Miscanthus x Giganteus

( sau altfel numit Iarba Elefantului sau Stuf chinezesc )

Resurse regenerabile foarte valoroase in loc de campuri in paragina.

Cultura de Miscanthus este una foarte ecologica si

economica: dupa stabilirea marimii terenului ai a

culturii, nu sunt necesare mici un fel de prelucrari sau

de ingrijiri ale terenului. De aceea nu veti avea

costurile anuale pentru seminte/ rasaduri precum si

cele de prelucrare a pamantului. Singurele cheltuieli

pe care le veti avea vor fi cele pentru recoltare.

Miscanthus este una dintre plantele C4 - si de accea

este o planta foarte rezistenta si perena. Dupa o

plantatie reusita, anual din rizomii plantati se va

dezvolta o noua cultura Dupa ultimele standarde ale

stiintei din ziua de astazi durata culturii este de cel

putin 25 de ani. In Europa de Est Miscanthusul nu

face seminte. De aceea reproducerea va fi una

vegetativa.

Perioda de plantare ideala ar fi in martie sau aprilie.

Pentru aceasta se vor folosi riziomii, care cu ajutorul

unei masini de semanare semi-automata vor fi

plantati. ( Densitatea 1metru x 1 metru = 10.000 de

buc/hectar

Cultura de 2 ani toamna tarzie

O mare oportunitate pentru investitorii si

anteprenorii romani.

Fabricarea materialelor de constructie -

Obtinere de masa plastica - Combustibil

( pentru obtinerea de energie termica )

Recoltarea se va face cu o combina obisnuita

Pe perioda iernii cad toate frunzele iar planta se

In pricipiu Miscanthusul creste si fara ingrasamite.

Miscanthus creste in general bine in acel pamant,

in care creste si porumbul. In primii 2 ani de

dezvoltare este nevoie distrugerea buruienii

pentru infiintarea culturii de Miscanthus. Pentru ca

Miscanthusul ca si porumbul apartine plantelor -

C4, sunt tolerate toate tipurile de ierbicide care

sunt folosite in cultura porumbului.

Dupa cei 2 ani de cultura, dupa iarna incep sa

cada asa de multe frunze, incat se alcatuieste un

covor pe pamant care nu mai lasa nici un fel de

buruiana sa apara. Astfel ca in urmatorii ani nu va

usca, pana la un procent de apa de 10 - 15%.

Materialul recoltat poate fi depozitat usor, fara a mai

fi necesara uscarea. Recoltarea se va face cu o

combina sau cu prese de balotat, acest lucru

depinzand de felul in care va fi utilizat.

mai fi nevoie de ierbicidare. Depinde de locatie si

de clima, din al doilea an de cultura - se poate

recolta in primavara.

Modalitati de utilizare:

Ca si combustibil ( ideal de utilizat in sistemele

automate de incalzire )

.

Pentru decoratiuni de gradina in loc de scoarta de

copac, inlocuitor de paie in culturile de capsuni,

Miscanthusul tocat se poate folosi in loc de paie si

rumegus pentru cai si animale mici. Miscanthus poate fi prelucrat FARA adaosul de

lianti si presat in brichete 

si peleti

 

Miscanthus se foloseste pentru materiale de decor

pentru gradina

Miscanthusul fermentat si maruntit poate

fi folosit ca turba pamantoasa pentru flori,

este ideal si pentru fabricarea diferitelor

materiale de constructie precum: panouri

pentru pereti, tencuiala interioara si exterioara,

tigle, placi de izolare.

 

Firme bine cunoscute se ocupa intensiv cu dezvoltarea tehnologiei de a obtinecombustibil si masa

plastica din Miscanthus. 

Conform experintelor de ani de zile pe campuri, se poate spune ca in medie, de pe un hectar de

Miscanthus se poate obtine aprox. 15 tone de materie prima recoltata - aceasta corespunde de ex. la

utilizare termica corespunde unei valori calorice de aprox. 8.000 litri de ulei pacura ,, foarte usor"

2,23 kg de masa Mischantus tocata cu 14% apa ( umiditate ) corespund unei valori calorice de 1 litru de

ulei de pacura ,, foarte usor ''

http://www.miscanthus-rhizome.at/romania.htm

http://agro.afacereamea.ro/

aparate pentru: panouri pentru pereti, tencuiala interioara si exterioara, tigle, placi de izolare.

http://paulowniadevelopment.ro/plantatia-paulownia/http://www.culturienergetice.ro/content/informatii-utile/informatii-utile/culturiplante-energetice

http://www.agroinfo.ro/index.html

http://www.miscanthus.com.ro/http://www.recolta.eu/

http://igfpp.asm.md/rohttp://agrointel.ro/http://www.fermierul.ro/******************

O bună parte dintre agricultorii județului Sălaj au renunțat la culturile de

cereale, înlocuindu-le cu creșterea arbuștilor fructiferi, respectiv coacăz, afin,

zmeur, cătină, căpșune sau chiar fructul exotic goji.

 

Satul Cozla, o așezare cu mai puțin de 200 de locuitori, este cel mai bun exemplu în

acest sens.  Aici, țăranii au renunțat la cultivarea porumbului și cresc acum coacăz

negru, zmeur și goji, îndemnați chiar de preotul satului, Adrian Bora.

După ce preotul a înființat el însuși prima plantație, în urmă cu patru - cinci ani, și a

obținut profit, acum, culturile de coacăz negru se întind pe o suprafață de peste 13

hectare, în comuna Letca.

„Chiar recent, un clujean a cumpărat două hectare de teren pentru a cultiva coacăz negru. În total sunt șapte - opt hectare cultivate cu coacăz negru în satul Cozla, trei

hectare în Soimuseni și trei - patru hectare în satul Ciula. Mai sunt vreo 40 de ari de

culturi de zmeur și un lot de 30 - 40 de ari de goji. De asemenea, s-au cultivat cinci

hectare de pomi fructiferi: măr, păr, cireș”, a declarat primarul comunei Letca, Dorel

Man, pentru graiulsalajului.ro. 

Fructe vândute la export și în supermarket-uri 

Fructele sunt căutate la export, dar de câțiva ani sunt preluate și de un distribuitor

care asigură desfacerea într-un lanț de supermarketuri, în România.

Prețul bun obținut pe  kilogramul de fruct, chiar și de la procesatori, cerințele mari pe

piața de desfacere, precum și investiția redusă, i-au determinat pe tot mai mulți

agricultori să înceapă să crească astfel de arbuști. 

Printre ei se numără și familia Orlaie,  din localitatea Hida, care cultivă căpșun și

coacăz negru. Naomi Orlaie, inginer horticultor, a povestit că în urmă cu doi ani a

înființat o plantație de coacăz negru, pe o suprafață de două hectare, împreună cu un

asociat.

Recomandările editorilor Yahoo! News:

Salcia energetică, o afacere profitabilă care salvează păduri

Lavanda, o cultură cu profit de 8.000 euro/hectar

Usturoiul negru, aclimatizat în România și vândut cu 6 lei bucata

Profit mare, costuri mici 

„Ne gândim să ne orientăm înspre producătorii de sucuri naturale, pentru distribuție,

sau spre piața en-gross. Inițial aveam câteva plante doar pentru noi. Coacăzele sunt

foarte sănătoase. Ideea înființării unei asltfel de culturi ne-a venit după ce oamenii ne-

au cerut de multe ori sucuri sau fructe de coacăz pentru  tratarea anumitor probleme

de sănătate, în special la copii. Nu știam nici unde să-i orientăm, dar acum se cultivă.

Coacazul negru este mai ușor de întreținut decât capșunii, cu trei - aptru

stropiri și 2 - 3 prășile, plus irigare. Recoltarea se face ușor la coacăz”, a spus

inginerul horticol. 

Potrivit acestuia, cultura aduce un profit sigur pe termen lung, pentru că chiar și cu un

preț mic pe kilogram, de șase lei de exemplu, la 8 - 9 tone de fructe pe hectar se

adună un profit de 42.000 de lei pe an.

Prețurile  butașilor  variază în funcție de soiuri. La căpșuni, de exemplu, pentru

înființarea unui hectar este nevoie de 40 de mii de plante. Prețul la fir este între 60 de

bani și un leu, în funcție de soi și de comandă, rezultând un preț mediu al investiției de

28.000 de lei la hectar.

La coacăzul negru este nevoie de 3.300 de plante la un hectar de teren. La

Hida, un butaș costă între 3 și 3,7 lei, de unde rezultă o investiție la plantație

de 9.900 de lei, echivalentul a 2.000 de euro. 

Producătorul a spus că în trei ani, investiția este recuperată de patru - cinci ori, în timp

ce durata de viață a arbustului este de 10 - 12 ani.

La zmeur, investiția inițială este mai mare. Pentru un hectar de teren cultivat, este 

nevoie de 7.500 de plante, iar costul unui bucăți este între trei și cinci lei, de unde

rezultă un preț minim de 22.500 de lei pentru o plantație.