Academia de Studii Economice din Moldova

Catedra: ‘’Business si Administrarea Afacerilor’’

Specialitatea: ‘’Marketing si Logistica’’

Elev: Elasco Dumitru

Grupa: MKL 124

Tema:CONCEPTUL ŞI FUNCŢIILE AGROMARKETINGULUI. EVOLUŢIA

AGROMARKETINGULUI

1 . Imp or t an ţ a ag r omarke t i ng u lu i

2 .Conc ep tu l ş i s i s t em u l de a g rom arke t i ng

3.Particularităţile producţiei agroalimentare care au generat apariţ ia

agromarketingului

4 . F u n c ţ i i l e a g r o m a r k e t i n g u l u i

5 . A g r o m a r k e t i n g u l i n M o l d o v a .

Agromarketing : Ansamblul de activităţi, tehnici, metode şi procedee cu ajutorul cărora

oferta de produse agricole şi alimentare este ajustată în funcţie de schimbările cererii, în scopul:

- maximizării satisfacerii consumatorilor, prin punerea la dispoziţia acestora

- a mărfurilor dorite în cantitatea şi calitatea cerută,

- precum şi la timpul

- locul potrivit,

- optimizarea profitului cuvenit producătorilor şi comercianţilor.

Marketingul agricol implica cea mai simpla forma de vinzare a produselor agricole «buying

and selling». Aceasta definitie de agro marketing poate fi acceptata pentru o economie slab

dezvoltata si este bazata pe auto-suficienta . producatarii vind consumatorilor in mod direct sau

cu atit mai mult exista barter-basis, In marketingul modern produsele trebuie supuse unor

transferuri sau tehnici de schimbare de la o mina la alta pina ajunge la consumatorul final.

Comisia Nationala de Agricultura din SUA si UE defineste agromarketingul un proces care

incepe cu o decizie de a produce marfuri agricole cu un potential mare de vinzare si implica toate

tipurile de tehnici si structuri de mk atit institutionale cit si functionale, avind la baza suport

tehnic si economic, urmatoare operatiuni de baza fiind operatiunile de pre si postrecoltare ,

calibrare , depozitare , distributie, transportare.

Consiliul Indian de distributie enumera primncipalele 3 functii ale agromk : reunirea ,

pregatirea pentru consum , distributia.

Agricultorii isi dau seama de adoptarea unor tehnici noi de productie si depun mari eforturi

pentru a obtine mai multe venituri si de a obtine standarte mai inalte de viata Ca o consecinta

este faptul ca ei numai produc bunuri agricole pentru propriul consum ci pentru satisfacerea

cererii consumatorului, si de aia devin mai receptivi la cererile pietei . In timp ce comertul se

reorganizeaza fermierii nu sint familiariazati cu tehnicile complexe ale Mk care zi de zi devine

mai complicat si agricultorul este handicapat din pozitia de vinzator , el isi vinde produsele la

locul , timpul si pretul nepotrivit.

Obiectivele unui sistem de agromk sint

1. Pentru a permite producatorilor primari sa obtine cele mai bune venituri si

feed-backuri.

2. Sa asigure facilitati pentru ridicarea productivitatii la toata gama de

produse , care doresc sa le vinda la pretul de stimulare

3. Reducerea diferentei de pret dintre producatorul primar si consumatorul

final.

4. Disponibilitatea produsului de la producatorul primal la consumator fara

afectarea calitatii de origine,

Facilitati necesre pentru agromk:

Pentru a avea cel mai bun rezultat in comercializarea bunurilor agricole , agricultorii trebuie sa

benefecieze de urmatoarele facilitati

1. Ar trebui sa dispuna de dotari corespunzatoarea pentru depozitarea bunurilor.

2. Sa aiba o capacitate mare de stocare a bunurilor in sens ca sa poate astepta ca sa vinda

produsele sale la cele mai avantajoase preturi sis-a face vinzari in limita stocului la high-

price (pret-inalt), in loc sa vinza produsele imediat dupa recolta la pret minim.

3. El ar trebui sa dipuna de dotari adecvate si ieftine care i-ar permite sa ia de produsele sale

surplusul de venit, sis a manipuleze pretul in functie de distributie , livrare cit si vinzarea

produselor in credit.

4. El ar trebui sa aiba informatie clare cu privire la conditiile de piata , precum si la preturile

practicate in caz contrar poate fi mintit.

5. Nu ar trebui sa fie organizate piete unde producatorii nu vor putea fi mintiti de catre

intermediari. Numarul de intermediari ar trebui sa fie cit mai mic si veniturile lor sa fie

reduse in acest caz vor creste veniturile producatorilor,

Vorbind despre agromk in Republica Moldova putem mentiona urmatoarele:

Prima etapă, de orientare a agriculturii se caracterizează prin faptul că la producătorii

agricoli (existenţi ca unităţi agricole saugospodării individuale) apare cerinţa de a produce mai

mult şi mai bine.

Pentru etapa a doua se pune problema conturării şi stabilirii celor mai adecvate forme de

organizare socială a producţieiagricole, prin cunoaşterea limitelor teritoriale a exploataţiei

agricole, pentru a-i spori dimensiunile economice ale acesteia şi a face faţă imperativelor

competitivităţii

 Etapa a treia este etapa de dezvoltare a agriculturii, manifestată printr -o creştere

economică permanentă şi de perfecţionare a structurilor de producţie agricole, caracterizată prin

cerinţa producătorilor agricoli de a produce competitiv şi pentru satisfacerea cerinţelor pieţei.

În general, aplicarea unui marketing eficient în activitatea întreprinderilor agricole şi

alimentare din ţara noastră este limitată de o seriede factori, dintre care mai importanţi sunt: 

Existenţa unei infrastructuri a distribuţiei fizice a mărfurilor agricole şi alimentare

inadecvate practicării marketingului modern, şi anume:

Reţeaua de căi ferate şi şosele, în cea mai mare parte, nu permite efectuarea de

transporturi rapide, fără pierderi şi cu costuri reduse;

Lipsa lanţului de frig la perisabelitatea produselor;

Insuficienţa şi echiparea necorespunzătoare a depozitelor şi halelor în care se

condiţionează, stochează, depozitează şi ambalează

produsele agricole;

Existenţa unui parc de mijloace de transport rutier pentru transportul produselor

agricole şi alimentare cu uzură fizică şi moralăridicată şi cu un grad redus de

specializare; 

Poziţia slabă de negociatori a producătorilor agricoli în cadrul filierelor de produs,

mai ales în raport cu procesatorii sau  integratorii;

Nivelul slab de organizare instituţională a pieţelor agricole şi alimentare datorită

insuficienţii legilor, regulamentelor defuncţionare şi de reglare a acestora;

 

Cele mai importante dintre obiectivele politicilor de agromarketing promovate la nivel

naţional sunt următoarele: 

Stimulareacreşterii producţiei agroalimentare şi continua adaptare a acesteia la modificarea

cererii de consum a populaţiei şi aexportului;

Creşterea gradului de competitivitate a produselor agricole şi alimentare moldoveneşti; 

Îmbunătăţirea distribuţiei imputurilor agricole şi neagricole către producători; 

Perfecţionarea şi creşterea eficienţei structurilor de agromarketing, mai ales a celor privind

distribuţia produselor agricole şi alimentare, precum şi modernizarea infrastructurii acesteia;

 

Protecţia consumatirilor faţă de producerea şi comercializarea unor produse necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ,care afectează sănătatea şi chiar securitatea acestora

Reforma economică, crearea structurilor de piaţă, dezvoltarea diverselor forme de

proprietate, inclusiv a celei private,democratizarea relaţiilor economice externe determină

apariţia unor probleme complexe, rezolvarea cărora necesită spiritîntreprinzător şi aptitudini de a

activa în condiţii de piaţă.

Sistemul de marketing agroalimentar presupune în activitatea sa un şir de elemente de

bază:

• Cercetarea pieţei;

• Politica de produs;

• Politica de preţ;

• Politica de distribuţie (plasament);

• Politica de promovare şi stimulare;

• Asigurarea bazei tehnico-materiale a întreprinderii;

• Elaborarea şi lansarea produselor şiserviciilor noi;

• Planul de marketing;

.Funcţiile agromarketingului

1. Funcţii de schimb 1. Cumpărarea 2. Vînzarea

2. Funcţii fizice 1. Depozitarea2. Transportul3. Procesarea

3. Funcţii de facilitare (deajutor sau sprijin) 1. Standardizarea2. Finanţarea3. Suportarea

riscului 4.Culegerea şi prelucrarea informaţiilor de

 marketing (studii de marketing)

Metode propuse de a favoriza sistemul de distributie a produselor agroalimentare in R.M.

Principalele tendinţe înregistrate în evoluţia distribuţiei mărfurilor alimentare, în ultimul

deceniu:

*concentrarea distribuţiei;

*internaţionalizarea societăţilor de distribuţie;

*creşterea suprafeţelor de vânzare a magazinelor;

*restrângerea specializării punctelor de vânzare;

*extinderea magazinelor de tip hard-discount;

*raţionalizarea metodelor de gestiune în comerţul cu alimente;

*reducerea numărului de comercianţi;creşterea cheltuielilor de comunicare;

*amplificarea intervenţiei puterii publice în reglementarea amplasării punctelor de vinzare,

a concurentei

Cea ma mare recenta actiune de AgroMK a fost organizata expozitia internationala de produse si tehnica agricola la centrul de expozitie MoldExpo Chisinau , Octombrie 2012 , la care au participat peste 100 de interprinderi ce isi presteaza serviciile agricole , vind tehnica Agricola , si materie prima.

Pretul se găseste într-o relatie strânsă cu produsul, fiind una dintre componentele

acorporale ale acestuia. În această calitate, pretul se constituie într-un motiv de cumpărare

sau de necumpărare a produsului, al cărui rol este, de regulă, deosebit de important.

Din această cauză, este important să fie reliefate relatiile calitate - pret si imagine

de marcă - pret, asa cum sunt ele percepute de către consumator.

În privinta relatiei calitate - pret, se poate afirma că între calitatea percepută a

unui produs si pretul acestuia există o relatie de proportionalitate directă: cu cât pretul

unui produs este mai ridicat, cu atât cumpărătorul va considera că produsul este de

o calitate superioară. Pentru ca această relatie să functioneze, este necesară îndeplinirea

concomitentă a mai multor conditii:

cumpărătorul să nu dispună de alte informatii despre produs, în afara pretului de vânzare. Desi se pare că această conditie nu este îndeplinită decât în putine cazuri, în realitate, cunostintele consumatorilor despre produsele cumpărate sunt foarte limitate;

cumpărătura să nu aibă un caracter implicant pentru cumpărător (să nu fie vorba despre un produs de mare valoare, de folosintă îndelungată sau cu valoare sentimentală);

cumpărătorul să nu aibă formată o imagine despre produs sau despre produsele aflate în universul concurential al acestuia.

Aceste conditii sunt îndeplinite în cazul unei palete destul de largi de produse,

cum sunt produsele alimentare, băuturile, produsele de igienă si întretinere, articole

vestimentare, încăltăminte etc.

În schimb, numeroase studii efectuate demonstrează că în mintea cumpărătorului există o corelatie mai puternică între imaginea de marcă a produsului si calitatea acestuia, decât între pret si calitate. În cazul în care cumpărătorul are o imagine bună despre o anumită marcă, modificările eventuale ale pretului acesteia nu vor avea decât un efect minor asupra perceperii calitătii.

În concluzie, dacă o marcă beneficiază de o imagine bună, ea poate si trebuie să fie vândută la un pret superior produselor concurente. Dimpotrivă, unei mărci având o imagine necorespunzătoare nu i se poate îmbunătăti calitatea percepută de consumatori prin fixarea pretului de vânzare peste preturile concurentei.