Reguli [i recompense
Transcript of Reguli [i recompense
87u
nitate
a
Unitatea
4
Ghidul tutorelui
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
Reguli [irecompense
Autor: Ivan Mykytyn
4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
88u
nitate
a
Activitate
Participan]ii î[i vor:
· Analiza rolul în sprijinirea copiilor care manifest\ dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale.
· Dezvolta abilit\]ile de gestionare pozitiv\ a comporta-mentului.
Introducere
Aceast\ unitate prezint\ participan]ilor conceptul de îmbun\t\]ire a comportamentului prin utilizarea regulilor [i a recompenselor. Cuprinde patru activit\]i:
Obiective
Planul personal de ac]iune
Participan]ii vor:
· Recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea unit\]ii.
· Identifica [i planifica domeniile din unitate unde este necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.
· Planifica implementarea practic\ a ceea ce au înv\]at la locurile lor de munc\.
Gh
idu
l tu
tore
lui
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
Sarcina 1
Sarcina 2
Sarcina 3
Sarcina 4
4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
89u
nitate
a
Lectur\
Gh
idu
l tu
tore
lui
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Regulile
Într-o lume ideal\, nu ar exista nevoia de reguli. Indivizii s-ar autocontrola [i i-ar respecta pe ceilal]i. Totu[i, noi nu tr\im într-o lume ideal\ [i, în consecin]\, regulile sunt necesare pentru a echilibra interesele individuale [i de grup. Cu toate acestea, nevoia unor reguli nu trebuie s\ conduc\ la dependen]a de reguli.
1Maslow (1987) a sus]inut imposibilitatea satisfacerii unor trebuin]e superioare, cum ar fi stima de sine, înaintea îndeplinirii anumitor trebuin]e de baz\, spre exemplu trebuin]a de securitate [i trebuin]a de a fi iubit [i acceptat de c\tre ceilal]i.
Pe baza acestor termeni, se poate argumenta faptul c\ elevii doresc în clas\ un mediu în care s\ se poat\ sim]i în siguran]\, aprecia]i la justa valoare [i în care s\ se poat\ dezvolta. De aici deriv\ în mod logic necesitatea ca regulile clasei s\ reflecte [i s\ încorporeze aceste dorin]e.
Educatorii foarte experimenta]i sus]in c\ este esen]ial ca regulile create pentru clas\ s\ fie pu]ine la num\r [i simple [i s\ se stabileasc\ în prealabil consecin]ele înc\lc\rii acestor reguli. De aici rezult\ urm\toarea întrebare: care ar trebui s\ fie aceste reguli [i consecin]e?
Cercet\torii sugereaz\ faptul c\, pentru a fi eficiente, regulile clasei (precum legile) trebuie s\ de]in\ sprijinul acelora care trebuie s\ le respecte. Regulile trebuie s\ fie corecte –chestiune deseori men]ionat\ de elevii cuprin[i în e[antioane de cercetare. O modalitate de a asigura acest lucru este dezvoltarea acestora pornind de la principii stabilite de comun acord –adic\ asigurarea unui caracter ra]ional [i nu arbitrar. Cercet\torii mai sugereaz\ [i faptul c\ unul dintre cele mai eficiente mijloace de asigurare a sprijinului este includerea elevilor în procesul de creare a regulilor; de exemplu, prin transformarea stabilirii regulilor clasei într-un proiect realizat la începutul fiec\rui an [colar anual. Este descris mai jos un proiect pentru o astfel de activitate.
Multe dintre regulile men]ionate de c\tre elevi privesc respectul (inclusiv respectul fa]\ de ceilal]i sau respectul ar\tat prin acordarea aten]iei) [i îndeplinirea sarcinilor care privesc întreaga clas\ ori preg\tirea pentru lec]ii. Similar, profesorii au descoperit c\ regulile sugerate de clase diferite tind s\ fie acelea[i, distinc]ia important\ fiind aceea c\ elevii le respect\ pentru c\ sunt regulile lor.
Consecin]ele înc\lc\rii unei reguli a clasei sunt cel pu]in la fel de importante ca regula îns\[i. Regulile utilizate de c\tre profesor ar trebui s\ îndeplineasc\ urm\toarele caracteristici: sunt juste, sunt în]elese de to]i, sunt acceptate cu u[urin]\ atât de profesori, cât [i de elevi. Profesorii trebuie, de asemenea, s\ asigure faptul c\ regulile clasei sunt în concordan]\ cu regulamentul de ordine interioar\ al [colii [i reflect\ valorile generale ale comunit\]ii.
La capitolul lectur\ este descris un exemplu de politic\ [colar\ cu privire la reguli [i de sistem utilizat în sprijinul acestei politici.
1 Vezi modulul 3 pentru o descriere mai am\nun]it\ a teoriei elaborat\ de Maslow
90u
nitate
aG
hid
ul t
uto
relu
i
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Crearea regulilor
Obiectivul urm\toarei activit\]i este transformarea dezvolt\rii regulilor clasei într-o activitate participativ\. Aceasta ofer\ urm\toarele avantaje:
· Exist\ [anse crescute ca elevii s\ respecte regulile care sunt create de ei;
· Activitatea prezint\ conceptele importante ale cet\]eniei democratice.
1. Pune]i elevilor urm\toarele întreb\ri:
· Cum vre]i s\ m\ comport fa]\ de voi?
· Cum vre]i s\ v\ comporta]i unul fa]\ de cel\lalt?
· Cum crede]i c\ vreau s\ v\ comporta]i fa]\ de mine?
· Cum ar trebui s\ ne comport\m unii fa]\ de al]ii în cazul unui conflict?
2. Elevii discut\ asupra întreb\rilor la început în grupuri mici, apoi cu toat\ clasa.
3. Profesorul adun\ sugestiile pe o foaie mare de hârtie.
· Unde nu exist\ acord în privin]a sugestiilor, rezolva]i diferen]ele prin discu]ie frontal\.
Rezultatele alc\tuiesc principiile pe baza c\rora vor fi dezvoltate regulile clasei dvs.
Urm\torul pas este crearea unui set de reguli ale clasei pe baza acestor principii.
1. Împ\r]i]i clasa în grupuri mici, punând la dispozi]ia fiec\rui grup principiile derivate din întreb\rile originale.
2. Cere]i grupurilor s\ scrie una sau mai multe reguli care deriv\ din aceste principii.
· Circula]i printre grupuri. Elevii pot avea nevoie de ajutor în formularea regulilor.
3. Repeta]i procesul, reîmp\r]ind seturile de principii, pân\ în momentul în care to]i elevii au avut ocazia s\ schi]eze reguli pentru fiecare set în parte.
4. Profesorul adun\ sugestiile pe o foaie mare de hârtie.
5. Unde nu exist\ acord în privin]a sugestiilor, rezolva]i diferen]ele prin discu]ie frontal\.
Regulile finale trebuie s\ con]in\ dou\ p\r]i – regula [i principiul pe care se bazeaz\. De exemplu: “Huliganismul nu este acceptat în clasa noastr\ pentru c\ noi consider\m c\ to]i oamenii trebuie trata]i corect [i respectuos”
91u
nitate
aG
hid
ul t
uto
relu
i
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Recompensele
Recompensele au ca scop motivarea elevilor spre rezultate mai bune [i un comportament îmbun\t\]it. Totu[i, opiniile sunt împ\r]ite , atât cu privire la modalitatea optim\ de realizare a motiva]iei elevilor, cât [i cu privire la posibilitatea ca aceea[i form\ de motiva]ie s\ fie utilizat\ pentru a sus]ine înv\]area [i un comportament mai bun. Motiva]ia este perceput\ sub forma a dou\ tipuri antitetice:
Motiva]ia intrinsec\ are leg\tur\ cu activitatea [i mediul înv\]\rii prin crearea unor oportunit\]i de înv\]are care evoc\ motiva]ia în interiorul elevului, prin:
· Elaborarea unor obiective ale înv\]\rii care au sens pentru elev.
· Identificarea domeniilor în care înv\]area este important\ pentru elev.
· Identificarea domeniilor în care înv\]area ajut\ elevul în atingerea scopurilor [i rezultatelor urm\rite.
· Identificarea domeniilor în care înv\]area ajut\ elevii s\ se integreze în lume, împreun\ cu ceilal]i, [i promoveaz\ con[tiin]a de sine.
Cercet\torii sugereaz\ faptul c\ motiva]ia intrinsec\ poate fi activat\ prin provocarea elevilor cu sarcini cu dificultate u[or crescut\ fa]\ de nivelul lor de competen]\, adic\ sarcini care se încadreaz\ în Zona proximei dezvolt\ri a elevilor.
Motiva]ia extrinsec\ are leg\tur\ cu sistemele de recompens\ [i pedeaps\ [i atrage dup\ sine crearea unor sisteme coercitive de control, care motiveaz\ elevul prin recompensarea ac]iunilor conformiste [i pedepsirea ac]iunilor non-conformiste. De exemplu, prin:
· Crearea unor reguli [i proceduri ale clasei care trebuie respectate pentru a evita consecin]ele negative.
· Furnizarea de semne ca recompense pentru comportamentul conformist.
· Furnizarea laudei ca recompens\ pentru comportamentul conformist.
Motiva]ia extrinsec\ porne[te de la prezum]ia c\ profesorul de]ine întotdeauna controlul: acesta conduce atât elevii cât [i procesul de înv\]are. Totu[i, teorii mai recente încurajeaz\ transferul, de la profesor la elev, cu privire la controlul asupra înv\]\rii. Aceste teorii argumenteaz\ c\ o cre[tere a încrederii elevilor în propria capacitate de a-[i forma [i de a aplica abilit\]i îi poate conduce pe ace[tia înspre experimentarea unui sentiment al controlului înv\]\rii, ducând astfel la cre[terea poten]ialului pentru motiva]ia intrinsec\. (Wilson 2002)
Wilson citeaz\ o gam\ larg\ de dovezi pentru a veni în sprijinul ideii c\, în vreme ce recompensele extrinseci pot înregistra rezultate pe termen scurt, acestea nu au acela[i succes pe termen lung; c\, de exemplu bulinele acordate, pot interesa elevii pe termen scurt, dar ace[tia se plictisesc de ele pe termen lung. Wilson aduce, de asemenea, dovezi pentru a ar\ta c\ în unele cazuri recompensele extrinseci pot avea un efect demotivant asupra elevilor, prin subminarea valorii recompenselor intrinseci.
S\rb\toriri vs. recompense
Brophy (1998) a argumentat faptul c\ motiva]ia intrinsec\ nu este întotdeauna subminat\ de recompensa în sine, ci mai degrab\ actul oferirii recompenselor înainte de ini]ierea ac]iunii conduce elevii spre convingerea c\ sunt implica]i în activitate doar pentru a câ[tiga recompensa. Elevii se concentreaz\ astfel asupra recompensei [i nu asupra înv\]\rii sau a valorii în sine a acesteia.
Goleman ofer\ explica]ii suplimentare pentru acest punct de vedere, rela]ionându-l de
biologia creierului: “Memoria activ\ este cantonat\ în lobii prefrontali din spatele frun]ii.
Memoria activ\ reprezint\ lucrul c\ruia îi acord\m aten]ie într-un anumit moment dat. Ca
atare, la început, tot ceea ce gândim, lucrurile asupra c\rora lu\m o decizie sau pe care le
înv\]\m sunt proiectate în zona memoriei de lucru. Întregul proces al înv\]\rii are loc în cadrul
memoriei de lucru. Centrele emo]ionale care controleaz\ st\ri precum anxietatea sau mânia
au conexiuni foarte puternice cu zonele prefrontale. Astfel c\, dac\ un copil este în mod cronic
nelini[tit, mânios sau sup\rat, el va sim]i aceste lucruri sub form\ de gânduri care deranjeaz\.
Nu-[i poate lua gândul de la lucrul care-i provoac\ nelini[tea.
Memoria de lucru are o capacitate limitat\ de concentrare. A[a c\, în m\sura în care este
ocupat\ de aceste gânduri deranjante, ea diminueaz\ disponibilit\]ile de a gândi la ceea ce
urmeaz\ a fi înv\]at”. (O'Neil and Goleman 1996)
Cu alte cuvinte, dac\ recompensa ocup\ o mare parte a gândurilor, nu mai exist\ “loc” pentru
a gândi asupra activit\]ii.
Krogness (1995) demonstreaz\ diferen]a dintre s\rb\torire [i recompens\ când scrie despre
cazul în care a adus la [coal\ „quiche” (mâncare tradi]ional\) f\cut în cas\, salat\ [i cidru
elevilor s\i de clasa a cincea. Când elevii au întrebat pentru ce erau toate acelea, ea a r\spuns:
“Este cadoul meu pentru voi pentru c\ v\ implica]i în înv\]are. Acum prelua]i controlul. Lua]i
decizii importante; v\ lua]i activitatea [i via]a în propriile mâini. Îmi imaginez c\ ave]i sentimente
mai bune [i fa]\ de aceast\ clas\, de asemenea. {tiu c\ eu am.” (Citat din Wilson 2002)
Este eviden]iat faptul c\ s\rb\torirea a avut loc DUP| îndeplinirea activit\]ii [i f\r\ avertizare
prealabil\.
Se înregistreaz\ o cre[tere considerabil\ a interesului pentru s\rb\torire în detrimentul
recompensei, dând astfel na[tere interesului pentru strategii corespunz\toare de s\rb\torire
în grup.
Tiramisu –o provocare
Într-un experiment care a avut loc la Universitatea Stanford în anii 1960, “Copii de vârst\
pre[colar\ au fost adu[i unul câte unul într-o înc\pere [i li s-a pus câte o pr\jitur\ în fa]\.
Li s-a spus c\ puteau s\ o m\nânce imediat, dar dac\ erau dispu[i s\ a[tepte pân\ când
cercet\torul venea de la îndeplinirea unui comision, aveau s\ primeasc\ dou\ tiramisu.
Aproximativ o treime dintre ei au ales prima variant\, în timp ce al]ii au a[teptat pu]in [i
doar aproximativ o treime dintre ei au avut capacitatea de a a[tepta reîntoarcerea
cercet\torului timp de 15 sau 20 de minute.
Când cercet\torii au reluat leg\tura cu ace[ti copii 14 ani mai târziu, au desoperit c\
acest test a prezis surprinz\tor evolu]ia lor [colar\. Copiii care au a[teptat erau mai
stabili emo]ional, mai agrea]i de profesori [i colegi [i înc\ dispu[i [i capabili s\ întârzie
primirea recompensei în urm\rirea scopurilor lor. Cei care nu au a[teptat deloc erau
instabili emo]ional, incapabili de a lucra în condi]ii de stres, manifestând iritabilitate, cu
posibilit\]i crescute de a ini]ia conflicte, nu atât de agrea]i [i înc\ incapabili de a întârzia
92u
nitate
aG
hid
ul t
uto
relu
i
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
primirea recompensei. Îns\ cea mai important\ descoperire a avut leg\tur\ cu 2rezultatele elevilor la TAS , unde elevii care au a[teptat au înregistrat în medie cu 210
puncte mai mult decât ceilal]i”(O'Neil [i Goleman 1996)
Goleman explic\ acest efect sub urm\toarea form\: copiii care întârzie primirea recompensei posed\ o inteligen]\ emo]ional\ crescut\, în sensul c\ sunt capabili s\ proiecteze strategii de abatere care îi vor conduce spre ob]inerea satisfac]iei în scopurile stabilite pe termen lung.
Peak explic\ strategia întârzierii primirii recompensei pe care au utilizat-o cei care au a[teptat: “copiii care reu[esc cu succes s\ a[tepte [în timpul ce se desf\[oar\] o sarcin\ anume sunt copii care utilizeaz\ strategii precum cântatul, joaca cu propriile haine, jocurile inventate, privitul înc\perii sau joaca cu masa. Ei vin cu o varietate de strategii de distragere a aten]iei. Copiii care au dificult\]i în a a[tepta î[i fixeaz\ aten]ia asupra pr\jiturilor.” (Peake 2000) –cu alte cuvinte, cei care au a[teptat [i-au umplut inten]ionat memoria de scurt\ durat\ cu sarcini de distragere, ca s\ nu se mai gândeasc\ la tiramisu.
Totu[i, Mayer [i Salovey (Salovey [i Sluyter 1997), care au structurat modelul inteligen]ei emo]ionale, argumenteaz\ c\ testul „tiramisu” are o mai mare leg\tur\ cu motiva]ia decât cu emo]ia; c\ autocontrolul, consecven]a [i abilitatea de a se controla singur sunt caracteristici mai degrab\ ale motiva]iei decât ale emo]iei.
Se ridic\ urm\toarea întrebare: dac\ testul „tiramisu” are leg\tur\ cu motiva]ia, despre ce motiva]ie este vorba la cei care au a[teptat [i la cei care nu au a[teptat –intrinsec\ sau extrinsec\?
Timpul mort
Timpul mort este timpul pierdut în cursul activit\]ilor [colare. În acela[i mod în care oamenii sunt frustra]i de timpul pierdut în blocaje de trafic sau cozi, elevii devin plictisi]i [i frustra]i în perioadele în care timpul lor este pierdut. Cercet\rile arat\ c\ minimizarea timpului mort îmbun\t\]e[te atât înv\]area cât [i comportamentul.
Profesorii eficien]i utilizeaz\ o serie de strategii de minimizare a timpului mort, printre care:
· Planificarea lec]iilor care ]ine cont de ritmuri de înv\]are diferite [i furnizeaz\ materiale suplimentare pentru acei elevi care termin\ primii cu scopul ob]inerii progresului;
· Monitorizarea elevilor pentru a se asigura implicarea lor continu\ în sarcin\;
· Delimitarea unor limite temporale clare, pentru a asigura mersul lec]iilor în func]ie de scopuri temporale specifice;
· Îndeplinirea activit\]ilor de disciplinare sau non-instructive în a[a fel încât întreruperile s\ fie aduse la un minimum.
2 TAS, anterior numite “Teste de aptitudini [colare” [i “Teste ale rezultatelor [colare” , reprezint\ o serie de teste utilizate în Statele Unite pentru a veni în ajutorul selec]iei pentru admiterea la facultate. Testele TAS se bazeaz\ pe un punctaj maxim de 1600 de puncte, fapt care înseamn\ c\ aceia care au a[teptat au înregistrat un punctaj în medie cu 13% mai mare.
93u
nitate
aG
hid
ul t
uto
relu
i
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
· Stabilirea unor obiceiuri pentru sarcinile non-instructive, cum ar fi distribuirea [i recolectarea materialelor;
· Stabilirea [i men]inerea unui ritm al instruirii, cu materialele gata preg\tite la sosirea elevilor.
Întreruperile provocate de al]i profesori, mesageri sau megafon reprezint\ alte cauze ale timpului mort. O [coal\ eficient\ va aplica politici de minimizare a întreruperilor [i a timpului mort pe care îl cauzeaz\ acestea.
Black (2002) furnizeaz\ o ilustrare interesant\ a costurilor timpului mort.
Într-o zi de [ase ore, dac\ 3 minute din fiecare or\ sunt petrecute pentru chestiuni administrative, se pierd 18 minute în fiecare zi, 90 de minute pe s\pt\mân\, 360 (6 ore) pe lun\ [i 3.240 minute (54 ore –aproximativ 7 zile [colare întregi) la sfâr[itul a nou\ luni.
Referin]e [i resurse suplimentare
Black S. (2002) “Time to Teach”; în American School Board Journal, Septembrie 2002: Vol. 189, Nr. 9 Disponibil online la http://www.asbj.com/2002/09/0902research.html
Brophy J. (1998) “Motivating students to learn”; McGraw Hill, Boston
Goleman D. (1995) “Emotional Intelligence: Why it Can Matter More than IQ”; Bantam, New York.
Kohn A. (1996) “By all available means: Cameron and Pierce's defense of extrinsic motivators”; în “Review of Educational Research” 66, 1-4.
Krogness M. (1995) “Just teach me, Mrs. K”; Heinemann, Portsmouth NH
O'Neil [i Goleman (1996) “On Emotional Intelligence: A Conversation With Daniel Goleman”; în “Educational Leadership” Septembrie 1996; Volumul 54; Num\rul 1 Disponibil online la http://www.ascd.org/publications/ed_lead/199609/oneil.html
Peake P. citat în “EQ and the Emotional Curriculum” lectur\; Channel Four Television Corporation. Lectura disponibil\ online la http://www.channel4.com/learning/main/netnotes/sectionid100664569_printyes.htm
Ryan R. M. [i Deci E. L. (2000) “Intrinsic and extrinsic motivations: Classic definitions and new directions”; în “Contemporary Educational Psychology” 25, 54-67. Disponibil online la http://www.psych.rochester.edu/SDT/publications/documents/2000RyanDeciIntExtDefs.pdf
Salovey P [i Sluyter D.J. (Eds.) (1997) “Emotional Development and Emotional Intelligence”; BasicBooks, New York.
SEED (2001) “Better Behaviour –Better Learning”; Scottish Executive Education Department, Edinburgh. Disponibil online la http://www.scotland.gov.uk/library3/education/bbbl-00.asp
Wilson L.M. [i Corpus D.A. (2002) “The Effects of Reward Systems on Academic Performance”; în “Middle School Journal” Westerville OH Disponibil online la: http://www.nmsa.org/research/res_articles_sept2001.htm
94u
nitate
aG
hid
ul t
uto
relu
i
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
95u
nitate
aG
hid
ul t
uto
relu
i
Observa]ii referitoare la sarcini
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
Sarcina 1
Sarcina 1 ofer\ participan]ilor o privire de ansamblu asupra conceptelor de regul\ [i recompens\, ca modalit\]i de îmbun\t\]ire a comportamentului elevilor. Este recomandat ca tutorele s\ accentueze nevoia de a analiza rolul regulilor [i de ce acestea trebuie formulate în colaborare cu elevii. În discu]ia despre recompense, tutorele trebuie s\ eviden]ieze distinc]ia dintre recompense intrinseci [i extrinseci [i s\ determine participan]ii s\ reflecteze [i s\ discute despre rolul [i dezirabilitatea ambelor tipuri de motiva]ie.
Sarcina 2
Sarcina 2 cere participan]ilor s\ reflecteze asupra corectitudinii sau incorectitudinii unei anumite serii de reguli, motivându-[i decizia. Activitatea are leg\tur\ cu aspectele semnalate în capitolul lectur\ despre reguli [i cu formatul recomandat pentru crearea regulilor –adic\ regulile trebuie s\ aib\ o baz\ ra]ional\ [i nu arbitrar\.
Sarcina 3
Sarcina 3 cere participan]ilor s\ reflecteze asupra modalit\]ilor folosite de ei în implementarea regulilor la clas\. Se recomand\ ca participan]ii s\ fie încuraja]i s\ fie autocritici [i s\ ia în considerare posibilitatea utiliz\rii planului personal de ac]iune ca mijloc de revizuire a oric\ror omisiuni strategice.
Sarcina 4
Sarcina 4 cere participan]ilor s\ se concentreze asupra recompenselor intrinseci sau extrinseci. Sarcina cuprinde trei p\r]i: în prima parte, participan]ii creeaz\ liste de recompense intrinseci sau extrinseci pe care le-ar putea utiliza. Este recomandat ca tutorii s\ circule printre grupuri, pentru a se asigura c\ este în]eleas\ distinc]ia dintre cele dou\ tipuri de recompense. În partea a doua a sarcinii, participan]ilor li se cere s\ rela]ioneze itemii din listele lor cu piramida trebuin]elor elaborat\ de Maslow. Participan]ii trebuie încuraja]i s\ observe c\ recompensele extrinseci tind s\ satisfac\ doar trebuin]ele de ordin inferior. În partea a treia a sarcinii, participan]ilor li se cere s\ reflecteze asupra posibilelor efecte ale retragerii recompenselor men]ionate, ca modalitate de pedeaps\, asupra copiilor cu dificult\]i sociale, emo]ionale sau comportamentale. Tutorii trebuie s\ se concentreze asupra efectelor posibile ale retragerii recompenselor în special în ceea ce prive[te trebuin]a de securitate, iubire [i stim\ de sine [i s\ eviden]ieze faptul c\, într-adev\r, o pedeaps\ poate dep\[i cu mult limitele inten]ionate.
Sarcina 5
Sarcina 5 cere participan]ilor s\ reflecteze asupra modalit\]ilor în care [colile ar putea reduce “timpul mort”, prin politici [i proceduri. Este recomandat ca tutorii s\ încurajeze participan]ii spre a considera timpul la clas\ ca timp efectiv al instruirii; de[i exist\ într-adev\r probleme administrative sau de alt\ natur\, nivelul întreruperii produse de acestea trebuie ]inut sub control.
4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
96u
nitate
a
Sarcina 1
Gh
idu
l tu
tore
lui
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4
Obiective
Timp necesar
Resurse necesare
· 45 minute
· PowerPoint sau foliile 1-12, Reguli [i recompense - Resurse
· Flipchart
Participan]ii î[i vor:
· Analiza rolul în sprijinirea copiilor care manifest\ dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale.
· Dezvolta abilit\]ile de gestionarea pozitiv\ a comportamentelor.
1. Prezentare
· Livra]i participan]ilor o privire de ansamblu asupra regulilor [i a recompenselor, utilizând prezentarea PowerPoint sau folii pentru retroproiector.
Sugestie de prezentare
3. Concluzii
· Tutorele rezum\ discu]ia de grup [i formuleaz\ concluziile.
2. Discu]ie
· Oferi]i participan]ilor ocazia de a discuta asupra ideilor generate în prezentare.
Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
30
10
5
Sarcina 2
Obiective
Timp necesar
Resurse necesare
· 45 minute
· Câte o copie dup\ fi[a de lucru Reguli [i recompense - Sarcina 2 pentru fiecare participant
· PowerPoint sau folia 13, Reguli [i recompense - Resurse
· Flipchart
Participan]ii î[i vor:
· Analiza rolul în sprijinirea copiilor care manifest\ dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale.
· Dezvolta abilit\]ile de gestionarea pozitiv\ a comportamentelor.
1. Organizarea sarcinii practice
· Împ\r]i]i participan]ii în grupuri restrânse de 3 sau 4 persoane.
· Prezenta]i foaia de lucru Sarcina 2 utilizând prezentarea PowerPoint sau folii pentru retroproiector.
· Explica]i activitatea practic\.
2. Sarcina practic\
· Grupurile completeaz\ foaia de lucru Sarcina 2.
Sugestie de prezentare
5
5
3. Discu]ie
· Înregistra]i pe flipchart sugestii din partea grupurilor.
4. Concluzii
· Tutorele rezum\ discu]ia de grup [i formuleaz\ concluziile.
20
15
97u
nitate
aG
hid
ul t
uto
relu
i
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Sarcina 3
Obiective
Timp necesar
Resurse necesare
· 45 minute
· Câte o copie dup\ fi[a de lucru Reguli [i recompense - Sarcina 3 pentru fiecare participant
· PowerPoint sau folia 14, Reguli [i recompense - Resurse
· Flipchart
Participan]ii î[i vor:
· Analiza rolul în sprijinirea copiilor care manifest\ dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale.
· Dezvolta abilit\]ile de gestionarea pozitiv\ a comportamentelor.
1. Organizarea sarcinii practice
· Împ\r]i]i participan]ii în grupuri restrânse de 3 sau 4 persoane.
· Prezenta]i foaia de lucru Sarcina 3 utilizând PowerPoint sau folii pentru retroproiector.
· Explica]i activitatea practic\.
2.Sarcina practic\
· Grupurile completeaz\ foaia de lucru Sarcina 3.
Sugestie de prezentare
5
5
3. Discu]ie
· Înregistra]i pe flipchart sugestii din partea grupurilor.
4. Concluzii
· Tutorele rezum\ discu]ia de grup [i formuleaz\ concluziile.
20
15
98u
nitate
aG
hid
ul t
uto
relu
i
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Sarcina 4
Obiective
Timp necesar
Resurse necesare
· 45 minute
· Câte o copie dup\ fi[a de lucru Reguli [i recompense - Sarcina 4 pentru fiecare participant
· Dac\ sunt necesare, copii dup\ piramida trebuin]elor elaborat\ de Maslow, folia 15
· PowerPoint sau folia 16, Reguli [i recompense - Resurse
· Flipchart
Participan]ii î[i vor:
· Analiza rolul în sprijinirea copiilor care manifest\ dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale.
· Dezvolta abilit\]ile de gestionarea pozitiv\ a comportamentelor.
1. Organizarea sarcinii practice
· Împ\r]i]i participan]ii în grupuri restrânse de 3 sau 4 persoane.
· Prezenta]i foaia de lucru Sarcina 4 utilizând prezentarea PowerPoint sau folii pentru retroproiector.
· L\sa]i la vedere piramida trebuin]elor elaborat\ de Maslow, utilizând prezentarea PowerPoint sau folii pentru retroproiector.
· Explica]i activitatea practic\.
2. Sarcina practic\
· Grupurile completeaz\ foaia de lucru Sarcina 4.
Sugestie de prezentare
5
5
3. Discu]ie
· Înregistra]i pe flipchart sugestii din partea grupurilor.
4. Concluzii
· Tutorele rezum\ discu]ia de grup [i formuleaz\ concluziile.
20
15
99u
nitate
aG
hid
ul t
uto
relu
i
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Sarcina 5
Obiective
Timp necesar
Resurse necesare
· 45 minute
· Câte o copie dup\ fi[a de lucru Reguli [i recompense - Sarcina 5 pentru fiecare participant
· PowerPoint sau folia 17, Reguli [i recompense - Resurse
· Flipchart
Participan]ii î[i vor:
· Analiza rolul în sprijinirea copiilor care manifest\ dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale.
· Dezvolta abilit\]ile de gestionarea pozitiv\ a comportamentelor.
1. Organizarea sarcinii practice
· Împ\r]i]i participan]ii în grupuri restrânse de 3 sau 4 persoane.
· Prezenta]i foaia de lucru Sarcina 5 utilizând prezentarea PowerPoint sau folii pentru retroproiector.
· Explica]i activitatea practic\.
2. Sarcina practic\
· Grupurile completeaz\ foaia de lucru Sarcina 5.
Sugestie de prezentare
5
5
3. Discu]ie
· Înregistra]i pe flipchart sugestii din partea grupurilor.
4. Concluzii
· Tutorele rezum\ discu]ia de grup [i formuleaz\ concluziile.
20
15
100u
nitate
aG
hid
ul t
uto
relu
i
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
101u
nitate
a
Planul personal de ac]iune
Obiective
Timp necesar
Resurse necesare
30
Gh
idu
l tu
tore
lui
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
Participan]ii vor:
· Recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea unit\]ii.
· Identifica [i planifica domeniile din unitate unde este necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.
· Planifica implementarea practic\ a ceea ce au înv\]at la locurile lor de munc\.
· 30 minute
· Fiecare participant prime[te câte o copie a caietului de lucru Reguli [i recompense Planul personal de ac]iune.
1. Sarcina practic\
· Participan]ii completeaz\, în grupuri de tutorat, caietul de lucru Reguli [i recompense - Planul personal de ac]iune.
· Tutorele monitorizeaz\ activitatea grupurilor.
Sugestie de prezentare
4Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
103u
nitate
a
Unitatea
4
Resurse
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4
Autor: Ivan Mykytyn
Reguli [irecompense
Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
104u
nitate
aR
esu
rse
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
PP/F 1
Reguli [i recompense
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
4
Regulile pot sprijini îmbun\t\]irea comportamentului.
Educatorii cu experien]\ recomand\:
· Un num\r redus de reguli
· Reguli simple
· Stabilirea în prealabil a consecin]elor înc\lc\rii acestor reguli
PP/F 2
Reguli [i recompense
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
Pentru a fi eficiente, regulile trebuie s\ de]in\ sprijinul acelora care trebuie s\ le respecte.
Regulile trebuie s\ fie corecte – aspect deseori men]ionat de elevi.
O modalitate de a asigura acest lucru este dezvol-tarea acestora pornind de la principii stabilite de comun acord .
Cercet\torii mai sugereaz\ [i faptul c\ unul dintre cele mai eficiente mijloace de asigurare a sprijinului este implicarea elevilor în procesul de creare a regulilor.
Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Regulile
Regulile
105u
nitate
aR
esu
rse
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
PP/F 3
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
4
PP/F 4
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
Diferen]e de limb\ Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Reguli [i recompense
Reguli [i recompense
Cînd dezvolt\ regulile clasei, elevii au tendin]a de a:
· Sugera reguli care au leg\tur\ cu respectul,
· Propune acelea[i reguli,
Distinc]ia important\ fiind aceea c\ elevii le respect\ pentru c\ sunt regulile lor.
Consecin]ele înc\lc\rii unei reguli a clasei sunt cel pu]in la fel de importante ca regula îns\[i.
Pentru utilizarea regulilor de c\tre profesor trebuie s\ fie create consecin]e care au urm\toarele caracteristici:
· sunt juste,
· sunt în]elese de to]i,
· sunt acceptate cu u[urin]\ atât de profesori cât [i de elevi.
Profesorii trebuie, de asemenea, s\ asigure faptul c\ regulile clasei :
· sunt în concordan]\ cu regulamentul de ordine interioar\ al [colii,
· reflect\ valorile generale ale comunit\]ii.
Regulile
Consecin]ele
106u
nitate
aR
esu
rse
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
PP/F 5
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
4
PP/F 6
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Reguli [i recompense
Reguli [i recompense
Recompensele au ca scop motivarea elevilor spre rezultate mai bune [i un comportament îmbun\t\]it.
Opiniile sunt împ\r]ite, cu privire la posibilitatea ca aceea[i form\ de motiva]ie s\ fie utilizat\ pentru a sus]ine înv\]area [i un comportament mai bun.
Motiva]ia (recompensele [i pedepsele) este de dou\ tipuri:
Motiva]ia intrinsec\ are leg\tur\ cu activitatea [i mediul înv\]\rii [i presupune crearea unor oportunit\]i de înv\]are care evoc\ motiva]ia în interiorul elevului, prin:
· Elaborarea unor obiective ale înv\]\rii care au sens pentru elev;
· Identificarea domeniilor în care înv\]area este important\ pentru elev;
· Identificarea domeniilor în care înv\]area ajut\ elevul în atingerea scopurilor [i realiz\rilor;
· Identificarea domeniilor în care înv\]area ajut\ elevii s\ se integreze în lume, împreun\ cu ceilal]i, [i promoveaz\ con[tiin]a de sine.
Recompensele
Recompensele
107u
nitate
aR
esu
rse
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
PP/F 7
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
4
PP/F 8
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Reguli [i recompense
Reguli [i recompense
Motiva]ia extrinsec\ are leg\tur\ cu sistemele de recompens\ [i pedeaps\ [i presupune crearea unor sisteme coercitive de control, care motiveaz\ elevul prin recompensarea ac]iunilor conformiste [i pedep-sirea ac]iunilor non-conformiste. De exemplu, prin:
· Crearea unor reguli [i proceduri ale clasei care trebuie respectate pentru a evita consecin]ele negative;
· Oferirea de simboluri ca recompense pentru comportamentul conformist;
· Furnizarea laudei ca recompens\ pentru compor-tamentul conformist.
Motiva]ia extrinsec\ porne[te de la prezum]ia c\ profesorul de]ine întotdeauna controlul.
Teorii mai recente încurajeaz\ transferul, de la profesor la elev, a controlului asupra înv\]\rii.
O cre[tere a încrederii elevilor în propria capacitate de a-[i forma [i a folosi abilit\]i îi poate conduce pe ace[tia înspre experimentarea unui sentiment al controlului înv\]\rii, ducând astfel la cre[terea poten]ialului pentru motiva]ia intrinsec\.
Recompensele
Recompensele
108u
nitate
aR
esu
rse
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
PP/F 9
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
4
PP/F 10
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Reguli [i recompense
Reguli [i recompense
Cercet\rile arat\ c\ recompensele extrinseci pot înregistra rezultate pe termen scurt.
Acestea nu au acela[i succes pe termen lung.
Exist\ dovezi pentru a ar\ta c\, în unele cazuri, recompensele extrinseci pot avea un efect demotivant asupra elevilor, prin subminarea valorii recompenselor intrinseci.
Motiva]ia intrinsec\ nu este întotdeauna subminat\ de recompensa în sine… ci, mai degrab\, actul oferirii recompenselor înainte de ini]ierea ac]iunii conduce elevii spre convingerea c\ sunt implica]i în activitate doar pentru a câ[tiga recompensa.
Elevii se concentreaz\ astfel asupra recompensei [i nu asupra înv\]\rii sau a valorii în sine a acesteia.
Dovezi aduse de psihologie sugereaz\ c\, în cazul în care creierul este ocupat de gândul la recompens\, nu mai exist\ spa]iu în memoria de lucru pentru gândul la activitate.
Recompensele
Aprecieri vs. recompense
109u
nitate
aR
esu
rse
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
PP/F 11
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
4
PP/F 12
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Reguli [i recompense
Reguli [i recompense
S\rb\torirea furnizeaz\ o recompens\ extrinsec\:
· Dup\ îndeplinirea activit\]ii,
· F\r\ anun] prealabil.
De exemplu, prin organizarea unei petreceri-surpriz\ pentru întreaga clas\, pentru a s\rb\tori succesul unui proiect.
Tendin]a general\ spre s\rb\torire, în detrimentul recompensei, a condus la un interes crescut pentru strategiile de s\rb\torire în grup.
Timpul mort este timpul pierdut în cursul activit\]ii de înv\]are.Cercet\rile arat\ c\ minimizarea timpului mort îmbun\t\]e[te atât înv\]area cât [i comportamentul. Profesorii eficien]i utilizeaz\ o serie de strategii de minimizare a timpului mort, printre care: · Planificarea lec]iilor care ]ine cont de ritmurile de înv\]are
diferite [i furnizeaz\ materiale suplimentare pentru acei elevi care termin\ primii;
· Monitorizarea elevilor pentru a se asigura implicarea lor continu\ în sarcin\;
· Delimitarea unor limite temporale clare, pentru a asigura mersul lec]iilor în func]ie de scopuri temporale specifice;
· Îndeplinirea activit\]ilor de disciplinare sau non-instructive în a[a fel încât întreruperile s\ fie reduse la minimum;
· Stabilirea unor obiceiuri pentru sarcinile non-instructive, cum ar fi distribuirea [i recolectarea materialelor;
· Stabilirea [i men]inerea unui ritm al instruirii, cu materialele gata preg\tite la sosirea elevilor.
Aprecieri vs. recompense
Timpul mort
110u
nitate
aR
esu
rse
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
PP/F 13
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
4
PP/F 14
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Reguli [i recompense
Reguli [i recompense
Lucrând individual:
· Decide]i dac\ regulile enumerate sunt corecte sau incorecte.
· Motiva]i-v\ decizia.
· Compara]i-v\ deciziile [i discuta]i despre ele cu grupul dvs.
· Lucrând individual, reflecta]i [i r\spunde]i la întreb\rile privitoare la modalitatea de implementare a regulilor.
· Compara]i-v\ rezultatele [i discuta]i despre ele cu grupul dvs.
Sarcina 2 – Instruc]iuni
Sarcina 3 – Instruc]iuni
111u
nitate
aR
esu
rse
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
PP/F 15
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
4
PP/F 16
Proiect finan]atprin Phare
UNIUNEA EUROPEAN|
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO
Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Reguli [i recompense
Reguli [i recompense
· Lucrând cu grupul dvs., alc\tui]i dou\ liste cuprinzând recompense intrinseci [i extrinseci pe care le-a]i utilizat sau pe care le-a]i putea utiliza. L\sa]i liber\ cea de-a doua coloan\.
· Utiliza]i cea de-a doua coloan\ pentru a clasifica fiecare dintre recompensele pe care le-a]i enumerat în func]ie de trebuin]a pe care o satisfac din piramida trebuin]elor elaborat\ de Maslow.
· În final, discuta]i asupra posibilelor efecte ale retragerii recompenselor men]ionate, ca modalitate de pedeaps\, în cazul copiilor cu dificult\]i sociale, emo]ionale sau comportamentale.
Lucrând cu grupul dvs., reflecta]i [i r\spunde]i la urm\toarele întreb\ri:
· Care este (sau ar trebui s\ fie) politica clasei/ca-tedrei cu privire la întreruperi?
· Care este (sau ar trebui s\ fie) politica [colii cu privire la întreruperi?
· Sugera]i o strategie corespunz\toare de monitorizare [i minimizare a timpului mort cauzat de elevii care nu lucreaz\?
Sarcina 4 – Instruc]iuni
Sarcina 5 – Instruc]iuni
112u
nitate
aR
esu
rse
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4
FL 1
Reguli [i recompense
Sarcina 2 – Fi[\ de lucru
1. Lucrând individual, decide]i dac\ urm\toarele reguli sunt corecte sau incorecte. Motiva]i-v\ decizia.
2. Compara]i [i discuta]i rezultatele cu restul grupului.
(A se distribui câte o copie fiec\rui participant)
Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Corect\Regula Incorect\
Fumatul nu este permis în cadrul [colii.Motivul:
Angaja]ii nu au mai mult de trei zile de concediu pe an. Motivul:
Angaja]ii trebuie s\ pl\teasc\ 80% din salariu sub form\ de taxe.Motivul:
Angaja]ii au 3 pauze a câte cinsprezece minute pe or\.Motivul:
Angajatorul are dreptul s\ concedieze angaja]ii oricînd, f\r\ preaviz.Motivul:
Este obligatoriu ca angajatorul s\ furnizeze asigurare medical\ pentru angaja]i. Motivul:
Angaja]ii nu au voie s\ se c\s\toreasc\ f\r\ permisiunea angajatorului.Motivul:
Angaja]ii nu au voie s\ consume b\uturi alcoolice sau substan]e halucinigene la serviciu. Motivul:
Angaja]ii trebuie s\ vin\ la serviciu la timp.Motivul:
Angaja]ii trebuie s\ aib\ o înf\]i[are îngrijit\.Motivul:
Angaja]ii au obliga]ia s\ fac\ cur\]enie în birou dup\ orele de program.Motivul:
Femeile angajate nu au voie s\ poarte pantaloni. Motivul:
B\rba]ii angaja]i nu au voie s\ poarte cercei sau coliere. Motivul:
113u
nitate
aR
esu
rse
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4
FL 2
Reguli [i recompense
Sarcina 3 – Fi[\ de lucru
1. Lucrând individual, reflecta]i [i r\spunde]i la urm\toarele întreb\ri privitoare la modalitatea de implementare a regulilor.
2. Compara]i-v\ rezultatele [i discuta]i despre ele cu grupul dvs.
(A se distribui câte o copie fiec\rui participant)
Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Rareori
Rareori
Infomal
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Câteodat\
Câteodat\
FomalTematic
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Frecvent
Frecvent
Preda]i regulile, obiceiurile [i pedepsele?Când?
Oferi]i demonstra]ii [i exemple de reguli [i obiceiuri?Când?
L\sa]i timp pentru practic\ [i întreb\ri despre reguli?Când?
Verifica]i dac\ elevii au în]eles regulile [i pedepsele?Cum?
L\uda]i elevii când se conformeaz\ regulilor [i obiceiurilor?
Recapitula]i regulile cu întreaga clas\?
Aplica]i consecvent regulile [i pedepsele?
A]i explicat cu claritate consecin]ele înc\lc\rii [i ale respect\rii regulilor?
Ave]i reguli diferite pentru etape diferite ale lec]iei – de exemplu pentru etapa lec]iei propriu-zise [i pentru etapa final\?
Cum semnala]i faptul c\ trece]i de la o etap\ a lec]iei la alta [i ca atare de la un set de reguli la altul?
114u
nitate
aR
esu
rse
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4
FL 3a
Reguli [i recompense
Sarcina 4 – Fi[\ de lucru
Lucrând cu grupul dvs., alc\tui]i dou\ liste cuprinzând recompense intrinseci [i extrinseci pe care le-a]i utilizat sau pe care le-a]i putea utiliza. L\sa]i liber\ cea de-a doua coloan\.
Acum utiliza]i cea de-a doua coloan\ pentru a clasifica fiecare dintre recompensele pe care le-a]i enumerat în func]ie de trebuin]a pe care o satisfac din piramida trebuin]elor elaborat\ de Maslow.
În final, discuta]i asupra posibilelor efecte ale retragerii recompenselor men]ionate, ca modalitate de pedeaps\ în cazul copiilor cu dificult\]i sociale, emo]ionale sau comportamentale.
(A se distribui câte o copie fiec\rui participant)
Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Recompense extrinseci
1
2
3
4
5
Recompense intrinseci
1
2
3
4
5
115u
nitate
aR
esu
rse
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4
FL 3b
Reguli [i recompense
Trebuin]ele fiziologice
Trebuin]ele fiziologice reprezint\ trebuin]ele de baz\, precum aerul, apa, hrana, somnul, etc.; nu ne putem gândi la alte lucruri decât când acestea sunt satisf\cute.
Trebuin]ele de securitate
Trebuin]ele de securitate reprezint\ cerin]a psihologic\ de realizare a stabilit\]ii. Au ca punct de plecare securitatea casei, a familiei [i a comunit\]ii. Aceste nevoi r\mân nesatisf\cute în cazul disfunc-]ionalit\]ii unei familii sau când mediul înconjur\tor este perceput ca amenin]\tor – frica obi[nuit\ de zonele periferice ale ora[elor.
Trebuin]ele de iubire
Fiin]ele umane manifest\ nevoia de a fi iubite [i acceptate de c\tre ceilal]i. Ele î[i satisfac aceast\ nevoie prin apartenen]a la un grup: cluburi, grupuri de lucru, grup\ri religioase, familie, ga[c\, etc.
Trebuin]ele de stim\ [i statut
Exist\ dou\ tipuri de trebuin]e de stim\: stima de sine care rezult\ din competen]a sau îndeplinirea cu succes a unei sarcini [i stima de sine care rezult\ din aten]ia [i recunoa[terea celorlal]i.
Trebuin]ele de realizare personal\
Trebuin]ele de realizare personal\ reprezint\ dorin]a de a deveni tu însu]i într-o m\sur\ din ce în ce mai mare, de a deveni tot ceea ce e[ti în stare s\ devii. Oamenii care au dep\[it trebuin]ele de ordin inferior sunt liberi s\-[i maximizeze poten]ialul pentru c\utarea cunoa[terii, experien]elor estetice [i auto-realiz\rii.
(A se distribui câte o copie fiec\rui participant)
Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Sarcina 4 – Fi[\ de lucru
116u
nitate
aR
esu
rse
Proiect finan]atde Uniunea European\
Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
4
FL 4
Reguli [i recompense
Sarcina 5 – Fi[\ de lucru
(A se distribui câte o copie fiec\rui participant)
Reguli [i recompenseDificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
Lucrând cu grupul dvs., reflecta]i [i r\spunde]i la urm\toarele întreb\ri:
Care este (sau ar trebui s\ fie) politica clasei/catedrei cu privire la întreruperi?
Care este (sau ar trebui s\ fie) politica [colii cu privire la întreruperi?
Sugera]i o strategie corespunz\toare de monitorizare [i minimizare a timpului mort cauzat de elevii care nu lucreaz\.