Prof. univ. dr. Ioan VLAD

SertaBra;ovul ;i Marea Unire, rtr.2

CENTENARUL BRA$OVEANAL MARII UNIRIExigenfe qi imperative

G"/uyo/oi*V;uturu./o/meu,col. r. Mircea-Vusile Rddalescu,

Cu toatd preluirea ;i recunoqtin/apentru ajutorul jertfelnic qcordat dinostd;esc devotament la cauza nalionaldqi din profundd iubire de istorie!

Editura PASTEL, Braqov, 2018

Vrteazul, ddruit de cdtre voievodr, affat azi pe nedrept in posesia

minia Mare in limitele previzutede pe verso-ul cirtii pogtale le-amranr Vlad).

{,a Daraban.

rate autorului.

CUPRINS

lntroducere

I. CENTENARUL DE FIECARE ZI A ANULUI 2018.Calendarul bragovean alCentenarului Marii Uniri ........ 2t

r lanuarie 2018 .......... 2t. Februarie 201-8 28. Martie 2018 .......... 33. Aprilie 2018 .......... 42. Mai 2018 .......... 48r lunie 2018 .......... 53

. lulie 2018 .......... 59

I August 2018 .......... 64

. Septembrie 2018 73

. Octombrie 201-8 .. 81

. Noiembrie 2018 90

I Decembrie 2018 101

r Aniversiri dupd anul istoric tO7

il. DE LA MARETTA ROMANtEtirurRre trr LA uN CENTENAR MARET.Studii, articole de presi, documentare.............. t25

r Perspectiva unei mari aniversdri: Centenarul Marii Uniri laBragov, interviu in ,,Transilvania Expres", mai-iunie 20i.6 ............ I25

r ,,Bra$ov - 1916" - un centenar palid 5i confuz al unui mdre!moment istoric, articol publicat in ,,Transilvania Expres",octombrie-noiembrie 2016 .......... 1'42

r Bra5ovul disputatintre Rom6nia giAustro-Ungaria in 19i.6.Ei l-au abandonat, noi l-am apSrat 154

. Terapia recunogtinlei prin artd monumentalS sau monumentebragovene ale Marii Uniri .......... ................. 169

ilt. EXTGENTE $t tMPERATIVE BRASOVENE LA CENTENAR.Demersurile,,Grupului de initiativi pentru sirbStorirea la Bragov aCentenarului Marii Uniri" t73

. Comunicat de presi privind constituirea Grupului de iniliativdpentru sSrbdtorirea la Bragov a Centenarului Marii Uniri ............. I73

ente Siimperative / prof .

1_. St BRASOVUL ESTE ORAS AL MARil UNtRt! t7sMemoriu citre Guvernul Romdniei pentru acordareatitlului de ,,Bragov - ora$ al Marii Uniri" I75Apel pentru sustinerea Memoriului citreGuvernul Romdniei .......... ttg,,Hotd16rea noastr5" - documentul de adeziune

Listi de sustinere a Memoriuluiinaintat GuvernuluiRom6niei privind acordarea titlului onorific de,,BRA$OV - ORAS AL MARil UNtRt" t7sDocumentar: ,,Bragovul - orag al Marii Uniri" 1g0

2. VALTRAPUL LUt MtHAt VTTEAZUL ESTE AL NOSTRU, NU AL SAS|LOR! .. 200

Scrisoare deschisi citre: Biserica comunitS!ii evangheliceluterane Bragov (Biserica Neagri), Forumul Democratic alGermanilor din jud. Bragov 5i Forumul Democratic alGermanilor din Rom6nia ................ 2OO

,,Hoti16rea noastrS" - documentul de adeziune 202

Documentar: Valtrapul lui MihaiViteazul ............ 203

3. PTATA LtBERTATil, NU ptATA SFATULUil ................. ............ 212

Memoriu: Citre Primiria municipiului Bragov ZI2

Documentar: Bra5ovul tot mai rom6nesc in RomdniaintregitS. Aspecte ale rom6nizirii toponimiei urbane inprimele doui decenii ................. 214

4. PENTRU UN MONUMENT AL MARII UNIRI LA BRASOV. Ca ora5 alMarii Uniri, Bragovultrebuie si aibi gi un monument al Marii Uniri ...... 223

5. ARMATA A FOST CU NOt StiN 1918 232

Scenariu de sirbitorire la Bragov a Centenarului de citrearmatd, politie, jandarmerie gi alte structuri ale apiririi 5iordinii publice ................Documentar: lntrarea triumfalS a armatei rom6ne la Bragov

- L9L6 9i 1918 23s6. ,,ISTORIA, DESIGUR, MA VA REABILITAI,, Reabilitarea Iui David Pop

- un imperativ la Centenar .................... 2517. BRASOVUL - ORAS MARTTR AL RAZBOTULUT DE ELTBERARE gt

irurRre rRr NATIoNALA ....... 2828. ,,LA ALBA tULtA! VENtTt LA MAREA ADUNARE NAT|ONALA..."

Reconstituirea Delegatiei bragovene din 1918 gi pelerinaj la Alba lulia de1 Decembrie 2018 325

I. CENTENARUL DE FIECARE ZI A ANUTUI 2018.Calendarul bragovean al Centenarului Marii Uniri

lanuarie

La 1 ianuarie 1889 s-a ndscut, la Avrig, vasile stoica (m. 1959), absolvent ga-gunist la Bragov, profesor la sibiu, doctorin litere la24de ani, cu men!iunea,,Emi-nent", ziarist, diplomat, scriitor gi istoric. lncomod prin scrierile sale in Transilvania,trece in Rom6nia, tipiregte lucrdrile ,,Habsburgii, ungurii qi rom6nii" gi ,,suferinleledin Ardeal" (1915-1916), pentru care curtea marlial5 de la cluj il condamni lamoarte. La Bucuregti, este in apropierea marilor unionigti lonel Britianu, Tachelonescu, N. Titulescu, N. Filipescu. A avut un rol pe 16ngd regele Ferdinand in opgiu-nea pentru ANTANTA gi a contribuit la redactarea proclamafiilor pentru !ard 5i ar-matd in august 1916. A luptat in campania din 1916 gi a fost rinit de doui ori..

Dar marea contribulie gi-a adus-o in SUA in anii 1917-19L8, unde, in cadrul ,,Mi-siunii patriotice rom6ne" gi ,apoi de unul singur, a luptat energic pentru a convingeautoritSlile americane, presa, opinia publicd etc. cd romdnii transilvineni gi celelaltepopoare subjugate de Austro-Ungaria trebuie si fie ajutate si se elibereze, dubla mo-narhie sd dispari gi si se reconstituie statele nalionale indreptdgite in Europa Centrald.Prestalia lui politicS, publicistici gi organizatoricd este impresionantd gi efectiv guver-nul american gi pre5edintele i5i schimbi radical poziliile in sensul luptei emigranlilorna!ionalitSlilor supuse de Austro-Ungaria.

La l ianuarie 1868 a apdrut r;;numdr al revistei ,,Transilvania,,, foaieperiodici a ASTREI meniti sd publice documentele proprii ale ASTREI, dar gi pentru,,l51irea mijloacelor inaintirii literaturii gi culturii poporului rom6n". G. Bari!, casecretar al ASTREI, este rugat si preia conducerea revistei gi, astfel, p6nd la 1878,ea va apdrea la BraSov. De la inceput, Bari! o orienteazi spre gtiinla istoricb gi sprecultul pentru documente, ceea ce plaseazi indiscutabil revista in frontul luptei nafio-nale, a aspiraliei pentru unitatea politico-statali. $i asta se int6mpld prioritar gi defi-nitoriu in decada bragoveand a revistei. Vocafia ei nalionald se exercitd gi in celelaltepreocupiri din sfera literaturii, a artei, a folclorului romdnesc, a muzicii sau teatrului.

in ianuarie 1851, in nr. L al ,,Foii pentru minte...", se publicd ,,ingtiingarealiterarS", a studentului de la Munchen, D.A. sturdza, viitor secretar general al

27

Academiei Romdne, prin care propunea o cercetare de echipi pe ,,obiectul limbiirom6ne", pentru care oferea un premiu de 50 de galbeni. Echipa sau ,,comisia lite-rard" urma si fie condusd de Timotei cipariu, gi sd aibi in compunere cirturari defrunte din toate provinciile rom6negti. T6nirul Sturdza prefigura astfel un for nafi-onal rom6nesc, cu reprezentare in tot spaliul locuit de romAni, care si dirijeze ostrategie nalionala de cercetare gi publicistici in mai multe domenii, si verifice gi sicertifice prin publicare gi premiere rezultatele cercetdrii. lacob Muregianu, carepublicS ,,ingtiin!area..." este entuziasmat, dar gi prudent, ca redactor gef al unei foidin lmperiul Habsburgic. lstoricii de mai tarziu, compar6nd ,,ingtiinlarea..." cu ra-portul gi regulamentul elaborate de V.A. Urechia in l-g66, cred cd ,,mugurul din cares-a dezvoltat areopagul nostru cdrturdresc il gdsim in ,,ingtiinfarea literari,, a luiD.A. Sturdza (Ax. Banciu).

in ianuarie 1896, Badea carlan il""u" pe jos, prin Budapesta si viena,spre Roma, unde ajunge la sf6rgitul lui februarie. in martie 1g96 se plimbi ,,trium-fitor" prin cetatea Eternd, presari pumnul de [5rdnd gi boabele de 916u aduse dinc6rligoara, ca omagiu din partea ,,fiilor indepSrtali ai taichii rraian". Admird ore in5ir mirelia monumentului gi in prima noapte doarme pe cojocul sdu la picioarelecolumnei. A doua zi,'poliligtii Romei gi ziarele constati ci un dac a cobor6t de pecolumnS. Portul siu !dr5nesc, acelagi cu al dacilor de pe monument, pletele gi infi-ligarea lui c6rlan indreptSfeau deplin identitatea cu dacii de pe monument. ,,AmvSzut toate minunile cetdlii vegnice - spunea badea c6rfan, ...minunat oragul luiRomulus!" Prezenla sa pitoreascd a produs o puternici impresie in rindul italienilor5ia oficialit5lilor. Marchizul Pandolfia dat un banchetin cinstea luigia fost prezen-tat reprezentanfilor vielii publice italiene. Se intoarce acasi cu o fotografie de doimetri a columnei gi cu o desagd de cir1i, dornic sd povesteasci sitenilor sii gi sd learate ,,trofeul". Dar doijandarmi i-l confisci gi il amenin!5 cu inchisoarea.

S-a mai dus gi a doua oari, un ,,vechi prieten cu mine" l-a purtat cu trisura,,c6tu-i ltalia de lung5", iar la Roma a fost oaspetele contelui Gubernatis gi a cardi-nalului Rampolla. in a treia cSldtorie a participat, cu delegagia rom6nd condusi deV.A. Urechia, la congresul orientaligtilor (1899), cu 700 de participanli din 40 de!5ri. I s-a incredinlat misiunea de a depune, in fruntea delegaliei rom6ne, coroanade bronz de la Columna lui Traian, s-au publicat fotografiile in revista franceza,,L'lllustration", inclusiv a sergenlilor italieni, care dddeau onorul unui ,,fratello exo-tic". in confruntarea din Congres intre istoricii rom6ni gi istoricul maghiar 6v1ri,care contesta latinitatea romanilor, prezenla lui Ghe. C6rlan a fost argumentulforte in a-i convinge pe participanli de existenla puternicei congtiinle nalionale launul din reprezentanlii ,,claselor de jos" ale poporului rom6n, care, dupd port gigrai, dovedea elinsugi originea sa romanS.

22

ltare de echip; pe ,,obiectul limbiie galbeni. Echipa sau ,,comisia lite-si aibd in compunere cirturari de

iturdza prefigura astfel un for na!i-rcuit de rom6ni, care s5 dirijeze o

mai multe domenii, si verifice Si sicercetdrii. lacob Mure5ianu, care

prudent, ca redactor gef al unei foicomparAnd,,ingtiinlarea..." cu ra-

in 1866, cred ci ,,mugurul din care

isim in ,,ingtiinjarea literarS" a lui

e pe jos, prin Budapesta gi Viena,

-'. in martie 1896 se plimbd ,,trium-irAnS gi boabele de 916u aduse din:ali ai taichii Traian". Admird ore inoarme pe cojocul siu la picioarele

onstati ci un dac a cobor6t de pe

or de pe monument, pletele gi infS-ea cu dacii de pe monument. ,,Ambadea CArJan, ...minunat oragul lui

ternici impresie in 16ndul italienilornchetin cinstea lui 5i a fost prezen-

toarce acasd cu o fotografie de doisi povesteasci sitenilor sdi gi si le

ameninli cu inchisoarea.eten cu mine" l-a purtat cu trdsura

:tele contelui Gubernatis gi a cardi-rt, cu delegalia rom6nd condusi de

), cu 700 de participanli din 40 de

fruntea delegaliei rom6ne, coroanaicat fotografiile in revista francezd'e dideau onorul unui ,,fratello exo-

rom6ni gi istoricul maghiar 6vdri,lui Ghe. C6rlan a fost argumentul

;a puternicei con5tiinle na!ionale la

oporului rom6n, care, dupi port gi

La 3 ianuarie 1738, unicul nepot ., o"r*,,"rului Br6ncoveanu, purtdnd ace-laSi nume, Constantin 816ncoveanu, ii ajuti pe gcheieni printr-o intervenlie la im-pdratul de la Viena.Tn 1737, nepotul voievodului se refugia la Bragov insotit degeneralul austriac Ghillany 5i trupele acestuia, cu care sperd sd oblini tronul lSriiRom6negti. Doi strinepofi, Nicolae 9i Emanuel Brancoveanu sunt refugiali gi ei laBragov. Ei mai stip6neau sdmbdta de sus, la 1785. Emanuel, mort in 1g11, e in-morm6ntat la Biserica greceascd din Cetate, alSturi de fiica Elena, decedati la 1800.Fiul lui Emanuel, Grigore Brdncoveanu, ultimul descendent al voievodului, refugiataici la 1821, ddruiegte Bisericii grecegti mo5iile fdgdripene 56mbdta gi Poiana MSru-lui, precum gi multe obiecte de cult.

La 3 ianuarie 1919, stil nou, , "ra

*,rn,t in vizitd la Bragov generalul HenriM. Berthelot, o primire caldi gi entuziastd a generalului francez, ,,marele binefbcd-tor al neamului romSnesc, cel care ,,igi inchinase toati energia s6ngelui siu latinpentru infiptuirea idealului nostru na!ional" (,,Glasul Ardealului"). Bragovenii gtiuci acestui fiu al Frantei ii datordm recunogtin!5 indoitd pentru ci ne-a ajutat sdreorganizdm armata in.iarna 191.6/tgL7 gi a,,impirtigit cu noi toate suferinlelecelor doi ani din urm5". Cortegiul de primire a generalului a fost flancat de detaga-mentul ,,mindrilor nogtrijuni", iar mullimea l-a aclamat pe general p6ni la BisericaSf. Nicolae, unde s-a oficiat un Te Deum gi apoi in sala festivi a liceului, unde gene-ralul a fost int6mpinat de acordurile Marseillaise-i cdntati de corul liceului. Salutulde bun venit l-a rostit Vasile Saftu, care a salutat ,,nobila Fran!5, cdreia ii datordmUnirea Principatelor, iar azi Marea Unire". Constanga Popovici, din partea R.F.R., a

exprimat in francezi ,,sentimentele gi multumirile... cele mai afectuoase, pentru toateacliunile... nobile, fr5legti gi cu adevdrat cregtine..." Rdspunz6nd, generalul a omagiatarmata rom6n5: ,,Eu care am vdzut nobilul ei curaj la Oituz, MdrSgti gi Mdrdgegti, vdasigur cd soldalii romAni, cari au s6ngerat acolo, au creat RomAnia Mare. Vi zic decidin toati inima:Triiascd RomSnia Mare!... A rdsdrit gi pentru romdni soarele! Dorescca rom6nismulsi triiasci c6t acest soare!Triiascd Romdnia Marel"

La 4 ianuari eLB77s-a ndscut r";;;rr."riu (m. 1948), fitotog, profesor uni-versitar, in 1919 singurul rom6n din Transilvania cu acest grad didactic, fapt determi-nant pentru a fi numit primul rector al Universitilii Daciei Superioare la Cluj in 1919.in planul luptei nalionale, pe 16ngi prestalia pe front, ca ofilerintreg rizboiul, in scrisa oferit un argument lingvistic remarcabil unitSlii rom6negti prin demonstrarea unitS-tii limbii rom6ne primitive, in toate cele patru dialecte de bazd (dacorom6ni, istro-rom6nS, meglenorom6ni gi aromAnd). lar ca militant nafional, a participat nemijlocit,

23

i]ilml

cu o contribulie majorS, in Bucovina (1906-1919), la unirea acesteia cu Rom6nia.,,Toamna lui 1918 a fost, desigur, punctul culminant in viala mea, cici ea aduse aceaorgie de fericire pe care am a5teptat-o o viald intreag;, pentru care am acordat toatecoardele sufletului meu strunit pentru acel ideal. Rolul pe care l-am avut insumi laaceastd Unire a fost destul de mare pentru ca sd am in suflet mullumirea ci am con-tribuit gi eu, dupi puteri, la realizarea visului',. (S. pugcariu)

in ianuarie 1881, in gedinla ."rn""r,r, AsrREl, Diamandi Manole propuneridicarea unui monument in cinstea poetului Andrei Mureganu in fafa liceuluiromAnesc, urmAnd si fie dezvelit la adunarea de la Bra5ov a ASTREI din 1883. Ac!i-unea porne$te in for!5, este sprijiniti de romdnii de pe ambii versanli ai Carpalilor,dar autorit5lile maghiare refuzi acordarea unui spaliu public pentru amplasare.Astfel, se ajunge la construirea monumentului funerar din cimitirul Groaveri gi adu-cerea aici a osemintelor poetului din cimitirul de Pe Tocile. A fost inaugurat in tim-pul Adundrii generale a ASTREI din 1883.

La tl ian". 1898 s-a ndscut orr;;;*rt, scriitorut 5i actorut Zaharia Barsan(m. 1948),,,cel mai mare artist dramatic alTransilvaniei" p6ni la unirea din 191g. El

a cutreierat Ardealul cu teatrul siu in vremuri de restrigte, de maghiarizare furi-bund5, prin legea Appony sau prin episcopia maghiari de la Hajdudorog, a ridicat,,altare neprihdnite" de limbd nafional5, de sim]Sminte rom6negti, de trdire artisti-ci in fala agresiunii culturale a maghiarizdrii. ,,Prin Zaharia B6rsan, teatrul care p6-nd aici sau nu existase, ori fusese o simplS comedie, meniti si amuze pe spectatori,deveni o Scoali, iar actorul incetd de a mai fi privit ca un simplu comediant gi ludasupra-gi rolul de dascil". (O. Ghibu)

,,Noi actorii Ardealului, spunea Z. 86rsan, suntem 16ndunelele dornice deprimdvard", de primivara neamului lor. ,,Vremurile de azi sunt vremuri de trecerepeste marea infuriatS. O auzim cum se zbuciumi sub noi gi ostenite zSrim departecatargul unei coribii a speran!ei, a salvdrii. Alergdm acolo, si ne mai odihnim, cidrumu-i lung pdni la l5rmulinflorit. Ne agezdm pe catarg gi c6ntdm vesele cu glasulpe care ni l-a dat Dumnezeu. sbucium5-se marea c6t va voi, p6ni catargul va fi sus,nu ne vom teme.

Acel catarg e iubirea poporului rom6nesc pentru teatru! De vreli si ajun-gefi la !irm, primili rdndunelele pe catargul cel adipostit de furia vremurilor!,,

***

La 14 ian. 1896 a fost inaugurat5 in practica DespiriSmdntului Bragov alASTREI prima biblioteci ambulanti, un proiect din 1g94 propus ASTREI de brago-

19), la unirea acesteia cu RomAnia.rant in viala mea, cici ea aduse acea

:reag5, pentru care am acordat toaterl. Rolul pe care l-am avut insumi la

am in suflet mulfumirea ci am con-Pugcariu)

ASTREI, Diamandi Manole propune

i Andrei Mureganu in fala liceuluie la Bragov a ASTREI din 1883. Ac!i-ii de pe ambii versanli ai Carpalilor,ui spaliu public pentru amplasare.'unerar din cimitirul Groaveri gi adu-e Pe Tocile. A fost inaugurat in tim-

scriitorul gi actorul Zaharia B6rsan

silvaniei" p6ni la unirea din 1918. El

i de restrigte, de maghiarizare furi-raghiard de la Hajdudorog, a ridicat

lSminte romSnegti, de trdire artisti->rrn Zaharia 86rsan, teatrul care p6-

:die, meniti si amuze pe spectatori,privit ca un simplu comediant gi lui

ln, suntem rindunelele dornice de

urile de azi sunt vremuri de trecereni sub noi gi ostenite zdrim departe:rgim acolo, sd ne mai odihnim, cd

pe catarg gi c6ntim vesele cu glasul

:a c6t va voi, p6nd catargul va fi sus,

rsc pentru teatru! De vreli si ajun-I adipostit de furia vremurilor!"

ractica Despir!Sm6ntului Bra5ov al

t din 1894 propus ASTREI de brago-

veanul George Maior, dar implementat mai intAi de bragoveni, prin predarea cdtrecomuna Feldioara a acestei prime biblioteci, cu cdrliin valoare de 10 florini. S-a ela-borat un regulament al bibliotecilor ambulante, s-au achizilionat cdrli din contribuliamembrilor, bine alese, pentru toate categoriile de cititori. Bibliotecile se schimbauintre ele la interval de un an, lectura era gratuitd, imprumutul se ficea pentru douisiptdmini. in 1898, DespirlSm6ntul avea 358 volume, grupate in patru biblioteciambulante. Modelul bragovean este preluat de toatd ASTRA, dar giin Rom6nia.

La 14 ianuarie 1919, stil nou, in urma acordului dintre S.N.R. allSrii Birsei gi

Consiliul Dirigent, reapare ,,Gazeta Transilvaniei", continudnd menirea ,,GlasuluiArdealului" de organ oficial al s.N.R. gi tradilia ,,Gazetei" dinainte de octombrie1916. RedacJia gi administralia se menlin aceleaSi.

La inceputul lunii ianuarie 1860, O. 0"0,"-,,"rian a adresat un memorandumdomnitorului Alexondru loon Cuzo, in care propunea un plan de eliberare a Transilva-niei, pentru realizarea idealului Daco-Rom6niei. El era inspirat de modelul MihaiViteazul gi de cel (apropiat) al iredentismului italian. Conjunctura nefavorabilS gi inld-turarea lui Cuza au ficut ca liderultransilvSnean s5-gi orienteze lupta pentru unitateprin culturS, gcoalS, universitSli gi pregitirea unei intelectualitSli care si constituie,,un stat major al naliei romdnegti, care si poatd purta rizboiul cu asupritorii sdi".

La 15 ian !874, s-andscut ,r.";; Sterie Stinghe (m. L957), profesor ta

Bragov din 1900, istoric al $cheiului gi al problemelor romdnegti din istoria oragului.in toate lucririle lui putem identifica elemente ale luptei nalionale din Bragov, innumeroasele ei ipostaze: lupta invergunatd ,,a obgtii rom6nilor din $chei contraputernicului gi volnicului Magistrat"; pofta romdnilor bra5oveni, ajungi destul deputernici, ,,de a diinui ca element independent", ca ,,orag" separat de Bragovulsisesc, cu organizare politico-administrativd proprie, independenti de a sagilor. caforme ale luptei nalionale a rom6nilor bragoveni, Stinghe semnaleazS: demersurilelor la curtea de la Viena, prin reprezentan!ii lor, ca sd ceari rdspicat ,,jurisdicliuneproprie" gi sd propund persoanele care si o exercite. Ba cer 5cheienii formarea unuiregiment propriu rom6nesc, ceea ce i-a inspiim6ntat pe sagi.

Prin documentele publicate gi prin semnal5rile din ,,prefa!5", S. Stinghe des-chide o direclie istoriograficd aparte, pe care va mar5a Aurel A. Mureqianu.

**t

25

La 15 ianuarie L724, bragovenii ortodocai, agresafi de episcopul unit patakica sd accepte unirea 5i s5-l pomeneasci pe el gi nu pe mitropolitul de la Bucuregti laslujbS, redacteazd 5i semneazi un manifest, in care declard ci ei sunt ,,fii adevdraliai .sfintei biserici a risiritului, care !ine legea cea veche greceasci gi pe aceea vremsd stdm neclintili pAnd la moarte". Manifestul este dus curfii de la Viena, de undeepiscopul Pataki primegte ordin ,,sd nu se atinga de cei neunili nici cu o porunci,, gis5-5i vadi de unilii sdi. Bragovenii mai intervin gi la fiul fostului voievod gerbancantacuzino, lordachi, aflat la sibiu, s5-i sprijine ra generalul comandant.

La /tjianuarie 1870 s-a .r".a ,;"roirfdm6ntul Bragov al ASTRE|,,, in adu-narea astriStilor din comitatele Bragov 5i Trei Scaune, in sala festivd a Liceului,,$aguna". Este primul despdr!5m6nt constituit al ASTREI gi numerotat cu numdrul1. $i de data aceasta bra5ovenii au fost in fruntea fenomenului. Adunarea a ales giun subcomitet de conducere, condus de protopopul loan petric, pregedinte, avdndca membri pe: losif Barac, Damian Datcu, lacob Muregianu, loan Megoti, loan po-povici 5i loan G. loan. Activitatea DespirlSm6ntului p6ni la rdzboi, indeplinindu-gimenirea statutard 5i vocalia nafionali, va contribui deplin direct gi indirect la pro-gresului cauzei romdnegtiin aceastd parte a Transilvaniei.

La 20 ianuarie 1919, a fost ""* or* ctut judelutui Bra5ov dr. GheorgheBaiulescu, el 5i prefectura prelu6nd atribu{iile protopopului dr. Vasile Saftu gi aleSfatului Nalional Rom6n al lSrii 86rsei. La 6 februarie 191-9, prin ordin al Resortuluide interne de la Sibiu, erau oficial dizolvate Consiliile Nalionale locale gijudetene.

La 20 ianuarie 1368, s-a emis or,;;;or,",regiu acordat bragoveniror de cdtredomnitorul Vlaicu Vod5, prin care se confirmd brapovenilor gi b6rsanilor ,,vechilelibertdfi" negustore$ti, ca ,,vecinii noqtri foarte dragi gi prieteni", ca ei sd pldteascdnumai de doud ori vama cdnd trec prin Jara Romdneasci. Documentulin latind, pepergament, primul document cunoscut al cancelariei ldrii Rom6nesti, dovedesteexistenla din vechime a legdturilor comerciale ale Bragovului cu ]ara Romdneascd,aflate in derulare, dar este gi prima menliune documentari a oragelor Brdila giSlatina, destul de dezvoltate, datoritd drumurilor comerciale care le traversau.

La 21 ianuarie 1866, s-a niscut "r"r*r"

Bogdan-Duicd (m. 1934), din cu-noscuta familie Bogdan de la Bragov, profesor gagunist, istoric Ai critic literar, aca-demician gi rector a Universitdlii clujene. A fost gi un luptdtor nalional, ,,apostol

gi, agresali de episcopul unit Pataki

nu pe mitropolitul de la Bucuregti la

care declard ci ei sunt ,,fii adevdralila veche greceascd gi pe aceea vremeste dus Curlii de la Viena, de undei de cei neunili nici cu o poruncS" gi

n 5i la fiul fostului voievod $erbanla generalul comandant.

limdntul Bragov al ASTREI", in adu-ri Scaune, in sala festivd a Liceuluial ASTREI gi numerotat cu numdrul

tea fenomenului. Adunarea a ales 5i

popul loan Petric, pregedinte, av6nd

b Muregianu, loan Megotd, loan Po-

rtului p6ni la rdzboi, indeplinindu-gi:ribui deplin direct gi indirect la pro-

rnsilvaniei.

tctul judelului Bragov dr. Gheorgheprotopopului dr. Vasile Saftu gi ale

rruarie 1-919, prin ordin al Resortului

rsiliile Nalionale locale gi judelene.

vilegiu acordat bragovenilor de cdtre5 bragovenilor gi bdrsanilor ,,vechiler dragi gi prieteni", ca ei si plSteascd

rmdneasci. Documentul in latinS, pe

rcelariei lSrii Rom6negti, dovedegteale Bragovului cu lara Rom6neascS,

re documentari a oragelor Briila gi

or comerciale care le traversau.

lhe Bogdan-Duici (m. t934), din cu-' gagunist, istoric gi critic literar, aca-

ost gi un luptdtor nalional, ,,apostol

inflScirat al panromdnismului". ,,Noi rugim pe Majestatea Voastri - scria Bogdan-Duicd regelui, la 1- sept 1914, in numele Ligii Culturale - si poruncili toate jertfelece le meriti neamul nostru, c6t este agezat imprejurul Tdrii Si care trebuie suslinutca zid de aparare pentru ea, ca gi temelie de putere noui. Acum ni se pare sositprilejul ca Rom6nia si devini o putere al cirui cuvdnt si fie ascultat... Rugdm pemajestatea Voastrd si poruncili toate jertfele de nevoie pentru ca Rom6nia sd de-vie marea putere a regiunii carpatice."

La 24 ianuarie 1849, ,-" nrr.uJr"O", C6rlan sau Gheorghe Cdrlan (m.79tr), !5ran cioban din satul oprea-c6r!igoara, Fdgirag, care a fost timp de treidecenii un viteaz mesager al cdr-tii rom6negti, el risp6ndind in Transilvania, in modclandestin, mii de cirli gi publicalii, in largul satelor ardelene, cirli purtate de C6rlanpeste munli cu desaga, prin locuri neumblate, gtiute numai de el, adicd prin ,,vamacucului", evitind controlul de frontierS.

Badea C6rlan,,gi-a luat toiagul pribegieiin folosul culturii nalionale gi nu l-amai pdrisit niciodati - aprecia N. lorga. Aga a stribitut ltalia gi Fran[a, a vizut Co-lumna lui Traian, la care s-a inchinat ca la sfintele icoane din st6na lui, s-a minunatla zgomotoasa mirelie modernd a Parisului... gi se privea pe sine ca un purtitor demisiune superioarS, ca un implinitor de porunci ce vin mai de sus. Altfel nu se jert-fegte linigtea unei vieliintregi. $i pentru cd porunca-i venise prin c54i, prinse pen-tru d6nsele o dragoste firi margini. Cel pentru care toate cirlile cuprindeau ace-eagi revelalie sf6nt5,... le ducea cu o ad6nci reveren!5, cum David purta pe umeriisii arca invoielii cu cerurile gi a viitorului celor ce vor veni dupd ddnsul".

,,$i - incheie lorga - dupi urma lui vor rim6nea acestea: credinta sdlbatecipe cAre un !5ran a avut-o pentru visurile cirturarilor din vremea lui gi nemdrginita-ievlavie pentru cartea in care vedea numai lumini gi m6ntuire... El ne-a aritat insice adaos de energie sufleteasc; nebiruitd poate si dea poporul la ceea ce credem,spunem gi scriem noi".

La 24 ianuar ie L822,a fost creatd;;r."r.Ui ,,Societatea CARpAJ|" de citreun grup de militanli ardeleni, intre care gi bragovenii Nicolae gi Alexandru Ciurcu(tatd gi fiu), prin schimbarea numelui societSlii secrete,,lredenta Romdn5", creatdla Bucure5tiin 1881. Era formati din ardeleni gi bucovineni, dar gi importanli inte-lectuali din Regat: Eminescu, Hagdeu, Tocilescu, c. A. Rosetti etc. pe lSngd scopurileculturale, desfSgura o activitate secreti de,,pregdtire gideclangare a unuirdzboideeliberare a Transilvaniei", deci eliberare gi intregire pe cale armati, dupd ideileradicale ale lui Al. Papiu-llarian gi planul militar de eliberare creat de Axente Sever.Se produce astfel saltul intr-o etapd superioari a luptei nalionale a rom6nilor, darconjunctura politicd Sicondiiiile interne nu au permis nicio finalizare a acestui pro-

27

iect. Egecul ,,Proclamaliei" din august 1885 gi expulzarea protagonigtilor, a obligatSocietatea,,Carpali" si se limiteze la pregdtirea unitblii culturale.

La 25 ianua rie !733,episcopul ,"*n"*," Micu-Klein, marele luptdtor na!i-onal, sosea la Bragov in incercarea de a atrage pe bragoveni la Unirea cu Roma. Afost gizduit in cetate, nu de citre gcheieni, a cerut sd facd liturghie a doua zi laBiserica sf. Nicolae, dar nu a fost lisat, spundndu-i-se ci gcheienii nu sunt uni!i. Avrut si asiste la slujbS, dar fiind ora t6rzie slujba se terminase. A avut doar o discu-lie cu preolii 5i cu cdfiva credinciogi. A comunicat cd are acceptul generalului co-mandant si preia jurisdiclia asupra ldrii 86rsei gi si nu mai lase pe episcopul deR6mnic si se amestece aici. Bra5ovenii au respins categoric oferta episcopului. Laslujba din ziua urmitoare nu i se oferd strana episcopeasc5, ci un scaun obignuit,lfird a i se da prilejul si vorbeascd poporului.

La 29 ianuarie 1854, s-a niscut Alexandru Ciurcu (m.19221ziarist, om politic,lorator, agronom, inventator in aviafie, eminent edil al Bucuregtiului gi martir expulzattpentru activitatea sa nalional;. ,,Er.r, rom6n al cirui tat; a ajutat la 184g pleiada cam-1pionilor libertifii a Tace din Rom6nia... o lard libera gi independenti, nu mai am drep-ltul si trdiesc pe pimAntul rom6nesc... Cu toate acestea nu mi-am pierdut orice spe-lran!5 in cauza rom6nismului, pe care l-am apiratintotdeauna cu ardoare gi pe care illvoi apdra gi de aiciinainte, pretutindeni unde md voi afla...", spunea Al. Ciurcu.

Februarie

La 2 februarieLSTL,s-a niscut Pompiliu Dan (m. tgs4l,invdtitor, publicist 5idirector de Scoald la Zirnegti, s-a afirmat ca luptitor nalional din timpul c6nd eraelev la liceul ,,$aguna", c6nd a condus o publicalie secretd nalionalistd a elevilor,apoi ca student la cluj gi la Viena. ,,sd lucrdm cu tofii, umir la umdr, unindu-ne in,cuget 5i-n simliri, iar edificiulce are acum o bazS solidd s5-l unim cu edificiul culturii,noastre romAnegti, sd ne iubim unul pe altul, sd ne iubim naliunea gi patria. Atuncitrecutul 5i prezentul vor da m6na cu viitorul, atunci numai vom corespunde chemdriinoastre, atunci va triumfa fala numelui de rom6n, atunci vom putea numai exclamadimpreund: P6nd cdnd romdn vei fi, Nu te teme c5-i pieril" - spunea pompiliu Danintr-o conferin!5. A participat la migcarea Replicii, la toate marile acliuni studen-leqti, la acliunea ,,charta rotundd". Este implicat in procesul David pop, arestat,judecat 5i condamnat la moarte. Conduce revolulia nafionalS din 1918 la Zirnegti,participd la M.A.N. de la Alba lulia gi este ales membru al Mareluisfat Nafional. Din1919, este numit inspector gcolar al judelului Bra5ov, apoi in jud. Bihor, silaj, satu-Mare gi Maramureg.

28

3xpulzarea protagoni$tilor, a obligatunitS!iiculturale.

:ie Micu-Klein, marele luptitor na!i-l pe bragoveni la Unirea cu Roma. A

cerut si faci liturghie a doua zi lardu-i-se ci gcheienii nu sunt unili. Aa se terminase. A avut doar o discu-ricat ci are acceptul generalului co-

:i 5i si nu mai lase pe episcopul de

cins categoric oferta episcopului. La

episcopeascS, ci un scaun obignuit,

u Ciurcu (m. 19221ziarist, om politic,

edil al Bucuregtiului gi martir expulzatrruitatia ajutat la 1848 pleiada cam-:ri gi independentd, nu mai am drep-acestea nu mi-am pierdut orice spe-

rt intotdeauna cu ardoare gi pe care ila voi afla...", spunea Al. Ciurcu.

:

Dan (m. t954), invd!5tor, publicist gi

.rptitor nalional din timpul c6nd era

ica!ie secretd nalionalistS a elevilor,cu tolii, umir la umdr, unindu-ne inzi solidi s5-l unim cu edificiul culturii;i ne iubim naliunea gi patria. Atunciunci numai vom corespunde chemdriiin, atunci vom putea numai exclama

re cd-i pieri!" - spunea Pompiliu Dan

clicii, la toate marile ac!iuni studen-licat in procesul David Pop, arestat,olulia nalionalS din 1918 la Zdrne5ti,

membru al MareluiSfat Nalional. Din

Bragov, apoiin jud. Bihor, S5laj, Satu-

La 4 februarie 1901 a avut loc cisdtoria lui N. lorga cu Ecaterina Bogdan(Catinca lorga), bra5oveancd din familia marilor cSrturari bragoveni. O cSsnicie incare catinca, precum toatd familia, se angreneazd in lupta nalionald pe o cale pro-prie, slujind marea operi gi marea luptS a lui lorga pentru unitatea nalionald. casecretarS, traducdtoare din germani gi maghiarS, sprijinul de bazd al savantului inadministrarea casei, a tipografiei gi editurii, in gestionarea activitSlii lui publice,apoi prin cei Sapte copii 5i o familie implinitS, savantul a avut un cdmin, o atmosferd5i un suport familial deplin tonifiant pentru osteneala sa. Catinca lorga - o alti Analui Manole-este parteinsemnatdin opera gi lupta luiN. lorga pentru Marea Unire.

La 6 februa rie LSTt,Eminescu i;:." ,,Ardtafi-mi ta noi un oras patrioticca Bragovul". O ficea intr-o scrisoare cdtre lacob Negruzzi, explic6ndu-i de ce in tex-tele trimise de ardeleni ,,Convorbirilor literare" este obsedantd fraza patriotici. Ma-rele poet, cilitor la Bragov cu c6liva ani inainte gi autor al poeziei ,,invia-vor voievo-zii", cuno5tea profund durerile din ,,cetatea nedreptSlilor de veacuri" - Bragovul - gi

din tot Ardealul, Stia ci maghiarizarea nu-i o vorbi goali, ci o acliune sistematici.de ur5, de desnalionalizare gi de cotropire" premeditatd gi sistematic5. lar rom6niireacfioneazd la acest spirit agresiv ,,cu acel exclusivism radical", cu ,,simfdm6ntulneputinlei fali de pericolele ce-i amenin!i". Deci ei nu au ,,linigtea sufleteascd"necesarS scrisului literar gi de aceea la ardeleni ,,simlSmdntul de nalionalitate e deo intensitate neobignuiti la noi, gisim dovezi unde numai acestea pot fi gdsite.ArStati-mi la noi un orag patriotic ca Bragovul".

Calificativul dat de Mihai Eminescu Bragovului nu este la int6mplare, este lacapdtul unei demonstralii riguroase ficutd unui confrate asupra nalionalismuluispecial al ardelenilor, este concluzia unei judecSli aprofundate, intr-un sistem pro-priu de mdsuri gi valori ale geniului eminescian deja intronat.

La 10 februarie 1886, r-, nrr.rjlrgit rrristor (m. 1963), preot mititar pefronturile Marelui Rizboi, cu gradul de cdpitan, participant la M.Ad.N. de la l- De-cembrie 1918, slujitor al ierarhiei bisericii ortodoxe, de la ,,resortul culte" din Consi-liul Dirigent, secretar la Vicariatul de la Cluj, alSturi de episcopul Nicolae lvan (1920-1926), apoi la Sibiu secretar episcopesc Ai consilier economico-administrativ pdnd in1941, cSnd ajunge episcop de Caransebeg p6ni in 1949 la desfiinlarea eparhiei.,,Preot cu chip de sf6nt, bl6nd, prietenos, inalt, drept, cu barbd albi... iubitor alflorilor gi a drumeliilor ..., om drept, cinstit 5i stiruitor. preot convins, devotat gi

zelos. A fost un om al picii gi bunei inlelegeri, pildi a vredniciei arhieregti". - spu-nea un colaborator, profesor de teologie la Caransebeg.

[a 14 februa rie !7L7, Doamna Maria, vdduva lui c. Br6ncoveanu, scria jude-lui Bragovului ci fetele sale au autorizalia generalului comandant alTransilvanieisSlvind in !ari, la Bragov. in lunile mai-iunie 17!7, ea insistd pe 16ngd Magistrat si-i]restituie baniiimprumutali de domnitor oragului Bragov, suma de 3.000 de taleri,]primiliin 1"706 de cbtre judele primar Andreas pether, cu to% dob6ndd pe un an,jimprumut garantat cu satul Tohan. Cu mari dificultSli, gi dupd procese juridice re-lpetate, viduva voievodului reuseste si oblini o parte din lucrurile pretioase depo-lzitate in $chei, banii imprumutali gi casele de aici, unde vor locui fiicele sale.

I

I

l

La clLsfebruarie 1881, s-a ,.rrJ; Bragov, giin sept. I9'J.4 a.;rr, p" rron-ltul de lupti din Galitia, Alexandru Bogdan, profesor gagunist, ,,mult promitdtorullprofesor" (1. Lupag), cu un doctoratin filologie la Lipsca, luat la 23 de ani,., o.r"r-llie impresionante la cei 33 de ani, c6nd se jertfea pentru o cauzd strdind, cunoscutl5i apreciat in societatea culturald rom6neasc5, s-a angrenat in lupta nalionali prinlscris, militSnd pentru o Transilvanie uniti cu patria mamd gi ripost6nd energic lalofertele statului maghiar pentru tinerii rom6ni 5i stigmatiz6ndu-i pe dezertorii de lallupta pentru dreptate gi adevdr, pe ,,profitorii de onoruri ieftine", ,,pe cozile deltopor care ne otrivesc gi ne omoari sufletul". ,,Apropiafi-vd gi dafi-vi o m6ni deiajutor, pentru ca cel pulin in viitor si nu mai vedem cum opreste unul, ce altul vrealsi inceapS, cum incurci unul, ce altul lumineazd, cum pribugegte unul, ce altul airidicat"- spunea Al. Bogdan.

I

I

ctor al Cimn.rirtui]gagunist (1894-1-915) , ,,zidilor de idealuri", educator desiv6rgit, director vrednic,]mare cdrturar gi luptdtor nalional. ,,Lepidali de pe voi haina urStd a lenei gi a trdn-]ddviei!-igiindruma Oniliu discipolii. lntrali aici cu gdndul la Dumnezeu gicu hotS-]16rea de a munci cu voie gi din rdsputeri, pentru ca si agonisili lumina minlii 5i cu-]r5!enia inimii. indemnali-vd unii pe allii la stdruin!5 gi la muncdlsdrili-vi in ajutorlfr5!e5te! Cei mari sb povdluiasci pe cei micil Cei tari pe cei slabi! Cei deprin5i cumunca de carte, pe ceiinci nedepringi! Facefi ca acest edificiu cu tot cuprinsul luirsd se asemene cu o cogni!5 de albine,..!" -V. Onifiu, 1912.

f

La 22 februarie 1848, s-a primit ,:;;rr"" vestea revotuliei franceze gi primiicare s-au ,,pdtruns de fiorii redegteptirii nalionale" au fost tinerii braqoveni stu-denli la Cluj, militanli ai rom6nismului in studenlia lor clujeanS: C. Secdreanu, loanPugcariu, Nicolae gi Radu Popea, Costi loan, V. Lacea, ,,tofi oameni cu parale gi ro-