste cuprinzând recompense intrinseci [i extrinseci pe care le-a]i utilizat sau pe care le-a]i putea utiliza. L\sa]i liber\ cea de-a doua coloan\.

· Utiliza]i cea de-a doua coloan\ pentru a clasifica fiecare dintre recompensele pe care le-a]i enumerat în func]ie de trebuin]a pe care o satisfac din piramida trebuin]elor elaborat\ de Maslow.

· În final, discuta]i asupra posibilelor efecte ale retragerii recompenselor men]ionate, ca modalitate de pedeaps\, în cazul copiilor cu dificult\]i sociale, emo]ionale sau comportamentale.

Lucrând cu grupul dvs., reflecta]i [i r\spunde]i la urm\toarele întreb\ri:

· Care este (sau ar trebui s\ fie) politica clasei/ca-tedrei cu privire la întreruperi?

· Care este (sau ar trebui s\ fie) politica [colii cu privire la întreruperi?

· Sugera]i o strategie corespunz\toare de monitorizare [i minimizare a timpului mort cauzat de elevii care nu lucreaz\?

Sarcina 4 – Instruc]iuni

Sarcina 5 – Instruc]iuni

Page 26: Reguli [i recompense

112u

nitate

aR

esu

rse

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4

FL 1

Reguli [i recompense

Sarcina 2 – Fi[\ de lucru

1. Lucrând individual, decide]i dac\ urm\toarele reguli sunt corecte sau incorecte. Motiva]i-v\ decizia.

2. Compara]i [i discuta]i rezultatele cu restul grupului.

(A se distribui câte o copie fiec\rui participant)

Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Corect\Regula Incorect\

Fumatul nu este permis în cadrul [colii.Motivul:

Angaja]ii nu au mai mult de trei zile de concediu pe an. Motivul:

Angaja]ii trebuie s\ pl\teasc\ 80% din salariu sub form\ de taxe.Motivul:

Angaja]ii au 3 pauze a câte cinsprezece minute pe or\.Motivul:

Angajatorul are dreptul s\ concedieze angaja]ii oricînd, f\r\ preaviz.Motivul:

Este obligatoriu ca angajatorul s\ furnizeze asigurare medical\ pentru angaja]i. Motivul:

Angaja]ii nu au voie s\ se c\s\toreasc\ f\r\ permisiunea angajatorului.Motivul:

Angaja]ii nu au voie s\ consume b\uturi alcoolice sau substan]e halucinigene la serviciu. Motivul:

Angaja]ii trebuie s\ vin\ la serviciu la timp.Motivul:

Angaja]ii trebuie s\ aib\ o înf\]i[are îngrijit\.Motivul:

Angaja]ii au obliga]ia s\ fac\ cur\]enie în birou dup\ orele de program.Motivul:

Femeile angajate nu au voie s\ poarte pantaloni. Motivul:

B\rba]ii angaja]i nu au voie s\ poarte cercei sau coliere. Motivul:

Page 27: Reguli [i recompense

113u

nitate

aR

esu

rse

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4

FL 2

Reguli [i recompense

Sarcina 3 – Fi[\ de lucru

1. Lucrând individual, reflecta]i [i r\spunde]i la urm\toarele întreb\ri privitoare la modalitatea de implementare a regulilor.

2. Compara]i-v\ rezultatele [i discuta]i despre ele cu grupul dvs.

(A se distribui câte o copie fiec\rui participant)

Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Rareori

Rareori

Infomal

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Câteodat\

Câteodat\

FomalTematic

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Frecvent

Frecvent

Preda]i regulile, obiceiurile [i pedepsele?Când?

Oferi]i demonstra]ii [i exemple de reguli [i obiceiuri?Când?

L\sa]i timp pentru practic\ [i întreb\ri despre reguli?Când?

Verifica]i dac\ elevii au în]eles regulile [i pedepsele?Cum?

L\uda]i elevii când se conformeaz\ regulilor [i obiceiurilor?

Recapitula]i regulile cu întreaga clas\?

Aplica]i consecvent regulile [i pedepsele?

A]i explicat cu claritate consecin]ele înc\lc\rii [i ale respect\rii regulilor?

Ave]i reguli diferite pentru etape diferite ale lec]iei – de exemplu pentru etapa lec]iei propriu-zise [i pentru etapa final\?

Cum semnala]i faptul c\ trece]i de la o etap\ a lec]iei la alta [i ca atare de la un set de reguli la altul?

Page 28: Reguli [i recompense

114u

nitate

aR

esu

rse

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4

FL 3a

Reguli [i recompense

Sarcina 4 – Fi[\ de lucru

Lucrând cu grupul dvs., alc\tui]i dou\ liste cuprinzând recompense intrinseci [i extrinseci pe care le-a]i utilizat sau pe care le-a]i putea utiliza. L\sa]i liber\ cea de-a doua coloan\.

Acum utiliza]i cea de-a doua coloan\ pentru a clasifica fiecare dintre recompensele pe care le-a]i enumerat în func]ie de trebuin]a pe care o satisfac din piramida trebuin]elor elaborat\ de Maslow.

În final, discuta]i asupra posibilelor efecte ale retragerii recompenselor men]ionate, ca modalitate de pedeaps\ în cazul copiilor cu dificult\]i sociale, emo]ionale sau comportamentale.

(A se distribui câte o copie fiec\rui participant)

Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Recompense extrinseci

1

2

3

4

5

Recompense intrinseci

1

2

3

4

5

Page 29: Reguli [i recompense

115u

nitate

aR

esu

rse

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4

FL 3b

Reguli [i recompense

Trebuin]ele fiziologice

Trebuin]ele fiziologice reprezint\ trebuin]ele de baz\, precum aerul, apa, hrana, somnul, etc.; nu ne putem gândi la alte lucruri decât când acestea sunt satisf\cute.

Trebuin]ele de securitate

Trebuin]ele de securitate reprezint\ cerin]a psihologic\ de realizare a stabilit\]ii. Au ca punct de plecare securitatea casei, a familiei [i a comunit\]ii. Aceste nevoi r\mân nesatisf\cute în cazul disfunc-]ionalit\]ii unei familii sau când mediul înconjur\tor este perceput ca amenin]\tor – frica obi[nuit\ de zonele periferice ale ora[elor.

Trebuin]ele de iubire

Fiin]ele umane manifest\ nevoia de a fi iubite [i acceptate de c\tre ceilal]i. Ele î[i satisfac aceast\ nevoie prin apartenen]a la un grup: cluburi, grupuri de lucru, grup\ri religioase, familie, ga[c\, etc.

Trebuin]ele de stim\ [i statut

Exist\ dou\ tipuri de trebuin]e de stim\: stima de sine care rezult\ din competen]a sau îndeplinirea cu succes a unei sarcini [i stima de sine care rezult\ din aten]ia [i recunoa[terea celorlal]i.

Trebuin]ele de realizare personal\

Trebuin]ele de realizare personal\ reprezint\ dorin]a de a deveni tu însu]i într-o m\sur\ din ce în ce mai mare, de a deveni tot ceea ce e[ti în stare s\ devii. Oamenii care au dep\[it trebuin]ele de ordin inferior sunt liberi s\-[i maximizeze poten]ialul pentru c\utarea cunoa[terii, experien]elor estetice [i auto-realiz\rii.

(A se distribui câte o copie fiec\rui participant)

Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Sarcina 4 – Fi[\ de lucru

Page 30: Reguli [i recompense

116u

nitate

aR

esu

rse

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

4

FL 4

Reguli [i recompense

Sarcina 5 – Fi[\ de lucru

(A se distribui câte o copie fiec\rui participant)

Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale

Lucrând cu grupul dvs., reflecta]i [i r\spunde]i la urm\toarele întreb\ri:

Care este (sau ar trebui s\ fie) politica clasei/catedrei cu privire la întreruperi?

Care este (sau ar trebui s\ fie) politica [colii cu privire la întreruperi?

Sugera]i o strategie corespunz\toare de monitorizare [i minimizare a timpului mort cauzat de elevii care nu lucreaz\.