î mm

, , f T UL A B O N A M E N T U L U I: _ITvEIUJ 4 coi. 4 0 bani.

t i n . - • * ' ' ’ 2 cor. 20 bani. ^ ' 3 ^mStete de sn _ l t cor. anual.

î n f ie c a r e ■ D u m in e c ă .

Telefon Nn 146..Adresa te legrafică : »Foaia P oporu lu i« , Sibim. | ____

INSERATE:Bă primesc 3a BIROUL ADMINISTRAŢIEI,

(Strada Măcelarilor Nr. 12.)Un şir petit prima-dată 14 baui, a doua-oaiă

12 bani, a treia-oară 10 bani.

h '

cen tru popoarjie din Europa apu-

' i i i » * 50 de ani ™ e , ,c'<r- - ' x ^ 9 ,storia poate însemna in viaţa lor -jur *? r *~ de sute de ani, căci de sute de am l - ! " ^ w r u r a t de libertatea nu numai a «tun-

S lor lor, ci şi a muncii‘s ti le te lo r lor.e „ t« d e e o « .tă de ani, noi Re-

„ î i W * . * »««IM” ™ « « • «>« am'* “ f ntr’adevăr, legaţi de glâie şi siliţi sa

i n i m pănă la anul 1848 o haită întreaga l u p i trân tori-nem eşii, iar pe pam antul

. şi de Saşi pe preoţii şi funcţionarii)f'Z __ lipsiţi de dreptul de-a ne cultiva !su-f l t r i u l şi de-a învăţa meserii, istoria noa­s te i* in libertate începe numai dela 3 Maiu I S 4 8 , aşa că partea aceasta a ei nici c’a ir.** î î nit încia o sută de ani.

îndată dupăce s;au potolit furiile re- v-olxa±iunii, fruntaşii noştri s’au gândit la t r e b u i n ţ a cea mare de-a face să înaintăm

" în privinţa culturii cu paşi cât se poate : r i .a î grăbiţi şi mai mari. Noi nu putem aş- tc -p tE L să înaintăm1 cu încetineala celorlalte p o p o a r a , cari au început de . veacuri, căci

f i ameninţaţi să ajungem în tr’o nouă r o b i e , miai primejdioasă decât cea trupea­s c ă ; robia sufletului, care om oară popoa- r a l e . Cel taai bun mijloc s’a găsit în în-

-ţarea unei Ajsociaţiuni mari, care îm- P r e unând! puterile neamului, să grăbească *n s in ta r e a pe toate terenele culturale: al ^ --iim ţe io r, al artelor, al m eseriilor şi al co- î r * e rc iu iu i, .

După sfătuiri între fruntaşii neamului la 10 Maiu 1860 se înaintează lo-

j ^ ^ ^ ^ H ţ e i (guvernatorului) din Transilva- , - ) o adresjâ subscrisă de Andreiu baron

§ag‘ana, episcop în Sibiiu, Alexandru -~\£ Ca arhiepiscop iîn Blaj, loan

eP‘SC0P în Gherla şi o mulţim e de ; ; , bărbaţi aleşi ai neamului, cei^înd în-

de-a pregăti înfiinţarea unei aso- T i ^ ' un*- Cererea st’a îm plinit şi la 9, 10

1 Martie 1861 s* au ţinut conferenţele, - S au pregătit statutele, iar în 23,i ^ r ?i 26 Octoimvrie 1861 s’au ţinu t ţadu-i

de constituire. au uimiărit fruntaşii noştri cu în-

^ i v .-.area Asjociaţiunii, se vede lăm urit din ^ n<area lui Şaguna şi răspunsul rostit .nvatatul canonic Ti'moteiu Cipariu dela

?aguna a zis între a lte le :Domnilor, a sosit ziua cea do-

unei Asociaţiuni, ca- ^ scop literatura română şi cul-

>*~''Vini ^0ru u* rolîiân. M ărturisesc sincer - ^ere,a Wea, că1 eu scopul Asociaţiunii

*^1 .

r H i jr ^ *1 pentru înfiinţarea

'a aibă de

*) T>Transilvania îşi avea dieta ei

0 (locţiitorul împărătesc) ei.

noastre îl socotesc pe cât de nobil şi fru- ţmos Şi unic în felul său astăzi în întreaga noastră naţiune din toate părţile , unde se află ea, pe a tâ t de serios şi de greu, pen- tru-că cere o statornicie de fer şi o jertfă din irii'mă. Acestea le susţin eu după tirea scopului Asociaţiunii, care este înaintarea literaturei române şi a culturei poporale în deosebite ramuri, prin studiu, prin lu­crarea şi publicarea de cărţi, p rin ’ premii şi stipendii pentru deosebitele feluri de ştiin ţe şi măiestrii....

....In sfârşit ridicând sim ţem intele su­fletului ftieu cătră cer zic : Domnilor, masa maicei noastre dulce este p regătită pentru oaspeţi ‘m ulţi, maica no;;stră a fost pănă acurri îm brăcată în jale, dar de acum în­ainte se îm bracă în haină de nuntă şi pot- teşte la m asă pe toţi fiii săi, ca să stră lu­cească şi ea în şi cu casa sa şi să înoească pe fiii săi, precum se înoesc tinereţe le vul­turului, şi se roagă lui Dumnezeu zicând : Doa'mne al puterilor, fii cu Asociaţiunea aceasta acum şi totdeauna, căci tot darul desăvârşit este de sus, dela tine părinteleluminilor. Amin“ .

Răspunsul canonicului C ipariu la a- ceasta cuvântare n’a mai tost o cuv.mt.ire obişnuită, ci un cântec, un psalm de plân­gere a trecutului, de îndem n la războiul sfânt pentru limba sfântă românească. Iată ce a zis:

„Când ne uităm înapoi la istoria po- iporului nostru şi niai ales a naţiunii noastre din aceasta patrie dulce, care e întâiul leagăn al vieţii rom âne pe aceste locuri, 'măi că nu aflăm în şirul a tâ to r vea­curi dela începutul celui al doilea al erei creştine (anul 105 după H ristos) pănă ecum preste mijlocul celui de-al 10-1 ea, decât numai zile de lacrimi, de dureri şi de suferinţe în toată form a; iar zilele de bu­curie pentru poporul român şi pentru na­ţiunea noastră transilvanică îndeosebi au fo st mai puţine şi mai rari, decât peana de corb alb. Cultura ro'mană, ce au adus cu sine în Dacia din alte părţi ale lumii, mai fericite şi măi desfătate, şi o au transplan­ta t în acest pământ rece şi îngheţat, cultura, de care m ărturisesc toate ruinele şi toate unghiurile patriei noastre, toată, tnai toată căzii pradă neamurilor barbare...

„Nici o durere nu poate să se ase­mene cu acea durere, când vede omul nu numai perirea sa, ci vede deodată şi peri- rea unei patrii, a unei naţiuni în tregi, mai fără nici o nădejde de ridicare din acea pe- ' rire. Insă din toate acestea ruine, provi­denţa ne-a păstra t încă în aceste dureri cu'm'plite o comoară nepreţuită, pe care nu

ni-au putut-o răpi nici sabia învingătoru­lui, nici cruziimea tiranului, ce stăpâniâ pre- ste titnpurile noastre, nici pu terea fizică^ nici puterea iadului, — o com oară născută cu noi de la ţîţe le maicii noastre, dulce ca să ru tă rile ^măicuţelor, când ne aplecau la sânul lo r! comoară mai scumpă decât via­ţa ; comoară, care de o am fi perdut, de o am perde, de vom suferi vre-odata, ca ci­neva cu pu terea sau cu înşelăciuneti sau cu m om ele să ni-o răpească, — atunci mai bine, mai bine să ne îngh ită pământul de vii, să ne adunăm la părinţii noştri cu aceea m ângâiere, că nu am tradat cea mai scumpă m oştenire, fără de care nu am fi vrednici de-a ne mai numi fiii lo r: limbaromânească . . .

C hiar si aceasta zi sărbătorească, ce ne-a adunat, din toate părţile patriei, e o dovadă a vieţii rom âneşti şi o făgâducală (mai sărbătorească decât jurăm ântul, că naţiunea ro'm.înă nu vrea şi nu va suferi niciodată, ca să apună din şirul naţiunilor ca ro'mână, că nu vrea şi nu va suferi nici­odată acea batjocură, ca să se lapede de al său nume şi de a sa lim ba în tavo;irea nici celei mai culte naţiuni şi limbi din luine, cu atât mai puţin în lavoarea oricărei alteia, care eri alaltăieri era încă necultă, barbară şi care pănă şi astăzi inc;; nu şi-a scuturat rugina, ce o roade. N aţiunile ,cari visează şi trăiesc în acel vis deşert, că oarecâiul tot vor să aducă pe Roman, ca să-şi despreţucască limba şi să sc închine Iii alta străină, — deştepte-se din visul lor şi nu se mai nutrească, cu închipuiri seci şi am ăgitoare. Căci amin, amin le zi- cemi lor, că mai curând va trece ceriul şt păm ântul, — decât să se mai prefacă Ro­mânul în cutare Sau cutare naţiune.

Un razim naţionalităţii rom âne se îm ­p lân tă astăzi, şi nădăjduim , că asem enea razimuri de forma aceasta şi de altele se vor îm plânta şi de-aici înainte şi mai m ulte şi mai puternice. Să urăm deci acestei ti­nere plante, care astăzi se îm p lân tă în pa­tria noastră, binecuvântare dela celce sus­ţine şi sprijineşte toate, ca, fiind nutrită, şi crescută cu ajutorul celui P reaînali şi cu zelul învăpăiat al naţiunii, să ajungă cât mai curând să înverzească, să înfrun­zească şi să aducă rod înm iit de bun şi dulce gust tuturor Rom ânilor, rod de cul­tu ră şi propăşire în toate ram urile ştiin­ţei, artei şi civilizaţiunii. .

Aţi auzit graiul vrem urilor chemân- du-V ă? Urmaţi-1, căci e pen tru cea m aî m are com oară a n o a s tră : pentru timba ro- 'n:âne^scii şi cutiura num ai în limba ra~ •mân egscâ! g

F*p? . 2 FOAIA POPORULUi

Partidele opoziţionale şi obstrucţia.— Reform a electorală. Căpeteniile par­tidelor opoziţionale au ţinut o conferenţă, în care au hotărît urm ătoarele: Obstrucţia se V,a; continua în dietă pănă la mijlocul lui Septemvrie. Desbaterea adevărată a pro­iectelor de reforme militare va începe nu­mai în jum ătatea a doua a lunii viitoare, luptând înslă cu cea mai mare energie, ca proiectele m ilitare să se iee dela ordinea zilii.

In tr’aceea, Justhiştii şi Kossuthiştii încearcă to t mai m ult o înţelegere între a- ceste idouă partide, doară se vor împreuna d-e nou sub conducerea lui Kossuth. Ceeace îi des'părţiâ mai mult pănă acuma, e re­forma legii electorale. Pecând Kossuth şi ai lui sunt contra votului universal, jpartidul lui Justh îl vrea, dar aşa, că naţionalifăj- ţile, îndeosebi noi Românii, să nu câşti­găm nimic.

N e în ţe leg e re în tre A u stria şi U n­garia . Scumpirea cea mare a vitelor şi por­cilor, care a avut drept urmare o scumpire din samă afară mare a cărnii la oraşe, a silit guvernul Austriei, care e mai bogată în oraşe mări, cu fabrici multe, să se gân­dească la aducerea de carne tocmai din Ar- gentinia, o ţară în America-de-meazăzi. Pănă a fost vorba de cantităţi mai mici, guvernul Ungariei (şi acesta trebuie în ­trebat) s’a învoit, acum însă nu se mai în- voieşte, pănă ce Austria nu va lăsa să se facă o cale ferată nouă, care să lege linia Caşovia-Oderberg direct cu staţiunea dela graniţa austro-prusiauă Annaberg. Mai cere guvernul din Pesta şi nişte uşurări pentru navigaţiunea ungară pe Dunăre, tot mărunţişuri, cari s’ar putea împlini cu uşu­rinţă. Numai cât guvernul austriac nu cu­tează să îmiplinească aceste cereri ale gu­vernului din Pesta, căci în Austria toată lumea e contra Jidano-M aghiarilor, aşa sunt de urgisiţi aceştia acolo. La noi s’a găsit Saşul Neugeboren, care în tr’o gazetă săsească ameninţă Austria cu toate relele, peutru-că îndrăzneşte să-i supere pe Ma­ghiarii şi Jidanii lui. Să-i fie de bine!

R eun iunea d in Z arand . Cetitorii no­ştri îşi vor aduce aminte, cu ce scârbă a primit naţiunea română ştirea, că mai mulţi Români în frunte cu profesorul din Brad Pavel O prişa s’au întovărăşit cu dujmanii neamului, ca să înfiinţeze o reuniune eco­nomică (? ) pentru fostul comitat al Za- randului. Răsplata a şi venit. La adunarea de constituire, prezidată de dl Oprişa, s ’au propus pentru alegerea în comitet 25 de economi şi învăţători români şi 5 M a­ghiari. Prim pretorul a V(ăzut ;in ,aceasta p ro ­punere tradare de patrie şi a ales în co­mitet 20 de venetici şi numai 5 Români, <pe sine s’a ales preşedinte şi a hotărît totodată, ca îndrum ările poporale să se ti­părească numai în limba maghiară. Toţi Românii mai de dai Doamne au părăsit Reuniunea aceasta de maghiarizare, căci s ’au convins de adevărul celor spuse de ga­zetele naţionale.

Contra liturghiei maghiare. Cel maislăbănog popor din Ungaria e cel rutean, stors de mulţimea Jidanilor tăbărîţi din Galiţia preste el, dar părăsit şi de preoţii

..lui, cari sunt toţi maghiaroni. In tr’o re­vistă ruteană publică ;âţiva Ruteni naţio­nalişti, de cari sunt foarte pu ţin i/ o scri­

soare de protestare coatra alor 200 de preoţi ruteni, cari au introdus liturghia ma­ghiară în bisericile rutene. P ro testu l e a- dresat tuturor episcopilor catolici din Un­garia. _____

Spaim a S aşilo r. Fostul redactor al gazetei săseşti „Siebenbiirgisch Deutsches- Tageblatt“ din Sibiiu, acum depu ta t dietal, dl Emil Neugeboren, şi-a ales1 chemarea de-a prezentă pretutindeni, fie că se potriveşte, fie nu, pe Românii, în mijlocul cărora tră ­iesc Saşii, ca un fel de Mumă Pădurii, care ameninţă să-i înghită, aşa că acum pri­mejdia unei inundaţiuni a Rom ânilor e lu­crul de căpetenie al apăsării poporului să­sesc. Aceasta o spune în toate articolele, ce le scrie — şi scrie m u lte —,în toate con- ferenţele, ce le ţine, — şi ţine m ulte. A s'pus-o şi Vineria trecută cu prilejul so­sirii unui număr mai mare de profesori şi studenţi germani din Germ ania în Sibiiu.

Ridicarea economică, prea înceată încă, a poporului nostru e ceva firesc, nesilit, căci suntem’ la începutul desvoltării noastre economice. Noi n’am început încă nici un boicot în contra Saşilor, şi nici nu-1 credem încă trebuincios. Unde au ajuns însă Saşii cu gogoriţa spaimei de Români fi cu târîrea la picioarelor guvernelor din Pesta, a do­vedit-o preotul săsesc din Basna, care cu prilejul unei serbări săseşti s’a rugat fişpa- nului de ertare, că nu ştie ungureşte, dar va griji, ca băiatul lui să nu 'mai fie aşa de păcătos1. . . . Mai m are laşitate nu se p o a te !

S o c ia liş ti n a ţio n a liş ti . M ulţi din ce­titorii noştri ştiu, că socialiştii îşi bat joc de ceice ţin la neamul şi la legea lor, ca şi cum Dumnezeu ar fi lăsat oameni maşini, fără limbă deosebită şi fără legături de credinţă şi obiceiuri. In ziua de astăzi, când to t 'niai m ult se cunoaşte, că omul e otn numai cultivându-se in limba lui na­ţională şi numai păstrând cu sfinţenie tot ce-I deosebeşte de oamenii de alt neam, au început şi printre socialişti deşteptarea na­ţională, fără ca pentru aceea să-şi părăsea­scă ideile, cari cred ci că vor mântui lumea de năcazuri. Socialiştii cehi sunt toţi na­ţionalişti, iar acum de curând deputatul au­striac Hans Kmirsch a propus în tr’o adu­nare a socialiştilor germani din Bohetnia, ca şi aceştia să se organizeze pe tem'eiu na­ţional. Propunerea lui a fost prim ită cu măre însufleţire de adunare. Lucru de sine înţeles Ia oameni cu cap, căci precum tatăl familiei se îngrijeşte mai întâiu de mem­bri familiei lui, apoi se gândeşte să ajute şi pe alţii, aşa şi Românul de pildă trebuie să se gândească numai la familia lui cea mare, care e naţiunea românească.

Măreaţa adunare poporală deîa Haţeg.

Toate adunările poporale ţinu te în timpul din urmă în deosebite părţi a le pa­triei noastre au fost înălţă toare de suflet, dar adunarea dela H aţeg pare a le fi în ­trecut pe toate prin numărul m are al frun­taşilor strânşi la un loc şi prin rriulţimea poporului nostru, care sorbiâ cu nesaţ cu­vântările mai m arilor noştri. P reste şapte mii de Români, mai toţi în haine albe, a- coperiau piaţa cea m ăre a H aţegului, care părea că nu-i va putea cuprinde. Dea Dum­nezeu, că adunarea aceasta să fie începutul

de d r e p t a r e n a ţ i o n a T ^ '^ OJC!st comitat, unde * JpCa’ ŞCOale menite să Romanilor au făcut v ’*grăniţerilor şi ainenJSf * di„ ^ made, spaima T u rc ilo r ,^ ^tele Im de • ai)d nâvă]^

* * '-"U

nreuniuni

tele lui de Rotnâjij, nişte * ~voinţă, când e vorba de , r tefâr -gurile bunuri mari ale « 1 legea. rrum xS ^ ^

mult prin participarea fran“ f°st|*i- ‘ car, au venit c« fanfare,^? kt,/ frunte ş, erau cu 'mult mai ■ pl<iM ' liţii urmaşi ai lui Decebal. de<

tLa orele ,1 §i jumî

cand au sosit deputaţii nost i , ceialalţi fruntaşi ai n e a * iui de Români au eşit, cu intru întâmpinarea lor. in w K un ba'nderiu compus' din 30 de t“* reţi. La sosirea trenului, corul m âne de cântări întimpină pe cei sosill un cântec de bunăvenire, cântând

Bine-aţi venit la noi iubiţilor V’am aşteptat cu dor,Să v’ascultăm' grăind duioşi In graiul dulce din strămoşi!

La vorbirea de salutare a părinte'- Ni rol eseu din Tuştea răspunde dl Da M i hali, preşedintele clubului-naţional. Ap, m ulţim ea uriaşă pleacă spre piaţa Haţtr, lui. La ora 3 s’a deschis adunarea prin di­scursul părintelui protopop Dr. Conulh ■peseu, care e aclamat preşedinte. Vorte apoi dl Dr. Alexandru Vladone, advod bănăţean , dnii Dr. Ştefan Pop, Dr, tot. C o nişa, Vasile Ooldiş, Vasile Damim, flr, Vasile Lucaeiu, Dr. Aurel Vlad, fruital ţăran bănăţean cu graiul dulce şi aimintt, loan Vasiu, şi la urmă, de încheiere, dl i>, Victor Bouteseu.

Toţi s’au ocupat de fărădelegile gu­vernelor din Ungaria, de asuprirea, s* care gemem, de mijloacele, cu ajutorul o rora să ne scăpăm' odată de ruşinea fci viei politice, care ne zdrobeşte şi Pe nul cultural şi economic. Mij|ocul c| tare va fi alipirea strânsă a tuturornilor pe lângă comitetul nostru ^ ^

- lor şi vo^1 unlvorbit poporul“' ?

urgisirea tuturor străinilor şi- rbit pop<

îl aşteaptă du?1sal, egal şi secret. S’ade poverile cele nouă, cari . . gdreptatea-

, în sclii®’ Ulii

votarea reformelor militare, ş>ce se face prin ele limbii noastre: pentru jertfe le de sânge şi ® m ulţi vorbitori s;au ocupat şi ^ adm inistraţiei din cofflitatu ,1

H uiduieli asurzitoare «wP,eal\ • ^ ne s’a pom enit numele vânză o tatlJ| W? M angra, al cărui soţ ji înfjerat M1 ţegului Rosenberg încă,, a o jcei R,v m erit. Au fost făcuţi de ru?1 ro­mâni ticăloşi, cari Şi‘aU van v0tând f mânesfc pentru câteva cO|"0f pe Pe f tru Jidani şi alte lifte s .ra. ^rea '1_ ţele Rom ânilor se ve ea ^ cu e«->rupe cu trecutul ruşinos şi p0 gie pentru câştigarea llDe , stlfle. samă neamului nostru,- a ^ r o r ^ 3 colcăia şi blăstămul as«pr se vor mâi întovărăşi cu s

- de o îiitreaf seari Adunarea, pazita fârşit cătra ^

panie de jandarmi, s^a şicând s’a votat revoluţm vo11 ^lelalte adunări poPora,e ^ ntra fef°r“versal, egal şi secret, Ş*m ilitare.

i i i 1 * 'FOAIA POPORULUI

Srmg' o

a kîtf.

- d““ p a xirmat un concert tru după carC *.fflâne de cântări, care a

pe ascultători cu om ul-

«*>*" h -

y;l di”

.... ’j ^ f a

d e s p ă r ţ ă m i n t e l e

A s o c i a ţ i u n i i “ -” - w n l Cluj al Asociaţiunei

S X r e a generală în 6 Augus*

oU 1,1 WI^ " ‘l)area a decurs scurt şi Întreaga . Adunarea s’a des-

,, , i „ „ i a * " " ra 10 6 AUgUS’H'1,,,! i în eo'muna Pata.

,I,tr± e r ^ e a M im area s ’a des Uri W1 vice-directorul Dr. Başiota la W-* a în curtea parohului gr.-cat. Se r . Or V Poruţiu a cetit raportul, “ Î Î primit fâră dificultăţi. Cassarul a T i S’a ţinut două disertaţii, una a dlui S u c din economie (cultivarea nutreţu-

!r(ificiale şi îmbunătăţirea păşunilor) “V a S ' e holerâ a dlui Dr. Başiola.S',' adus la cunoştinţă publicului mfunţa-£ m m * mteme,at d*Economul“ din Cluj. ~

’ Dl Părinte Ciortea din Cojocna a fă ­cui propunere, ca despărţământul Cluj sa fie împărţit în trei fep ă rţă m in te , tar învă­ţătorul Ioachim Pop din Feneşul săsesc a raportat despre controlul cassei şi a cetit lista membrilor noi înscrişi. S’au distri­buit cărţi în popor şi s’au prem iat fetiţele cari au expus în şcoală lucruri de mana. La urmă s’a jucat Căluşerul şi Bătuta de bărbaţi şi juni, învăţaţi de E. Miclea, în­văţător.

Pagubă, că nu şi-a cetit şi părintele Ccrgizan prelegerea anunţată.

*Spun drept taie nu mi-a prea plăcut

cum s’a convocat adunarea.Adunarea ar fi trebuit să fie convocată

nu cu o săptămână, ci cu. 3—4 săptămâni înainte şi nu numai în foile de zi, ci în toate foile poporale româneşti. Ba s’arii putut trimite convocări tipărite tuturor Membrilor din despărţământ. Cei mai tailţi taembri nid nu ştiu-că adunarea s’a ţinut ori- nu. Şi asta nu numai acum s’a îptâtaplat, ci şi într’alţi anii Ce să mai vorbim de acei preoţi şi învăţători, cari ^câ nu-s; membrii şi nici nu au abonjate foile, în cari a fost publicată convocarea.

Adunările generale au să fie cu ade­vărat sărbări frumoase, unde să nu fie de ată numai poporenii respectivei comune, d 'membri Asociaţiunei din în treg cercul. Să fie un fel de pelerinaj al mem brilor din

* 1% . m A U I U I . . .1î*>por în frunte cu preotul şi învăţătorul. NuWai aşa are înţeles1 întreg lucrul.

Un despărţământ aşa întins ca al Clu­jului ar fi trebuit s;ă fie reprezentat la adu- llarta sa generală nu numai prin 4—5 Jfeoţi, 1—2 învăţători şi alţi 4—5 mern-

r>>ci prin sute, cândl ştim1 câtă inteliginţă rc ână are Clujul şi câţi preoţi şi înv. are f l r 01 Clllllllui- Ca ^ fie aşa, trebue a-

3 5 ÎT1°dalitatea cea mai potrivită pentru„ ( V . V U U l t t l j J V --------

f!Farea ^e cât mai m ulţi membri şi o11 'citate cât m!ai mare. Un membru,

iiut ^ esp®r^ăm ®ntu l N ocrich iu lu i şi-a ţi- Vr ^unarea în Cortinei sub conducerea

tcAiculxti ,Sj ^ coiiducătof, dl N. Petra-

Petreseu. Mai toţi cărturarii despărţăm ân­tului au lua t parte, precum şi un t o r e de plugari din loc şi jur. Ui Petrescu deschide adunarea cu o frumoasa cuvântare, în care îndeamnă pe Romani Ia luptă fără preget pe terenul cultural şi ecor nomic, ca s!ă nu fie copleşiţi de străini, p ă ­rintele Tatu din Ţichindeal vorbeşte mos despre Asociaţiune, îndemnând^ pe as­cultători să se înscrie ca membri. Părinte e Pe trişor din Alţina vorbeşte despre Strică­ciunea haiturilor spirtoase, iar d l - N . L a i - ntan, 'student în medicină din C ornaţel des­pre Cauzele boalelor, de cari sufere popo­rul nostru. Amândouă conferenţele au fos ascultate cu m ultă plăcere de public, care a putut să scoată din ele m ulte învăţături folositoare. După adunare a fost teatru ju­cat de cărturari şi ţărani isteţi, apoi pe­trecere cu joc.

D esp ă rţă m â n tu l Branului a hotărît la adunarea sa generală înfiin ţarea unui fond de 1000 cor., care să poarte numele dlui I. Puşcariu şi să servească pentru în­tem eierea unui muzeu naţional pentru co­m unele Branului. Fondul de 1000 cor. s a strîns numai decât. S’au înscris jmulţi mem­bri. Seara s’a dat un concert de corul „A- cordul“ stib dirigenţa dlui înv. Nicolaie Oancea. A urm at apoi joc. Pe lângă căr­turării şi pOportil de-acolo, au mai luat parte si mulţi oaspeţi din România şi din Braşov. Au fost de faţă şi dl vicar Ilanon Puşcariu, precum1 şi generalul comandant din Braşov, dl M. Şandru cu doamna.

D e sp ă rţă m â n tu l T u rz ii şi-a ţinut a- dunarea în Tritiul-de-sus. Din Turda au>'e- n it în comună dnii Iuliu C. V lăduţiu, direc­torul despărţăm ântului, Dr. V. Moldovan, IoSif Cpstin, Nic. Raţiu, Dr. G. Popescu şi Dr. O. Pătăceanu, apoi I. T rif şi I. Borza. La adunare au asistat şi dl Dr. Sâmpălean, prof. de teologie din Blaj şi mai mulţi jpreoţi şi alţi cărturari din împrejurim e. Poporul, pentru care se ţin aceste adunări, încă a lua t parte în num ăr mare. Dl Oct. Bugner, absolvent în teologie, a vorbit de­spre tovărăşii, dl Dr. I. Serbu, candidat de advocat, despre cărţile funduar’e. Amândouă prelegerile au fost foarte bune şi poporul a m ulţum it cu căldură învăţă to rilo r lor. Seara a fost o reprezentaţie teatra lă foarte reuşită, apoi joc.

D e sp ă rţă m â n tu l O ra v iţa şi-a ţinut adunarea în Vrăni. Com itetul a fost prim it la gara din Vr,ăminţ de fanfara ţărănim ii din Iertof, în frunte cu părin tele Corneliu Panciovanu. La podul Vranului, pănă unde ,a venit întovărăşit de un m ăre ţ banderiu de călăreţi şi cară ţărăneşti trase de câte4 şi 6 boi, a fost întim pinat de fanfara Vrănenţilor. După slujba bisericească, s’au ţinu t şedinţa întâia, deschidă prin o fru ­moasă cuvântare de dl protopop Victor Po­ruţiu. A vorbit apoi părintele Petru Sân- toma despre Asociaţiune. Dânsului i-a u r­m at cu o vorbire plină de deşteptăciune «ţăranul Niculaie Vucu-Săcăşan. După a- jtneazi a fost şedinţa a doua, în care dl ITraian Ţăranii a vorbit despre foloasele tovărăşiilor economice, îndem nând pe Ro­mâni să înfiinţeze cât mai multe. După şedinţă a fost horă şi petrecere poporală, la care toată lumea a rămas! încântată de ¥rutmbas'ele cântece ale fanfarei. Seara, co­rul ţăran ilor din Oraviţa rom ână a dat un ooncort, care a reuşit foarte bine.

- - Din Comitate.C ongregaţiunea com itatului Sibuu.

Membrii oongregaţiunii comitatului Si- biiu au fo st convocaţi pentru ziua de 8/21l c la o adunare extraordinara, al cărei iobiect principal a fost curenda oraşului Verşeţ privitoare la ohstrueţiunea parla­m entară. Prezidentul clubului m m » dl Dr Liviu Lem'enyi în numele şi d tn .m s cinarea acelui club a făcut urm ătoarea de-

claraţiun condam năm obstrucţia

parlam entară în general, dar în deosebi in cazul de faţă , când e vorba de siguranţa monarhiei şi prestigiul ei ca m are putere precum- întotdeauna şi fă ră şovăire am dat Cezarului ce e al Cezarului, şi am1 vărsat sângele nostru pentru patrie şi tron.

Alipirea aceasta adâncă tradiţionala a noastră nu a pututo schimba nici sistem ul de guvernare de veacuri dufm ănos poporu­lui nostru şi nu o schimbă nici guvernul actual lipsit de bunăvoinţă sinceră faţa d e noi, în care deci nici nu avem nici o in^ credere.

Poporul nostru cere pentru sine, ca şi pentru celelalte popoară din patrie adeva- rată egalitate şi libertatea de a-şi desvolta cultura naţională pe toate terenele, - nu 'Împedecată, ci sprijinită de puterea sta-

tului. , ,Aceasta o aşteptăm noi dela introdu­

cerea sufragiului universal, egal şi secret, după comune şi cu o îm părţire dreaptă acercurilor electorale.

Aceasta o pretindem! deci, pentrucă nu­mai astfel va ajunge dieta ţării adevarata reprezentanţă; a opiniei publice, — aceastao pretindem 1 fără am ânare acum, când s a prom is serbătoreşte prin cuvânt re g a l!

Saşii au propus să se sprijinească pro­punerea oraşului Vârşeţ, ca să se condamne obstrucţia. Propunerea aceasta s’a prim it.

Un a lt obiect de interes! a fost adresa com itatului Făgăraş, ca pe linia Sibiixi Făgăraş să mai circule în fiecare zi un a l tre ilea tren. Adresa a fost sprijinită şi d e acest comitat, care a ho tărît totodată să ceară circularea unui al tre ilea tien şi p e linia Sibiiu—Sighişoara.

Din Bucovina.Gazetă noua. — Ce ar trebui să facă po­porul? — Şcoala de leninănt din Câmpu­

lungul Bucovinei.La Ilacobeni în Bucovina a apărut acuţii

d e curând o gazetă nouă, ,,Lumina , care iese de două ori pe lună. In articolul din- tâiu făgăduieşte, că se va feri de certele furîte personale, obişnuite în toate cele­la lte gazete de-acolo. Făgădueala aceasta e foarte îm bucurătoare pentru Românii de pretutindeni, pentrucă num ai bun^înţele- gere poate scăpa neamtil nostru de peire .

*Cetitorii noştri ştiu, că parlam entul din

Viena a votat o lege m inunată, prin ca re s’a în trodus catastrul naţional pentru p a r­lam entul din Viena şi pen tru dietele p ro­vinciilor (ţărilo r) autonomie. După ca tas­tru l acesta, s’au făcut liste, în care s’au trecut alegătorii fiecărei na ţionalită ţi deosebit, alegându-şi num!ai deputaţi na­ţionalişti. Listele acestea au dovedit, că în Bucovina sunt mai m ulţi Români decât Ruşi şi că Românii fac şi acum mai m ult de-a treia parte din poporaţiunea ţării. Ac

P*g. 4 FOAIA' POPORULUI

fi trebuit sa urineze acum o muncă încor­dată) 'pentru ridicarea poporului nostru de- acolo pe terenul cultural şi economic şi pentru câştigarea înapoi a terenului per- dut s'pre binele Ruşilor şi Jidanilor. In locul unei astfel de munci, parte mare din fruntaşi s’au luat la ceartă, cine să fie mai jrnare, ba chiar şi partidul naţional s’au

• îinpărţit în două.Se vede, că acolo numai poporul mai

poate s^ăpâ situaţia. Nu va mai da sprijin nici unuia diintre fruntaşi, care l-ar Uiai a ţâţa contra fraţilor, ci va întreba pe fie­care: Ce bine ai făcut poporului m oldo­vean (rom ân)? Câte comune ai scăpat de şcoală străină 1~ Câte comune ai curăţit de lepra preoţilor ruşi? Unde ai făcut rost de păşune pentru vitele oam enilor? Dar de lemne din pădurile noastre? De câţi slujbaşi de neam1 blăstămat străin sau chiar înstrăinaţi ne-ai scăpat? Câţi Ruşi, Jidani şi Nemţi ai îtnpedecat să încalce pe M ol­dovean ? — Şi care ar dovedi, că a lucrat mai mult în felul acesta, acela e omul \po- •pomtui Jiiotdovean şi vrednic a fi socotit fruntaş al poporului românesc.

* 'In Câmpulungul Moldovei din Buco­

vina este o şcoală 'minunată de lemnărit, unde se învaţă to t felul de meserii pentru lucrarea lem nului: măsăritul, strugăritul, săpătura în lemn, auritul, modelatul ş. a. După cum spune „Lumina“ , o parte din absolvenţii acestei şcoli au înfiinţat Ia în ­demnul vrednicului profesor loan Pâşlea şi a altor oameni doritori de înaintarea Românilor o reuniune de meseriaşi şi o tovărăşie, de unde se pot comanda cu preţ eftin tot felul de 'mobile făcute numai în Stil românesc, adecă după felul, cum sunt făcute mesele, scaunele, lăzile, laviţele şi alte mobile ale ţăranilor noştri. Intre cei dintâiu, cari şi-au com'andat astfel de mo­bile naţionale, e dl Nicolae lorga, iubitul neamului nostru. Atragem atenţiunea Ro­mânilor noştri de-aici şi mai ales şi a tâm ­plarilor (măsarilor, stolerilor) noştri, ca să se intereseze cât mai mult de frum oa­sele isprăvi ale fraţilor meseriaşi buco­vineni.

Ce scriu alte gazete?„D eutsch-ungarischer V olksfreund“

(Timişoara). Contele- Apponyi a spus în vorbirea sa, că reforma militară va pricinui după patru ani cheltuieli, cari vor fi cu 116 milioane de coroane mai mari ca cele de pănă acum. Apponyi crede, că aceasta e prea 'mult şi noi încă i-o credem bucuros. In loc să se 'gândească Ia 'mijloace, cu cari să se facă cu putinţă poporului plata ace­stei sume mărite, Apponyi vrea să facă din armată un institut de maghiarizare, pen- trucă atunci n ar mai avea nimic contra a- cestor cheltuieli. Pănă când politicianii de felul Iui Apponyi prostesc lumea cu vorbe goale („ideea“ ), pănă atunci cu greu se vor încassâ dela popor cele 116 milioane. Indatăce însă în Ungaria vor ajunge cei cu­minţi la conducerea treburilor şi şcoalele nu vor mai fi institute de prostire a cetă­ţenilor, ci de luminare, lucrul s’ar schimba şi n ar fi pricină de teamă. Cu atât mai vârtos, ca partea cea inrai mare a banilor, deşi in altă forină, ar rămânea f t t aici în ţara. După cumi spune ministrul de a p i ­cultura în arătarea lui dela 27 Iulie, anul acesta avem o recoltă de 46 milioane 170

de !mii de tnăji metrice (1 m aje= 1 0 0 Kg.) grâu, adecă de jugăr (catastral) aproape 8 biiăji. Dacă ar fi făcut cineva înainte de secere o călătorie prin Banat, ar fi văzut cu surprindere, că unele comune, ca de pildă Grabaţ, Ciatad ş. a. jfi’au recoltat nu­mai 8 maji, ci 12—15 de jugăr. Cauza e agricultura raţională, în trebuinţarea guno­iului artificial ş. a. Vrea guvernul Să scoată uşor cele 116 Imilioane, n’are decât să facă să crească bunăstarea poporului. Şi pentru aceasta nu există (mijloc mai bun şi mai cuminte, decât să jertfească pănă la 1915 în fiecare an câteva milioane pentru chel­tuieli productive. Cheltuieli productive sunt însă într’un stat de plugari câmpuri de în­cercare şi scoale de agricultură, dar nu uni­versităţi. Şi-aşa avem prea mulţi „domni“ .

Orice casă şi orice sta t trebuie să aibă o temelie. Pănă când în statul nostru, care e sta t de plugari, nu se va în tări şi lumina prin. şcoli temelia, adecă ţăranii, pănă a- tunci patria noastră nu va da înainte. După cum stau lucrurile acum, trebuie să con­statăm, că economia noastră este greşită, cu atât mai vârtos, că acum şi în şcoala po­porală se face politică şi şovinistar ma­ghiar, în loc ca să dăm copiilor cunoştinţe. Dacă nu se vor schimba curând lucrurile acestea, noi nu vom putea plăti clieltueala imărită de 116 milioane si poporul nostru va emigra şi mai mult ca mai înainte.

l . R . j .

„G ross-Ö sterreich“ (Viena). Rar străbate în străinătate şi numai o rază a adevărului despre starea lucrurilor din Un­garia. Nu înzadar se îngrijeşte de aceasta administraţia poştei maghiare şi poliţia de graniţă. Dar s’a aflat un bărbat din Un­garia, care a ară ta t Englezilor şi tuturor învăţaţilor din lumea întreagă, cari au luat parte la acel congres (al rasselor), însăm- nătatea cea in'are a chestiei naţionalităţilor din U ngaria şi în special a Românilor.

După socoteala M aghiarilor şi a ga­zetelor liberale (jidane) din Viena, plătite din Ungaria, naţionalităţi nu există şi în ­văţaţii aceia iiu puţin se vor fi m irat, când Dr. Vasile Lucaciu. luptătorul neobosit al Românilor neîndreptăţiţi, a declarat, că în statul numai la părere naţional al lui Ti- sza locuiesc aproape patru tnilioane de Ro­mâni uniţi cu celelalte douăsprezece m ili­oane de fraţi din Bucovina, Basarabia şi România cu legăturile culturale, cari nu se pot rupe.

Nu puţini se vor întreba, cum; se poate, ca acest popor tare să fie abia cu­noscut E uropei; pentruce acest popor dă aşa de puţin de gândit d ip lom aţilor? Şi ei au ascultat surprinşi, când declară Dr. Lucaciu, că acest popor este un elem ent distins al păcii, al liniştii şi al ordinii, un popor, care îşi iubeşte 'mai Uiult decât altul din Europa, domnitorul, respectează legile ţării, un popor cult şi pe lângă toate ace­stea silit a geme, mai ales în Ungaria, sub jugul politicei naţional-şoviniste a sta­tului.

Drului Lucaciu i-se cuvine mtilţumită deosebită pentru Jucrarea bărbătească.

Intr’un alt num ăr ,,Grass-Oesterreich“ scrie: Din cele 28 de corporaţiuni (în tre ­bate de Hedervâry în privinţa votului un i­versal), abia patru se vor rosti pentru vo­tul universal adevărat, nouă vor fi contra unei refor'me electorale democratice, cele­lalte lo vor avea o ţinută spunând păreri, din cari să poţi scoate orice. Cu ajutorul

acestora, 'guvernul vaf ,!ă fa ls‘f'ce r e f o r ^ V ^ I - toata aceasta coinedie atcleva, decât o ^ eform ei, căci pănă ^ vor fi studiate,

0 încercare ^ vor î„tr!j

e tiiiip.

«Jn ţa guvernului d e ^ ' ^ a.> ’ electorală democraţi,* SCapâ de

Anglia, - s

SI 4d ie tă ootoilpusă din deputaţi" , por, şi un fel de casă Ş - , imită camera lorzilor c^r^^la!í lfi|'J,• \ sunt imembri pe temeiul averii8*11" >lc‘ : nu lor, său apoi sunt nutaiţi f“:- m'era lorzilor s’a cam împotrhi ^ ' legilor poporale votate de dietă ? " ' ' 1909, dieta (numită î„ A 1 a ^i n i l o r ) a votat o l e g e v S : : ^aveau sa fie progresive, adecă fiind mai b oga t să plătească cu J i ! ^ dare, decât cel (mai 'sărat decât el. D'"ÎÎ un ţăran cu un venit de 500 cor. p|v 5 cor. dare, unul cu venit de 5000 ^ plătească nu numai de lOori atâta (ci„dP‘ e de 10 ori cât cinei sute), ci de 20 V ori. Cam era lorzilor a respins acwV îect, pentrucă lorzii sunt toţi milion,': Guvernul a propus atunci o lege, cârc Iu lorzilor dreptul de-a mai putea’ respin- legi privitoare la dări. Lorzii s’au trivit din nou. Atunci s’au disolvat (ir- cliis) camera comunilor (dieta) şi gnr nul a învins din nou, imai ales' cu ajutoitl Irlandezilor şi al socialiştilor. Ajunşki regele Gheorghe pe tron, dieta s’a disol.at din nou, la alegeri a biruit însă iară gu­vernul, to t cu ajutorul Irlandezilor si al 5- cialiştilor. Irlandezilor le-a făgăduit IjI- odată autonomia Irlandei (aşa numi'cl Home-Rule). Dieta aceasta a votat o Ic? care hotăreşte, că lorzii nit mai pot o,nn legi privitoare la dări şi la autonomia Ir­landei. S’au împotrivit ei şi acum, dar J:team a, ca regele să: nu numească un imim

lorzii*Jnare de membri noi în camera au prim it le g e a ... Aşa că în Anglia ab. ru it poporul şi au biruit şi idei« naţio113 căci Irlanda va trebui să-şi capete auto® 'mia, aşa cum o cerem şi noi pentru silvania. j

Anglia a fost bântuită de.° j^. m are a (muncitorilor din portuii şi brici. In săptăm âna din urmă se pu în 'grevă şi cei dela căiie feraÎe’ S „ ^ : încetat circulaţiunea trenurilor, o pagubă uriaşe industriei şi cOI1 .|ti| * M uncitorii cer plăţi !mai bul,e fi,

vor Svor ceti rândurile acestea, |g'l£' a. . deln, isprăvită, căci muncitori1 JŞ ajuns, fie şi numai în parte, sc

•salB elg ia. In Belgia e vot iini'clj \

’ —' i)M w f*nu e egal, ci plural, adecă g a t are 'mai multe voturi. ţntroduCcrCl acolo agitaţiuni mari Pen^ U|i(_1.e tot01 votului universal egal, şi o nouă lege şcolară

------ A , sţvotului universal egaL ceran „ 0 în'*' şi o nouă lege şcolară, care „ lunii’' jă mân tul obligator pentru _ R0n nl1;cum e de pildă la n°‘

fost in -ta-Săptăm âna trecută ati os pitala Belgiei, demonstraţiu ? tru votul universal egal şi \

“ Au luat pai"*e P. ’ 'cea nouă.de mii de cetăţeni, cari aU^e(jej ţinp vor linişti, pănă nu-şi ' or dorinţele.

iurat,

FOAIA POPORULUI Pag. 5

Holera.• | e j. — M ăsuri ’de apărare.

i * t0TiCl ţinută în 5 Februarie 1911 în Naţională din Sibiiu.

De Dr. I. Beu.(Siârşit.)

profilaxia general* a p « » ! « « « p e -statului, care___ este dator a în tre-

r A & toate^mijlGacele potrivite de a îm

[ti Fiii 1 ^ ^

\ nJ rl importarea comabacilului din alte c i a-I nimici îndată ce s’a ivit în ţara

arăta cum1 lucră statul,Pentru a° p r iua două-trei exemple.

Vapoarele, cari pleacă din un portlipsit, au sa fie curăţite şi desinfectate

c r‘° ‘nici Nu le este permis a încărca ob- t e suspecte, cum ar fi: sdreanţe, haine; e m « inic-

e 0 h i , albituri 'murdare etc. Personalul va-

m - e

ru lu i şi pasagerii vor fi cercetaţi de un d i c înainte de-plecare ; cei suspecţi (bă-

' J j t i ) vor fi reţinuţi şi internaţi în un spi­n a l sau în 0 baracă de izolare. Un vapor, ^ r - e a călătorit 7 zile de-a rândul în largul . r n ă r i i fără îmbolnăviri de holeră, poate în­t r ă în port fără nici o pedecă ; dacă însă n U s ’au împlinit 7 zile dela plecare, va tre ­b u i să răttiână în carantină pană la îm pli­n i r e a acestora. Vapoarele, cari au trans­p o r t a t bolnavi de holeră, vor avea să ră- m J i n ă în carantină 7 zile, având a fi cu­r i i ţ i t e şi deinfectate. Pasagerii şi perso­n a l u l se coboară pe uscat, unde este rm- j3 â . r i : i t în mici grupe şi internat în barace s p e c i a l e , curăţit şi desinfectat. Dacă în c u r s de 7 zile nu se iveşte nici un caz de 2m t>oInăvire, pasagerilor şi personalului se <i-ă. ckuhiul liber, după o ultim ă curăţire şi

mfectare.După aceleaşi principii se urmează şi

călătorii, cari vin cu trenul din locali- molipsite. Din o ţară , bântu ită de

* i e ra , nu-i permis să treacă vagoane în ■'a r ^ vecină. La staţiunea de gran iţă se

trenul, iar călătorii şi bagajul lor , l r i e cercetat din partea organelor sanitare ^ n -e < !ic a ie) publice, totdeauna în frunte cu ţ j "ttiedic. Cei stispecţi ori vin izolaţi în

speciale, ori transportaţi în tr ’un va- ^ separat pănă la cel mai aproape spital

^ t 4 s 1^°*are- Pasagerii sănătoşi pot m erge la C 'or’ ^ar vor iiămânea sub suprave-

l a p a i a i \,j

T »U K t- Sa 1V‘ ^ l e r a în ţară , autorităţile!.<-? - *-lCC aii _<__ i _______

Dac& cu toate măsurile de apărare,

r,goare izolate;av.

dratorinta să împedece răspân- r î 3 . ° ' 'mei. in acest scop prim ul caz

— Pnmele cazuri trebuesc cu cea maiobiectele atinse de

sunt fără preţ, vor fi arse, ^ i t * . Pretioase- se vor desinfecta cu mare

în tem enea casa unde a locuit ori ^ îmbolnăvire, trăsu ra în care4 ţ ransPortat etc. Toţi aceia, Cari au

a*'ngere cu bolnavul, vor fi des1- 1Z°laţi ori cel rm + i’n nuci ci.K mi-

j

Cl] cari sunt (destul de draconice, •»-v Pu înţă a nimici comabacilii şi a

*rea ur>ci epidemii form ale.

ori cel puţin puşi sub su- e timp de 5 zile. Numai cu ast-

i-î

«deca iă|j

Asei ftoastri®e«ea măsuri s’au luat si îni , _ noa^r* . - " ““ *““ 1 ** “ * Pa’

, i d€ ho,l i ată *a ivirea p rim ilo r ca- TQ£j €ra’ 'n August anul trecut şi ele

ta&i mult sau mai puţin, ţinu te

până la to ta la stângere a epidemiei.Dar, onorat public, m ăsurile luate de

au to rită ţile publice nu sim t to tdeauna în- destu litoare, fie ele cât de bune, energice, draconice chiar. In tim puri de epidemie, ori poate în tră toate îm prejurările mai p resus de grija ce ni-o poartă statu l, este g rija ce trebue să ni-o purtăm 1 noi înşine.

E bună şi neapărat de lipsă profilaxia generală, dar ea se com pletează şi devine absolut sigură prin profilaxia individuală.

TocMai pentru im portanţa ce o are profilaxia individuală, să-mi daţi voe a cita din cuvânt în cuvânt părerea în această privinţă a doi profesori renum iţi, anum e: Dr. N othnagel şi Dr. Kahler, cari în anul 1892, va să zică în timp de holeră, la în­sărcinarea guvernului austriac au scris p broşurică despre tractarea holerei şi apă­rarea îm potriva ei. Iată ce zic aceşti pro­fesori în v ă ţa ţi :

Profilaxia individuală (după profesorii N othnagel şi Dr. Kahler). „In m ajoritatea im ensă a cazurilor comabacilul ajunge în corp prin gură, de unde trece în stomac şi apoi în intestin (în Waţe), aici se înm ulţe­şte şi îşi începe activitatea sa hnbolnăvi- toare. El părăseşte corpul bolnav înainte de toate pe calea dejectelor (prin scaun) şi e în stare a-şi păstra afară de organism puterea de viaţă şi infecţiune pentru lung timp în tră îm prejurările favorabile. Coma­bacilul se poate constata în dejectele şi ’ma­teriile vomate nu numai în cazuri de holeră! declarată, ci şi în cazurile de infecţiune uşoară, cunoscute sub numirea de diaree holerică<‘.

„D ela aceste fapte trebue să pornea­scă sfaturile cu privire la profilaxia indi­viduală (apărarea omului singuratic), şi în urm are vor trebui să accentueze, că îna­in te de toate a încunjura venirea în atin­gere cu dejectele celor bolnavi de holeră, şi Să indice prim ejdia transm iterii asupra alim entelo'r a germenului holerei prin mâni m urdărite. Cel puţin to t aşa de impor­tan tă este primejdia ce resu ltă din infec- ţiunea solului cu germenii holerei. Trebue să ne cugetăm la putinţa m olipsirii cu ho­leră prin apa de beut, prin apa cu care se curăţă vasele, poamele proaspete, legu­m ele, în fine prin apa din scaldă, prin apa cu care ne spălăm “ .

„Cel mai bun mijloc pentru încunju- rarea am intitelor primejdii de infectare este ia desinfecta temeinic m anile şi a în tre ­buinţa numai apă fiartă, a tâ t pentru beut, cât şi pentru scopurile casnice“ .

„P en tru personal, cari stau în nemij­locită atingere cu bolnavii de holeră, ar trebui cum! reiese din cele înşirate , să fie de to t m ăre pericolul m olipsirii. Experi­enţa ne ara tă însă, că nu se întâm plă în m ăsură aşa m are, cum ne-am putea închipui şi de aceea trebue să căutăm o explicare a acestui fap t îmbucurător. El este resul- tatu l urm ătoarelor consideraţiuni. Orga­nismul om enesc se scuteşte el însuş pe sine contra molipsirii cu holeră, şi a- num e cel mai eficace scut îl o feră func­ţiunea nealterată a organului digestiunii, îndeosebi a stomacului, prin ceea ce se îm pedecă aşezarea şi vegetarea comabaci­lului. D upă toate câte se ştiu în această privinţă, factorul principal este presenţa acidului imUriatic în sucul gastric“ .

„D in cunoştinţele ce avem1 despre fe­lul m olipsirii cu holeră, cu privire la pro­filaxia individuală se poate stabili ca prin­

cipiu : încunjurarea tu turor m om entelor, cari ar pu tea să-con turbe ori să reducă func­ţiunea 'motorică sau chemică a stomacului. Astfel de m om ente su n t: surm enări cor­porale şi spirituale, a lte ra ţiun i psihice, pe urm a cărora, după cum se ştie, sufere funcţiunea m btorică â stom acului. Mai departe consumarea de bucate grele, pre­gă tite neîndestulitor ori necorăspunzător, de alim ente neobicinuite, dar mai ales prânzuri p rea copioase, prin ceea ce se conturbă sau cel pu ţin poate deveni in­suficientă funcţiunea chemică a stomacu­lui şi în fine consumlil abusiv de beuturisp irtuoâse“ .

„U n remediu profilactic corăspunzător ^r fi, m&i aleşi în cazuri şi de cea mai mică dis'pepsie, în trebuin ţarea de acid m uriatic după fiecare m âncare, 8— 10 picături în un păhărel de apă fiartă .

„Nu larareori îii timip de epidem ie unii oameni stifer de constipaţie, de frica ho­lerei. A neglija o astfel de constipaţie nu e bine.

„Să ne ferim de răceli, cari pot da naştere la cataruri în tractul intestinal, şi să dăm atenţiune igienei generale a cor­pului (băi, mişcare în liber, somn su­fic ien t)“ .

„C ataruri existente de stom ac ori de in testine trebuesc tracta te cu cea mai mare îng rijire“ .

A şadară profilaxia individuală în timp de holeră este : să încunjurăm toate oca- ziunile, cari ar putea slăbi ori îmbolnăvi corpul, îndeosebi s to m acu l; să ne ferim de beuturi Spirtuoâse; să bem numai apă fiartă , în general să în trebuin ţam pentru toate scopurile numai apă fiartă ; nici chiar poam'ele să nu le mâncăm nefiertc, ne­c o ap te ; să păstrăm cea mai m are cu ră ţe­n ie ; să ne ferim: a veni în atingere cu bolnavi. T o t regiile sim ple, dar foarte bune, cari ne scutesc cu sigu ran ţă de m o- lipsire.

O norat public! Am ajuns la sfârşitul conferenţei mele. Term in cu dorinţa, că poftitul oaspe să răm ână în patria lui veche, să ne cruţe cu vizita anunţată şi să se m ulţum ească cu spaim a ce a răs­pândit în toate părţile în toam na trecută. Dacă însă dorinţa noastră nu se va rea­liza şi holera se va ivi iarăş vre-odată, să o primim cu linişte fă ră team ă, căci nu ne poate face nici un rău, dacă vom avea to t­deauna înaintea ochilor m ăsurile de precau- ţiune şi de apărare ce le-anv înşirat.

—- ■■ ■■ --- - ■ ------------— .L- ■■ ' —

Cântece populare.IV.

La bădiţa sub părete Şed Ia um bră două fete,Una slută, dar avută,A lta m ândră, dar sărm ană,C opiliţă de vădană.

Cea bogată z ice-aşa:— „P e mine badea m ă ia,Că-mi dă tata şeasă boi Şi-o turm ă m are de o i“ .Cea săracă răsucea,Fusu ’n 'mână şi g â n d e a :— „N u dă badea ochii m ei Pentru şeasă boii tăi.Nu d ă badea gura m ea P en tru avuţia ta “ .

V. ?M ă duc Ia m aica să p lâng,Maica-mi pune să tnânânc, ,

6 FOAiA POPORULUi

Vre-o câteva Măsline C-o felioară de pine,Eu tniânânc şi ’mai rămâne.

Maica-’ini ştie inima Că iubesc pe cineva.Dar eu cum1 nu voi iub i. . . Că şi muntele că-i munte încă are doruri multe,Şi dealul pe eare-1 sui înverzeşte ’n vremea lui.

- Cântate de Măriuţa Fleoaşiu,

VI.Tu boare de vară Trage pan’ de seară,Să se răcorească Robii câmpului,

Sălişte.

Slugii -Doimnului.Hai.Să ne legăm C î să secerătn,-'''Voinici voim chiema De ne-or ajuta.Şi de Jti'or veni

Noi hume le-om pune: Stane Măgherane, Busuioc Ioane,Niţă Tă'triăiţă,Rosltnaria Georgiţă.

Stăpâne, stăpâne, Gată-mi-te bine,De vin şi de pâne Că cununa-ţi vine,Mândră ’ncoronată,De fete purtată De feciori udată.

Nu ţe supăraM l * « rarţ

Ca Spioni C ? « n ™ i Ifi «Epicul ferdela Claia l'“'1

Stăpână aleasă ,ie de inâtasă,Pune dna ’n ima Că Sosita! acasă.

D e cătră Cergău Vine un nor greu,Dar nu e nor gtey, ’t- badiţul meu,Cu fluiera’o brâu Pe carul cu grâu.

Cântată de;.. secetâioarete i k „

Om.'1

Greva uriaşă din Anglia.j — Vezi descrierea ch ipu lu i la p a g in a 7 —

FOAIA POPORULUI P«g. 7

greva uriaşă din Anglia.U - v e r i - ^ * ** pagU18 ~

' , 4 de ia ştiri despre greva uriaşa /im ^al • lum ii numaiA"’ d mde n’au încetat lucrul numai

jin Angl»* 1 . poduri şi;cei dela fa- Bjir'ci<°rlci cei dela caile ferate, aşa că in bnn’ C'/„ h ir i trenurile încetaseră sa mai dtfva ^ Liverpool şi alte câteva oraşe i ^ ,€\ " (ai fabrici multe) au început ilt)l'?trl!â înc'odată aşa de mulţi oameni 53 1,03 înainte din cauza foamei şi a ne- d e n ie i grămădite pe stradele necurăţite.

^ Englezii sunt oameni greu de pornit,

, i r cda« P°rniţi’ n u s e m a ' T ? 0*-, ?ţÎfrrhânta, iau parte la agitaţiunile de 51 ' chiar şi femeile. Icoana de sus a- T a c adunare mare poporală, în care ni-; doamne aţâţă; pe muncitori la greva,i,fic cC împotrivesc. Cu cata patim a se

aruncă Englezii în astfel de lupte politice^ " vede nu numai de-acolo, ca şi femeile* a z te c ă în ele, dar se poate cunoaşte ci din împrejurarea, că lorzi (grofi) pro- tivnici partidului muncitorilor s 'au înscri^ dt b u n ă voie să facă slujba de poliţişticontra'greviştilor.

Observări deîa sate.— In formă de poeaii poporale. ■—

Noi ţăranii dela ţară,Cât ni-e pânea de amară,

J Lucrând! din zori până-’n sară, — Trăjm; cu suflet curat,Şi sărac cât şi bogat, ;Obiceiurile noastre

Fie ele cât de proaste, |, (Asia o zic numai unii,

Fraţi tfe cruce cu nebunii)Noi ni-ie ţinem curate,

. ..: Nu du rău amestecate. ,.

Dară domnii, ierte-mi domnii, Că suntem în preajma tomnii. Obiceiurile lor Sunt ca a ţiganilor. . .(Mă iertaţi de-expresiune,3n ăst an sunt grâne bune).

, Căci cernii văzu astăzi och ii: Două cuconiţe’n rochii,După taiOda, cea măi nouă

t îmbrăcate amândouă,\ Ziua îţi amiaza mare,

‘ '<■ Spre-,a. ţăranilor mirare,Pe-iffi staun lâng’-un părete Trăgeau fum din ţigarete, S!iobozindu-I gros! pe nas, •

i S’arete că-s din oraş.

~~ Horn™'lor, cari aveţi fete,•( .Şi trag fum1 din ţigarete, ;

Iar vouă puţin vă pasă, : Tineţi-virle. acasiă.. — ; Nu le trimiteţi pe sate,

‘ xf ^ numa‘ păcate, i am vrea ca fetele noastre

(Re ele cât de proaste) t e’nveţe lucruri domneşti

e samân’ a ţigăneşti.( de domni am frică mare,_ ij iertaţi de-asemânare).

. ^mâneţi voi între voi,1 j01'3* veniţi pe la noi.

Jf vai puneţi preţ pe bani»oi ipc cinstea de ţărani.

• 1 oi nu dăm cinstea noastră entru tcată-averea voastră.

D ed, fumaţi ţigările,Vă1 mâncaţi mâncările,Vă pupaţjvcânii în bot,Verişoară şi nepot,Vă îndrăgostiţi acasăSau pri und’ puţin ne pasă, —La to t cazul în ogradă Nu. iaid la noi pe stradă,Că aici la noi pe sate,Stradele sunt m ăturate Şi sufletele curate.Şi culm zic mulţi dintre-ai noştii, Că ţăranii suntem1 proşti,Raima neţi voi cu dbmnia Noi răimânem cu prostia.Voi când1 vă’ntâlniţi cu noi,Ne-agrăiţi cu: „ tu“ .şi „moi“ ,Iar r.oi cu prostia noastră V’agrăim :, „M ăria voastră!“ ;* Şi to t aşa cu prostia N e ridiqăjm1 p ă lă r ia . . . . J ,

— Şi acum1 de încheiere Se v’aduc o m ângâiere :Azi e zi de sărbătoare,Cetitori şi cetitoare, —T ot ce v’am' comunicat S’a ’ntâm plat la noi în sat.Dar vă spun şi dum neavoastră,Că in* au fost de legea noastră Domnii cu a lor purtări.Deci se nu-mi aud m ustrări.Eu le-am spus ca se ’nvăţărn, Nuimlai ce-i bun se luăm Dela alţii, iar ce-i rău Ferească-ne Dumnezeu!

Petrea Dascălul.

Sibiiu, 26 August n.

La-,Asociaţiune.Luni încep serbările m\ari ale culltirei

române la Blaj. In acelaş loc sfin ţit, po­porul român a fost chemat în anul 1848 ca 'să hotărască programul pentru câştiga­rea, libertăţii naţionale, care cuprinde pe cea culturală şi politică. Suntem' chemaţi acum să vedem roadele unei munci cultu­rale de 50 de ani şi să chibzuim dsitpra

" viitorului nostru cultural.Să ascultăm! de chemare, ca să dove­

dim, că suntem vrednici de un viitor mai bun.

A rh ie re ii n o ş tri la B la j. După cum se vesteşte din Blaj, to ţi arhiepiscopii şi episcopii români vor luă parte ta adunarea jubilară a Asociaţiunii klin Blaj. ;

*

. A ierop lam il lui V laicu e de Luni sara în Blaj. Transportul a costal 700 de lei, dela Bucureşti pănă la Blaj. Vlaicu va zbura cu aieroplamil M arţi în 29 Au~ guM st. ti., între orele 5—7 după ameazi.

i ■ 'Amnikn celor-ce pleacă la serbările din Blaj, că în staţiunile căilor ferate să ceară bilele pentru Kükiillöszög,,nu pentru Blaj (Balazsfalva), Căci Staţie cu numele Blajului nu e. r

D e la p a rtid u l n a ţio n a l ro m â n . Bi­roul central (cancelaria) al partidului fiaţio- ţional român s’a m utat la Arad, strada Zrínyi, Nr. 1 a. Celce are ceva de scris să trim ită scrisorile recomandate la adresa dlui Dr. Io an Suciu, Arad, strada Zrínyi, Nr. .1 a.

Z iua ,.-îm păratu lu i s’a serbat Vineri în săptăm âna trecută, cu deosebită pompă! la catedrala rpmjânească şi la toate cele­lalte biserici din Sibiiu. In catedrală, sluj­ba a făcut-o chiar Excelenţa Sa inetropo- Htul Ioan Meţianu, îm preună cu mai mulţi asesori consistoriali şi diaconi.

M are paradă ’m ilitară a fost pe câm­pul pentru deprinderi m ilitare.

Sărbările cele m ari a le Ligei din Bucureşti.

Un lucru ce nu s’a accentuat pănă acum1 pentru onoratul public, ce partic ip i Ia m arile serbări aranjate în parcul Carol I (F ila re t) în zilele de 28, 29 şi 30 August st. v. nu este numai excepţionala reducere de 75o/o ce aml dobândit pe toate liniile Căilor Ferate Române, ci şi eventualitatea unui câştig din Loteria Ligei, a cărei prim ă tragere va fi în ziua de 21 Noemvrie c.

Atunci urna va scoate pentru 306 feri­ciţi câştigători tot atâtea num ere norocoase în sum ă to tală de 27,250 Iei, din care unul de 10,000 Iei. B iletele sunt valabile şi pen<~ tru tragerea II, care va avea loc preste & luni, când vor fi încă 467 câştiguri în va­loare de 37,750 Iei, în tre care un altul to t de 10,000 lei. In total 773 câştiguri în; sumă de 65,000 Iei.

E necesar ca fiecare participant să spună Ia cassa de bilete a gărei, că m erge la Bucureşti pentru serbările Ligei. Acea­sta spre a se evita orice confusie.. Reducerea generală de 75o/0 pe C ăile Ferate Române este valabilă pentru ple­care în zilele de 26, 27, 28, 29 şi 30 Au­gust, iar pentru înapoere în zilele de 28, 29, 30 şi 31 A ugust Reducerea este acor­dată pentru toate clasele şi pentru toate trenurile accelerate şi de persoane.

f N icolaie V a tă şa n , profesor pensio­nat dela seminarul din Sibiiu, a murit Ia 5/18 A ugust Ia casa părin ţilo r săi din ZoI- tan. Suferiâ de v re o trei ani de o boa lă grea, care nu iartă. Fie-i ţărâna u şoară!

în am intirea lui Dr. Petru Şpan* Reuniunea învăţătorilor români din cele patru protopopiate bănăţene a făcut un pa­rastas în biserica din Fabricul-Timişoarii,

T ipog rafie n o u ă ro m â n e a sc ă s’a de­schis Ia Arad cu num ele „Concordia“ , u n d e se tipăresc gazetele rom âneşti „Românul“ şi „Poporul Român“ . T ipografia este pro­prietatea comitetului naţional.

O faptă vrednică. Doamna preuteasă văduvă Ana Dctmian din Balşa (comitatul H unedoarei) a ales m ijlocul cel mai bun, pen tru a face nem uritor num ele iubitului ei so ţ răposat, părin tele N ico la ie Damian. A făcut adecă o fundaţiune de o miie d e coroane, hotărînd, ca jum ătate din veni­turile fundaţiunii să se în trebuin ţeze pen­tru ajutorarea băieţilo r din Balşa, cari v o r îm brăţişa negoţul sau m eseriile, iar ceea- la ltă jum ătate pentru înfiin ţarea unei bi­blioteci parohiale, cu cărţi bune pe sama- poporenilor.

Principesa E lisabeta a Rom âniei*spun gazetele bulgare din Sofia, e vorba să se mărite cu Boris, moştenitorul tronu­lui bulgar. - Cânld e fata de măritat, mai; ales din neam' de rege, peţitorii curg!

Banca „B istriţan a“ din B istriţa aîn fiin ţa t o sucursală (filia lă ) în Beclean. Sucursala se va ocupa cu aceleaşi opera* ţiuni de b,ancjăi ca şi centrala.

Pag. 8 FOAIA POPORULUI

O şcoală românească în primejdie. Comuna C . . . . din Bănat, are, după cum s'pune „D rapelul“ din Lugoj 7000 locui­tori, aproape toţi Români. In comună e o şcoală românească cu 3 învăţători şi o în­văţătoare. Guvernul diijmiănosi culturii noa­stre naţionale şi cunoscând şi ticăloşia Ro­m ânilor de pe alocurea, au înfiinţat şi o şcoală de s ta t în comună, la care îşi tri­m it şi mulţi Români copiii. Cei dela şcoala de stat i-au m!ai minţit pe Români, că de vor Ida v reo 3—400 de cor. pe an, o să le înveţe copiii şi buchile rotn'âneşti.

Ştirea aceasta e cât se poate de tristă, jmai ales, că copiii români daţi la şcoala de stat o să ajungă în starea nenorociţilor Şvabi din Banat, cari înqă dupăce s’au aine- ţit şase ani cu o limbă străină s’au ales, că nu sunt în stare să facă o scrisoare cum se cade nici în limba maghiară, nici în cea germană. Limba străină nu trebuie la sate ci ea se învaţă cu folos la gimnaziu.

G roful K arolyi viteazul, care şi-a pri­mit odată pedeapsa pentru batjocurile, cu ca ri. a încărcat armata împărătească din anul 1848, încă to t nu e lăsat în pace, Principele austriac, Ludovic Windisch- &râtz, fiul comandantului suprem al ar- mătei îm părăteşti din anul 1848/49 a cerut dela Karolyi siă-i explice, ce a înţeles el cu vorbele „armlată de călăi“ . Karolyi s’a grăbit să-i răspundă, că nici pe departe n’a avut de gând „să necinstească memo­ria vitejilor m orţi şi a soldaţilor, cari au slujit cu credinţă, împlinindu-şi jurăm ân­tul făcut“ .

De-1 va miai încolţi acum cineva, o să-l vedem pe groful kossuthist jurând, că armiata lui Kossuth se compunea nu­mai din ucigaşi, tăciunari şi hoţi.

Cum se risipesc banii ţării. In Deva e o bancă patriotică De vai hitelbank resz- venytarsasag, în frunte cu un baron Ke- tneny. Ea s’a amestecat cu o întreprindere jidană Hunyadvanmegyei fai par r. t., aşa ■dară tot patriotică, la care însă a perdut o sumedenie de bani. Ceice îşi aveau banii de­puşi la ea — desigur, că sunt <!i bani de-ai orfanilor români — au dat năvală să-şi scoată depunerile. Bani nu erau, şi atunci s ’a dus iute o deputaţiune la Pesta, ca să ceară guvernului să-i dea din banii ţării, căci de va bancrotâ, e Imare primejdie pen­tru patrie, adecă pentru Jidano-Maghiari, căci ea e în tre Valahi. însuşi fişpanul a in­tervenit, ca să i-se ajute. Guvernul s’a g ră ­b it să trimită un om, să cerceteze şi să ra­porteze. Suntem' siguri, că banca va fi a ju­tată, doar e patriotică. Iar noi trebuie să punem în trebarea: Oare Românul, care se' mcred* în tr’o bancă străină şi în oamenii ei, nu e numai ticălos, ci şi dujmanul său propriu ?

Foc groaznic în Ludoşul m are. Nise scrie: Azi, M arţi în 28 August st. n., la ora 12 şi jum ătate din zi, a izbucnit un foc groaznic în -co tau na noastră Ludoşul Ware. Focul ajutat ’de un vânt puternic, a nimicit edificiile economice alor 28 familii dimpreună cu toată recolta adunată in .acest

,La 8 le-au ars. şi. casele, scă­pând sermânii oameni numai cu hainele de pe ei. Că focul nu s?a întins şi mai tare, m umia vântului ce bătea, este a se mul- umi harnicilor pompieri din loc, cari sub

comanda vrednicului căpitan, dl Roman. ±uca au putut împiedeca la timp lăţirea focului şi msai departe. ' S

Librărie noită rom ânească, cu nu-Imele Minerva, s’a deschis în Brad, unde se vor putea căpăta tot felul de cărţi rom â­neşti, rechizite de scris, cărţi poştale ilu­strate, tipărituri pentru preoţi, învăţători şi advocaţi, precum şi odăjdii bisericeşti, îndemnăm pe toţi Românii noştri din păr­ţile acelea să ocolească de-a cu tn înainte şi Imai 'mult librăriile străine, sai căror Iproprie- tari se îmbogăţesc de pe spinarea noastră, ca apoi să-şi bată joc de poporul român şi să-l asuprească.

Badea Gheorghe Cârţan a m urit.Cine n’a cunoscut pe Badea G heorghe C âr­ţan, ciobanul din Cârţişoara, veşnic în spi­nare cu desagii plini de cărţi şi gazete? Foile din Ţară ne aduc ştirea, că a m urit Luni în Poiana Ţapului, lângă Sinaia. Ve­nise bolnav dela Bucureşti şi nevoind să între în tr’un spital, dl Lahovari i-a dat o odaie în cătunul Poiana Ţapului, unde a şi murit. Scriitorul acestor rânduri l-a în tâ l­nit pe la începutul lui Iulie în Bucureşti. Era galbin şi slab prăpădit.

Cârţan, care a colindat Austro-Unga- ria, Germania şi Franţa, şi-a câştigat un bun 'merit prin trecerea m ultor cărţi rom â­neşti, de m ulte ori oprite, preste munţi.

înmorm ântarea i-s’a făcut Mercuri, cu cheltuiala Ligei culturale. — Odihnească în pace!

Jubileul lui Fejérvary. La 14 Au­gust s’au îm plinit 60 de ani, decând ba­ronul, Fejérvary a în trat în arm ată. El a îprhnit o mulţim e de felicitări, chiar şi dela generali m ilitari din stră inătate , la cari s’a alăturat şi împăratul W ilhelm al Gerim'aniei. îm păratul nostru a poruncit să se bata o m edalie anume de am intire în cinstea credinciosului general. Fejérvary e cunoscut şi în viaţa parlam entară decând, la 1905, a alungat pe gălăgioşii kossuthişti cu soldaţi din dietă. După el a venit coali­ţia, cel mai ticălos guvern din câte a avut Ungaria, căci în el erau şi Apponyi şi Ko­ssuth.

Cap de Săcuiu. Nagy György, fo­stul deputat săcuiu din partidul kossuthist, vestit pentru prostiile cele mari făcute cu vorba, vestit şi pentru înjurăturile, cu cari au crezut că inUrdăreşte pe îm păratul şi pe naţiunea românească, s’a lăpădat de Ko- suth şi nu mai vrea un tiszta magyar /(i-Yfh'- N u ! El vrea o repub lică ....... iar^preşedintele republicii să fie el. Ca să câştige pentru ideile sale pe Săcuii lui, scoate o foaie republicană inaghiară. Şi- acum ţine ţi-vă!

O m or Ia beţie. Urmând obiceiuluiUfÎ!’ de' a mer£e în ziIe de sărbătoare la crâjmă, o parte dintre Românii din Slim- nic (lângă Sibiu) s’au adunat Sâmbăta tre ­cută, in ziua Schimbării la fa ţă în tr’o crâj- Imă, unde s’au pus pe rachiu. C apetele s ’au îndobitocit şi în curând au început ceartă şi din ceartă bătaie. Beţivii s’au apucat să se lovească cu bâte, furcoaie şi cuţite. In curând trei fraţi se tăvăliră în sânge. U- nul, Ioan Morariu, ta tă la doi-copii, muri, Ioan e greu rănit, Miron mai uşor. Uci­gaşul Pavel Rotariu şi patru tovarăşi la omor, au fost arestaţi.

Ştirea despre acest omor s’a publicat prin toate gazetele nemţeşti şi ungureşti, ^ stra,nn ÎŞ* iară joc de Români, zi­când: Eaca, cum' îşi prăznuesc Românii sărbăto rile! Se ’m baţă ca porcii cu rachiu, apoi se om oară ca fearăle. — Ruşine!

Holera.Viena, unde a Inuirit ■ a? asta a toate lucrai; i,-,toate măsurile Ca b L Crăt° ^ v « « < « . Rau « „ ta i ,0 1 ss **« ::> '

“• m 1" Const™“ n o N e 'rS "J ^ e d o n ia , UndeP în ^

î •“"* * « i « di„ a '°!' «Iu« (,'<- curând s V cM staW 811 >»«. J 1' in spitalul din n,,,.1tal mă, sunt încS 3 b "

- - - “''•» ■ iii,,,.. — O I

zeci de oataieni, cari ai, “ « j b i n a r i . B„ f0St ţ't« de toată lumea ' 1 ’ adeci

ln «tir,Hi

_ Trâznet. Vrtinuni .scarcat de câtva timp pri . '“ "‘Va v . . t , 1 Sie Ungaria

,n Bodrovece ’*. cari se adánó

prostie sub un copac; în Ţeche . erSZem ^l.n) au trăznit pe priniar ^

Si-navut jertfe le lo r trăznit trei ţărani, cari

ajuns pt |.M oarte năprasnicăeră torul Ariton Mănase dela ‘ hârtie din Petrifaliu (corni,a(„ b"“ unde '-a apucat o maşiM !(lrobini|( ]

Foc mare. a fost în comuna H,r(partea de meazănoapte-răsărit a u ! 2 unde au ars 46 case, 123 clădiri eco j şi can tită ţi imiari de nutreţ. 54 de ft! : au răm as fără de adăpost.

Căzut de pe o stâncă. Cu prile j unei excursiuni făcute pe Peatra Craiuld farm acistul Ioan Spitra din Orăştie a cfcl în tr ’o p răpastie dela o înălţime de 69 k tri, răm ânând mort pe loc.

Omorâţi de un tun. Pe câmpul dtm anevre de lângă Viena se făceau mai zi­lele trecute încercări cu un tun nou. Unul din aceste tunuri a explodat (a plesnit) ji a spintecat pe un biet soldat, la altul iu s'mUls braţele , pe un locotenent l-a rănit

Sinucidere şi încercare de sinuci­dere. După cum' aflăm din foile noastre din America, soţia Victoria a lui Vasiit Dobrin de neam1 din Arpaş, s’a sinucis ia Jeanette , statul Pensilvaniei. Cauza ar fi o bănueală de necredinţă a soţului săi Acesta de supărare şi-a tras un glonţ it revolver în piept. Greu rănit, a fost J“3 la spital.

T rim iterea gazetelor cu aieroplant In Paris şi în Berlin se fac încercări de* trim ite gazetele de zi în alte oraşeJ ‘ băi cu aju torul aieroplanelor. Cele m încercări au reuşit foarte bine. ^e”’e£ , că la un aieroplan nu-i trebuie nici Ju tate din timpul, care-i trebuie trenu ui.

P ă z iţ i a rm e le de copii- Băiatul J zece ani al învăţătorului Gross m ^ dorf (pe la B istriţa) s’a jucat cu rev ^ încărcat al tatălui său. Din ne®nfjtr;1t in i'erul s’a descărcat şi glonţul a jobrazul copilei de şase ani ^tor. Biata fe tiţă a trebuit să 1 -.j

• •-]. care se w

altui fie

Cluj, ca să-i scoată glonţul: în falcă.

dalacului.M oarte din cauza 3 flrbit în foaia noastră de boala gr ^ ja 0

|nlacului (boala de splină) ^ vite şi la om şi omoară făra. ^ j j i

care ă tnilă- ii)vire şi ia om şi -- Rom»1“"

m una T ărtăşeşti (judeţul ’ pjn ca^s’a ivit boala aceasta printre o ^ i-dalacului au m urit într’o smg^ ^oi. Din cauza negrijii s aU m. |a fet^copii, dela aceştia s’a luat o ini care îi îngrijâ. Femeia a 411 intea copiilor.

FOAIA ' POPORli-UL/î P ag. 9 .

^ jt - J*

- aasi. Reuniunea de agricul- ^ « i l o r dl» A r M are zece mii cinci * • I b r i Foaia lor economica, se

■ dC ‘Î, zece inii de exemplare. Să nu « '^ c ă Saşii sunt vre-o 230 de mii cu

1 , »iar jidano-maghiar confişcat.V * Z \ dela 5/18 August, gazeta ji- ‘ ‘ - l a r i din Pesta „A nap", totdea-

de minciuni, a batjocorit în mo- mai murdar pe îm păratul Politia

. - c C ' t (oprit) acest număr, to todata ; oraşului i-a luat dreptul de-a mai

fi Vândut pe stradă. Din cauza acea- c : ! -thistii Şi kossuthiştii au început să

o gălăgie Ware, atât în gazetele lor, 1 - în dietă, zicând, că !se atacă libertatea,

v ‘ ^ 1 - Dar când redactorii noştri sunt în- cu anii în temniţă şi proprietarii

L: plătesc mii de coroane amendă, fără( ‘ ! Î ° V / n ’0 să fie vinovat, cum sunt Jrdanii

C* A nap“ , nu se vatăm ă liberta teaj*- ţ

r î ’c~> '

p lina1 . c l mai

y '

b -

bc-ie i t .

r.

„A nap

< r * c ' ?C u trem uru l dela K ecskem ét. Acuma

-term inat cercetarea cu privire la pagu- * pricinuite de cutremurul din Kecske-

Din 11'mii de case, nici una n’a ră- n‘ ^ ^ î ntreagă, Paguba întreagă e de aproa­pe H o t i ă milioane coroane, din cari 5 şi ju- ^ j a t e milioane sunt în sarcina orăşenilor, ,r > t u t în a statului, bisericilor şi comunei. A ju to a r e le strânse nu fac nici 300 de mii j-r c o ro a n e . Se’nţelege, că nu sunt săraci i - ? c e i păgubiţi.

U n hoher nem ulţum it. La Seghedin iu s j> ânzu ra t nu de mült pe Ungurul Szalma p e n t r u omor. Munca de hoher a făcut-o (Ul-i iMihály, hingherul ţării. Acesta a ce­rut d e l a procuratură 307 coroane cheltuielidc _ ----- spânzurare, dar nu i-s’a dat decât

° Supărat, a făcut apel la rnini->trxi T cJe justiţie, ca să-i dea írtai mult.

şef de bandă b u lg a ră o m o r t t .Salonic se vesteşte, că în tr ’o ciocnire

j r i t r e ^ tr u p e le turceşti şi o bandă de co- i bulgari a fost ucisă şi căpetenia

V£stitul Apostol Petcoff. M oartea ţ!r>r^ t l : , j a e 0 mare perdere pentru revolu­ta* ^ r i i bul£ari, al căror număr şi de alt- n ,T l t e n e tare scăzut.

u î£^~artU?e războiu la m an ev re .

Di II

ftgimente, ccl din Dobriţin şi cel . ^ ^ 1‘>dea-!m,are, făceau deprinderi mili-

^Mla,,da generalului Paczak. Oe- 0 seivă, că la deprinderile de îm-

■n n l i r ç

i î s P r. e \ Se ^ osesc Şi cartuşe de războiu ’ ‘lu num'ai de cele de manevre

** H r e a ^n glonte îi trecu şuerând pe 1 c j ^ c . ePr*nderile fură curmate nu-^ ^ se ^acu acolo pe câmp o cer-

V W ilo r . Se şi află.s . J t* că unul Neu-^<2 dp a!,e c*.v’*a de tren, a tras cu

: «eran • ° ÍU’ C a s ă " ş i răz^ une în con- <ai î„ U Ui’ Care' 1 Pedepsise cu câtevaînainte.

tâ lh a ri. încă de anul trecut

^ rgeş~lTî Vf*Qtû u ** '*v U,,M* « VWUI

’ Ca ln munţii României de " sa u ivit o ceată de tâlhari,f ; -' 1 «fuian 11 ° ceata « e t;

din oaWeni. Ceata se corn- ■»: ^ J d i n România şi dela noi.!( -fiu trend !iUU de iandarmii de din-' ^ s r , ,1 ării r lnf oace> apucându-

. Cea dinA \.

in

se aici urmă tâlhărie au să-

•' í j i "ai întâh!rem j Cömitatul Făgăraşu- '-ti, ţM au n 'mis o scrisoare crâj-

'H' o J o i (5*1)15 cAereau Ca el să depună

^ miié é m trecută> seara ,a 7 e coroane la un loc anumit.

N’a pus însă. In aceeaş seară, tâlharii au in tra t în crâjmă, au luat şap te sute de coroane, cari Se găsi au în ladă, au beut câte un pahar de rachiu şi au plecat..

Plângându-se lumea to t mai m ult, s'au pornit şi jandartni mai mulţi pe urm a lor, fără să facă deocamdată m are ispravă. In- tr ’o Vineri, 80 de jandarmi au încunjurat Scoreiul şi au cercetat prin toate casele, fără să găsească ceva. Sâm bătă au cer­cetat prin Porumbacul de sus, Duminecă1 în C ârţa şi Porumbacul de jos'. Aici au prins pe unul bănuit, pe care l-au dus la Arpaş, de unde Ie-a scăpat însă, spărgând fereastra închisorii şi fugind. Luni l-au prins de nou în Făgăraş. Cercetându-1, au găsit la el 300 de coroane şi două revol­vere. Tâlharul era îm brăcat pe sub cămaşă cu o altă căm aşă de zale de fer. Acum Sunt 200 de jandarmi, cari um blă după tâlhari. Pănă acum1 s’a aflat, că în fruntea bandei surit Andreiu Budac şi Gheorghe Veza, cari s;au ascuns în m unţi. Despre cel dintâiu se ştie, qă în România a fost condam nat pentru omor, dar a scăpat *din tem niţă.

Plata. Pentru restaurarea bisericei să­seşti din B istriţa a dat hiinistrul de culte 26 mii de coroane.

A viz. Cursurile „Şcoalei pentru eco­nom ia şi industria de casă“ , susţinu tă de „Reuniunea fdmeilor române din Sibiiu“ , se Jîncepe la 1 Septemvrie n. Instrucţiunea secţiunii economice cuprinde: a) învăţă­m ânt practic: pregătirea bucatelor, conser­varea poam elor şi legum elor, spălatu l şi călcatul rufelor, confecţionarea rufelor e tc .; b) învăţăm ânt teoretic: economia de casă, contabilitatea etc. Instrucţiunea secţiunii industriale cuprinde: cusut, croit, îm pletit cu maşina, tors şi ţesut. E de dorit, ca elevele să se prezenteze punctual pentru a lua parte la pregătirile pentru inaugurarea festivă a noului local al şcoalei în casa pro­prie a reuniunii.

Inform aţiuni se pot primi dela Comi­tetu l ,,Reuniunii, femeilor rom. din Sibiiu“.

D in isp răv ile Ţ ig a n ilo r lă ie ţi . Câ­ţiva jandartni întâlniră în nişte cucuruzq de pe hotarul comunei Cheveruşul mare (comitatul Timişului) o laie de Ţigani. Jandarm ii i-au provocat să stea, Ţiganii însă o rupseră la fugă, trăgând focuri de puşcă. Atunci traseră şi jandarm ii, culcând trei Ţigani, doi morţi şi unul răn it greu.

„FOAIA POPORULUI“este

cea mai veche, mai bună şi mai ieftină foaie pentru poporul nostru.

Cuprinsul ei, foarte bogat şi variat, este anume întocmit pentru trebuinţele ţă­ranului român.

Numeri de probă se trimit la cerere ori-cui gratis.

Abonarea se poate face cu începutul fie>cărei luni şi costă:Re un aa în treg 4 cor. 40 ban!Re o jum ătate de an 2 „ 20 „ Pentru ţă rile străine 11 „ anual

(după cum stă scris şi în fruntea foii).N it merii apăruţi dela 1 Iulie st. v.

încoace, se trimit.Ia r de acum pănă la A n u l-n o u căi.

vechiu c o s tă 1 coroană 70 b an i.Lăţiţi deci „Foaia Poporului“ prests

tot local, ca. astfel să o patern face şl mal btiiiâl _ Y"

Obrăznicie jidano-maghiară. Ji­danii şi a lte venituri din G urahonţ au v ru t s& aranjeze o petrecere de vară. Ca să în ­şele şi pe oameni cumsecade, să vină Ia pe trecerea lor, au iscălit pe invitare şi pe doi Romlâni şi o dom nişoară rom ână. Ace­ştia aflând de m jşelia celora, au p ro tes ta t !în gazete. N u e destul cu a tâ ta , ci trebuie să înfunde tem niţa pen tru subscriere falşe , ca să ştie odată, că pen tru Român e cea mai m are ruşine de-a fi fa ţă la o petrecere jidano-m aghiară-venetică.

B e ţia . Locuitorul Alecu Paraschiv d in comuna Oancea (jud. C ovurlui), beţiv mare, venind b ea t acasiă şi-a luat nevasta şi copiii la bătaie, gonindu-i din casă. Apoi a d a t foc lucrurilor din casă, aprinzându-se şi hainele de pe el. Pănă să sară vecinii să-l scape, el a suferit arsuri aşa de rele, încât după două ciasuri a m urit.

G ro a z a de h o le ră î n t r ’un t r e n . Intrenul, care veniâ d inspre T ries t la Viena» erau şi nişte oameni din T riest, unde ştitn, că au fo s t mai m ulte cazuri de holeră. O fem eie d intre aceştia se îm bolnăvi d in tr 'o - dată, începând să verse şi să aibe diaree (urd inare). Crezându-se, că e bolnavă dc holeră, vagonul a fo st încuiat şi nimărui nu j-a imai jfost erta t să iasă Win vagon pana la Viena, chiar dacă nu-i era drumul pănă acolo. Se’nţelege, că cei din vagon s'au în ­g rozit fo a rte mult. Doi d in tre calatorii încuiaţi au sărit pe fereastră din vagon, dar au răm as răniţi greu în şanţ. De-aici au fo st ridicaţi şi aduşi cu 1111 alt tren to t la ►/iena. Ajunşi aici, to ţi au fost duşi în spitalu l de holeră.

F o a m e te în R usia . De doi ani în­coace, ţăranul rus a avut pânca de toate zilele. In câteva provincii do am ândouă la­turile m unţilo r Ural seccta cea m are din vara aceasta a nimicit însă toate săm ănătiiiile , aşa că dela toamnă încolo, dar mai ales Ia iarnă şi prim ăvară, o foam ete îngrozi în tovărăşită de tifus, holeră şi ciuma, va secera cu nemiluita în tre m ilioanele neno­rociţilor locuitori. Ţ inuturile am eninţate au o în tindere cât A ustro-U ngaria, G er­m ania şi Franţa la un loc. G uvernul ru ­sesc îşi bate capul, cum ar putea feri lumea de prim ejdie, fără să fi a fla t un mijloci pănă aciiîn. >

R e n to a rc e re la şc o a la c o n fe s io n a lă .In comuna Vâlcele (É lőpa tak ) fostul învă­ţă to r şi cantor s'a lăpădat de legea şi nea­mul lui, iar guvernul, care resp lă teş te ase­m enea fap te, a desfiin ţat şcoala confesio- ualăi a în fiin ţa t una de s ta t şi l-a numit pe renega t învăţă to r Ia ea. Se’n ţelege, că vi­novaţi de aceasta perdere a şcoalei naţio­na le au fo st şi conducătorii şi poporul* căci dujm anul numai acolo îşi poate înfig« ipiciorul, unde găseşte islăbiciune. F iind un luc'ru din samă, afară ruşinos, ca o co­m ună fruntaşe românească să nu aibă şcoală naţională, Consistorul din Sibiiu a hotărî* să ajute aceasta com ună, ca să-şr poată deschide din nou şcoala confesională. Poporul a ho tărît, să contribuie fiecare pa- rohian cu patru coroane pe an — prea puţin încă ! — şi cu a ju to ru l consistorului şi a colectelor să-şi facă şcoala.

In Săcuime mai su n t d e a ltm in teri m ulte comune, unde din cauza lipsei de şcoală naţională Românii s’au m aghiarizat de imult după lim bă (legea şi-au păstra t-o ), iar în altele , din aceeaş cauză, Se m aghia­rizează acum tinerim ea. Acolo trebuie aju-to a re !

■'j

fojp:. 10f o a ia p o p o r u l u i

L au d a u n u i rbg im ent rom ânesc.C om andantul cel nou din Sibiiu, generalul H árm aim Köves’ de Kövesháza, a fâcut in­specţie la O răştie, unde se afla trei bata­lioane ale regimentului românesc Nr. 64. G eneralul a fost pe deplin m ulţum it de ţi­nu ta trupelor, cât şi de felul, cum au făcut deprinderile. La urmă l-a felicitat pe co­m andantul regimentului, colonelul Lieb, că c p reste un regiment aşa de brav ca al 64-3-ea.

O raşe în Ungaria cu preste 50,000 locuitori sunt 18. Toate împreună au 3 mi­lioane 713 mii de locuitori.

H o ţiile d in Rusia. In sfârşit s’au sfârşit şi cercetările făcute cu privire Ia ho­ţiile cele mari din Rusia. S’a constatat, că generalii au furat milioane re ruble (o ru­blă are cam' 2 cor. 50 b.). Slujbaşii cei iniari, cari aveau să se îngrijească pentru cele trebuincioase soldaţilor în războiul fruso-japonez, au acuma palate şi moşii. Furriisorii (ceice vindeau statului cele tre ­buincioase) au dat ghete (papuci) cu talpă de hârtie şi şepci tot de hârtie. Tunurile erau de lemn văpsit, iar când era să vină comisiunea să le ia în primire, magazinele ardeau cu tunuri cu tot, ca să nu se poată constata înşelăciunea. Secretari de stat nu s;au ruşinat să înşele statul. Aşa de pildă Neratoff, fratele ministrului de externe rus şi vicepreşedintele unei societăţi de căi fe­rate, a folosit Ia prinderea şinelor şnrupuri (şircf) de lemn văpsît negru, ca să pară de ier. _

Dar, după cum merg trebile în Rusia, hoţii cei mari vor scăpa şi numai cei mici vor fi pedepsiţi.

Vfeafa soctafăPetrecere poporală. „Reuniunea so­

cialilor români din Sibiiu“ aranjează Du­minecă, în 27 August st. n. ,a. c. ojpetrecere poporală, îm preunată cu cântări corale, so­luri, declamaţiuni şi postă umoristică, în gradina „H erm ann“ . Preţul de întrare 1 co­roană de persoană. O parte din venitul curat e destinat pentru renovarea bisericei gr.-or. române din Sibiiu, suburbiul infe­rior. începutul Ia 7 şi jum ătate ore sara.— La caz că timpul e nefavorabil, petre­cerea se va ţinea în pavilonul din numita grădină.

T inerim ea română din Avrig Invită, la producţia teatrală-deciamatorică ce se va aranja Luni, în 15/28 August (la Sfânta Mărie) 1911, în sala hotelului comunal din ioc. începutul Ia 7 şi jum ătate ore seara. Venitul curat este destinat pentru scopuri filantropice. Suprasolviri m arinim oase se primesc cu m ulţumită şi se vor cuitâ pu­blice.

Program : 1. „Talpa iadului“ , comedie în 2 acte de Rădulescu-Nigăr. 2. Decla- îriare. 3. Nunta Ţiganului, comedie în tr’un act de Emanuil Suciu. După producţie ur­mează joc. ~~

Tinerim ea română din Bungard în-vită la petrecerea împreunată cu teatru şi declamaţiuni, ce va avea loc Luni, 28 Au­gust n. c. (ziua de Sfânta M ărie) în şcoala remână din loc. Taxa de întrare de per- íícana 1 cor. Venitul e destinat pentru au- ■gtn'eniarea „Fondului Cultural“ .

Cărţi şi reviste.Dr. loan Raţiu: B lajul. Scurte notiţe

informative. Preţui 80 bani. — O broşură de 88 pagini, care cuprinde date intere­sante şi .amănunţite despre istoria Blaju­lui, institutele Iui culturale şi bărbaţii cei mari eşiţi de-acolo. Are şi câteva ilustraţi- uni, cari reprezintă şcoale şi in ternate. Lu­crarea e binevenită tocmai acum în preajm a m arilor serbări culturale dela Blaj.

Revista politică şi literară. Anul III, nrele 9/10, 11/12. Blaj 1911. Un cuprins! bogat, novele, poezii, studii literare , isto­rice, economice, cronică bogată, semnate de domnii A. Ciato, P. Papazissu, M. Stră- janu, N. Dumbrăveanu, Em. G rigoroviţa, C. Moldoveanu, Dr. Cassiu Maniu, Dr. Şte­fan Pop, S. Gocan, I. B aptist fac din Re­vista politică şi literară cea mai bună revi­sta a noastră în Ardeal şi U ngaria. Apare lunar. Costă pe 1 an 12 cor. Redacţia şi administraţia în Blaj.

/. N . Lahovary: Cum s'a stricat lim ba rom ânească. Studiu literar şi filologic. Bucureşti, 1911.

O lucrare foarte bună, mai ales as­tăzi, când frumoasa noastră limbă e po­cită în România de mulţi gazetari, cari o îm pestriţează cu vorbe franţuzeşti, iar la noi de nenorociţii siliţi să-şi facă studiile Ia şcoalele străine. Dl Lahovari ne îndea­mnă să grăim frumoasa limbă a poporului şi a cărţilor bisericeşti.

Anuarul şcoalei civile de fete a Aso­ciaţiunii, publicat de Dr. I7. Bologa, direc­tor. Sibiiu 1911. Implinindu-se 25 (jc ani dela înfiinţiarea acestei şcoale aşa de tre­buincioase pcntrji creştereh naţională a fe­telor noastre, ai căror părinţi sunt cu stare mai bună, dl Dr. Bologa publică pe larg şi bine, istoricul înfiinţării şi desvolfării în cei dintâi 25 de ani ai ei. Lucrarea cu- prindc şi mai multe ilustraţiuni frumoase. In cele 4 'clase şi în cursul com plim entar au fost 110 eleve, dintre cari 73 în internat. Profesori sunt 0, entiheţi 2, instructoare 8.

A apărut în editura librăriei C. Sfetea, B ucureşti: M etodica învăţăm ântului pri­mar, scrisă de domnii Florian Cristescu şi loan G. Bratu, cu o scrisoare a dlui P. Dulfu. Cartea conţine teorie şi planuri de Iecţiuni practice din toate obiectele de stu- diii. Volum1 mare, preţul 6 Iei. Recoman­dăm cu tot dinadinsul aceasta lucrare. Cei­ce nu şi-ar puteâ-o procura să insiste să fie cumpărată pentru biblioteca parohială- scolară.

ECONOMIE aŞtiri economice.

Târgul de ţară din A lţina se va ţi­nea la 16/29 şi 17/30 August cel de vite, Ia 18/31 August cel de m ărfuri.

Leac contra boalei de gură şi de un­ghii. Doctorul Doyen din Paris a dat de veste m inistrului de agricultură francez, că a aflat un leac contra boalei de gură şi de unghii. L-a încercat în m ulte rânduri şi a aflat, că poate vindeca boala nu numai când se desfăşoară, ci încă dela început.

H em eiul se scum peşte. In Saaz (Au­stria), preţul hemeiului a ajuns în timpul din urm ă Ia 500 coroane pentru 50 chilo-grame.

Negustori ron^întovâri

„ Convenirea intima a mani din Transilvania si n """ loc cu ocaziunea s e r b ă r i i ^ se va ţinea în 7h,<. lubü:

*!

I’1ne6ustori|.,

~ r DarU^ i:< ;s e v a ţinea în ziua de MarI ^ orele 9 înainte rf» 16/2?,telului Naţional“ . localuj ^

In numele colemior no biiu, Petroşeni şi Blaj - ^ Stori ^ s

“ » m i« , Si;>

Statuteleunei

S ocietă ţi pentru asigurarej

CAP I.

Constituirea societăţii şi SCOp„,ei.§ Se înfiinţează în comuna

c o m ita tu l .......... o societate cu scopdespagub. pe societari de perierile * suferi în urma morţii vitelor a s i c n L i orice specie. 6 1

§ 2. Societatea va începe a după constituirea ei în m o d l e g a l j j , avea durată nelimitată.

CAP II.M e m b rii şi datoriile lor.

§ 3. Pot fi membri în so c ie ta te lor; torii din orice comună a co m ita tu lu i, n vor subscrie Ia început s t a t u t e l e . C eia se vor înscrie în urmă, vor fa c e o cert în scris, în privinţa căreia s e va pronur consiliul de administraţie. A c e s t a poatei fuzâ prim irea, fără să fie ţ i n u t a arătă ir. tivele.

§ -1. Fi ecare 'membru este dator a pli0 taxă de înscriere de 50 bani pentru fi care vită mare şi 25 bani pentru vite ui Taxa de înscriere se va plăti odată pen» totdeauna şi va se rv i pentru cheltuielile»cietăţii.

§ 5. Cotizaţia, pe care vor pto membrii, se fixează la 1 °/o din valoarea,- care se preţuieşte vita.

§ 6. Cotizaţia, cu care s a î|lsCrls m em bru, e dator a o plăti în doua r1 Septem vrie şi Ia 1 Ianuarie.

8 7. Membrul înscris e dator j clară vitele, pentru care plăteşte c sau asigurarea, arătând ®emne o: le au. Ele vor fi trecute în regi

cietăţii. • nint»v§ 8. Se consideră )af :

tele înscrise în condiţiunile Orice vită cum'părată în urn^£ condiţii:r se poate asigura tot în ace~ ^larai

§ 9. Membrul este d a t o r ^ ^

ÍUilUI UH-UJUI** -- .tâ m p lă , că v r’una d| n -w0# fiind1 o b lig a t să arate c ja desp--’’

§ 10. Pierderea d rep^ soCietaril'

d a tă p re şed in te lu i societăţii ,u n u i 'm em bru din c o n s i ! . « , ^ } 0i

birea unei vite va fi ^en riiu bi)'ede1'se vor dovedi, că nu au i eaScă f~~ — . ,-i:+ ci iti'uricctele lor, sau le-au sil ^

PUtt ^ ° G a n . a te3 d e ^ ^

a) Prin n e p l a t a ^ ,„ ni *'•" rare la cel mult dupm enul ho tărît în § ■ ^ afg). ,

b ) Prin excludere ( * ‘ C ) Prin înşelarea sau .

face experţilor în ci “d ) Cei cari s a r .

contra intereselor

■JJ J *J

FOAIA' ftOPORULUI Fag. 11

.... 33de moarte a unui societar,

• -, căi legali pot continuă .cu de- r ’'!cml r de nu vor voi a continua, li se

. p « « “ ,,u ] ' Z , , tnurit societarul-

" ^ co tiz a ţia plătită numai din anul, iurit Societarul.Membrii societăţii au următoa-

$ , •.,(lf df a luà parte la şedinţele adunării

3\ .j a vota în persoană, neputând Cnt,.l de vot altui membru.

fi despăgubiţi de perderea vite-• \ r , te In condiţiunile hotărîte în

|ir 3SId

,:csl f y “î’ putea face îm p ru m u tu ri de la .rict;itc în scopul de a-şi în m u lţi sau îm -

r i t ‘* vitele.

c a p m .

Condiţiunile de asigurare a vitelor.« I I. Animalele, ca să fie a s ig u ra te ,

sa fi îm plin it şase lun i şi să nu fie ltc de 12 ,ani. Nu se a s ig u ră v ite le

b.iliKive ţii slăbănoage.< 15. In reg istre le so c ie tă ţii, o d a tă cu

jnscricrca vitelor, se va no ta v â rs ta lo r şi preţul ficcăreia s ta to rit de c o n siliu l de a d ­ministraţie. Condiţiunile de p la tă s u n t cele

arătate la § 6.g 16. In caz, când s ’a r în tâ m p lă să

i-sc plătească unui societar o d e sp ă g u b ire , cl iui poate să se re trag ă din so c ie ta te d e ­cât după trecere de tre i ani de là d a ta d e s ­păgubirii ; în caz contrariu so c ie ta ru l e d a ­tor sudclă'ţii cotizaţia pe jacel tim p .

§ 17. Nici un societar nu se p o a te r e ­trage înainte deJa fi d epus co tiza ţia în timp dc un an.

§ 18. Fiecare societar p o a te v inde v i­tele înscrise şi să-şi ia a lte le în loc. S o c ie ­tarul, care a cum părat v itele, e d a to r să le prezinte consiliului de a d m in is tra ţie p e n ­tru. a le preţui din nou şi p e n tru a se h o ­tărî adausul cotizaţiei, ce tre b u ie p lă t i t .

§ 19. Societarul, care v o ieşte să -ş i r e ­trasa o vita de sub asigu rare , e d a to r m ai intâiu sa plătească cotizaţia pe se m e s tru l, in care cere re tragerea.

§ 20. P reţuirea v itelor a s ig u ra te se va acc în fiecare an de două o ri : la 1 Sep-

tcnmie şi 1 Ianuariu. C eice se vo r sus- rage dela aceste îndatoriri p e rd d re p tu l de espagubire pe acel sem estru în caz de

foarte a unei vite.

cj . A " 1' vor pu tea fi m em b ri ai so- n,C ‘' ,u asigurare p ro p rie ta rii, ca ri ţin

peut" '* 'C ne^ ° * ; ^ acă au în să şi v ite aşi!/1' CdSa ec°nom ia lor, acestea p o t fi«'surate.

poşta Redacţiei.!îJ Mlin'dar ^ trimise se paatreaza pen-

N»!!^ u g - Poeziile trimise nu se pot1 nuhr Ct- .n e e sunt tare cunoscute. U na

lca a *lntr’un număr trecut al foii.

li* ^ ^-vct‘ dreptate asupre tuturor cât c lr nU articolul din cauză,

^ " ‘•ianiii "UUtC1.n 'n ormat') 0 parte mare dintre !'"k ^ ai a n°Stf1 vor bia parte la consfătuirea

al foii <]« • convocare o publicăm la alt pîrcrea v™' "co ° Secare îşi va putea

> ! . Q Sd__asupra organizării comercianţilor«ceea u T z'ar'sticS se va porni numai } > ia timpul potrivit.

«f.nl R ° mânia. F iind obiecte nouă* K^n,i»ntla. SUpuse vamii- N u te sfătuim

aCt°r rCSP’: ^ ‘co*ae Bratu.' Ş‘ tlparul »Tipografia P o p o ru lu i“ .

Târgurile de ţară.(Ziua târgurilor e după calendarul vechitt).

14 August: Comloş (Banat), Frata ung., Jhnborul mare, Mocriri, Moldova ve­che, Vinga, Vişea de jos, Zarand.

15 August: Alibunariu, Câmpeni, Fă­get, Haţeg, Ilia, Sân-Paul, Şilim'egi, T eiuş/

16 August : Cisnădie.17 August: Bistriţa, Giula, Komarom

(Ujszony), Zlagna.18 August: Alţina, Ciacova.19 August: Cluj, Crişul săsesc, Piş-

colţ, Sân-Mărtinul-Homorodului, Voitec.20 August : Ilieşfalău în Secuime.21 August: Beba veche, Jombolia, Po-

rumbacul inf.22 August: Alămor, Beclean, Dezna,

Jucul de jos, Murăş-Oşorheiu, Sighetul Marinaţi ei.

23 August :B Biertan, Geoagiul de jos.24 August: Năsăud, Zelau.

Draşeu, Zajm.25 A ugust: Galgo, Gherghio-Sân-Mi-

clăuş.26 A ugust: Orczidorf, Tăşnad.27 A ugust: Ciuc-Sepviz, D etta (Ti-

Imiş), Făgăraş, Macfalău, Mocrin, Panti- ceiu, Turda.

28 A ugust: Becicherecul mare,. Sper- toezeu, O radea mare, Şimand, Vurmloc.

29 A ugust: Buteni, Cristurul săcuesc,

In aceste zile se ţine în comunele de inai sus târgul de mărfuri, pe când târgu­rile de vite, cai, oi, porci, etc. se ţin, ca de obiceiu, cu 1—2 zile mai înainte.

Este dovedită dupa o lungă experienţă cafoarte bună pentru copii sănătoşi şi bolnavi cât şi pentru bolnavii de stom ac. Impedică şi înlătură văr­săturile, dîareea, catarul intestine* lor — Broşura. »îngrijirea Copiilor«

se poate avea gratuit de la NESTLÉ, Viena 1. Biberstrasse 11

114 9—12

Johann Schaserxnăestpu zidai»

Sibiiu, W agnergasse Nr. 9primeşte tot felul de l u c r â r i d© Z iŰ á r lt ori şi unde in provincie, ca preţuri moderata.

240 4 -3

Loc deschis.Raport, dala Inatăţutul dg moaşe din Agran»:

Apa amară naturali F l* Î H l i i5 J o M f a’a ordonat da multe ori femeilor dupS naştere, pa lângă cel mai bun succes. Res uita tul a fost totdeauna, că apa amară, naturală Franz Jomrf a’a constatat ca un purgativ escelent în m a n i l e d u p ă n a a t e p e . Ba capăt! în toate apotecele şi drougeriile.

PflSTâ DE QIHŢl 51 9PânE EOHld» vânzare la :

PiRFUMEPJI, FIRMACIÍ, DROGUERÎI 9te.

Nr. 790/911 noi. Nr 233 2—2

Publicaţiune.Sabsoria» prunfirie auîaca la oanoştiaţâ

publică oom că crâjma comunei Barata, să va exarânda pa termin ed 3 sai ooasacaSivi. în 26 Septemvrie st. n. ». o. 1* 10 oara d. m. în cancalaria comunală.

Preţul sfrigărei «aie 800 Cor., dai* oara ara a aâ depana 20»/» vădin.

- Cnndiţionile să pot vedea în aancaiaria comunală şi cea notarială din Scoraia.

S z e r a î a , în 20 Iulie 1911.Maxiniilian Badaca, m. p. George Oana, m p.

not ja's*. . primar.

2 c a s eeonatătătoare din 7 chilii edificate nou, şi al­tele mici, oii toate cele necesare, oa teritoriu de 345D* Siângini şi 30 metri front aanî: dîn mână liberă, de vânzare. Amănunte mai de»* proapa să află în cancalaria advooaţialii D r. A lb ir i K rall, Sibiia, atradi Schswii Nr. 12 — 14. 263 1 -3

Locii’i de oinzare.Pa hotarul comunei Ludoşul mare na

află de vâszîra d'n m ină iibară mai multe looari dimprennă ca un loo de casă în dra­mul Guauîui.

Doritorii ae pot adresa în Sibiiu, Fărber- gasse N r. 23. 265 1—3

O e în c h ir ia t .In oraşul Sebeşul săsesc, în strada Dă»

Nr. 16 d, îa apropiere de casarma hasariloc şi de băile din noa edificânde, 1a posiţie fbarta bună sâ află d e în c h ir a l o c a s ă nnda a şi l ic e n ţ ie d e c â r c im ă .

Desluşiri da mai detailat proprietarul Petra G. Oplncariu.

Cassa de păstrare (reuniune) în Să lişte .Prim eşie depuneri spre fructificare fâră a a u a ţ eu 4 % ,

pe lângă anunţ cu 4 !/3%, iar depuneri mai mari cu 5%- Depuneri ai ridicări să pot fac a şi prin Cassa de păstrare poştală Darea de carnete o plăteşte institutul.

Âcoardă î m p r u m u t u r i :p e cam bii w 2 0 1 5 - 2 0 p e h ip o tecă replătibile în r a te sau în an u ită ţi p e o b lig a ţiu n i cu ca v en tic a cred ite d e C on t-cu ren t pe lângă asigurare hipotecară sau hârtii de valoare (acţii şi efecte publica). Dobânda variază între 8% 'şi 6% după mărimea împrumutului şi asigurarea oferită.

S ch im b ă adecă cu m p ă ră ş i v in d e ori-ca fel de monede «trăine cucurăul ziîeL Dârecfiunea.

npşuşg

F«* 12FOAIA POPGR’J l u i

' 1283/1911 ; ; 368 2 -2

P ita de licitaţie.• - Ic 2j August ip li et. n ,1a 3 ore după

-iMUBai, ccinuca politică din Se te fel, dă prin AitotfeţîtiDe miimendk întreprinderea edificării fâ tcîm ei comunale.

Preţul de etrigare e 7800 Cor. 70 fii. După aceasta sumă a ee depune va-

dini de 10®/« in buci gata sau în hârtii de v«lc*.ft'. Lieitaţiucea să va ţinea în cancelaria

■ comunală din Sebeşel. ,-•••••Pianul, preliminariul ţi condiţiunile de

lîeîtaţmne ei pol vedea la primari» comunală clin Sebeşe! (Cercul Stbişnlni). *

S e b e ţ e l , la 14 August 1911.P r im & r ia c o m n n a l f i .

N u u i t aiitiicate cetitor, — 1b ccicacde tau tot féld de alte cumpărări, făcute în unsa cuci inserat cetit în foaia noastră, — a aminti şi spune, e i despre lucrurile coiEscd&te cau cumpărate ai cetit in

fnsereliil din „Foaia Pcporulci“.Prin aceasta contribui fi D-Ta la răs­pândirea şi lăţirea foii noastre, iar pe de a lti p«rte Tei £ servit de grabă, fără ca aceacta eS te coste cera stai m u lt

Preţul bucatelor

* a . • e Cor. 16,— pină 18 20 de bectolitrt:ÜitoíSÜ 5 . . . • 10,60 » H 60 . ,

V. 7,-0 15 8,40 » ,CoCtHtK . . . . a 3 OsGO » U.40 . ,Da.'rtjjfi . . f 2,60 *» 3,t0 n aFajote . . , . i 99 “ > » »5‘i M î h.% . . * 86,60 fl Si,60 la 100 cMio

* n 4 i • t) $5,80 » S5,80 s , *. » 6 . . » £4,60 n 84,60 B . B •

■ SiÈnkÆ , . . . u 170 — n 1 6 0 ,- . - HÖdhcsj* 6* porc . Ü 180,— » 1 6 8 ,- . , nt.ïta L-;vt . . . 60,— n 62,— „ .ËËu tíe teitini . . n 76s— »• 6« , - » . »liSu âe ilcjociiii tepit » 9 2 ,- » . . »S%«a . . . . « 5 4 ,- n M r - . . *i f ' J n .................... y> 4,80 » 6.S0 „ „ 0lÆicr*e ût ioe cepSutite „ 7,70 n 8,— la « t t . cub

9 , Rotite n 6,70 n î t 0' » , 1■i.ffh-t’ JlfiL'it ' . . n 1,80 19 1,&5 la litrnsiţrâi iîîtiïcar . . 91 1,78 » Î.60 , „iks»c fie rk& pentru enpS Cor. 1,82 până 2,— la chilo

„ » „ t friptură , 2 - - 2,40 . 9„ , wţ*! . . • » * 1,80 „ », „ porc . . » 1jFs2 » 2 - . »

fíc&, SC isotăp. . . • « --,57 » ,67 , »lia pite** ce nrM • * N — * — — « nCorce fie cal . . * • f, “-.80 . 1,20 „ h

In 2£?£<Iap@ si& in 24 August Et. n. fîxfcn &e Tisa 78 cfciîo Cor. 11,37 pănl 11,52 ia 60 rV.’V

» . » Ï* , » 11,40 „ 11,62 . ~ .»' - . » „ , 1 1.62 , 11,67 . , ,

» t a » * ......................... 8,97 „ 9,17 . „ ,J5w . . . . . . , 8,20 , 8,50 . , aŰíSb. . . . . . . 8,S0 , 8,70 , , „ 'Cootarua nou . . „ 8 37 „ 8,60 „ „

Uranm ie pere Cer. 172,— păuă 176, — !a 100 cUlo. B&nkâ . . » JÎ48,— » 168,— » * »

SiiBsCiiţă út Îctercà C. 146,— păoă 180 — la 100 chiic> » triiciu » î l 6,— » 146,— » » *

fosei 2ugrSşati pcctru untară C. 1,60 pănS 1,67 Ia chilo> » * came » 1,60 » 1,60 » >

«W . . . . . . . , ,

Pi Cit! k n ilo r In 24 August o.

3fl0"X*â, hârtie....................100 Ld, aspst . . . . I&e t o c e ţ t i , aur . . . . . 1 itaa t ç ta ï ÎE g i eBgleseţti . 100 aessee, aur. . . . . AGO „ fc&rist . . . .

•ífegekon . . . . , . A00 EnbJe îhwæçü, hârtie .2-00 a a É-Xgllvt ,

ctsœp8»t ;C or. 11 ,31 1 1 ,4 0

» 8 1 7 0 - 9 5 ,1 58 8 ,— 8 4 ,5 02 1 ,8 5 2 1 ,6 52 8 ,8 5 2 4 ,0 6

1 1 7 ,2 0 1 1 7 ,6 51 1 7 ,20 1 1 7 ,65

1E,&6 1 8 ,0 6253,— Î 5 â s5024S,fe0 '2 4 6 , - .

C& 4 filerio ulcica: cafea cu lapte si zahăr

ar trebui să-şi permită chiar şi cel mai sărac, pentru sine şi pentru familia sa! —

; Cafeaua iarna încălzeşte stomacul, iar vara băută rece răcoreşte şi stampară setea.O astfel de cafea ieftină se poate pregăti foarte

simplu din

înlocuitorul de cafea •Enrilo: al lui FHBtiCH

care se bucură de o mare trecere şi de o bună primire în toate păturile societăţii.

Deci nu întrelăsa a face o încercare cu .

:Enriio: lui Franekca astfel să te convingi de gustul său întocmai ca al cafelei de boabe şi de eftinătatea ea fâră păreeke.

:Enri!o: Iui Franek se poate procura dela ori ce băcănie.

Licitaţiune. -Subscrisul advocat, încredinţ&tul doamnei

Gisella Low născ. de Fiedler, fa?e cunoscut camcă proprieta'ea susnumitei: casa din Sibiiu, Zeughofplatz Nr 11, N-rul fond. 1242 H -f- 1 2 . . . t o p , — caro constă pirte din par­tere, parte din etsgiu, eu 6 odăi, 2 culine ţi1 odaie mansard, o va supune licitaţiei pu­blice voluntare, pe lângă preţul etrigârei de24 000 coroane.

1. Ziua de licitaţie'se va ţinea în jS Septemvrie jg n în Sibiiu, cancelaria advoca- ţiali, strada Cisuădiei Nr. 34.

CONDITIUNI:1. Inmobilele susnumite nu se vor vinde

eub 5/6 parte din preţul strigării. >2. Ceice voieic a lua psrte la licitaţiune

sunt deoblig»ţi a depane un vadiu de 10°/, cu bani gata sau în hârtii de valoare, la mâna advocatului subscris.

3. Cumpărătoriul e obligat a plăti pre­ţul cumpărării în 2 rate egale; rata este a se plăti :

Prima ^ z^c ţinerea licitaţiei, iară rata a doua- tot dela ziua licitaţiei la 30 zile, cu interese de 5•/„, la subscrisul advocat.— Vadiul se va socoti în rata din urmă.

4. Cumpărătorul este obligat dela ziua licitaţiei începând a suporta darea decadentă şi spesele de întibulare.

o. Proprietatea inmobilei cumpărată, să va întabula numai după achitarea preţului de cumpărare, pe spesele cumpărătorului.

Nagyizeben, 9 August 1911.

Df. Iuliu Boncz258 2 —4 a d v o c a t .

2 sau 3 Uitţi i t jcoalăla gimnaziu sau şcoala poporală, se primesc în cost ţi cvartir într’o casă bună străină din Sibiiu.

Informaţiuni mai deaproape ee dau la administraţia „Foii Poporului“.

Nr. 718/911.

O?»»»* 3 W * J

“»SUIŞ

Oferte ta » K îvor eocfeidera. rte ul»«n'o,n

1* 0™ , *■*’“ •¥*• IIM ,

toan h T * ' " "not. com. unmitro

----- ^ , ftl'îrn».

Scriito r de m a şin a

(Yost Nr. 10) află aplicai înAvocatului J5Sjj

1> J* . V I > a i vS IB IIU , s trada Schewls Nr, ,0

Un domn românca proferi™ liberi, d0Ie,„ . 1angaja ca menajeră o domnişoara ÎVP 1 mtre 2 4 - 3 0 ani. Respactirei ti. ^ seada educaţie cunoştinţe solide de , şi lucru de casă, caracter ieri, J ! ' ment luuţtit. 1 ,, î*1

Fotografia ţi scrisori 8e prim,'SV [;v discreţmne ţi la dorinţa să reaiitU

A re adresa: „Serios11, gara post restante, /ud. Romanaţi Rcmh

■iu

ISIK

Cin commis,cu praxă bună în branşa de ounfittó. află aplicaţiuni sau condiţiuni -favtrabile, iloan Comşa «Se fiu Sălile (comitiii Sibiiuloi). 233 l-s

0 fetiţă dedin caeă bună să primeşte cu viplnl întn? la o văduvă de funcţionar in Sibiiu.

Informaţii se dau la adminisirejin Poporuluiu. 2461"1

Piane şi armoiiinridin cele inai bune fabrici, lifereazS s-

Bemnatul pe lângă pPE(llPÎ CU garanfă. Totodată dau informai nratuiie CU privire la procurarea de on instrum ente muzicale de 8rCU* ■ suflat, pentru alcătuirea de orc

trebuinţă privată.T . P o p o v ‘f'

profesor de _

Sibiiu (Nagyszcben), str. Oisna^J^

2 ^ ic lc le tefolosite puţin, dar în de vânzare: SIBIIU ,Wachsmannn Nr. 3°-

2Ϋ1'

Ş T E F A N J .eiesornicar şi giuvaer#

SIBIIU, Str. M ă c e l a r i l o r ^ , r,

V ân zare de ju v ae re , de a u r şi ar£Pn*: -F' te. , lân g ă g a ra n ţie şi p re ţu ri mo ^ i c e ^

Să fac o rice re p a ra tu r i de juvaere Şişi a rg in t, rep ed e , precis ş1 ti V« «A ~ ______»1 C O B

❖

I a u r Şi - • -^ fi ÉsÉÉy Serviciu ppompt şl c°°^

m m *** W AW RDP0 R U LU I Faflf. 13

|îl»flil ii iiîîiwtîi*nan0Wâad »utol# HP?3« *b P°-? dia provmoia, m ’am

ï S S ^ ^ Æ^ BflEBínFi :■*■"*<

Orioa infprm»ţî« relatív 1» V fQ to , minatorii şi 1* d te forun,

* * * - SfoiJMţ« comeroi»l8 fi m gén*- c t U« orice camâ ăm ín rirtnnp d« ^ r i, őri fi fl«'*, wwlvtod to*t* 9hM- 3- ^ in modal cél n « r ,í Tjrgitez reíolvire* petiţiilor. Vor-

„ ín persoană on referentul oaasai şi msolrira favorabilă

r Fu» tot f«l“l a*> «nijlóoín corasr-íj ili « comanda. _

r Preţuri mod#»*«, sannoin prom pt,;n form*ţii datailate.====== L» *tí® *»taPt I» g*ïà - =

L . O l a r i s t , j$ i4tpcst> Lajos u tc i No. 141, HI/19.

peschidere de atelier.Am onoare a »duca îa cunoştinţa ono-

» s u lu i public, că mi-am deschis an

Atdkr U cDipadorfei e i l l l , strada Pintenului (S porergassi) Nr. 13.

B»z»t pe o praxâ da mai m ulţi «ni, m ă d a î n plâcut» poziţie de a pata» execu t* to t Iu l «3e lucrări din branşa com pactoriai în

m p u i cel mai scurt, — lucra ou guat şi pa n g â preţuri convenabila.

îndeosebi «trag aten ţiun i» p. t. oom er- ».n ţ i 3or, oficiilor publica şi institu telor da ban i, L e a ex«sut şi cărţile lor trebuincioase, dai» c - c a ţ i a cei mai simplă pana la ca» m ai fin&

m a i modernă. 247 3 —3Băgând onoratul public pen tru b ine-

-i t o r al ala sprijin, semnez

Ou toată stima

K O I . O M A N N M 1 C H N A Ycompaelor

S tr a d a P i n t e n u l u i 1 8 .

.Inseratele»tund *u valoare mari,

*ci să rfepâadas® pretuiin- a«ea,_ î„ toat» ţării®, în toa;s c*rcur:ia nouial». Pentru acest

84 «fere îndeosebi inaera- w* '* ,POAIA POPORULUI j.

i a ''rmaţU ai dan şl comanda |k la administraţia

FOII PO PORULUI.

S m ÍB CUSilt pcnt-a treb0I>ţabriile d« « a i c e aaa m -’ aa «ea mai bană fabricaţie.

hifîiclsta şigramofoass

38 pot cumpăr» cu - preţuri moderate şi ” r »t® favorabila la

^ ^ z m d, ma|;aida ' b,ciole|8 îa

•=» »a,0nïéd Nr.

•ţpw

est»î n ^ S C f l C â : , unicul Işiiif If carp raiteiBiblioteca Română ,n New-York

65 St Marks Plac». 145 17-

Este dar în interesul fiecărui Român care pleacă sau este în Statele-U nite sau Ca­nada, să ceară m arele ş i ilustratul ca ta log al acestei singure in stitu ţiu n i ră ­m âne care pe lângă tot felul de cărţii, n o te m uzica le, şi z iare ce apar îa Ro­mânia şi Transilvania, are şi un foarte bogat asortiment de in stru m en te mu­zicale ; fonografe, gram afoane, plăci şi tuburi cu cântece ro m â n eşti, cea­sorn ice de tot felul, g iuvaerirale, m aşin i de scr is , preparaţiuni farm aceu­tice , artico le de toa letă şi alte m ărfuri de fo a rte m are trebu in ţă . — Catalogul se trimite fiecărui gratuit. — Se dau tot felul de informaţiuni particulare adău­gând marcă pentru răspuns. — „Biblioteca Rom ână“ prim eşte ş i m ijloceşte ş i tri­

miterea de abonamente pentru „Foaia Poporului“ .mm

jilmm WW W

•rtf&frlM

Cleşte da marcat «lia I bac. C. 4-12 bucată C. i.ti!' I.nt> 160 ‘J.— 2.—

y

Pentru fiscars bucată guantsz. Adscî, eu schimb orice coasă pro v i - zută cu semnul I O f i i car« na ar corespunde, chiar şi atunci a când ea a fost bătută şi întrebuinţată. Economilor le pot recomanda cu c e i mai maro încru- dere coasa aceasta. In decursul anilor s’a sporit foarte tara numărul coa­selor vânduta.

La cum părar» da IO bucăţi s a d â o b u c a ta pa d a a s u p r a !

Cleşte mmericaaa pen tru botol por­cilor 1 buc. C.—.80 100 ds in«!* Ia *1«

Q. —.70

Nicovala pt. «oase Forma fig. 2 3 1 bnc.T Î — .80 —.80 1 bac. C. —.70 — .80

Fig. 5Ciocane pen tru coasa

i 250 300 Fig. 6 â 350 grame-.85

Sâ

y

Ţ iltoare de coa«4

Nr. 4, 1 bucată C. — 18

! I

Nicovalele şi ciocanele pántra coase se vând fiecare bucată sub garanţi. F ie r t ra busatV car# s’ar dovedi de prea tare sa i prea moale, s i schimbi.

La nicovalele şi ciocanele pentru coasi s i fim atenti la insisjnial meu comercial scutit In lege.

" . Aceste coas* m insigniul | QJFJl şi uneltele d« bătut coasa garanUta s i mai află la următoarele firme: A brnd: Te.fil Fanr, loan Manovits. Alba«: Romul To-dea, One z, loan Cznz k. A gârbiciu : Johann Schüller. A g n ita : BrüderGunne Filiala ----------Johann K. Schüller. A.-Inlia: Depozitul Carol F. Jirkeli. Ap«Idnl-mare: And. Glaú, VV. Roth. Andreas Eder. A vng: Custav A. Reschner, Albert Kisch. B ărAb»nt: Dumitru Dldârlat. Benic: Ni- colae Frâncu B irghm : Nieolae Ionasiu. Bicaz (GyerSy«>): Lanczet Giiela Bolcacia: M arin WU- l f í h’ F « 12 KnaU. B radn: Fritz Kisch. Bncardea-G rânoisă: Chirii I Borza. Cdcova: Dániil Iosof. C aU : Fntz; Knall. Carţa:M ontz Lesmann. Câmpeni . Aurel Ioanele, Const. Gh. Bolog, O ileaGeoras. C->rt»ge: Nieolae Tnffa. Cetea: Costea Aleman. Cincul-mare: Daniel G. Andse Cincal-mie: Johana Kau mann Ciora: Simion Socaci. CignSdie: Mih. Mathias, Konsumverein, Johann M;sch. Cohalm: Karl Falk. Crlatian: J. G. Conerth. Cngir; Johann Un-h. Chîsfalău (Mieeşti): loan Iván. C at- Todor Mocan, Dumitra Posa. Dicea: Petru Poiana. DobÄrca: Thomas Bachmann. K rne n l-m .rs- Israel Adolfné Feneş: Lorencz Ferencz. FAgăraş: Karl König. F rân a : Josef Schuster. Ga1d*-de-m*: Ilieluga. balda-de jo s : Iosn Reciu. G nrariulni: loan Tri«iu, Ioana Tristiu. H ăpria- loan Laz«- Henig : loan Miclăuş. H aşag: Daniel Ungar. Husu^ău: Michael Simonis. J id v e iu : Johann Orendi* bamuel Wachsmann. Loamnăş: Moritz Klein. Lopadea-românA: liarie Iosof. M ercnrxa: Karl Kab- debo. M ihalţ: Klein Markus, Arsenie Floarea. Nocrichiu: Alfred Römer, Geor» Buchholzer N'o=aI rom ânesc: ArnoldLesman. Ocna-Sibinlui: Avram Sivu, Stoia loan Pre-up. O .-C ârtiaoari• ‘ioaa Scorobsţu. O «‘jdea: Mihály Kutscher. Oi U t; Loloi Simeon, George Baciu. P o iana : loan Bozdog I oiana (Nyirinezo): Nicolae Floaş. P ianul de-ans: Ilie Vo^şan, loan Nicoarî, Pavel Romanitiatî f^ in a l-d e jo s: Reisz Svamon. R ăhău : Luca Stoica. R i.h isdorf: Andreas Nemenz. R aa la -m in t: Mold van Gyulane. Săsăuj: Julius Kerekes. S ílif té : Dumi-ru Rosca Căpitanu. Sântim brn- Dam;. v u Rosra. Scărişoara!: Paraschiva Costea. S„be?nl-*âB9ac: J hinn T. Gross. Ş 4îca-mai4* S fi Th«l, Julius Everth Şeiea-mlcă: Johann Brantsch. ŞeJim băr: Mile, Irimie. Slim^Kcal iyprui^: Nicolae Stoiî. Sípos Gyula. Şoroştin: Elekes Lajos. ŞonA* losef rTn ^ r X?ct®r- ^ nî ^ tia:_ Î ransz Se^,al- S3®uel S«*«iedt. S treza-C ărţişoara: loan Stopa.Z l Z a : TÎSInBaicu ^ TiH?C* : VasUie ^ Ua« ar8iI Stefin.

peatin cuţi de coasă, emailate pe din îăuntru şi p« din afară, 1 bucată C şi suflite cu ziok, foarte durabile, 1 buc C. —.40. Cuti da coaas dda in r-i î„ - 'J? meat bogat, 1 buc. C. —.40. C«ţi de bergatno a lbastre negre, iasignial RTi? i i 1 bu - Coade de coase, pentru coase de cereale, 1 bucată C — 96. Greble da raSseTda‘Sreate, de şirofat pe coadeie simple de coase de lemn, 1 b aca ti C 140 Ta-ra umflării vitelor, pentra vite Cor. 6 . - , pentru viţei Cor 5.50. * * 172 / 4-

I?ag. 1 4

2 sau 3 teäiietiâo pot primi cotit şi tv tstit în Sibiiu,Boeeoanges 'îfr.‘ 23. - 251 1—1

3T Mare sucm scn Insenteto în „Feni* Poporului“, ősén wmt cetit* de asii de pcuctre de pretetmdeB«*, cQ* tonte ţările fi dic tette cemsrile iceifcle, «tt\t fBteligeBţt cât şi peper. •

Dé »eee» „Feaia Pepcrultri“ ette eel ««si potrivit crgtn peBtro publicare» * t»t Mal de irterate: pectru ccupsre* t*u ciu­tei cc, osci pest, ipci pentro vânzări, írsudári, «aspărÎM, deschideri de prăvălii fi alte in- (tât&ţfafii, ccns ţi anunţare» a tot felol de m.liivn ţi mieii ce tiebueee pextsosoelor «ăugsratic» iaa în fonâlie. — înfcnciţii sen* p** preţului ioeerateler ie d*u eu plăcere la

A dm inistraţia„ F o n F O F O R U L U I“ .

Fiiese de teatrude E m a n u i l S v x c i v a

potrivite pentru a ti reprezentate la sate: aNunta Ţiganului“ comedie origi­

nii Ii, îDtr’cn net, şerifii ic ver-imri, p r e ţ o l ...................................60 £1

nAu p iu a i la lârg* dialog coinic . 30 f ii „ Ţiganul în căruţău dialog coinic

ilene în verenri ediţia a IlI-e . 20 £L „Ţiganul cătand“ comedie orig.’Euiă

într’on act, scrifâ în verfuri edi­ţia & 311-* p r e ţ u l ...................... 30 fii.MC* Să pot procura dela „TIPOGRA­

FIA POPORULUI“ din Sibiiu p tw c m ţi deîa au to r în M agarein n. p. Biitkos (N .-K uktllîo vtn.) trim ite ţi p re ţu l înaintt, p ice 5 £5. p en tiu poţti, ciupii un exem plar.

nH

i

33

în fa b r ic a d e Var d in O r îa ise arde hí expediază prompt

zilnic, în mare ni mic

re n u m itu l

I

jjbor de p:atiû çi egerâ.

Preţ moderat, eerviciu prompt ti rea?.

L Bancku, Or lai176 12—20

3 E

C e ti ţ i ş i vă m iraţii îCkaz.e de felul acesta ca ncai ai în viaţi!

6 0 0 d e o b i e c t e n u m a i e u 4 2 0 K .1 «elogiu de predzicne acrit, cu lanţ, pentru

carc ! e dă garanţi de 3 aci, o cravată elegantă de ttiătasă, la m edi, 3 batiste, 1 straJucit mei p tn tiu bârtatj, cu peatră . scutrpă imitatî, 1 garriiură de podoabe femeieşti elegante, 1 frumos ccllier de măr­găritare orientale, p :doate fcmeieşii la icodâ, cu copcii libere, 2 bratate eiegsntr, 1 pâreche de cer:ei frumoşi cu copcii libere, » minunată, cglinilă de bu­zunar pensru toaletă, 1 portofel de pele, 1 păreche de betoni pentru manjete din aur double de 3 grade cu c.opdi libere, X foarte elegant album pentru ilu­strate, ca cele mai frumoase regiuni ale lumi1, 3 obiecte comice, bune de distracţie pentru tineri şi bătrâni deopotrivă, 1 cu te practică pectru corespon­denţă de dragoste între dame ţi dame:, 20 de cbiete de corespondenţă şi mai mult de 500 de obiecte necesare întx’o casă. — Toate acestei, cu tcate efi ceasal singur plăteşte sucea ace«.sta de bani, se pot căpăta ncmai pentru 4 cor. ao fii Obiectele să trimit cu rambutsl, oii cu trimiterea înainte a bani­lor pe ad;esa: (211) 2— 1

Wstner Centrii-YemrCitra F . IL T U ST , ţ n k t u j{Fm e ^ 8 ,

NB. Cine comat dă 2 pachete, capătă n b a t wn biiciu cog.ez pri&a. Pentru tel necotaspunzător,

. banii se refauoa.it.

ÏOA1A POPORULUI

Cuptoare „TriUnwîn toate mărimile şi diferitele

Marca „T R1 U Hl P H %Catalog m trimite ltt dorinţa f

_ . . . . . P irw «.

Triumph-Werke"fabrică de cuptoare şi sobe

W E L S , Oberoîterrelch (Aoitrii-^;, R e p r e z e n ta n t în Sibiiu;

b* H.'1 ll~lî *ttt)

JOSEF J1KELI, strada Cisnâd

=£ im lum

A V I S O ! -W

PRĂVALTA d e HAINE— pentru dame şi domniJosef Schlesinger 193 u-

m a p e N ie». 2 2 ce află del* 2 0 I u l i e 1 8 1 1 is

S 5 * t i r a < l a O i s s n á c t i e i N r * H l

3 C S ES

ţţjnMUHiwwiiw

■ » K B Tot felni de tipăriturim oderne

ezecnli ieftin, grabnic çi ctxţtieEţic«

î f Tlpifrala poporului-- SIBIIU • •

nti-nk Mî.cel&.nîor Nr. )2.

s a

Pentru orf-ce ocaziere »fiu

D IF E R IT E IL U S T R A T E FRUM OASE

5n m&ie alegere ţi cu diferite preţuri.

T O T F E L U L de B IL E T E de VIZITĂ

în cel mu modern util.

H Â R T IE de E P IS T O L E

în diferite preţuri şi c«Iit£ţi.

B IL E T E de C U N U N IE

dela cele ncsi dmple până 1» cele ifflßi fiae‘

■ I I I

Jncjîerfsst jentr# cumpărători ji proprietari de #M OTOARE D E BENZJ^rfftVH “ » ■ » B V ^

stabile, precum şi io co m o b lle pentru îm b lă tit, şi pe“trUp^ r'Cu construcţie 6®o»reţtt^ probată, sunt de vânzare cu preţuri ieftine, direct dela producător. Düífiel, m #tra

Se esecută ieftin şi conştieDţios tot felul de reparaturi !*. tne *par*te <s9 oleiu brut şi benzin, efredelire dé cilindri, măciuci nouă, verigi, ’ ^

i lv a n iaţi aprins, precum şi toate lucrările ce vin înainte la motoare

m t S in g u ru l a te l ie r s p e c ia l în T ra n s

Ferd. Z a lle rJjîsiitid peniru ccnstrucţie de motoirt, masm» ţ

S ib iiu , s tr a d a F r a n c lsca n iler ^ ' £laJgftti) de »c£fl ;Motoarele mele sunt executate foarte precis pe baza unei Pr*x®. ®■— ■ -..........- — mai fuperioare altor motoare etra

I*'FOAIA' ftOPÖRÜLÜL Pag. 15

C e I m a ' n , a r e * u c c e s :; ,000 s«™«“" * !rKral c° molorpcjlfJ0W 8 Jfl cJfcaiaţie —---------

Vísíilüs garnituri da’trearatcu motor ——■ ■

rubrică de motoared#l, renuimt» fi*»»« _

K á lla i L A J O SB u d a p e s t , G y á r - u t c a 2 8

ln,. r..„ tot, locul. I Catalog principal gratis.

Intre toate motoarele exis tente recunoscute ca cele mai simple. 16215-25

...

Scoaba şi alta uneltipentru zidiri 192 6 - 4

{.bricit bun, s# afl& în depozit în ®*ntö*í» —- —— r mare fi ieftine I» —

ANDREAS RIEGER îfi Sibiiu..Ihtj d» preţuri ss trimită la carer® gratis şi franco.

iri da masă mM8fcu 52 şi 60 fileri la cum părare

■■i* cel puţin 50 litra ofere negustori* 57 3 2 - da vinuri

JOSBF SOHUX.TZSibiiu, strada U rezulu i 2 0 .

Atenţiune!5 0 ,0 0 0 p & r e o l i ! d e g h e t e . ■4 pireehi d e g h e te n n m a i ©or. 7 5 0dint. <? az\ c* «alt« fabrici mari au încetat '<• V),Lt “ lnc/«dinţst a cheltui o mare cantitate v L : l 0 ,nc s“b preţul de fabricare. D ed ea rând î rlr «.ti te 01 ?'noar*i pentru domni şi

^ dame, de piele bruni saa neagră, ga- cd j.'; “ t&,P* biintâ ca cuie, foarte e?eg, fasonul Ccsti “ »nmea conform Nr. T o m 4 pSrsrflil*

«mai 7 cor. espediţti pei ratnbursi.

H, Splnj*rn> Export de g h & in

Oraoovi* Nr. 137. * i?~SAimbul * admis sau banii retour.

Oapsicl comp.,• I itim itor p in tra

^ lL, r ; P a i " ' E x P « H « ’'* felrnSS a* “ ?* wî®nit d* *aH, c*r» == Ia S t * “"“ it*«5 wîricţio*.>>39r«

fi r*«*U = *UI. “1* £ftQxi irnli-mtlllL -.-o-*

T' w , *?**»»« «* w ui«i w, i*#yIHdob?*^ ■*I?0., P* î" to%t* *»*

. " * •

s , l “ K la i *“ < * » « i»> 4 “ ' de »>»• în Prag«. :: 54- ; < « ■ « > « . i „ , ? =

’ l* tihddL 293 54—43

- S o rv le lu solid* pronfigrt Şi eonşttianţSos. -

'."PRIMA F A B R IC Atraa*ilv»nă m%. şi rag. privilagîată da

Casse k íu sí M » Mtymt k artă fi «stracffc9 *. . „ ... , , 7 .- --------- _ JJ 18_ 3 0îaatalată cu forţă elao'Srîiîa

E . P U R E C E S I W I m — I V a ş g y a x * - 'f Strada Faurului.. (Schmiedga33e) Nr. 19.

W

C a ta lo a g e d a p r a ţu r î g r a t i s ş l f r a n c o .

A t e l i e r d e c u r e î ă r i e , ş e l â r i e ş i c o f e r ă r i e t

ORENDT G. & FEXR I W .(odinioară Societatea cur clarilor.)

Strada C isnădiei 45. SIB IIU . H eltauergasse 45.

Magazin bogat în articole pentru căroţat, că lărit, vânat, sport şi voiaj, poclăzi şi procovăţu ri, portm onee şi b re te le so lid e şi alte artico le de g a lan ter ie cu preturile cele mai moderate. C urele de m aşini, cu re le de cusut şi legat, Sky (vârzob i)

____________ permanent în deposit. 62 17—Toate articolele din branşele numite şi reparatura lor se execută prompt şi ieftin.

Liste de preţuri, Ia cerere, se trim it franco.Comande prin postă se efectuesc prompt şi conştienţios.

Mare deposit de ham uri pentru cai d e la so iu rile cele m ai ie ftin e pană la cele mai fine, coperitoare (ţo lu r i) de cai şi cofere de că lă torie .

SS3E ------- Q : C 3

Berea albă şi neagrădin

B e r e r l â ' d e l a ■ T r e i - S t e j a r îî n SIBillU

: este foarte bună ş î gustoasă! =Această bere e

căutată şi sa bea cu plăcere de toţi cari o cunosc, atât la oraşe cât şi la sate. 107 21- DRE1 EICHEI1 -

;pwppaşgg;Jwr.i.i.ni..«*

»CGivruiüErre scmutzmub J / ^ ’...... <m

M d C H I a i

C ă b e re a n o a ­s tr ă e fo a r te c ă u ­ta tă ae p o a te vtxlaa şi d e acolo , c ă cum ­p ă ră to rii se în m u l­ţesc m ereu .

Poriaid şiRomknssment

de Sraşav ?i jJsacinsr

P e n tr u z id ir i

Y H

SnpMiltiri I? şinni StBtltirîjB tmtit.ou ochiuri îa ori ea anărima şi gro- 3Îma a aâ.nnei, psatra tot fatal da

închiaori. 113 21—82

îm p le t itu r ă „ B a c u la “Materiala! da zidit îa viitor.

Ieftineşte orioa zidiră. :

C aro3 F . J ic k e 3 i3 S î

Flsr de Cndslr îa rada, flsr modelat, fler Ui îada

şi fler de Încheiatla 600 profila ţi dim»a- siuni 83 află în da oaU,

T ^ e V jc

da fiar oa~ răcit Ss tira a tp r» - cnm şi Fi-

tia p»Pumpa peatru fâatâai şî slfis

industrii Sfredela de găurit piaâotetl

şi la fâatîat.

ş i ASIda»!

Pagi 2 fíöAíA’ p-DPDRüLai m

In ajun.

Duminecă era ziua sorocită pentru pri­mirea oaspeţilor şi Sara de cunoştinţă. Blajul îmbrăcase deja haine de sărbătoare deosebită. Grupuri de orăşeni şi săteni îm pestriţau piaţa, cei mai mulţi grămădiţi în apropiere de catedrală, în dreapta că­reia se vedea deasupra unei porţi scris: „Expoziţiunea istorico-culturală“ a despăr­ţământului Blaj, tineri îmbrăcaţi în haine negre, cu pantlici mici de deosebite co­lori, se pregătiau de Wunca grea, ce-i aş­teptă pentru a fi de ajutor oaspeţilor, ce vor sosi. Se vedeau şi feţe îngrijorate, căci ceriul .ameninţa to t a ploaie. îngrijo­rarea s’a dovedit neîndreptăţită, căci ziua Sfintei Mărie şi cele următoare au trecut sub un cer senin şi fru'm'os.

Ceeace a da t o strălucire nespusă ace­stei sărbători, a culturii naţionale romlâne a fost prezenţa în Blaj a tuturor arhie­reilor români. C ătră seară a sosit epis­copul Lugojului, Dr. Vasile Hossu, care a venit în tovărăşia fraţilor Mocioni din ve­stitul neam1 al binefăcătorilor naţiunii. La şase ore sosesc episcopii Dr. M. Cristea din Caransebeş şi I. Pap din Arad. Rev. domn canonic Dr. Isidor Marcu venit la

' gara KüküllöSzög — un nume, care nu în­semnează nimic — îi întimpină cu o vor­bire caldă, care se termină cu urale însu­fleţite din partea mulţimii venită să pri­mească oaspeţii preasfinţiţi. Răspunde episcopul Pap. La orele şapte trenul aduce pe venerabilul M etropolit Meţianu dela Si­biiu, pe care adâncile bătrâneţe nu l-au Împedecat să împodobească serbarea na­ţionala cu prezenţa sa. E întinipinat de o Imulţime mare de domni şi popor în frunte cu canonicul Dr. I. Marcu, care-i urează

' bunăvenire. Cu vorbe adânc sim ţite îi mulţumeşte înaltul oaspe. Tot Duminecă a sosit şi episcopul D. Radu dela Orade. La sosirea arhiereilor s’au tras clopotele catedralei.

Intre oaspeţii aleşi sosiţi încă de Du­minecă se văd o mulţime de clerici înalţi, canonici dela episcopiile unite, asesori con­sistoriali dela cele neunite, protopopi şi preoţi. Blajul părea uneori scaunul unui m are sinod preoţesc al tuturor preoţilor români. Erau însă şi mireni mulţi, depu­taţi dietali, advocaţi, proprietari, meseriaşi, negustori şi popor mult, foarte mult, care da faţa frumoasă pieţii şi stradelor ora­şului. Dintre fraţii din România încă s’au grăbit câteva sute să alerge la serbările noastre, ca să dovedească şi în felul ace­sta, că graniţele politice, cari ne despart de ei, nu mai sunt graniţe, când e vorba de-a ne afirma unitatea culturală. Sena­tori, deputaţi, ofiţeri, funcţionari înalţi de prin ministere, profesori universitari, cum Sunt domnii Bianu şi Mehedinţi, comer­cianţi şi proprietari mari, toţi au făcut drumul lung, care din Moldova, care de pe şesul Dunării, din Oltenia, dela Bucureşti ş. a., numai să ne arete dragostea lor şi- să ne îmbărbăteze în greaua luptă pentru păstrarea culturii naţionale româneşti.

Jo ţi arhiereii au fost găzduiţi la Ex­celenţa Sa, M etropolitul Mihali. Tot acolo a tras şi corniţele suprem Szász din Aiud, venit să reprezinte comitatul şi totodată si pe împăratul.

Seara s’au întâlnit aproape toţi oas­peţii, ca să se cunoască unii pe alţii. Şi-au petrecut un cias de vreme, schimbând S?orbe de pretenie.

Ziua întâiu, Luni.Un soare strălucitor îşi revărsa razele

preste Blajul în plină serbătoare. Dacă Duminecă în ajun a fost lume m ultă, acum p i a ţ a ~ era tixită. Trenurile de dim ineaţa ■aduseseră alte sute şi sute de oaspeţi. Dar veniseră şi ţăranii noştri din comunele învecinate şi mai îndepărtate, bărbaţi, fe ­mei, bătrâni şi tineri, cari toţi voiau să se bucure împreună cu fruntaşii neamului.

Dela catedrală dealungul pieţii pănă la reşedinţa m etropolitană se aşeză lu­mea pe amândouă părţile, aşteptând sosi­rea arhiereilor. Aceştia şi sosesc în curând îndreptându-se pe jos înspre catedrală. Lu­mea îi întimpină cu puternice strigări de „să trăească“ , arhiereii îi binecuvânta. în ­dată după aceea vine în tr’o trăsu ră 'metro­politul Blajului, întimpinat la poarta cate­dralei de întreg clerul m etropolitan în odăjdii Scumpe.

Se începe apoi s fâ n ta litu rg h ie , pe care o slujeşte însuşi m etropolitul îm pre­ună cu canonicii Blajului. La dreapta, în scaunul m etropolitan al catedralei, stă m e­tropolitul Sibiului, în scaunul canonical din dreapta episcopii Românilor. In tr’o parte şi alta fruntaşii neamului, domnii Gheor- ghe Pop de Băseşti, Dr. Teodor Mihali, Andreiu Bârseanu, deputaţi, apoi fruntaşi din ţară şi poporul, mulţime mare, care umple locaşul sfânt.

După evanghelie, Excelenţa Sa m e tro ­po litu l M ihali rosteşte o cuvântare despre fecioara Maria, al cărei praznic era. O cu­vântare plină de frum seţile graiului b iseri­cesc, plină de învăţăturile maicei noastre, sfânta biserică românească, plină de în ­demnuri pentru păstrarea bunurilor nea­mului nostru românesc. Din cuvântarea a- ceasta se auziau zgomotele valurilor, în cari firea noastră naţională se sbate în zi­lele de-acum, dar răsunau şi sfaturile; pe cari sfânta scriptură ni le dă pentru u r­mare, ca să potolim ducând spre b iruinţă lupta noastră naţională, — sfaturi, cari au răsunat din vorbirile tuturor arhiereilor no­ştri la aceasta adunare.

„Binevoiţi a suferi — ne spune pă­storul — ca cu acest nou prilej să vă rog cu M oise: „Aduceţi-vă aminte Ide zilele ,vea- cu lu i; socotiţi anii neamului n eam u rilo r; întreabă pe tatăl tău şi îţi va povesfî ţie, şi pe cei 'mai bătrâni ai tăi, şi-ţi vor Spune

— Şi iarăşi să vă îndemn cu în ţe lep ­tul : „Ascultă fiule învăţăturile tătâne-tău , şi nu lăpădâ legile mâicei tale!

„Ne-anr adunat creştinilor, şi o rugăm pe Maica Domnului, vie şi cea după jmoarte ca să ajute m oştenirii e i ; — şi precum Dânsa întru naştere a păzit fecioara, aşa şi întru adorm irea ei să nu părăsească b i­serica şi poporul românesc, care cu credinţa mărturisesc, că Domn este Isus H ristos, în tru m ărirea Iui Dumnezeu Tatăl.

„Pe această m ijlocitoare a noastră do- ioasă cătră Dumnezeu cu Iacrămi în ochi să o rugăm, ca să aline sunetul valurilor acestei vieţi şi să domolească tu lburarea neamurilor.

„Şi se va îmbrăcă poporul credincios cu bună cuviinţă şi cu tăria cea de sus, ca cu îndrăzneala lui Navuthe Israilteanul să poată răspunde lăcomiei lui Ahab celui de- acum ,,ferească-mă Dumnezeul meu, să dau eu moşia părinţilor mei ţie !“

Şi-apoi se revărsară preste credincioşii adunaţi m inunatele cântări ale bisericei, maica noastră. Erau mai minunate, mai

34înălţă toare , căci erau d i r i l T " ^ ^ lacob M urăşanu şi ne J j e de de mii de Români .^ i *de mii de Români strânsTla un > vingerea, că una suntem î • 0c tură, una în cugete şi jn cui.

Sfârşindu-se sfânta litUr*hJ zat îndată m esele n J / gl,e’ s aupentru aşt-

Şedinţa |.s

sericii române şi p e n t r u ^ e m ^ ^ bi' tului central. In fruntea tnesii 1" °0niite' cepreşedintele Asbciaţiunii, dl vi' seanu, având la dreapta ne arh dreiuB Meţianu, Dr. Dumitru Radu si T " Ioaa Cristea, iar Ia stânga pe arhiereii n ^ 0" tor Mihali de Apşa, Ig„atie pa ‘ Dr; V*- Vasile H ossu. Cei presfe ^meni strânşi în biseriqă au izbu tit în °3' nesfârşite, văzând căpeteniile biseriril mâneşti făcând cea mai frumoasă cu n Î

urale

ce am putut vedea vre-odată. I„ dosuj ■ hiereilor s’au aşezat reprezentantul lm! ' râtului şi al guvernului, corniţele sunrem din Aiud Szász, însoţit de şase funcţionarimai înalţi.

A dunarea a fost deschisă prin fra. moaşa vorbire a domnului Andreiu Bâr­seanu , din care dăm şi noi câteva părţi Dupăce face istoricul întemeierii Asocia­ţiunii, înşiră pe scurt istoria ei în adunările generale de pe vremuri pănă la cea din urmă şi învredniceşte de cuvinte.calde fru­moasa muncă a celui din urmă preşedinte, a răposatului Iosif Sterca Şuluţu de Căr- piniş. Apoi continuă:

Două au fost, după a fmea modeşti părere, motivele de căpetenie, care au con­dus pe părinţii noştri la înfiinţarea acestei A sociaţiuni: dorul lor de lumină, de îna­intare, şi sim ţul lor de solidaritate na­ţională.

Rămaşi înapoi în privinţa culturii faţî cu celelalte neamuri conlocuitoare, în urma! îm prejurărilor vitrege din trecut, Românii din această ţa ră nu doriau nimic mai fer- binte, ca delăturarea îngrăditurilor meşte­şugite şi nedrepte, care-i ţineau departe de izvoarele luminei, desfacerea legăturilor năbuşitoare, care le acopereau ochii minţi admiterea fiilor lor la învăţătură şi la *° felul de m ăiestrii, cu un cuvânt: mântuire* lor, nu numai din iobăgia corporală, ci nm vârtos de cea spirituală. . .

D orinţa aceasta ferbinte aa străm oşilor noştri o vedem exPr'maa

-1 Do®-toate plângerile şi cererile adresa ^nitorilor şi S taturilor ţării în cursli ^cului al XVIII-lea şi în Partea / " “ jieveacului al XlX-lea, începând de a c .ereUenergicului şi în veci neui'ţaţulul L nteiIoan Inocenţiu Micul, pănă w ^emenyitepiscopilor Vasile Moga şi *°. . , _ în a . 1°înaintată Dietei ardelene în a ntul c(1'causa Rom ânilor locuitori pe păma iese, num it şi săsesc“ şi Pa”a ^ ţiunile m em orabilei adunări e P' pul libertă ţii“ din 3/15 şi 4/1 ^ ^

N izuinţele înaintaşilor noştf ^ ^ timpul acesta le-aş putea afetnaer£jtlt vt* r-ul de lum ină al celui ce şi'a ,^care derea, cu chinul celui 'nse 0^ ’of) la carfîn apropiere 'murmurul unui însă nu poate ajunge, cu svalC area paseri închise în colivie, cu ^ licăriri de lum ină de planta,în întunerec. ca'ni

Şi când bă tu ciasid de 111 a jntr0duse|,a iobăgia se desfiinţă, cân se rânduie rânduieli nouă şi în t ara a^faS ntre ofll * cari nu mai făceau deosebire

j iNr- 34

FOAIA POPORULUI Fftg. d

!ăsau pe fiecare să se f^iceascătiti. „ v,rerea si putinţa sa, cu câtă râvnă ^ '" ‘d eptară părinţii noştri pe câmpul larg ft t in roade al culturii, cu cata sete fi b°Sa-' ei a sorbi din isvorul oprit mai

bucurie salutară ei razaÎrîu■„te cu câtă bucurie

’ ce se arătase în sfârşit şi pen-

<rU Fiiffostilor iobagi alergau din toate părţile la învăţătură, preste tot începu ră^

ridica şcoli mai mici şi mai mari, de {C 0‘j cu jertfe aproape supra-omeneşti, ^-rele se puseră în mişcare, însemnând

, hârtie alba slovă românească, Biserica naţională, începu a se organiza din nou şi în multe părţi ale ţării se înălţară din ce- nud altare nouă, drept semn de mulţă- mită Celui A-tot-puternic pentru norocoasa schimbare a lucrurilor.

In timpul acesta de reculegere naţio­nală se ivi, sau, mâi bine zis, se reluă jdeea înfiinţării unei societăţi, care să aibă de scop cultivarea limbii, sprijinirea tine­rei literaturi naţionale şi propagarea cuno­ştinţelor folositoare în 'mijlocul poporului: a unui „Partenon: romiân“ , a unor „serbă- tori olimpice“ , unde tinerii să audă pe bă­trâni vorbind româneşte“ , a unei însoţiri, care „din o contribuire, ce o ar hotărî sta­tutele", ar înfiinţa „un fond! pentru for­marea de bibliotecă română, muzeu român“ şi la care „literaţii noştri şi mâi ales! cei începători, m ai’nainte dea-şi da opurile şale pe mâna fiilor lui Gutenberg, le-ar aşterne spre o revisiune literară.

Ideea aceasta, reînviată de nou în acea­stă formă de venerabilul bătrân loan cava­ler de Puşcariu, pe atunci pretorele cer­cului Veneţia din Ţara Oltului, află răsu­net în toate părţile.“

Face apoi istoricul înfiinţării Asocia­ţiunii, şi punând întrebarea: Ce druni să urmeze Asociaţiunea noastră de aici îna­inte? răspujide: .

„Vom căuta înainte de toate să cu­noaştem poporul diji care facem parte, cu toate însuşirile şi particularităţile lu i : cu graiul şi obiceiurile lui, cu credinţele şi superstiţiile lui, cu portul şi cu felul de v>eaţă al lui, cu cântecile şi jocurile, cu J u ­mările lui artistice, cari atrag to t mai mult atenţiunea pricepătorilor şi care ne pot scrvi în adevăr de fală.

. Cunoscându-l, sau mai bine zis, cuno- Kandu-ne, vom căuta să cultivăm şi să perfecţionăin părţile bune, iară pe cele*e Ş să le delăturăm, întru cât ne va fi cu putinţă.

Ne voto îndrepta în deosebi cu dra-^ e pr‘virile la poporul nostru dela ţară, care ,°rmeaza Puterea neamului nostru şi Prim't 3 Pănă acum! ca un pământoi to T ^ . r0(^ or> căutând să-l luminăm deiV0!tae mji'oacelc culturii moderne, sia-i Jstfei -'ln *ncrederea în puterile proprii şi ştiu S-Sf acem dintr’ânsul un popor con­tre n • u* ma* folositor ŞÎeŞi Şi tării, pe

Vo'h ?tC CU 3tâta ^ăldură-ii AjoCia°(|i "!ea academică a conducătoruluisPlau<ţp -nU noastre a fost prim ită cuînsufleţite.

vorbirea Excelenţei Sale, a*re,a oară • v ,t lu r " im a n . t aSerală ,, 2l?e ^ xce enta Sa, la o adunare

ui Dr. V ictor M ihali. Erală

a Asociaţiunii. Întâiaariul 1867 .......Intaia oară, ..''(itv«rata * / ° St ales notarul adunării *! să cautpVaj - 5 la care trebuie să ţină ,ICa' Biserir3 St Asociatiunea, e bise- 1°rul: W a P/ inrit ordin dela Mântui-

a^ > învăţaţi toate popoarăle.

Pănă când o societate culturală stă încă în legătură de fică'cu biserica, îi aduce fo ­loase mari prin răspândirea culturii. Şi Asociaţiunea aduce în tr’adevăr roadele a- cestea. De încheere propune, ca din acea­sta şedinţă sărbătorească să se trimită M a­iestăţii Sale, împăratului o telegram ă de recunoştinţă, pentrucă cu 50 de ani înainte a în tă rit statutele acestei societăţi cul­turale.

Dl preşedinte A n d re iu B ârsean u tn u l- ţum eşte Excelenţei Sale pentru cuvintele rostite. Adunarea primind cu însufleţire; propunerea, hotăreşte trim iterea telegra­mei.

Se ridică apoi Excelenţa Sa, metropo- litul lo an M eţianu, care rosteşte o vor­bire aşa de frumoasă, încât au mişcat pe toţi ascultătorii. Iată ce a zis înalt Prea- sfinţitul :

„Ilustră adunare ! Dupăce domnul p re­şedinte în frumoasa cuvântare de deschi­dere a binevoit a aprecia şi participarea noastră, a Arhiereilor, la această întrunire, ţin să declar, că noi, Arhiereii, cu drag atri venit să conlucrăm! cu D-voastră la pro­movarea culturii religioase m orale a popo­rului nostru, fiind: aceasta o esenţială dato- rin ţă şi a chemării noastre. Iar eu, care am fost fericit, înainte cu 50 de ani, a pa r­ticipa şi la înfiinţarea acestei Asociaţiuni, m ’am crezut dator a participa şi la aceste serbări jubilare ale culturii şi ale unităţii noastre naţionale, iar aceasta a tâ t din recu­noştinţă, fiindcă preabunul Dumnezeu s’a îndurat a-mi reserva şi această, mare m ân­gâiere, cât şi din p ietate cătră memoria în veci binecuvântată a fericiţilor în tem eie­tori, şi mai ales a iniţiatorului întemeierii, a M etropolitului Andreiu baron de Şaguna.

Am venit şi eu, dim preună cu Prea- sfinţiţii domni Episcopi, Ia aceste serbări culturale şi naţionale, şi pentrucă să vază şi să înţeleagă toţi ai noştri, din apropiere şi depărtare, şi mai ales ceice nu apreciază după m erit valoarea „Asociaţiunii“ şi nu o spri jin esc după putinţă, că de,şi noi, Ro­mânii din acest stat, suntem îm părţiţi în donă confesiuni, fiind însă noi to ţi de a- ceeaş origine, de aceeaşi viţă şi de aceeaşi Ifyn'bă stramoşască, to ţi avem şi aceeaşi isfântă ddtonntă 'de a litera împreună la cul­tura şi înaintarea poporului nostru, pentru a-i asigura şi lui, şi nouă, un viitor tot mai bun şi mai ferice, precum fac aceasta şi alţi com patrioţi ai noştri, îm părţiţi în mai m ulte confesiuni, pentru înaintarea şi cul­tura proprie.

In fine am venit şi noi aici domnilor şi pentrucă, precum au binecuvântat înte- Imeerea acestei Asociaţiuni fericiţii noştri m etropoliţi de pie memorie Şaguna şi Şu- luţu, înainte cu 50 de ani, şi precum' a bi­necuvântat-o astăzi în sfânta biserică, şi Excelenţa Sa d,oinhul Dr. Victor Mihalyi de Apşa, Inaltpreasfinţitul M etropolit al Românilor gr.-catolici din U ngaria şi Tran­silvania, to t asemenea şă o binecuvintez şi eu, ca M etropolit al Românilor gr.-orien- tali din Ungaria şi Transilvania, şi să rog şi eu pe bunul Duinfrezeu, ca aceea ce bine­cuvântăm noi, ambii M etropoliţi români, cu imânile noastre dabile, să binecuvinte şi El cu sfânta să dreaptă, făcând, ca scum'pa noastră Asociaţiune să fie un isvor nesecat de cultură re ligi oasă-morală ş i naţională, în folosul iubitului nostru neam şi al iu­bitei noastre ^patrii, acuto şi în to ţi vecii“ .

Salută apoi pe venerabilul prepozit capitular, dl I. M. Moldovan, singurul pre­

zident de odinioară, care a mai rămas' în viaţă.

Cuvântarea aceasta naţională a bunu­lui păstor român a ridicat entusiasmul la cuhne. Boitele m ănăstirii (catedrala) se cutrem urau de aplauzele mulţimii. P reşe­d in tele , dl Bârs'eanu, 'mulţumeşte cu la­crimi, dorindu-i, ca bunul Dumnezeu să-i lungeasqă firul vieţii pănă Ia cele 'mai adânci bătrâneţe.

Vorbeşte apoi venerabilul canonic, dl 1. M . M oldovan , care bineventează în nu- jinele Blăjenilor pe oaspeţii în truniţi şi face, ca m artor ocular, istoricul în tâm plă­rilo r celor mai însem nate din viaţa Asocia­ţiunii. E fericit să poată constata, că Aso­ciaţiunea a ajuns la rezu lta te m ulţum itoare. Dovadă, că Ia în tâ ia adunare a Asociaţiunii au fo st de faţă 130 de persoane, iar astăzi Blajul nu e în stare să cuprindă num ărul acelora, cari au venit să se înşire sub s tea ­gul ei. Cere apoi ertare, că Blăjenii nu au pu tu t mulţumi pe oaspeţi în toate priv in­ţele^ Nu ne faceţi im putări, zice, că ne-am încum eta t a învitâ adunarea aceasta în tr’un loc aşa de mic. Nu am făcut-o din încre­d in ţare în puterile noastre, cari le ştiam a fi a tâ t de slabe, ci pentrucă să ne plecăm! dorinţei de-a se ţinea aceste serbări cultu­rale în locul, care este cel !m!ai vechiu cuib1 al deşteptării noastre naţionale. Nu cău ta ţi dară la puţina comoditate,*) ce vă putem 1 îm biâ, ci mai vârtos1 ap re ţia ţi sim ţem intele noastre de iubire frăţească, cu care vă îm ­brăţişăm .

Preşedintele m ulţum eşte, apoi ia cu­vântul dl V asile G o ld iş , care prin cuvinte înflăcărate, în num ele „Societăţii pentruj fond de teatru rom ân“ , salu tă Asociaţiu­nea. Ii m ulţum eşte p reşedin tele şi do reşte ■surorii mai mici cele mai frum oase şi mai m ănoase progrese pentru viitor.

P ro p u n e ri.Secretarul adm inistrativ al Asociaţiunii

ceteşte propunerile, cari au în tra t la biroul Asociaţiunii, a n u m t:

1. a dlui 5. M oldovan, ca să se trimită: binefăcătorului neamului Vasile Stroiescu o adresă de salutare iscălită de în treg pu­blicul, care e de faţă la serbări. ^

2. Propunerea părintelui A. Muntean din Sebeşul-niare (desp. H ida-H uiedin), ca adunarea să hotărască înfiin ţarea unei tipo­grafii şi librării în Sibiiu.

3. a părintelui A. M itra din Dum itra, ca să se studieze organizarea unor ateliere ţă răneşti pentru ţesu tu l odăjdiilor b iseri­ceşti — şi

4. a dlui Em il Korm oş Alexandre scit, din Grebenişul-de-Câmpie, ca Asociaţiunea să publice o foaie socială, economică şi co­m ercială, (nu şi politică) care să apară d e trei ori pe săptăm ână şi sa se trim ită g ra ­tu it m em brilor ţărajii ai Asociaţiunii. - 1

5. Propunerea dlui T. Bucurescu din Bănat-Comloş, ca să se schimbe § 40 din s ta tu te astfel, ca din taxele m em brilor a ju ­tăto ri să se trim ită Ia eassieria centrală nu ­mai 20 Ia sută, iar 80 la su tă să răm ână pentru agenturi.

S’au ales1 apoi comisiunile, iar r a p o r ­tu l g e n e ra l s,;a socotit cetit. Din el lăsăm; să; urm eze pe pagină u rm ătoare , ce n i-se pare mai <te folos! pentru cetitorii noştri.

) Blăjenii au ostenit şi au făcut jertfe, de ean nu s au mai învrednicit încă nici una din cele 49 de adunări ale Asociaţiunii. Despre acensta mai scriem la alt loc.

Pag. 4FOAIA p o p o r u l u i

D a te d in R aportul g e n e ra lal comitetului central al „Asociaţiunii pen­tru literatura română, şi cultura P°Por‘i ^ român'" fcătră adunarea generală din şi 16/29 August 1910.*)

M em bri. Pănă la 1 August a. cor. erau înscrişi următorii m em bri: 9 onorari, 118 fondatori, 316 pe viaţă, 1939 activi (or­dinari), cu totul 2431, ceeace însamna, ca numărul membrilor s’a sporit eu 395 m curs de un an. Pe lângă aceşti membri, Asociatiunea a mai avut pănă la 1 August acest an aproape 11,000 (unsprezece mii) de membri ajutători, cei mai mulţi ţărani, ceeace însemnează un moment nou şi de cea mai mare importanţă în viaţa institu- ţiunii noastre naţionale. Date mai am ănun­ţite cu privire la membri ajutători, cari alcătuiesc floarea ţărănimii noastre, ni se făgăduiesc pentru sfârşitul anului. Aici scoatem la iveală felul, cum îşi înţeleg fruntaşii noştri (la oraşe, apoi la sate mai ales preoţii şi învăţătorii) noştri din deo- ..sebite părţi ale pământului românesc din patria noastră, chemarea de-a sprijini cea mai mare reuniune culturală a Româniloi.In fruntea despărţăm intelor (63 cu totul) se află Sibiul cu 140 de membri (6 fon­datori, 33 pe viaţă şi 101 ordinari), ur­mează Blajul cu 120 membri (4 fond., 4 pe viaţă şi 112 ord.), apoi Braşovul cu ,119, Năsăudul cu 93 şi Săliştea cu 80**), Sătmar-Ugocea (Ia marginea Rom ânism u­lui) cu 78, Şimleul cu 76 de membri. In­tre 60 şi 70 de membri au despărţăm intele Abrud-Câmpeni, Făgăraş, Dej , Lugoj şi 'Oraviţa, între 50 şi 60 Gherla, Murăş- ■Oşorheiu, Reghin şi Timişoara, în tre 40 şi 50 Beitiş, Bistriţa, Orăştie şi Sebeş, în tre30 şi 40 Bocşa, Brad, Cluj, Deva, Dicio- Sănmărtin, Haţeg, Hida-Huiedin, Lăpuşul- ung., Mociu, Panciova, Vârşeţ şi Zârneşti, între 20 şi 30 Agnita, Aiud-Teius, Alba- lulia, Caransebeş, Mediaş, Mercuria, Mu­răş-Luduş, Mtirăş-Uioara, Nocrich, Oradea, Tăşjiad, Treiscaune-Ciuc (săcuime) şi Tur­da, în tre 10 şi 20 Ceica, Ciacova, Cohalm, Dobra, Ibasfalătt, Lipova, Mărghita, Sân- Miclăuş, Sighişoara şi Teaca, mai puţin de10 Beşcherecul mare, Buci iun, Buzi aş şi FI ăl magi u.

D e sp ă rţă m in te le . Din cele 60 de de­spărţăm inte, câte a avut Asociaţiunea la sfârşitul anului 1910, 40 au desfăşurat o tnuncă m ulţăm itoare, şi anume Abrud-Câm­peni, Agnita, Aiud-Teius, Beşcherecul-mare, Beiuş, Bistriţa, Blaj, Bocşa, Brad, Bran, Braşov, Cluj, Dicio-Sănmărtin, Gher­la. Haţeg, Hida-Huiedin, Lăpuşul-ungur., Lugoj, Mediaş, Mercuria, Mociu, Murăş- Luduş, Murăş-Oşorheiu, Murăş-Uioar.a, Nă- .săitd, Nocrich, Orade, Orăştie, Oraviţa, Re­ghin. Sălişte, Sân-Miclăiişul mare, Sdtmar- iUgocea, Sebeş, Sibiiu, Şimleu, Tăşnad, Turda, Vârşeţ, Zârneşti. Cu toatecă şi snunca unora dintre despărţăm intele înşi­ra te mai sus tasă de dorit, totuşi sunt înşi­ra te între despărţăm intele harnice, fiind Com itetul încredinţat, că oamenii din frun- itea lor lucrează cu însufleţire pentru a Irezi poporul dela sate din întunerecul ne- ştiinţei, cu toate îm prejurările grele, în cari trăiesc aceste despărţăminte.

Celelalte despărţăm inte n’au desfăşu­ra t aproape nici o activitate (muncă) pen­

~) Recomandăm cu totdinacUnsul cetire acestor -dat«, cari arată ce se poate fa c e sub scutul A sociaţiunii.

**) vrednicii negustori şi meseriaşi români.

tru răspândirea culturii în popor, ba unele nici n’au funcţionat. Fata de anul 1909 tasă, numărul despărţămintelor liarmce a

crescut cu 11.Activitatea cea mai însem nata a dea-

părtămintelor a fost răspândirea culturii între ţărani şi cărturari, aranjând prelegeri poporale, conferenţe, reprezentaţi, teatrale, şezători culturale, cursuri de analfabeţi, expoziţii şi înfiinţând agenturi şi bibliotecipoporale la sate.

Prelegeri poporale şi conferenţe pentru cei cu carte mai m ultă. Pentru a înlesni tinerea prelegerilor poporale la sate, în cursul anului 1910 Com itetul cen­tra l ’a îm părţit ajutoare de câte 100 cor. despărţămintelor Abrud-Câmpeni, Alba-Iu- lia, Beiuş, Brad, Braşov, Ludoş, Lugoj, Mercuria, Năsăud, Orade, Panciova, Sălişte Sebeş, Şimleu, 200 cor. desp.^ B istriţa şi câte 50 cor. desp. Turda şi Zâineşti.

Despărţămintele astfel aju tate au ţ i­nut 305 prelegeri poporale, dintre cari Să- Hştea 68, Năsăudul 51 şi Braşovul 44. AÎba-Iulia n'a ţinut nici o prelegere, din cauze deosebite, Beiuşul 6, M ercuria 6, Murăş-Ludoş 7, Panciova 1, Şimleu 5 Tur­da 2, cu toatecă fiecare era obligat să ţină cel puţin 10 prelegeri.

Numărul prelegerilor poporale ţinute în cursul anului 1910 au fost de 497, din­tre cari 13 ţinute de conferenţiarul Aso- ciaţiunii. La prelegeri au luat parte aproa­pe o sută de mii de ţărani. In 133 de pre­legeri s’au vorbit de chestiuni culturale, sociale, morale şi religioase, în 97 despre economie şi ramurile ei, în 60 despre Aso- ciaţiune, în 58 despre boale şi păstrarea sănătăţii, în 49 despre asigurări, însoţiri, în 26 despre limba şi literatura română ş. a.

Cei 231 de conferenţiari au fost 82 de preoţi, cari au ţinut 140 prelegeri, 61 de învăţători cu 104, 22 de profesori cu 92, 19 advocaţi cu 37, 17 funcţionari de bancă cu 29, 14 funcţionari administrativi (notari ş. a.) cu 18, 2 agronomi cu 16, 1 medic veterinar (doctor de vite) cu 11, 5 medici cu 9, 5 studenţi cu 9 prelegeri ş. a.

Conferinţe pentru cărturari s; au ţinut 61 în 14 despărţăm inte. Conferinţe siste­matice au fost numai în Bistriţa, Blaj, Brad, Braşov şi Sibiiu.

Cincisprezece despărţăm inte au aran­jat şi reprezentaţiuni teatrale, serate ar- tistice-literare cu cântece, declamaţiuni şi cetire.

învăţarea analfabeţilor (a oamenilor mari, cari nu ştiu carte). Cursuri cu oare- cari rezultate s’au ţinut numai în nouă des­părţăm inte, anume Beşcherecul-mare (o comună, au învăţa t a scrie şi ceti 18 inşi), Cluj, (2 comune, 31 elevi), DicioSânmărtin (7 comune), Gherla (2 comune 'cu 65 elevi), Ibaşfalău (o comună, 7 elevi), Lăpuşul-un- guresc (2 comune, 12 elevi), Mercuria (o comună, 10 inşi), Murăş-Luduş (5 comune, 76 inşi), Sibiiu (o comună, 17 inşi).

în soţir i econom ice. Desp. Bistriţa şi Bran au înfiin ţa t în 15 comune însoţiri pen­tru asigurarea vitelor în legătură cu cen­trala din O răştie ; desp. Cluj p bancă po­porală Raiffeisen în F e iu rd ; desp. Mediaş bănci poporale în patru com une; despărţ. Mercuria o bancă poporală în Rod şi o reu­niune de cântări în M ercuria; desp. Murăş- Luduş 2 reuniuni de tem peranţă (de-a nu mai bea beuturi spirtoase) în Lechinţa-de- Murăş şi Iclandul-m are; desp. Năsăud to-

St, S|Í

vărăşîi de consum în ppk.Rodna veche, Telciu si Vpentru procurarea tnaşi„ilo ^ Mintiul romanesc şi Rcbri « » % ,tru comune societăti de ' * ’ <ar i:> > desp. Sebeş o banei popo,'","".'*™»:',' desp. Z ir m ş ti o bancă » Ci,,; mărului. Aceasta activitate a r i ^ telor Asociaţiunii e de cea pârfe- seninătate şi vrednică de w ’ "larî*

a despiir mai

lauda t-------* «V muyei a rio* - ' 1tul ui N ăsăud. Cele 50 de mii dăruite de binefăcătorul neamX' dl Vasde Stroescu pentru a face' gandă cât mai mare şi CU mai h > teală pentru înfiinţarea astorfe! d ^ ţ in , vor ajută foarte mult să ne ori la sate şi pe cale econotaică.

E x p o z iţii. Câteva despărtăminte • a ran jat când cu adunările cercuale ' poziţiuni. Desp. Agnita: expoziţie de r sături şi cusături în Cincul mare, cu p! ste 900 de obiecte, împărţind premii ţ p reţ de 133 coroane. Desp, Bhj: poziţie de cusături şi ţăsături în Oli îm părţind premii în sumă de 52 coroa:*. D espărţ. Bran: expoziţie etnografica (a to t felul de lucruri întrebuinţate de j> por) în Moeciul-de-jos, cu premii. Den Lăpuşul-unguresc: o foarte frumoasă ;i- »poziţie etnografică în Lăpuş, dela cn s ’au trimis gratuit .41 de obiecte pe:n Muzeul naţional din Sibiiu şi un «!tei cu 92 de fotografii cu vederi şi porţii din despărţăm ânt. Desp. Năsăud o esp> ziţie etnografică în Rodna veche, împir- ţind ţăran ilo r premii în valoare de 13 cor. Desp. Sălişte: o expoziţie de por: şi una de lucru de mână în Vale, irap ţind premii de 22 cor.

Desp. Braşov a împărţit între ţărani din Ghimbav şi Cristian altoi şi totf* de sem inţe, iar sătenilor din Arpatac m cum părat o maşină de tăiat sfecle, cii ' cor. Desp. Zârneşti a dat spre °°si, ţăran ilo r o maşină de tăiat sfecle ş. u de stru jit cucuruz.

A lte ş tir i frumoase » * * * m in te . Cu sfârşitul anului ^{amintele Asociaţiunii au a tun şi 375 biblioteci Pop°r^ despărţăm inte, dela cart sa _ poarte în cursul anului, ceh: >ale lor au avut 6000 de c e i »

Desp. Agnita, A r f T ^ . . . , s triţa , Blaj, Bocşa, > g Cluj, Gherla, Lugoj, , ’ ^ p Sibiiu Şi Şimleu au mai multe, mii i ‘ /j"f egerilor P»Pa,!' nărilor generale şi a P ,j..

B ibH oteca A S o c W i ^ î i ! ^

şitul anului trecut ^lume, 6607 broşuri şi , |a /:

A verea curata a As0 q22 • şitul anului 1010 a f**9 bani • a ^ic

In anul Í 91Í ' ^fundaţhine de Pres C Qrigo '1 , ‘ roane dela ferfatul Dr _din Sibiiu. Afară de apetre ^ daruri dela răposat» Vli,,a ;,Alb^..r- cele zece tnii tnii

cof-e zece mii dLJ e ndrCi,i ..... de coroane. ^ dâruit .fesor în Braşov, a da ţO ,

Andrei C o ^ ^-. „i.i+narelor P‘ , -tude 1schimbul a ju ta re o ^

ţiune Pe .timpU ’dga mulţi ^ bună de urmat de

FOAIA POPORULUI

cedinţa prîmă»

Expoziţia* care s’a sfârşit

DUP» noiinerilor de pe pagina ctirea Pr°P. frpce în una din

3 a cur-. 'f ,ire3 P hlicul trece în una om t« .-

f noasta P«b,2 e dl profesor O. Pre-J‘.t gimflaZ,u ‘ ‘ ”'"'u'rp

des■chide expoziţ'8prin o vorbire

f-T - T ’” cuprinzătoare. Expoziţia, ne dar hărnicia ţărancei romane,

» * t?,e român si despre cultul fer-' scriaş1'1111 ° :storiei române la Blaj.

rapori, - > r . B anche tu l.

banchetul în pavilionul anume A Tpentru serbări în curtea gimna-

“ ’f1 c „î nreste 700 de persoane aşe- i U întâiul toast .1 *

„ -« d in te le adunării in onoareaC 3 - atlllui. Tot ‘ SUIlt ‘n P IC10a‘ e" .|n1pa ,«p ovatiuni M aiestăţii Sale, iar

di» s ibiiu) i -r imnul „Doamne ţine şi p io tege .*':ltVorbeşte apoi dl V asile G old iş, care

n|ine de entusiasm îşi spune, nu nu- pi'i îi^umele celor douăzeci de mii de Ro- nlni adunaţi la Blaj, ci şi în numele celor bilioane, mulţumită şi m andna, ca astazi, ,,;d s’a pus o nouă peatră unghiulara

unităţii noastre-dulturale, to ţi arhiereu no- «iri sunt în frunte!“ Iar când vorbitorul isprăveşte cu vorbele „M etropoliţii români că trăească!“ , izbugneşte o furtună de aplause şi aclamări. Publicul se ridică de pc scaune, împreună cu arhiereii, şi ca va­lurile mării se rostogoleşte cântecul^ nos­tru de războiu „D eşteap tă-te R om âne , tiin care se cântă strofa întâiu şi stiofa „Preofi cu crucea '11 frunte“ . Corniţele Su­prem ciogneşte paharul cu arhiereii, mu­zica intonează imnul „Astrei“ (Asociaţiu- nii) compus de măiestrul Iacob Murăşan.

Se ridică Excelenţa Sa, m etropolitul loan Meţianu, care mulţumeşte dlui Gol­diş pentru vorbele frumoase adresate ar­hiereilor şi knulţumeşte şi publicului pentru aelamările făcute lor. Spune apoi, că două datorinţe 'mari au adus de astădată pe ar­hierei în mijlocul turmei lo r: sentimentul datorinţei faţă de chemarea lor de-a fi a- colo, unde e turma, căci „soartea noastră* legată de soartea turmei, iar soartea tu r­bei de soartea noastră“ . I-au mai adus aici ?■ sentimentul iubirii de neam. Doreşte, 0 bunaînţelegerea să domnească la popo­si nostru, pentru a putea lucră cu toţii ""preună spre binele şi fericirea neamu- ““lui- Cere binecuvântarea Celui-de-sus, Q tot ce facem, să fie bun şi folositor ob- 5*e'i apoi ridică păharul în cinstea celorce (onduc Asociaţiunea.

Excelenţa Sa, 'metropolitul D r. V ic to r• 'nali vorbeşte' despre înţelegerea, care J Uie să downească pururea în tre cele

confesiuni române. In trecut amân- 1 Metropoliţii iscăliau scrisorile îndrep-

A păratul. Şi în viitor, toate lu- ■e mari trebuie să le săvârşească îm- . n - Şalută apoi cu dragoste pe oas-

ieau Ven * *n ^ a şu l Blajului, care tot- "a a ost primitor de oameni buni.

Ui asesor consistorial N icolae Ivan l Păharul în onoarea dlui Szász Io-

iest3 i-e~rezentantul guvernului şi al Ma- l io n a a*C’ *n Sanatătea celorlalţi func- ccac/1 suPer'orî administrativi veniţi la a- tas,a adunare.

U ef^ S Unc e ^ c°mite suprem Szász Jo- 'P u n e^6 mu*tumeşte părintelui Ivan şi nilor '{M nu_nuinai privirile tuturor Româ-

ea Tis^ pănă'n Carpaţi sunt aţin-

tite, în zilele acestea, asupra Blajului, ci şi atenţiunea Maghiarilor şi a guvernului ungar, care cu ’multă bunăvoinţă l-a trimis să-l reprezinte la acest praznic al culturii româneşti. Nici când ri’a avut prilej să facă guvernului o dare de samă aşa de plă­cută ca acum şi făgădueşte, că va face un raport favorabil celorce l-au trimis, ceeace orişicine ar fi trebuit să facă, dacă ar fi luat parte la aceste serbări. El e convins, că; m area m ajoritate a M aghiarilor se bu­cură îm'preună cu dânsul de progresele fă­cute în cultura naţională, după cum se poate vedea acum la Blaj. închină cu do­rinţa de înaintare pentru Asociaţiune şi cu dorinţa de unire între popoară în iubii eapatriei. •

Vorbirea frumbasă a comitelui supiem au fost adeseori întreruptă de aplauselepublicului.

Vorbeşte apoi cu însufleţire deputatul nostru iubit, dl Ş tefan C. Pop , întim pinat cu ovaţiuni îndelungate. Spune vorbele fe­ricitului m etropolit dela Blaj, Âlexandiu Sterca Şuluţu, care a zis: „Acela, care din cauze confesionale va căuta să bage cearta în ’neam, să fie blăstăm at!“ Suntem un popor, care nu este ertat să se îm partă în partide. Vorbeşte apoi despre Societatea de teatru român, care urm ăreşte to t înain- intarea culturii ro'mâne, aduce laude femeii române, care e păstrătoarea limbii şi^ su­fletului naţional şi roagă pe to t Românul să facă din casa lui un altar al limbii ro­m âneşti.

Urinează apoi iubitul nostru B adea G h eb rghe P op de B ăseşti, care cu lacrămi în ochi vorbeşte de poporul nostru sărac, care e în să un trunchiu cu ramuri strălucite şi fructe minunate. învăţând din trecut, n’avem pricină de-a ne perde nădejdea, pentrucă Dumnezeu e cu noi şi noi suntem tari în credinţă. Să dăm Cezarului, ce e al Cezarului, dar nu vrem să perim şi nu vom peri. închină pentru toţi Românii cin­stiţi.

Acesta a fost cel din urină toast ofi­cial. Publicul adunat cerea cu tărje să vor­bească poetul neamului nostru, dl Gcta- v ian G oga. Şi a vorbit, cum ştie să vor­bească poetul, cald, însufleţitor. Mai în ­tâiu rosteşte cuvinte de respect la adresa lui Badea Gheorghe, căci bătrâneţele tre- bue cinstite, cu ele fiind înţelepciunea. Pe toţi ne-au cutremurat un fior sfânt, când am călicat pe petrile istorice ale Blajului, unde înainte cu 63 de ani Bărnuţiu a sta- to rit pentru totdeauna crezul nostru naţio­nal. Astăzi am văzut întâia oară icoana în­treagă a poporului nostru. S’a vorbit de cei mari, dar mai vârtos trebuie să ne adu­cem aminte de cei mici. Sunt preoţii, învă­ţătorii şi ţăranii noştri dela sate, cari for­mează neamul nostru. închină în sănăta­tea acestora.

Aplause însufleţite au răsp lă tit cuvin- vintele celuice este m ândria noastră.

Părin tele protopop D r. E. D ăianu din Cluj (mulţumeşte, între aplausele publicu­lui, dlui Goga pentru cele rostite şi închină pentru cei mai aleşi fii ai neamului, cari sunt poieţii şi scriitorii noştri, căci ei sunt profeţii şi apostolii graiului românesc.

Publicul părăseşte pavilionul şi iasă în piaţă.

’C onductu l ţă ră n esc .

O inare de capete um plea piaţa cea m are a Blajului. Grupuri mari de oameni, ţărani cu miile, preoţi în reverenzi, proto­popi cu brâne roşii, m eseriaşi şi cărturari

în haine orăşeneşti, se' mişcau în tr’o parte si alta. La nici o adunare generala a Aso- ciaţiunii n’a luat poporul dela sate parte în num ăr aşa de mare, ca la cea din Blaj si este un nou motiv de-a fi recunoscători B lăjenilor, cari ne-au făcut, celorce am ve­nit din depărtare, plăcerea, de-a vedea pe ţăranii noştri arşi de soare vesehndu-seîm preună cu noi.

Au fo st frum oase adunan le fruntaşi­lor noştri. Şi pline de rod bun au fost pen tru noi. Dar fru!moasă eră adunarea din piaţa Blajului, aceasta co’m ună sfinţita pen­t r u ’noi, căci era ca o m are largă şi lina, din care răsunau chiotele de bucurie şi chi- fuiturile feciorilor, cântecul arginţiu dirt hora fetelor. Când te apropiai de cercul cel m are făcut de ţăran i şi orăşeni 'împre­jurul jucătorilor, ochii îţi odihm au cu p .a - cere si dragoste p e feţe le cuminţi ale ţ ă ­ranilor mai bătrâni, cari ream intindu-şi ti­nereţea se bucurau de bucuria şi veselia co­piilor lor. r,i •

Conducătorii despărţăm ântu lu i Blaj seîngrijiseră din vreme, ca toate comunele lui să fie reprezentate p rin tr’un grup de feciori, fete şi ţăran i mai bă trân i. Şi au: venit ţăran ii noştri, unii şi din. depărtare de 30 chilometri, în frunte cu steaguri al­bastre (vinete), coloarea credinţei în viitor şi în trăinicia neamului nostru , to ţi cu pă­lăriile pline de flori. Fiecare grup îşi avea diplaşul. lui sau un fecior cu fluera. Toţi încinşi cu brăcîi în m ândrul nostru trico­lor, pe care jandarmii cei m ulţi se păreaucă nu-1 văd.

P entru a cunoaşte co'munele venite, a- ranjatorii din Blaj s’au îng rijit, ca fiecare grup să aibă o tablă, pe care sa fie sciis num ele comunei. Ia tă comunele, cari au luat p a rte : Cistei, M ihalţ, Spini, i dőd, Sán­céi, Biia, Pănade, Cergăul-mare, Cergiiul- Unic, Beşifiiiii, Ohaba, Roşia, Veza, Blaj, Lunca, Mică sasa, Tăuni, Făget, Valea Sa­sului, Tău, Şoroştin, CJieslăr, Glogoveţ , O- breja, HuSustui, Cenadc, 7 apu, Spiitac, Sân- miclăuş, Miinürade, Bctlcaşi-Jidvci, 1 t i r, Crăciunel, Bucerdea, Armenii.

Toţi ţăranii .aduiraţi s’au format, după comune, în şiruri lungi, cari în frunte cu steagurile şi tablele lör au încun jurat p ia ţa şi au trecut şi pe alte două strade. Muzica dela Brateiu era în frunte, cântând M arşul lui M ihaiu Viteazul şi alte cântece fru ­moase. Feciorii şi fetele cântau doine şi izbugniau din când în când în strigăte de „Să trăească \“ la adresa publicului g răm ă­dit pe m arginile pieţii şi ale stradelor. In- torcându-se iară în p iaţă, s’au despărţit în grupuri după sate şi au început jocurile frum oase româneşti, qăluşerul, bătuta, brâul, învârtită ş. a., toate teu ichiuituri (s tr i­gă tu ri) vesele, apoi hora fetelor cu cân­tece. Soarele ardea, pravul se ridica, d a r nirne nu se putea despărţi de frum useţea, jocurilor.

Din Obreja a fost şi o ceată de copii de 10— 12 ani. Ei jucau frum os căluşerul şi bă tu ta Ia sunetele unui diplaş tót copil, care era băiatul îm brăcat rom âneşte al J i­dovului din satul lor.

La orele şase seara, dl D r. A. C h e ţa n a ţin u t în faţa m ulţim ii de ţăran i o fru - inoasă p re leg ere p o p o ra lă , în care a a ră ­tat, că neamul se poate în ă lţa numai p r ia limba şi literatura naţională.

După prelegere, feciorii, fe te le şi ce - ialalţi ţărani veniţi din depărtare au fo st conduşi la grădina Veza, unde au fost o s - Pătaţi. .

Pa«;, 6 FOAiA POPORULUI. 'I

C o n certu l.Seaia a fost concertul. Publicul num ai

încăpea în pavilionul cel mare şi în curtea gimnaziului. Punctele programei erau gri- 'mite cu aplause. Măiestrul lacob M urăşanu era stăpân pe deplin pe orhestra oraşului Sibiiu, pe coruri şi pe solişti (ceice cântă singuri). Au fost frumos „Imnul Astrei“ compus de lacob Murăşanu. Acoperite de aplause au fost doinele româneşti cântate de dna Triteanu şi de domnii Ionel Crişanu şi Ştefan Mărcuş. Frumoase şi mult aplau­date au fost işi melodiile de opera, cântate de dl Mărcuş şi O. Murăşanu. Concertul »•’a încheiat cu balada poporală „Erculean“ , cotoipusă pentru cor şi solişti, cu acompa- niare de orhestră, de dl lacob Murăşanu. Melodiile frumoase, cântate de dna Victoria Carşai, d-şoara Eugenia Deac şi dl Vasile Popovici au făcut publicul să uite de obo­seală şi să aplaude zgomotos pe cântăreţi şi pe compozitor. Preşedintele reuniunii de cântări „Doina“ din Turnu-Severin a ţinut o vorbire însufleţită, dând dlui M urăşanuo frumoasă liră ca semn de amintire.

Ziua a doua, Marţi.La biserică. — Parastasul.

Ziua a doua s’a început iară cu li­turghie în catedrala Blajului. După term i­narea sfintei slujbe, lumea a plecat spre cimitirul vechiu, unde se odihnesc atâţia bărbaţi mari ai neamului. Avea să se facă un parastas pentru odihna întem eietorilor Asociaţiunii. In fruntea conductului erau arhiereii şi preoţîmea. Doi preoţi, unul greco-catolic, al doilea greco-oriental, du­ceau praporele. Isprăvindu-se parastasul, dl director Ioan F. Negruţiu a ţinut o vor­bire întru po'menirea celor răposaţi munci­tori pentru întemeierea Asociaţiunii.

Şedinţa secţiilor A sociaţiunii.

După parastas, a urmat şedinţa „So­cietăţii pentru fond de teatru român“ , de­spre care vom raporta în numărul viitor, apoi secţiile Asociaţiunii au ţinu t o şedinţă festivă. Dl Dr. Iosif Popovici, a vorbit despre Ioan Maiorescn, unul din bărbaţii noştri fruntaşi, dela a cărui naştere s’ati îm ­plinit acum 100 de ani, năsfcut fiind la anul 1811 în Bucerdea lângă Blaj. Studiile şi-le face în Blaj, C luj şi Pesta şi trece apoi la Viena, unde ascultă cursuri de filologie şi termină teologia în institutul Sf. Barbara. In antil 1836 trece in România, unde înfiin­ţează o şcoală prim ară la Cerneţi, apoi e chemat inspector şi profesor la gimnaziul din Craiova. In anul 1848, când izbugnise revoluţia şi la Bucureşti, guvernul provizor român îl trim ite ca reprezentant al său pe îângă guvernele din Pesta, Viena şi Frank- furt (în Geflmlania). Aici publică în gaze­tele cele mari nemţeşti o mulţime de ar­ticole, în cari arăta, cine sunt Românii şi ce im portanţă au ei ca păzitorii culturii Ia porţile răsăritene ale Europei înspre Ru­sia şi Răsăritul aziatic. După revoluţie vine la Viena, unde lucrează, ca să se facă cel puţin ceva pentru jertfele de sânge şi de avere aduse de Români pentru casa îm pără­tească şi (mântuirea monarhiei. Ca să se vadă Şi 'mai bine jertfele aduse, publică trei ra ­poarte ale prefecţilor români Avram lancu, Axente Sever şi protopopul Balint. Cro-

T i * ^ « t e l e pentru terminii adm i­nistrativi şt iuridici _ în d ■ - • ■> CI’ In Romanţa erau

Ş i, greceşti, la noi ungureşti tra ­

duse mai multe legi în limba rom ână şi că­lătoreşte apoi pe la puţinii Români, cari au !mai rămas în Istria (o peninsulă în Ma- rea-Adriatică), scriind despre ei o carte. Se’ntoarce apoi iară în ţară, unde moare, la 4 Sept. 1864, ca profesor la universitate. Fiul său* e dl Tit Maiorescn, profesor uni­versitar în penziune şi m inistru de externe al României.

Frumoasa conferenţă a învăţatu lui pro­fesor a fost ascultată cu m ultă atenţiune şi tipărirea ei e aşteptată de mulţi.

Vorbeşte apoi poetul nostru, dl Oc- tavian Goga despre Literatura românească în veacul al 19-lea. Mişcarea cea mare, spune, porneşte în 1848, ale cărui fră­mântări produc chiotul de revoltă şi mân­drie al imnului „D eşteaptă-te Rom âne“ . In ţară începe Alexandri, care se apropie de ţărani. Dar el eră boieriu şi vedea numai ţărani în haine de sărbătoare, toţi buni, toţi veseli, toţi fericiţi. Urm ând boierului moldovean, lucrează la noi Ioan Lăpădat, directorul gimnaziului din Braşov. El ne dă şi novele din istoria neamului românesc. Dincolo răsare Creangă, dincoace Slavici, cari, amândoi ne arată pe Români aşa cuin suntem. Şi-apoi vine G heorghe Coşbuc, care s’a apropiat ca nimeni altul de sufle­tul ţărănest. S’a bucurat cu ţăranii, iar când au venit clipele grele, a izbugnit şi el cu ei, dându-ne zguduitoarele versuri din poe­zia „Noi vrem păm ânt!“

Toată manifestarea cea nouă a Iitera- tuiii noastre de dincoace de Carpaţi stă sub influenţa lui Coşbuc. De încheiere spune: Noi sunte'm un popor de ţărani. Cu toatc- că unii dintre noi ani lăpădat sarica, acea­sta învăluie şi mai departe sufletele noa­stre. L iteratura noastră de-aici se va ocupa mult încă, foarte mult de ţărănim e, căci e prea intimiă legătura între noi işi pătura, jdin care ne-am ridicat. De geaba vor fi toate înjurăturile şi sfaturile anum itor s trăn e ­poţi de crai bizantini.*)

Noi ne avem drumul. Şi îl urmăm.Aplausele nu *inai conteniau, căci ceea-

ce a (spus, izvoriâ din sufletul nostru al tu­turora.

Şedinţa II.Şedinţa a doua a fost 'scurtă, căci toţi

se gtăbiau să vadă pe Vlaicu zburând. Din şedinţa aceasta s ’a trimis o telegram ă de salutare binefăcătorului neamului, dlui Va- sile Stroiescu. Propunerile am intite mai sus şi înaintate adunării generale se predau co­mitetului central, ca să chibzuească asupra lor şi să raporteze la adunarea generală din anul viitor. Propunerea dlui Bucurescu, ca să se oprească 80 la sută din taxele membrilor ajutători pentru agenturi, nu &e poate primî, de oarece ar trebui schimbate statutele, ceeace e foarte greu şi poate chiar prim ejdios.

Biroul supune, că s’au prim it câteva sute de telegram e, prin care e salu tată ad u ­narea. Fiind timpul scurt, se cetesc numai câteva, în tre cari a dlui Dr. Istrati, p rofe­sor, 'membru al Academiei Române şi fost ministru, apoi două ale domnului Nieolaie Iorga, una în calitate de secretar al Ligii culturale, ceealaltă din partea sa.

T o t în şedinţa aceasta au fost aleşi membri .onorari ai Asociaţiunii cei doi me- tropoliţi ai bisericilor rOmiâne, dl canonicI. M. Mol do van şi dl I. cavaler !de Puşcariu.

*> ^ vorb1a da dl D. Zamfire seu, care şi-aapo dΰDmf ”* ?°as2?’ P6 care ni'a lăudat-o apo» dl prof, universitar Nieolaie Ion», Ia Aca­demia Română din Bucureşti.

Sbor«l Iu7via!Incă din săptămân ^

nostru Aurel Vlaicu î / trenul a ierop lanm lastră . La un capăt al r :'" se făcuse un hangar Lib.. *a da posti â aieroplamij In Şf°Pru "W ‘mânu apoi Duminecă curgea spre acest hang^ Ş' S i IÎ*nea’ Acare a birUit v 4 u C sav^ ; ;

Axerop'anul acesta e , ^ ‘

v. adusesp I

de m intea mare 'mană cu cel dintâiu alTs“'“în ’ 91 CarUl-tâiu 'ÎT0™1“1 "«■»!" Arul Poporàlui'de"l’i|’ '•*« !

Iea i>:>;.Şi i,

Un despărţăm ânt mic 'J * ? anul sciifundoasă, în care întră avi ? aC*

şi la stânga, o lopată înainte 0 ;:i poi, deasupra ţevea cu benzin pună în iniişcare motorul J ’ care * D ar fiecare părticică, fiecare ** ^e cântărită, socotită, încercată*! ^roditorul maşinei, aşa a nid 0 J 1 * m.şca sufletul, când « va sui

încă înainte de şedinţa mare a lumii secea mai mare a lumii se îndreaptă

Z l f : ™ ,MaT 1. Libertati>- Toţi vorbe*

a doua. par;y «le,

mimai de Vlaicu şi iară de Vlaicu S îngrijorare în suflet, căci se temeau fc

nu noştri, să nu păţească ceva. lnja*j după ciasurile cinci sosesc şi arhiereii » m itele suprem şi alţi domni mari. Poi cele mari ale hangarului eraudesthise,aier> planul fusese scos, pe rotilele lui, afară pe pajişte. Vlaicu se urcă în „şea“, dă drnul benzinei, m otorul vâjăe, aripile se mişcă şi dupăce face câţiva metri pe pajişte, aicro- planul se ridică maiestos în sus ca un vul­tur. Cele două aripi mari rămân întinse şi nemişcate, ridicând aieroplanul tot rnaim Din ce se depărta şi s^ ridicâstnai mult, din ce-ţi părea 'mai mult, că e unul din vulturii uriaşi, dari sunt fin stare ăiise'Wd'ice la înăl­ţimi am eţitoare cu o oaie întreagă in ghiară. Vâjâitul motorului nu se mai aude, aieroplanul dispare înspre Mănărade. lari apare pe deasupra Târnavei, la o înălţime de aproape o mie de metri. Auzim & nou m otorul vâjăind, aieroplanul e pe dea­supra catedralei, unde face o întorsătură ? iară încunjoară Câmpul Libertăţii. ori face încunjurul acesta în timp de o ja h iăta te de oră. , .

La ridicarea aieroplanului şi de cateonse apropia, miile de oameni din câmp î1

m iile în şira te pe dealuri, izbugniau î stri­

gă te „Să trăeaseă“ şi Vivat“, ridicând ţîtăriile în sus şi fâlfăind cârpe în Imulţi le erau ochii plini de |j st p lângeau, alţii erau galbini la fata ^ oprise răsuflarea de teama să nu 1 tâm ple ceva lui „Vlaicu al nostru • ^ ^

In sfâ rş it aterizează (se cl!.m ânt). însufleţirea publicului nu noaşte m argini. Sute de feciori aieroplan şi-l aduc pe Vlaicu Pe arj,jereii. hangar, în apropierea căruia era. ^ f Toţi Se grăbesc să-i siringă ina , iC tingă cel puţin haina. Alţ» ţi'bătrânul său tată şi bătrâna a „ Qrăştit rani vrednici din BinţinţiLe strâng mâna şi-i fericescvc le-a făcut bucuria unui ast e^ .f>rej|0r!duc apoi pe bătrân în faţa a ,(ll ir îl binecuvinteaz;ă şi-l fer,ceS ^do ru l lor. . ... irU i^ 3 \

Intr’aceea ajunge ş» . ^ Umerii m ulţim ii. Primire« » de dragostea ce i-au arătat-o ^ j ogeâ. 11 l-a Inişcat aşa de mult» faca

l iPOAIA POPORULUI P»g. 7

r

cari îl sărută cu drag pe jr i-t-' ar,'.ieer ri i mândria, ce o simte tot

^ ânesc că are un astfel de fiu. r'-',nuI ^ r e p t â t i t ă mândria aceasta, căc,

Ei'e mimai francezii, dintre toate po- ;:;-': re nlV fllhlj au avut pănă acuma is-

;-‘';lrropt;,e. w ^- • 'fl r i zboară cu aieroplane, n o fac <i:LCt? i ^ o d i t e de ei, ci cu de-ale puţi-

:'“r iscodlt°n Suntem informaţi, aviatorul „"“vîaicu în curând va zbura şi _î5i va I1C aeroplanul său spre vedere in Si-

, ' r ^aşov etc. Domniasa petrece de pre-

tn Sibiiu.v ■' Opera—concert.. s’a reprezentat vestita compozi- ■T măiestrului lacob Murăşanu, Mă-

! n e s u lu i. Scena eră foarte fru- fiind pictată de dl A. Zeiler, pictor.

V.’Cliile fermecătoare, atât în coruri, cât soiişti (dna Carşai, dnii Corfescu —

România - O. Murăşan, V. PopoviciI Cri sau), cari au jucat rolurile 'Meşteru-

j„i '.Manole, ale soţiei lui Ana, care vine zi­diţi în zidul bisericei, al Iui Negru-Vodă, jl dobauului şi al povestitorului.

După concert a fost bal. Mai toate (kumiele şi domnişoarele erau îmbrăcate în haine, româneşti.

Ziua a treia, Merctiri.Dimineaţa, se slujeşte sfânta liturghie,

ap >i Societatea pentru fond de teatru ro- rân îşi ţine a doua adunare generală.

Şedinţa IEI.In şedinţa aceasta se primesc rapoar­

tele co'misiunilor şi s'e da iabsoluioriu Comi­tetului central. Cotaisiunea pentru înscrie­rea de membri arată, că a încassat zece. mii de coroane.

Preşedinte e ales dl Andreiu Bâr.seanu, fost pănă acum vicepreşedinte, iar vice­preşedinte învăţatul canonic, dl Dr. Vasile Satin dela Blaj. .

Locul adunării generale din anul viitor H hotărî Comitetul. Se închide adunarea generală.

Cercuri dinspre ziuă a sosit şi dască- neamului, dl N. lorga-în so ţit de dna

^ rSa şi de dl profesor universitar din Iaşi, °gria. A fost primit cu un entusiasm

^ neaes ris. Era să ţină o conferenţă de- isioric< dar nefiind anunţată au-

tut'ţin ^ 011 ^ de‘ore înainte, nu s’a p u -

Teatru.eara au jucat artiştii dela Teatrul na- ii"1 ^ucure?ti, dna Aristiţa Roma-

o pie’ă Ma şi ă[ Bârseanu şi dl Petre Liciu ff(7ij ^frală şi au declamat anecdote,r-atij, aTtu'0113*6 ^ Un lrumos PDem dra- r/j 111 }• C. Bistriţeaiiu. Nu încercămCf'e' dintâ'6 111 aCe® m ari artişti ai

l;r,Ahl (!•><

”,Jnă a ţ-“ k“ 9cur* cu vorbe palide :o' Bl,, Sărbg1/ a or'* culturii naţionale dela ^ . care a rv rea»aCeaS^a a decurs în ir’un ■"*(1 e a> ca inimile vorbiau în toate. ttţie a de simţăminte, graiul amu-

Blăjenii şi oaspeţii.*‘Ji W ă y€|- ‘"cheiere, când ne luăm ! oasnci,,3 , sa nu Uităm' de dato-

S >ieau h J! .mulţun" &azdei Prim>- . ^uiiărj a i A rani’ car‘ au fost Ia zeciJfiS| atâta ieL °daţiunii’ ca atâta căl-

.• a. de tinrp, odihnă şi bani,

cât au depus' Blăjenii, n’au găsit nicăiri. Şi adevăr grăiau. N’a fost casă românea­scă! (şi câteva străine) în Blaj, care să nu fi prim it 5— 10—20 chiar şi 30 de oaspeţi. Ţăranii noştri din comunele apropiate au prim it cu d rag pe mulţimea oaspeţilor mai tineri şi fără soţii, cari nu mai aveau loc în Blaj şi prin şcoalele cele m ulte şi mari jale Blajului. Nu s'a mai în tâm plat nici când, ca un doctor în sfânta teologie şi profesor la facultatea teologică din Blaj să doarm ă în tr ’o odaie plină cu dulapuri pră­fuite, 'pe un străjac gol, numai ca oaspeţii Sfinţiei siale să aibă loc în locuinţa s a ! Blăjenii au luat cele mai bune m ăsuri, ca oas!peţii să 'găsească cu uşurin ţă şi pe preţ potrivit to t ce le trebuia pentru ale m ân­cării. Au construit pentru serbări un pa- vilon fmare, care a costat 7000 de coroane, au instalat lumină electrică, care a costat alte 1500 de cor.

Doamnele şi d-şoarele, tinerii teologi şi profesori cu săptămâni înain te steteau zilnic ciasuri întregi ia probele pentru con­cert. In cele 4 zile ale sărbărilor, odihnă n ’au fm-ai găsit, şi totuşi îi vedeai răspun­zând zi'mbitor şi cu cea mai m are prevenire la sutele, la miile de Întrebări, ce mereuIi se puneau.

De aceea cinste şi. m ulţum ită Blăjeni- lor, căci vrednici sunt!

Consfătuirea comercianţi­lor români la Blaj.

După cufri s’a scris în num ărul trecut al foii noastre, dl Aurel Popescu, comer­ciant în Sibiiu, a convocat pe comercianţii români la o consfătuire în cerc mai res­trâns. Aceasta a avut Ioc M arţi seara (16/29 August) Ia . Blaj, unde se adunase m ultă lume cu ocaziunea serbărilor Aso- ciaţiunii. ' '

Deşi convocarea s’a făcut cunoscută numai cu câteva zile înainte, totuşi un nu­m ăr destul de frumos de comercianţi din toate părţile au luat parte Ia adunare.

După ce se fac cunoştinţele perso-: nale, dl Popescu, ca iniţiatorul acestei con­sfătuiri, prin o vorbire potrivită bineven- ţează pe cei prezenţi. Dotaniasa inzistă cu tărie asupra necesităţii unei organizări a Icohiercianţilor români şi m ulţum eşte tu­turor celorce au alergat, chiar şi din Băna­tul depărtat, pentru a lua parte ia acea­sta adunare, pe care o declară, de des­chisă. -

"'Se propune alegerea'biroului. De pre­zident e ales cu aclamaţiune dl Popescu,' iar ca secretar al şedinţei dî Teodor R. Po­pescu, funcţionar la „Albina“ . '" -

O viuă discuţie se încinge asupra fe­lului de organizare al cowerciânţiîor. Vor­besc doinirii Aurel Popescu şi Nicolae.Bratu (Sibiiu), Ilie Floaş (M ercurea), - George Moldovan (Govoşdia), A lexandru . Ţ ăran (Varadia), Victor Oniţiu şi Teodor Popescu sen. (Sibiiu), I. Stupariu şi Paveî’ Oltean (B laj), Anton. Pop (C luj), loan D. Bârsan (Sălişte), Victor Săbăduş şi .George Pop (Sassebeş) etc.

Dintre vorbitori, unii pledează pentru organizare deocamdată numai în formă de Asociaţie a comercianţilor, spre a ne cu­noaşte întâiu câţi şi pe unde sunt comer- knercianţi români. Alţii insistă asupra ne­cesităţii înfiinţării unei centrale a comer­cianţilor. Această însoţire centrală ar avea chemarea ca :s,ă| pună temelie unui magazin

de 'mărfuri, de uncie să se aprovizioneze cu m ărfurile de lipsă to ţi comercianţii români. Că idei a aceasta e foarte salu tară şi arză­toare n’a contestat nimenea, da r avându-se în vedere, că comercianţii rom âni nu-şi au pănă acum nici un fel de legătu ră în tre sine, cuim şi alte m ulte g reu tă ţi la înfiin­ţarea unui astfel de 'magazin, s’au jridicat alţi vorbitori cu părerea, că deocam dată s'ă se pună la cale numai organizarea, in fo rm ă de Reuniune sau Asociaţie cu oarecari sco­puri şi în direcţia asta .

In fine s^a ales o comisie de 15 mem­bri, care va avea să studieze afacerea din toate punctele de vedere. Din aceasta co­misie fac parte reprezentanţi din mai multe centre, unde 'sunt comercianţi români. N u­m ărul m em brilor comisiei se va mai putea eventual jmări şi în treg i, având în vedere* ca, după putinţă,-din comisie se facă parte reprezentanţi din cât 'mai m ulte localităţi, unde sunt comercianţi de-ai noştri.

Comisia se va .întruni şi constitui îit cel mâi scurt timp. Apoi din sînul ei se vor designa m!ai m ulte persoane, cari vor avea să studieze, fiecare în parte, cutare şi cutare chestie, spre a raporta la timpul potrivit comisiei. Iar după ce toate pregă-1 tirile necesare şi m aterialu l de lipsă va fi adunat, se va convoca o adunare mai mare, eventual un congres', unde să se iee apoi hotărîri decisive.

Astfel a decurs pri'ma consfătuire a com ercianţilor români la Blaj, dela care ne-a'm d espărţit cu bune speran ţe în viitor.

Amintiri răsfeţe dela Blaj i.

Am plecat în zorii zilei ■■ C ătră Blaj, se văd şi eu,

Cum se’nalţă cu maşina■ Vlaicu cătră Dumnezeu.

L-ata văzut, cu el alături Am zburat şi eu spre nori,D ar cu gândul, căci cu trupul ■' ; Aiiw stai 'intre m uritori.

•Atâtea'.-fete Ia o ialtă N ’a'm văzut, ca I’acel bal ;Şi frumos1, cât nu pot spune,Le s ta ’n port. naţional.

. Păreau că-s z'îne din poveste,Deci îe ad'nîirani în tr ’una,Şi eu Ie iubeam pe toate,D ar pe mine nice una.

; IU- • •: Auziaim ipe unii oameni ; C ârtind câ ta 'u râ t din gură

Că ii’a.u cvartir ; eu am avut Cvartirul — în- natură. . .

; iv. '

in igaleria de po tre te . . j. Erata şi eu în tr’un tablou, ‘

Chiar îl privea o damicelă f Ce-avea pe dânsa costum nou.' Văzând-o, lmă bătea gândul

Să b ă iprezint, — şi-apoi la bal S’o jo c ; dar ea-jmi ră sp u n d e :N ’aim lipsă de originai.

■ - v. • - ■Pe sţriitori, poeţi şi a lţiiIi aclalma lumea m e re u ;Pe Imine nu, şi-s cel !mai mare

' Poet, -— în satul ftieu. '’ ■ • ; - "»•

JPetrea Dascălut,

? * 2 > 8f o a ia p o p o r u l u i

ăptâmînii.Sibiiu, 1 Septemvrie n.

D ela red ac ţie . Din cauza raportului amănunţit despre marea adunare jubilară a Asociaţiunii noastre la Blaj, — am amâ­nat 'pentru numărul viitor unele ştiri poli­tice 'din ţaru §i străinătate, \preciim şi partea literară etc.

* -

R aportu l despre S ocieta tea p en tru fo n d de te a tru rom ân, care şi-a ţinut a- idunarea generală la Blaj deodată cu a Aso­ciaţi unii, îl voni da, lipsind u-ne locul, în numărul viitor.

M arile se rb ă ri din parcu l C aro l Idela Bucureşti. Programa. Lămuriri pentru onoratul public. Grandioasele serbări aran­jate în parcul Carol I (F ilaret) de Liga Culturală în zilele de 28, 29 şi 30 Aug. st. v. şi pentru care s’a obţinut reducerea gene­rală de 75o/o pe toate liniile Căilor Ferate Române se vor desfăşura după un program pe cât de bogat, pe atât de variat şi de r a r :

1. Sboruri cu aeroplane.2. Expoziţie de 'porturi româneşti din

toate ţinuturile locuite de Români.3. Expoziţie istorică şi etnografică.-1. Expoziţie de pictură şi sculptură.5. Concursuri de coruri populare.6. Muzici militare.7. Cârciuma artistică.8. Mare tombolă cu toate numerele câ­

ştigătoare.9. Bătăi cu flori, confeţi, serpentine

.şi poştă.10. Premii de frumuseţe.11. Dansuri şi hore naţionale.12. Piese teatrale la Arenele Romane.13. Cinem atograf special.14. Doine din caval şi bucium, cântate

-de ciobanii din Vrancea.15. Serenade veneţiene şi coruri pe

lac.16. Lupte romane, lupte de box, exer­

ciţii la bare, jocuri gimnastice, etc.17. W ater-chute.18. Curse de biciclete şi automobile.19. Căluşei şi dulapuri.20. Concurs de povestaşi.21. Distracţii americane.22. Concursuri de jocuri naţionale.23. Artificii şi rachete.24. Asaltul dela Griviţa (30 Aug.).25. Mare bal cu surprize.Pentru serbările noastre se poate pleca

în zilele de 26, 27, 28, 29 şi 30 Aug. şi se poate înapoia la 28, 29, 30, 31 Aug. şi 1 Sept. Oricine poate călători cu ori care tren şi cu oricare clasă, având la toate ex­cepţionala reducere de 75 °/o.

Serbările încep la ora 10 dim. şi ţin pănă Ia ora 2 noaptea. Tra'mvaele vor fi la dispoziţie in tot timpul. Parcul va fi t in e luminat. Farul dela intrare va fi dea- semenea luminat. — Programul zilnic se va anunţa la timp.

Pentru expoziţia de porturi româneşti, expoziţia de stofe, expoziţia de pictură şi sculptură ce se organizează cu această oca­zie în pavilonul regal, se po t trim ite de ■ceice doresc, orice fel de obiecte pe adresa Lig«i Culturale, indicându-sie şi p reţu l dacă d o in i i exipozanţi doresc ca obiectele să, s e vândă.

H o lera . In Ujpest (Pesta nouă) au îo s t trei cazuri de holeră. In Turcia şi Italia bântuie cu furie.

A sociaţiunea batjocorită. Pentru so­cietăţi mari culturale, direcţiunea căilor fe­rate (la ordinul ministrului) e datoare să dea pentru ceice iau parte Ia adunări bi­lete de tren cu preţ scăzut. Şi comitetul central al Asociaţiunii a cerut să fie împăr­tăşit de acest favor, iar rezultatul? Direc­ţiunea căilor ferate batjocoreşte instituţiu- nea aceasta, care lucrează, fără nici un aju­tor din partea statului, la înălţimea cultu­rală şi economică a unui popor de aproape, patru milioane de suflete, trimiţându-i Vi­neri, în preajma adunării, 100, zi o sută! de bilete, ceeace nu ajunge nici pentru cei 126 delegaţi oficiali ai celor 63 de despăr­ţăminte! Când e vorba însă de Kulturegy- leturi, nişte reuniuni înfiinţate pentru asu­prirea şi îndobitocirea culturală a naţiuni­lor nemaghiare din patrie, guvernele Iasă să voteze congregaţiunile comitatelor ro­mâneşti aruncuri pe dare! Să -Ie ’fie (ruşine !

O furtună îngrozitoare, cu grindină, s’a deslănţuit Vineri dup’ameazi, (1 2 /2 5 Aug.) apoi seara asupra Sibiului şi jur. Ful­gere şi trăznete urnrau unul după altul, lovind în Sibiiu în câteva vagoane ale tram­vaiului electric, fără să facă vre-un rău. Lângă Ţibin a trăsnit într’o salcie, în Şo­seaua Dumbrăvii a trăsnit într’o odaie, unde erâ bărbatul cu femeia. Din noro­cire, trăsnetul a fost slab, aşa că femeia a simţit numai ca o lovitură de biciu preste umăr. In Dumbravă a trăznit, aproape de staţiunea tramvaiului, în doi copaci mari, despicându-i. In Gnşteriţă electricitatea din aier a fost condusă pe sârmele (droturile) conductului electric Î11 odaea, unde se aflau Învăţătorul pensionat G. Iacob şi soţia Ma­na. De groază, biata femeie muri, căci inima îi încetă să mai bată, fără să fi fost atinsă de electricitate. Tot în Guşteriţă a trăznit în şura unui ţăran sas, arzând-o. In Alţina şi Nucet încă ,au trăznit în şuri, arzându-le. In Alţina a perit şi o bivoliţă.

In Crsnădie şi Cisnădioara grindina a stricat rău viilor şi pomilor. La Ocna Sibiu­lui furtuna a (stricat Wai multe cabine dela băi. '

Ştiri despre astfel de vifore sosesc din toate părţile. In oraşul Kecskem et, unde se lucrează la casele dărâmate de cutremur, furtuna a răsturnat multe coşuri (hoarne), ba a fdus chiar coperişe. In Dorohoiu (oraş Î11 România, aproape de Bucovina) viforul a descoperit o mulţime de case. Ştiri de felul acesta au sosit şi din alte ţări.

Poporaţiunea statelor din Europa.După datele cele mai nouă, poporaţiunea statelor din Europa (lipsesc Turcia, Gre­cia, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru) e ur­mătoarea :

România . . . . . 7,200.000Franţa........................... 39,300.000Austro-Ungaria . . . 51,200.000 Germania . . . . . 64 000.000R u s i a ..................... 120,000.000Italia . . . . . . 34,400.000A n g lia ..................... 45,000.000S p a n ia .......................... 19,900.000Belgia . . . . . . 7,500.000Portugalia . . . . . 5,900.000S v e d ia .......................... 5,500.000■Holanda . . . . . 5,800.000Ş v iţera .......................... 3,600.000Danemarca . . . . 2,700.000 Norvegia . . . . . 2,300.000

Dela 1800 încoace, mai mult s ’a sporit P?P?.C?;tiynea (2 şi jumiătate ori). în Ho|anda, Norvegia,. Danemarca, Germania, Angilaşi Svedia, adecă în ţările locuite de popoarî germanice. :

P rocesele parnH'-. mtâtaplă ades«,,! J ' * * noas|epitropii ta « p e câte C°,,M V bisericei şi Der-rt. n ProCes ţn-*•« >« «z&g? tipoate câştigă, aşa câ J ? ,deri mari. Ca că biserica Sllf

! 1 - • curme erttâm plari, consistorul din r 3Stfel io poruncă foarte cu m in te-'1cepe un proces trebuieparohial, ca acesta să hn) °Cat ^rea lui trebuie înaintatănu se poate îndeplini năna Storul*acesta. Se TOi pm m ceş,^"' Tce va angaja parohia, să fie’Nici preoţilor nupoarte, pentru pricini bis "Ş*.,cu credincioşii, pâ„a „>al)

consistorul, daci | e dt , “ , l '>

Apărarea de holeră. Prow , nicof din Paris-, care a trăit intre bolnav, de holeră şi chiar “ spune, ca holera nu e de loc primejdi d a c a . . . ne paznw de ea. Cel dintâi cru, ce trebuie să, facem; e să ne „ tnânile cât tnai des, cu atât mai bine e vorba să atingem cu ele gura sau’ cări. Când a izbugnit holera, să bem r apă feartă bine. Poamele trebuie ţinui puţin 2 minute în apă clocotindă in de-ale mâncâ. Pepenii încă trebuie două m inute în asemenea apă, ca să rim baccilii holerei, cari ar putea coaja lor. Preste tot, holera, ca şi t (lingoarea), prinde pe ota numai, baccilii ei au ajuns1 în stomac.

A viz şcolar. înscrierile Ia şcodt trală elementară gr.-ort. română 1îin! pentru anul şcol. 1911/12, se vor fa zilele dela 1—5 Sept. s t n. Dreptacea poftiţi to ţi p. t. părinţi cari au cop eta te de şcoală (dela 6—12 ani) a să cu înscrierea copiilor lor în zilelear ca astfel să se poată începe preiei regulat.

înscrierile se fac în cancelaria ş din Sibiiu, Strada Şaguna Nr. 14-1 Direcţiunea şcoalei.

Un leac nou contra holerei zic a descoperit învăţatul italian Guw E un ser (un fel de zar), Pe care 1 sub pielea omului, cura se face c“ bubatului sau serul contra 1 crlvernul italian l-a trimis în |>al’tea_ zăzi a Italiei, unde bântuie o *r > încerce acolo leacul cel nou n

P rostie americană. ;Ainer‘ “s blie Leagh încercase într un

[arunce vârît într.Un . ,|ul N)W«' dinlăuntru cu penm m w ^ mai în locul, unde apa ca ^ ţinte foarte mare în adânc ^ |jc că l-au scos ameţit" din prostde bani a !mai încerca cU piceasta. D e d a t a aceasta 1-rele rupte din butoiu. - ._

Cultura vermnorcomune ale c o rn i tatu ţ» ■ eC\o ^ 1 introdus sub controlul * ^ culturi, creşterea verm‘ enj(. caf'alJj, ea s'a ocupat 40 ^ (0g0go&) d* efC< 788 kg. de coconi ,(g S ^ p Pentru aceştia au *râtu l din . Dej 1722 g | , şi f « ţ ftre cultivatori au CO,, o .OTTa că cultura vemul°f săptămâni.

FOAÍA POPORULUIP ST- 9

- . leacul iscodit.de dpcto-Sa,vaT " u,;i h ş i cel j a p o n e z Hata

' ' ^ “ "ail lui (sfiean ţu lu i, şuiului) se iifiT bun. El * injectează

V > * e t0t S u l contra bubatulu. sau , ca f ' I e Un lucru trebuie « .

> * > -"relee vrea să se vindece cuî^<rlineaStuferC nici de r ă r u n c h i , nici ded: I'es nu la măduva spinării.

inJ ln o raşul Posada» . ftÎer ica -d e-m eazăzi) * o muri‘

^ ' " ' " 1 medicul spaniol Dr. Ramon ' jrJ 'uCa ‘ in întreg ţinutul era unicul Mu!aria f indcă era foarte priceput, avea Arciof f»ndw ^ că s’ar fi putut t a -« c!icn,f ""‘Var l i gândit la aşa ceva, ^ a,i’ Insă munca sa ca o slujbă orân-« Dumnezeu pentru suferinzi, aşa

. . • r\* ooppa traJ:Ijjta d^ 3 -i datora nimic. De aceea n a Oamenii• dela nimeni nimic.

‘‘'"".•'ne cari i-a îngrijit în vre-o boală,^ ’•* 911 câte o sumă de bani in plic

a , M *!»■"* dela» T } , luat însă niciodată nimic. Şi cu

.ceste», el nu ducea nici o lipsă, pen- - ţi trebuiau bani numai ca sa-şi

S servitorul, să facă vre-o că ,atone „i lungă Si să ingrijască de nevasta-sa,

t suferiâ de nervi, in prăvăli,^cumpără W,,,. încălţăminte şi tot ce-i trebuia, făra ", vr im negustor să vrea să pnWeasca bani dela el. Dacă mânca în tr’un restau­rant m cerea socoteala, ca să plătească, m-

„ ni, vniâ să i-o dea. Nici chelnerii menea nu voia m , *« . . .nu voiau să primească bacşişul lui, căci ştiau, că el nu ia nici un ban dela ei, când se vor îmbolnăvi. Celor săraci le aducea bani şi medicină. Se’nţelege, că toată lu­mea din ţinutul acela îl stima şi iubiâ foarte, iar când s’a întâmplat de-a murit, toţi negustorii şi-au închis prăvăliile în semn de jale şi l-au petrecut, cu ceealaltă lume, Ia cimitir.

Un dujman al a ie ro p lan e lo r. Fran­cezii trag mare nădejde, că cu ajutorul aie- roplanelor, de care au triai m ulte decât Germania, într’un viitor războiu vor pră­pădi artnătele germane. Acum vine ştirea din America (de-acolo vin şi multe min­ciuni), că un învăţat american cu numele Mason a descoperit o 'materie explozibilă; foarte puternică numită destroger, cu aju­torul căreia poate prăpădi orice aieroplan sau balon. S’au şi făcut încercări. De pe ut> vapor au dat drumul la cinci baloane. Mason a dat drumul la două cartuşe de destroger, cari au făcut numai decât zdrenţe trei baloane. Invenţiunea (iScodi- rea) lui se zice, c i a vândut-o Germaniei 0 1 'ă milioaiie de mărci (45 milioane de ^ârci fac laolaltă preste 50,milioane de co­roane),

Soţia crim inală. Intr’o pădure dei . v

an :Hinda Imare a fost găsit ţnort.hicră- orui Conartaiitin Timofteiu. Medicul tri- ^unaluiui constată, că Timofteiu fusese ^ l CU dina'mit; în pântecele lui se aflaucaia ' ^ ^ mn’ P^n?a Ş' metal. Bănu- p . cazi1 Pe soţia stricată a celui ucis şi stat' °^n'cu* e'> un păstor. Ei fură are- c|lc' Mărturisiră crima. In Rodna ve- sară*1' CU,wParat dinamit, au îm bătat într’o

•«nitui^ ncnorocitul otai, i-au cusut dina- m Câma?ă’ * atârnară un fitil de că-

Stră ^useră în pădure. Acolo aprin focul i* ' Uî se îndepărtară. Ajungând

,pţ ^ ® dina'mit, acesta exploda şi omorî :«u ^ °im> iără să-l zdrobească, ca să

1 Poată fi recunoscut.

V iţă lu l ca m arto r. O foaie armenea­scă povesteşte o întâmplare, în care un biet ide Armean şi-a căpătat vaca furată de un Curd cu ajutorul m ărturiei viţelului. Armenia, o ţară stăpânită de Turci, se în­vecinează cu Curdistanul, o ţa ră to t sub stăpânirea Turciei. Curzii sunt un popor, care tră ieşte imai mult din jaf, şi îndeosebi vecinii lor armeni au să sufere mult. Unui Arinean i se perdit vaca. După câteva zile o găsî în curtea unui Curd. Acesta fiind mohamedan, iar Armeanul creştin, ştia dinainte, că cu dreptatea ii’o să-şi poată căpăta vaca înapoi. Totuşi se duse la ju­decător, to t Curd. Acesta râse, când î-se spuse de paguba lui, dar îi zise, că de va găsî un imartor bun — dar nu creştin ! va vedea ce-i de făcut. Armeanul cerii, să aducă vaca înaintea judecătorului. Impli- nindu-i-se cererea, el aduse viţelul. Vaca a lergă numai decât la viţel şi începu să-l lingă. Când! au vrut să despartă viţelul de vacă, aceasta începu să răgească, iar viţelul încă nu voia să se despartă de mumă-sa. Judecătorul trebui să recunoa­scă de bună 'mărturia viţelului şi să dea Armeanului vaca înapoi. _

P e d e p s iţi p en tru a rb o ra re a s teagu ­lu i p apa l. La clubul catolic din Arad au arborat steagul Papei dela Roma (colorile galben şi alb). Poliţia a da t jos steagul şi la dus la primărie, iar clubul a fost pe­depsit cu 70 cor., pentrucă a arborat un steag străin.

Un a ie ro p lan n ăb ăd ă io s . Intre U n­guri 'se află mai mulţi domnişori, cari vo- iesc cu to t dinadinsul să facă plimbări cu aieroplanul, fără să-l ştie cârmiuî. Se nţe- lege, că la nici o a ltă naţie din patria noa­stră n’a fost în stare pană acum' cineva să iscodească un aieroplan, afară de Vlaicu al nostru. Ceialalţi folosesc mai ales aiero- plane franţuzeşti. Unii au învăţat, cu‘m să câmutească aceste aieroplane, alţii se prea încred şi sau îşi frâng gâtul sau primej- duiesc pe alţii. Un puiu de grof Telechi voia :să facă şi el pe aieronautul. N’a pu­tu t stăpâni însă aieroplanul, şi dintr’odată acesta a tsburat cu el iii m ijlocul unui câmp plin de sloi daţi, cari tocmai erau în marş. Ca prin iminune, aieroplanul n ’a omorît cu aripile lui nici un so.ldat, căci s’a oprit.

„FOAIA POPORULUI“-e s te

cea m ai veche, m ai b u n ă ş i m a i ie ftin ăfo a ie p en tru po p o ru l n o s tru .

Cuprinsul ei, foarte bogat şi variat, este anume întocmit pentru trebuinţele ţă ­ranului român.

N u m eri de p ro b ă se t r im i t la cerere o ri-c u i g ra tis .

Abonarea se poate face cu începutul fie-efixei luni şi costă:

Pe un an întreg 4 co r. 40 b an iPe o jum ătate de an 2 M 20 » Pentru ţările străine I t * anual

(după cum stă scris şi în fruntea foii).

NUmerii apăruţi dela I iu lie st. v. încoace, se trimit.

Ia r de acum .pană la A nul-nou căi. vechiu costă 1 coroană 60 ban i.

Lăţiţi deci „Foaia Poporului4' preste to t local, ca astfel să o putem face şi mal bună!

P o m în f lo r i t î n A ugust. In g răd ina preotului săs-esc din Şolten a înflorit un- taăr, care de altm interi e încărcat de m ere.

C a r tu ş e de răz b o iu pe câm pul <fe. m a n e v ră . Intre soldaţi cehi din regim en­tul 36 şi soldaţi nem ţi din reg. 14, amân­două la manevre în Tirol (o ţa ră în Au-, stria) s’a iscat o bă ta ie în tr ’o crâjm ă, unde se pare, că Cehii au m âncat bătaie. La câteva zile dup’aceea cele două regim ente se aflau fa ţă ’n fa ţă pe câmpul de m ane­vră. C âţiva soldaţi cehi, ca să-şi răzbune*, au încărcat puştile şi cu cartuşe de războita (fişaguri aspre) şi au îm puşcat asupra re - gim entuíúi nemţesc. Din norocire, n’a fo s t răn it nimeni. S’a pornit numai decât cer­cetare. Se’nţelege, că cei vinovaţi nu vor mai gusta ani de zile din liberta te .

A p ă ra re a c in s te i p r in o m o r. M ese­riaşul T arján G yörgy din C so n ád a lb e rts trăia lin iştit cu nevasta, pa tru copii şi uss frate mai mic al să u . Acesta ticălos, voia să îndem ne pe cum nată-sa la fărăde leg ir ea l-a respins în să totdeauna cu scârbă. Venind odată beat acasă, s’a repezit ca © feară la ea. Ca să-şi apere cinstea, a lu a t un topor, cu care a om orît pe cumnatul său. Apoi s’a dus la cazarma jandarm ilor, unde s’a înştiin ţat ca ucigaşe. Jandarm ii au -arestat-o numai decât. De sigur, că fa curtea cu juraţi, care judecă om orurile, va fi declarată nevinovată.

N eg u sto ri de fe te . Şi de aceştia sunt. Ei momesc fete, fâgăduindu-le, că le va găsi locuri bune şi bine p lătite pritî ţă rile îndepărtate a le Americei mai a les , dar acolo le vând la casele cu fete stricate. N egustorii de felul acesta sun t Jidani. A - cum de curând a fost prins un astfel d e m işel în Cernăuţi. II chiamă Sam (S á ­m uel) Ramsan şi adunase o ceată în treagă de fete, pe cari avea să le nenorocească în America. El e căutat de altm interi de po­liţia din mai multe oraşe şi de bună sam ă va prim i o pedeapsă de tem niţă pe inas m ulţi ani. Prin aceasta în să nu se vindecat nenorocirea sufletelor de fete înşelate de el.

U ra c o n tra J id a n i lo r în A n g lia .La poporul englez s 'au g ăsit totdeauna oa­m eni, cari, înşelaţi de m inciunile Jidanilor, protestau prin gazetele englezeşti îm po­triva României, pentrucă ar apăsa .p e J i ­dani. Ei nu voiau să în ţe leagă , că litide se încuiba Jidanii, satul începe să sărăcească. Acum s 'au convins şi ei despre aceasta. M ulţi Jidani de prin Rusia inai ales (di® România nu vor să plece „odată eu capu l> au im igrat în Anglia şi s;au apijcat.de g h e - şefturi, aşa cum ştiu ei. In oraşele, tinde k 'au aşezat, au cum părat o m ulţim e d e case, în cari locuia sărăcim ea. Appi .au u r­cat chiria aşa de grozav, încât multe fa ­milii rămâneau pe drum uri, căci n’aveau d e unde s’o plătească. Şi de greva cea m a rc s 'au folosit, ca să jupoaie pe bieţii creştini» căci au urcat preţul m âncărilor aşa de ta re . încât oamenii mai săraci m uriau de foam e lângă boitele cu mâncare. Năcazul ce l m are a făcut în sfârşit exploziune: poporu l au atacat casele Jidanilor, le-au spart u ş ile şi ferestrile, au p rădat p răvăliile . N um ai cu m are greutate a pu tu t po to li poliţia p e răsculaţi. Lucrurile acestea s’au în tâ in p fa t în oraşele englezeşti T re teg e r şi Rhum eny. — Din întâm plări de acestea putem vedea,, ce m erită acel ticălos, care îşi vinde easâ Jidanului, ca acesta să ajungă să stăpânea­scă şi prade averile Rom ânilor.

10 FOAIA POPORULUI

• U rs1 'so ld a i '.ş e - om oară cu foam ea. Sunt câteva săptăm âni, de când un 'so lda t c u num ele Pavel Vidacovici a dispărut dela îtg h n e n tu l său din Teresiopol (Sabadca). In odaia lui din cazarmă lăsase o scrisoare, In ta re spunea, că se sinucide. L’au căutat Săptăm âni de-arândul şi abia I-au aflat pe 33itn;ă m ort în podul cazărmii. Cercetarea făcută de medici a constatat, că a murit de •îfoatae şi de sete.

- La ce a r fi bun om ul. Biblia ne spu- îne, că omul e prav şi cenuşă. Foarte ade­

vărat. Dar din ce se compune acest prav? Un chimist englez, care a analizat un corp omenesc, a constatat, că în el se găsesc aceleaşi friaterii, ca în tr’un ou de găină şi că 1000 de ouă de substanţă chimică co­respund cu un om de mărime mijlocie. In fiecare dintre noi e destul oxigen, hidro­gen şi acid carbonic, ca să umplem un ba­lon, care să ridice pe un om în sus sau să ilumineze o seară în treagă o stradă de 500 ni. lungime. Dacă s ’ar preface carbo­nul din un ou grafit, s’ar putea face 780

f ? ne <" *•*>< „ . (p tovase). Dta f J bucâţi, '

corp aveto 600 ŞaPte J ^ ■iwge.jwntni '820 * H,,""'

500 * Mnve, i . Sa" -grăsim e, din care s-ar ' a,«i t lum ânări. Cu » '« iputea u top ie i 20 Ungu l “ ™

fetă ce ar fi 0îllul ^ de cafea. " flet. ’ dacă n’ar;)„.

fèoane dela greva din Anglia.< & -

r.

* ï a i i i ’

jfcjX v' 5**' X>S . . ^ x.Va ■> -N '

* >\ ' 'if1 Vi ? ? - - - - ; f! N‘ > > ) V fi ‘ ? '

J ' & jî > ’ ^ | Í t

:, * V V, . >

/ - ' A 1 / f - ' ; < *

■■ N -r .. '/■/ . v v î-v

*< •• ->.

S, W *,, N . i

» , \

Greva, cea hiare din Anglia a încetai, dupacum am spus în numărul trecut. Icoa-

s / e 1;(0; iStre de aStăzi arată scene din o ra-'„ele d e ' s u f - ‘r 1 ^ fo stm ai tari- icoa- petrec n i S f C JUS arată’ cum soldaţii^ S £ n^ î P^ d e - n e .+iir,v î i . înainte de sosirea solda-

2CeSle 0!;aşe’ greviştii luau şi pre­

dau totul.La -mijloc se vede, cum un negustor

se îngrijeşte în persoană, ca să trim ită ,de:ale bancarii cu autom obilu l.. in icoana maitaică dela stânga un poliţist englez are-steaza pe un grevist prins, că spărgea o prăvălie.- .. .

:(p- ii fo''JOI*:

- ■ Spre ş t i r e -" ' ,Din cauza' sârbitorilor, ce ai ^

tămâriile din urină — Nrii 3^, ■ Bll noastre, au apărut numai \% e^ . ^ se ţ# ca de obiceiu. începând cu je fa{®trimite de aici iarăş Joia. Numa u g 0iu f? întârziat mai cu seamă, din .°*u gpje ^ rl’:'naiutrzmi mai cu ccauiHj # a aduce un raport amănunţi

FOAIA POPORULUI P kt. - U

S t a t u t e l eunei

c -ictăţi pentru asigurarea v ite lo r .(U rn n ra ).

CAP IV.Capitalul societăţii.

, ,■». Capitalul societăţii se compune:Din cotizaţii.

«,) Din taxa de în scriere..) Din donaţiuni. .•) Din a ju toarele de l a s ta t , ju d e ţ şi

C A P V.Administrarea Societăţii.

< >3 . Consiliul de adm inistraţie se „r 4 rc: din un preşedinte, vice-preşe - 1 ^ , „n cassicr şi cinci membri, cari toţi

să fie cu ştiinţă de carte. î 2 -1. Preşedintele convoacă consiliul

^m rea generală de câte ori va fi tre- h':i;iţ:;. EI îndeplineşte hotărîrile consiliu­lui >i adunării generale.

j 25. Membri co m ite tu lu i d e a d m in i- cistMţic vor lucră gratu it p a n ă câ n d c a p ita - , H fj.-ictăţii se va ridica la su n ia d e z e c e

mii iTc coroane.Ş 2 b. Când' capitalul societăţii va

ajimce la suma de trei mii coroane, consi­liul dc administraţie va numi un secretar pcnini lucrările societăţii, care va fi p lătit după cum va găsi de.cuviinţă adunarea ge­nerală.

§ 27. Consiliul de administraţie se a- lege pe tirnj} d:e trei ani de cătră adunarea generală.

§ 28. Preşedintele, şi în lipsa sa vice­preşedintele, convoacă consiliul de admi­nistraţie odată pe lună şi în cazuri urgente de câte ori va fi trebuinţă.

§ 29. Şedinţele consiliului de admi­nistraţie se vor ţinea de preferinţă în Du-

■' sărbători, pentru care se va dresă a ) un proces verbal (protocol) semnat -'ubscris) de toţi 'membri, care se va trece

in co‘ldlca de şedinţe a consiliului.§ 30. Membri consiliului de admini- ţie sunt solidari răspunzători de orice

^sJlă s’ar dovedi în cassă şi scriptele Partide) societăţii.

te|c ?*' ^(>::'CT',tea e reprezentată în ac- alr e Pr*n Preşedinte, vicepreşedinte sau

membrii al consiliului.sii-vL"**"’ Atr'kuţiunile consiliului de ad- l,n'Straţie sunt:

î>tii’rL ^ J>*)Serv* îndeplini toate dispo-b V Utcbr de

d 0'|voaQă, S unările generale şi în- ' ?tc hotărîrile ei.

,;:rj|c ^ tor>zea2 ă şi înlesneşte împrumu­t e la societate.

frlantnit<>Cl,ne e s'tuaţiunile semestriale "Wl anual.

,i0lsc chcltuielile trebuin-i) inne. adunarea generată.

•*5r in C u r i T ^ 'nc(rtare:a operaţiuni- ■1,re toate v'(C| e*)izot‘e (Molimă generală ,f!ccPerea w* ^ C sa* ţinut) şi rc-

j>) Hofâ * 'ncttarea ei. .......P°aibil la ; : CŞte pIasarea capitalului dis- - ? ® ba' ^ Sigură sa

v ,, .Sat’ Ia ceasta.

•a o K - F dr<ja capitalului drs- k>IH,larî ÎJ1 A * ? sigWră saü dacă e bancă

h) Ad, sat> la aceasta.i,0ygB Sau resP 'nge cererile de

ntT°ltază 'preţuirea valoarei'Or, vt-

j) Cercetează cu deam ărun tu r îm pre­jurări le, care pricinuesc perderea vitelor asigurate şi hotăreşte de se cuvin sau nu despăgubiri.

P oşta Redacţiei.E, C. în R. De oarece raportul trimis

noua, a fost trimis, în aceeaş formă şi altei foi zilnice, unda a apărut deja -— nu mai ara sens a-1 publica

Vasile Morariu, America. Am cetit cu plscere cele scrise de dumniata. Ar fi bine, dacă toţi oamenii noştri, duşi la America, ar cugeta aşa, ca să nu-şi prăpădească ce agonisesc, prin cele cârcime (sau borturi ori saloane, cum le mai ziceţi pe-acolo). Durere, însă, că cam des auzim veşti rele despre mulţi. Unii îşi clieltuesc tot ce câştigă, iar alţii îşi uită cu totul de părinţii sau femeia cu copii, lăsată .acasă. Aici ar putea face mult cei mai deştepţi dintre ai noştri, dojenind şi îndemnând spre îndreptare pe cei slabi şi daţi desfrânării.

Târgurile de ţară.(Ziua târgurilor e după calendarul, vechili).

20 A ugust: Uieşfalău în Secuime.21 A ugust: Beba veche, Jombolia, Po-

rumbacul inf.22 A ugust: Alămor, Beclean, Dezna,

Jucul de jos, Murăş-Oşorheiu, Sighetul M armaţiei.

23 August :B Biertan, Geoagiul de jos.24 A ugust: Năsăud, Zelau.

Draşeu, Zatn.25 A ugust: Galgo, Gherghio-Sân-Mi-

clăuş.26 A ugust: Orczidorf, Ţăşnad.27 A ugust: Ciuc-Sepviz, D etta (Ti-

m iş), Făgăraş, Macfalăxi, Mocrin, Panti- ceiu, Turda.

28 A ugust: Becicherecul m are, Sper- hiezeu, O radea mare, Şimand, Vurmloc.

29 A ugust: Buteni, C risturul săcuesc,1 Septem vrie: Cacova, Cehul din Se-

lagiu, Fântâna (H idegkút), Pecica ma­ghiară (cota. Arad), Sibiiu.

3 Septem vrie: Caţa, Görgeny, Murăş- Orga.

4 Septem vrie: Chichinda mare, Gyer- tyamos, Marcod, Orşova.

5 Septem vrie: Eperjes.6 Septem vrie: Ciachi-Gârbău, Lupşa,

Pojon.

Redactor resp .: N icolae B ra tu . Editura şi tiparul „T ipografia P o p o ru lu i“.

Loc deschis.Profesorul Dr. K. Braun de Fernwald în

Viena, scrie: De efectele apei naturale amară F p a n z J o i e f m'am convină foarte adese ori, de aceea recomand femeilor bolnave folosirea acestei ape. Se capătă în apotece şi prăvălii de ape minerale.

Un mijloc de înlocuire al laptelni dela ţâ{i nu este, de aceea să nu punem în joc vîaţa copilului, ci cât numai e cu putinţă să-l nutrim cu lapte dela ţâţă, — a$a spun toţi medicii. Dela începutul înţărcatului trebue g& ne îngri­jim de un mijloc nutritor excelent. De aceea e bine s i se ştie, că cel mai puternic mijloc de nutrire este dela începutul înţărcatului Phospha- tine Falieres.

P ă ş u n a t .Biserica evanghelică luterani din Agâr-

bicm-Egerbegy, comitatul Nagy-KukUlo, arân- d«ac& pe* oale» licitaţiei pabliee, păşunatul pentru oi, pe terminal dela 5 Septemvrie st a. 1911 până la 30 Martie st. o. 1912.

Licitaţia se va ţinea îa j Septemvrie a. c | Ia 3 oara după acntazi, la casa pjpo- bială, unda ae pot vedem şi eoadiţiaaile.

268 l —l O S c i t t l p a r o k l a l .

FiiliEW de Matiaiii.:Pa baza pianului fi preliminariului da

spes«», aprobate prin Prea Ven. Constatării aichiedaceaan din 11 Octomvrie 1910, Nr. 11854 fcal., 36 publică iioiîaţian« mînaenAi pentru a se da In întreprindere edificarea şcoaiei gr.-or. române din C&rptniş proto­popiatul Mercaraa.

Lioitaţianaa se va ţ:»ea în A u g u st ( i i Sept. n.) a. c. la 2 ore p. m. îa aa!a şooalai gr.-or. din Cârpi ni?.

Preţul strigării aste 1 3 .6 0 0 coroane* dând comuna bisericească tot materialul re~ oeruî: la şroala noa edificândA.

Vadia aira a se depane 5% dela preţal strigării îa bauai gata aau în hârtii da vaî mre.

Comitaiul îşi reaervă dreptul da a da, în întreprindere zidirea aaelaia dintra mta'aa- oferenţi, în oara va avea înorederei

Planai, praliminaria! da ppe'ae şi coaăîţi- unile da licitare se pot vedea la oficia! -paro­hial din Oărpînîş.

C ă r p i a i ş , îa 12/25 AagaaS 1911. Cornel M. ntean ' loaa Manihia

pras. com. par. paroh.

Preţul bucatelorIa S l b l l n la 29 Aagual aî. n,:

9 rla . . ' . . . Cot. 17,— piaâ 18 20 da ft*c4o?iâsaS t e r i . Si 10:60 «> 11 60n » B ‘Oria , . . . . 6.— ţ» S.— » VtCmwms . . . . !• %o,so n 1140 9 9C»ré>á . | 2,60 3 ,t0 » VM a . . , . — »— ' ,, f 9f iia:i Hr. 5 . . 49 8S S 1 - 1* 36,fiO ia 100 aöűfeí

* !» '4 ’ • 9 35,30 9 85,30 m tt. , 5 • • 34,îO 34.60 w' •

SSâffliaă.. . . . . 170 — , 1 6 0 .- m s» »Uasoara da 50« , *• 180,— . :188 ,- 19 » 1934a î>TOt . . • 60,— w 62.— n m nS ia la Inadai . . tf 7 6 , - w 88,— t» » vS la da liauai iaplt n 9 2 ,- 9 9 2 , - » 9 cSă^xa . . . . n 54.— fi 5 4 ,- • » nF ia . . . . . n 4 , - n S.’.O V !* 1»L tnaa da fa» aaolatits n 7,70 9 8,— !» msi. oxf»

. „ » j î ’atita t* 95,70 m 7,80 «* » wn 1^0 » 1,35 1» Utr*

Soirt o rd iav . . r» 1,78 n 1,80 •» ifC m » ;la rit* ^aatra 3 ip i Con 1,32 p io l 2,— lasrfvic»

1 , . a Moto** „ 2 — 2,40 . «•', . n;»i . . » ♦ 1.80 , . *9

- , ■ , 50M . . • ^* *» 1,53 » . ffOai, ,10 ibauâţi . . • • a - 5 7 » A l » 1r(7a A» stial * • » —Gama da sal . . • • ♦♦ "*-8 0 » 1J 0 „ «

la B n d a p M t a în 30 Augost ■»?. a,B d i la Trâa 73 jh l» Cor. 11,5' 11,70 !« S>) rid»

9 , a 79 # 11,' 2 , 1 '.80 » » m, . . 30 , . 11,70 . 13v5* . . B

stou*..................... 9,ao , . 9,<ti , w ^Ora » 8 J0 , 9,tó . . „ö f i l * . » • • ' • * 8,30 # 8,70 ( . 1,Cosoru «oa . . » 8,42 „ 8,57 „ „

O iio ifi da 90T9 Cor. I7â,— pisS 178,— la 103 S ita ia i . . » 148,— ' » 163,— » » *

Mw&âţi d* tâţăral C. 143;— 199,— t» 100 * » îriioia * 116,— ’ * lAő,r— » »

t m á iagrăfaşi ^aatra anSnri C. 1,60 9&311,67 Ia x> » » » eam® » 1,S0 - V ' 1,80 » »

» . . . . • . • . ^ > lte

1 i s* 30 Aagaai a . . .oWBSrjK î ^dof 1:

Saltea! . . . . . . . Cw. II 3 I 1X.4»109 Lai, hirti*.................. . 94,70 95*1$100 Lai, argiat . . . . 83 ,- 9*jiaU n toreaţii, iar . . . . 21,85 ISJKi1 fnai fUritaţi «gl«xa|^ . 28,85 . a t . «tOO atare*, aor. . 117,20 117,65100 . U rii» . . . . 117,20 117,65{hţalMi IM S 1*,C»100 Sn1>î» puj9|ti, hftrtía . 253,— :100 , , . aqpnt . 348,8« 34S,—

. . . . '

( W M M IJJŞll iFilSTa I E flWŢI » 9 PÍ ai BUBJ— ■ ’ <1* v f tn z a r * l a : — .....

PABFÜIERII, PáRIáCII, DaOGüESíl afa,

P*g. 12FOAIA POPORULUI

Un domn românca profesiune liberă, doreşte cunoştinţa spre a BCgsj* ea menajeră o domnişoara sau doamnă Intre 24—30 ani. Respectivei să cere să po- ee&dă educaţie şi cunoştinţe Bolide de menaj şi lacra de csbS, caracter serios, tempera­ment liniştit. 262 3—

Fotografia şi scrisori se primesc sub cfecreţiane şi la dorinţa să restituesc. _

A se adresa: „ Seriosu, gara Vişina, pret restante. Jud. Romanaţi România.

Un commis,cd praxă bună în branşa de manufactură, află spiicaţiuni sau condiţiuni favorabile, la I o a n C o m ş a & f iu Sdlişte (comitatul Sibiiului). 239 8—5

2 3 băieţi k şcosiăla gimnaziu sau şcoala poporală, se primesc m cost şi cvartir într’o casă bună străină din Sibiiu.

Informaţiuni mai deaproape se dau la sdminÎBtraţia „Foii Poporului“.

2 bicicletefolosite Paţ>n, dar în stare bună, se află

' de vânzare: S IB IIU , Konrad'viese, strada Wachsmannn N r. jo . 264 2—2

2 sau 3 băieţi3a ş-oală pot primi cosi şi cvartir în Sibiiu, K>6enangar Nr.-23. . ;-5I 2 -1

Deschidere de atelier.Am onoare a aduce Ia cunoştinţa ono­

ratului public, că mi-am deecbia un

Mm dt cm p trd cSIBIJif, slratfa Pintenului.[Spopwgusse) Nr. 18.

Baz*t pe o praxă de mai mulţi ani, mă aflu in plăcuta poz ţie de a putea executa tot felul de lucrări din branşa comp actoriei în timpul cel mai scurt, — lucra cu gujt şi pe lângă preţuri ctnvenabile. :•

. îndeosebi, atrag atenţiunea p. t. comer­cianţilor, oficiilor publice şi institutelor de bani, eă eu execut şi cărţile lor trebuincioase, dela txîcnţ:a cea mai simplă până la cea mai fină şi mai uiodernâ 247 4—3

Rngând onoratul public pentru bine­voitorul său sprijin, semnez

Cu toaţă stima

KOLOMANN MICHNAYc o m p a c t o r

S I B I I U , s t r a d a P i n t e n u l u i 1 8 .

r

Nu uitasţimatr'cetitor, — la 'comande sau' tot felul de alte cumpărări, făcute in urma ouai inserat cetit in fcaia noastră, — ' a aminti ’ şi spune, că despre lucrurile comandaţi; sau cumpărate ai cetit în

Inseratul din „foaia Poporului“. .Prin &e«i-ita contribui şi D-Ta Ia -• răs­pândirea şi lăţirea foii noastre, iar pe de altă parte vei fi servit de grabă, fără • ca aceasta-.eă te coste ceva -mai mult.

. locuri de vânzare.•' -Pe botarul comunei Ludo Ş u iv la re se afiă de vâcztre 4 n mână liberă inai multe Joaşrr dimpreună cu un loc de caşă în dru­mul ;(a-'3eolQî. ' ■ -: ; D orir ii se în Sibiiu, Fărber-

gasse N r. . . . : 265 2 - 3

u. J

Cassa de păstrare (reuniuneVi r r ^ ^Primeşte depuneri spre fructificarefcT'''''“'5*'

pe lângă anunţ cu 4 ' / ,% , iar depuneri m a i ^ Cu 4S Depuneri si ridicări, să pot faca şi prin Cassa de t a ** Ca 5’" Darea de carnete o plăteşte institutul. are'postalj

Acoardă împrumuturi: pe cambiip e h ip o te c ă rep lă tib ile în r a te sa u în a n u l* * « 2016 p e o b lig a ţiu n i cu c a v e n ţi *c a c re d ite d e C o n t-cu ren t pe lâ n g â asigurare h,v * hârtii de valoare, (acţii şi e fecte publice). J Pot?carâ g,a

. D obânda v a riază în tru 8 % şi 6 % d u p ă mârimoa îmnşi a sigu rarea o ferită . Praillutu!u;

Schimbă adecă cumpără şi vinde ori-ce fel d*cursu l zilei. n î * « ^.Strălne cu

d i r e c ţ i u n e a ,

In Hala d© mobilestrada Sării Nr. 3 3 s^iî=5 IX l_7 Salzgasse Nr 33

se află totdeauna şi se esecută:

27î 15- O d & l c o m p l e t e p e n t r u d o r m i t O d i l i m â « e a r e

precum şi fot felul de mobile singuratice dela celesim ple p ân ă la cele m ai fine.

Scaune (jeturi) încovoiate în mar>e alegereF a b r l c e ţ i u n e p r o p r i e P r e ţ u r i i e f t n e

C A R O L H O R E DTm ăiestru m ă sa r

mii!

“ s'Xn- = o~ rz 3 wU j3 c/ l:c o

Pentru

O a m e

este neîncujupa t de lipsă!Cel mai bun mijloc cosmetic pentru frumseţe.

KREMA M A R G IT alui Foldes| depărtează deja după câteva zile pistruii, petolc de ficat, bubiţele, miteseri fi alte S necurăţenii sla pielii. Nctezeşto creţele şi schimbă ca prin farmec faţa în albă, vioaiel --------ţ ncreagca.---------------------------------------------- ' ' - = = =

P r e ţ u l u n u i m i c b o r c â o c l C . i . — a u n u l m a r e C. 2 — a A rtic H « s p e c i a l i d e t o a l e t f t : F o u d r â - M a r f f i t C . 1 2 0 , S â p u n - M a r g i t 7 0 fii., I* a s ta - I» I a rg J t d e d i n ţ i C. x.— Ap&- y

M a rg f l l p e n t r u fa ţA C . x.— l'O 6-7 *Per postă eppedează cu rambursă sau trimiţând banii înainte produceufnl ▼

CLEMENTE de FOLDES farmacist în ilrod.Să capătă in Sibiiu la farmaciile: K nrl Friseh, farmacie.

Fabricin Gnido, farmacie. fJustav 3I«ltzer, prăvălie de săpunuri. Meltzer, parfumerie. F. C. Mo In ar,

farmacie. Mors-h r K âroly, drogerie. Miii- ler K ăro lf, drogerie. PiscUl Kâro'y,

drogerie. Rummler Ervin, farmacie, în Agnita la Frohlich Vilmos.

în Kaposvar la A W Ling- ner. în Mediaş la Obert

Jozsef.

........................................................... mm... ~ .

Cuptoare ffTîn toate mărimile şi diferitei® Ş «ote^

M a r c a „ T R I U M P « ^Catalog se trimite la dorinţa ? ö«5'^’

Triumph-Wei' *efabrică de cuptoare şî 80

WELS, Oberö3terreich( uR e p r e z e n ta n tu l» » 1

J O S E F J I K E L I , s t r a d a

FOAIA4 PÖPQ'RULUí

l »,a ? « « l « a t a a proraI «r<te «>. ^ orft 8i micjilniC)

marc

Treţ

HbM a . p » “ 4 •> ■*"'*■ . .’,KmrrI ï S a ï i c i t f j

Orlat

C A R O L Q Ulăcătuş de artă şi construcţia

Sib iiu , strada G uşter Iţe i N r. 2r eco m a n d » on oratu lu i p u b lic in teresa t s a V â c ă t u ş e r i e l .e s e c u t ă t o t f e l u l d e l u c r ă r i c e s e ţ m d e b r a n ş a i - c a i

Afară i e aceea la m ine se afla totdeauna in depoHt

o t p t o a r e d e ori-ce V - * * " » ^ ^

176 13—10

‘t S o T ic îereacz,CROITOR d e BARBAT'

cisnăd lei T 'S' t o » „ d a P. t. p "

'le mai noue stofe de varaţn mare asortim entn o u t ă ţ i l e » • *

i acum pentru haine destofe englezeşti, franţuzeşti bărbaţi stote eng după

?\ indig^ t d m o d e r n e vestminte precum: Sacko, Jaquete, şi haine de

tnn cu nretuvi foarte moderate, ^osebită atenţiune merită nou­

tăţile de stofe pentru pardisiuri şi Iw lam ", C»ri se află totdeauna .ndeposit bogat. ; —

Asupra re v e re n z ilo r co n fec ţio n a te in atelierul meu, îmi p e rm it a a tra g e deosebita a tenţiune a O n. dom ni p re o ţi şi teologi absolvenţi. — In c a z u r i d e urgenţă co n fec ţio n ez u n r î n d c o m ­plet de h a in e î n t im p d e 24 o r e . — Uniforme pentru vo luntari, cum şi to t felul de articli de un ifo rm ă, d u p ă p re ­scripţie croitura cea m ai nouă.

(ia masă sscslsnta,-.iitu cu 52 şi 6 0 filări l a c u m p ă r a r e ie cel pu ţin 50 litre o fe re n e g u s to r ia

17 53- de v in u r i

I Q S E F S O a D L T ZSibiiu, s tra d a U re z u lu i 2 0 .

Strada lisnădisi 5. S I B I I Urecomandă

A s ia u rări Îm p o tr iv a fo cu lu ipenlra rruu ;noscute de cele mai eftine, şi m Cv.ie **

Asigurări asupra vieţii(pentru inv«ăton Şi preoţi român! g ,-o r . Şinale cu avantagii deosebite), pe cazul m orţn , şi cu term in fix, cu p la ţi P

Sumele plătite p e n t r u p a g u b e d e focipSnS la finea anului 1910 . • • • K &003,o40 78

Capitale a s i g u r a t e p e v i a ţ a 4.834,80112 ach ita te ........................................... 4 571,0d5ol

Starea asigurărilor eu Í foc K 11 —sfârşitul anului 1910 \ Tiaţă , 11020,-65

Fonduri da întemeiare şi de 17,rezervă . . , , • , > . > §-428^17 -

achitate ........................................... - > t mProspecte în com binaţiile cele mai varia te se trim it şi se dau gratu it orice inform aţii în birourile D irecţiunei, strada C isnădiei Nr. 5 ş i la toa te agenturile*

Persoane versate în Acuisiţii, cari au legături bune, se primesc în serviciul insti­tutului în condiţii favorabile.

Toate tn lume se scum pesc!p l in e a , carnea, chiria ca sa i, - numai papucii şi ch ete le esccutate în atelierul Iui

Vasile Ban u „Cisma roşie"după cum se numeşte prăvălia lui, se ieftinesc î$ *

A Pentru că această renumită prăvălie da încălţăm inte s*a“ © l l l « U C © a mărit în c a sa propria şi la fiecare pă-cche se trage jos chiria. De aceea el poate lifera papuci buni si trainici pe lângă preţuri ieftine.

V A S I L I E B A Nr lo .*>1 id HddlC V.U11W OV JU-

,_ 1____ ____ şi trainici pe lângă preţuri ieftine.SIBIIU, Strada Ocnei (Burgergasse) Nr. 7. ------------------- Casa proprie . -----------

, p jp D u m in e c a d e s e h 's p ă n ă l-a iO o a re în a ir .te d e a m a a z i . — COMANDELE DIN AFARA SE VOR EXECUTA PUNCTUOS CA ŞI PĂNA ACUM

M a g a z i n d e l a f a b r i c ă i < H n n l ^ A O Ţ Q I X . , B o r á r o a -

______ ______________ p e n t r u m a ş i n i e c o n o m i c e J L / I L i l U j J v U L C i ţ t é r N r .

RepraJatanţa generală pentru U ngaria a fabricei 'de-maşini şi turnătorie de fier K . & R . J e z e k î n B l a n s k O ,NOUI N O U ! Gea mai simplă şimai completă garnitură de M aşini de îm -b lă tît cu m otor în timpul de acum. Beö*

tru instruarea conducerii unei astfel de maşini se trimite gratis cumpărătorilor un mooteoSr

T ^ aparte recomandăm economilor . a ni de sămănat, construcţia cea mai >.J.U ’ ţavăluguri pentru sdrobitul pie-

'5u ui şi tot felul de m aşini econom ice, « « * n « pentru fabricarea de cără-

aţnt ’ coperit, ţig lă de cim entj. ru CoPerit, alte m ărfuri de ciment,

forme de fier pentru fabrica- tt| e.tevi de ciment şi ţev i la fântâni

aŞmt pentru, spargerea pietrii.

Construcţia cea mai nouă. Vârtejuri de îm b lă tit şi curăţit,

cari m erg foate uşor, cu întocmirea în formă de sac, prin ceea-ee cu ajutorul a 3—4 cai, foarte uşor se poate îmblăti.

Maşinile numite mai sus le liferăm pe lângă deplină garanţie şi condiţii avan-tagioase de plată.

Cumpărători serioşi, cari se interesea­ză de maşinile noastre, îi cercetăm noi acasă personal pe spesele noastre, prin

83 2 4 -5 3

ceea-ce cumpărătorii cruţă provizionea a* geniului, ajung deci mai ieftin în posesiu­nea maşinei şi sunt siguri de cel mai bata serviciu.

Maşinile, cari au fost liferate prisi fir­ma FRAŢII GOMORI, au fost bine prf- mite preste tot locul şi sunt recomaadafca cu căldură la toţi economii.C atalog şi prelim inar de sp ese s l ferf-''

m ite la cerere g r a t is . .

L ic it a ţ iu n e .Subscrisul advocat, încredinţate 1 doamnei

’ßiselia Löw născ. de Fiedler, face cunoscut rnm cl proprietatea susnnmitei: casa din Sibiiu, Zenghofplatz Nr. 11, N-ral fond. 1242 H -f-

' 1 . 2 . . . . . to p , — care constă parte dia par­tere, parfe din etagiu, cu 6 odăi, 2 online şi 1 odaie m&nsard, o va supune licitaţiei pu­blice voluntare, pe lângă preţul etrigărei de 24 000 coroane.

1. Ziua de licitaţie se va ţinea în 18 Septemvrie îg n în Sibiiu, cancelaria advoca- ţîaM, strada Cîenădiei Nr. 34.

C O N D I T I U N I :1. Inmobiiele Buemimite nu se vor vinde

rob 5/6 parte din preţul strigării.2. Ceice voi esc a lua parte la lieitaţiune

sunt deobligaţi a depune un vadiu de 10®/, co bani gata sau în hariii de valoare, 1a » â n a advocatului subscris.

3. Cumpărătoriul e obligat a plăti pre­ţu l cumpărării în 2 rate egale; rata este a se p lă ti:

prima Ia 15 zile dela ţinerea licitaţiei, hsă rata a doua tot dela ziua licitaţiei Ia 30 sile. cu interese de 5°/0, la subscrisul advocat. — Vadliul se va socoti în rata din urmă.

. 4. Cumpărătorul este obligat dela ziua licitaţiei începând a suporta darea deesdtntă şi gpesale de întsbulare.

5. Proprietatea inmobilei cumpărată să va Intabula numai dopa achitarea preţului de «naspârare, pe spesele cumpărătorului.

Nagjczeben, 9 August 1911.

Bf« Inliu Boficz258 3—4 ad v o ca t.

D e în c h ir ia t .Ia oraşul Sebeşul săsesc. în strada Dăii

^ 16 d, în apropiere de c&sârma husarilor şi de băile din nou edificânde, Ia posiţie foarte bacă eâ află d e în h ir a t o c a s ă unde e şi J icen ţie d e eârc irriă .

Desluşiri dă mai detailat proprietarul Petru G. Opincariu.

P ie s e de teatrude E m a n u i l S a c i n

potrivite pentru a fi reprezentate la sate:„Nunta Ţiganuluiu comedie origi-

aală într’un act, scrisă fa ver­suri, p r e ţ u l ............................... 60 fii

^Au plecai la târgu dialog comic . 30 £1 „ Ţiganul in căruţău dialog comic

seria în versuri ediţia a I ii-a . 20 fii a Ţiganul călanâu comedie originală

într un act, scrisă în versuri edi­ţia a III a p r e ţu l .....................30 gj.g ^ * Să pot procura dela „TIPGSRA-

Î IA POPORULUI“ din Sibiiu precum şi deî» autor m Magareiu u. p. Biirkoi (N.-Kukiîllo vm.) trimiteţi preţul înainte, plus 5 fii. pentru poşttt după un exemplar.

Pi mic un aparat de feiografatprimeşte ori cine, esecuţie precisă, 4x4 cm. mărime, cu care se poate îndată fotografa" fără a avea cunoştinţe deosebită, pe lângă comandarea sculelor complete, ce trebuese

ja aparat, dimpreună cu şco la . de învăţat şi lo- , tografie de probă, se tri­mite contra rsmbursi de numai Cor, î-80 L e o p . S c h a e c l i te r , Wii-n >104—XYI/2 Lerchenfel- îdergiirtel 5jl40.

J 5 0 0 O n ^ f lR T lA plătesc celui-ce ar maiy v U r u a U t J c&păta vre.0(Iată durereto ţi on îl va mirosi gura după-ce va folosi a -a

î , 0 sticIă cu 80 fil Ed. Ear-S™ r g a SSe J. In Sibiin;

!”r„Pla!* mare 10; în Piaţa mică 27.’ Btaţda Cisnădiei 59; uliţa Turnului (Sagg’asseV uliţaÎ S A f™ \ W Sch; M e ltz e r;T Gusteri li i e t e s u îS s c fir Bi!tr5f& ™ a c ia lui Herbert, W ă t f ^ e r ™ 8 kderhilger: Sighişoara:

B hd 8pa dinţipli,fc‘te. La locuiil« lirico l, x care TOr fi 8 Etide ca B cor. 80 a . franco P°&*e

B e r e a a lb ă ş i n e a g r ăd in

Bereria dela Trei-Stejariî n S I B I I U

este foarte bună şi g u s to a s ă !Această bere e

căutată şi se bea cu plăcere de toţi cari o cunosc, atât la oraşe cât şi la sate. 107 22— DREI-EICHEN-BRÄU

registrierte Schutzmarke

O â b e re a ^

s t r ă e fo a r te efe t a t ă s e p o a t e ved», ş i d e a c o l o , că emu, p â r ă t o r i i se înmi ţ e S c m e r e u .

Porland şiB o m a n c e m e n t j

de ffra şov şi geedngr

Pen tru z id iri

TraverseJKipIdifyri k sirtna Stucatura de trestie.

î m p l e t i t u r ă „ B a c u la “Materialul de zidit în viitor.

Ieftineşte orice sidire.

Fier de Gndslibfler modelat, fler!:;iÎ- si fler de Incirliţ" i

î n 6 0 0 prefî!« şi ciaj s iu n i s e află ia

q r j E v i

ou ochiuri în ori ce mărime şi gro sime a sârmei, pentru tot felul da

închisori. ji3 ;2—32

P u m p e p e n t r u fâatâaij in d u strii

S f r e d e l e d e gău rit phit ş i l a ftiutâni.

Carol F. J ickell, S ib iiu si A ib a - g u l i a.iii i I r | , ii ................................. ........ .... -________ _ *

A t e l i e r d e c u r e l ă r i e , ş e î ă r î e ş i c o f e r ă r i e

ORENDT-G. & F E IR X W.(odinioară Societatea curelarilor.)

Strada Cisnădiei 45. SIBIIU. Heltauergasse 4 5 .

r •«•WTOÎS

M agazin b ogat în articole pentru căroţat, c ă l ă r i t , v â n a t sport

ş i v o ia j , p o c lă z i ş i p r o c o v ă ţu r i, p o r t m o n e e ş i b r e t e le V o l id e

Z I T iCOle ie- * a ,a n te r ie c" preturile c e ‘ e m a i m cd„ ,!t m aşin i, cu re le d e cusut şi l e g a t , S k y fvârzobi]

_ permanent în deposit.oate articolele din branşele numite şi reparatura lor se execută p r o m ^ f • 2 «"

Liste de preţuri, Ia cerere, se trim it f r a n c o . ?‘Comande prin postă se efectuesc prompt şi c o n ş t ie n t io *

are deposit de ham uri pentru cai dela so iu rile cele m a i ie f t îr » # * - - icele mai fine, coperitoare (ţo lu r i) de cai şi cofere d e c ă l ă , Î5""3

«t>a a . ‘- ii- ii-n f^ r i n ^ ^ _ _ _ _ _ ;__ _ * 3 t o r i e .

A T I 8 0 ! ' m

PR Ă V Ă LIA~ pentru dame şl rfnmnf = =:—

J o s e f S c h le s in g e r 79SI2_P i a t a m a r e N p . 2 2 se află dela 2 0 I u l i e i 0 1 l

S t r a d a O is o ä d ie i N r . 3 x **

Kt* ^ FOAIA POPORULUI Pag. 1 5

2 case^ tyoare din 7 chilii edificate noa , şi a l-

fu mici, ca toate cele necesare, cu teritoriu ' j* 3450* stângini şi 30 m etri front sun t d in

Stă iifcerA de vânzare. Am ănunte m ai dea- să află în cancelaria advooaţială

Alkrt Krall, S ibiia, strada Schew is„42-14. ■ 266 2 - 3

Cetiţi ş i vă m iraţi!Q.'ţjie de felul acesta nu mai ai în viaţă!

jjOO de obiect© numai cu 4 20 K.1 orologiu ds preciziune aurit, cu lanţ, pentru

{,e dâ garanţi de 3 ani, o cravată elegantă dewjjr la mod.*, 3 batiste, 1 strălucit inel pentru

fiikitii W peatră scumpă imitată, 1 garnitură de icsbe femeieşti elegante, 1 frumos collier de măr- :.are orientale, podoabe femeieşti !a modă, cu

ibere, 2 braţare eiegante, 1 păreche de cercei i'fflosi cu copcii libere, i minunată oglindă de bu-i pentru toaletă, 1 portofel de pele, 1 păreche lebctoni pentru manjete din aur double de 3 grade ’ M«di libere, 1 foarte elegant album pentiu i!u- 'n^ca cele mai frumoase regiuni ale lumi*, 3 Acte comice, bune de distracţie pentru tineri şi jitiâci deopotrivă, t carte practică pentru corespon­da ds dragoste între dame şi domni, 20 de obiete le corespondenţi şi mai mult de 500 de obiecte ecesare intr’o casă. ~ Toate acestea, cu toate că «săi singar plăteşte suma aceasta de bani, se pot ici:« romai pentru 4 c o r . a o fll Obiectele să •ifflit cu rembutsS, ori cu trimi’erea înainte a bani- jr pe adresa: (211) 8— 1

Wiener Central-Versandhausp. L .U S T , K«kau ftr. SV8.

NB. Cine comandă 2 pachete, capătă r. bat11 briciu englez prima. Pentru cel necorăspunzitor, «ii se retrimit.

Mare succes mi in [«eratele în „Foaia Poporului“, unde sunt î «cu de mii de persoane de pretutindenea, ! ta toate ţările şi din toate cercurile sociale, ţ uit inteligenţă cât ţi popor, f ' De aceea „Poala Poporului" este cel I ni potrivit organ pentru publicarea a tot 1 idol de inserate: pentru ocuparea iau cău- j atu unui post, apoi pentru vânzări, arândâri, ' tutpirftri, deschideri de prăvălii şi alte in-

itircţiuni, cum şi anunţarea a tot felul de tiifori şi articli ee trebuese persoanelor

I ticgsntice sau la familie. — Informaţii asn- Ir» prtţnlui inseratelor ie dau eu plăcere Ia

A d m in is tr a ţ ia„FOII POPORULUI“.

JËm

Vinuri bune vechia r d e l e n e ş t i

* di vânzare în can tităţi şi m ai mari, pe lângă p re ţu ri m oderata, Ia

l e r o n i m S p o r n i c , 32216-311 Sibliu, strada Zeughofplati Nr. 13.

Marca de scutiră : „Aaktr".

Ciment Capsîc! comp,I tloeuhoi pentnj

Aikir-Pain-Expelitr*?'** i«ac d« casi valorat d* anil, can «f«Io**şu de as citi tai ca fricţiu«« »if ori

h fsdagră, r»u*ati«a» ţi rfcealL = Di* cacxa imitaţiilor da puţini va­loir« ai fin precauţi la caatpirare

prieii» au» ai sticlo origiaala Ia J*1“» cu sarea do a cu tir« ,A«t«r* fi cu ?**1* BI*ht#r. Cu preţul de 80 fll., C. 1’40 p Mit. 2-— g| capată aproap« 1« toato tar- *lcill|. iHpciit prlacipal la Ioidi Tirôk,

hmadat ia Budajeita.**rssae!â I n i D r . R i c h t e r l a :: « le u l d e a u r * î n F r a g a . ::^ ŞfSmui EUaabota Nr. S aou.

Ecpvdiţia iii ni că. 293 55—42

L a „Croitoria U n iversală“■t F B T R 1 L S C H J

s t r a d a C isn ă d ie i N r . 3 0 ; S I B I I U - s t r a d a C isn â d ie i N r . 3 0 .----- "" Telefon Nr. 172. ... .— ;

A dao la cunoştinţa onoratului pnbiic, că m i-aa sosit cele mai n » u i s ta f« engl*z* şi indigene pentru sesonu l de v a r l şi toansn l— astfel că ataa la dispoziţia on. public p en tru a efectui ori-ce com anda în branşa croitoriei după modelele cele mai nouă.

= = = = = Seruiciu solid şi grabnic. — Preţuri moderate.. Sprijiniţi industria română! 292 24-

Ş T E F A N J . R O T Hciasornicar şi giuvaergiu

SIBIIU, Str. M ăcelarilor 3 6V ânzare de ju v aere , de a u r şi a rg in t şi c iaso rn ice pe

lân g ă g a ran ţie şi p re ţu r i m oderate .Să fac orice rep a ra tu ri de ju v a e re şi ceasorn ice de

a u r şi a rg in t, repede , p rec is şi ieftin .Sewiciu px>ompt şi conştiincios.

T™-

u

IZ «Ufea'iff *.yw

Tot felul ds tipăriturimoderne

execută ieftin , grabnic şi conştienţi os

„Tfpfgrala poporului“— = SIBIIU —strada Măcelarilor Nr. 12.

Pentru ori-ce ocaziena află

D IF E R IT E IL U S T R A T E F R U M O A S E

în m are alegere şi cu d iferita p re ţu ri.

T O T F E L U L de B IL E T E de V IZ IT Ă

în cel mai m odem stil.

H Â R T IE de E P IS T O L E

■ ■ ■

în diferite preţuri şi calităţi,

B IL E T E de C U N U N IE

dala cela m ai simple până la cela m ai fine.

'ÈMiÈséàmàïÊsimÈÈm

X

y

important pentru entopărători şi proprietari de motoare! M O T O A R E D E B E N Z I N

stabile, precum şi io c o m o b ile p e n t r u îm b lă t i t , şi pentru agricultură, construcţie proprie probată, sunt de vânzare cu preţuri ieftine, direct dela producător. Pentru construcţie se garantează.

Se esecută ieftin şi conştienţios tot felul de reparaturi la motoare Diissel, motoare pentru oleiu brut şi benzin, sfredelire dâ cilindri, măciuci nouă, verigi, ventile, aparate pentru uleiat şi aprins, precum şi toate lucrările ce vin înainte la motoare. 139 19

i r S i n g u r u l a t e l i e r s p e c i a l In T r a n s i l v a n i a - w

Ferd. Z a lie rJn s ti tu t pentru construc ţie de m otoare, m aşini ş i autom obil*

S ib liu , s t r a d a F r a n c is c a n i lo r N r . 6 .Motoarele mele sunt executate foarte precis pe baza unei praxe îndelungate, de aceea sunt mult

---- — mai superioare altor motoare străine. .. — :

SIfbb é isismaţii.ÖEnoseáoá Bsuiţek lipsuri síé pa-

Mraolni ffCBîân.ese dili provincie, 01 ana k-tós-át tö deschid la Bcáspesía biron& Í »formaţii şi 24 so-

Ipifori JhnfaEBBsci.Orice informaţia relatív la petiţiile

la&iat&te ia nnaisterii şi la aîte foruri, cmst informaţii eomereinie fi î a . gene-»1 1« orice causă dna în răstimp de2— 3 sie ori fi eui, resolvând toate ebes- tíil® îe modul cel rasts cinstit

ţjîgiiez resoivirea petiţKior. Vor- ÍM*3 în persoană ea referentei esusei şi

mg resolvire favorabilăW&a tot felel de mijlociri comer­

ciala îi comancfe-Preţuri moderate, mrnebx prompt,

ăsioKssţii deisiIste,

Lz ■ sştspt' Ia g&rfe. —— =

L - O l » » - ! « ,

Bsáapesi Lajos tifca.No. 141, 111/19.

Cei mai mare-succes:Peste 1000 garnituri de treerat ca motor = = = = = în circulaţie = =

Vestitele prn:turi di treeratcu motor —

dela renumita fabrică de ato ioare

K á l la i L A J O SBudapest, Gyár-utca 28să recomandă tuturor economilor pe lâniga

garanţă deplină ca cele mai bune.

1” .inge p»--F.te tot îoct;l Catalnş; principii! gratis.

I între toate motoarele exis-I ţşnte recunoscute ca cele maiII simpie. 162 16-25

In se ra te leEtitnas atunci &a valoare njsre. d*«â să lăsjâidîic pieiutis- denea, în toate ţările, in toate cercurile sociale. Pentru acest scop eă ofere îndeosebi insera­re* în „FOAIA POPORULUI'*.

Iiifurin&ţii să dan fi comande şâ ..primesc la administrata

FOII POcORULUÎ..

pentru trebuinţe

casnice ssn in-

«tastri&ie. de rea mai bună fabricaţie.

'biciclete *

gramofosnoss pot cum păra cu

preţuri modt rats şi

p t â t t r e I n r a t e favorabile la j;

im m ma a g a iic de maş:ni de

euset ţi biciclete în

■■ n r

Ş Slr, Hocved Nr. 11.

Itptôî it cirti romjto<?tiB ib l io te c a R o m â n ă s„ IM @ w - or|

unicul

65 St Marks Place.

Este dar în interesul fiecărui Român care pleacă sau este în S ta te le- nite ssşţ;.,

nada, să ceară marele şi ilustratu l catalog al acestei s in g u re instituţmni^

mâne care pe lângă tot felul de cărţi, note muzicale, şi z i a r e ce aparm|

mânia şi Transilvania, arp *ţn foarte bogat asortiment de in s trum en te ^

zicale; fonografe,

sornice de tot 4-

tice, articole d

se trimite fiec; .

gând marcă pcn.

raite r

plăci şi tuburi cu c â n te c e ro m a n e ş t i,^

■;le, m aş in i de scris, p r e p a r a ţ i u n i farmam

n ă r fu r i de foarte mare t r e b u i n ţ ă * Catalog

dau tot felul de in fo rm a ţ it in i particulare a%

Biblioteca Română“ primeşte ş i mijloceşte

■.:ient.e pentru „Foaia P o p o r u lu i“ ■

M F . M eii, Oiiiiy p lb o- la l

Clefts de msrcat oi 1« I bai. C. 4-l2

1 bucată C. 1.60 1.60 1.60

Pentru fiecarc bucată g.rantez. "AdacS, eu schimb orice coasă p rov â- zată cu semnul I OF J ~| care nu at corespunde, chiar şi atancia când ea a fo s t bătută şi întrebuinţată. Economilor le pot recomanda ca cei mai mare în c re ­dere coasa aceasta. In decursul anilor s’a sporit foarte fars numărul c o a ­

selor vândute.L.a cum păra re A * . TP bucăţi se d ă o bucată pe d e a s u p r a l

2.—Cieşts msem® pentru butulp» cilor 1 buc. Crû ÎOO de int-e h t!l

C. -.50

Nicovale pt. coasa

Forms fig- - 2 3

1 buc. CT

Fig. S à

Ciocan« per.tru coase ............

" 2S*} 300 Fig. 6 à 350 graree

-.80 —.80 X bac. C. — 70 .80 —.8»

Ţ iitoR re dn c o a s e

Nr. 4, 1 bucatâ C . — 18

-.-Nicovalele şi ciocanele pentru coase se vând fiecare bucată sub g a ra n ţă . Fiecare t»'*- car« s’ar dovedi de prea tare sau prea moale, sä schimbă. _

La nicovalele şi ciocanele pen;ru coasă să fim atenţi la msigmu! m eu co m e rc ia l

scutit in lege. ______Aceste coase cu insigniul I OP J| si uneltele da bătut coasa g&rantate să m ai

află la următoarele firmei-. Abrud: Teifil Fan-, loan Manavits._A lb ae : R o m u l To- cea, One:z, loan Czuz k. Agârbieiu: Johann Schüller. AgßitftJ Biuder G ö n n e F ilia le , < Johann K. Schüller. A.-Inlia: Depozitul Carol F. Jírkeli. A p o ld m - m a re A n d . G latz, W. R°:: Andreas Eder. Avrig: Gustav A. Reschner, Albert Kisch. Bărăbinţ: U um itru D ăd â r îa t . Bernig cciae Frâncu. Bergbiu: Nieolae Ionaşiu. Biesz (Gj-ergyó): Lanczet Gizela B o lc a e iu : Marjo®, iesch, Fritz Knall. Bradn: Fritz Kis; h. Bacerdea-Grâno--să: Chjnli Borza. C a c o v a : DáciÜ i°!* Catn : Fritz Knall. Carţa: Moritz Lesmann. Câmpeni: Aurel Ioanele, Const. G h . B o lo g , 0.1eäGe°!?( C-rt«ge: Nieolae Triffa. Cetea: Costea-Aleman. Cineul-mare: Lamei G A n d e e Cincnl-niic: Jc“: Ksufmtnn Ciora: Siaion Socaci. Cisnädie: Mih. Mathias, Konsumverein, J o h a n n Mesch.Karl Falk. Cm tiau: J. G. Conerth. Cugir: Johann Un h. ChiSiftlau fM ie e ş t i) : lo an Iván1* Todor Mocan, Dumitru Posa. Dice.%: Petru Poiana. Dobârca: Thomas B a c h m a n n . Erae nl-S!|i; Izrael Adolfné. Fe nes: Lorencz Fcrencz. Făgăraş: Karl König. Fraua: Josef S c h u s te r .Ilieluga. Galda-de jos: Iosn Eeciu. Gnrarinlui: loan Tristiu, Ioana ir is tiu . H & p r is : loan U®? Henig: loan Miclăuş. Hasas: Daniel Ungar. Hiisusău: Michael bimonis. ,TidV6I u Johann Otf’; Samuel Wachsminn. Loamnă.?: Moritz Klein. Lopadea-română: Hane Iosof. jM eretura: debo. Mihalţ: Klein Markus, Arsenie Floarea. Noerichin: Alfred Komer, G eorg BuchhoUer. ţ1' românesc: Arnold Lesman Ocna-Sibiului: Avram Sívu, Stoia loan Pre=u p . O.-Cärtisoar«: f. Scorobetiu. O.ejdea: Mihály Kutscher. Oilat: Loloi Simioa, Georgeöaciu. P a l a n a :"ióan Poiana (Syirmező): Nieolae Floaş, Pianul de-sus: Hie Voişan, loan N icoară , Pavel Roks»1?'! Pianul-de jós: Reisz Sálamon. Răhăn: Luca Stoica. Richişdorr: Andreas N e m e m . íMoldovan Gyuláné. Săsăuş: Julius Kerekes. Sălişte: D u m i t r u Koşca Oapitanu . Sântimbrs: tru Roşea. Scărişoara': Paraschiva Costea. Sebeşul-»ise»c: Jsnann i- G ross . Şaiea-mareifi Theil, luüus Everth Şeica-mieă: Johann Brantsch. .Şelimbăr: Milea In m ie . Slimnic: F'“1?, Keul Sprinsr: Nieolae Stoia. Sipos Gyula. Şoroştin: Elekes Lajos. Ş o n a : Tos-f Grs«í )!' & Victor, fiomărtia: Franz Seibal, Samuel Sdhmiedt. Streza-Carjíiíoar&; lo a n Stopa. Gerő Székelyhidy. Trágc&n: Klocza János. Tilhea: Vasihe juga. U n g u re j j iaithtas Sí®-1 Zlatna: Traian Baicu. i!

Ţiitoare pentru cuţi de coasă, emailate pe din lăuntru şi pe d in a fa r ă , l bucati C- si suflate cu zink, foarte durabile, 1 buc C. —.40. Cuţi de coase dela lO fi». în ^ ;fl jsoJ ment bogat, 1 buc. C. -.40. Cuţi de bergamo albastre neg :m sig iw u l ^ 3 3 1 b u t t Cosde de coase, pentru coase de cereale, 1 ,bucata C. — .96. h:reidiî ae f« - p e n tru coasei*;, reale, de ştrofat pe coadele simple de coase de lemn, i bucata i Ţ e v e de gâtlej ctt' umflării vitelor, pentru vite Cor. 6.—, pentru viţei Cor 5.50. 372 1^

»Ti®«*;*?;.» FetHsfstai« Bîb'ia