AgroBusiness, nr.1, 2005

101/2005

De asemenea, citiţi De asemenea, citiţi despre nuci, miere, despre nuci, miere, zahăr, irigaţiezahăr, irigaţie

P U B L I C A Ţ I E D E S P R E A G R I C U L T U R Ă Ș I S A T U L T Ă U

Nicolae Olaru Nicolae Olaru despre AEÎC şi alte despre AEÎC şi alte chestii financiarechestii financiare

CooperativeleCooperativelede întreprinzătorde întreprinzătorvizitează SUAvizitează SUA

Cum a fost Cum a fost anul agricol 2004?anul agricol 2004?

Adresa noastră:str. Armenească 20,Chișinău MD-2012.

Telefoane:(022) 22 52 80, 22 51 23, 22 62 39.Fax: (022) 27 40 60.GSM: 069 113 678.

11

PUBLICAŢIE DESPRE AGRICULTURĂ ȘI SATUL TĂU

FONDATOR:

Uniunea Republicană a AsociaţiilorProducătorilor Agricoli �UniAgroProtect�

REDACTOR-ŞEF:

Igor VATAMANIUC

REDACŢIA:

Doru CIOCANUCorneliu GOLBAN

Diana GROSSUConstantin ROTARU

Constantin SALAGORAlexandru SLUSARI

Igor CONDREA (design)Pe copertă:

Suzana Lungu, președinteleCÎ �GradAgroService�,

în vizită la fermierul Sam

PUBLICITATE:

Oleg RÎHLEATel.: 27 14 96

ADRESA REDACŢIEI:

str. Kogălniceanu 22Chișinău, MD-2001

Tel.: 27 14 91, 27 14 96Fax: 27 39 92

E-mail: [email protected] electronică a publicaţiei,

inclusiv în limba rusă:www.uap.md

TIPARUL:

Firma Editorial-PoligraÞ că�NOVA PRINT�

Redacţia întreţine corespondenţă particulară, nu recenzează, dar restituie, la solicitare, materialele

necomandate. Opiniile autorilor nu coincid neapă-rat cu punctul de vedere al redacţiei. Veridicitatea și corectitudinea informaţiei revin semnatarilor.

Înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova,

certiÞ cat nr. 175 din 04.10.2004

Tiraj: 5000 exemplare. Preţ: 15 lei

SUMARNR. 1 (9), IANUARIE 2005

24

18

15

19

8

21

2

Prezenta publicaţie a fost susţinută Þ nanciar de Agen-ţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor și nu re-ß ectă în mod necesar poziţia USAID. Prezenta publica-ţie a fost de asemenea susţinută Þ nanciar de East-West Management Institute și Fundaţia Soros Moldova.

6

28

22

26

13

FINANŢE

Nicolae Olaru, președintele AEÎC-urilor

TEMA LUNII

Zahărul amar al moldovenilor

CULTURI STRATEGICE

Atîta vorbă despre nuc! Dar merită!

LA ÎNCEPUT A FOST APA

... plus irigarea întregii ţări

FOTOREPORTAJ

Cooperativele de întreprinză-tor vizitează America

VOCEA AGRICULTORULUI

Cum a fost anul agricol 2004?

SUCCES

�Marshall Plan� în acţiune

CALENDARUL AGRICULTORULUI

Luna lui Cuptor, dar invers

ANTREPRENORI

Vladimir Zabun și tehnologiile moderne

RAMURI

Mierea

SUCCES

Emil Ciocan, un om necesar în Copăceni

AGRICULTURA ÎN UE

Continuăm rubricacu Republica Cehă

DIALOG DE ACTUALITATE

Constantin Mihăilescu, apărător ecologiei în Moldova

2

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5F I N A N Ţ E

Am intuit că nu-i prea pla-ce să spună că a schim-bat catedra de istorie pe

vocaţia de fermier. Mai întîi pentru că biograÞ a de muncă și-a început-o tot în sectorul agrar, ca socotitor într-o brigadă de tutunari, și abia apoi a devenit profesor de istorie, director de școală. Apoi pentru că, o habă de timp, în anii de renaștere naţională și reforme agrare, a fost primar. O povară, pe care, recunoaște, a dus-o aproape 10 ani, pînă prin �98. Zice povară, deși nu-i pare rău de acei ani, Þ indcă a înfruntat, împreună cu sătenii, o perioadă din cele mai grele pentru societatea noastră: deÞ citul de mărfuri prin magazine, instituirea va-lutei naţionale, achitarea pensiei cu mărfuri și produse alimentare (căr-bune, ardezie, făină și tărîţe � numai ce nu au primit bieţii oameni în loc de bani!). Își amintește, cum venea la magazin marfă, împărţeau pînă și ciorapii pe brigăzi, apoi mergeau cu poliţistul la cîmp, ca oamenii să procure ceva contra salariu neachitat. Așa a fost situaţia�

Din �92, cînd a fost adoptat Co-dul funciar, a avut bătaie de cap cu împroprietărirea - după care a urmat marea privatizare: întocmirea listelor beneÞ ciarilor, cota valorică, distribuirea pămîntului în natură, proces destul de complicat și dureros pentru sîrcoveni. �Dar pînă la urmă le-am isprăvit pe toate și, socot, nu rău defel�.

� Iar în 1997 am aß at despre crearea asociaţiilor de economii și

NICOLAE OLARU, născut la 16 de-cembrie 1958 în Sîrcova, Rezina.

A absolvit cu menţiune Colegiul de agricultură din Cucuruzeni (1983), Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie (1988), Academia de Studii în domeniul Administrării Publice (1996).

BiograÞ a de muncă și-o începe în brigada de tutunari, colhozul �Zorile� din satul natal.

1984�1989 � învăţător de istorie și muncă, apoi director al școlii medii din Sîrcova.

Președinte al comitetului executiv, primar de Sîrcova (1989-1998).

Din 1998 � Președinte al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Economii și Împrumut ale Cetăţenilor.

FEDERAŢIA NAŢIONALĂ A ASOCIAŢIILOR

DE ECONOMII ȘI ÎMPRUMUT ALE CETĂŢENILOR (FN AEÎC)

Fondată la 22 decembrie 1998 de 46 Asociaţii.

10 centre regionale: la Bălţi, Cahul, Călărași, Căușeni, Chișinău, Edineţ, Hîncești, Orhei, Rezina, Soroca).

Astăzi întrunește 438 din cele 538 de AEÎC existente în republică.

Peste 67 de mii de membri.

împrumut, i-am găsit pe cei de la FIDES (ONG �Finanţare pentru Dez-voltarea Economică și Socială�), care se ocupau de această chestiune, i-am invitat în sat și din vară pînă-n toamnă, după mai multe întruniri ale sătenilor cu consultanţi de la FIDES, am reușit să fondăm asociaţia.

A fost una din primele asociaţii de economii și împrumut în raionul Rezina. Ceva mai tîrziu Nicolae Olaru, deja devenit specialist în AEÎC-uri, a fost invitat la Alianţa MicroÞ nanţare Moldova ca formator. Misiunea for-matorilor era să ajute la înÞ inţarea asociaţilor în cît mai multe sate. În 1998 echipa de la AMM a constituit Federaţia Naţională a AEÎC, organizaţia care pînă în ziua de azi reprezintă și apără interesele AEÎC. Cum a participat

activ la constituirea ei, la propunerea mai multor reprezentanţi ai AEÎC, Nicolae Olaru a fost ales în fruntea Consiliului FN AEÎC.

În procesul împroprietăririi și reorganizării fostelor colective agri-cole mulţi primari au ajuns lideri, Þ e cu pămînt în proprietate privată, Þ e pe bază de arendă. Nicolae Olaru nu a avut cotă. Dar pînă la urmă și-a procurat 10 hectare și în prezent mai arendează 250. Hectarele proprii nu le are consolidate, dar se înscriu în aria celor arendate. Dorește să mai procure vreo 20-30, ca să ajungă măcar la 40, ca un fermier din Franţa, că pînă la unul american la noi e cam departe.

Atunci, la începuturi, nimeni nu s-a așteptat că AEÎC vor avea o evoluţie atît de spectaculoasă.

� Ei bine, zice liderul Olaru, un fermier american lucrează suprafeţe de 200 și mai multe hectare, pînă chiar la cîteva mii. În Texas am fost în ospeţie la un fermier care avea 6 000 hecta-re proprii și 1 000 ale Þ ului și lucrau toată această suprafaţă în 5: tatăl, Þ ul, ginerele, Þ ica și soţia. Dar și în Franţa, și în SUA Þ ecare localitate rurală are o

Nicolae Olaru:“În agricultură rămîn managerii consacraţi”Președintele Federaţiei Naţionale a AEÎCdespre Þ nanţarea rurală

3

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

infrastructură bine dezvoltată: drumuri asfaltate, apă caldă, gaz, condiţii ca la oraș. Chiar mai bune, dacă ţinem cont că natura și aerul curat azi nu sînt factori de neglĳ at.

�Federaţia are 10 centre regionale, specialiști caliÞ caţi, cărora nu trebuie să le dau dispoziţii în Þ ecare dimineaţă�.

La Sîrcova, din cei care au Þ gurat ca lideri pe listele Programului �Pă-mînt� acum nu a supravieţuit decît unul singur, care nici nu era specia-list principal. În schimb pe parcurs au ajuns lideri persoane care nu au participat la concurs, dar are vînă de gospodar. Nicolae Olaru este unul dintre aceștia. Cam pe la începutul Programului �Pămînt�, împreună cu mai mulţi oameni din sat, cu care a lucrat la primărie și care-l cunoșteau, au format o asociaţie de gospodării ţărănești. Ceea ce nu tăgăduiește este faptul că Programul �Pămînt� a dus procesul de împroprietărire pînă la capăt.

Nicolae Olaru continuă:� Eu acum deosebesc două cate-

gorii de lideri agricoli. O categorie o alcătuiesc cei artiÞ ciali, întîmplători, apăruţi peste noapte. Altă categorie de lideri sînt acei care au crescut pe cale naturală, au acumulat experienţă, au anumite relaţii, pe care îi cunosc oamenii și în care au încredere. Con-form unor statistici, mai mult sau mai puţin exacte, din cei aleși iniţial cam 70 la sută au dispărut, s-au retras, au dat faliment ca manageri de unităţi agricole. Ceilalţi 30 la sută sînt cei care s-au bucurat cu adevărat de încrederea și susţinerea oamenilor. Timpul alege, le pune la loc pe toate.

Încerc să-l iscodesc � această funcţie de președinte al Federaţiei Naţionale a asociaţiilor de economii și împrumut, îl favorizează sau îi fură din timpul necesar unui fermier.

� Nu-mi fură, pentru că funcţia din capitală � președinte al consiliului � mi-a solicitat mai mult timp și efor-turi la început, cînd puneam primele cărămizi ale acestei structuri. Acum avem 10 centre regionale, specialiști care își cunosc domeniul de activitate și nu mai trebuie să le dau dispoziţii în Þ ecare dimineaţă. La Federaţie, în funcţia mea intră îndeosebi relaţiile reţelei de asociaţii cu statul, cu Mi-nisterul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal,

cu donatorii, cu alte organizaţii, într-un cuvînt politica Federaţiei. Munca tehnică o îndeplinesc specialiștii.

Dar de fapt, nu mi le spune chiar pe toate așa cum sînt. Deoarece � cu-nosc nu din auzite � nu i-a fost deloc ușor să obţină modiÞ carea articolului 52 din Codul Þ scal privind scutirea de impozitul pe venit a asociaţiilor, ca membrii asociaţilor să intre și ei în ca-tegoria producătorilor agricoli, care să beneÞ cieze de Fondul de subvenţionare și stimulare a creditării producători-lor agricoli. Nu i-a fost deloc ușor să ajungă de la 46 de asociaţii, care au

fondat Federaţia, la 438, cîte sînt astăzi membre ale FN AEÎC, și care întrunesc peste 67 mii de membri � proprietari de pămînt dintre cei mai activi. Numai anul trecut, din 27 milioane lei care au fost restituite celor ce au accesat credite și au investit în agricultură în anul 2002, la membrii asociaţiilor s-au întors 10 milioane lei.

Nu a fost deloc ușor să se ajungă de la 46 de asociaţii, care au fondat Federaţia, la 438, care întrunesc peste 67 mii de membri.

Anul acesta membrii asociaţiilor de economii și împrumut au accesat împrumuturi în sumă totală de peste 217 milioane lei, inclusiv 200 mln în scopuri agricole. Acum chiar și ma-joritatea funcţionarilor de stat recu-nosc că aceste structuri sînt unicele organizaţii la sat, care au o Adunare

Generală cu adevărat democratică, la care Þ ecare poate vorbi deschis, unde au loc alegeri democratice ale unui Consiliu care lucrează cu adevărat. Dar atunci, la începuturi, nimeni nu s-a așteptat, chiar și din formatorii cei mai activi, că AEÎC vor avea o evoluţie atît de spectaculoasă și că populaţia de la sate va adera în masă la ele. Probabil pentru că ele sînt expresia unui interes economic, a unei opţiuni democratice. Și pentru că mai sînt o școală a businessului rural începător, o pîrghie de inß uenţă a mentalităţii săteanului.

Nicolae Olaru însă trece de acum peste toate acestea și visează la alte lucruri. Visează că toate 535 AEÎC din republică să devină membre ale Federaţiei, astfel încît sistemul de microÞ nanţare să se transforme într-o adevărată reţea republicană de bănci rurale, care să nu lipsească în nici o localitate sau cel puţin o asociaţie să cuprindă și satele mai mici învecina-te. Și că aceste bănci să lucreze mai activ cu depunerile membrilor săi, să nu mai depindă de donatorii străini în măsura în care depind astăzi. Iar Federaţia să se întărească și să apere în continuare interesele membrilor săi, să obţină pînă la urmă constituirea unui Fond de garantare a creditelor, a unei Companii de asigurare și realizare a altor obiective pe care le va înainta timpul și oamenii.

Și încă un lucru mai dorește:� În Franţa am cunoscut și o

altă formă de susţinere din partea statului. Dacă un fermier începător,

4

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

mai bine zis un doritor de a-și lansa o afacere rurală, vine la reprezentantul statului cu o idee originală, iar acesta se convinge că ideea este valoroasă, iar fermierul este într-adevăr intere-sat în iniţierea afacerii, atunci acesta este trimis la o școală polivalentă de un an sau jumătate de an. Acolo, încadrat într-un grup de șase-șapte persoane, este instruit de specialiști în domeniu, primește o bursă de stat, iar la sfîrșitul studiilor își expune în faţa unei comisii planul de afaceri. După care statul îi acordă pentru în-ceput o subvenţie nerambursabilă de 40 la sută din costul investiţiei. În plus, banca vine în susţinerea lui cu un împrumut solid pe termen lung pentru construcţia casei, altul pentru construcţia fermei, al treilea pentru procurările necesare ș. a. m. d. Am locuit la un fermier, care, bucurîndu-se de asemenea subvenţii, într-un an de zile și-a durat și casă de locuit, și fermă, și vite a procurat, rămînîndu-i numai să lucreze și pe parcursul a cî-ţiva ani să achite împrumuturile. Știi mata ce probleme se iau în dezbatere acum în Occident vizavi de fermieri? Dacă pe vremuri se discuta cum ar Þ să-și organizeze un fermier munca lui ca să-i ia în medie nu mai mult de cinci ore pe zi, acum la ei se poartă discuţii, savanţii fac cercetări ca să reducă ziua lucrătoare la 3 ore. Ca oamenii să nu părăsească localităţile rurale, fermieritul, agricultura.

Oft ez� și îi propun să coborîm totuși cu picioarele pe pămînt... mol-dovenesc. Îl ispitesc în ce măsură un

business agrar poate asigura o familie în spaţiul rural. Să zicem chiar familia dumisale.

� Am fost conștient că la început familia mea nu se va bucura dintr-odată de roadele muncii noastre. Dar nu pot să aÞ rm că agricultura este din start o afacere ratată și că cei care se ocupă de ea sînt numai în pierdere. Am impresia că în sector rămîn tot mai mulţi dintre cei care s-au decis să se consacre agriculturii, știu cum și pot să o facă.

Un lucru totuși continuă se ne frămînte: pentru cine lucrează astăzi un lider agricol? Nu atît pentru familie, cît pentru stat, ca să achite impozitele. Pentru lumea din sat, ca să achite plata de arendă. Pentru o tehnică în-vechită, care se cere mereu re-parată. Pentru grupul, mare-mic, de angajaţi pe care trebuie să-i remunereze. Și dacă mai rămîne ceva și pentru familie, se mîngîie cu puţinul ce-l obţine.

� Realmente, la noi cam peste cîţi ani ajunge ca familia unui antreprenor rural să simtă roadele afacerii?

� Depinde de domeniul afacerii. Cel care se ocupă, să zicem, de mo-rărit sau albinărit, are venit chiar din primii ani. Cine îngrĳ ește o vie sau o livadă � cam în patru cinci ani, desigur dacă nu a sădit-o de iznoavă. Cel ce a arendat o suprafaţă mai mare, pe care predomină culturile de cîmp, a moș-tenit niște tehnică mai veche, familia se simte asigurată și-și poate face niște rezerve cam în zece ani.

�Ceea ce ar putea întreprin-de organizaţiile neguverna-mentale, așa ca FN AEÎC, �UniAgroProtect�, FNFM, ar Þ unirea eforturilor pentru a susţine producătorul agricol.

Într-un tîrziu, ajungem și la marile companii prelucrătoare, furnizoare de seminţe, fertilizanţi, chimicale, care se întrec poate numai cu băncile la capi-tolul venituri. Îi spun că aici eu, jur-nalistul, văd o nedreptate, o repartiţie incorectă a veniturilor � plugarul care muncește la pămînt să hrănească un glob întreg, rămîne mai cu nimic.

� Cred că următorul pas care l-ar putea întreprinde organizaţiile neguvernamentale, așa ca FN AEÎC,

Uniunea Republicană �UniAgroPro-tect�, FNFM ș. a., ar Þ unirea efortu-rilor pentru a redresa situaţia, pentru a-l susţine pe producătorul agricol. Fermierii înșiși ar trebui să se aso-cieze, să-și creeze propriile structuri de prelucrare, de comercializare. Să Þ e în ele acţionari, fondatori, atunci ar putea proporţiona veniturile și la lucrarea pămîntului, și la creșterea culturilor agricole, și la comerciali-zarea produselor. Noi, un grup de fermieri vecini, am discutat chiar asemenea idee. Și e posibil: 20 de băieţi de condiţie din diferite sate pot înÞ inţa un punct de colectare, o companie de export a cerealelor, o unitate de prelucrare a legumelor și fructelor, o uscătorie de prune, și așa mai departe. Marii mastodonţi nu au azi concurenţi, de aceea ridică preţurile nejustiÞ cat.

Cooperativele de întreprinzător, îl întreb, miniliniile de prelucrare le-ar putea face concurenţă?

�Da, anume miniliniile de prelucrare a producţiei, poate și cooperativele de întreprinzător. Aţi observat cum s-a rezolvat problema morăritului? Simplu � s-au construit mori! Cred că tot așa ar trebui să procedăm și cu prelucrarea fructe-lor, legumelor, strugurilor, a cărnii, care pînă mai ieri era comerciali-zată la preţuri derizorii... Mai ales că azi există multe posibilităţi de a procura și pune în funcţiune o asemenea unitate de prelucrare � șanse ne-ar putea oferi Proiectele RISP, BIZPRO-Moldova, PAFP, acum, mai nou, proiectul CNFA, mai sînt asociaţiile de economii și împrumut, așa că bani s-ar găsi. Pe de altă par-te, cunosc fermieri care de acum au tehnică agricolă cu care pot lucra și o mie de hectare, anume din rîn-durile acestora s-ar putea alege un grup care să facă următorul pas în dezvoltarea afacerii lor.

�Cînd să ne despărţim, îmi face semn să mai îngădui cîteva clipe.

� Da știi că și pe �hectarele� ma-tale încolţește sămînţa? � face aluzie la dialogurile din Ora Satului, pe două pagini, pe care tot dumnealui le-a bote-zat hectare. Și-mi povestește că deunăzi îl oprește poliţistul de sector și-l ia la rost: �Ce-ai vorbit mata la gazeta ceea, că soţia, de-o lună și mai bine, după ce a citit, mă tot roade � hai să luăm pămînt, măcar tu mori!�

Nicolae MISAIL

5

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

Sursa: BASA-press, DECA-press

Ş T I R I D I N M O L D O V AStoparea exporturilor de grîu alimentar comentată în contradictoriu

Date statistice ale Bursei Uni-versale de Mărfuri a Moldovei arată că din recolta nouă de grîu, în anul curent, au fost exportate doar 300 tone de grîu furajer încolţit, iar experţii comentează în contradictoriu această stare de lucruri.

Unii experţi aÞ rmă că prăbușirea exporturilor a fost inß uenţată de măsu-ri �restrictive de export�, în timp ce alţii susţin că livrările limitate reprezintă o �tendinţă sezonieră cauzată de scăderea preţurilor în regiune�.

�Exporturile de grîu s-au prăbușit după ce Guvernul a stabilit că ele pot Þ efectuate doar cu condiţia înregi-strării la Bursa Universală de Măr-furi�, a declarat președintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli

�UniAgroProtect� Valeriu Bulgari. El aÞ rmă că livrările au fost stopate și din cauză că ele trebuie să Þ e efectuat exclusiv pe cale ferată. �Acești factori au impus agenţii economici să renunţe la exporturi, în poÞ da unei recolte de grîu de 8,2 ori mai mare comparativ cu 2003�, a estimat Bulgari.

Pe de altă parte, Victor Tozlovan, șeful Inspectoratului de stat pentru produsele cerealiere și de paniÞ caţie a estimat că stoparea exporturilor este o tendinţă sezonieră cauzată de surplusul de grîu din ţările vecine care la rîndul său a provocat o scădere a preţurilor la cereale. �Întreprinzătorii așteaptă o eventuală creștere a preţurilor. Se pre-conizează că scumpirea se va produce primăvara, atunci și exporturile vor Þ reluate�, susţine Tozlovan.

Potrivit Bursei de Mărfuri, preţul la grîul încolţit livrat în acest an a fost de 90 USD/tona. În 2003, Republica Moldo-va a exportat 13,6 mii tone de grîu.

200 hectare de levănţică în Ţareuca

Întreprinderea mixta moldo-rusa �Lavandex� va implementa în raionul Rezina un proiect în valoare de un milion de euro, care prevede cultivarea a 450 hectare de levănţică, salvie, mărar și construcţia unei fabrici de uleiuri eterice.

Plantarea levănţicăi � planta în-trebuinţată în medicină și parfumerie � pe o suprafaţă de circa 200 hectare a început deja în satul Ţareuca. O parte din terenuri aparţin lui Andrei Gîrlea, cunoscut antreprenor agricol din Rezina și unul din coproprietarii întreprinderii �Lavandex�. Alta parte de terenuri va Þ arendata de la ţăranii din localităţile Ţareuca și Păpăuţi, în cîmpul muncii Þ ind angajate circa 300 de persoane.

�Lavandex� este a doua între-prindere din raionul Rezina care urmează să producă uleiuri eterice. De cîţiva ani cultivă levănţică în localitatea Mincenii de Sus Þ rma �Dotastil-Com�.

5

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

, 200

5

La primăvară, 1300 ha de livezi

Producătorii agricoli vor sădi,

în primăvara anului viitor, pînă la 1300 hectare de livezi de mere și vișine, cu 500 de hectare mai mult ca în acest an, a comunicat Ion Stratan, specialist de la Direcţia generală politici agroalimentare al Ministerului Agriculturii.

�Extinderea suprafeţelor de livezi este posibilă, după ce practica agrico-lă, în repetate rînduri a demonstrat ţăranilor că pomicultura generează venituri cu mult mai mari�, a spus Stratan. Potrivit lui, comercializarea fructelor aduce producătorilor agri-coli un venit de cinci-șapte ori mai mare, comparativ cu cel obţinut de la comercializarea cerealelor.

Expertul a mai precizat că cea mai mare parte din livezile planiÞ cate vor Þ ocupate cu pomi de mere de soiu-rile �Aldared� și �Montuan�. Potrivit lui Stratan, în 2005 R. Moldova va Þ asigurată cu material săditor în pro-porţie de 80 la sută. Celelalte 20% vor Þ importate din Polonia.

Merele constituie 70% din pro-ducţia totală de fructe. În acest sezon, Moldova a obţinut 364,4 mii tone de fructe, după ce în 2003 doar recolta de mere a constituit peste 550 mii tone.

Ramura de producere a cărnii va fi susţinută?

Guvernul a promis elaborarea unui set de propuneri privind modi-Þ carea legislaţiei ce ţine de politica tarifară în ramura de producere și prelucrare a cărnii. Executivul in-tenţionează, de asemenea, să elabo-reze un program de revitalizare a complexelor de vite cornute mari și de porcine.

ModiÞ carea legislaţiei a fost cerută de agenţii economici din ramură în cadrul unei întîlniri cu prim-ministrul Vasile Tarlev. Potri-vit ministerului de resort, efectivul de vite cornute mari și porcine s-a redus în urma condiţiilor climate-rice nefavorabile din 2003, dar în al doilea semestru din 2005 se va majora esenţial.

Ţiţei avem şi se extrage

Circa șapte mii tone de petrol au fost extrase în primele zece luni ale anului curent din cele opt sonde de probă din satele Văleni și Slobozia Mare, raionul Cahul.

Igor Oleinov, director general al Companiei Redeco LTD din SUA, abilitată cu dreptul de efectuare a lucrărilor de cercetare și extragere a resurselor naturale din sudul Mol-dovei, a spus că în prezent în satele Văleni și Slobozia Mare, raionul Cahul, funcţionează opt sonde de probă pentru extragerea petrolului. În anul 2002 aici au fost extrase circa 10 tone de petrol, în 2003 � circa 600 tone, iar în 10 luni ale anului curent � aproximativ 7 mii tone. Potrivit lui Igor Oleinov, volumele totale de ţiţei din teritoriul cercetat încă nu au fost stabilite. Aceste date urmează să Þ e deÞ nitivate în a doua jumătate al anului 2005.

Pene de gîscă prelucrate

14 agenţi economici din fostul judeţ Bălţi s-au aß at, timp de doua săptămîni, în Ungaria unde au fost familiarizaţi cu sistemul integrat de creștere a gîștelor după tehnologia maghiară.

Organizat de Camera de Comerţ și Industrie din Bălţi în colaborare cu Þ rma maghiară �Promexim-2003�, stagiul antreprenorilor moldoveni a avut drept scop implementarea teh-nologiei maghiare de creștere a gîș-telor în Moldova. Grupul de studiu a participat la un curs teoretic ţinut de profesori ai Universitatii agrare �Szent Istvan�, orele practice Þ ind desfășurate în diverse sectoare de producţie. Grupul a luat cunoștinţă și de tehnologia prelucrării cărnii, Þ catului și penelor de gîscă.

Potrivit Ninei Botezatu, vicedirec-tor al Camerei de Comerţ și Industrie Bălţi, oamenii de afaceri din Moldova au vizitat cele mai mari întreprinderi din domeniu, cum ar Þ SRL �Quintett Kft �, Combinatul �MERIAN RT�, SRL �Nemeth Toll� și altele.

6

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5T E M A L U N I I

În ultimii doi ani sectorul de creștere și prelucrare a sfeclei

de zahăr a suferit schimbă-ri importante � introducerea taxelor de salvgardare la importul zahărului, inclusiv din trestie, reducerea TVA pînă la 8% la producerea zahărului. Măsuri, care la prima vedere, ar trebui să servească drept pistă de lansare pentru o eventua-

lă perioadă de dezvoltare și refacere a sectorului. Dar putem oare aÞ rma că marile probleme din sector au fost deja înlăturate, sau mai sînt necesare măsuri adiţionale?

Tranziţia economică, schimbarea proprietăţii și a formei de organizare în agricultură, instabilitatea pe pieţele externe tradiţionale și criza Þ nanciară a adus, în

anii `90, sectorul de crește-re și prelucrare a sfeclei de zahăr în prag de faliment. Volumul de materie primă se reduce pe an ce trece, iar unele fabrici ajung practic în incapacitatea de a lucra. Aprofundarea crizei eco-nomice în sector riscă să degenereze într-o profundă criză socială, ţinînd cont că industria de creștere și pre-lucrare a sfeclei este una de bază în regiunea de nord a Moldovei și asigură circa 80 mii locuri de muncă.

În plus, există pericolul real ca activităţile de creș-tere a sfeclei să Þ e excluse din priorităţile fermierilor, deoarece o bună parte din fabrici încep să importe și să prelucreze zahăr brut din trestie, activitate ce implică cheltuieli mai mici. Ca ur-mare, zahărul moldovenesc este exclus din acordurile de comerţ liber cu principalele pieţe � Rusia și România.

Industria practic se îm-parte în două tabere � pro

și contra trestie. Pe lîngă fabricile care deja nu func-ţionau � Frunză, Gîrbova � își stopează activitatea și fabrica de la Dondușeni. Pînă la urmă, lucrurile se limpezesc, Guvernul de-cide introducerea taxelor antidumping la importul de zahăr, iar în sector se delimitează doi operatori, care se declară deciși să dezvolte producerea za-hărului din sfeclă � Sud-zucker Moldova (fabricile de la Drochia, Fălești, Alexandreni, Dondușeni) și Marr Sugar Moldova (fabricile de la Glodeni, Cupcini, Ghindești).

Totuși, măsurile de pro-tejare a producătorilor locali de zahăr nu au exclus toate problemele din sector. Culti-vatorii de sfeclă aÞ rmă că de înlesnirile oferite beneÞ cia-ză doar fabricile, pe cînd ei continuă să activeze la limi-tă sau chiar în pierdere.

Anatol CÂȘLARU

Venituri dulci-amareIndustria zahărului în prag de topire? Sau mai sînt șanse?

PerspectiveRusia a anunţat că nu va mai aplica, începînd cu 1

ianuarie 2005, taxe vamale la importul zahărului alb de origine moldovenească. Totodată, experţii aÞ rmă că totuși Guvernul de la Moscova va stabili cote de export a zahărului pentru Moldova.

Alexandru Cosov, președintele Uniunii Produ-cătorilor de Zahăr din Moldova susţine că decizia cu privire la includerea zahărului moldovenesc în regim de liber schimb cu Federaţia Rusă ar putea să Þ e anulată, iar în februarie 2005 Guvernul rus ar putea să ofere Moldovei o cotă de export de circa 20 mii tone de zahăr.

Și România, altă piaţă importantă, aplică o cotă de 14 mii tone pentru importul de zahăr din Mol-dova, iar pentru anul 2005 acestea urmează să Þ e conÞ rmate încă.

Statistici În sezonul 2004 fabricile de zahăr din Moldova au

prelucrat 1,13 mln tone de sfeclă și au obţinut 111 mii tone de zahăr, cu 16% mai mult ca în anul trecut, arată date operative ale Uniunii Producătorilor de Zahăr.

Estimări ale experţilor arată că din acest volum de zahăr 28 000 tone ar putea să Þ e exportate, după ce România și Federaţia Rusă vor oferi Moldovei cote de export. Pentru satisfacerea necesităţilor interne Moldova are nevoie anual de circa 80 mii tone de zahăr.

Guvernul de la București deja a anunţat că va acorda Moldovei cota respectivă de export, însă agenţii eco-nomici vor exporta zahărul �în intervalul 1 ianuarie � 30 septembrie, cu o repartizare trimestrială egală�, a scris recent presa din România. Potrivit aceleiași surse, în cazul în care livrările de zahăr vor depăși plafonul stabilit, exportatorii vor Þ nevoiţi să achite o taxă vamală de 90% din costul mărÞ i exportate, taxă valabilă și la această oră.

În actualul sezon de prelucrare a sfeclei activează doar șase fabrici din cele nouă existente, iar capacităţile de producţie ale acestora sînt utilizate în proporţie de 60 la sută. Inactivitatea celorlalte trei fabrici este cauzată de lipsa de materie primă.

7

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

Petru GUŢULEAC, președintele consiliului Sudzucker-Moldova:

Noi sîntem pregătiţi să oferim un preţ de 340-350 lei pentru o tonă de sfeclă în anul 2005, însă producătorii trebuie să înţeleagă că în cazul în care

au o recoltă mai mică de 30 tone/ha nici nu trebuie să se ocupe cu creșterea sfeclei. Ultimele date arată că pentru însămînţare au fost pregătite cu 10% mai multe suprafeţe în comparaţie cu sezonul trecut. Pînă în prezent grupul nostru a semnat contracte pentru un volum cu 50% mai mare comparativ cu cel negociat în perioada similară a anului trecut. Este proÞ tabil să crești sfeclă, sectorul asigură venituri reale, locuri de muncă și menţine întreprinderile agricole, deoarece fabricile achită la timp materia primă contractată.

În ceea ce privesc exporturile negociem cu Româ-nia și Federaţia Rusă, dar deocamdată nu avem unele rezultate concrete.

Alexandru SLUSARI, secretar al Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli �UniAgroProtect�:

Reducerea TVA de la 20 la 8% la producerea zahărului ar trebui privită și din perspectiva cum o să inß uenţeze ea asupra producătorilor agricoli. Gospodăriile agricole care cultivă sfeclă încă nu au fost convinse să continue această activitate, deoarece schimbările pozitive din sector nu au ajuns și la producători. Adică, preţul oferit de fabrici pentru materia primă deseori nu acoperă cheltuielile. Trebuie să devină clar că din cauza problemelor și greutăţilor ce există în industrie nu trebuie să sufere producă-torul agricol, Þ indcă pînă la urmă el poate renunţa la sfeclă în favoarea altei culturi și atunci vor în-cepe adevăratele probleme pentru industria zahărului. De aceea, reducerea TVA

ar trebui să însemne și o creștere a preţului pentru sfecla de zahăr, adică un stimul pentru producători de a lărgi suprafeţele în-sămînţate.

Anul acesta fabricile au oferit un preţ de 325 lei pentru o tonă de sfeclă, cu conţinutul de zahăr de 16%, pe cînd concentraţia medie de zahăr în recolta acestui an a fost de 15,5%. O altă condiţie a fabrici-lor este ca recolta medie la hectar să Þ e de 35-45 tone. Or, în mare parte condiţiile climaterice din Moldova sînt de așa na-tură că agricultorii nu pot asigura permanent un ase-menea conţinut de zahăr. Dar pentru a-i stimula pe cei care primesc o recoltă mai mică de 30 tone/ha, preţul la sfeclă ar trebui să Þ e de 380 lei/tona, ca să Þ e excluse pierderile.

De aceea, în acest an, pentru prima dată ne-am așezat civilizat la masa tratativelor cu Uniunea Producătorilor de Zahăr. În urma discuţiilor, producă-torii de zahăr au căzut de acord să mărească preţul la sfeclă doar pînă la 340 lei și insistă să Þ e asigurat standardul european al concentraţiei de zahăr de 16%, iar pentru Þ ecare unitate sub această cifră să reducă preţul cu 8%. Însă, deja am menţionat

că clima nu ne permite să obţinem recolte de sfeclă cu concentraţia de zahăr mai mare de 16%, și asta nu-i din vina producătorilor agricoli. De aceea, am pro-pus ca reducerea de preţ să Þ e de 4%, și nu de 8%.

Nu am ajuns deocam-dată la o înţelegere privind preţurile la sfeclă, de aceea vom relua negocierile. Dacă fabricile de zahăr nu vor înţelege că trebuie să ofe-re producătorilor un preţ bun, în acest an supra-feţele însămînţate cu sfeclă ar putea să se reducă pînă la 22-23 mii hectare, unele

fabrici nemaiÞ ind în stare să lucreze.

De asemenea, și statul ar trebui să Þ e interesat de susţinerea producătorilor de sfeclă, deoarece aceas-ta este principala cultură din regiunea de nord ce poate asigura un venit agricultorilor. Și așa cum există fonduri de susţinere a viticulturii, pomiculturii, ar trebui să existe un fond și pentru producătorii de sfeclă. România, de exem-plu, oferă subvenţii de 12 euro pentru Þ ecare hectar însămînţat cu sfeclă de zahăr. !

Specialiştii despre veniturile dulci-amare ale zahărului

8

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5DIALOG DE AC TUALITATE Constantin Mihăilescu:

„Agricultura ecologică are nevoie de plugari cu fantezie”

Interviu cu Ministrul Ecologiei și Resurselor NaturaleFIŞIER BIOGRAFIC

Constantin MIHĂILESCUNăscut la 4 aprilie 1959 în satul

Cîrpești, raionul Cantemir.1981 absolvește Facultatea Geo-

graÞ e a Universităţii de Stat din Tiraspol.

1982-1987 � studii la Academia de Știinţe a URSS, Doctoratul la Insti-tutul GeograÞ e (Moscova).

1994-2002 � numeroase cursuri de instruire și stagieri, cu preponderen-ţă în domeniul ecologiei, în diverse ţări ale lumii (Franţa, Polonia, Un-garia, Germania, SUA).

Doctor în știinţe geograÞ ce, Doctor habilitat în geograÞ e

Activitate profesională în cadrul Universităţii de Stat Tiraspol, al In-stitutului GeograÞ e al Academiei de Știinţe a Moldovei.

Circa 140 de lucrări știinţiÞ ce, inclusiv 7 monograÞ i, cărţi și un brevet de invenţie.

Stimate domnule ministru, cum apreciaţi la moment situaţia eco-logică din Moldova?� Răspunsul meu ar putea să pară

prea categoric, dar noi cu toţii demult am consumat creditul de bunătate, cu care natura ne răsplătește pentru ne-cugetarea noastră. Cum altfel poate Þ caliÞ cată situaţia cînd în republica noastră anual se erodează peste 8 mii de hectare de terenuri agricole, iar alte circa 2 mii sînt supuse alunecărilor de teren? Domnilor, 10 mii de hectare în condiţiile noastre sînt o adevărată bo-găţie! La noi însă, an de an, ea se duce pe apa sîmbetei. Sau poate cineva își închipuie că �avem de unde�? Ba bine că nu! Impactul nostru asupra mediului înconjurător deja a ajuns la cota criti-că: 87 la sută din teritoriul ţării sînt supuse unor practici agricole intense, și doar 13 procente revin terenurilor care �se odihnesc�: zonele umede, de stepă și de pădure. Pe cînd în ţările industrializate din Uniunea Europeană acest indice este de 25-30%. Și atunci, despre ce fel de echilibru ecologic mai poate Þ vorba la noi?

Unii cred că în ziua de azi princi-

palii factori de poluare a mediului și a sănătăţii populaţiei sînt activităţile industriale și evacuările de ape rezi-duale. Dar nu e chiar așa. Ultimele in-vestigaţii ale calităţii aerului, apelor și solului arată o prezenţă în componenţa lor a substanţelor chimice periculoase de provenienţă agricolă, care se depis-tează permanent și în produsele agri-cole. Deci, astăzi agricultura a devenit una din sursele de poluare a mediului și, drept consecinţă, de înrăutăţire a sănătăţii populaţiei. Și iată-ne ajunși nemĳ locit și la tema discuţiei noastre � agricultura ecologică și necesitatea aplicării ei.

În ţară anual se erodează peste 8 mii hectare de terenuri agricole, iar altele circa 2 mii sînt supuse alunecărilor de teren.

Se mai utilizează noţiunile �agri-cultură organică�, �agricultură biologică�.� Teoria agriculturii ecologice a

fost elaborată încă în 1913 de savan-tul Rudolf Steiner, genericul ei Þ ind: �Omul trebuie să trăiască în armonie cu ambianţa sa�. Personal, consider cea mai acceptabilă sintagma �agricultură

ecologică�, celelalte (organică, biologică) Þ ind doar niște metodologii de utilizare a unor procedee în atingerea scopului de producere pură.

Agricultura ecologică este o cale sigură de protejare a mediului și a omului.

În condiţiile dezvoltării durabile a ţării, o nouă conotaţie o poartă imple-mentarea agriculturii ecologice drept cale sigură de protejare a mediului și a omului. După ani și ani de discuţii și decizii prea puţin eÞ ciente, în cele din urmă, la nivel de stat ceva se în-treprinde. A fost elaborat proiectul Legii cu privire la agricultura ecolo-gică, care actualmente se examinează în Parlament. Sînt elaborate și o serie de alte acte normative și regulatorii, au fost editate instrucţiuni, ghiduri și re-comandări practice, elaborate în cadrul diverselor proiecte cu Þ nanţare externă, cum ar Þ proiectul TACIS �Producere mai pură�. Organul central de stat pen-tru mediu, în comun cu Universitatea de Stat din Moldova, au creat Centrul pentru Securitatea Biologică, dotat cu o bază tehnico-materială capabilă să tes-teze produsele genetic modiÞ cate care pot pătrunde pe piaţa Moldovei.

9

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

Deși sîntem o ţară cu tradiţii agricole străvechi, ne vine foarte greu să ieșim pe piaţa externă cu produsele obţinute pe cale tradiţională. � Din păcate, așa este. Urmează

să începem să utilizăm noi tehnolo-gii pentru asigurarea competitivităţii produselor noastre. Astfel vor apărea mai multe șanse de a pătrunde pe pieţele agricole europene cu produse ecologice. Dar agricultura ecologică nu se instaurează peste noapte, doar prin adoptarea unei legi. În primul rînd, ea ţine de conștiinţa fermierilor. Spre deosebire de lucrătorul de la sate de odinioară, care nu purta răspundere pentru nimic, fermierul de astăzi riscă să rămînă cu producţia recol-tată în hambare, dacă aceasta nu va corespunde exigenţelor pieţei. Soluţia o constituie agricultura ecologică.

Agricultura ecologică nu se instaurează prin simpla adoptare a unei legi, ea ţine de conștiinţa fermierilor.

Anume agricultura ecologică oferă căi de obţinere a unor produse pure, ce corespund standardelor internaţionale și care, evident, au un preţ mai înalt. Se fac deja multe încercări concrete în acest sens. Actualmente e în plină desfășurare proiectul �Controlul poluă-rii în agricultură�, Þ nanţat de GEF și Banca Mondială, care se realizează în zona centrală a Moldovei � în bazinul rîului Lăpușniţa. De rînd cu amenaja-rea rampelor pentru deșeurile agricole, introducerea îngrășămintelor organice în sol, se organizează traininguri, vor Þ editate ghiduri de practici agricole. Se efectuează monitoringul calităţii solurilor în 11 zone ale republicii pe o suprafaţă de 3500 ha. Se prelevea-ză probele apelor de suprafaţă în 59 puncte de control pe rîuri și bazine acvatice. Avem soluri foarte fertile, avem condiţii favorabile pentru iri-gare (în anii �90 se irigau 300 000 ha, astăzi � nici 20 000 ha), avem destule braţe de muncă, cu alte cuvinte există o bază temeinică pentru dezvoltarea agriculturii ecologice.

Să nu uităm de necesitatea res-tabilirii și păstrării echilibrului ecologic. � Promovarea agriculturii ecologice

este beneÞ că nu numai pentru socie-tate, ci și pentru natură, adică pentru acele ecosisteme naturale care s-au mai păstrat pe teritoriul Moldovei. Înainte

de a planta o vie sau o liva-dă, de a însămînţa un cîmp cu ß oarea soarelui, porumb ori sfeclă de zahăr, fermie-rul trebuie să se întrebe: �Se înscrie oare cultura dată în mediul natural?� În genere, înainte de a stabili raportul dintre suprafeţele culturilor prășitoare și celor dense (lu-cerna, grîul, orzul) trebuie să cunoaștem care este impactul lor asupra mediului în condi-ţii concrete. Este foarte bine cunoscută inß uenţa asupra solului a sfeclei de zahăr, a ß orii soarelui, a tutunului și a altor culturi prășitoare ce necesită o îngrĳ ire speciÞ că. Pentru a reduce acest impact este necesar de a respecta strict asolamentul și bunele practici agricole, utilizînd pe cît e posibil mediul natural (zonele umede, pădurile, fî-șiile forestiere), care menţin foarte bine echilibrul ecologic.

Actualmente nu e folosit pe deplin potenţialul știinţiÞ c și practic al Institutu-lui de Protecţie a Plantelor din Republica Moldova. Colaboratorii acestei instituţii au elaborat diverse tehnologii originale, pur ecologice și destul de eÞ ciente de protecţie a plantelor, care însă nu și-au găsit încă o largă aplicare. Una din cauze ar Þ stereotipul și mentalitatea veche a agricultorilor, care preferă procedeele vechi de protecţie a plantelor.

În era tehnologiilor avansate agri-cultorul nostru tot mai depinde de condiţiile naturale. Cum să scăpăm de această dependenţă, poate în afară de �dă, Doamne, ploaie!� și �păzește, Doamne, de îngheţ la noapte!�, putem între-prinde și altceva? � Condiţiile climaterice sînt un grup

de factori cu impact semniÞ cativ asu-pra reușitei agricultorilor. Ar Þ cazul ca savanţii și specialiștii ce activează în domeniu să-i informeze în primăvară pe fermieri cu pronosticuri de lungă durată, ca aceștia din urmă să știe la ce roade se pot aștepta. De pildă, în anul cu activitate solară scăzută cad mai puţine ploi cu grindină, deci se pot crește culturile mai puţin rezistente la grindină. Sau, știind că va Þ un an secetos, se pot crește culturi rezistente la secetă, care nu au nevoie de multă umezeală. Și aici e tocmai cazul să ne amintim de experienţa de milenii a strămoșilor noștri, care după semne preziceau cum vor Þ condiţiile clima-

terice și își planiÞ cau activitatea Þ e de agricultor, Þ e de crescător de vite.

Un alt aspect al problemei ţine de utilizarea condiţiilor naturale în scopul dezvoltării agriculturii ecologice. Un caz cu totul curios a avut loc la Speia. Un fermier din lunca Nistrului ani de-a rîndul s-a tot căznit să stîrpească hrea-nul care creștea abundent pe terenul său pentru ca să planteze porumb. Însă tulpinile Þ rave de porumb erau de Þ ecare dată înăbușite de frunzele viguroase ale hreanului. Ar mai Þ continuat și astăzi această luptă dacă nu-i venea fermierului strălucita idee să lase hreanul să crească în voie, ca să recolteze în toamnă rădăcinile. Pentru început comercializa doar rădăcinile, iar mai apoi a trecut și la producerea condimentului. E o pildă elocventă de utilizare a darurilor naturii și de obţinere a unei producţii pure.

Dezvoltarea agriculturii ecolo-gice are o importanţă strategică pentru economia naţională, dar pentru aceasta se impune prac-ticarea unor tehnologii agricole noi, care, în primul rînd, solicită mari investiţii, iar în al doilea � o nouă mentalitate din partea producătorului local.� Pentru a obţine un produs ecolo-

gic pur este nevoie și de o perioadă de conversie ce poate dura de la 1 pînă la 10 ani. De exemplu, combinatul de vinuri de la Cricova a suportat o pe-rioadă de conversie de 2 ani pentru a asigura producerea produselor vinicole organice. Ca urmare, în prezent 95%

10

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5din ingredientele utilizate în proce-sul respectiv sînt de origine organică (adică, s-a renunţat la erbicide, îngră-șăminte minerale, conservanţi sintetici etc.). De aici și creșterea evidentă a exporturilor vinurilor de Cricova.

Pentru a obţine un produs ecologic pur este nevoie de o perioadă de conversie ce poa-te dura de la 1 pînă la 10 ani.

În cadrul Programelor PFAP și CNFA Þ nanţate de USAID au fost construite o serie de uscătorii, frigi-dere, depozite de produse agricole. De exemplu, în Sipoteni (Călărași) fermierul Vasile Scurtu și-a deschis o afacere de uscare a fructelor utilizînd 3 cuptoare cu unde infraroșii, efectul Þ ind dublu: lipsa emisiilor și degajări-

lor dăunătoare în aer și puritatea pro-dusului. Această experienţă este demnă de a Þ urmată, căci prin uscare, conge-lare bruscă, ori alte procedee ecologic pure se extinde considerabil durata de păstrare a fructelor, pomușoarelor sau legumelor, ușurînd transportarea lor la distanţe mari și păstrarea lor pentru o perioadă îndelungată. Astfel, veniturile producătorilor agricoli cresc.

Să nu uităm însă că agricultura ecologică înseamnă nu numai pro-ducerea sporită, ci și respectarea tehnologiilor, inclusiv prelucrarea, păstrarea, ambalarea și prezentarea pe piaţă a produsului. Oricît de cu-rate ecologic ar Þ roșiile sau merele, vinul sau sucurile noastre, ele nu vor Þ solicitate de cumpărător, dacă nu vor avea certiÞ catul de provenienţă ecologică și, nu în ultimul rînd, un

ambalaj atractiv. Chiar și denumirea produsului prezentat pe piaţă trebuie să corespundă unor anumite rigori. Să zicem că vom exporta în Statele Uni-te vinul �Codru�. Această denumire atît de semniÞ cativă pentru noi nu înseamnă nimic pentru americani. Deci, produsul urmează a Þ comer-cializat sub un alt nume, care-i trezește cumpărătorului anumite asociaţii sau senzaţii pozitive. Poate e cazul să pro-movăm un număr mai mic de mărci comerciale, dar să le selectăm anume pe acelea care ar putea reprezenta ţara la nivel internaţional.

Ziceaţi mai sus că e foarte impor-tantă și schimbarea mentalităţii oamenilor de la sat. � Nu demult am fost la izvoarele

Bîcului, în satul Temeleuţi de prin părţile Călărașilor, unde, în calitate de membru al Guvernului, am avut

ore de audienţă. Atunci, mi s-au plîns mai mulţi săteni: Domnule ministru, trăim într-o zonă dens populată, Þ ecă-ruia ne-a revenit numai cîte 74 de ari, ce ne facem? Într-adevăr, m-am gîndit, situaţia e gravă. Dar imediat mi-am amintit că pe vatra satului ţîșnesc cu putere, din adîncul pămîntului, mai multe izvoare cu o apă extraordinar de pură și gustoasă. Oameni buni, le-am răspuns, trăiţi de amar de vreme pe o adevărată comoară! De ce nu puneţi mînă de la mînă, mai ajută și primă-ria cu ce poate, și un grant poate vă cade, și nu folosiţi minunea aceasta de apă? Construiţi niște heleștee, în care să creșteţi, de exemplu, același renumit păstrăv.

Cunosc mai mulţi oameni de trea-bă, care cu adevărat vor să practice o agricultură ecologică. Sînt convins, că

miza lor e absolut corectă. Drept argu-ment ne servesc terenurile cultivate în satul Climăuţi, raionul Dondușeni � 6,5 ha de legume ecologice, Gura Bîcului � 7,5 ha legume, Creţoaia � 15 ha de corn, Sculeni � 20 ha culturi furajere (toate trei sate din raionul Anenii Noi), Bahmut (Ungheni) � cîţiva ari cu plante aromatice și mirodenii. În Copăcenii Sîngereilor un tînăr antreprenor, Emil Ciocan, anul acesta a cultivat pe mai multe hectare grîu de sămînţă, plante medicinale și aromatice respectînd cele mai dure standarde ecologice!

Faptul că avem cîteva gospo-dării ce practică o agricultu-ră ecologică înseamnă prea puţin. E timpul să trecem la acţiuni concrete.

Care ar Þ aspectele mai problema-tice ale agriculturii ecologice?� În încheiere, ţin să vă asigur că și

eu, și colegii mei sîntem adepţi convinși ai practicării agriculturii ecologice. Ea are mari perspective în ţara noastră. Totodată, acest lucru nu ne împiedică să depistăm și o oarecare îngrĳ orare în evoluarea procesului. Care sînt ele? Am spus deja că a fost elaborată Concepţia Naţională a agriculturii ecologice, a fost schiţat și un plan de acţiuni pentru implementarea concepţiei. Pînă aici � toate bune și frumoase. Dar vorba e că de la adoptarea Concepţiei și a planului de acţiuni au trecut 2 ani. Ne poate spune cineva care e procentul producţiei ecologice în volumul glo-bal al economiei republicii? Faptul că avem cîteva gospodării ce practică o agricultură ecologică înseamnă prea puţin. Se creează impresia că în acești 2 ani ne-am limitat la o campanie de discuţii sterile și la implementarea mai multor proiecte Þ nanţate de donatori străini, care, în fond, se ocupă doar de efectuarea sondajelor.

Deci, concluzia este că trebuie să depășim etapa discuţiilor, a sondajelor și declaraţiilor și să trecem la acţiuni concrete. Ţinînd cont, în primul rînd, de faptul că agricultura ecologică are nevoie nu pur și simplu de ţărani, ci de ţărani cu fantezie. Adică, îndrăzneţi, informaţi, ambiţioși, cu planuri și vise frumoase, capabili să se alinieze, prin afacerile pe care le dezvoltă, colegilor lor de peste hotare.

Vă mulţumesc pentru acest interviu.

Consemnare: Ilie BUJOR

11

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

C U L T U R I S T R A T E G I C E

La 21 decembrie la Chișinău s-a desfășurat cea de a II-a conferinţă știinţiÞ co-practică

naţională axată pe problemele culturii nucului �Cultura nucului: prezent și viitor�. Evenimentul a fost organizat de către Asociaţia producătorilor de nuci din Moldova în colaborare cu specialiștii ministerului agriculturii și industriei alimentare, cu par-ticiparea experţilor din România, Ucraina, Kîrgîzstan și Italia.

Alexandru Jolondcovschi, pre-ședintele asociaţiei, a comunicat că la momentul de faţă Republica Moldova este cel mai mare expor-tator de miez de nucă din Europa. În anul 2003, cei peste o sută de agenţi economici specializaţi au exportat miez de nucă în valoare de 19,5 mln euro.

�Cel mai mult exportăm miez de nucă. Nucile în coajă nu se bucură de succes pe piaţa externă, deoarece mulţi din ex-portatori colectează nucile atunci cînd aceste încă nu sînt coapte, �le fac buzele�, cum se mai spune pe la noi și le vînd. Spre regret, în majoritatea cazurilor conţinutul nucilor nu corespunde aspectului exterior� � aÞ rmă specialistul.

De altfel, pe teritoriul ţării nu există prea multe livezi de nuci, cea mai mare se aß ă la Iargara, raionul Leova care are o suprafaţă de 400 ha. Cu toate acestea cei 2 mln de copaci de nuci care cresc pe întreg teritoriul ţării acoperă o suprafaţă echivalentă cu circa 20 mii ha.

Sîntem lideri în Europa la exportul de nuci

�În anul curent gospodarii noștri au înÞ inţat 250 hectare de plantaţii noi de nuci, iar pentru anul 2005 se preconizează înÞ inţarea a încă 1,2 mii hectare. Pentru îngrĳ irea unui hectar de nuci, de la plantare și pînă la prima roadă bogată, adică în cel de

al șaptelea an, agentul economic are nevoie de circa 22 mii lei�, susţine Jolondcovschi.

În opinia sa, banii investiţi se re-cuperează sau pînă la intrarea livezii pe rod deplin, cultivînd alte diferite culturi printre rînduri, sau din recolta

în creștere începînd cu al treilea an de la sădirea livezii � preţurile la nuci sînt destul de bune, în medie 3 euro pentru un kilogram de miez.

�Totodată, în Moldova există Fon-dul pentru încurajarea dezvoltării culturii nucului, care oferă subvenţii

agenţilor economici ce înÞ inţează plantaţii noi de nuci. Banii sînt acumulaţi de către exportatorii de nuci, care varsă în acest fond 1% din valoarea producţiei exportate. În anul 2004 au fost acumulaţi 2,8 mln lei. În anul 2005 planiÞ căm să adunăm circa 3 mln lei. Sub-venţiile acordate în anul viitor vor constitui 50% din cheltuielile nece-sare pentru plantarea și îngrĳ irea plantaţiei de nuc pînă la prima recoltă. Pentru înÞ inţarea unui hectar de nuci sînt necesari 100 de puieţi, preţul mediu al unui puiet Þ ind de circa 100 de lei�, a mai in-format Alexandru Jolondcovschi. El susţine că livezile de nuci ar putea deveni o sursă importantă de venit pentru economia ţării, cu atît mai mult, cu cît sînt extrem de solicitate și frunzele de nuc, care se utilizează în cosmetolo-gie, parfumerie și farmaceutică,

iar coaja și lemnul sînt foarte bune pentru confecţionarea mobilei.

�O problemă cu care ne confruntăm la moment este lipsa tehnicii moderne de prelucrare, sortare și ambalare a miezului. Acest lucru scade din cali-tatea și, respectiv, preţul produsului. Totuși, numărul doritorilor de a în-Þ inţa plantaţii nucifere crește din an în an�, aÞ rmă președintele Asociaţiei. Anual, în pepinierele autohtone cresc circa opt mii de puieţi. Cele mai po-pulare soiuri sînt Cazacu, Costiujeni, Cogîlniceanu.

Participanţii la conferinţă au adop-tat o rezoluţie în care au inclus opt puncte ce ţin de dezvoltarea culturii nucului în Moldova, între care: atrage-rea investiţiilor în renovarea și moder-nizarea cultivării nucului, renovarea Centrului naţional știinţiÞ co-practic pe problematica culturilor nucifere, asi-gurarea producătorilor cu informaţie de ultimă oră, promovarea politicii în domeniul preţurilor și impozitării.

Alina PALADE

Arealul de răspîndire a nucului în lume

12

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

Pronosticuri sumbre pentru Rusia

Anul 2005 se arată foarte greu pentru agricultura Rusi-ei, posibil să se producă o că-dere catastrofală a producţiei agricole � aceasta a fost ideea declaraţiei ministrului rus al agriculturii Alexei Gordeev, făcută la Þ nele anului 2004. �Anul viitor se așteaptă a Þ nefast din punct de vedere climateric. Un an din șapte este critic pentru agricultura Rusiei�, zis dumnealui. Gor-deev a reamintit că în anul 1998 producţia de cereale a fost cu puţin mai mare de 47 milioane tone. �În anul 2004 am avut o recoltă de peste 77 milioane tone de cereale, cu 10 milioane mai mult decît cu un an înainte. Anul acesta este un an de risc în acest sens�.

Totuși, un pronostic mai clar va putea Þ făcut doar în februarie.

AGRICULTURA ÎN LUME

Apă de la robinetideală pentru consum

Autorităţile franceze au lansat o campanie publicitară prin care încearcă să convingă populaţia să nu mai cheltuie bani pentru apă cumpărînd-o de la magazin, ci să folosească apa de la robinet. Pos-tere imense cu mesaje umoristice au împînzit Parisul: �Apa de la robinet � ideală pentru cei care stau la etajul 5 și nu au lift � sau �Aveţi libertatea de a plăti de 100 de ori mai puţin�. Parlamentarul Andre Santini, unul dintre pro-motorii acţiunii, a arătat că apa de la robinet este ideală mai ales pentru persoanele în vîrstă, care au nevoie de calciu. �Apa de la robinet le oferă practic un trata-ment natural gratuit�, susţine el.

Au probleme şi crescătorii de banane

Fermierii din Australia au scos anul trecut peste 2000 hectare de livezi de bananieri (la ei se numesc plantaţii). Acest lucru a fost cauzat de supra-producţie, de preţurile mici la banane și de exporturile nesigure.

Dar chiar și cu reducerea producţiei, preţurile nu au crescut. Patrick Leahy de la Consiliul Producătorilor de Banane susţine că organizaţia sa trebuie să studieze foarte minuţios circulaţia producţiei de banane, ca să știe clar ce cantităţi sînt suÞ ciente pentru export și la ce preţ. �În plus, a mai declarat dumnealui, vom mai negocia cu statul în vederea stabilirii nivelului de impozitare, care pînă acum consider că a fost prea înalt�.

Producţia mondială de cereale creşte

Producţia cerealieră mondială a atins în anul trecut valoarea re-cord de 2,4 miliarde tone, ceea ce va permite o creștere a stocurilor pentru prima oară în ultimii cinci ani, a anunţat Organizaţia Naţiu-nilor Unite pentru Alimentaţie și Agricultură (FAO).

La Þ nele 2005 stocurile mondia-le de cereale se vor apropia de 441 milioane tone. O parte importantă a acestei creșteri va Þ înregistrată în cazul rezervelor de porumb. Re-zervele de grîu se vor majora și ele, deși creșterea nu va Þ atît de mare. Există perspective pentru o nouă scădere a stocurilor de orez.

Potrivit FAO, tendinţa des-crescătoare a preţurilor pe piaţa internaţională a cerealelor se va menţine în 2004-2005 datorită ofertei abundente și a ameliorării nivelului stocurilor mondiale.

Vacile au cucerit Praga

În perioada mai-septembrie în ca-pitala Cehiei Praga are loc Festivalul Internaţional de Artă Contemporană, la care participă artiști plastici din toată lumea. Primăria capitalei a lansat cu acest prilej �Parada vacilor�, după exem-plul altor mari orașe ale lumii (Paris, Bruxelles, Londra, Zurich). Artiștii plas-tici au realizat, din materiale sintetice, în mărime naturală, aproximativ 100 de vaci în diferite ipostaze. �Statuile� sînt amplasate în parcurile din centrul orașului și în pieţele frecventate de tu-riști. Vacile viu colorate conferă o notă de sărbătoare și atrag copiii și turiștii, care ţin să le atingă, să le mîngîie, să le fotograÞ eze, iar copiii le călăresc și le apucă de coarne, bucurîndu-se.

Ca la orice �paradă�, oamenii își pot exprima preferinţa printr-un vot electronic, de care se ţine cont la alegerea celei mai frumoase vaci, �Miss Vacă�. Oamenii manifestă o grĳ ă deosebită faţă de exponate, încît toate vacile rămîn în stare perfectă. În Þ nal, cele mai frumoase exponate sînt scoase la licitaţie, iar fondurile astfel obţinute sînt folosite în scopuri de caritate.

12

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

13

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

A G R I C U L T U R A Î N U E Republica Cehă,ţara agricultorului european

Republica Cehă a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană pe data de 17 ianuarie 1996. Ţara a avut nevoie de opt ani de zile pentru a beneÞ cia în cele din urmă de o piaţă enormă, de dreptul la libera circulaţie a cetăţenilor săi în spaţiul UE și, nu în ultimul rînd, de suportul substanţial acordat de Uniune. Suportul pentru dezvoltarea agriculturii în perioada de pre-aderare l-a primit prin intermediul programelor SAPARD (92 mln Euro în 2000-2003), PHARE (37 mln Euro în 1992-2002) și ISPA. Terenurile agricole ocupă 54% din suprafaţa totală a ţării. Produsul Intern Brut în 2003 a consti-tuit 85,4 miliarde dolari SUA.

Dezvoltarea rurală şi agricultura multifuncţională

În perioada 2004-2006 agricultura Cehiei se va dezvolta prin interme-diu Programului Operaţional pentru Agricultură, care reprezintă una din priorităţile dezvoltării ţării și este in-clus în Planul Naţional de Dezvoltare. Acest program cuprinde un șir de mă-suri, care Þ ind Þ nanţate din fondurile UE vor contribui la dezvoltarea unei agriculturi moderne, capabile să în-frunte concurenţa puternică de pe piaţa europeană. Ne vom referi doar la cele mai importante măsuri incluse în program:

Dezvoltarea procesării și marke-tingului produselor agricole, menită să aducă tehnologiile noi și inovaţiile în sectorul de procesare a producţiei agricole. Acest lucru va ridica stan-dardele produselor procesate și va îmbunătăţi marketingul. În cadrul realizării acestei măsuri sînt acordate granturi pentru proiecte individuale, cu valoarea cuprinsă între 12 000 și 3 000 000 Euro. Condiţia de bază pentru obţinerea unui grant este ca beneÞ ciarul să contribuie cu 50% din costul proiectului. Activităţile de bază care vor Þ Þ nanţate sînt: procesarea

cărnii, laptelui, fructelor, legumelor și produsele de paniÞ caţie.

Dezvoltarea silviculturii va Þ asi-gurată prin concentrarea investiţiilor și aplicarea procedurilor tehnologice noi la procesarea produselor forestiere, restabilirea pădurilor distruse de cala-mităţi naturale și împădurirea terenu-rilor agricole erodate. Vor Þ acordate granturi în valoare de pînă la 2 000 000 Euro, iar proiectele non-proÞ t vor Þ Þ nanţate în mărime de 100%.

Protecţia terenurilor agricole și dezvoltarea zonelor rurale este con-centrată asupra reorganizării supra-feţelor agricole în parcele pentru a Þ ușor accesibile și demarcate. Măsura este orientată spre protejarea terenu-rilor contra inundaţiilor, micșorarea daunelor cauzate de calamităţi natu-rale, aplicarea măsurilor de menţinere a apei în soluri și creșterea stabilităţii ecologice a terenurilor. În sfera dez-voltării zonelor rurale suportul este orientat spre diversiÞ carea activităţi-lor agricole și a activităţilor legate de agricultură, pentru a crea noi locuri de muncă și surse de venit pentru populaţia rurală.

Pentru dezvoltarea agriculturii cehe, Uniunea Europeană a alocat 174 mln Euro, iar guvernul ceh � 76 mln Euro.

Restabilirea terenurilor agricole este orientată spre îmbunătăţirea calităţii terenurilor agricole și protejarea lor. Ea se aplică în zonele cu precipitaţii abundente unde există riscul inunda-ţiilor. Vor Þ reconstruite sistemele de scurgere a apelor și se vor construi diguri în teritoriile supuse inundaţiilor. În cadrul realizării acestei măsuri vor Þ acordate granturi pentru Þ nanţarea proiectelor non-proÞ t cu valoarea cu-prinsă între 33 000 și 245 000 Euro.

Asistenţa tehnică va Þ orientată spre realizarea studiilor de piaţă, prestarea serviciilor de consultanţă, informarea populaţiei. În cadrul acestei măsuri sînt Þ nanţate proiecte cu valoarea cuprinsă între 1 000 și 300 000 Euro.

Pentru realizarea Programului Ope-

raţional pentru Agricultură 2004-2006, Uniunea Europeană a alocat fonduri de 174 milioane Euro, iar Guvernul Republicii Cehe � 76 milioane Euro.

Agricultura organică – un viitor sigur

Istoria agriculturii organice în Cehia a început în 1990, cu suportul Ministerului Agriculturii și a două organizaţii: �Libera Association� și �Pro-Bio Union�. Timp de un an au fost fondate cinci asociaţii ale între-prinderilor specializate în producerea organică, rolul de bază al lor Þ ind efectuarea controlului și asigurarea certiÞ cării membrilor lor. În 1993 prin intermediul Ministerului Agriculturii au fost introduse Instrucţiunile Meto-dologice privind Agricultura Organică. Mai mult decît atît, în același timp a fost introdus sistemul uniÞ cat de con-trol și speciÞ care a produselor organice prin aplicarea logo-ului �BIO � Organic Farming Product�.

La moment suprafeţele agricole destinate agriculturii organice ocupă 6% din suprafaţa totală a terenurilor agricole, la 1 ianuarie 2004 erau în-registrate 810 întreprinderi agricole specializate în producerea organică. În 2004 a fost aprobat Planul de Ac-ţiuni pentru Dezvoltarea Agriculturii Organice pînă în 2010. Cehii deja au apreciat rolul agriculturii organice și cererea de produse organice de piaţa UE și vor continua să sprĳ ine acest sec-tor, inclusiv prin alocaţii Þ nanciare din partea statului și crearea unui cadru normativ favorabil dezvoltării lui.

Igor GUŢAN

Populaţia 10,3 mln locuitori

Suprafaţa totală 79 mii km2

Suprafaţa agricolă 42,66 mii km2

Rata șomajului 10,6 %

Cehia în cifre

14

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

Sursa: BASA-press, DECA-press

Ş T I R I D I N M O L D O V AViticultorii vor continua să fi e subvenţionaţi

Combinatele vinicole și gospodă-riile ţărănești din R. Moldova, care vor planta, în primăvara anului 2005, mai mult de cinci hectare de viţă de vie vor continua să Þ e subvenţiona-ţi, deși Þ nanţările prevăzute pentru anul curent, pînă în prezent, sînt achitate doar în proporţie de 40 la sută, a comunicat Vladimir Corobca, directorul adjunct al Departamentu-lui Moldova-Vin.

Potrivit unui regulament elaborat de Moldova-Vin, începînd cu anul cu-rent, statul va aloca viticultorilor care vor planta mai mult de cinci hectare de viţă de vie subsidii în mărime de 25 mii lei pentru Þ ecare hectar plan-tat. Banii sînt achitaţi din Fondul de

susţinere a viticulturii, format din ve-niturile obţinute de la utilizarea celor 72 de mărci proprietate a statului.

OÞ cialul de la departament a mai precizat că pentru anul viitor agricul-torii planiÞ că să planteze pînă la cinci mii hectare de viţă de vie, sau cu 1800 hectare mai mult, comparativ cu anul curent. �Deocamdată este devreme să vorbim cîţi viticultori vor beneÞ cia de Þ nanţări sau de ce sumă vom avea ne-voie pentru subvenţionarea acestora�, a spus Corobca.

Pentru Þ nanţarea viticultorilor în anul curent urmau să Þ e alocate cir-ca 68 mln lei (5,5 mln USD), iar din cauza lipsei de fonduri, repartizarea acestor surse va continua și în 2005. Viticultorii primesc banii în trei tranșe. Prima rată este în mărime de 40% din totalul subvenţiilor, iar celelalte două a cîte 30%.

Proiecte moldo-israeliene în agricultură

Republica Moldova și Israelul au semnat un acord de colaborare în ceea ce privește iniţierea unor proiecte de investiţii în agricultura ţării noastre.

Partea israeliană s-a angajat să contribuie la implementarea tehnologiilor intensive în sectorul agrar și elaborarea unei concep-ţii privind cultivarea produselor ecologice cu testarea ulterioară a acesteia în cadrul a trei gospodării agricole-pilot din sudul, centrul și nordul Moldovei.

Aplicarea tehnologiilor avansate de care dispune Israelul în condiţii-le de sol ale Moldovei constituie o perspectivă eÞ cientă de dezvoltare a relaţiilor comercial-economice mol do-israeliene.

Bursa on-line vinde înainte

Producţie agricolă în valoare de peste 35 milioane de lei (2,82 mln USD) a fost comercializată prin intermediul primei Burse agricole on-line din Moldova (www.agravista.md). Pe parcursul a aproape patru luni de activita-te, pe site au fost plasate circa o mie de oferte în valoare de două miliarde de lei. În perioada de re-ferinţă site-ul www.agravista.md a fost accesat de peste zece mii de vizitatori din circa 65 de ţări ale lumii, iar numărul zilnic de vizitatori constituie în medie 255 persoane.

Bursa Agricolă on-line a fost lansată în luna august de Fede-raţia Naţională AGROinform, în parteneriat cu Biroul de Infor-maţii în Agromarketing CAMIB. �Credem că proiectul deja a deve-nit un mecanism de reglementare a pieţei agroalimentare, a comunicat Aurelia Bondari, directorul exe-cutiv al Federaţiei AGROinform. Datorită acestuia relaţiile dintre vînzător și cumpărător au devenit mai eÞ ciente�.

Bursa on-line reprezintă o bază de date, care cuprinde informaţii privind cererea și oferta de pro-duse agricole, echipamentul agricol, aprovizionarea tehnico-materială și condiţiile de accesare a surselor de credit. De asemenea, ea oferă agen-ţilor economici lista de preţuri la zi a 15 produse alimentare de pe cinci pieţe interne și trei externe (România, Rusia și Ucraina). Pentru a-și promova imaginea, în prezent, Bursei oferă servicii de plasare a ofertelor gratis. Anunţurile pot Þ plasate prin intermediul celor 29 de centre regionale ale Federaţiei AGROinform.

14

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

Recoltă record de soia

Pentru prima dată în ultimii ani Republica Moldova a recoltat o cantitate record de soia � de peste 35 mii de tone. În 2004, suprafeţele însămînţate cu soia au constituit 24,5 mii hectare, pentru 2005 Þ ind prevăzută extinderea acestora.

Recolta globală a constituit 35 mii tone cu o productivitate de 14,7 chintale la hectar. O parte din pro-ducţie este prelucrată la întreprin-derea din Bălţi �Floarea soarelui� SA. Reprezentanţii ministerului de resort aÞ rmă că soia este un produs foarte solicitat atît pe piaţa internă, cît și peste hotare și, de aceea, ar putea deveni un produs strategic pentru Republica Moldova.

Fondul pentru susţinerea sectorului agricol în 2005 este aprobat

Guvernul a aprobat Regula-mentul privind modul de utilizare a mĳ loacelor din Fondul pentru susţinerea sectorului agricol în mărime de 60 mln lei, prevăzut în Legea bugetului pe anul 2005.

Astfel documentul prevede că din suma totală, 35 mln lei vor Þ utilizaţi pentru stimularea creditării agenţilor economici din agricultură de către băncile co-merciale, asociaţiile de economii și împrumut și de către Corporaţia de Finanţare Rurală.

Documentul mai prevede că 10 mln de lei vor Þ utilizate pentru stimularea creării unor plantaţii multianuale, iar restul vor Þ aloca-te la încurajarea creării staţiunilor tehnologice de mașini agricole.

Un nou MTZ-82

Uzina de tractoare MTZ din Be-larus a elaborat un model nou al tractorului MTZ-82, la solicitarea proiectului moldo-japonez 2KR. �Am cerut Uzinei de la Minsk să producă tractorul universal de dimensiuni mai mici, astfel ca să Þ e practicabil și în viile și livezile din Moldova�, a comunicat Vasile Bumacov, directorul tehnic al Proiectului 2KR.

Tractorul are aceleași carac-teristici tehnice ca și modelul de bază, doar că are punţile mai mici. Modelul de bază al MTZ, utilizat pe scară largă în Moldova, nu este practic pentru prelucrarea viilor și livezilor, deoarece este �prea voluminos și înalt�.

Potrivit lui Bumacov, importu-rile noului model ar putea Þ iniţia-te în primăvara anului viitor, după ce experţii locali vor testa noua modiÞ caţie. Noul MTZ va costa circa 14 mii USD, cu aproape 3000 USD mai mult decît tradiţionalul MTZ-82. �Preţul mai mare este dictat de cheltuieli suplimentare de producţie, dar el va îmbina în sine mai multe funcţii, astfel că ar putea Þ o achiziţie proÞ tabilă pentru agricultorii moldoveni�, a estimat Bumacov.

�Am comandat un tractor adaptat pentru agricultura mol-dovenească. El va fi universal, iar producătorii agricoli vor putea efectua toate lucrările agricole cu modificaţia respectivă�, sus-ţine directorul 2KR. Pe parcur-sul ultimilor trei ani Moldova a importat 870 de tractoare, dintre care peste 95% sînt de producţie belarusă.

15

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

F O T O R E P O R T A J

Timp de aproape trei săp-tămîni, 15 reprezentanţi ai cooperativelor de între-

prinzător (CÎ) din Moldova, 2 repre-zentanţi ai Asociaţiilor Producătorilor Agricoli, precum și cîţiva specialiști de la Programul de Asistenţă pentru Fermierii Privaţi (PAFP) au participat un tur de instruire în SUA. Grupul a vizitat statele Vermont, New York și Massachusett s cu scopul de a se fami-liariza cu activitatea cooperativelor de întreprinzător americane. Co-organiza-torul turului în SUA a fost Institutul pentru Comunităţi Durabile din orașul Montpelier, statul Vermont. Vizita a fost posibilă graţie susţinerii USAID, a fundaţiei Soros și a East-West Ma-nagment Institute.

De ce s-a pus accent anume pe cooperativele de întreprinzător? Sta-tistica mondială arată că această formă de organizare acoperă o treime din producerea și marketingul produse-lor agricole din lume, iar peste 50 la sută din producţia agricolă este comercializată anume prin interme-diul cooperativelor de întreprinzător. Mai mult decît atît, cooperativele din lume au oferit în jur de 100 milioane locuri de muncă, iar 800 milioane de oameni au devenit membri ai acestor cooperative.

Întrucît cooperativele de întreprin-zător, în special în agricultură, sînt o formă tînără de business în Moldova, unul dintre obiectivele PAFP este sus-ţinerea și fortiÞ carea acestora. Pentru cele 106 cooperative aß ate în proces de fortiÞ care, răspunsul fulger la întrebarea �Ce facem?� este simplu: �Mergem înainte!�. Sîntem o forţă și

“Vreau şi-n ţara mea să fac să fie bine”Cooperativele de întreprinzător din Moldova au văzut o altfel de Americă

putem aplica practicile occidentale pentru a ne dezvolta o afacere pro-Þ tabilă � după vizita de instruire în SUA s-a simţit spiritul de antreprenor al conducătorilor cooperativelor.

Turul a inclus atît vizite la coope-rative, organizaţii neguvernamentale și în gospodăriile membrilor coopera-tivelor, cît și instruiri, mese rotunde, în cadrul cărora participanţii au avut posibilitate să discute, să tragă conclu-zii și să dezghioace informaţia căpătată. Surprinzător de practice au fost orele teoretice. Tot ce vedeam pe teren era analizat de profesorul Brian Henehan, cu o bogată experienţă în domeniul

marketing-ului, management-ului între-prinderilor cooperatiste și dezvoltării economice a agriculturii.

Pornind de la sloganul �A Þ informat înseamnă a Þ puternic�, cunoașterea practicilor de succes din alte regiuni și ţări îţi trezesc dorinţa de a face ceva și în ţara ta. O lecţie exemplară au constituit cele 15 tipuri de afaceri în agricultură cercetate în grup și peste 30 de discuţii despre afaceri. Tot atît de exemplară a fost și ţinuta grupului moldovenesc, care, dornici de cunoștinţe, și-au manifes-tat interesul viu pentru nou, au fost punctuali și au provocat neostenit la discuţii colegii din SUA.

Cei 15 reprezentanţi ai CÎ au fost selectaţi din întreaga republică: de la nord la sud și de la est la vest. Vasile Cireș, președintele CÎ �Marcirex� din Năvîrneţ, Fălești, spune că vizita la cooperativa de lactate �Cabot� l-a făcut să înţeleagă mai bine despre activitatea executivului, despre relaţiile Þ nanciare dintre cooperativă și membrii săi și despre importanţa ambalajului și a mărcii produsului. Alături de Cireș, și alţi reprezentanţi ai CÎ � Iacob Solovei de la �Viasac-Service� (Climăuţii de Jos, Șoldănești) și Alexandru Cociug de la �Caplani-Service� (Caplani, Căușeni)

Deosebirile dintre CÎ şi CAP

Cooperativa de întreprinzător Cooperativa agricolă de producţieScopul principal este contribuirea la obţinerea proÞ tului de către membrii săi.

Scopul principal este obţinerea proÞ tului cooperativei.

Membrii sunt antreprenori. Membrii sînt persoane Þ zice.Membrii cooperativei nu răspund pentru obligaţiunile cooperativei.

Membrii pot să poarte răspundere suplimentară pentru obligaţiunile cooperativei.

Activităţile sînt axate pe satisfacerea necesităţilor afacerilor membrilor. Nu unesc mĳ loacele de producere ale membrilor lor.

Membrii își reunesc mĳ loacele de producere: proprietate, pămînt, resurse umane.

Are avantaje Þ scale. Nu are avantaje Þ scale considerabile.

O altfel de Americă

16

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

� spun că o cooperativă nu trebuie să se limiteze la o anumită activitate, ci să acţioneze în mai multe domenii. Experienţa americană arată că transpa-renţa și implicarea membrilor în viaţa cooperativei atrag venituri, ne spune Ilie Corobcă, președintele CÎ �Săseni-Serivce� (Săseni, Călărași).

Andrei Braga și Ion Baban de la �Aspiag-Service� din Cîrnăţenii Noi, Căușeni, și, respectiv, de la �Basan-Agro�, or. Cimișlia, au menţionat că americanii sînt iscusiţi să facă bani din nimic. Un simplu ciocălău de porumb decorat în culori speciÞ ce și agăţat într-o cheutoare poate Þ un sim-bol al bogăţiei în casa unui american și aceasta costă... 11 dolari. Exemplul Fundaţiei de revitalizare a resurselor

agricole �Intervale� poate Þ demn de urmat. Moldova are noroc de pămînt bun și de oameni inventivi: �nu tre-buie să distrugem pentru a crea ceva. Multe din cele văzute în SUA le avem și la noi, trebuie doar să le dezvoltăm. Mai ales avem de lucru în privinţa cultivării produselor ecologice�, crede Valentina SeraÞ mciuc, președintele CÎ �Serbaltagro� din Bălţata, Criuleni.

Vizita la cooperativa de creditare �Yankee Farm Credit� nu i-a lăsat in-diferenţi pe participanţii turului. Opt dintre aceștia, printre care mai ales Emil Ciocan de la �Cemcav-Agro� din Copăceni, Sîngerei, au rămas impre-sionaţi de simplitatea procedurii de acordare a creditelor pentru fermieri. Emil Ciocan a subliniat că fermierii pot începe sau continua o afacere fără nici o frică apelînd la această cooperativă ce

oferă sisteme avantajoase de creditare, o rată mică a dobînzii și elaborează scheme eÞ ciente de organizare a lu-crului cu membrii săi.

A impresionat mult și vizita la Cooperativa de Marketing �DMS�. Spe-cialistul Þ nanciar și cel de marketing au descris cum se fac banii în coo-perativă și care este cheia succesului. Într-o discuţie cu Ludmila Vetviţkaia de la �Donaprocom� (Dondușeni) și Ion Glodea de la �Ghitavs� (Ursoaia, Căușeni) am remarcat mirarea aces-tora vizavi de gestionarea perfectă a cooperativei și schema elaborată minuţios de către specialiști. Potrivit acestei scheme, fermierii s-au cooperat pentru a avea o putere de negociere mai mare. Împreună, aceștia reușesc să stabilească preţurile la lapte pe parcursul anilor, atingînd un volum impunător de lapte colectat. Prin cooperativa de marketing, fermierii au evitat intermediarii. Veniturile de la comercializarea laptelui vin direct la fermieri.

Susana Lungu, președintele �Gra-dagroservice� din Gradiște, Cimișlia, este hotărîtă să înceapă o afacere �agro-turistică�, rămînînd impresionată de îmbinarea perfectă a afacerii agricole cu turismul rural. Drept element al agroturismului, majoritatea cooperati-velor din America au cîte un magazin de suvenire. Acolo poţi găsi lucruri utile în gospodărie. Doamna Lungu susţine că în cooperativa sa există membri talentaţi care pot confecţio-na lucruri frumoase și astfel să ofere publicului de la orașe ceva deosebit.

Gheorghe Malcoci, președintele

Nicolae Caisîn de la �Rodben� (Manta, Cahul) vrea astfel de viţei și în Moldova

La cooperativa de lactate �Cabot� fermierii moldoveni au făcut schimb de suvenire cu colegii americani

Vizitînd Fundaţia �Intervale�, am înţeles că ceea ce crește și zboară în ogrăzile noastrese numește �produs ecologic�

17

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

�Horea Service� din Horăști, Ialoveni, un cîntăreţ cu o voce deosebită care a interpretat pentru americani un repertoriu bogat de melodii populare moldovenești, a remarcat eÞ cienţa bu-siness-ului din cadrul cooperativelor americane și aplicarea în dezvoltarea cooperativei a unei strategii bine de-Þ nite. Fermierii moldoveni întîmpină anumite obstacole: �avem piedici din partea organelor statale, invidia unor conducători ai administraţiei locale. În loc de susţinere, uneori avem parte de refuz din partea membrilor cînd e vorba de a investi în cooperativă. Avem nevoie de o stabilitate a legilor, se simte lipsa unui sistem favorabil de creditare, lipsa de resurse Þ nanciare etc.�

Nicolae Caisîn de la �Rodben�, (Manta, Cahul), precum și alţii, au optat pentru formarea Federaţiei cooperativelor � o organizaţie um-brelă ce le-ar prezenta interesele și a unei cooperative republicane de marketing cu orientare la exportul produselor agricole.

În urma vizitei, Michael Wetherell, de la Institutul pentru Comunităţi Durabile, a declarat că reprezentanţii organizaţiilor americane au rămas im-presionaţi de nivelul caliÞ cării înalte și de receptivitatea participanţilor din Moldova: �Grupul a fost foarte partici-pativ, profund dedicat scopului vizitei și serios în privinţa dorinţei de a în-văţa cum să devii un mai bun lider

al cooperativelor. Moldovenii au pus întrebări potrivite la locul potrivit. A fost o mare plăcere să lucrăm cu Þ ecare dintre ei și să-i cunoaștem ca individualităţi�.

Despre Moldova nu prea se știe în lume. Însă, în unele locuri vizitate în SUA, reprezentanţii cooperativelor moldovenești au fost întîlniţi chiar cu un �Bună ziua� în limba română, cu fotograÞ i despre Moldova și cu extrase din Internet despre istoria ţării noastre. Moldovenii au avut o satisfacţie deo-sebită cînd aproape majoritatea ame-ricanilor spuneau că știu unde se aß ă

Moldova, iar unii chiar au fost pe aici, numind persoane cunoscute grupului nostru. În plus, fermierii moldoveni se așteptau să vadă cele mai noi teh-nologii aplicate în agricultură: mașini computerizate, procese automatizate, roboţi. Surprinzător însă le-a fost să vadă aceleași sapă și hîrleţ în mîinile fermierilor americani, combine Sampo, oameni muncind din zori pînă-n zori. Exact ca la noi. Doar că rezultatele lor sînt mult mai bune...

Diana GROSSU

Vasile Cireș veriÞ că pămîntul american: �Al nostru e mai bun!�

Majoritatea cooperativelor din America au cîte un magazin

Una dintre cele 15 afaceri vizitate

18

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5S U C C E S

Cînd o afacere intră pe o nouă pistă, ea poate să răstoarne tot ce știa o lume despre

acest domeniu. Ceea ce a realizat în doi ani Sergiu Bursuc, proprietarul unei stîne din satul Plop, raionul Dondușeni, a schimbat însuși închi-puirea despre ciobani. El a început să producă, primul în Moldova, cașcaval din lapte de oi după reţete din Polonia și Italia, iar stîna după reconstrucţie nici nu seamănă a stînă � curată, văruită.

Ideea de a produce brînzeturi din lapte de oi, care în Europa sînt chiar mai întrebate decît cele din lapte de vacă, și a transforma stîna într-o mică întreprindere in-dustrială i-a venit după stagiile în anul 2003 în Polonia și în 2004 în Italia, în cadrul Programului de dezvoltare a capacităţilor manage-riale �Marshall Plan�, realizat cu concursul Centrului de Producti-vitate și Competitivitate.�Am văzut cum se face cu adevărat

o afacere într-un domeniu. Ceea ce a fost important pentru afacerea pe care �am pus-o pe roate� este secretul, de fapt, o mică parte din secretul cașcava-lului din lapte de oi, care la noi este cu totul necunoscut�, spune Sergiu Bur-suc. Din Polonia a preluat tehnologia cașcavalului afumat din lapte de oi, de care, pînă la acel moment, nici nu auzise. Peste un an din Italia a adus tehnologia de producere a cașcavalului după reţete italiene.

Nu avea bani pentru a procura echipamentele foarte scumpe. Cu o afacere deși proÞ tabilă, dar mică (are 120 de oi) nu avea de unde să inves-tească atît de mult. A mers atunci pe o altă cale, a găsit proiectul, a găsit inox și a găsit meșterul care a confec-ţionat rezervoarele pentru producerea cașcavalului. Între timp, a reconstruit stîna. Și în 2004 a produs primele 200 kilograme de cașcaval de marca �La stîna lui Bursuc�.

�Oieritul este o afacere de succes, dar pînă la o limită. Nu poţi mări afa-cerea doar prin creșterea numărului de oi. Totul depinde de pășune. Pînă a participa la Planul Marshall, ca toţi cio-banii din Moldova, produceam brînză de oi. Îmbunătăţim calitatea � cresc și preţurile. Dar și aici este o limită. Nu poţi să ceri pe un kilogram de brînză de două-trei ori mai scump decît este el

pe piaţă, rămîi cu producţia nevîndută. Cașcavalul este mai scump. De aceea am hotărît să merg pe calea aceasta, iar Programul Centrului de Productivitate și Competitivitate mi-a oferit o ocazie la care puteam numai să visez�, spune Sergiu Bursuc. În afaceri, mai crede el, scopul creează mĳ loacele. Pentru a atinge succesul, orice orice moment trebuie fructiÞ cat.

Sergiu Bursuc a început să producă, primul în Moldova, cașcaval din lapte de oi după reţete din Polonia și Italia.

Se ocupă cu oieritul de cinci ani. Situaţia l-a făcut să-și aleagă această cale. A început afacerea împreună cu tatăl său, care s-a ocupat toată viaţa cu oieritul. Aveau oi selectate de ani și ani. Și au decis să facă ei înșiși o stînă mică. Tata a venit cu propunerea. Fiul a acceptat cu condiţia: �Mă apuc de tre-burile la stînă, dacă schimbăm radical tot ceea ce ar însemna o stînă�. Mai puţin avea în vedere atunci producţia de brînzeturi, nu se putea împăca cu faptul că stîna era, de fapt, �o bojdeucă ce se îneca în murdărie�.

Au început de la zero. Acum stîna lui Bursuc are cameră aparte pentru producerea brînzeturilor, are apă la

robinet, angajaţii au cele mai bune condiţii de odihnă.

În anul 2004 a produs patru feluri de cașcaval. Pentru următorii ani pla-niÞ că producerea deja a opt varietăţi. În 2005 planiÞ că să producă de cinci ori mai mult decît în anul 2004, peste o tonă de cașcaval cu marca �La stî-na lui Bursuc�. �Dacă merge bine cu cașcavalul, mă ridic la un venit brut de 100-150 mii de lei în 2005�, spune Sergiu Bursuc. Speră să facă legături cu magazine, dar mai ales restaurante, în care și-ar vinde produsele. Din Italia a revenit la începutul perioadei de lacta-ţie și nu a avut timp pentru punerea la punct a producţiei de cașcaval și organizarea comercializării acestuia, de aceea a mizat mai mult pe prieteni sau vechile cunoștinţe. A fost, de fapt, o testare a pieţei, deoarece cașcavalul din lapte de oi nu este deloc cunoscut. O altă ţintă este sporirea productivităţii ovinelor prin selecţie.

Acum zece ani, lui Sergiu Bursuc nici prin gînd să-i treacă să se facă baci. Dacă însă astăzi ar Þ trebuit să aleagă, cu siguranţă ar Þ ales oieritul, din care și-a făcut o adevărată afacere cu perspectivă de creștere.

Vlad BERCU,Svetlana POPELNIŢCHI,

expert CPC

O afacere cu caşcaval “á la Italia”

19

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

VOCEA AGRICULTOR ULUI

S-a mai călătorit un an. Am mai strîns o recoltă, am învăţat din niște greșeli, am devenit mai înţelepţi, copiii noștri au mai crescut cu o clasă sau cu un dinte, părinţii noștri au mai adăugat cîte un rid, ţara a mai prins, parcă, la minte. Grĳ ile noastre s-au mai împuţinat, sau, poate, s-au înmulţit. Unii dintre noi s-au bucurat că a trecut un an greu, alţii se bucură că va veni încă un an bun. Sîntem diferiţi, precum diferiţi sînt anii pe ca-re-i trăim. Cum a fost acest 2004 pentru omul gliei � bun, rău, nici bun, nici rău? Să le oferim lor cuvîntul.

Nicolae MORARU, SRL �Roșiori-Lux�, Chișcăreni, Sîngerei

„Anul trece, grijile rămîn”

De cînd se ţine minte, ţăranul nostru se gîndește că la anul va Þ ... mai bine. Vine anul, trece, iar binele cela parcă nu mai vine. Și tot așa, din an în an, agricultorul nostru trăiește cu speranţa într-un viitor mai bun. Și e normal să Þ e așa, pentru că, dacă nu ar mai Þ această doză de speranţă, nu știu, zău, dacă am putea vorbi despre agricultură în Moldova.

Oricum, anul care a trecut a fost pentru noi unul cu noroc. Am avut parte de recoltă bogată de grîu, porumb, de ß oarea soarelui, de legume - am avut de toate. De-am avea și bani. Chiar dacă hambarele și podurile sînt pline de pîine, vîn-tul ß uieră în buzunarele ţăranului nostru: grîul e ieft in, porumbul la fel. Pentru că ţăranul care are cotă valorică și cotă de teren agricol n-are și cotă pe piaţă. Comercializarea producţiei rămîne marea problemă, pe care agricultorul nostru o poartă ca o povară din an în an. Ţăranul nostru nu știe ce să semene și cum

Anul 2004, cum a fost el?

să semene ca să iasă din sărăcie. Toc-mai la aceasta doresc să mă refer în rîndurile ce urmează.

„Ţăranul moldovean trebuie să înveţe de la cel polonez”

Acum un an și ceva, în 2003, da-torită Agenţiei ARIA din Chișinău, în cadrul Programului �Marshall� am ur-mat un stagiu în Polonia, unde am studiat experienţa agricultorilor din această ţară în domeniul pomiculturii și legumiculturii. Succesele polonezilor m-au dat gata. Ţăranul polonez și-a făurit o situaţie materială bună, îngri-jind două-trei hectare de livadă. Astăzi, acesta recoltează de pe un hectar de livadă circa 50 tone de mere. Zmeura și coacăza le vinde la un preţ avantajos în stare proaspătă.

În august 2004 am fost din nou în Polonia. De astă dată, am vizitat gospodăria directorului adjunct al In-stitutului de Pomicultură din Krakow. Acesta, de pe 12 ari, a recoltat 10 tone de căpșune, pe care le-a vîndut cu 2,5 dolari kilogramul, obţinînd un venit de 25 mii USD. Și atunci m-am gîndit la ţăranul nostru din Chișcăreni. Aici cota de pămînt e de 1,04 ha. Ce poate face o familie de ţărani cu două hec-tare de pămînt, cînd sfecla de zahăr poate s-o cultive pe același sol o dată în patru ani, iar ß oarea soarelui sau soia � o dată în șase ani? Dumnezeu ne-a dat această palmă de pămînt ca să creștem culturi mai proÞ tabile

� fructe, legume, viţă de vie.În Polonia, am încheiat un contract

pentru sădirea unei livezi și pentru crearea unor plantaţii de căpșuni, zmeură și coacăză. La Chișcăreni vom forma o pepinieră pentru creșterea puieţilor devirozaţi de pomi fructiferi. Am convenit cu specialiștii Institutu-lui de Pomicultură din Polonia să ne dea altoiul și portaltoiul devirozate, pe care le vom adapta la condiţiile noastre climaterice.

Tot din Polonia, am adus semin-ţe de legume super-elită � de ceapă, sfeclă roșie, morcov, roșii, varză și fasole. Experimentul a reușit, cu excepţia roșiilor și a verzei, care nu s-au adaptat la solul moldovenesc. Cele 15 ha de pepinieră vor da mini-mum 150 mii de puieţi de măr, păr, prun, cireș și vișin � cinci culturi care întotdeauna își găsesc piaţă de desfacere. Pepiniera va aduce o sumă mare de bani. De aceea zic că ţăranul moldovean s-ar descurca și cu două hectare de pămînt, dacă pe unul ar planta un hectar de livadă, care i-ar aduce un venit de 50-60 mii lei anual, iar pe celălalt ar semăna culturi pentru necesităţile familiei.

„De la unguri vom învăţa să obţinem fi cat de gîscă”

Un alt proiect ţine de crearea unei întreprinderi pentru scoate-rea bobocilor. Ideea mi-a venit în cadrul unei vizite în Ungaria, ţară

20

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5care exportă în Uniunea Europea-nă carne, pene și pateu de gîscă. Partenerii unguri s-au arătat dis-puși să investească în industria de prelucrare a cărnii și a penelor de gîscă în Moldova.

După sărbătorile de iarnă, par-tenerii unguri vor dori să testeze fermele de gîște din zona Bălţilor. La Chișcăreni au fost păstrate toate clădirile fostelor ferme, care urmează a Þ adaptate conform cerinţelor tehnologice. Tot ungurii ne-au recomandat să creăm centre de achiziţie a Þ catului și a penelor de gîscă. În Ungaria, un kilogram de pene industriale costă 5 euro, pe cînd comercianţii din Odesa le colectează în satele noastre la un preţ mizerabil de 5-8 lei/kg. Ramura va cuprinde patru direcţii � se vor crește gîște pentru friptură, pene, carne și pateu. Aceasta va Þ o ra-mură de perspectivă pentru ţăranii moldoveni. La anul, maghiarii vor aduce la Chișcăreni 10 mii de bo-boci de prăsilă.

Iată, că fără să vreau, am povestit mai mult despre planurile noastre de viitor, despre ceea ce am făcut în anul care a trecut. Că, ziceam la început că agricultorul nostru trăiește mai mult cu gîndul la ziua de mîine. Că, adică, la anul va Þ mai bine. Și asta s-ar putea să se întîmple. Des-igur, dacă vom Þ uniţi și vom lupta pentru drepturile noastre. La mulţi ani, dragi producători! Să Þ m sănă-toși și să Þ m împreună și în anul care vine!

VasileBÎNZARI, SRL �Vinicer-Prim�, satul Pîrjolteni, raio-nul Călărași

„Am avut un an cu roadă multă. Dar – fără bani”

Păcat ar Þ să zicem că anul 2004 a fost zgîrcit cu plugarii noștri. În special frumoase au fost recoltele la fructele și legumele de toamnă. Dar, cu regret, ne-am văzut pur și simplu nevoiţi să le comercializăm la preţuri de două ori mai mici comparativ chiar și cu cele din toamna trecută. Unde s-a mai vă-zut ca un kilogram de poamă să coste numai 80 de bănuţi? Mai bine lăsăm în plata Domnului plantaţiile acelea

de vii, să le năpădească buruianul și, cînd s-ar înmulţi în ele iepurii, invitam străinii la vînătoare! Sînt convins că, fără a investi și munci pe degeaba, tot am avea un cîștig mai mare ca cel de acum.

La una din întruniri președintele ţării și-a exprimat dorinţa ca Þ ecare cetăţean încadrat în cîmpul muncii să aibă un salariu nu mai mic de 100 de dolari. Noi la SRL-ul nostru �Vinicer-Prim� izbutim să achităm un astfel de salariu. Dar am Þ putut plăti celor 100 de angajaţi ai noștri o leafă de 2 ori mai mare! Dacă am Þ protejaţi de stat, dacă ni s-ar asigura niște condiţii normale, civilizate de activitate economică!

Pe cînd, în realitate ce se întîmplă? Din cauza lipsei unei pieţe normale de desfacere intermediarii, care s-au postat cu strășnicie la posturile-cheie în comercializarea producţiei agricole, ne �papă� nu mai puţin de 30-40 la sută din preţul care l-am putea ob-ţine noi. Dar așa, ni se pun în cale diverse obstacole, de nu putem stabili contacte directe cu cumpărătorii. Să luăm aceeași istorie cu Bursa Univer-sală de Mărfuri a Moldovei! Să nu Þ e cu supărare, dar personal consider că decizia de a ne obliga să înregistrăm neapărat în cadrul ei contractele poate Þ comparată cu constrîngerea de a convieţui cu o femeie faţă de care nu ai nici un sentiment. N-am absolut nimic împotriva acestei Burse, dar nici nu vreau să Þ u pus cu de-a sila să fac ceva...

Mulţi dintre noi preferă să aÞ rme că, adicătelea, noi sîntem o republică agrară. Dar măcar agrară de-am Þ , în sensul bun al acestui cuvînt! Pe cînd în realitate cum stau lucrurile? Agricultura noastră nu consolidează economia statului, ci consolidează fer-mierii de peste hotare. Cum anume? Foarte simplu! Sute de mii de oame-ni din Moldova, plecaţi în străinătate, lucrează pentru aceștia, ca mai apoi, cu banii cîștigaţi acolo, familiile și rudele celor plecaţi să procure, pe piaţa noastră, produse alimentare, alte mărfuri, importate la preţuri re-duse tot de la fermierii străini! Așa se face că noi, producătorii locali, ne alegem, de regulă, numai cu borta de la covrig. Păcat...

Dumitru BOCANCEA,SRL �Bogat-mos�,s. Taraclia, Căușeni

„Mult s-a făcut, mult a rămas să se facă”

Pentru noi anul 2004 a fost un an cu belșug, dacă vorbim despre recoltă. Producţia globală în bani este de 15 mln lei, cu 4 mln mai mult decît în 2003, fondul de salarizare Þ ind de 4 mln lei. Însă, dacă rapor-tăm această cifră la cei 500 lucrători, ne dăm seama că salariile sînt cam modeste. Iată de ce intenţionăm să mai deschidem la Taraclia o uscătorie pentru prune și un frigider pentru păstrarea merelor și a strugurilor. În condiţiile economiei de piaţă nu este suÞ cient doar să produci, trebuie să știi și să comercializezi la preţu-ri avantajoase ceea ce ai produs. Iar pentru un kilogram de prune uscate iei mult mai mult de 30 bănuţi, care ţi-i oferă fabricile de conserve pentru prunele în stare proaspătă. La fel și cu merele, și cu strugurii puși la pă-strare în frigider și scoși de vînzare în toiul iernii.

Atunci și aportul nostru la soluţio-narea problemelor sociale ale satului ar Þ mai însemnat. Deocamdată, însă, el este pe potriva posibilităţilor � în-cepînd cu 2002 contribuim cu 30 mii lei la reparaţia școlii. Alte 9 mii au fost alocate pentru amenajarea terenului de fotbal și procurarea echipamentu-lui sportiv, iar 11 mii � investite în reparaţia autobusului echipei de fotbal. Anual, SRL Bogatmos cheltuie 15-20 mii lei pentru procurarea foilor de tratament și pentru odihna de vară a copiilor din sat. Fără contribuţia noastră n-ar Þ fost cu putinţă nici inaugurarea centrului �Casa în care mă simt copil�, destinată întremării sociale a copiilor din familiile social vulnerabile, nici activitatea Centrului comunitar de tehnologii informaţionale cu 8 computere și cu Internet.

Iată de ce consider că în Programul Naţional �Satul Moldovenesc�, la ela-borarea căruia se lucrează în prezent, ar trebui să Þ e prevăzute unele înles-niri pentru agenţii economici care pun umărul la dezvoltarea infrastructurii de producţie și a sectorului social din localităţile rurale. !

Anul 2004 a fost roditor, dar mai sînt multe de făcut și în anul care vine.

21

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

LA ÎNCEPUT A FOST APA

Una din cele mai mari necesităţi ale agriculturii autohtone, cu siguranţă,

irigarea. Fără de aceasta nici nu se pune în discuţie dezvoltarea unei agriculturi moderne și durabile. Fără de aceasta nici nu ne putem gîndi la majorarea volumului de legume, fruc-te și alte culturi cu valoare adăugată. Conform Programului de revitalizare a legumiculturii, elaborat de specialiștii Ministerului Agriculturii și Industrie Alimentare, se planiÞ că cultivarea în

anul 2010 a circa 600 mii tone de legume. În anul curent, acestea au constituit doar 250 mii tone.

Experienţa anilor precedenţi arată că Moldova este afectată de secetă cel puţin o dată în patru ani. Ultima se-cetă s-a întîmplat în anul 2003, cînd statul a pierdut din această cauză peste 100 mln lei. În această situaţie irigarea este soluţia cea mai viabilă și necesară. Totuși, spre regret, aceasta este o pro-blemă complexă și greu de realizat, mai ales dacă luăm în considerare starea Þ nanciară a fermierilor noștri.

Situaţia din acest domeniu arată că din cele 124,3 mii hectare de terenuri agricole ce necesită irigare, în anul 1999 s-au irigat doar 3 mii ha, iar în anul curent � 16 mii ha. În anii �80 supra-feţele irigate constituiau 316 mii ha.

Mihail Pencov, președintele Concer-

nului de gospodărire a apelor �Apele Moldovei�, aÞ rmă că cele 16 mii hec-tare au fost irigate din contul statului, care a alocat pentru aceasta 12 mln lei. În plus, Guvernul a mai alocat 6 mln lei pentru compensarea cheltuielilor la energia electrică suportată de agenţii economici care au irigat de sine stătă-tor. �Cunoaștem cu toţii că necesitatea de a iriga este mult mai mare decît își poate permite statul la momentul de faţă. Din această cauză, în urmă cu aproape doi ani ne-am adresat tutu-ror ţărilor în care Republica Moldova are ambasade cu propunerea ca cineva să lanseze un proiect de redresare a acestei sfere�.

Spre bucuria noastră, au reacţio-nat experţii Þ rmei israilene ��TAHAL Consulting Engineers Ltd��, care pe parcursul unui an și jumătate au elaborat un proiect cu privire la atragerea investiţiilor externe pentru reabilitarea sistemelor de irigare din Moldova. Israelul este o ţară cu tradiţii în acest domeniu, astfel încît proiectul se arată a Þ de succes.

Pentru realizarea planului de reabilitare a sistemelor de irigare sînt necesare 30 mln euro.

Conform planului elaborat de israi-leni, în perioada 2005-2008 vor Þ rea-bilitate 22 sisteme de irigare, selectate din ansamblul complexului de irigare

din toate regiunile republicii, care vor �acoperi� o suprafaţă de aproape 17 mii hectare de teren agricol.

��Loturile au fost selectate de ex-perţii Băncii Mondiale, susţine Mihail Pencov. Prioritate s-a acordat terenu-rilor amplasate lîngă o sursă de apă, cu potenţial economic ridicat și care prezintă interes investiţional. Fermierii care au considerat că terenul lor co-respunde acestor cerinţe și au solicitat evaluarea lor de către experţii BM au fost incluși în proiect�. În opinia dlui Pencov, implementarea proiectului va permite efectuarea reconstrucţiei și reparaţiei infrastructurii sisteme-lor de irigare, a celor de secare, cît și

crearea asociaţiilor utilizatorilor de apa și serviciului de consultanţă în domeniul irigării. De asemenea, se va efectua perfecţionarea personalului de deservire al sistemelor de irigare. �Nu vom procura sisteme de irigare noi, ci le vom reconstrui și moderniza pe cele vechi. De altfel, în urma unei analize efectuate de experţii noștri, 70% din instalaţiile de irigare sovietice mai pot Þ reabilitate�.

Desigur, toate acestea costă bani. Conform planului, pentru realizarea tuturor activităţilor prevăzute sînt necesare 30 mln euro. �Este o sumă enormă pentru ţara noastră, susţine președintele Concernului �Apele Mol-dovei�. Cu toate acestea, noi mizăm pe investitorii străini și putem aÞ rma că la momentul de faţă există deja trei bănci străine gata să ofere credite pe termen lung, cel mai probabil pe zece ani, cu o vacanţă destul de bună și o dobîndă redusă. În timpul apropiat vom semna cu ele un acord�.

Probabil că o sa vă întrebaţi cum va Þ rambursat creditul. Ei bine, se pare că și pentru aceasta autorii proiectului au o soluţie. Astfel, cele 30 mln euro vor Þ împărţite la 10 ani și banii necesari de rambursat vor Þ n incluși drept adaos la preţul apei utilizate la irigare. Preţul mediu al unui metru cub de apă costă 0,7 lei, la care se va adăuga și adaosul valoarea căruia încă nu se cunoaște.

Dacă toate aceste măsuri vor Þ realizate, atunci proiectul dat va Þ primul pas real de revitalizare a irigării autohtone.

Alina PALADE

22

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

Vladimir Zabun:“Rămînînd la nivelul vechilor

tehnologii, nu avem sorţi de izbîndă”

Etulia, această localitate din extremitatea sudică a Mol-dovei, a adunat, cu modes-

tia, dar și cu răbdarea proverbială a satelor noastre, cele mai semniÞ cative și poetice aspecte din peisajul socio-uman al meleagului nostru, printre acestea înscriindu-se oameni cu suß et deschis și bun, pămînturi domoale și roditoare, priveliști încîntătoare. Am avut a ne convinge de toate acestea pe parcursul mai multor ore, în compa-nia interlocutorului nostru, Vladimir Zabun, care, ca un adevărat gospodar, a ţinut să ne poarte pe toată moșia sa. Da, ne-am zis noi peste un timp, este cu adevărat o moșie, căci societatea cu răspundere limitată �Etulia-Mix� � aceasta e denumirea afacerii lui Vladimir Zabun � dispune de un patrimoniu considerabil.

Iată cum ne-a comentat dumnealui iniţierea și extinderea propriei afaceri, la ziua de azi una dintre cele mai cu-noscute pe meleagurile acestea.

� După obţinerea diplomei de in-giner-mecanic la Universitatea Tehnică, am fost ademenit de ideea de a iniţia un business propriu. Am înregistrat la Chișinău o Þ rmă de servicii de transport. Neavînd nici o experienţă în antreprenoriat, la început m-am confruntat cu un șir de probleme, care mi-au făcut nu puţine zile fripte, dar care mi-au trezit și ambiţia de a nu mă da bătut. Iar cînd, peste cîţiva ani, și în satul nostru a ajuns Programul Naţio-

FIŞIER BIOGRAFIC

VLADIMIR ZABUNNăscut la 22 aprilie 1967 în satul

Etulia, raionul Vulcănești.Medaliat cu aur, e înmatriculat

la Institut Politehnic, Facultatea de Mecanică.

După absolvire practică antre-prenoriatul în Chișinău.

În 1999 fondează, în satul natal, SRL �Etulia-Mix�, Þ ind și azi pa-tronul ei.

Este membru al Consiliului Administrativ al Asociaţiei Pro-ducătorilor Agricoli �Og-Agro� din Comrat.

Căsătorit. Educă un copil.

nal �Pămînt� și un grup de consăteni mi-au propus să organizez producerea agricolă pe hectarele lor, după unele momente de îndoială și cugetări, am hotărît să accept propunerea lor.

La început credea că va arenda vreo 500 de hectare. Dar, spre marea sa uimire, realitatea a întrecut toate așteptările: consătenii i-au încredinţat 1 500 de hectare, inclusiv 60 de vie și 30 de livadă. La început și-a pus mîinile în cap � și el, și familia sa, și părinţii. Dar nu mai putea da înapoi.

�După cum se știe, tehnologiile moderne solicită și tehnică modernă�.

Pe atunci, în 1999, Vladimir Zabun a venit pe ruinele fostului colhoz �Karl Marx� � unul dintre cele mai mari în această zonă.

� Văzînd fostele brigăzi de trac-toare, parcul auto, aria, fermele puse cu toatele pe burtă, mi-a devenit clar că pentru a urni carul din loc aveam nevoie de bani grei. Socoteala e cu-noscută � dacă n-are omul bani, îi împrumută! Așa am procedat și eu.

Dar, se vede treaba, destinul a hotă-rît, că ar Þ fost un lucru prea simplu, ca tînărul antreprenor din Etulia să scape așa de ușor de probleme și grĳ i. Și de

aceea i-a trimis, rînd pe rînd, mai întîi o grindină cruntă, iar peste un an o secetă cumplită, care i-au dus pe apa sîmbetei toate creditele luate�

Dar nici Vladimir nu se dădea bătut. Cum numai i se rînduia ceva timp liber, punea mîna pe carte; stabilea relaţii de afaceri cu parteneri și agenţi economici din ţară și de peste hotare; nu se lenevea să parti-cipe la seminare, întruniri ale antreprenorilor și specialiștilor din agricultură, culegînd cu migală și răbdare cunoștinţe, în special Þ ind interesat de experienţa în agricultura de peste hotare.

� Era clar, că, rămînînd la nivelul vechilor tehnologii, nu

aveam sorţi de izbîndă. Am început cu aceea că am ţinut cont de speci-Þ cul condiţiilor climaterice din stepa Bugeacului, unde, de obicei, bîntuie secete mari. Astfel, am ajuns la ideea reabilitării parţiale a fostului sistem de irigare. Am contactat specialiștii de la Concernul �Apele Moldovei� și reprezentaţii Þ rmei austriece �Bauer�, specializată în producerea și comercia-lizarea celor mai performante sisteme de irigare. Cu concursul lor am irigat 400 de hectare, dintre care 30 cu le-gume, iar restul cu porumb. Toată treaba aceasta mi-a cerut investiţii de 3 milioane de lei.

Și n-a dat greș: rezultatele sînt pe faţă: de pe un hectar de ceapă a luat cîte 15 chintale, iar de pe cel de porumb � peste 80! În ultimii 10 ani asemenea recolte n-au prea fost în sudul republicii.

� Dar, după cum se știe, își con-tinuă Þ rul gîndurilor Vladimir, teh-nologiile moderne solicită și tehnică modernă. Anume aceasta e punctul slab al agriculturii noastre de azi. De aceea, merită toată lauda activi-tatea �UniAgroProtect�, precum și a Proiectului moldo-japonez 2KR, care fac foarte multe pentru retehnologi-zarea și modernizarea agriculturii, pentru asigurarea ei cu tehnică și echipament agricol performant. De aceea �Etulia-Mix� SRL a devenit

A N T R E P R E N O R I

23

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

membru-fondator al Asociaţiei Produ-cătorilor Agricoli �Og-Agro� � membru al �UniAgroProtect�-ului � cu ajutorul căreia am procurat o combină �Sam-po�, mai multe stropitori, semănători, cultivatoare, alt echipament agricol de calitate, costul total Þ ind de peste 1 milion de lei.

Trei ani la rînd �Etulia-Mix� a fă-cut eforturi de-a dreptul neordinare pentru a depăși situaţia de criză. Și, pînă la urmă, aceste strădanii s-au încununat de succes:

� În luna august ne-au vizitat reprezentanţii unei Þ rme americane, care aß aseră că aici, în sudul repu-blicii, sînt cîteva sute de hectare de terenuri agricole irigate. Ei s-au arătat pe deplin mulţumiţi de cele văzute și auzite aici, la Etulia. Ca urmare, am organizat, cu suportul lor, pe zece hectare, un lot experimental pentru creșterea seminţelor de morcov.

Aici, Petru Lazarev, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor Agricoli �Og-Agro� din Comrat, și el de faţă, observînd modestia interlocu-torului nostru, ţinu să facă o preci-

zare: convingîndu-se de competenţa, energia și cumsecădenia directorului acestui SRL, partenerii americani, au și declarat că sînt disponibili să Þ nanţeze în primăvară majorarea pînă la 100 de hectare a suprafeţelor destinate creșterii mai multor soiuri de seminţe de culturi agricole. Tot ei își asumă și responsa-bilitatea de a comercializa producţia obţinută. Știut lucru, businessmanii americani nu sînt oamenii care să se aventureze să investească la ghici, peste mări și ţări.

Partenerii americani vor Þ nanţa cultivarea pe 100 de hectare a soiurilor de seminţe de culturi agricole.

� Acum, preia Vladimir Zabun, avem nevoie de un frigider măcar de vreo două sute de tone, pe care îl putem instala în una dintre încăperile ce au revenit cotașilor noștri, azi ne-utilizate. Socoteala e simplă: dacă, de exemplu, la recoltare vindem poama de soiul �Moldova� cu 3,50 lei ki-

logramul, apoi, dacă am pune-o la păstrare, iarna am putea s-o comer-cializăm cu 10-12 lei. Și, apoi, dacă am avea un frigider, mă gîndesc că nu ne-ar strica și vreo zece hectare de piersici timpurii, recolta cărora de asemenea ar putea Þ pusă, pentru un timp, la păstrare. Sau, n-ar Þ rău ca la primăvară să cumpărăm 100 de viţei și să-i creștem pentru carne. Și un ban în plus am face, și cu îngrășăminte organice ne-am alege.

�Planuri, planuri... Între timp, ne pomenirăm hăt după orele amiezii. deasupra apelor liniștite ale lacului Cahul se strecura, la apus, prin vălul aproape străveziu al norilor subţiaţi, o lumină aurie, stropită, pe la margini-le norilor, cu purpur curat. Sub bolta unei asemenea după-amiezi ne-am luat rămas bun de la Vladimir Zabun, unul dintre cei mai tineri și mai cu perspectivă antreprenori din stepa Bugeacului. Și dac-o Þ să-și realizeze măcar jumătate din aceste planuri, oamenii de la Etulia ar avea numai de cîștigat�

Ilie BUJOR

1. Tractor MTZ-82 cu cabină mare. 0-/693/-25689.2. Tractor T-150 cu șine. 0-/691/-81123.3. Mere în cantităţi nelimitate. Tel.: 0-/690/-05017.4. Seminţe de bostan și ß oarea soarelul. 0-/691/-63861.

1. Remorcă 2PTS4 (nouă). Strășeni, 0-/237/-79227.2. Tractor MTZ-82 + agregate. Criuleni, 0-/248/-21302; 0-/692/-21850.3. Tractor T-74-buldozer și plug. Posibil schimb. Anenii-Noi, 0-/265/-61596.4. Tractor SPC-T70 pentru piese de re-zervă. Șoldănești, 0-/272/-47244.5. Tractor T-70 CM (1998); Boroană BDT-3; Semănătoare multicorn; Cultivator KPS-4. 0-/692/-57158.6. Tractor T-54. Ialoveni, 0-/268/-34426.7. Motor MTZ-82, TT-75-buldozer. 0-/691/-60409.8. Motor MTZ. 0-/691/-26597.9. Tractor DT-75. Ialoveni, 0-/268/-33292.10. Piese de schimb DT-75. Calarași, 0-/244/-65381.11. Tractor K-701, stare foarte bună. 0-/691/-27906.

12. Tractor K-701 schimb pe MTZ-82 sau grîu. 0-/690/-72574.13. Combină �NIVA�, anul 1992. 0-/22/-435235.14. Combină �Don-1500�, stare foarte bună. 0-/692/-17220.15. Cultivator pentru vie. 0-/692/-85155.16. Tractor MT-25 + remorcă. 0-/690/-51612.17. Tractor MTZ-80, stare bună. Taraclia, 0-/294/-54393, 0-/692/-75529.18. Tractor MTZ-80 și accesorii (plug, butoi, cultivator, remorcă). Ialoveni, 0-/268/-63459.19. Tractor MTZ-82, 1987 + plug nou; 5200

USD. Calarași, 0-/244/-21511.20. Remorcă T-150K. 0-/691/-84607.21. Moară �Fermier 2M�, 2001. 0-/22/-210020.22. Buldozed T-130. 0-/794/-26333.23. Tractor K-701 + plug, stare bună. 0-/277/-65231.24. Seminţe de legume �Nunhems� Olanda. 0-/22/-451020.25. Seminţe de lucernă. Cahul, 0-/299/-79860.26. Seminţe de ceapă �Cernușca�. 0-/231/-30161.27. Cisternă, 20 tone pentru melasă. 0-/794/-06974.

ORNAMENTALEȘI PESTE 100 DE ARTICOLE

DECORATIVE DIN BETON ARMAT

PLANŞEURI DIN CHERAMZIT ŞI BETON1. IZOLARE ACUSTICĂ ȘI TERMICĂ2. UȘOARE ȘI TRAINICE3. MONTARE MANUALĂ4. CHELTUIELI MINIME

“RAD

IAL

PLU

S” S

RL10

AN

I PE

PIAŢ

Ă

24

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5R A M U R I

Mai mulţi specialiști aÞ rmă că sectorul apicol are un poten-ţial impunător de dezvoltare în Moldova. La ora actuală în re-publică sînt înregistrate doar 85 mii de familii de albine, pe cînd resursele melifere fac posibilă întreţinerea a circa 500 mii de familii. Majoritatea efectivului apicol (80%) se aß ă în sectorul particular, iar în total avem vreo 500 de apicultori care produc anual pînă la 200 mii tone de miere. Apicultura ar deveni mult mai atractivă ca afacere dacă ar exista o lege ce ar veni în apărarea apicultorilor de in-termediari, dacă ar Þ elaborată o strategie bine gîndită care ar spori șansele de reabilitare și prosperare a ramurii.

La începutul anului trecut pe teritoriul autonomiei găgău-ze a intrat în vigoare legea

apicultorului, care a îmbunătăţit consi-derabil situaţia prisăcarilor găgăuzi. În afara autonomiei, pînă una alta, acest proces se tărăgănează. Proiectul de lege al apicultorului, elaborat de specialiști în domeniu, nu se știe din ce motive rămîne să zacă prăfuit undeva pe la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Deși în ultimii 2-3 ani numărul familiilor de albine înregistrează o creștere de pînă la 10 mii de familii pe an, totuși, în anii 2002-2003 exportul de miere a scăzut brusc. Andrei Zăgă-reanu, președintele Asociaţiei Apicul-

torilor din Moldova �Apis-Melifera�, susţine că acest fapt are la bază diverse motive: �Iarna trecută, multe familii de albine s-au îmbolnăvit și au fost tratate cu diferite antibiotice, inclusiv streptomicină. Însă aceste produse medicamentoase nu sînt tocmai bi-nevenite: în urma tratării albinelor cu antibiotice calitatea produselor apicole scade și nu putem vorbi despre un produs ecologic pur, fără diferite adaosuri�. La ora actuală există o gamă largă de produse medi-camentoase alternative. Spre exemplu, Combinatul apicol de la București pro-duce medicamente pe bază de compuși naturali pentru tratarea diferitor boli. Preţul acestor preparate este chiar mai mic decît la antibiotice. Totuși, prisă-carii autohtoni preferă, probabil din obișnuinţă, pe ultimele.

Însă, cea mai mare problemă rămîn a Þ precupeţii-intermediari care procură miere în cantităţi mari la un preţ de batjocură, pentru ca mai apoi s-o ex-porte contra sume fabuloase. �Dacă ar exista vreo lege care să vină în apărarea apicultorilor, să impună anumite limite și standarde, lucrurile s-ar schimba în bine. Din păcate, la noi examinarea proiectului de lege se tărăgănează, iar prisăcarii sînt păcăliţi în continuare�, susţine Andrei Zăgăreanu. Evident că

existenţa unui act legislativ, și nu în ultimul rînd respectarea lui, ar încura-ja și extinde ramura. Mai cu seamă că apicultura are și alte avantaje ce nu pot Þ înlocuite. Polenizarea culturilor agricole cu ajutorul albinelor este cea mai sigură

metodă, indiferent de procedeele agrotehni-ce de polenizare, de calitatea solului sau a hibrizilor.

Interesul redus al populaţiei faţă

de mierea de albine este și acesta o problemă, deși nu fără soluţie. �Apis Melifera� a reușit să deschidă deja trei magazine specializate în vîn-zarea mierii și a produselor apicole derivate � două la Chișinău și altul în capitala de nord, la Bălţi. Astfel, apicultorii din cadrul asociaţiilor regionale sînt mai motivaţi să-și con-tinue îndeletnicirea (majoritatea sînt apicultori doar în timpul liber). În aceste magazine mai sînt puse în vînzare, alături de preparate medi-camentoase pentru albine, și diverse unelte necesare unui prisăcar. Astfel, magazinele specializate completează mai multe goluri, Þ ind destinate atît consumatorilor, cît și producătorilor. În viitor, magazine similare urmează a Þ deschise și în alte localităţi unde există asociaţii locale ale producătorilor de miere. !

Despre mierea moldovenilor

Printre dușmanii albinelor se numără și electricitatea. Liniile de curent electric de tensiu-ne înaltă acţionează extrem de negativ asupra productivităţii albinelor.

Andrei Zăgăreanu, președinte �Apis-Melifera�

25

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

col, circa 80%, sînt particulari. Printre cei mai consacraţi prisăcari se numără Grigore Popa din Hulboaca, Andrei Zăgăreanu de la Condriţa, Ilie Cocieru și alţii.

Este apicul-tura rentabilă ca afacere?� Dacă în-

grĳ ești 200-300 familii de albine, atunci chiar ar putea Þ vorba despre o afacere. Dar la noi se consumă foarte puţină mie-re, cererea pe piaţă este redusă. Din

acest considerent foarte mulţi prisăca-ri produc miere doar pentru propria familie și cunoscuţi. Pe de altă parte, 80% din miere se exportă. Preţurile, ce-i drept, sînt o batjocură � 1 kg de miere predată angro costă doar 13 lei. Pînă la urmă, este mult mai avantajos să comercializezi mierea pe piaţa in-ternă, pentru că aici preţul e mai real. Și apicultorii ar cîștiga, și populaţia ar Þ mai sănătoasă.

Cîtă miere consumă moldovenii?� Din păcate, în cultura alimen-

tară a moldovenilor mierea ocupă un loc mult prea modest. Conform datelor de care dispunem � doar

în jur de 10-20 de grame anual, spre deosebire de Uniunea Europeană, care se îndulcește anual cu 600 g de miere pe cap de locuitor. Sub inß uenţa publicităţii, la noi lumea e tentată să consume mai curînd tot felul de, cer scuze, porcării pline de conservanţi. Și de cele mai dese ori, oamenii iau o linguriţă de miere abia atunci cînd răcesc sau au probleme cu stomacul.

Pe cînd o “lege a mierii”?Interviu cu Valentina Cebotari, șef de laborator pentru apicultură la Institutul Naţional pentru Zootehnie și Medicină Veterinară

Stimată doamnă Cebotari, care este astăzi starea fondului apicol al Moldovei?� Faţă de alte sectoare ale agricul-

turii, apicultura se aß ă într-o situaţie dezavantajată. Astăzi avem doar vreo 85 mii de familii de albine, majoritatea reprezintînd specia Apis Mellifera carpatica albina, adaptată perfect la condiţiile cli-materice de la noi, care satisface cerin-ţele apicultorilor faţă de producţia de miere. În ultimii 2-3 ani s-a înregistrat o creștere a efectivului apicol în medie cu 10 mii familii pe an.

E vreo susţinere în acest sens din partea statului?� Spre regret, statul nu se prea in-

teresează de noi. De mai mult timp am depus la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare un proiect al legii apicultorului pe care l-am elaborat în cadrul instituţiei noastre. Nu știu care e motivul, dar de Þ eca-re dată cînd merg la minister găsesc proiectul zăcînd, aproape prăfuit, pe un birou sau altul. Unicul ajutor real ni-l oferă Asociaţia pentru Consultanţă și Școlarizare în Agricultură (ACSA). Împreună am organizat o serie de se-minare instructive pentru apicultorii de la noi, cursuri pentru începători. La 19 august (2004), cam pe cînd se gustă mierea nouă, am organizat Simpozionul Internaţional al Apicul-torilor. Actualmente, există și cîteva asociaţii locale ale apicultorilor, unde se pot obţine consultaţii.

Am înţeles că doriţi să deschideţi un muzeu al prisăcarului.� Într-adevăr, împreună cu ACSA

intenţionăm să inaugurăm în vii-torul apropiat un muzeu al apicul-torului la sud, în Baimaclia. Ideea este mai veche și ţine de baștina apicultorului basarabean Veaceslav Harnaj care astăzi nu mai este în viaţă. Foarte puţini cunosc că pămînteanul nostru timp de 25 de ani a stat în fruntea Asociaţiei Mondiale a Apicultorilor �ApiMondia�.

Avem mulţi apicultori în ţară?� În total, circa 500. De menţionat

că cea mai mare parte a efectivului api-

Ce se poate face ca populaţia să se îndulcească mai des cu miere?� Să organizăm o amplă campanie

de informare, promovare și încurajare a consumului de miere, ca să incităm interesul faţă de acest produs. Așa cum se procedează, spre exemplu, în cazul sării iodate. E necesară

diversiÞ carea produselor apicole: mierea ca hrană și ca produs biologic activ. Încă o soluţie ar Þ și deschiderea magazinelor specializate.

Care este ponderea Moldovei în producţia globală de miere?� Cred că este prea îndrăzneţ să

vorbim despre așa ceva. La noi se produce mult mai puţină miere decît în alte ţări, în schimb proprietăţile și calităţile ei gustative sînt extrem de înalte. În republică sînt recoltate pînă la 200 tone de miere anual. Din această cantitate 80% se exportă. Principale-le ţări care cumpără mierea noastră sînt Germania, Federaţia Rusă. Pentru comparaţie doar cîteva cifre: Argentina produce anual 95 mii tone de miere, China � 87 mii tone, România � 7 mii tone.

Care sînt tendinţele de dezvoltare ale ramurii apicole în republică?� Fiindcă avem un potenţial mare,

trebuie să-l valoriÞ căm din plin. Resur-sele melifere din Moldova permit între-ţinerea a 500 mii de familii de albine, pe cînd în prezent avem doar 85 mii de familii. Este importantă orientarea agricultorilor spre polenizarea culturi-lor agricole entomoÞ le (adică poleni-zate de insecte) cu ajutorul albinelor melifere. Este metoda cea mai bună, cea mai sigură de polenizare. Trebuie să diversiÞ căm produsele apicole, să menţinem interesul consumatorului faţă de acest produs, să adoptăm o lege care ar apăra apicultorii de precupeţii șmecheri și astfel șansele de prosperare a ramurii ar crește considerabil.

Vă mulţumim și vă urăm mult succes în activitatea Dvs.

Materiale deEmanuela IURCHIN

Materia primă din care se face mierea este nectarul. De fapt, cu-

vîntul nectar semniÞ că băutura zeilor. Legenda spune că acest

produs dă viaţă veșnică.

Durata vieţii unei albine regi-nă este de 50-60 ori mai mare decît a albinei lucrătoare.

26

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5S U C C E S

Emil este al doilea copil din cei opt din familie. A fost unul dintre mulţii copii

din sat, în măsură de sîrguincios și ascultător. Pedagogii remarcau în unison disciplina și voinţa, de care a dat dovadă Emil de mic copil. La timpul cuvenit a absolvit școala medie, apoi încă una, tehnico-profesională, obţinînd specialitatea de strungar. După serviciul militar absolvește și tehnicumul industrial-pedagogic din Chișinău, secţia mecanizare, devenind maistru-pedagog. După care lucrează la Institutul Agricol, mai apoi Þ ind in-vitat la tehnicum în calitate de maistru-pedagog, funcţie, în care activează pînă în 1993, cînd tehnicumul e reproÞ lat în colegiu de ecologie.

Astfel, capitolul studiilor și dăscăliei ia sfîrșit, locul lui luîndu-l un altul, nou � cel al deciziilor și acţiunilor proprii. La acel timp, ce altceva putea întreprinde un simplu maistru de la un tehnicum, la vîrsta sa de treizeci de ani?

***Harnic și iute la minte, confruntîn-

du-se cu noua realitate, Emil Ciocan nu-și pierde cumpătul: ia în arendă două combine privatizate și, deja ex-pert în teoria și practica mecanizării agriculturii, decide să presteze cu teh-nica arendată servicii de recoltare, în primul rînd, în satul natal.

� Împreună cu fratele Mihai, de asemenea maistru, ne-am suß ecat mînecile și... ne-am recaliÞ cat în com-baineri de rînd. Tehnica era ca vai de dînsa. Dar, puţin cîte puţin, am repa-rat-o, schimbînd, rînd pe rînd, toate

Dacă ar fi în fi ecare sat cîte un Emil Ciocan...FIŞIER BIOGRAFIC

Născut la 27 aprilie 1962 în Copă-ceni, raionul Sîngerei.

Absolvește o școală profesional-tehnică, un tehnicum industrial-pedagogic și Universitatea Agrară de Stat din Moldova.

În 1987-1993 profesează în diver-se instituţii de învăţămînt, după care practică antreprenoriatul în agricultură.

În 2001, împreună cu cei 4 fraţi ai săi, fondează Cooperativa de În-treprinzător �Cemcav-Agro�, care devine, din momentul fondării, membru al Asociaţiei Producători-lor Agricoli Bălţi.

Căsătorit, educă doi copii.

Două broscuţe au căzut într-un ulcior cu lapte. Una dintre ele, pomenindu-se fără nici un sprĳ in, imediat s-a dat bătută și s-a înecat; cealaltă, mai avană, s-a zbătut cît s-a zbătut, pînă s-a pomenit pe un boţ de

unt, de pe care mai apoi a sărit din ulcior.

nodurile și detaliile tehnice. Între timp, lucram de zor, fără a trage cu obrazul și, încetul cu încetul, am prins a Þ cunoscuţi și peste hotarele raionului � pe atunci era o criză strașnică de tehnică agricolă, ea în mare parte Þ ind deteriorată și dosită prin ogrăzile noi-lor proprietari. Astfel, peste cîţiva ani deja am executat lucrări de recoltare și în raioanele Briceni, Drochia, Florești.

Astăzi �Cemcav-Agro� este una dintre cele mai cunoscute cooperative de întreprinzător din zona Bălţilor.

Între timp, Emil se străduia să Þ e la curent cu toate noutăţile din domeniul antreprenoriatului rural, care deși cu greu, dar se dezvolta. Convingîndu-se că serviciile prestate sînt pe deplin solicitate, el decide să fondeze o Cooperativă de Întreprinză-tor pentru prestarea serviciilor tehnice. Fondatori au devenit toţi cei 5 fraţi Ciocan: Mihai, Emil, Ion, Avram și Gheorghe. Astfel, în anul 2001 la Co-păceni își începe activitatea un nou

agent economic � Cooperativa de În-treprinzător �Cemcav-Agro�.

Astăzi �Cemcav-Agro� este una dintre cele mai cunoscute și solicitate cooperative de întreprinzător din zona Bălţilor. Numai în sezonul agrar 2004, doar cu o combină �Don-1500�, ea a recoltat peste 600 hectare de grîu, 500 hectare de ß oarea soarelui și în jur de 700 ha de porumb. Da, combina nu este dintre cele performante, dar, pe mîini de gospodar, ea face minuni, nu alta.

� Indicii înregistraţi de cooperati-va noastră ar Þ mult mai mari � nu-și ascunde necazul Emil �, dar ne trage clapa lipsa tehnicii de recoltare. Anume din acest motiv ne vedem nevoiţi să ne limităm contractele cu beneÞ ciarii noștri. De exemplu, dacă mai aveam măcar o combină nouă, toamna am Þ recoltat încă vreo 3 mii de hectare de porumb și ß oarea soarelui. Dar din păcate a trebuit să refuzăm ofertele propuse.

***� Personal, sînt absolut convins că

dacă în Þ ecare sat din Moldova ar Þ măcar cîte 5-10 gospodari alde Emil

27

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

Ciocan, azi lucrurile ar Þ stat cu mult mai bine � îmi declară Cozma Sîrbu-leţ, primarul de Copăceni, care, aß înd despre venirea noastră, a găsit timp pentru a se prezenta și dumnealui la �Cemcav-Agro�.

�După cum m-am convins din propria experienţă, cine ca cine, dar donatorii străini vor să ne ajute cu adevărat�.

� Așa oameni pe bună dreptate sînt numiţi �sarea pămîntului�, continuă primarul. În ultimii vreo 10 ani situaţia socială și economică în satele noastre a degradat. Să luăm chiar și Copăcenii, localitate cîndva bine cunoscută în tot raionul. Apoi, iată realitatea: la ziua de azi nu mai puţin de 600 de săteni în ß oarea vîrstei au plecat, în căutarea unui ban, în lumea largă. Deci, din populaţia de peste 3 300 de copăceni scădem 600; avem 700 de pensionari și în jur de 1000 de copii. Și atunci, cine să mai hrănească satul acesta, dacă nu vor Þ oameni ca Emil Ciocan? Sînt absolut convins că ar putea face și el un ban bun Þ e că peste hotare, Þ e că undeva la oraș. Dar a rămas alături de consătenii săi, cărora le ajută să cîștige, să aibă un loc de muncă.

La rîndu-i, Emil, care ascultă și el spusele primarului, intervine în discuţie.

� Pentru mine e un lucru absolut clar, că majoritatea celor care azi își cîștigă, departe de casă, o bucată de pîine pentru sine și pentru familia lor, mai devreme sau mai tîrziu neapărat se vor întoarce la vatră. Dar � deja avînd și o anumită experienţă, și ceva capital. Pe care, Þ rește, vor vrea să-l investească în propriile afaceri, aici, la ei acasă. Personal, am avut ocazia să mă deplasez în mai multe ţări: în Franţa, Polonia, Germania, Turcia, România, SUA. Și știţi ce mi-a spus un om de afaceri francez? �Azi voi lucraţi mult și primiţi puţin; dar va veni timpul, cînd veţi lucra puţin și veţi primi mult. Pentru aceasta însă trebuie să rămîneţi acasă și să munciţi, cum munciţi acum la noi. Căci aveţi de toate, pentru a deveni bogaţi�.

Personal, i-am dat deplină dreptate, zicîndu-mi: �Dea Domnul, ca aceste cuvinte să devină cît mai curînd pro-fetice pentru noi, moldovenii!�

***Am scris mai sus că, dacă este

nevoie, Emil își pune cu prima oca-zie salopeta de combainer. Cu toate

acestea, nu se desparte nici de carte. De aici și rezultatele în afacerea sa.

� În toamna lui 2003 am participat la un tender pentru Cooperativele de Întreprinzător, organizat de Programul de Asistenţă pentru Fermierii Privaţi � PAFP. Ne-a mers, ca rezultat alegîn-du-ne cu un tractor MTZ-82 și cu tot echipamentul agricol necesar, obţinute cu suportul Proiectului Creșterii Pro-ducţiei Alimentare 2 KR. Tehnica ne-a prins foarte bine. Ne-a îndemnat să participăm la acest concurs și faptul, că în 2002, de asemenea participînd la un concurs anunţat de PAFP, am obţinut posibilitatea să procurăm o

uscătorie de fructe și legume. Drept că mai tîrziu s-a dovedit că producă-torul � un SRL din Chișinău � ne-a vîndut un utilaj de proastă calitate. Ca rezultat, exploatarea uscătoriei a devenit mai mult decît problematică, noi suportînd din această cauză mari pierderi. În prezent, litigiul se exami-nează pe cale judiciară. Eu, însă, am vrut să subliniez faptul, că anume PAFP ne-a oferit mai multe șanse de a ne ameliora situaţia privind dotarea tehnică, pentru care lucru îi sîntem foarte recunoscători.

Dacă tu însuţi nu vrei să Þ i ajutat, cine altul o poate vrea cu adevărat?

� După cum m-am convins din propria experienţă, cine ca cine, dar donatorii străini vor să ne ajute cu ade-vărat. Din păcate, încă nu toţi dintre noi înţeleg acest lucru. Or, dacă tu însuţi nu vrei să Þ i ajutat, cine altul o poate vrea cu adevărat?

Acestea Þ ind spuse, mă alătur

colegilor mei, care, judecînd după aÞ rmaţiile lor, făcute prin intermedi-ul revistei �AgroBusiness�, apreciază înalt asistenţa, pe diverse planuri, pe care le-o acordă �UniAgroProtect� și Asociaţiile Producătorilor Agricoli. De exemplu, �Cemcav� a fost fondat cu suportul nemĳ locit al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din fostul judeţ Bălţi.

Iată, zic eu, un exemplu viu, cînd, în rezultatul unor eforturi concrete din partea producătorului local (�Cemcav-Agro� și APA Bălţi), dar și a donato-rilor din exterior (PAFP), se conjugă niște interese reale, soldate cu rezultate

concrete. În acest context � încă un exemplu, de astă dată de ultimă oră. Emil Ciocan: �În urma unui con-curs, organizat de același PAFP, eu, împreună cu alţi 14 colegi de la un șir de cooperative de întreprinzător din republică, am avut în noiembrie 2004 o deplasare de două săptămîni în Statele Unite ale Americii, unde am studiat experienţa cooperativelor similare din această ţară. Sincer vorbind, aș putea scrie o întreagă carte despre cele văzu-te, auzite și înţelese acolo. Dar, altceva vreau să spun: oare mai ajungeam, eu și colegii mei � în concepţia colegilor americani, niște antreprenori începă-tori � în America, dacă nu erau niște contacte directe, niște dialoguri pe viu între același �UniAgroProtect� și par-tenerii americani? Niciodată, domnilor! Și, aici, vrînd-nevrînd, ne amintim de marele adevăr, ce se conţine în spusele biblice: Bate și ţi se va deschide�.

Mare păcat ar Þ să nu ne ajungă minte și voinţă măcar pentru atîta lucru...

Ioan AUGUST

28

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

Andrei GUMOVSCHI, doctor în agricultură, conferenţiar

C A L E N D A R A G R I C O L

IanuarieVITICULTURA ȘI VINIFICATIA

Se procură cele necesare pentru repararea sistemului de susţinere (spalierului) sau pentru instalarea lui în viile tinere, pre-cum a îngrășămintelor minerale, a pesticidelor și a materialelor pentru legat coardele și lăstarii. În acest răgaz, se stabilește can-titatea de viţe, necesară pentru completarea golurilor sau pentru înÞ inţarea viilor noi.

Periodic se controlează mate-rialul săditor viticol pus la păstra-re spre a Þ folosit la plantarea de primăvară, asigurînd menţinerea unei temperaturi optime (2-4o C) și a umidităţii (minimum 85%) în locurile de păstrare.

Strugurii puși la păstrare periodic se controlează, înlătu-rîndu-se cei care au început să se strice. Strugurii se păstrează la temperatura 0 -1 oC, umidi-tatea Þ ind de 85-90%. Respec-tînd acești parametri, durata de păstrare a strugurilor va Þ de 3-4 luni.

Dacă s-a scăpat din vedere în decembrie, în ianuarie se efec-tuează două lucrări importante pentru vin: umplerea golurilor (facerea plinului) și pritocul. Pentru umplerea golurilor se folosește un vin perfect sănă-tos, limpede, de același tip și vîrstă cu vinul din vasele care prezintă goluri. Pritocul este o lucrare obligatorie care se execu-tă după încheierea fermentaţiei și limpezirea vinului. Primul pritoc se execută în cursul lunilor de-cembrie-ianuarie, cu care ocazie vinul se trage de pe depozitul depus după fermentare la fundul vaselor, numit �drojdie�. Dacă pritocul nu se face la timp și vinul rămîne în contact cu droj-dia, el se îmbolnăvește. Pritocul se face deschis sau închis.

În locurile de păstrare a vinu-rilor sa va menţine permanent o curăţenie perfectă.

POMICULTURATrebuie sa avem grĳ ă de pomi,

ca ei să ne asigure recolte cît mai bune și în anii viitori. În acest scop, se veriÞ că materialele de protecţie a trunchiurilor, se scutură zăpada din coroane și se aplică tratamente-le Þ tosanitare (primul sau al doilea tratament de iarnă).

Pot începe tăierile de regenerare și de rodire la măr, păr și prun; dacă temperaturile sînt prea scăzute, nu se recomandă să se taie ramuri mai groase de 5 cm în diametru, mai ales la pomii de lîngă casă, unde tăierile

se pot face în 2-3 reprize. Rănile mai mari trebuie netezite cu cosorul sau cu un cuţit bine ascuţit și unse cu o vopsea de ulei, pentru a ușura vindecarea lor în primăvară.

În beciuri sau depozite, unde se păstrează, se controlează starea fructelor; dacă e nevoie, se sortează și se elimină cele bolnave.

Este timpul pentru a procura în-grășămintele minerale și pesticidele necesare campaniei de primăvară. De asemenea, gunoiul sau com-postul se așează în grămezi prin-tre rînduri, urmînd a Þ împrăștiat primăvara.

Parametrii optimi de păstrare a fructelor

Fructul Temperatura, grade C

Umiditatea relativă, %

Durata de păstrare,

luniMere Golden delicious 0 -1 95 3-6Mere gr. Starkimson 0 -0,5 90-95 3-6Mere gr. Jonathan 3 -4 90-95 3-6Pere -0,5 -1 90-95 3-4Gutuie - 0,5 -1 90-95 2-3Nuci 7 -10 70-75 8-13

Cultura mareSe va executa reţinerea zăpezii,

eliminarea excesului de apă și con-trolul viabilităţii plantelor în semă-năturile de toamnă. Controlul este necesar îndeosebi după perioade cu temperaturi foarte scăzute, iar dacă iarna decurge normal, atunci pe 25 ianuarie. În acest scop, se iau probe de sol cu plante (monoliţi).

Este timpul pentru procurarea seminţelor, fertilizanţilor și pestici-delor, sistemelor de irigare, se vor repara uneltele, utilajul și tehnica necesară campaniei de primăvară. Gunoiul se va așeaza în grămezi alături de cîmpurile care vor Þ fertilizate în viitor. Lunar se face controlul calităţii seminţelor depo-zitate. Se are grĳ ă să nu apară dău-nători, iar cel puţin o dată la 4 luni și înainte de livrare se determină facultatea germinativă. Periodic se controlează starea furajelor, a rădăcinoaselor și a cartofului. Continuă sortarea și ambalarea în baloturi a frunzelor de tutun și realizarea lor, pregătirea răsad-niţelor și a serelor pentru creșterea răsadului de tutun.

LegumiculturaO activitate importantă o con-

stituie instalarea răsadniţelor cu încălzire biologică. Pentru aceasta se alege un teren mai adăpostit, care se curăţă de zăpadă, gheaţă și de resturi vegetale; se așează gunoiul de grajd în platforme de preîncălzire, se instalează tocurile de răsadniţe și se așează gunoiul de grajd în straturi. Pentru răsadu-rile de varză și conopidă timpurie, care sînt mai puţin pretenţioase la căldură, grosimea stratului este de 50 cm. Peste gunoi se așează un strat de amestec nutritiv de 10�12 cm, în care se seamănă seminţele.

Semănatul începe după 20 ianuarie.

Se repară solariile și serele. Var-za, conopida și tomatele timpurii se seamănă după 20 ianuarie, folosind 300g sămînţă la varză și conopidă și 250 g la tomatele timpurii.

În sere se trece la dublarea pereţilor cu polietilenă, pentru a se evita pierderile de căldură, se dezinfectează și se pregătește terenul pentru înÞ inţarea ciclului 1 de cultură. Se execută plantarea răsadurilor la tomate, castraveţi, ardei și vinete.

28

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

29

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

T I M P U L L I B E R

APA de la GhidighiciA

utor

: Ser

ghei

BEZ

NIŢ

CH

I

Ochi mari

Calciu

Din milă!

Fac mame

Om sărac

Fără pete

Groază provocată intenţionat

Stă pe mâncare

A copia

Canada

Studiază plantele de

cîmp

A tîrîPrece-dent

Sfîntul cu ploile

APA

Un cuminte

Porţiune în spaţiu

În ac

Dornici

Echipa lui Becali

Tobă

Obicei

Sau

Companie TV

Sat din Căușeni

Natură

Toate animalele

Măruntaie

Îngrijo-rare

Din tine!

Dac

Boș

Mașină pe teren

La UNIC!

De dobă

În numerele trecute, dacă ţineţi minte, am promis să începem un nou concurs de erudiţie. Bine, zis și făcut. Îl începem acum. Dar un pic altfel, nu chiar sub formă de test. Adică sub formă de test, dar din numărul următor. Pînă atunci, vă îndemnăm să ne trimiteţi întrebări agricole interesante, pe care să le includem în testul din numărul următor. Astfel, veţi avea două beneÞ cii:

1. Participînd la test, din start veţi ști răspunsul la întrebarea trimisă de dvs. și inclusă în test � șansele dvs. de a cîștiga vor deveni mai mari.

2. Numele dvs. va Þ menţionat în test, de exemplu: �întrebarea cutare a fost trimisă de Octavian Umaniuc din Cuhnești, Glodeni�.

Vă rugăm doar atît: împreună cu întrebările ingenioase să ne trimiteţi și răspunsurile corecte, pentru că este chip să nu le știm nici noi, și n-am prea vrea să nimerim într-o situaţie delicată.

Ce ziceţi � ne apucăm de treabă? Așadar, așteptăm întrebările dvs.,

pe care le vom include în testul din numărul din februarie!

Premiile şi-au găsit învingătorii

Da vreţi să știţi ce premii au luat învingătorii concursului trecut? În imagine o avem pe doamna Polina Căpăţînă din Podgoreni, Orhei, cu un cuptor electric. Doamna Polina este o minunată brutăreasă, coace o pîine gustoasă și poate că acest premiu să-i mai economisească din timp.

Premiantul de pe locul doi a cîștigat acest set de unelte necesare oricărui gospodar � de-o plăcere să repari ceva în casă. Iar cei patru învingători de pe locul trei au căpătat cîte o scară pliantă, utilă atît în livadă, cît și în bibliotecă.

30

NR

. 1 /

IAN

UA

RIE

200

5

În ultimii ani agricultorii înregi-strează pierderi considerabile ca ur-mare a exploatării tehnicii învechite. O soluţie pentru a reduce aceste cheltuieli ar Þ ca producătorii agricoli care dispun de bani în numerar să nu investească în reparaţia tehnicii uzate, dar să procure tehnică nouă. Aceasta ar Þ o investiţie rentabilă care în scurt timp ar genera venituri.

Întreprinderea S.A. �MoldA-groTehnica� produce un sortiment variat de 24 mașini agricole, care include pluguri simple, clasice, ro-tative pentru tractoarele MTZ-82, pluguri complicate pentru trac-toare MTZ 12-21, cîteva tipuri de cultivatoare-combinatoare pentru pregătirea solului pentru semănat, grape cu discuri destinate prelucrări solului după arătură, semănătoare de precizie înaltă, precum și complexul de mașini pentru cultivarea sfeclei de zahăr.

O particularitate deosebită a echi-pamentului agricol produs la S.A. �MoldAgroTehnica� este calitatea. Nivelul înalt al acesteia este asigurat de Sistemul Asigurării Calităţii în con-formitate cu Standardul Internaţional al Calităţii ISO � 9001.

Dat Þ ind faptul că 40% din mași-nile și utilajul produs sînt realizate pe piaţa internă, începînd cu anul trecut întreprinderea a elaborat o reţea de distribuire în teritoriu, care cuprinde 8 centre comerciale și 27 de puncte de vînzări ce aparţin următorilor dea-

leri și distribuitori oÞ ciali: S.A. �Auto Prezent� (16 magazine), �Agropiese� TGR (7 centre de vînzări), ATC �Agro-tehcomerţ� (3 centre de vînzări) și S.A. �Orhagroservice�.

De menţionat că preţul utilajului procurat la centrele comerciale locale nu diferă de preţul mărÞ i procurate direct de la întreprindere. Mai mult decît atît, toată marfa livrată în teren este veriÞ cată, testată, certiÞ cată în prealabil de experţii întreprinderii și după aceea expediată în magazine și depozite zonale. În Þ ecare centru comercial din regiune există un inginer-consultant, care reprezintă între-prinderea în zona dată și reacţionează rapid la toate cerinţele și doleanţele cumpărătorului. În plus, S.A. �Mold-AgroTehnica� este unica întreprindere din ţară care oferă un termen de 18 luni garanţie la întreaga gamă de mașini și utilaj achiziţionat.

Un avantaj pentru fermierii care nu au posibilitatea să scoată din circuit sume mari de bani constituie procu-rarea tehnicii agricole în condiţii de leasing. Prin intermediul companiei �MAIB Leasing�, S.A. �MoldAgro-Tehnica� comercializează fermierilor

mașini agricole în condiţii de leasing pe un termen de 24 luni, prima tran-șă constituind 30% din suma totală a leasingului. Conform unui contract de colaborare cu BC �Moldova Agroind-bank� întreprinderea oferă agriculto-rilor posibilităţi avantajoase de procu-rare a tehnicii, inventarului agricol și a pieselor de schimb în credit. Astfel, producătorii pot beneÞ cia de credite pe un termen de la 1 la 3 ani, avînd o perioadă de graţiere de 6 luni și o rată a dobînzii de 24%.

În colaborare cu partenerii locali � Agenţia de Consultanţă și Școlariza-re în Agricultură (ACSA) și Uniunea Republicană a Asociaţiilor Producăto-rilor Agricoli �UniAgroProtect� � S.A. �MoldAgroTehnica� organizează în perioada lunilor ianuarie, februarie și martie în zonele de sud, centru și nord ale republicii un ciclu de se-minare promoţionale sub genericul �AgroShop�. În cadrul acestor măsuri, distribuitorii zonali organizează pen-tru producătorii agricoli din localitate campanii de promovare a mașinilor, utilajului agricol și pieselor de rezervă produse de întreprindere. !

Și moldovenii știu a facetehnică agricolă de performanţă

S.A. �MOLDAGROTEHNICA�Fondată la 17 aprilie 1944 în baza

atelierului de reparaţie a tehnicii agricole, ulterior asimilînd produ-cerea mașinilor agricole și a pieselor de schimb.

Din 1995 întreprinderea a însușit producerea a 24 mașini agricole, a fost elaborat complexul de prelucra-re a sfeclei de zahăr.

Relaţii de colaborare cu Þ rmele SOFICO (Olanda), SIP (Slovenia), FABRI (Franţa), KLEIN (Germania), MAURA (Italia)

În 2000, 2001 și 2002 devine Lau-reat al premiului de Stat în dome-niul Calităţii, Competitivităţii și Productivităţii.

Doritorii de a obţine informaţii suplimentare se pot adresa distribuitorilor regionali:

S.A. �Auto Prezent� , Chișinău, 41-11-11, str. Uzinelor 21�Agropiese� TGR, Chișinău, 55-00-01, str. Muncești 271

ATC �Agrotehcomerţ� , Hîncești (269) 2-20-93, str. Milescu Spataru 33S.A. �Orhagroservice� , com. Pelivan, raionul Orhei (235) 33-5-75

Adresa noastră: str. Industrială 4, or. Bălţi MD-3100.Telefoane: (0231) 2 01 02, 4 61 68. Faxuri: (0231) 4 61 68, 4 37 49.E-mail: [email protected]. Web: www.moldagrotehnica.md

“IROIL-BEST” S.R.L.Distribuitor unic în Moldovaor. Chișinău, str. Muncești 121ATel.: 53-26-08; Fax: 53-26-09.

SERVICII DE CEA MAI ÎNALTĂ CALITATE:

� Reparaţii la partea carosabilă� Echilibrare, montaj anvelope� Reglarea unghiurilor� Schimb de:

ulei, Þ ltre, curele, bujii, lubriÞ anţi�

� Diagnostica și reparaţia: sisteme de injecţie benzină și Diesel; sisteme electrice; sisteme de frînare.

PIESE ORIGINALE BOSCH: � Elemente componente ale sistemu-

lui de injecţie pe benzină și Diesel� Curele de transmisie și distribuţie� Filtre de ulei, combustibil, aer și

habitablu� Bujii� Fișe de bujii� Ștergătoare� Elemente ale sistemului de aprindere� Elemente ale sistemului de frînare

(plăcuţe, saboţi, discuri etc.)

Compania de Asigurări“AUTO-SIGURANTA” S.A.

str. Bucuriei, 12a, Chișinău, MD-2004Tel.: (022) 74 89 11, 74 12 69.

Fax: (022) 74 37 03E-mail: [email protected]/~auto

Compania UNIAUDITstr. Armenească 20, Chișinău, MD-2001

Tel.: (022) 22 52 80, 27 14 96. Fax: (022) 27 40 60

E-mail: [email protected]

Curtea de Arbitraj şi Medierebd. Ștefan cel Mare 162,

Chișinău, MD-2004Tel.: (022) 21 04 73. Fax: (022) 21 02 52

E-mail: [email protected]/cam

În munţii noștri astăzi Zăpezile torc leneș...

Creştem la comandă răsaduri de legume în palete celulare:varză, ardei, tomate, castraveţi, ceapă, vînătă, harbuji.

Încheiem contracte pentru anul 2005.

Oferim consultanţă în domeniul legumiculturii.

Propunem: maşini pentru plantat răsaduri

marca “Checchi & magli” (Italia); mini tehnică pentru lucrări în

seră şi parcele mici; îngrăşăminte minerale; produse pentru protecţia

plantelor; seminţe de culturi legumicole

şi fl ori; fl ori pentru cameră şi pentru

cîmp deschis.

AgroBusiness, nr.1, 2005

Documents

Transcript of AgroBusiness, nr.1, 2005