.AJMIIIX XII. A R ADU, 20. Noemvre (2. Decemvre) 1888. Nr. 4 7 .

BISERICA si SCOL'A. Foia bisericesca, scolastica, literara si economica.

Iese odată in septemana: DUMINECA.

PBmJLU ABONAMENTULUI. Pentru Austro-Ungar i 'a :

P e unu anu 5 4.—cr., pe V2 1 1 1 1 1 2 fl. 50 cr. Pentru Romani'a s i s tra inetate:

, ? B unu anu 14 fr., pe jnmetate ana 7 franci.

PRETIULU INSERTIUN1L0RU: Pentru pubUcatiunile de trei ori ce coutienu cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;

si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondentiele se se adreseze Eedactiunei „BISERICA si SCOL'A."

Er b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e la TIPOGRAFI'A DIECBSANA im A R A D ,

In diu'a de 2 Decemvre 1888. Di de bucuria este diu'a de astadi pentru po­

porale din monarchi'a austro-ungara! Se implinescu adecă astadi 40 de ani de când Majes­

tatea S'a, gloriosulu nostru Lnperatu si Eege Fran-eiscu losif Ântaiulu a luatu in augustele sale mani sceptralu fericitiloro sei antecesori spre a conduce destinele popdreloru Sale!

Cu acest'a di se începe pentru biseric'a romana din acest'a tiera o era noua de vietia, o era, in ca­rea incepemu a ave" si noi câ biserica o vtâtia auto­noma si o istoria.

Este tradiţionala, si vecinicu va încorona bise­ric'a si poporala romanu virtutea moscenita din be-trani : de a fi cu recunoscintia facia de cei ce ne făcu bine.

Unu tribntu alu recunoscintiei, alu loialităţii si alu credintiei nestrămutate catra Maiestatea S'a, ca-tra pre inaltulu sen tronu si catra august'a casa domnitoria este serbatdrea ce o serbâmu astadi îna­intea miiloru de altare ale bisericei romane.

Intrâmu astadi iu biseric'a Domnului, pentru-câ se ridicamu rogatiuni catra Celu Atotu puternicu pentru indelung'a vietia si glorids'a Domnia a Ma­iestăţii Sale.

Suntem o biserica viia, si o biserica, carea vo-imn se avem vietia. Starnimu astadi prin nou'a or-ganisatiune ce ne-am datu prin statutulu organicu sanctionatu de Majestatea S'a a lucra totu ca mai multa succesu, câ vecinicele doctrine ale evangeliei lui Christos se petrunda totu mai adencu iu inim'a poporului, câ apoi acesta inima se conducă eu suc­cesu acesta popora la fericirea vremelnica si ve-cinica.

Yoimu mai multa lumina, câ prin acesta lu­mina se faeemu o educatiune cât mai succesa, inte­lectuala si morala a poporului nostru.

Yoimu in acelaşi timpu pacea cu noi insine si pacea cu t6ta lumea.

Chiar pentru acest'a in ceea ce ne privesce pre noi, biseric'a ortodocsa romana din eparchi'a Aradu­lui in urm'a anei dispositiani, luate de catra vene-rabilulu nostru consistoriu ne ac gaj amu de nou la o noua lucrare a luminii si a pâcii, la infientiarea si sustienerea unui gimnasiu diecesanu.

Yoimu adecă prin acestu frumosu ang&jamentu alu nostru, câ vecinicu se-se scie, si unu adeveratu cultu se remana pentru biseric'a romana eredinti'a ne­clintita si alipirea nestremutata a ndstra, a celoru de astadi, catra augustulu nostru rege, carele ne-a sanc­tionatu statutulu organica, catra altisim'a pereona a Majestâtii Sale Fraaneiscu losif Antaiului.

Cu unu ochiu ageru si cu o Iubire adeveratu parint&ea privesce Majestatea S'a la desvoltarea tu­turora bisericiloru monarchiei Sale. Si biseric'a ro­mana n'a pututu si nu pdte respunde mai nimeritn acestei iubiri parintesci a Majestâtii Sale, de cât dand de nou dovedi faptice, ca constitutiunea si vi-eti'a ndstra constituţionala sancţionată de Majestatea S'a este petr'a ce din capulu unghiului, pre carea si prin carea voimu se dâmu poporului mijldcele cul­turali trebuintiCse.

Ne angajâmu astadi la unu nou monumentu de cultura intelectuala-morala, la ridicarea unui gim­nasiu confessionalu.

Dumnedieu este totdeaun'a cu cei ce urmeza caile lui!

Cu noi este si va fi Ddieu si intru realisarea acestei frumdse întreprinderi a luminii si a pâcii.

Se-ne inchinâmu deci astadi Domuului pentru indelung'a vietia si sănătate si pentru glorids'a dom-nire a Majestâtii Sale, si se eternisâmu acest'a di in analele bisericei ndstre prin cotribuiri la realisarea cât mai grabnica a ideii infiintiârii unui gimnasiu Confes­sionalu in eparchi'a Aradului.

Se traie'sca Majestatea S'a!

A sieptediecea aniversara a Inaltu Pre Santiei Sale părintelui Archiepiscopu si

Metropolitu Dr. Silvestru Morariu Andreeviciu. Cernautin in 15/27 Noemvre 1888.

Domnule redactoru! Scriu de asta data sub im-pressiunea unei bucurii generale despre o serbatdre bisericesca, alu cărei caracteru nu a fost pomp'a si spenddrea zidita de mana omenesca; ci a fostu o splenddre si pompa, alu cărui măiestru este inim'a creştina, impodobita cu dragostea evangeliei lui Chris-tos si tribatalu de recunoscintia, alu clerului si po­porului romana din Bucovin'a catra demnulu seu Archipastoriu.

Ieri s'a serbastu si jubilata aici a sieptediecea aniversare a meritosului prelatu alu bisericei ortodocse romane, a Inaltu Pre" Santiei Sale, părintelui Archi­episcopu si Metropolitu Dr. Silvestru Morariu An­dreeviciu.

Si criteriulu si corolarialu acestei serbatori a bisericei lui Christos a fost, si remaue faptulu, ca clerulu si poporulu Împreuna cu demnitarii bisericesci si iubitulu Archiereu jubilară s'au vaditu si aretatu lumii, eâ o familia, unica si nedespărţita, câ o fa­milia, care se seie pretiui, si care este deplinu conscia de sublimitatea si greutatea misaiunei sale apostolice.

Serbatdrea s'a inceputu cu unu servitiu dum-nediieescu solemnu, oficiata in frumds'a si spatids'a biserica catedrala de catra venerabiluln părinte con-plieriu consistoriala Dr. Zoreaua, asistat de 8 pa­riaţi protopresviteri si da părintele arebidiaconu Iso-pesculu; 6r cântările s'au esecutatu cu multa preci-siune si pietate de comlu teologiloru. Sant'a biserica catedrala era îmbrăcata in haina de serbatdre si im­podobita prin uau publicu alesu si numerosu, ce se compunea din inteligenţi si poporu. Astfeliu la roga-tiunile preotimei celebrante pentru ndelung'a vietia si sănătate a Înaltului jubilam s'au asociatu si sân­tele rugatiuni ale unui numeru de 250 de preoţi si cam preste 4000 de creştini, ce erau de facia, din tdte clasele societăţii.

Terminandu-se servitiuiu divinu toti cei de fa­cia, formandu unu impunetoriu conducta, au mersu spre resiedinti'a met opolitana. Aici grandi6s'a sala sinodala nu i'a pot/atu primi pre toti acei'a, cari manati de seoitiulu pietăţii catra biserica si inspiraţi de tributara recunoscintiei veniseră din apropiiare si depărtare ca se vedesca ceea ce semtu in inima facia de meritosulu lom jubiiaria.

A fost misieatoriu, si impunetoriu, si vecinicu va romane" edificatoriu pentru pietatea crestine'sca as-peetulu ovatiuniloru cordiale de veneratiune si iubire reciproca, ce s'a vediutu ieri in ac6st'a sala.

La intrarea Inaltu Pre- Saniiei Sale in sala, corulu intona frumosulu imnu ocasionalu: „ Adi este diu'a de serbatdre,* 6v mulţimea adunata lu-intempinâ cu unu „se traesea" esitu din mii de inimi.

i Oeupandu locis Inaltu Pre* Santi'a S'a pre es-< trad'a minunatu impodobita, — dlu Baronu Victom X Stârcea ceti adres'a diecesaniloru, ce sa afla intr'a > envelopa, pregătita cu multu gnstu, si este prove-i diuta cu 4000 de subscrieri. > Acesta adresa suna in urmatoriulu modu:

? Inaltu Prea Santite Stepane! X Cine, câ Inaltu Prea Santi'a Ydstra, cu cons-X ciinti'a impacata de a-si fi implinitu datori'a totdeuna \ si neclatitu, pdte se privesca la 70 de ani ai unui X tresutu atât de avutu in felinii de sdrte, prin cari l Atot-indurarea lui Dumnedieu l'a condusu si l'a pur­ii tatu din trepta in trepta si l'a inaltiatu in eapuln \ biserieei spre binele si fericirea poporului ortodoxa \ alu tierei ndstre si cine, câ Inaltu Prea Santi'a ţ Ydstra, plin de supunere sub voi'a lui Dumnedieu, i-X si caută eu umilintia siblandătia evangelica de dire-> getori'a ac^st'a inalta, ce i-s'a incredintiatu, unu atare \ barbatu intr'u adeveru nu are trebuintia de a fi ser-X batoritu in diu'a s'a iubilara cu desvoltare de străin­ii eiri din afara, elu pdte se renuntie la de acestea cu X atât mai usioru, precât si-a rădicata in inimile ndstre \ unu monumentu mai trainica, mai sinceru si mai X plinu de iubire, decât este ori si-ce pompa, ori si > ce omagiu, ce caută se bata la vedere. X Deschise stau înaintea Ta, Archipastoriule Lm-X minate inimile ndstre ale tuturora. Caută in ele, si > nici in unulu din noi, nici in unulu singura nu vei X afla lipsindu bucuri'a cea adânca, care ne fericesce X pre toti, de a serba cu santire împreuna cu Tine si \ strensi in jurulu Teu, carele esti Capulu bisericei nds-\ tre pamentene, diu'a de astadi cea plina de dar Da­ţi mnedieacs. X Si noi toti, preoţi si lumeni representanti de tdte

clasele si stările sociale, veniţi de aprdpe si de de-X parte, dupa-ce in eas'a lui Dumnedieu am chemata X cu rugi ferbinti binecuvântarea Ceriului spre implini-\ rea urării ndstre, Ti-o aducem, înalte Ierarchu, a-l casta urare nutrita in fundulu inimiloru câ dara la s serbatdrea de astadi: Placa Domnului Măririi, Atot-X puternicului, in sfatulu L-ai nepatrunsu si in indurarea j Lui nemărginita, a-Ti adauge unu siru lunga, lunga de | ani de viatia spre binele bisericei ndstre, spre folosulu î si fericirea poporului, spre ondrea si laud'a tierii. < Cernăuţi, in 14/24. Noemvre 1888. 5 Ca reverinti'a cea mai adânca r X urmeza subscrierile. > La aeest'a adresa a diecesaniloru Sei înalta X Pr6 Santi'a S'a, respunse urmatdrele:

\ Prea onoratUoru Domni ! si prea iubiţiloru Fraţi si fii ) intru Christosu ! > O adunare, pe cât de mare la numeru, pe atâta X si de strălucita la vedere, a persdneloru eeloru mai X eminente din rândurile patroniloru parochiali ale Cle-\ rului, ale iutelegintei si ale poporenilora Eparchiei

Airain Xn. B I S E E I C ' A si S G O L ' A 375

Hostre scutite de Ddieu, pre carea am onôrea a o <> intempinâ din tôta inim'a, asfa-di la incheerea deca- ţ dei a sieptea a vieţii mele, deşteaptă in inim'a mea <> semtiri de bucurie, éra in sufletulu meu cugetări se-riôae. — X

Bucurie si multimire mai pe susu de cuvêntu i î-mi facu semnele de stima si veneratiune, asigura- ^ rile de recunoscintia a activităţii mele archipastorale i m mărturisirea de încredere si alipire de person'a u- ? arilintiei mele, pentru-ca acestea sontu nu-numai cât \ resplatirea cea mai onorifica si mai dulce pentru X star intiele mêle de pâna acum, ci si o imboldire pu- X ternica spre activitate neobosita pentru viitoriu. Pe \ alta parte aducea du-mi aminte de cuvintele prorocu- < lui, carele dice : ca „Dilele vieţii mfetre suntu 70 \ de ani, eara a-le celorn in potere 80 de ani, si ce \ ©ste mai multu ostenéla si durere, diu'a de astadi \ eete aceea, carea trebne sa-mi insufle si cugetări se- X riése, de 6re-ce am ajunsu deja la tiermulu vieţii, pe < când multe din cele ce începui a face, suntu inca \ nesfersite, si inca mai multe dintre celea, ce doriam < a-le pune in lucrare zăcu inca in reonulu cugetări- \ loru si dorintieloru sufletului meu. \

Asta este sortea celoru muritori, cari, de ar fi \ viati'a loru cât de lunga, in diu'a cea de pe urma, > nu potu se dica pe ôr'a Apostolului, ca, plinind cur- \ solu vieţii, tôte le-ai facutu, câte au fosta chiemati \ si au dorita se le faca. \

Dorintiele inîmei indeobsce sbôra asia dicênd \ preste tieri si preste mari, ajungendu pana la viito- \ rinlu celn mai depărtata ; realitatea insa dandu ne- l contenită de obstacule, au ca sta pe locu, au ca pa- X siesce numai cât incetu in lupt'a continua cu impre- \ jurarile faptice, cari suntu mai poternice decât voin- \ ti 'a cea mai energica a omului. X

Si dasa realitatea progresului a societatiloru se- < cularie pe terenurile vieţii publice si private, cu tdta \ rointi'a energica si dorinti'a conducetoriloru si coo- > perarea membrilora, depinde delà concursnlu impre- ; jurariloru ; cu atât mai vêrtosu biseric'a, ca societate X xeligiôsa-morala, depinde cu sortea si progresul" seu -delà favôrea imprejurariloru sociale si delà bunavoin- l t î 'a poteriloru secularie. \

Lauda Domnului biseric'a nôstra dreptu mari- X tore din pamentulu Bucovinei, desi mai mica la nu- > merulu credinciosilora sei, decât alte biserici particu- s lare, este pusa in acelea eonditiuni publice si so- < ©LN dupa cari ar potea sa fia un'a din cele mai X binecuvântate de Ddieu dintre bisericele surori si fiice X ale maieei aôstre biserice dreptcredinciose de a tôta s lumea. <

Pentru ca in prea inalt'a persôna a Maiestăţii X Sale, prea graţiosului nostru Imperatu, avem parta X de unu patronu si protectoru suprem marinimosu, si X multiemita fericitiloru ctitori ai Episcopiei si ai Mo- \ nastiriloru, din ale cărora proprietăţi este instituitu < fonduln religionariu, suntem provediuti cu mijlôcele \

recerate pentru trebuintiele bisericesc!. In frontea e-parchiotiloru avem o cununa de patroni parochiali însufleţiţi pentru întărirea ortodoxiei si prosperitatea cultului bisericescu. Avem unu cleru luminata, ca-rele-si pricepe chiemarea sa inalta si stame a-i cores­punde in tòta privinti'a. Avem o intelegintia secula-ria in tòte starile publice, care, inmultiendu-se inbu-curatorirj, este unu sprijinu poternicu alu intereseloru nostre bisericesci si culturale. Avem prin orasie si sate poporeni aprinşi de religiositate si evlavie, carii cu tata diferinti'a de limba, în carea vorbescu, fiind conectaţi, ca suntu fii ai unei si aceleea-si maice bi-serice, prin urmare frati adeverati intru Christosu, stau cu unu sufletu si cu o inima intru ascultarea si apărarea bisericei.

Aflându-se Eparchi'a nòstra intru cele interne in acestea conditiuni favorabile, avea resonu cugetă­rile, dorintiele, si propusele umilintii mele, cu cari, înainte de opta ani am primita toiagulu Archi-pastoriei.

Dorere, ca in decursulu timpului atmosfer'a po­litica, sociala, economica, naţionala si insu-si cea re-ligionarie, indesandu-se, resuflarea maîcei nòstre bise-rice devine tota mai grea, èra prosperitatea neamului nostru crestinu mai cu anevoie.

Cu atât mai neapărata se arata asia dara, de a pătrunde împrejurările serióse, in carele devine tota mai încurcata starea bisericei nòstre bucovinene; cu atât mai vèrtosu se recere, de a-ne reculege si-a întruni poterile morale ale tataroru fiiloru maîcei nòstre biserici* farà deosebire de stare si de vîrsta ; cu atât mai alesu se cuvine, a cunósce cumpenitatea bisericei nòstre in causa de mântuintia precum si in afacerile de cultura si de prosperitate a neamului nostru crestinu si intielegendu-ne despre mijlócele corespondìetóre seopuriloru sante a-le bis. a conlucra cu o inima si cu unu sufletu nu numai cât pentru conservarea bis. intru intregitatea sa ci si pentru desvoltarea si înflorirea Stanului ortodoxiei nòstre in pamentulu Bucovinei.

Se speram ca orizontulu sântei nòstre bis. ca­rele cam smolita de mâhnire, se-va ta senina curend ; se speram ca din grati'a Maj. Sale Prealuminatului nostru Imperatu; si ta puterea articlulai §. 15. a le-giloru fundamentale de stătu, epitropia secularie in afacerile nòstre bis. va mai scădea din rigórea sa ; se speram ca bunulu Ddieu va cauta din ceriu si vediendu staruintiele nòstre de mantaintîa va bine-cuventa vi'a ortodoxiei nòstre pre careâ o a plantata drepta S'a.

Cât despre umilintia mea, ve asigura cu cuvin­tele prorocului : „ca pei tra Sionu nu voi tace si pentru Ierusalimu nu-va înceta gura mea ; de ase­menea ca unu strejara ce suntu pusa alu casei nou­lui Israilu voi veghia neadormita si voi intimpina cu bărbăţie veri cari încercări agresionale ; ór ca Ar-chipastora vota fi dupa mandatata domnului pururea

376 B I S E K I C ' A si S C Ó L ' A Anuln XII.

gata a-mi pune si snfietulu pentra incredintiat'a-mi turma cuventatore : tute aceste pana la resuflarea mea cea de pe urma.

împreuna cu aceste asigurări, multiamindu-Ye tuturora pentru felicitările voittfre de bine, la înce­perea decadei a opta a vieţii mele, me voiurogâ n e incetatu ca „Darulu Dlui nostru Is. Chr. si dragostea lui Ddieu tatalu, si impartesirea duchului sânta, se fie ca toti eparchiotii noştri si acum si in veci.

Amin! Terminandu acesta memorabilu respunsn, înalta

Pre- Santi'a S'a primi felicitările multimei deputa-tiuniloru, cari veniseră se depună din incidentulu a-cestei serbatori semtiulu lora de pietate catra bise­rica si de iubire catra prelatulu carele de o jumetate de veacu a servita cu atât'a credintia, cu atât'a zelu si abnegatiune acestai semtiu de pietate, petrii fun­damentale a bisarieei lui Christos.

Presidentulu tierii, dlu Baron Pino se presenta in psrsona, câ se feliciteze pre septegenariulu iubi-lariu; 6r dintre deputatinnile cale multe, cari s'au presentata cu acesta ocasiune spre a-felicitâ pre I-nalta Pre Santi'a S'a vom aminti urmaWrele: a no­bilime! romane din tieYa, a p^tronilora bisericesci, a consistorial ui si clerului dia locu, a colegiului profe­sorala dela facultatea teologica, a protopresviteriloru, a preotimei dela tîera, cam 250 de preoţi, a pro-istosiloru dela mănăstiri, a corpului oficerilorn din locu, a dragouiloru, a poporului din protopresvitera-tele: Cernautiu, Storojnetiu, Şiret, Co8man, Dnistra, Patila, Ceremo3iu? Radautiu, Suceav'a, Vicov, Grura-humor'a si Câmpulung, deputatiunea gr. or. din Sa-ceVa etc. etc.

Respunsurile, pre cari le-a datu înalta Pro" San­ti'a S'a deputatiuniloru sunt cuvintele de invetiatura si iubire creştine ica, cari l'au caracterisatu in totu decorsulu vieţii.

Felicitări telegrafice au sosita la adres'a I-nalta Prâ Santiei Sale, dela Escelenti'a S'a părintele Archiepiscopu si Metropolitu Miron Romanulu, dela P. S. S. Metropolitulu de Moscv'a, dala Pro" Santi'a S'a părintele Episcopa ala Romanului Melchisedeca, P. S, S. părintele Episcopa alu Caransebesiuki Ioanu Popasa, dela P . S. S. pariatele Episcopu ala Ara­dului Ioanu Metianu si delâ dlu generala T. Sera-cinu, precumu si dela multe corporatiuni din tiara si streinatate.

Dapa primirea deputatiuniloru înalta Pre" Santi'a S'a impartasi celoru de facia binecuventarea Archie-resca, <§r corulu intona o frumtfsa cântare.

Astfeliu se încheia acesta frumtfsa si impone-ttoa serbaWre, care vecinicu va romane" nescersa din inim'a derulai si poporului credintiosa din Ba-covin'a.

Se traiesca Iaaltu Pre Santi'a S'a, septegena­riulu Iubilariu:

i Responsabilitatea preotului. I.

I Sant multi ómeni, cari cand este vorb'a de l preoţi si de preoţime s'au îndatinata a fi binisiora l darnici in espressioni, cari dora bine ar fi, se remana l neesprimate. t Nu vomu se dama in judecata publica acesta \ moda de gândire si de vorbire ala ómeniloru chiamati ì si nechiamati a luá cuventulu in acesta afacere. Una ì lucra inse voimu a constata aici si anume, ca tere-5 nula de activitate alu preotului ia noi este vasta, ì atât de vasto, incâtn ca greu ne-am poté pronuncia* ì ca onde are sè se incépa si onde ar fi sè se ? sfarsiésca. î Servimo cá preoţi la altariulo Domnolui sloj-', bele prescrise, predicamo cuventulu luiDumnedieu in \ Dumineci si in serbatori, indeplinimu fonctionile re-s ligióse ce obvino in parochia; dar nici pre departe ) co tòte acestea n'am satisfacutu chiamàrii si detorin-\ tiei nòstre de preoti. > Lui Petra, carele este credintiosu alo nostra, \ i-se vinde cas'a, lui Iona i-se vinde pamentala. Ge-\ orgia si ca Andreia petreca tòta dio'a in birta, scó-\ l'a din sato pruncii no o cercetéza, gradinile mal­li tora credintiosi sant pline de baraeni, ér densii cam-\ pera legamele dela orasiu, moro prunci in sato de < mortori epidemice din lips'a de doctoro, poporala in \ malte sate seracesce vedienda ca ochii si aitele. \ Età aci o suta si o miia de necazuri, cari din \ nefericire le vedemu prò adesea in parte, seu chiar/ i] pre tòte in satele nòstre ! ) Si noi preoţii, toti ne facemo detorinti'a, ser­ii vimu altariului, predicamo, si indeplinimu fonctionile l obveninde in parochiele, in cari suntem instituiţi. ì Dar lui Petra i-se vinde cas'a si pamentala !

Si cinev'a trebue se pòrte vin'a pentra acést» > perdere naţionala. ì 0 pòrta densulu de buna seama. Dar pre langa

densulu, asia ni-se pare uoue, vom fí mai portando > din acesta vina si noi, seao inaintasii nostri in \ preoţia. ì Petrj era odiuióra omo fruntasio in sata, dar l a intratu de jade (birào, chinesu) la sata. Cá jade í s'a invetiatu se traiósca mai bine, si se no lacre ; ¡ si cá se fia aleso, si se-se pota sostiene cá jade, a í trebuitu, cá la alegeri si mai si alta data se ospe-j teze, si sa adape pre alegatori la cas'a s'a si prin i altii co malta cheltuiala. Pentra acést'a a cheltuita ì multi bani, ér economi'a si-o a paresito. Mai tardío ì Petra a cadiutu din slujba, si cand s'a intorsu la ì economia, o-a aflato parásita, si i-ao mai remaso si \ nisce datorii de piatita din timpala de cand era jade. ì Traíala mai simpla si lácrala câmpului no-i mai I place lai Petra acum. Famili'a i-a creseoto acum lai \ Petra, si pentra ca a fost lipsita de o bona cres-\ cere si de bona îngrijire, pre timpulu, cand era \ Petra jode, a creseoto co pretensioni si i-este unto

Anulu XII. B I S E R I C A si S C O L ' A 377

de lucru. Petru nu-se afla de locu bine in nou'a si- j> tuatiune, si se bate de nou cu gandulu la slujb'a < de birâu. Si-mai încerca de nou noroculu, face noue \ datorii, carnetele crescu, creditulu i-se imputieneza, i si sfersitulu este, ca i-vine dob'a la casa. i

Petru se văieta in drept'a, se plânge in stang'a, \ dar nu-lu ajuta nimenea. Averea i-se vinde, si Petru 5 remane cu famili'a pre ulitia. In acesta situatiune \ Petru si-vine in fire, si si-dice: „ei, ei, ce bine era se fi fost cinev'a, se-mi spună, ca pre rea cale a- s pucu, cand că omu de frunte si cu ronduiela buna \ am inceputu se umblu dupa slujba la satu. \

Slujb'a este buna, cand vine de sene, dar si asia numai atunci, cand omulu si-scie porta si sluj­b'a, si-si pote chivernisi si cas'a si eeonomi'a. Alt­cum este focu si seracia. Gandindu si dicendu ast-feliu se intalnesce Petru cu părintele. Părintele vrea se-lu mângâia, dar i-respunde: tote sunt inzadar a- \ cum părinte, bine era se-mi fi datu o povatia Dt'a, \ seau invetiatoriulu la vreme. Acum, se-me ierţi este pre" tardiu.

Eta, ca Petru face respundietoriu pre părintele, pentru ca i-s'a vendutu cas'a si pamentulu. \

Si Petru, carele acum a avutu atât'a scola, va > fi sclindu elu ce dico. Si mai ca d6ra va fi avendu \ dreptate. ij

Părintele, adeverulu vorbindu, a predicatu de s multe ori in biserica, ca omenii se-si îngrijăsca mai \ bine de lucrurile loru, si se-se feresca de cheltuieli, \ dar Petru nu umbla pre vremea aceea la biserica; \ ci pre timpulu bisericei era Ia cas'a satului. Ei dar părintele s'a intelnitu de multe ori cu Petru, si nu \ l'a povetiuitu, seau celu putien n'a aflatu unu modru, X prin carele se-i puna la inima Ici Petru, ca reu face X ceea ce face cu umbletele lui dupa slujba si cu neg-ligarea economiei.

Si Petru spune la tota lumea, ca este saint'a părintelui, seau vorbindu teologicesce, Petra sastiene, ca aici este o mica negligentia pastorala pentru ca- X rea elu si-a perdutu cas'a si pamentulu. X

Pote fi, dicemu si noi, pentru ca ce ar fi, daca \ la mulţi omeni li-s'ar intemplâ câ lui Petru. Ar se- X raci poporenii, le-ar cuprinde alţii averea, si noi toti, seau alţii, câ noi, cand am vede" acest'a, ar trebui j se dicemu, ca pop'a este de vina. X

Si dicendu asia, constatâmu ca terenulu de ac­tivitate alu preotului este cu multu mai mare, de X cum se crede, si se practica preoti'a in genere. X

De aceea credemu noi, ca studiului teologiei X pastorale se-i se dea o direcţiune mai ampla inca X din scoTa teologica in t6te direcţiunile, dar mai cu > seama in direcţiunea indigitata de Petru. X

Guvernulu spiritualu alu bisericei nu insemneza X nici mai multu, nici mai putienu, decât ca prin a- X cestu guvernu se deschidemu mintea si inim'a lui Petru, câ se-si grijesca bine mai antaiu de cas'a si \ eeonomi'a s'a, si apoi numai de-i va mai remane \

timpu se-ingrijăsca si de lucrurile satului, d»r unse­se lase omulu sedusu de poft'a de stepanire, si pre cont'a unei domnii nentielese se-si parese'sca cas'a si averea.

Si guvernulu spiritualu este incredintiatu preo­tului ; si prin urmare, cand Petru nu gandesce, si nu face bine, lumea face respundietoriu pentru ace­st'a pre omulu, carele a intrelasatu de a stepau! precum se euvine gandulu si inim'a lui Petru.

Congresulu nationalu-bisericescu. Siedinti'a a Xl-a, tienuta la 11/23 Octomvre, a. c.

Totu cornisi unea organisatóre referéza prin raporto-rulu seu C. Gurbanu asupra propunerei dep. Dr. D, Bar-cianu, referitóre Ia tipărirea si a motivarei proiecteloru d» regulamente, oe se presinta congresului, si comisiunea, avend in vedere §. 33. din regulameutulu .afaceriloru in­terne face urmatórea propunere :

„Proiectele de statute sau regulamente, fie venite dela oonsistoriulu metropolitanu s'au dela singuraticii membrii ai congresului, se presinta de regula in forma de operate sistematice, redactate in articoli, anuntiandu-se congresului, se tiparescu dimpreună cu motivele prin­cip ah, cu dispositiunile statutului o-ganicu si ale altora regulamente precum si cu conclusele speciale congresuale anterióre, si se impartu numai decât intre membrii con-gresuali."

Dep. P. Eotariu afla, câ acosta propunere ar fi nu­mai o repetire a §-lui respectivu din regulamentara afa­ceriloru interne, s'au in casula celu mai favorabilu, am­plificarea aceluia, pentru aceea o afla cu totulu de pri­sosii, si propune a-se trece preste ea la ordinea dilei.

Propunetoriulu Dr. D. Barcianu aecentuéza, ca nu e de ajunsu, ca sa face provocare Ia canone si stat. org. in generala, ci ar trebui se-se indice la locuia seu speciala riesce care canonu sau § din stat. org., s'au alta lege fundamentala, pe care se baséza una s'au alta dispositiune regulamentara, pe cum ss urméza preste tota la crearea legiloru speciale.

Punendu-se la votu propunerile făcute se primesor propunerea dep. P. Rotariu.

Propunerea dep. L. Simonescu referitóre la aronda­rea cercuriloru electorale comisiunea organisatóre propune a-se primi acesta propunere.

Se primesce. Referitoriu la propunere dep. V. Mangr'a in privin-

ti'a codificării legiloru disciplinarie comissiunea organisa-tória face propunere meritoria.

Dep. Dr. I. Gallu observa, câ acést'a e o cestiune fòrte grea, dar de alta parte o afla si deprisosu, pentru-câ in principiu se afla legile disciplinare in canone, si pana k procsimulu congresu ar fi imposibilu ea se-se e-secute ; e de parere se-se tréca preste acesta propunere la ordinea dilei.

Preasanti'a S'a dlu episcopu I. Metianu sustiene, ca ar fi de folosu se-se codifice legile bisericesci displinarev dar afla cestiunea cu multa mai grea decât se-se pota face cu o usiorinti'a, dupa cum potè s'ar crede, pentru aceea ar fi de parere, ca cestiunea se-se relegela consisto-riulu metropolitanu spre studiare.

Dupa ce mai vorbeBeu pro: dep. P. Rotariu ai pro­punetoriulu dep. V. Mangra, ór contra : deputaţii I. De-seanu si A. Hamsea, punendu-se la vota propunerile fo­rate, se primesce propunerea dep. Dr. I. Gali.

La ordinea dilei se pune raportalu comisiunei spe- <; dale, esmisa pentru revidarea ratiociniiloru fundatiunei ţ „Gozsdu," cară prin referentulu seu I. Lenger raporteza i in detaiu asupra starei fundatiunei, dupa cum se pdte < vede din raportulu publicata in parte inca in Nr. pre- < eedenttj, care raportu congresulu decide a-se alătura la l protocolu. >

Totu comisiunea speciala raporteza asupra hârtiei < Escel. Sale I. P. S. Domnu archiepiseopu si metropolitu, l pe langa care se aşterne spre aprobare contractulu iachee- / atu intre representanti'a faadatiunei „Gozsdu" si intre ^ succesorii Măriei Poynaru, referitdre la eumperarea unei < case in Oradea-mare in tsretiu de 24,000 fi, si comisiunea l propune a-se provede contractulu cu clausul'a de aprobare. ?

Se primesce. ( Aauntiandu-se siedinti'a procsima pe dupa ameadi \

Ia 4 Ore, punendu-se la ordinea dilei rapdrtele comiaiuni- > loru, siedinti'a se inchee la 1 dra d. m. X

Siedinti'a se deschide la 4 dre d. a. prin Preasan- <S "ti'a S'a dlu episcopu I. Metianu, si cstindu-se protocoiulu \ siedintii precedente, se autentica. <

Dep. I. cav. de Pusicariu face urmatdrea propunere : ] „La casu, daca unu deputata va fi alesu in 2 cer- jj

•juri electorale, consistoriala metropolitanii e autorisatu a provoca pe respectivulu alesn a opta in terminu de 8 dile \ pentru unu cerca, er pentru cercurile vacante are indata ^ a-se ordona escriere noua." ;

Se da comisiunei organisatdre. ] La ordinea dilei se puse raportulu comisiunei bi- \

sericesci, care prin raportorulu seu Dr. Georgiu Popovi- l cin, raporteza asupra raportului generala alu consistoriu- < lui metropolitana câ senatu strensu bisericescu, r." teritoriu \ la activitatea acestui senatu, incependu dela ultimulu !> coEgîesu pana la 30 Septemvre a. c. I

Cetinda-se acesta raportu comisiunea propune a-se < primi de bass la desbaterea speciala si a-se lua in gene- \ ralu spre sciintia, acludendu-se la protocolu; er :n spe- l cialu face urmatdrele propuneri: '<

1. Gonsiderandu, ca consistorhilu metropolitsnu se j intrunesce aprdpe numai de dom ori in anu, congresulu < i-si e-prima dorinti'a fati'a de consistoriala metropoli- < tanu, ca acel'a se niai-eaca intr'acolo, ca actele intrate se- ţ se resolvesea in decursul* anului. \

2. Ca privire la datele statistice ce păru a fi nee- \ sacte la unele locuri, congresulu aviseza coasistoriulu j metropolitanu se grijesca pentru compunerea unoru for- <; mulare uniforme in tdte eşarchiile, ca aeeJea-si date sta- < tistice, cari se presenteza sinddeloru eparchiaie se-se pdta { lua de basa si presesta si congresului. \

3. In privinti'a concubinateloru se-se soliciteze dela \ Inaltulu guvernu alu tierii resolutiune la reprejentatiuuea > adresata conform concluouLi Nr. 71/1886. >

4. Relativii la revisirmea si edarea cartiloru biseri- ? eesci cu literw latine se propune, ca marltulu congresu se < rdgfi pe Prea 8. sinodu episcopeseu, ca se înainteze pare- '\ rea s'a privitdre la retipărirea cartiloru bisericesci, in se- <> siunea viitdre a congresului, incât acest'a ar fi imoosibilu, l atunci se aviseza cocsistoriulu metropoliiaau, a stărui \ pentru retipărirea in îeestu nechimbatu a cartiloru biseri- > cesci, cu litere latine. X

Punctalu 1 se primesce. < La punctulu 2 dep. Dr. G. Popa observa, ca datele X

statistice se-se compună astfeîiu, ca se fie evidentu, daca X morabtatea progreseza, s'au ca decade, pentru aceea face > urmatdrea propunere: Venerabilul'.! consistoriu metropoli- ? tanu se compună astfeîiu datele statistice, incât din aces- < tee se-se pdia vede progresulu s'au regresuiu religioşii- l mo-aln alu eredintiosiloru. ţ

Dep. Dr. Ilarionu Pusicariu reflectéza ante vorbito-riului, ca propunerea dsale e neprecra, pentra-ca pe bas'a dateloru espuse de consistoriulu metropolitana ori-cine i-si potè face conclusiunile, cà-ci cifrele vorbescu destulu de elocuentu, e in contra propunerei dep. Dr. G. Popa si primesce propunerea comisiunei.

Dep. I. Lengeriu observa, ca primesce propunerea comisiunei, dar se-se indigiteze, ca datele statistice se fie insirate intr'unu sistemu óre-care, ca conclusiunile pe basa dateloru respective se-se pota face eu usiuratate.

Punendu-se la votu se primesce propunerea comi­siunei cu adsusulu facutu de dep. Dr. G. Popa.

Punctulu 3 se primesce întocmai. La punctulu 4 se desvolta o desbatere mai animata,

la care iau parte msi multi depurati. Presidiulu observa, ca daca ar fi vorbi de schim­

barea tecstului, atunci ar iuti 'lege ca cesti mea se-se re­lege la sinodulu archierescu, dar schimbarea caractereloru ciriie cu caractek latine nu-o afla de o cestiuae, la care sinodulu archierescu se-si dea votulu.

Dep. I. Leng'-ra face urmatóri'a propunere: Consistoriulu metropolitani sa ingrigésca, câ lipsa

de cârti bisericesci sy fie acoperita, óra pana la congre­sulu viitorii se staruésca ca santitulu sl&odu episcopeseu se satisfacă conclusului 72 din 1886.

Dep. V. Mangra observa, ca aici e vorb'a de reti­părirea si revîsiunea cartiloru bisericesci, si astfeîiu Ges­tiunea fava indoóla aserţiune competenţii sinodului archi­erescu, cà-ci sumai astfeîiu se potè sustiené unitatea, ce trebue se fie mantienuta in cărţile bisericesci.

Dep. Hamsea & de parere se-se incépa cu tipărirea cartiloru celoru mai de»u intrebuintiate. De acésta parere e si deputatulu P. Rotariu, indicând, ca multe cârti bi­sericesci nu-se roai capeta nici eu litere cirile, si de aci urméza, câ creştinii 'si iau refugiu la cărţile bisericesci ale altora confesiuni ; e inse de parere, ca deocamdată se-se faca numai retipărirea simpla, pentru ca eu literatur'a suntem incs in desvoltare, nu e destula de bine precisata, nici chiar ortografia nu svem inca definitiva stabilit».

Dep. N. Popea e de parere, ca se-se tiena contu si de cărţile bisericesci, ce s? tiparescu in Romania, ca-ei altfeliu se perde unitatea limbei.

Presidiulu observa, ca in Romania s'a facutu schim­bări si in tecstu în cărţile ce S'A tipărita cu litere latine, dar ce e dreptu nu si in ce privesce intiel-sulu, adeea numsi in privintia unoru termini streini.

Punendn-se la vota propunerile făcute, se primesce propunerea dep. I. Langenu.

Santirea bisericei gr. or. rom. din Budintiu. Poporenii din comun'a ndstra bisericesca B u d i n ­

t i u , — cosdusi de binemeritatnlu loru pastoriu sufle­tesc», veteranulu paroebu G e o r g i u P e t r o v i c i u , sprijinita de teneruîu preotu localii D e m̂ e t r i u P o p o-vie i ; . 1 , de epitropulu primăria I l i e B u c o v a n u si de judele primariu, — inca in »nulu trecutu zidiră unu nou edificiu da biserica, carele — din darnlu lu Dumnedieu, — in anilu acest'a 'lu ved;ura terminata; fiisdu ajutaţi la acesta opera măreţia yi de pre?gratio3ulu nostru Impe-ratu si Rege, carele din prea'nalt'a cassada propria dona spre scopulu zidirei sum'a de 100 fl. v. a. precum si de Preassnti'a S'a bunulu nostru Domnu Episcopu diecezana, prin ajutoriulu acordatu in suma de 200 fl. v. a.

Doricdu poporulu dreptoredinciosa din acesta co­muna a face bucurie veteranului parochu movbosu G e o r ­g i u P e t r o v i c i u pana când este in vieti'a, era de alta parte voindu dinsii si in decursulu acestei ierni a

Âmilu XII. B I S E K I C ' A si S C O L ' A 379

cerceta noulu templu ziditu: îndreptară o rogare catra Inalpreasantia S'a Domnulu Episcopu diecesanu pentru a delega la aantirea interimala a noului edificiu de biserica pre Reverendissimulu Domnu protopresviteru tractualu G e o r g i u C r e c i u n e s c u ; in urm'a earei'a bunulu nostru archipastoriu si însărcina cu efeptuirea acestui actu solemnu in diu'a ss. „Archangeli" din 8/20. Noemvre pre părintele protopopu tractualu.

Inca in 7. Noemvre a. c. trei salve de trescnri a-nunciara sosirea părintelui protopresviteru in comuna, unde fu primita cu cea mai mare căldura si însufleţire de mulţimea poporului in frunte cu tenerulu loru preotu D e m e t r i u P o p o v i c i u , la veehi'a biserica din locu.

Precisu la 31/» ore dupa amedi latre sunetulu cam-paneloru amestecaţii de bubuitulu trescuriloru si intre cântări usuate pentru asemenea ocasiuni, părintele proto­presviteru asistatu de P. P. preoţi B o m u l u Seco-s ' a n u din Ictaru si D e m e t r i u P o p o v i c i u din locu, si urmatu de mulţimea poporului: muta t<5te odd-rele si lucrurile sânte dela veehi'a biserica la cea ndua, unde se seversi numai decât vecerni'a.

Cam pela 7 dre ser'a corulu vocalu din locu; pre-sentandu-se ia curtea bătrânului paroehu G e o r g i u Pet­ro v i c i u, — unde se afla câ dspe siefulu tractualu, Părintele protopresviteru : — esecutâ in ondrea acestui'a unele dintra piesele cele mai alese cu o armonia si pre-cisiune rara.

Manedi adecă la 8/20. Novembre dupa finirea utre­niei se îndeplini actulu santirei noului templu, cu o ade-verata solemnitate si dupa prescriptele cuprinse in eueho-logionu, prin Părintele protopresviteru asistatu de P. P. preoţi, E o m u l u S e c o s i a n u din Ictaru si D e m e t ­r i u P o p o v i c i u din locu si dupa aceea inmediatu se celebra prim'a liturgia in nou santit'a biserica.

Cu acesta ocssiune bineinstnrîtnlu eoru miestu din locu s'a distinsu prin fdrte preeis'a eseeutare a tuturora eantarileru corali, atâta la insusi actulu aantirei nduei biserici, cât si la liturgie. La pricesna Reverendis. Domnu protopresviteru rosti o cuventare fdrte acomodată si bine-semtita despre însemnătatea biserieei; aretand in ce in-tielesn se numesce bi eric'a cas'a lui Ddieu; si cum tre-bue se fia biseria'a câ se-se pdta numi cas'a lui Ddieu.

Aducendu-si apoi aminte de bine făcătorii acestei bi­serici, inaltiâ rugatiuid ferbinti pentru Maiestatea S'a Prea-gratiosulu Imperatu si Rege, carele din preanâlt'a-i cas-sada a donate unu ajutoriu de 100 fi.; pentru Inaltprea-santi'a S'a Domnulu Episcopu diecesanu pentru ajutoriulu oferitu de 200 fi. precum si pentru toti ctitorii si bine-facetorii sântei biserici.

Nain^e de inpartasirea sântei anafore urcanndu tri-bun'a veteranulu paroehu localu, prin cuvinte patrundie-tdre multiami părintelui protopresviteru pentru parintes-cile sfaturi si îndreptări date poporului din acesta co­muna la tdte ocasiunile; multiami apoi si braviloru sei poporesi pentru zelulu, diliginti'a si srrijinnlu reciproeu dovedite la zidirea nduei biserici, prec m si corului vo­cala din locu pentru jertfa prestata prin esecutarea pre­cisa a tuturora cantariloru ceremonial!.

Dupa actulu santirei, la care au asistatu cu o ade-verata pietate crestin4sca întregii popornlu din Budintiu precum si o mulţime de onoratiori de prin comunele ve­cine ; si la care actu veteranulu paroehu localu — in stare morbdsa si slabitu de greutatea aniloru ce-lu apesa, fu adusu de bratiu do catra doi epitropi: o parte din publienlu adunatu se întruni la prandiu in loeuinti'a băt­rânului preotu Georgiu Petroviciu; era ceealalta parte, in frunte cu părintele protopresvitaru sî cu Dlu prim —

| pretore cereualu Constantinu Lazaru la tinerulu preotu < D i m i t r i e P o p o v i c i u . 5 Ser'a corulu voealu din locu improvisâ unu concerta, | ciimpnsu din cele mai alese piese cu o precisiune esee-\ lenta; dra dupa aeea urma petrecere de jocu, carea a < duratu in cea mai buna ordine pana dimineti'a. Astfeliu > s'a terminatu memorabil'a di din 8/20. Novembre a. c. 5 Lauda si ondre braviloru Budintiani si demnilora \ loru conducetori. J.

\ 2 D i - v e r s e . \ f Mircea Vasiliu Stanescu advocatu, depw-< tatu congresualu, membru in direcţiunea institutului de 5 creditu „Victori1 au etc. < Inregistrâmu astadi o noua perdere! i Vineri'a trecuta clopotulu de doliu anunciâ publi-/ lui din Aradu trist'a scire ca onorabilulu nostru confrate s Mircea Vasîliu Stanescu, in aceeaşi di la drele 12 in urm'a i unui morb a repentinu, abia de 6 dile trecu la cele e-l terne, fiendu in fldrea vieţii in etate abia de 47 de ani ? lasandu in celu mai profundu doliu pre neconsolabil'a sa s sociia E1 is'a, născuta Machi-V e r s i g a n u rudeniele l sale si mulţime de amici si cunoscuţi. i Reposatulu a fostu unu barbatu inzestratu cu o | minte agera si inteligentia petrundietdria. Era unu oratoru j desteru si cu bogate cunoscintie; si ia totu deeursula t vieţii sale a fostu unu lucratoriu neobosita pre tdte te-j renele vieţii publice. I Ramasitiele pamentesci ale defunctului se voru de-\ pune spre odichna eterna astadi la 3 dre dupa amedi in i cimiteriulu din locu. > Depunendu si noi o lacrima de durere pre mor-s mentulu defunctului, ne esprimâmu condolenti'a facia de jj famili'a remasa in doliu, er reposatului i-dicemu: < câ snfletulu lui se-lu asieze Celu Atotputernica ca / drepţii, cari din veacu bine i-au placutu Lui, si osemîn-l telora sale se-le fia tierîa'a usidra. "? Anunciulu funebru, edatu de famili'a in doliu suna s in urmatoriulu modu :

i { Subsemnaţii cu inima franţa de durere anuntiamu ( încetarea din vieti'a a multu iubitului si neuitatului nos-: tiu: Mircea Vasiliu Stanescu, advocatu, membru ala j congresului national-bisericcscu, membru in representantia !; municipiului Aradu, membru alu directiunei institutului \ „Vicroria," directoru alu „asociatiunei de sporiu si aju-) toriu din Aradu, presideste alu societăţii „Progresulu", <> sub<îom3ndantu alu societăţii pompieriloru etc, carea s'a < intemplatu adi la 12 dre din di, dupa unu morbn scurta ţ in anrdu 47 alu îaboridsei sale vieţi si 22 alu fericitei i sale casatorii. Remasitiele pamentesci ale defunctului se-j vor asiedia spre odihna eterna Dumineca in 2. Decemvrie < st. n. a. c. la 3 dre p. m. dupa ritulu bisericei gr. ori-'i entale. S°-i fie tierina usidra si memoria binecuventata!

li Arad, 30. Noemvrie st. n. 1888. Ved. Elisa Stanescu \ nasc. Machi-Veraganu, soţie. Iosifu Stanescu, frate. Teo-< doru Rada, Dimitrie Macinicu, cumnaţi. Paulina Stanescu l nasc. Cari, Anna Macinicu nasc. Versiganu, cumnate. j Lucretia Rada, Liviu Rada, Silvia Rada, Virgilia Rada, < Virgilin Rada, nepoţi. <! * Pentru constituirea romaniloru din Satu-\ Chineszu in comun'a bisericesea romana si încorporarea

380 B I S E E I C ' A si S C O L ' A Anulu XII.

3oru la ierarchi'a romana venerabilulu consistoriu din A- S radu a esmisu o comissiune constatatoria din asessorii con- < nstoriali Augustin Hamsea si Emacoilu Ungureanu. A- t césta comissiune va escurge astadi la faci'a locului si va ? «făptui incorporarea faptica a numitiloru fraţi ai noştri. Astfeliu biseric'a romana adaoge poporatiunei sale un'a \ din cele mai frumôse comune din părţile banatice cu unu i iBHmera de 2000 de credintiosi de naţionalitate romana. \ ________—_ l

C o u e n n e . \ Se escrie pe parochi'a vacanta din comun'a gr. or. \

romana Checi'a-romana, protopresviteratulu B.-Comlosiului ) m teiminu de 30 de dile delà prim'a publicare a con- \ cursului.

Emolumintele anuale suntu : Un'a sessiune parochiala de 33 jugere catastrale pa- \

mentu aratoriu class'a prima, stol'a si birulu ssuatu delà ) 300 numere de case, cari emoluminte dau unu venita s- \ nualu de 1200 fl. v. a., pe langa cari alegendulu pa- > rochu are cuartiru liberu in cas'a parochiBla cu suporta- \ rea tuturora reparatiuneloru casei parochiale pe timpulu \ servitului, precum si suportarea contributiunei si a altora \

ilari dupa sessiune. ? Doritorii de a ocupa acést'a parochia, fiindu de <

class'a prima suntu avfcati a-si substerne recursele cu ş téte documentele recerute conform statutului organicu §. \ 15 liter'a a) Multonorstalui Domnu administratoru proto- \ popescu Paulu Tempea in Nagy-Torâk comitatulu Toron- s tal, avendu a-se présenta in St.-Biserica spre a-si aretâ > desteritatea in cântare respective predicare. <

Din siedinti'a comitetului parcchialu tienuta in co- \ mun'a Checi'a-romana la 11/23. Noemvre 1888. >

Comitetulu parochialu. \ In contielegere cu mine: PAULII TEMPEA, m. p. adm. prot. <

—•— i Se escrie pe capelsni'a tensporala innintiata pe larga \

batranulu parochu S e r a f i m u C r i s i a n u din comun'a i Igrisîu, protopresviteratulu B.-Comlosiului, imbinata cu < postulu invftiatorescu vacanta de acolo cu terminu de 30 > i e dile delà prim'a publicare a concursului. \

Emolumintele anuale suntu : l Jumetate din tdte venitele parochici bătrânului pa- ji

rochu Serafimii Crisianu. cari calculate dau unu venita a- ^ nualu de 400 fl. v. a., éra venitulu invetiatorescu anualu ? este de 200 fl. v. a., in bani gata, 40 meti de grâu, ; cortelu liberu cu 2 chilii, cuina, grajdu, cămara si gra- > dîna de kgumi intravilana cu 600D°. t

Doritorii de a ocupa acestu postu imbii atu pana la j mdrtea respectivului parochu, fiindu parochi'a de prim'a s class'a, recurenţii suntu a visaţi a-si substerae recursele cu > tdte documentele necesarii couform statutului organicu §. ^ 15. liter'a a) Multonoratului Domnu administratoru pro- £ topopescu Pav'lu Tempea in Nagy-Toiâk, comitatulu To- 5 ron'âl, si a-se présenta in St. Biseric'a spre a-si aretâ ? aretâ desteritatea in cartere respective predicare. \

Data din siedinti'a comitetului parochialu din Igri- < sin tienuta la 10/22. Noemvre 1888. ^

Comitetulu parochialu. 'ţ în contielegere cu mine: PAULU TEMPEA, m. p. adm. prot. j

Pentru vacant'a parochia de clas'a III. din Aldesci, l în ca; ea protopresviteratulu Buteniloru cu carea e incop- ş ciatu folosirea unei sessiuni pamentu parte aratoriu parte >,

pasiune, stolele îndatinate si biru câte 1 mesura cucuru-diu sfarmata dela 130 case, cari tdte computate se urca la unu venitu de 420—430 fl, prin ace"st'a se escrie con-cursu cu terminu de alegere Dumineca, la 18/30. De-cemvre a. c. pana candu recurenţii pe calea P. On. Oficiu protopresviteralu si-voru substerne recursele înzestrate cu tdte documentele recerute si-se voru presentâ vr^-odata la biserica spre a-se face cunoscutu alegetoriloru.

Aldesci, la 6. Novembre 1888. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : CONSTANTINU GURBANU, m. p. protopresviteru.

—•— Pe parochi'a vacanta din Barateazu, parochia de

clas'a a III. langa Vinga, indiestrata cu emulomintele : un'a sesie parochiala stole si biru dela 65 de câsi se es­crie concursu pana la 30 de dile dupa prim'a publicare in fdi'a oficidsa, pana când recurintii au a substerne re­cursurile sale protopresviterului tractualu Meletiu Dre-ghiciu, si a-so presentâ in biserica spre documentarea desteritâtii sale.

Timisidr'a, la 9. Noemvre 1888. Comitetulu parochialu.

Cu scirea si învoirea mea: MELETIU DBEGHICIU, m. p. protopresviteru.

—•—

E D I C T E . Pre bas'a decisului venerabilului consistorin epar-

chialu gr. or. romanu din Aradu dto 20. Octomvre a. c. Nru 3953/B. — prin care decisu s'a concesu procedur'a edictala in caus'a de divortiu intentata de catra A v r a m u B l a g u e s c u din Sistarovetiu contra legiuitei sale socii E e v r o n i ' a , născuta F a rc a s i u de ubicatiune necu­noscuta, câ incta — se provdca prin aeest'a partea incta Fev ron i ' a , născuta E a r c a s i u a-se presentâ înaintea subscrisului oficiu protopresviteralu in terminu de siese luni computatu dela prim'a publicare a acestui edictu in „Biseric'a si ScoTa", spre a-se aperâ in procesulu de di­vortiu intentam incontra densei de catra legiuitulu ei barbatu, — cu acea observare, ca in casulu contrariu se va procede conform §-lui 123. din regulamentulu pentru procedur'a judecatoresca in cause matrimoniali:

Lipov'a, in 5. Noemvre 1888. Oficiulu protopresviteralu gr. or. alu tractulni Lipovei.

Voicu Hamsea, m. p. protopresviteru.

—•— Conform decisului Ven. Consistoriu eparchialu alu

Aradului de dto 27. Maiu 1888. Nr. 1363, prin aeest'a eprovocatu I o a n GeorgieviciudinGiul'a-maghiara — carele nainte de aeest'a cu 3 ani au pribegitu in lu­mea larga, si ubicatiunea nu i-se scie, — ca in terminu de 6 luni se se presenteze înaintea scaunului protopres­viteralu alu tractalui Chisineu in Chitighazu (Ketegyhâza), câ-ci la din contra in procesulu divortialu intentata contra lui de catra soţia s'a P e t r o n e l l a (Pietra) B u s u din Giul'a-maghiara, conform §-lui 123. din Regulamentulu pentru procedur'a judecatoresca in căuşele matrimoniali si in absenti'a lui se-va aduce sententie meritoriala.

Chitighazu, (Ketegyhâza) la 20. Octomvrie st. v. 1888. Petru Chirilescu, m. p.

protopresviteru.