7/27/2019 agricultura dupa 89.docx

1/6

1

Evoluti a agri cul tur ii n Romnia (dupa 1989)

Revolutia romna din decembrie 1989 a marcat profund spatiul rural romnesc. ntr-operioada extrem de scurta au avut loc modificari de esenta n structura proprietatii funciare, audisparut unitatile agricole socialiste, locul lor fiind luat de noile tipuri de exploatatii

(gospodarii individuale, asociatii de familie, societati agricole, societati comerciale, regiiautonome), schimbndu-se radical organizarea economico-sociala a agriculturii, n vedereaasezarii ei pe sistemul economiei de piata (ca de altfel ntreaga economie romneasca).

Debutul acestor schimbari, prefigurate nca din Declaratia din 22 decembrie 1989, lconstituie Decretul lege 42/1990. Potrivit acestui decret, se acordau n folosinta 0,5 ha fiecaruifost membru cooperator si se desfiintau cooperativele agricole de productie din zoneleagricole nefavorabile.

n primavara anului 1991 este promulgata Legea fondului funciar (Legea 18/1991)care are mai multe functii: una de restituire a proprietatii funciare, una de constituire a

proprietatii (avnd caracter de reforma agrara) si una de dizolvare a cooperativelor agricole deproductie. Aceasta lege a adus schimbari de esenta n regimul funciar. Au fost nlocuitevechile structuri funciare de proprietate din economia socialista (proprietatea socialista de statsi cea cooperatista) cu proprietatea privata.

Pentru trecerea economiei romnesti la economia de piata este n mod obiectivnecesara privatizarea. Agricultura este prima ramura din economia nationala care demareazaacest proces, prin aplicarea Legii fondului funciar. Dreptul de proprietate asupra pamntuluis-a stabilit prin reconstituirea acesteia pentru toti membrii cooperatori care au adus pamnt ncooperativele agricole sau pentru mostenitorii acestora. Limita maxima de teren pentru care seface reconstituirea a fost de 10 hectare echivalent arabil pe o familie.

Asa dupa cum s-a specificat, o a doua functie a Legii 18/1991 a fondului funciar a fostaceea de reforma agrara, n sensul ca s-a constituit dreptul de proprietate si pentru cooperatoriicare au lucrat n ultimii trei ani n cooperativa si care nu au adus pamnt la nfiintareacooperativei. Aceste categorii de persoane au primit 0,5 hectare echivalent arabil.

O alta prevedere importanta a legii a fost aceea ca terenurile proprietate de stat, careapartin domeniului public, ramn n administrarea acestuia. n felul acesta, persoanele carora

pamntul le-a fost trecut n proprietate de stat ca urmare a unor legi speciale, devin actionarila societatile comerciale nfiintate pe baza Legii nr.15/1991. Binenteles ca de aceste terenuri

beneficiaza si mostenitorii lor. Aceste categorii de persoane, urmare a aparitiei Legii arendei(Legea nr. 16/1994), pot lua n locatiune suprafete de teren detinute n cadrul acestor societaticomerciale si dupa expirarea perioadei minime de arendare, si pot exploata terenul n modliber, n calitate de proprietar. n acest fel a luat nastere n agricultura un puternic sector privatcare detinea n 1992: 69,8 % din terenul agricol, 79 % din terenul arabil, 51,8 % din pasuni sifnete, 67,4 % din vii si livezi.

7/27/2019 agricultura dupa 89.docx

2/6

2

Aplicarea Legii fondului funciar (Legea 18/1991) este deosebit de complexa si din acestmotiv materializarea ei pe teren s-a facut destul de anevoios.

Aplicarea Legii fondului funciar prin reconstituirea si constituirea proprietatii asuprapamntului a avut cum este si firesc, o serie de efecte pozitive dar si o serie de efecte negative

ca: farmitarea proprietatii (peste 4,7 milioane exploatatii agricole) si parcelarea excesiva aterenului (numarul total al parcelelor rezultate se estimeaza la circa 18-20 milioane).

n perioada postdecembrista au avut loc mutatii spectaculoase n ceea ce privesteexploatatiile din agricultura. Au disparut cu desavrsire unitatile agricole socialiste (de stat sicooperatiste) locul lor fiind luat de noile tipuri de exploatatii de tip asociativ sau societar. Indomeniul organizarii noilor tipuri de exploatatii au fost adoptate o serie de acte legislativecare reglementeaza noile orientari:

- Legea 15/1990, Legea privind reorganizarea unitatilor economice de stat;

- Legea 31/1990, Legea societatilor comerciale ca regii autonome si societaticomerciale;

- Legea 36/1991, Legea societatilor agricole si a altor forme de asociere n agricultura.

Pe baza acestor legi n mediul rural au aparut diferite forme de organizare economico-sociala. Cele din agricultura privata sunt prezentate n tabelul nr. 2.10.

Potrivit datelor din tabelul nr. 2.10 n cadrul asociatiilor simple suprafata medie a uneiexploatatii este de 124,9 hectare (la cele organizate mpreuna cu Agromec-urile revin 148,7hectare/asociatie) iar n medie pe o familie revine 2,48 ha (la cele cu Agromec-urile 2,24ha).Pentru societatile agricole, suprafata medie pe societate este de 447,9 ha iar pe o familie 2,43ha.

Prin reorganizarea ntreprinderilor agricole de stat, a statiunilor de mecanizare aagriculturii si a altor unitati agricole de stat au aparut societatile comerciale agricole cu capitaltotal sau partial de stat, n baza Legii 15 si a Legii 31/1991.

Astfel, n anul 1992 existau deja organizate un numar de 1664 societati de capital cuscop lucrativ dupa cum urmeaza: 775 societati de productie agricola, 573 societati prestatoarede servicii, 109 societati n domeniul mbunatatirilor funciare, 64 societati de producere a

furajelor combinate, 43 societati n domeniul aprovizionarii, 100 societati de comercializare alegumelor si fructelor. Societatile comerciale agricole cu capital preponderent de stat au ajuns sadetina cca. 17% din suprafata agricola a tarii, 25% din efectivele de animale si ceea ce este si maiimportant este ca n aceste unitati se obtinea 37% din productia agricola a tarii.

Ca o completare fireasca a Legii Fondului Funciar, care a avut drept urmarereconstituirea si constituirea cu 50-55% din suprafata agricola a populatiei de vrsta a treia sia populatiei ce nu lucreaza n agricultura a fost promulgata Legea 16/1994, Legea arendei.

7/27/2019 agricultura dupa 89.docx

3/6

3

Noul proprietar de teren este de regula n vrsta, lipsit de mijloace financiare si materialenecesare procesului de productie si pauperizat dupa lunga perioada comunista. Prin aparitiaLegii 16/1994 se ofera posibilitatea ca proprietarul funciar sa se bucure de roadele renteifunciare (prin intermediul arendei) si apare premisa pentru cresterea productiei anuale(arendasul de regula este o persoana activa, ntreprinzatoare, are posibilitati financiare si

materiale, fiind direct interesat n cresterea productiei agricole, singura lui posibilitate de acstiga).

Mutatiile cantitative si calitative ale structurilor agrare nu au fost urmate cum ar fi fostfiresc de obtinerea unor rezultate n activitatea de productie pe masura acestor schimbari. Dinacest punct de vedere agricultura se afla nca n criza, nereusind sa asigure n totalitatecantitatile de produse agricole pentru consumul populatiei. Aceasta a facut necesararecurgerea la cea mai simpla metoda - importul - dar extrem de costisitoare. Pentru a ilustraacest lucru, sunt prezentate comparativ rezultatele de productie obtinute n ultimul an al

perioadei comuniste, 1989 si anul 1992, recurgnd la doi indicatori cu mare putere sugestiva:productia medie la hectar, respectiv pe animal si consumul de produse agroalimentare pe cap

de locuitor (tabelul nr. 2. 11)

Cifrele prezentate demonstreaza criza profunda agriculturii romnesti, traumatizata deschimbarile bruste care au intervenit. Sunt asteptate o serie ntreaga de legi ca: Legeacadastrului si publicitatii imobiliare, Legea camerelor agricole, Legea creditului agricol s.a.

pentru asezarea ntregii activitati din agricultura pe baze legale.

Modernizarea agriculturii si aducerea ei la un grad nalt de competitivitate a fost undeziderat declarat nca din perioada interbelica, economistii agrari din perioada respectivadorind cu ardoare reocuparea locurilor fruntase din perioada antebelica n ceea ce privestesuprafata cultivata si productiile obtinute, care i adusesera Romniei faima reala de "grnarulEuropei". Aruncnd un cap de pod n timp peste perioada comunista, ne dorim continuatorii

politicilor agrare interbelice de deschidere catre comunitatea internationala n conditii decompetitivitate si nu de dependenta alimentara, constienti fiind de dificultatile ce par adeseoriinsurmontabile ce trebuie depasite pentru aducerea agriculturii noastre la nivelul agriculturiidin Vestul Europei.

Aprecierea situatiei actuale a agriculturii da posibilitatea sa se poata discerne deciziilereale, tactice si strategice care sa asigure posibilitatea ca agricultura sa-si ndeplineascafunctiile de baza, orientnd dezvoltarea agriculturii romnesti n asa fel nct sa corespunda sicerintelor determinate de posibila si dorita intrare a tarii noastre n Uniunea Europeana.

Urmare a transformarilor care au avut loc n ultimii ani, agricultura romneasca asuferit impactul unor modificari cantitative si calitative, n domeniile: legislativ, juridic,economic si social cu efecte nefavorabile pe termen scurt.

7/27/2019 agricultura dupa 89.docx

4/6

4

In acest sens, n procesul de restructurare a agriculturii, de trecere a acestei ramuri laeconomia de piata s-au manifestat o serie de deficiente:

- farmitarea excesiva a proprietatii funciare si parcelarea ei excesiva;

- statutul eterogen al noilor proprietati, foarte multi avnd statutul de oraseni; nacelasi timp peste 50% din noii proprietari sunt tarani de vrsta naintata;

- aparitia unor exploatatii nca instabile sub aspect economico-organizatoric;

- mentinerea separarii proprietatii asupra pamntului si exploatarii acestuia demijloacele de exploatare; lipsa aproape totala a uneltelor de munca, a animalelor de tractiune,a mijloacelor financiare, mai ales n exploatatiile agricole cu caracter familial;

- distrugerea aproape n totalitate a sectoarelor zootehnice din fostele cooperativeagricole de productie, paralel cu reducerea substantiala a efectivelor de animale si n special a

taurinelor; nefolosirea unor constructii zootehnice, total sau partial;

- imposibilitatea noilor proprietari de a-si procura semintele necesare din categoriilebiologice superioare, ngrasaminte chimice, pesticide, ca urmare decapitalizarii exploatatiiloragricole, a liberalizarii si cresterii substantiale preturilor din amonte de agricultura.

Toata aceasta stare de lucruri a avut ca efect imediat imposibilitatea aplicarii detehnologii corespunzatoare si chiar revenirea la unele procedee rudimentare de practicare aagriculturii. Dar efectul resimtit de ntreaga populatie a fost obtinerea de productii reduse lahectar, respectiv pe animal si n final scaderea pe ansamblu a capacitatii de productie aagriculturii.

Situatia actuala din agricultura trebuie interpretata si prin prisma deficientelornregistrate n aplicarea Legii fondului funciar (Legea 18/1991) n special precum si acelorlalte legi.

Fenomene de degradare nu s-au manifestat numai n fostul sector cooperatist ci si nsectorul de stat. Proprietatea statului n agricultura, reorganizata pe principiile societatilorcomerciale, desi a beneficiat de o nzestrare tehnico-economica superioara noilor formeasociative sau societare de exploatatii din sectorul privat nu a reusit prin productiile obtinutesa contribuie semnificativ la satisfacerea necesarului de produse agroalimentare. Lipsa

cointeresarii lucratorilor din acest sector, dar mai ales sistemul de creditare si finantare si-amanifestat influenta negativa asupra activitatii unitatilor respective.

7/27/2019 agricultura dupa 89.docx

5/6

5

Principalul obiectiv pe termen scurt al restructurarii agriculturii romnesti rezida n cresterearapida a productiei agricole n vederea satisfacerii cerintelor de consum ale populatiei siscaderea importurilor de produse agricole. Pentru realizarea lui este necesara recurgerea la oserie de masuri tactice:

- acordarea de credite pe termen scurt cu dobnda redusa pentru productie tuturorcategoriilor de exploatatii agricole si rambursarea acestora prin produse;

- acordarea de facilitati (mergnd pna la gratuitate) n aprovizionarea cungrasaminte, insectofungicide, erbicide, carburanti, apa pentru irigat la preturi subventionatede stat, n vederea crearii premiselor aplicarii de tehnologii avansate care sa duca la sporirearapida a productiilor agricole;

- asigurarea posibilitatii de valorificare a produselor agricole la preturi remuneratorii,care sa garanteze obtinerea de venituri stabile de catre producatorii agricoli si mai alesobtinerea de profit, stimulnd astfel producatorii agricoli sa vnda statului produsele agricole;

- repunerea n functiune a sistemelor de irigatii si n acelasi timp subventionareacheltuielilor legate de aductiunea apei pna la hidrant.

Obiectivul principal, pe termen lung, l constituie dezvoltarea agriculturii ca un sistemunitar, capabil sa valorifice la maximum resursele materiale si umane n vederea realizariieficiente a principalelor sale functii precum si n vederea practicarii unui sistem de agriculturamodern, performant, nscris pe coordonatele dezvoltarii europene n general. In acest sens secontureaza ca directii de actiune:

a) ntarirea proprietatii private n agricultura, coroborata cu exploatatia privat-familiala, pentru nscrierea acestei ramuri ntr-o economie bazata pe principiile economiei de

piata prin finalizarea aplicarii Legii fondului funciar, aplicarea Legii arendei, a Legiiprivatizarii si elaborarea unui cadru legislativ corespunzator reprezentat n final de: legeacadastrului funciar, legea liberei circulatii a terenului, legea camerelor agricole, legeacreditului agricol, legea cooperatiei n agricultura etc.

b) Stimularea crearii de exploatatii agricole viabile, de dimensiuni teritorialecorespunzatoare care sa permita utilizarea eficienta a mijloacelor tehnice si aplicareatehnologiilor moderne, pe baza prevederii legilor care asigura cadrul juridic si institutional alnoilor structuri agrare din mediul rural.

c) Diversificarea cooperarii tuturor formelor si tipurilor de exploatatii agricole privatecu societatile comerciale situate n amonte si aval de agricultura, pentru a se crea sanse pentruasezarea noilor structuri agrare pe caile economiei de piata.

d) Asigurarea unor credite de lunga durata cu dobnda redusa pentru investitii privinddezvoltarea bazei tehnico-materiale si a septelului de animale de nalta productivitate.

e) Orientarea cercetarilor stiintifice agricole fundamentale si n special aplicative catrerezolvarea problemelor stringente ale agriculturii romnesti.

7/27/2019 agricultura dupa 89.docx

6/6

6