Agroturismul-o alternativa reala in Bucovina

1.INTRODUCERE

Turismul in Bucovina

Zona Bucovinei este una dintre cele care au un potential turistic foarte ridicat. Anual, zeci de mii de turisti aleg sa-si petreaca vacanta in Bucovina. Ca pozitionare geografica, Bucovina se gaseste in nordul Moldovei, situandu-se cu aproximatie in intregime pe teritoriul judetului Suceava. Zona este de o frumusete fantastica, peisajele sunt mirifice, oamenii ospitalieri. Numeroasele obiective turistice, precum si diversitatea posibilitatilor de agrement asigura un sejur deloc plictisitorCei care merg pentru a se reculege o pot face in manastirile care se afla in judetul Suceava, dintre care cele mai cunoscute sint Voronet, Putna, Sucevita, Moldovita, Dragomirna. Cei care doresc senzatii tari pot sa mearga in zona Vatra Dornei, una dintre cele mai frecventate de turisti, conform oficialilor de la Asociatia pentru Turism Bucovina. Aici vizitatorii care sint intr-o buna forma sportiva pot sa aleaga fie un zbor cu parapanta, fie alpinismul sau escalada, in conditiile in care muntii din zona ofera conditii propice, pentru care se vor plati intre 120 si 200 de euro pentru un grup de 1-6 persoane. River rafting-ul pe Bistrita reprezinta o varianta. Traseele au lungimi cuprinse intre 15 si 60 de km si costa intre 120-200 de euro/grup, in functie de lungimea traseului. In zona se mai poate face mountain bike, dar si via ferrata si tiroliana (traversarea riului Dorna pe cabluri paralele in plan vertical). Iarna se poate schia, se poate merge cu snowmobilul sau se poate face escalada pe gheata Bucovina reprezinta o alegere buna si pentru cei care vor sa vada locuri interesante si peisaje spectaculoase. Cele mai bune exemple sint Rezervatia 12 apostoli, virful Negoiul sau Culmea Pietrosului. O experienta interesanta este si vizitarea localitatilor locuite de hutuli, populatie de origine daca ce vorbeste insa limba ucraineana. Cei care doresc suveniruri pot cumpara oua incondeiate sau ceramica neagra de Marginea. Atractiile turistice si exploatarea lor stabilesc si ierarhia zonelor. Zonele cele mai vizitate sint Bazinul Dornelor cu Vatra Dornei, Vama-Moldovita, Voronet si Suceava. In toata Bucovina putem gasi manastiri si biserici foarte cunoscute si apreciate de turistii din tara si din strainatate. Aproape toate au fost construite pe vremea lui Stefan cel Mare, fiecare din manastiri reprezentand o cladire unica, prin culoare, grafica si scene religioase evocate. Putem aminti celebrul albastru de Voronet, sau verde de Sucevita. Aceste manastiri au contribuit foarte mult la dezvoltarea turistica a Bucovinei, fiind unele dintre cele mai apreciate obiective turistice. Agroturismul ofera posibilitati extraordinare pentru turistii care doresc sa viziteze plaiurile Bucovinei. Asezarile de cult, frumusetea peisajului natural, ospitalitatea localnicilor contribuit simtitor la dezvoltarea turismului rural. Aici oamenii sunt calzi, primitori si ofera turistilor gazduire, punandu-le la dispozitie camere pregatite special pentru acestia, in spiritul traditional bucovinean, cu accente folclorice specifice. Turistii pot servi produse naturale, realizate chiar in gospodariile gazdelor, pot incerca preparate culinare si bauturi caracteristice zonei.

O atractie deosebita o reprezinta pentru turisti obiceiurile si traditiile locului, artizanatul si tot ceea ce inseamna specificul zonei.

Sub raport strict ocupaional, dominant este viaa pstoreasc, tipul de pstorit fiind cel agricol-pastoral, cu stna la munte, uneori pendular - cu iernatul n vatra satului i uneori chiar cu pendulare dubl - cu iernat n zona fneelor.

Amintim c se mai practic o economie rudimentar (cultivarea cartofilor, grdinile de zarzavat), culesul din natur, vrritul, cruia, fierritul i cucia, rotritul, dogritul, dulgheritul i confecionarea draniei i a solzilor, tmplria, albinritul, pescuitul, vntoarea.

Economia nchis, de cas, mai conserv nc meteuguri strvechi ca: prelucrarea fibrelor textile, esutul, cojocritul, sumnritul, opincritul, prelucrarea fibrelor textile, cusutul i broderia. Nu putem vorbi destre agroturism in Bucoviana, fara a aminti la capitolul puncte tari, de traditile si obiceiurile locale. Si aici intra obiceiurile legate de evenimentele familiare, cum ar fi nasterea, nunta, moartea, obiceiurile de peste an:Chiralesa, Ziua Ursului, Mosii de iarna, Filipii de iarna, Dochiile, Ramura verde de peste an, Floriile, Focurile, Sanzienele, Foca, Obiceiuri de ocrotire a turmelor (Sfantul Haralambie si Sfantul Vasile pentru lupi), hramuri, obiceiuri de iarna, cum ar fi Colinda ,Anul Nou si Semanatul. Zona este intr-adevar foarte cunoscuta datorita manastirilor, dar in Bucovina sunt si alte atractii turisticeSe pot vizita in aceasta zona Casa Memoriala Mihail Sadoveanu din Falticeni, Muzeul Arta Lemnului din Campulung Moldovenesc, Chilia lui Daniel Sihastru de la Putna, Muzeul de istorie al Bucovinei din Suceava, si multe altele.

Suceava este singurul jude din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est n care agroturismul prinde via n mod evident, nu doar n programe Prin aezri de pe vile Bistriei i Moldovei, pe traseele SuceavaGura HumoruluiCmpulung MoldovenescVatra Dornei i SuceavaRduiPutna, se pot vedea destule gospodrii cu firme la poart care te invit la pensiuni agroturistice de diverse categorii. Cele mai multe se afl la Vama, Molid, Sadova, Pojorta, Ciocneti (unde snt vestite casele cu broderii unicat n lemn i piatr), Iacobeni, Sucevia i Moldovia, Fundu Moldovei, precum i n marginile oraelor Gura Humorului, Cmpulung Moldovenesc i Frasin. n urm cu civa ani, agroturismul era un domeniu foarte puin exploatat. Dar zonele pitoreti, obiectivele rarisime i oarecare posibiliti materiale de a ntemeia pensiuni rneti atractive a dus la creterea numrului unitilor de cazare. Iniiativa stenilor dispui s investeasc a nceput s fie rspltit de turiti. Nu ntmpltor i nivelul de trai al bucovinenilor din mediul rural este mai ridicat fa de cel al stenilor din mai toate celelalte zone ale Moldovei. Iar de curnd, la Cmpulung Moldovenesc a avut loc i primul trg internaional de ecoturism, la care au participat zeci de firme i agenii de turism din Romnia i Ucraina, reprezentani ai multor pensiuni familiale. S-a propus chiar ca Pojorta, Sadova, Fundu Moldovei, Ciocneti, Iacobeni, Vama, Sucevia, Gura Humorului s devin staiuni turistice. Oamenii din aceast parte a rii, cu o puternic mentalitate de proprietari, nealterat de colectivizrile forate, se mic ntr-o direcie bun. Cu toate astea, cererea pentru agroturism este inca destul de scazuta, pe de o parte datorita lipsei posibilitatilor materiale in randul turistilor romani, iar pe de alta parte promovarea insuficienta in afara tarii.Masurile care se impun a fi luate de catre autoritatile locale si centrale pentru acoperirea acestor puncte slabe, ar fi , printre altele: repararea de ndat a drumurilor, , realizarea unor panouri publicitare moderne, n general punerea la punct a unei infrastructuri pe msura ateptrilor turitilor i bucovinenilor. Turismul rural din judetul Suceava se caracterizeaza prin mai multi factori determinanti: dintre cei mai importanti factori am putea aminti: *Calitatea peisajului natural si numeroasele obiective turistice de factura religioase. La acestea se adauga calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerala. * Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura fiind definitorie pentru bucovineni.Datorita unui exces de spatiu n gospodariile taranesti (mai ales n zona de munte a judetului) exista posibilitatea gazduirii turistilor n gospodarie, acestora oferindu-se camere aranjate si mobilate n stil bucovinean traditional, cu elemente folclorice de o valoare deosebita. Demn de retinut este faptul ca n cadrul gospodariilor agroturistice sucevene, turistii au ocazia sa serveasca produse alimentare 100% naturale, fara aditivi, conservanti sau compusi chimici sintetici. *O caracteristica a agroturismului din judetul Suceava este faptul ca valorifica n ntregime produsele realizate n gospodarie. *Ceea ce este, nsa, specific, este reprezentat de faptul ca turistul are posibilitatea sa serveasca din preparatele culinare si bauturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Muti turisti se rentorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se rentlni cu aceste produse. Au devenit, de asemenea, foarte cunoscute si apreciate, curele de produse alimentare naturale, curele de plante medicinale. *Un alt element atractie pentru turismul rural este artizanatul, traditiile si obiceiurile locale.

Vama - un colt de rai in Bucovina de aur

Situata in judetul Suceava, localitatea Vama poate fi asemuita cu o poarta spre raiul pe care il reprezinta, pentru tot mai multi, agroturismul. Gospodari si primitori, oamenii locului au inteles ca pot scoate un ban frumos din aceasta activitate imediat dupa 1989, cand s-au organizat in asociatii familiale. Acreditarea din partea Ministerului Turismului a venit in 1996, dupa reglementarea legislatiei in domeniu. Acum, cateva zeci de familii se ocupa aici cu agroturismul. Majoritatea turistilor care bat sute de kilometri pentru a ajunge aici sunt straini, mai ales francezi, chiar daca, pentru ei, preturile sunt ceva mai mari decat pentru turistii romani. In apropierea Vamii se afl manastirile Voronet, Putna, Sucevita, Moldovita si Gura Humorului, lacasuri de cult si bijuterii de arta medievala ce nu mai au nevoie de nici o prezentare. Foarte aproape, la numai 4-5 kilometri, se afla salina de la Cacica, cu cele doua biserici costruite in sare, sub pamant, la o adancime de 45 m, una ortodoxa si alta catolica. Un alt punct de atractie din zona este Muzeul Lingurilor, infiintat, cu ani in urma, de profesorul Ioan Tugui, care a adunat pe parcursul vietii peste 5000 de linguri din toata lumea. . La Campulung se mai afla si un Muzeu al Lemnului, in care se gaseste o bogata colectie de obiecte din lemn, rod al iscusintei si dorintei de frumos a localnicilor. Locuitorii din zona au o bogata oferta de obiecte de artizanat: chimire, camasi populare, vase de lut, instrumente muzicale, bibelouri ori obiecte de uz casnic.Ce este A.N.T.R.E.C si cum ajuta acesta turismul rural din Bucovina A.N.T.R.E.C, Asociatia Nazionala de Turism Rural, Ecologic si Cultural, este o asociaie care identific, dezvolt i promoveaz ospitalitatea i turismul rural romnesc. Asociaia este recunoscut pe plan naional i internaional ca un lider n dezvoltarea turismului rural romnesc, n ncurajarea conservrii ecologice i pstrarii culturii tradiionale romneti. Este o organizaie neguvernamental, apolitic, membr a Federaiei Europene de Turism Rural EUROGITES. Asociaia a fost nfiinat n 1994 i are 32 de filiale judeene, un numr de 3500 membrii proprietari de pensiuni turistice i agroturistice din 800 de localiti.

Devenind membra, n 1995, a Asociatiei de profil EUROGTES , aceasta calitate a ajutat-o n promovarea turismului rural romnesc n lume. o n cadrul proiectului PHARE pentru dezvoltarea turismului n Romnia, este desemnata pentru alegerea actiunilor de promovare si marketing, proiectul prevaznd crearea unei retele nationale concepute ca un sistem integrat si computerizat, cu posibilitati de racordare la piata turistica europeana. o Comisia Europeana a emis o serie de actiuni cum ar fi: declansarea actiunii "viitorul lumii rurale" si a reformei structurale a mediului rural; organizarea la nceputul anului 1992 a unor serii de proiecte cu finantare proprie, sub titlul "Ecoturismul - cultura si ruralitate" la care au participat 22 de state printre care si Romnia; programul PHARE privind Europa Centrala si de Est ce vizeaza dezvoltarea rural.

Scopul ANTREC este:- de a identifica si promova potentialul turistic rural,- de a organiza cursuri de pregatire profesionala pentru gazde, agentii de turism rural, prin seminarii, cursuri de scurta si lunga durata, schimburi de experienta ntre ANTREC si organizatii similare din tara si strainatate, - de a transmite informatii legate de turismul rural ntregii retele ANTREC si institutiilor implicate n mod direct sau indirect n promovarea si dezvoltarea turismului rural;- de a organiza campanii de publicitate pentru unitatile clasificate si omologate, incluse n retea, prin mijloace mass-media;- de a participa la evenimentele importante specifice, att pe plan intern (regional si national), ct si extern (trguri si burse de turism), cu o oferta diversa. Prin ordinul Ministrului Turismului, toate unitatile din turismul rural trebuie sa ndeplineasca anumite conditii, n functie de confort, pentru a fi omologate si clasificate (pe margarete). Comisia tehnica este formata din reprezentanti ai Ministerului Turismului si al ANTREC (un grup de 30 de membrii ai asociatiei, fiind experti n clasificarea si omologarea unitatilor din turismul rural, n urma absolvirii cursurilor de specialitate). mpreuna cu Mirabilis Media, ANTREC a realizat un sistem national de rezervari n turismul rural, prin intermediul caruia amatorii vor putea sa-si aleaga inclusiv pensiunea dorita. n prezent, ANTREC are relatii de colaborare cu touroperatori din Franta, Anglia, Italia, Statele Unite. Adresa de internet a asociatiei este www. antrec.ro. Lunar, ANTREC editeaza un buletin informativ "Vacanta la tara" - pentru membrii sai si pentru cei interesati sa devina membrii ai asociatiei. Sumarul cuprinde informatii referitoare la activitatile ANTREC, evenimente din cadrul asociatiei att la nivel central ct si local, recomandari, decizii, etc.Turismul rural din Romania, in general, si Bucovina,in special, vazut in Europa

Putem afirma, parafrazand autoritatile in materie, ca dezvoltarea turistica, in ultimii ani , in Europa, se bazeaza pe turismul rural. Turismul rural si cultural au devenit, in ultimii ani, o forta a turismului general, extinzandu-se cu 15-20 procente anual, mult mai repede dect restul sectoarelor turistice, a declarat presedintele Federatiei Europene a Turismului Agricol si Rural (EuroGites), Klaus Ehrlich, citat de MTI, citata de Rompres.1Turismul agricol si rural au adus venituri de 150 milioane euro anual populatiei rurale pe intregul continent Sectorul a oferit patru milioane de paturi iubitorilor de natura si de traditii rurale, jucnd un rol crucial in protectia naturii, crescnd astfel mostenirea culturala si dezvoltarea rurala, a declarat Ehrlich. In cazul Romniei, , agroturismul se afla intr-o situatie excelenta, majoritatea turistilor reorientandu-se spre acest mod de a-si petrece vacantele. Prin intermediu Centrului Infoturism care funcioneaz n incinta Muzeului de tiinele Naturii din Suceava, de la nceputul anului, aproximativ 300 de ceteni strini au cerut date despre mnstirile din Bucovina, agroturismul din zon, dar i despre sporturile extreme ce pot fi practicate n judeul Suceava. Conform datelor oferite de Consiliul Judetean Suceava, cele mai multe solicitri, n numr de 83, au venit din partea francezilor. La serviciile centrului Infoturism deschis de administraia judeean au mai apelat 55 de polonezi, 37 de spanioli i34 de italieni, 4 ceteni din Hong Kong i cte un locuitor diChina i Alaska.2 Turismul religios la vestitele manastiri din Bucovina si agroturismul sunt principalele tinte ale strainilor si romanilor care viziteaza zona, la care se adauga turismul de aventura in Bazinul Dornelor sau in apropierea Parcului National Calimani, turismul cultural in zona Falticeni si Suceava, precum si turismul balnear la Vatra Dornei, Strainii au inceput sa-si prelungeasca concediile petrecute in zonele rurale din Romania. Oficialii Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural au estimat pentru acest an o crestere cu aproximativ 10% a numarului de turisti straini care vor alege sa-si petreaca concediul intr-una dintre pensiunile turistice din Romania.De asemenea, o alta tendinta manifestata in acest an consta in perioada pe care turistii din afara granitelor si-o petrec in tara noastra. Mai precis, conform datelor ANTREC, durata medie de cazare pe timpul vacantelor in pensiunile turistice a crescut de la sase zile la opt-zece zile. Numarul turistilor straini va creste cu aproximativ 10% in acest an comparativ cu 2005, acestia preferind sa-si petreaca tot mai multe zile de concediu, a declarat pentru Rompres Marilena Stoian, cu ocazia tirgului Rustica Romania.Unde merg strainiiPresedinta ANTREC sustine ca printre destinatiile preferate de straini se numara zona Sibiului, Bucovina sau Maramuresul. Turisii straini incep sa vina si in afara sezonului, in special toamna, preferind zone precum Sibiu, Bucovina, Maramures sau zona Bran-Moeciu. De asemenea, prin intermediul tirgului dedicat agroturismului incercam sa atragem atentia si asupra altor zone, precum Oltenia si Neamt, atit pentru turistii straini, cit si pentru romani, a mai precizat Marilena Stoian, presedintele A.N.T.R.E.C, intr-un interviu. .

O concluzie la acest scurt studiu?Romania, in general si Bucovina, in special, detin un potential uimitor pentru turismul rural, atat national, cat si international , pentru atragerea turistilor romani si straini in cele 600 structuri turistice (si ma refer la Bucovina, in acest caz,),cu 9000 de locuri de cazare.Turismul rural este strans legat de toate celelalte forme de turism din Romania, acestea se impeletesc, se intrepatrund, pentru a oferi turistilor un produs turistic pe masura asteptarilor acestora. Nu pot incheia acest scurt studiu fara a sublinia importanta deosebita pe care o au in dezvoltarea turismului rural bucovinean agentiile de turism. Acestea indeplinesc un dublu rol, atat de intermediere intre cerere si oferta, cat , si , poate, mai ales, de promovare a zonei agroturistice Bucovina. Intre agentiile de turism din Bucovina mentionez Agentia de Turism Millennium Tour, Agentia de Turism Bilco Travel, Agentia Gorge turism , Agentia Instant Travels and Tours. . Bucovina nu ofera doar turism rural. Este o zona optima pentru agroturism, turism cultural, turism religios, turism activ (drumetii, echitatie, etc..) , turism terapeutic si de afaceri, afirma Marius Crivtonencu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Turism, intr-un interviu, subliniind, astfel ,resursele Bucovinei pentru asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului in Bucovina. BIBLIOGRAFIE:

1.2NEWS BUCOVIA, 30.08.2007,

2.www.turismin bucovina.ro

3.www.antrec.ro

4.1ROMPRES, citata de Ziarul electronic www.SMARTfinancial.ro

5.Turismul rural - o afacere mica cu perspective mari / Puiu Nistoreanu. - Bucuresti : Editura Didactica si Pedagogica, 1999.:PAGE 1