Agricultura 2003

8/13/2019 Agricultura 2003

1/7

Agricultura

Agricultura asigura hrana omenirii. Din aceasta decurge rolul sau vital in satisfacerea necesarul

de alimente pentru populatiile tuturor tarilor lumii. Progresul agriculturii mondiale a pus in lumi

contributia acestei activitati ca factor important al cresterii economice.

Dezvoltarea agriculturii a contribuit la asigurarea independentei nationale si a securitatalimentare. Ramanerea in urma a agriculturii in tarile in curs de dezvoltare a adancit decalajeeconomice intre tarile bogate si cele sarace.

Agricultura este tiina, arta sau practica care se ocup cu procesul producerii de hran vegei animal, fibre, respectiv diverse materiale utile prin cultivarea sistematic a anumitor plantcreterea animalelor.

Necesitatea dezvoltarii si modernizarii agriculturii decurge din rolul sau vital in satisfacerenecesarului de alimente pentru populatiile tuturor tarilor lumii. Aceasta activitate umana are cmai mare contributie la bunastarea oamenilor, in primul rand prin faptul ca ea le asigura hrannecesara.

Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei romneti, aproape 30% din populalucrnd n acest domeniu.

Cu o suprafata totala de 44 milioane km2, Asia este cel mai intins si populat continent al Terrei,reunind o mare varietate de conditii naturale, culturi si civilizatii stravechi, resurse bogate si tasituate la niveluri diferite de dezvoltare economica.

Principalele activitati agricole cuprind doua mari domenii : cultura plantelor si crestereanimalelor , plus numeroase subdiviziuni ale acestora.

Majoritatea culturilor de cereale provin din Asia (grau, orez, porumb).

Asia de vest si sud-vest


2/7

Agricultura, desi dispune de terenuri agricole reduse, are un inalt randament datorita mecanizariiirigatiilor. Ca tari reprezentative avem:

Israelul unde intalnim citricele, maslinele, vita de vie si cerealele; Turcia ocupa locul 3 in lume pentru productia de tomate si locul 4 pentru cea de struguri. Tot ai

intalnim productii insemnate de grau dar si citrice, ceai, curmale..

Asia de sud si Oceanul Indian

Cultura orezului si a graului, in crestere cantitativa in ultimii ani, reprezinta baza alimentara a un populatii numeroase, aflate de asemenea intr-o crestere numerica accentuata. India, desi are univel de dezvoltare economica relativ redus, are o pozitie ridicata la unele produse agricole: locu pentru productia de grau, orez si zahar, locul 3 mondial pentru bumbac si 5 pentru soia. In privin productiei de ceai ocupa primul pe mapamond.

Asia de est si sud-est. Japonia

Are ca principala cultura orezul in micile campii litorale. Dintre celelalte culturi, mai importansunt: bumbacul, citricele, trestia de zahar, tutunul, ceaiul (in sud), graul, orezul, cartoful, sfecla dzahar si soia (toate in nord).

Japonia este una dintre putinele tari din lume in care se practica intensiv cultura algelor marinAlaturi de Republica Chineza, Japonia este principala producatoare de matase naturala.

China ocupa primul loc la nivel mondial pentru orez, grau si bumbac. In sud se dezvolt pomicultura, cultura trestiei de zahar si a ceaiului (locul 2 mondial).

In Indonezia cultura bananelor ocupa un loc important in economie.

Malaysia este cunoscuta prin cele mai intinse plantatii de arbori de cauciuc.

Tipuri de culturi


3/7

Principalele tipuri actuale de agricultura sunt diferentiate in functie de nivelul de dezvoltargenerala a tarilor si de regiunile naturale in care se afla situate.

In acest sens, exista doua mari categorii (tipuri majore):

agricultura de subzistenta agricultura comerciala

Pe intregul teritoriu al Asiei cunoastem o agricultura predominant de subzistenta, datorita reliefuce ofera o larga varietate de soluri si terenuri arabile de calitati diferite, cu randamente reduse foarte reduse, agricultura de tip extensiv avand in principal rolul de a satisface necesitati populatiei in crestere.

In zonele in care solul este mai fertil se practica o exploatare intensiva a acestuia ; ca de exemp productia de orez are ca principali producatori Japonia, Vietnam, Thailanda, Myanmar, Est

Indiei, Filippine.

Asia este cunoscuta prin productiile mari de orez , asigurand din totalul cantitatilor de orezrecoltate pe intregul GLOB aproximativ 3 sferturi. Culturile de orez se suprapun cu cele m populate zone ale lumii: Asia de Sud, Est si de Sud-Est.

In Asia nu numai productia de orez este pe primele locuri in plan mondial.

Cunoastem tari prime-producatoare de grau : China (locul 1 pe Glob) si India care de asemenea

detin clasamentul in productia de porumb -; China E si India V.

Datorita climei potrivnice, Arabia Saudita si China practica o agricultura extensiva, cu terenuarabile foarte mari, insa datorita solurilor mai putin fertile randamentul este moderat.

In Indonezia intalnim o agricultura sezoniera si culturi de citrice.

Agricultura comerciala

Intalnim acest fel de agricultura mai ales in Kazakstan, unde productiile de cereale sunt msemnificative datorita procentului ridicat de fertilitate al solului. Observam ponderea ridicatacerealiculcturii pe platoul Asiei-Centrale.


4/7

Maslinii, citricele, plantele specifice climatului mediteranean se intalnesc si in Asia pe coastevestice ale Siriei, Turcia sau Israel.

Agricultura mixta este predominanta in zona temperat continentala a Asiei.

Romania

Romnia are o suprafa agricol de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane suntocupate cu terenuri arabile. Dup o evaluare fcut n noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioanhectare agricole nu sunt lucrate. Valoarea produciei agricole din Romnia a fost de 64,4 milialei n anul 2010.

Romnia are o bun baz de resurse naturale pentru agricultur, cu soluri fertile n sud i provinciile din Moldova. Clima este blnd, de tip continental, iar culturile de var necesirigare.

Consumul anual de fructei legume pe cap de locuitor n Romnia este de aproximativ de70 80 de kilograme, n timp ce media european atinge 90 100 de kilograme.

Agricultura Romniei este departe de ceea ce se practic n Europa att ca producie, ct itehnologie. Produsele made in Romnia sunt prezente n cantiti mici pe piaa extern, n timce importurile cresc de la an la an.

Romnia este al treilea cultivator de cartofi din Europa, ca suprafa, dup GermaniaPolonia, i pe locul 6, ca producie, dup Germania, Polonia, Olanda, Frana i Marea Britanavnd n anul 2009 un randament de 54,1% din randamentul mediu al Uniunii Europene.

n anul 2010, Romnia a vndut n stintate, 8,5 milioane tone de produse agro-alimentare, nspecial cereale i tutun.

La mijlocul anilor '80, Romnia ajunsese la o producie de 8,5 milioane de tone de gru (19

i 11,9 milioane de tone de porumb (1985), ns dup cderea comunismului, infractutura agricse afl n paragin, sistemele de irigaii au fost furate sau distruse, parcul de maini agricolemare parte casat, suprafaa agricol fiind extrem de frmiat.


5/7

Producia de cereale s-a ridicat, n 2006, la 15,1 milioane de tone, din care cea de gru a fost de5,3 milioane tone, iar cea de porumb -de 8,6 milioane tone.. Nivelul produciei de cereale aRomniei nregistrat n anul 2007 s-a situat la 7,8 milioane de tone.

Recolta de cereale, fructe i legume: (mii de tone)

CerealeSuprafaa cultivat cu cereale pentru boabe- gru, porumb, orz, orzoaic i ovz - a crescut de la 5,04milioane hectare n 2010 la 5,24 milioane hectare n anul 2011,iar producia a crescut de la 16milioane tone n 2010 la 20,78 milioane tone, n anul 2011.

Prin comparaie, Ucraina a obinut 39,2 milioane de tone de cereale n 2010, La nivel mondial, FAO aestimat pentru 2011 o producie de cereale de 2,3 miliarde tone, din care 674 milioane tone de gru

Gru

Din punct de vedere al suprafeei cultivate, Romnia ocup locul patru n Europa, pe aceeai poziiecu Marea Britanie, dup Frana (5,1 milioane hectare), Germania (3,2 milioane ha) i Polonia (2,3milioane ha).Cu toate acestea, randamentul la hectar, de 2,4 tone, este la mai puin de jumtate drandamentul mediu al Uniunii Europene. De exemplu, Danemarcaa avut n 2009 o producie medie lahectar de 8,1 tone, ceea ce a plasat-o deasupra Romniei ca producie total, cu toate c suprafaa

cultivat cu gru este de doar 740.000 de hectare[14]

. n anul 2009, Romnia a fost pe locul 7 din punctde vedere a produciei, ca urmare a randamentului, care a reprezentat mai puin de jumtate (44,din randamentul mediu al UE

n anul 2010 producia a fost de 5,6 milioane de tone de gru, exporturile a fost de 2,3 miliode tone, iar importurile au fost de 685.000 tone[. Necesarul de gru al Romniei se situeaz ntre 3,5 i 4 milioane de tone i include consumuman (urban, rural), cel industrial, precum i grul de smn. Pentru panificaie se consum

n 08 07 06 05

ru 144 044 520 400orumb 680 600 .400oarea-soarelui 159 7artofi 649 712

ere 5 2

Anul 2011 2010 2009

Producia (mil. tone) 20,7 16,7 14,8Suprafaa cultivat (mil. ha) 5,2 5 -
http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A2uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Porumbhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orzoaic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Orzoaic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Orzoaic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ov%C4%83zhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ov%C4%83zhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ov%C4%83zhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_Rom%C3%A2niei#cite_note-gs2010-04-09-14http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_Rom%C3%A2niei#cite_note-gs2010-04-09-14http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_Rom%C3%A2niei#cite_note-gs2010-04-09-14http://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ov%C4%83zhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orzoaic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Orzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Porumbhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A2uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006


6/7

de milioane tone de gru. Prin comparaie, n Bulgaria cererea intern este de 2,2 milioane tone de gru anual.n anul 2007, peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secet, iar Romnia a obinut producie de gru de 3 milioane de tone, fiind apreciat de specialiti drept cea mai mdin 1940. n anul 2008, preul cu care se comercializa tona de gru era de 500 de lei (115 euro/ton). Pcomparaie, n anul 2003 preul era de 200 dolari/ton.

Productivitatea

Cel mai bun an de dup Revoluie pn n prezent a fost 2008, cu 3.505 kilograme la hecta- peste producia din 1989, dar nu cu mult. Cel mai slab a fost 2003, cu 1.429 de kilogramehectar .

Porumb

n anul 2007, Romnia era al treilea mare productor de porumb din Uniunea European, dup Frana i Italiai avea alocat cea mai mare suprafa pentru aceast cultur. n anul 2009, Romnia avea mai mult de un sfert din suprafaa cultivat cu porumb din Uniunea Europeaadic aproape 27,5%, fiind tot pe primul loc. mpreun cu Frana, Ungaria i Italia, Romnia atrei sferturi din culturile de porumb european, ca suprafa. La producie total Romnia eralocul 2 cu 13,8% din totalul UE i mpreun cu statele respective deinea o cot de 70% drecolte. Productivitatea a fost n Romnia de 3,4 tone/ha, Frana- 9,1 tone/ha, Italia 8,2 tone/ha,Ungaria -6,4 tone/ha i Bulgaria- 4,2 tone/ha. Potenialul agricol la porumb ar fi de 14-15 tone/ha, dac s-ar face agricultur n stil european.

n anul 2009, au fost cultivate 3.000 de hectare cu porumb modificat genetic:

Anul 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1989

Producia(mil. tone) 7,1 5,6 5,2 7,1 3 5,5 7,4 7,5 2 4,2 7,8 4,2 7,8

Suprafaacultivat (mil.

ha)

1,9 2 2,2 1,9 1,9 2 2,5 - - - - - -

Anul 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 1985

Producia (mil. tone) 11,6 9,1 5,2 7,8 3,6 8,6 10,4 15 12Suprafaa cultivat (mil.ha) 2,6 2,2 2,1 2,6 2,1 2,5 - - -
http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/1940http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2009http://ro.wikipedia.org/wiki/2009http://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/1940http://ro.wikipedia.org/wiki/2007


7/7

Orez

Consumul de orez de pe piaa romneasc este de circa 100.000 de tone anual, din care cea mmare parte este importat, n principal din Egipt. n anul 1989, n Romnia se cultivau 80.000 dehectare cu orez. n anul 2009, suprafaa cultivat cu orez era de 8.000 de hectare, din carecompania italian Riso Scottideinea 4.000 de hectare. n anul 2010, suprafaa cultivat ajunsesela 12.000 de hectare, iar producia a fost de 62.000 de tone, din care 49.000 de tone au mers laexport.[66][68] Cu aceast suprafa cultivat, Romnia a revenit n topul productorilor de orez dEuropa, fiind depit doar de Italia(280.000 de hectare) i Spania(80.000 de hectare). Romniaeste considerat ara din Uniunea European cu cel mai mare potenial de cretere n domeniulorezului, pentru c regiunea Dunrii are de 20 de ori mai multe rezerve de ap dect bazinulPadului, unde se cultiv cea mai mare parte a orezului italian. Comunitatea european produce75% din necesarul de orez, restul de 25% l import din Chinasau Africa. Singura ar care armai putea "umple" acest gol este Romnia.

Orz

n anul 2010, suprafaa cultivat cu orz a fost de 243.461 hectareiar producia de orzi orzoaic a fost de la 1,32 milioane tone.Producia de orz i orzoaic, pe ani:

Ovz n anul 2010, producia de ovz a fost de 328.000 de tone, fa de 296.000 tone n anul 2009.

Anul 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

Producia (mil. tone) 1,32 1,18 1,20 0,53 0,77 1,07 1,40Suprafaa cultivat (mil. ha) 0,24 - - - - - -
http://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/2009http://ro.wikipedia.org/wiki/2009http://ro.wikipedia.org/wiki/Riso_Scottihttp://ro.wikipedia.org/wiki/2010http://ro.wikipedia.org/wiki/2010http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_Rom%C3%A2niei#cite_note-o2011-09-06-66http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_Rom%C3%A2niei#cite_note-o2011-09-06-66http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_Rom%C3%A2niei#cite_note-o2011-09-06-66http://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_european%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_european%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_european%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orzoaic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Orzoaic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Orzoaic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Orzoaic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Orzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_european%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_Rom%C3%A2niei#cite_note-o2011-09-06-66http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_Rom%C3%A2niei#cite_note-o2011-09-06-66http://ro.wikipedia.org/wiki/2010http://ro.wikipedia.org/wiki/Riso_Scottihttp://ro.wikipedia.org/wiki/2009http://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Egipt

Agricultura 2003

Documents

Transcript of Agricultura 2003